5. CERCETARI PRIVIND CULTURA FORESTIERA A SPECIEI

PAU LOW NIA TOM ENIOSA (rhunb.) Steud.

Dr ing. S RADU ICAS Simeria,ing VCRISTESCU clr. ing. l. DUMITRU-TATARANU ICAS Bucuregti'

5 .1 . In t roducere

Cercetdrile privind cultura speciei Paulownia tomentosa [hunb.) Steud. s-au efec-tuat in perioada 1984-1986 in cadrul unei teme complexe vizind introducerea gi ex-tinderea in culturi a unor specii forestiere de interes industrial deosebit, producdtoarede lemn cu utilizdri speciale. Cercetarile au urmdrit sporirea resurselor proprii de materiiprime gi reducerea importului acestora, prin introducerea in culturd, pe suprafele limitateqi judicios alese, a unor specii de plante lemnoase exotice, adaptabile la conditii lenoastre pedoclimatice.

5.2. Stadiul cunogt intelor pr iv ind cul tura speciei

Paulownia tomentosa (Thunb.) Steud. este o specie lemnoasd originard din China,unde ocupd un areal caracterizat prin climate zonale foarte diversificate (de la moderatuscate-mezoterme la moderat umede gi mezoterme), cu temperaturi minime cuprinseintre - 19"... + 3,9"c. Ea a fost sporadic introdusd in culturS ornamentali (parcuri) ca ar-bore solitar, in aliniamente stradale sau in mici grupe, pentru calitdtile decorativedeosebite (inflorescente mari, l i l iachii gifrunzig bogat). Din cauza sensibiliti l i i la ger, maiales la ingheturile timpurii care o girsesc nelignificata, cultura ei in scop forestier s-a con-siderat in trecut drept neindicatd, atit la noi cit gi in alte ldri cu climat continental.

Creqterea rapidd in tinerele, capacitatea de refacere a tulpinilor de la nivelulsolului dupd iernile in care partea aeriand degerd, ca gi calitalile lemnului (ugor, cenuqiu)apt pentru utiliziri artizanale (cutii, bibelouri, mobilS), au generat in ultimul deceniupreocupari privind cultura forestierd a acestei specii, pentru lemn de lucru sau biomasA.

Incepind cu anul 1971 s-au efectuat la Staliunea |.C.A.S. $tefanesti lucrdri privindproducerea puietilor de Paulownla. in anul 197b, culturile dese de Paulownia pentruproducerea de biomasa vegetali (ldstari de 1 an gi rddicini de 3 ani) au produs inconditii de irigatie, cregteri de 75 m3lan/ha, iar in martorul neirigat 63 ms/anlha. Tot inanul 1973 s-au efectuat plantalii experimentale cu puieti produgi la $tefinegti in 5 ocoalesi lv ice (Baia Mare, Taul i -Magherug, Tismana, $imian gi Brai la). ln ocoalele si lv ice Tis-mana, Briila gi Tduli-Mdgherug puielii plantali au degerat qi dispdrut in totalitate. incelelalte ocoale mentinerea a fost pa(iala. O altd culturd deas5, instalata in 1979 in

* in colaborare cu: Ing. L Herta, dr. ing, C. Traci , dr. ing. l . Mugat, ing, L Nequ,ing Maria Ralru, ing. N. Dragul din ICAS, dr, ing. L Ungureanu(O.S. DrobetaTr. Severin), ing. D. CherecheE (O S. Baia Mare)ing. A. Rit iu (O.S. Sicuieni) , ing l . Albu (ICPP Delta Dundri i ) ,

6 l

Bdrigan pentru produclia de biomasd, exploatati pina in 1981, prezinti in prezent oinahime medie de 6,15 m, un diametru mediu de7,72 cm qi o stare de vegetat ie l incedd,cu fenomene de uscare.

5.3. Scopul cercet i r i lor

Cercetdrile efectu?te in perioada anilor 1984-1986 au urmarit,in principal,precizarea oportunita{ii culturii speciei Paulownia tomentosa in fondul forestier. In acestsens, au fost studiate culturile mai vechi pentru precizarea exigentelor ecologice alespeciei , tehnologiei de producere a puiet i lor gi urmir i rea componari i lor in cul tur i ex-perimentale.

Experimentarile privind cultura speciei in laza de pepinierd s-au efectuat instal iuni le l .C.A.S. $tefdnegt i , Simeria gi Hemeiug, in solar i i sau in l iber.

5 .4 , Metoda de lucru

Cercetdrile au constat din investigatii cornplexe de teren gi laborator, iar in cazulpuielilor gi instalerii culturilor de testare s-a utilizat in exclusivitate metoda experimentald.

In cadrul actiunii de identificare gi inventariere a exemplarelor existente in culturi(plantatii, parcuri, colectii dendrologice etc.) la data inceperii cercetarilor s-au completatfige tip cu principalele elemente taxatorice ale exemplarelor, precum gi cu localizarea lor,inclusiv condilii le fizico-geografice, pedologice qi de vegetalie.

In culturile experimentale (semdndturi, repicaje, plantalii pilot) s-au urmdrit:provenienla materialului, locul experimentArii, conditii le de lucru (solar, seri, pepinier5,substrat), data gi modul de instalare al culturii, cantitalile (grame, bucdti puieli), evoluliaculturii (rdsdrire, prindere, mentinere), dimensiuni realizate (indltimi, diametre), lucrdri deintretinere efectuate gi observatii privind comportarea in culturd (starea de vegetalie,bol i , ddundtor i) .

Analogiile climatice s-au stabilit dupd metodologia elaborati de Dumitru-Tdtdranul. (1979), luindu-se drept criterii de bazd indicele mediu De Martone qi durata perioadeide vegetatie, elemente ce definesc tipurile climatice zonale.

5.5. Rezultate obtinute

5.5. 1 . Caracterizarea silvoecologicd a speciei $i importanta ei economici.

Garacteristici dendrologice. Paulownia tomentosaflhunb.) Steud.(P impeilalis S& Z.; P japonica Rev.; P recurva Rehd.) Arbore de mdrimea ll - l l l-a. Lujeri anuali cenugii-bruni, tomentogi. Frunzele de pe lujerii scu4i lat ovate, scurt acuminate, la bazi cordate,intregi, pe tala superioari de un verde viu, cenuqiu tomentoase, pe tala inferioard,cenugiu lanat-pdroase; peri ramifica{i (dendroizi), lung pedicela}i, cu ramuri capilare inamestec cu peri glandulogi ( f ig.1.) . Frunzele de pe luler i iv igurogi 3 - 5lobate, neregulatdinlate, pe ambele fete abundent piroase. Inflorescenle piramidale des tomentoase, de25 - 40 cm lungime, cu axul pr incipal de 20 - 38 cm qi ramuri laterale de 3 - 15 cm (f ig. 1).Corola campanulatd(digi tal is) de 5 - 6 cm lungime , la bazA de 1 cm lat ime, violetd in inte-rior cu striatiuni galbene; peri drepti articulati. Caliciu cu lobi lat-ovati. Capsula ovoidd,femnoasd de 3 cm lungime, tornentoasa, scurt pedunculatd. Semintele sunt mici, aripate,circa 1200 - 2300 buc. in f iecare capsuld. Masa a 1000 seminte este de aprox. 0,15 g. cuo germinalie de 80 - 90 %.

/lVAEE

Pdr neramificat sauslab ramificat

Arealul speciei P. tomentosa

Pdr dendroid lungpedunculat, de pe fatainferioard a frunzelor

InflorescentE tip tementosa (seria Paulownia) Par g landulos

Fig. 1 Paulownia tomentosa Ohunb) Steud.: arealul natural $i detalii morfologiceNatural area and morphological particularities

Cercetdrile intreprinse in 1959 in arealul natural din Extremul Orient au condus la

concluzia ci populal i i le de Paulownia din zonele nordice (prov. Hebei, Schandong,

Henan, Hubei) intre aproximativ 30 - 40" lat . N 9i 108 '124" long E apa4in unei speci i

diferite - Paulownia elongata Hu. intrucit este posibild identificarea 9i in lara noastra a

acestei specii, este recomandatir cheia de determinare din anexa 1.Areat natural: China(Shandong, Henan, Hubei, Jiangxi, Fujian) intre aproximativ

24 -30" lat . N qi 109". . . 124" long. E. ( f ig. 1)OUservili i privind specia. Cultura specieiin Europa ca gi la noi s-a facut nlai ales

in scop ornamental, firi testiri experimentale de provenienle, din care cauzd rezultatele

oblinute sunt foarte diferite. La aceasta se adaugd prezenta probabild, incd nesem-

naiata, in unele culturi din lari gi a speciei P elongata. Provenienlele de P tomentosa din

provinciile Shandong qi Henan apar ca cele mai indicate pentru RomAnia. dar sunt

necesare gi culturi experimentale eliminatorii, mai ales cu cele trei specii din serie (elon-

gata, glabrata gitomentosa) intrucit este posibil ca P tomentosa s5 nu realizeze cele mai

bune performanle, in condilii le climatice din RomAnia.

Variabilitatea speciei:

- Var. tomentosa. Frunze pe fala inferioari relativ mai pulin tomentoase. Caliciu cu

lobi lat-ovafi. Flori violete. Reprezint5 varietatea tipica.Rdspindire: maialesin prov. Fuj ian, Hubei, J iangxi, Shangong, intre 150 - 1300 m.- Var. lanata(Dode) C. K. Schneid. Frunze pe fala inferioard abundent gSlbui-

tomentoase. Cal ic iu cu lobi acul i , mai lungi. Flor iv iolete purpuri i .Rdspindire: prov. Hubei intre 12OO - 1800 m. Poate f i considerat un ecot ip de al-

titudine al speciei tipice.- cv. Lilacina: (. titacina Sprague) .P. fargesii Osborn. non Franch)Lujerii de un an verzi, glandulogi pdrogi, cei de 2 ani bruni. Frunze mai lung

acuminate. Inflorescente mai mici, de 25 - 3o cm. Corola pind la 7 cm, palid violetS.cupete gdlbui in interior, lobii superiori ai caliciului obtuzi, cei inferiori acuti. Capsula

ovoidala, de 3 - 4 cm lungime^- cv. Coreana (P coreana Nyski). Frunze cordiforme pina la ovate, pe dos gSlbui-

lanate, pdroase. Flor iv iolete cu tubul in inter ior gdlbui 'dbservatii. Inilial descrisd ca specie bund, originard din Coreea, s-a dovedit a fi o

varietate de cultura, rezultata din inmullire clonali.Rispindire in cul tur i in RomAnia. in municipul Bucureqt i 9i in al te 17 judele se

intilnesc peste 511 exemplare cultivate in parcuri, gr5dini (fig, 2), dar qi sub forma unor

plantalii cu caracter forestier experimental la l.C.A.S. $tefdnegti, O'S. Rugelu, O.S.

$imian, O.S. Baia Mare giStal iunea | .C.A.S. Bdrdgan.

: lgt

I t I n

oClr

txooor

I

In

o

tx3

orr

I

r

o

axG

os

t

EO ' ao ' o qt s t r d l

ET-a oth . {t o l{ r J

uo

o<

l i

= :o =L

o r 3a 1

q x

Fg 't '4

I P

E - k

d.EE

n-o(L

o

-oE

.g-=

o-

'tra=

ONri\iI

o

{ 9-':

ad:

sF..)<<I . : : - -

=-t-- ia-

?t

tl

"'{ 3rfi{.3 t " ,

\ t

ff

I9- r 9

II

a" j< l

t -5-; I

xlt -?

I . \ ) r ' 4

A.i_(kA')4?

91

Exigente ecologice in arealul natural gi in culturi. Areal natural caracterizat prin

climate diverse, de la moderat uscate, mezoterme, la moderat umede qi umede

mezoterme. in toate cazuri le cu def ic i t de precipi tat i i iarna. In cuprinsul arealului

temperaiur i le medi i minime variazA intre - 190.. . + 3,9", iar cele medi i maxime intre

+310 ... 42,7". tJmiditatea relativd a aerului este de 64% ...830/", iar durata perioadei de

v e g e t l l i e d e 8 - 1 2 l u n i .in culturile de la noi majoritatea exemplarelor prezinta gelivuri qi alte vitimari ale

trunchiului ceea ce denotd marea sensibi l i tate a acestei speci i mai ales la inghelur i le t im-

purir care o surpr ind de reguld cu lujer i i incomplet l igni f ical i . Exemplarele t inere degera

de multe ori de la nivelul solului, dar ldstiresc viguros in anul urmator. Prin asemenea

autorecepdri succesive rezultd in anii favorabili tulpini frumos conformate, elagate pe

citiva metri. in locuri addpostite de clddiri sau de alti arbori, trunchiurile sunt frumos con-

formate qi in multe cazuri de dimensiuni mari .Analizele foliare

- permit caracterizarea acestei specii comparativ cu cele indigene

ca o specie exigentd fali de conlinutul in azot, foarte pulin exigentd fald de fosfor qi

potasiu gi foarte exigentd fafd de conlinutul de calciu. Deqi aceste exigenle de nutril ie

sint asemandtoare cu cele ale salcimului, Paulownla nu-gi poate procura azotul cu

ajutorul bacteriilor fixatoare 9i deci nu poate valorifica staliunile sdrace.Formula ecologicd care sintetizeazd exigentele acestei specii indicA faptul cd ea

are un areal de culturd campestru(colinar), iar sub raportul celorlalli factori este euterma,

mezofild(pluviofilS), heliofila, eubazici, eutrofa, mezohigrofita(mezofita).Valoarea economici a speciei. Paulownia a fost extinsd mai ales in cultura or-

namentala cu un arbore cu deosebite calitdli. in arealul natural P tomentosa este un im-

portant producirtor de lemn, cultivat pe mari suprafele. Lemnul foarte ugor (comparabil

cu al lemnului de Balsa) este folosit in industria mobilei gi pentru articole sportive (in spe-

cial palete pentru tenis de masi) foarte solicitate pe piafa mondiali. La noi s-au fdcut

cercetiriin cadrul Institutului de Cercetdri gi Proiectdri pentru Industrla Lemnului stabilin-

du-se ca domenii posibile de utilizare a lemnului: producerea pldcilor aglomerate,mobild, furnir tehnic qi estetic, piese cle strungarie, obiecte sportive. Au fost consideratede mare interes pldci le celulare cu fele din PA.L. din diverse speci i , dar cu miez din ron-dele de Paulownia obl inute din tulpini de 1 - 2 ani etc.

Din cauza fibrelor foafte scurte lemnul nu poate fi folosit pentru producerea pas-

telor papetare. Nici experimentarea de la Fabrica de chibrituri Bucureqti nu a dat rezul-

tate satisfacetoare. in sfirgit, datoriti densitil i i foarte reduse a lemnului, unele

caracteristici mecanice sint nesatisfdcatoare. Pentru acestea se retine in special rezis-

tenla micd la smulgere a cuielor, ceea ce ridici problema in cazul obiectelor ansamblate

astfel.Specia aldturl de altele. caracterizate prin cregterea rapidi, a fost experimentati

pentru producere de biomasd cu rezultate bune, superioare plopilor.Semintele conlin un ulei foarte apreciat in E>rltremul Orient pentru impregnarea

unor materii fine qi care intrd in compunerea lacurilor japoneze.

efectuate de ing. A. Costea Ei ing. T. lvanschi d in l .C.A.S

92

5.5.2. Culturi existente (rdspindire, comportare, creqteri)

Pentru precizarea rdspindirii speciei in cultura forestieri sau ornamentala s-a or-ganizat pnn inspectoratele silvice, o anchetd pe baza de chestionar la care au rdspunsafirmativ un numdr de 19 inspectorate. Alte 7 ISJ-uri (Alba, Bistrila-Nesaud, Covasna,Dimbovila, Salaj qi Suceava) au comunicat ca nu au identificat nici un exemplar dePaulowniain raza lor de activitate.

Datele centralizate gi completate prin investigatii efectuate de colectivul temei aufost central izate in tabelul 1. Din tabel reiese cd intr-un numAr de 18 judete gi inmunicipiul Bucureqt i s-au semnalat un numdr de 514 exemplare sub formd de arborisol i tar i , mici grupe qi al in iamente in parcuri gi gradini , dar gi sub forma unor incercir i deculturd forest ier i s i tuate la Rugelu (O.S. Buzau), Stal iunea ICAS Baragan, O.S. $imian,O.S. Baia Mare qi ICAS $tefineqti. Virstele acestor exemplare sint variate. de la 3 la 40(60) ani. Exemplarele de virste cuprinse intre 15 - 30 ani s int maior i tare. inal l imi le at insein cul tura nu depigesc decit in cazuri except ionale 15 - 16 m, iar po4iunea elagate atrunchiului este sub 6 - 7m. lzolat, s-au inregistrat diametre maxime de 90 cm; in modcurent tulpinile nu depigesc insa 40 - 58 cm. Majoritatea exemplarelor depistate prezintagelivuri Ei alte vatameri ale trunchiului, ca urmare fireasca a sensibilitatii specier fati deger. Aceste vdtamari tavorizeaz\, putrezirea trunchiurilor de Paulownia, putregaiul dez-voltindu-se rapid pe lemnul moale gi pulin rezistent. Unele exemplare doborite pentruanalize prezentau scorburi mari in interiorul tulpinii. in stare izolate qi in aliniamentespecia a produs trunchiur i scurte qi o coroand + simetr icd. in locuri adipost i te de cladir isau alti vegetalie protectoare, specia poate supravielui gi se pot forma trunchiuri drepte,cu gel ivur i evidente de cele mai multe or i .

5.5.3. Part icular i t i l i lecul tur i ispeciei inpepiniere

Cercetdrile privind stabilirea tehnicii de culturd in pepinierd a acestei specii s-auefectuat in principal la Statiunea Stefenegti gi sporadic in alte unitil i (Simeria, Hemeiug,Babadag gi al te puncte). Cele mai bune sub aspectul reugitei cul tur i lor in pepiniera gi aldezvoftarii puiefilor s-au obtinut la Staliunile $tefdnegti, Simeria (fig, 8) gi Hemeiug.

ln cele ce urmeazi se prezintA paft icular i tal i le cul tur i i in pepinier i a specieiPaulownia tomentosa pe baza experientei staliunilor |.C.A.S. participante la rezolvareaterltei, irr special a Staliunii $tefdnegti.

S-au folosit seminle recoltate la $tefdnegti, l l ia gi Zam, din exemplare cu carac-teristici fenotipice superioare Ei considerate mai rezistente la ger. Semintele se recol-teazi in t impul ierni i ( ianuarie - februarie). Probele de germinaf ie arat i o puteregerminativd de 88 - 95% in cazul semintelor recoltate toamna gi pastrate in pungi, ca 9i laseminlele recoltate de pe arbori in luna ianuarie. SeminAturile s-au fdcut in aprilie, insolar" pe medii nutritive constituite din70"/" humus (de tei) gi 30 % nisip de riu. Adincimeapaturilor nutritive a fost de 2o cm. Dupi udarea patului nutritiv cu 20 - 4o llmz qi zvintarealui s-a procedat, in aceiagi zi, la semdnarea seminfelor prin imprigtiere, folosind normade 12,5 glm2.

In alte experiente s-au folosit gi norme mai mari(14 g; 209; 25 g) sau mult mar mici(2 g). Dupa semSnare, semtnlele s-au acoperit cu un strat foarte subtire (2-3mm) con-st i tui t dintr-un amestec de nisip f in qi humus cernut, in pA4i egale. Dupd acoperireasemintelor. cultura a fost protejati cu gretare de lemn cu 50% spalii l ibere, fixate la 2 - 5

93

cm de la suprafafa cul tur i lor. Semirrdtur i le au fost udate zi ln ic cu 2 '3 | apd/m-, cu o

stropitoare cu sitir find, in aga fel incit suprafata semindturilor sd fie permanent reavana'

lmediat dupa rasir i re, puief i i s-au tratat cu Topsin 0,1% cu 5l lm', operal ie care a mai

fost repetatd la mi j locul luni i iunie. Cind puiel i i au at ins indl t imea de 10 cm, o parte din ei

s-au scos din semindturd 9i s-au repicat, menlinindu-se in patul vegetativ aprox 150 ex' la m2'

Repicarea puiel i lor. Pina in anul 1984 puiet i i s-au ! inut un an in semdnatura 9iapoi s-au repicat. incepind din anul 1984 s-a efectuat repicarea puiefilor in verde.

Aceasti lucrare s-a practicat atit cu puielii obfinuti din semdndturi in solar, in virsta de

aproximativ 3 luni, cit qi cu puieli de 1 an (repicatiin verde in anul anterioo. Repicarea in

verde s-a ficut in peribada primei jumdtali a lunii iulie, cind puietii aveau inSllimea in jur

de 1O cm, la schema de 12x 8 cm in cazu l pu ie t i lo r de 3 lun i q i de 20 x 15 cm, in cazu l

puiet i lor de 1 an. Dupd repicare puiet i i s-au acoperi t cu grdtare de lemn cu 50 % spal i i

i iO"re, iar in continuare au fost udali zilnic cu 2 - 3 | apAlm2, pini la inceputul lunii sep-

tembne. Gratarele de umbrire au fost r id icate pe mdsura creqter i i puiel i lor 9i scoase

definitiv la inceputul toamnei. in toate repicajele s-au mai executat lucrdri de intrelinere

(pl iv irea buruieni lor gi doua lucr irr i de mobi l izare).in afara variantelor amintite (repicaj in verde qi repical cu puieti de 1 an) s-a mai

experimentat qi repicarea puiel ior din semandtur i de 2 ani qi rar i rea puie! i lor din

semanatur i la aprox. 150 puiet i im'?.ln urma experimentdrilor se constatd cd prin repicarea in verde, in perioada 15

iul ie - I 5 august, a puiel i lor de cel pul in 10 cm indl l ime obt inut i in solar se reduce t impul

de producere cu un an, fatd de procedeul mai vechi de repicare a puiel i lor de 1 an.

Totodata dintr-un metru patrat de semdnirturi din solar se pot obline 300 - 400 puieti apli

de repicat in verde, in timp ce dacd aceqti puieli se lasa pina toamna nerepicati, ei se

el imind gi nu mai rdmin decit 150 - 200 ex. puiel i /m'?, de dimensiuni mai mici deci t cei

repicati. iniltimea puiefilor din semindtura de 1 an este de numai 15 cm, in timp ce

puiefii repicaf i in verde ating 47 cm la finele primului sezon de vegetatie. $i in variantele

in care puielii din semdndturd s-au rdrit (pentru repicaj in verde) 9i au rimas numai 150

ex/m2 s-au obtinut cregteri similare puielilor repicati in verde (46 cm inalfime Qi 5 mm

diametru). in var iantele cu repicarea puiel i lor de 2 ani se obt in cel mult 150 puiel i apt i de

plantat la m2, dar se pierd pr in el iminare 66 % din puiel i i r isddit i in pr imul an. In pr iv inta

perioadei de repicare in verde, cele mai bune rezultate se oblin in cazul primei perioade

itS i r t l " - 15 august), in t imp ce puief i i repical i in per ioada a doua (1Saugust - 15 sep-

tembrie) nu mai au timp suficient de cregtere gi nefiind apli de plantat la finele anului mai

trebuie tinuti un an, in decursul cdruia se elimind partial qi cresc prea inalfi in schema

iniliala de repicare. De aceea, atunci cind repicaiele se fac totuqi dupd 1 august

schemele de repicare se vor mirr i 1a,20 x 20 cm sau cel pul in Ia 20 x 15cm' Experi-

mentarile privind cultura speciei in pepiniera scot in evidenti caracterul heliofil '

rapiditatea de creEtere gi deci necesitatea asigurdrii unui spatiu corespunzitor de

nutr i t ie gi legat de aceste insugir i , di ferent ierea dimensional6 9i autoel iminarea

puielitor in culturd, care se manifesti pe tot parcursul sezonului de vegetatie cu

deosebitir intensitate Qi datoriti organelor vegetative (frunzelor) de dimensiuni mari.

94

O altd particularitate a speciei o constituie slaba rezistentd fati de primeleinghetur i ale puiet i lor nel igni f icat i , cdrora le degera tulpina p?nd la nivelul solului . Dacaculturile au fost acoperite cu frunze sau paie sau dacd iernile au fost blinde, o mare panedin r idacini ig i mentrn vi tal i tatea gi din muguri i dorminzi din zona coletului se pot formatulpini noi in pr imavara urmdtoare. Fenomenul se poate repeta mai mult i ani daca puiet i irdmin in acetasi culturd, clar numirul lor se reduce considerabil datorita autoeliminariinaturale gi gerului. Datele experimentale obtinute scot in evidentd aceste particularitAli(menlineri de 30 - 50% peste iarnA, diminuare masivd a numarului de exemplare in cur-turile clasice de Paulownia, in care nu s-a practicat repicajul sau ririrea timpurie.Mentionim ca la f inele anului '1986 se dispunea la Stat iunea $tefdneqt l de o cant i tate deaproximativ 3000 buc. puiet i , pentru plantat i i le din pr im5vara 1987. Numdrul puiel i lor dis-ponibi l i la inceputul anului urmator avea sd f ie insa inf luentat de comportarea gi pier-derile inregistrate peste iarna.

5.5.4. Componareaspecieiin plantatiile experimentale5.5.4.1 . Plantat i i d in perioada 1g7Z - 1g7S

incerciri de culturi forestierd cu aceasta specie s-au efectuat incepind din anul1973. Din perioada respect ive s-au mentinut in cul tura numai plantat i i le fdcute in o.S.BuzSu - la Rugetu, O"s. $imian - ostrovul corbului , o.s. Baia Mare gi stat iunea LC.A.s,Bardgan, unde s-a realizat o culturd cJeasd pentru producerea de biomasa. Au degerat srdisparut in totalitate culturile efectuate in aceiagi perioadd in ocoaleie silvice Tismana,Braila Ei Tduti-Magherug. in tabelul 2 se prezint5 localizarea, conditii le stationale Qi rezut-tatele culturii acestei specii in plantatiile mai vechi, instalate pina in 1982 gi a celor insta-late in cadrul temei de fatd, incepind cu anul 1983.

in O.S. Buzdu, U.P' I Rugeiu u.a. 6.1 au tost plantate ?n 1973 un numar de 56 ex. oePaulownia in cadrul unui bloc experimental, la schema de 5 x 5 m, in vecinitatea unercultur i de plop euramerican "R 16" cul t ivat in aceiaqi schema, pe un sol de t ipul cer-noziom cambic. La virsta de 12 ani se mentineau 96% din puiet i i p lantat i . paulowniareal iza un diametru mediu de 22,2 cm gi 7,5 m indl t ime cu un trunchi de numai 2,5 - 3,5m lungime, in t imp ce plopul "R .16"-avea diametrul de 20,9 cm, dar at ingea inal t imi medi itotale 9i ale trunchiului de 16,5 m. in schema de culturd mentionata, paulownia prezintacoroane largi gi cite 3 - 5 cricr brne dezvoltate, incepinO cle ia indltimea rle 2,5 - 3,5 m.Este de mentionat ca spre deosebire de plop, care a fost elagat, la paulownia nu s-aupractic3t lucrdri de elagai sau de formare a trunchiului.

In O.S. $imian - Ostrovul Corbului mentinerea plantaf iei a fost de numai 6,6%,inregistrindu-se la virsta de 14 ani un diametru mediu de .16 cm Eiinahimea medie de 10,5m.

In O.S. Baia Mare s-au mentinut in 5 puncte de culturd un numdr de 20 exemplaredin cele 180 ex. plantatein 1973 (mentinere 11:r%). Petotal, diametrulmediu este de (14)21,8 cm (33 cm) si ?naltimile de 7 - 11 m, din care trunchiul propriu-zis are numai 3 - 5 m.

La Staf iunea l .C.A.S. Bdrdgan, cul tura deasd (1,5 x 1,5 m) instalate pentru obttn-erea de biomasi a fost exploatat5 cu randament pini in anul t g6t. in anul i g8z, ta O anide la incetarea exploatdrii de tip cring, cultura a atins indltimi medii de 4,6 m si diametrede 6,2 cm, prezentind o stare de vegetalie destul de activS, dar diminuata d'e seceteled in u l t im i ian i .

Pe total, menlinerea actuald a exemplarelor de Paulownia \n plantatiile experimen-tale instalate in perioada 1972 -1975 este de 50,7%.

95

5.5.4.2. Plantatii din perioada 1983 - 1 986

s-au efectuat plantalii experimentale cu Paulownia tomentosa la l.c.A'S Cornetu,

o.s. coqava, o.s. corabia, o.s. sascut, lcAS Hemeiuq 9i Delta Dundri i (sf ' Gheorghe 9i

Letea), Aceste culturi au virsta de 1 - 3 ani, astfel incit concluzirle ce se pot trage din

comportarea lor au un caracter cu totul preliminar.Analizind datele din tabelul 2 constatam cd prinderea puietilor la plantare a variat

?n limite foarte largi, de la 38 ... 73%, iar mentinerea intre 30 "' 67 lo'

in cul tur i le l in Delta Dundri i pr inderi le au fost qi mai var iabi le, f i ind cuprinse intre

1 6 . . . 9 1 % , i a r m e n l i n e r i l e i n t r e 0 . . . 5 4 % . P u i e l i i c u l t i v a l i p e i n t e r d u n e j o a s e ( 1 a p E e ) c u

exces de apd pind in luni le iunie - iu l ie au dispdrut in intregime, in pr imul an' Mentinerea

dupa 2 - 4 ani a coborit sub 36 %. in fiecare iarnd (inclusiv in iernile relativ blinde) partea

aeriani a degerat complet, parte din puieli lastirind de ios primavara urmitoare' Acest

lucru dovedegte c;l reugita in cultura a acestei specii este foarte putin probabilA in

condi t i i le pedocl imat ice d in Del ta Dunar i i '' in restul culturi lor instalate, pe baza experientei acumulate se

asemenea, conta pe o mentinere redusi a speciei in cul turS

Asupra tehnici i de instalare a plantat i i lor facem mentiunea ca plantarea puiet i lor

de 1 an cu diametrul la colet de cel put in 1,0 cm s-a fdcut in gropi de 30 x 30 x 30 cm, in

sol desfundat din toamna. Dupa plantare, puief i is-au udat cu aprox. 10 lapa/puiet 9i s-a

practacat receparea tulpinilor la nivelul solului. in luna mai s-a ldsat un singur lastar la

fiecare puiet recepat, alegindu-se in acest scop ldstarul cel mai valoros qi indepdrtind

restul listarilor prin fringere.in lunile iunie qi iuli" s-u, indepdrtat qi alli lastari suplimentari care au apiirut intre

timp. [n primdvara inului al doilea puielii uscali s-au inlocuit prin plantalii noi qi s-a

procedat la receparea tuturor exemplarelor. La puie!ii cu tulpini de 2 ani (indiferent de

virsta riddcinii) s-au ldsat numai g - 4 ramuri vii la virful tulpinii, restul s-au elagat.

Aceastd operatie s-a repetat gi in urmdtotii 2 - 3 ani, pind cind tulpinile prezenlau o

poniune elagatS de cel pul in 4 m de la sol pini la inse4ia pr imelor ramurl .

5.5.5. Perspective cle extindere a speciei in culturi. Zone de cultura

Cercetarea culturilor existene sub formd de exemplare izolate gi mici biogrupe in-

stalate in ultimul deceniu, conduce la constatarea ci introducerea qi cultura forestieri a

acestei specii pentru lemn de lucru este insoliti de riscuri datorita sensibilitAtii ei

pronuntate fatd de factorii climatici (ger). Fa necesitir scheme largi de culturd Ei addpost

special'in primii ani. Se estimeazi cd in pertoada urmdtoare este indicata continuarea

activitatii de instalare a plantalii lor experimentale sub forma de biogrupe Qi aliniamente

dispersate, la adapostul unor culturi preexistente. Plantatiile pure pe suprafete marl' cu

exceptia culturilor pentru biomasi sint neindicate. Schema optima de plantare pentru

obt ineiea de lemn de lucru pare a f i de 2,5 x2,5 m sau cel mult 3,5 x 3,5 m(cu elagare

arlificiald a exemplarelor de Paulownia).Dintre tipurile climatice caracteristice arealului natural al specrei numai cel moderat

uscat mezoterm gi moderat umed mezoterm gdsesc corespondente pe teritoriul

RomAniei, degi ele Oitera in principal prin valorile mari ale evapotranspiratiei 9i prezenta

deficitelor de precipitatii in toate sezoanele gi nu numai iarna ca in arealul natural'

poate, de

vo

Referi tor la zonele din tara indicate pentru cul tura experimental i a specieiPaulownia tomentosa, se poate deosebi o zond considerata mai favorabila culturilor(zona de vaforabi l i tate A) corespunzind t ipur i lor c l imat ice lb - l la cu perioade devegetal ie egale sau mai mari de g luni , cu mentiunea ca in aceasta zonaevapotranspiratia potentialS atinge valori mai ridicate cjecit in arealul natural, deficitele deprecipitatii se pot inregistra in toate anotimpurile nu numai iarna ca in arealul natural sr,in sfirqit' cd temperaturile minime pot fi mai cobor?te. Aceste particularitati zonale implicamasurar i de protect ie. ln acest sens se va t ine seama gi de fenomenete meteorologicelocale (curenl i calzi , uscat i , curent i reci , temperatur i minime absotute etc.) ce pot con-stitui factorii l imitativi.

in a doua zona (B), corespunzind t ipur i lor c l imat ice l l b- l l l -a qi cu perioade oevegetatie de 8 - 9 luni, se pot efectua numai culturi experimentale pentru testareafavorabilitatii zonei respective.

cul tur i le ?n spal i i intravi lane nu s?nt incluse in aceastd zonare.trebuie sa depaqeascd domeniul t ipului c l imat ic l l l .

In cadrul zonelor de mai sus amplasarea cultur i lor urmeazasolur i le care asigurd exigenlele de nutr i t ie ale speciei .

Filialele silvice qi formatiile zonale caracterizatedicate in tabelul 3.

care, de regula, nu

a se face numai pe

prin t ipur i le cl imat ice lb - l lc s int in-

97

ZONAREA ECOLOGICA A CULTURILOR EXPERIMENTALE DEPAULOWNIA TOMENTOSA'

ECOLOGICAL ZONNING OF EXPERIMENTAL CULTURES OFPAULOWNIA TOMENTOSA

Nr-rmir Filiale Regiunea, subregiunea Ei sectorul ecologic (formalia)curent si lv ice indicatd pentru cul tur i experimentale1 . - Arad O.2 .9 ; (O.1 .9)2 . - A r g e E N . 1 . 9 ; ( N . 1 . 6 . N . 1 . 7 )3. - Bihor (O.2.9)4 . - B r d i l a M , 2 . 9 ; M . 1 . 1 05. - Buziu M.2.96 . - C i l a r a g i M . 2 . 9 ; M . 1 . 1 0 ; M . 1 . 9 ; ( N . 1 . 6 )7 . - cons tan la M.1 .108. - D imbov i ta N. l .9 ; (N.1 .6 ; N.1 .7)e . - Do l j N .2 .e ; (N.2 .7 . ) ; (E .2 .7 : E .2 .e )

10 . - Ga la t i M.2 .9 .1 1 . - G i u r g i u N . 1 . 9 ; ( N . 1 . 6 ; N . 1 . 7 )12, - Gorl f f .2.7: E.2.9)1 3 . - l a l o m i t a M . 2 . 9 ; M . 1 . 1 014. - Mehedinl i N.2.9; (N.2.7); (E.2.7; E.2.9)1 5 . - O l t N . 1 . 9 ; ( N . 1 . 6 ; N . 1 . 7 ) ; ( D . 2 . 7 ; D . 2 . s )' 1 6 . - P r a h o v a N . 1 . 9 ; ( N . 1 . 6 ; N . 1 . 7 )17 . - Te leorman N.1 .9 ; (N.1 .6 ; N.1 .7)18 . - T imiq (O.1 .e)1 9 . - T u l c e a M . 1 . 1 020. - Vilcea (E.2.7; E.2.9)21. - Vrancea M.2.922. - Sec toru l Agr ico l l l fov N.1 .9 ; (N.1 .6 ; N.1 .7)

5.6. Concluzi i

Paulownia tomentosa este o specie originari din zonele calde, subtropicale aleChinei, cultivatd in Europa mai ales in scop ornamental, dar care s-a dovedit a avea unlemn foarte valoros. Cercetirile experimentale efectuate la noi au stabilit posibilitateafolosir i i acestuia pentru confecf ionarea pl ic i lor aglomerate, mobi lei , furnirelor tehnice,obiectelor sportive etc. Cercetarile au permis stabilirea rdspindirii actuale in tara aspeciei, identificindu-se peste 500 exemplare, majoritatea sub 30 ani, cu inalfimi ce nu

* in restul fil ialeior silvice nu s-au gdsit subregiuni gi sectoare ecologrce pentrucultura experimentala a speciei Paulownia tomentosa. (5)

1 0 3

depdgesc decit excep! ional 15 - 16 mindl l ime gi t runchiur i elagate pe 6 - 7 rr , diametrede pirrd la 4O - 58 cm. Majoritatea exemplarelor prezintd, coroane neregulate, gelivuri gi

al te vdtdmdri ale trunchiului , care scot in evidentd sensibi l i tatea lor deosebitA latemperaturile coborite.

ln afard de exemplarele vegetind in spalii intravilane, au mai fost inventariate unnumdr de 241 exemplare in culturi de tip forestjer in O.S. Buzdu (Rugetu) O.S. $imian(Ostrovul Corbului) gi O.S. Baia Mare, precum qi o cul tura speciala pentru producereabiomasei la Stat iunea l .C,A.S. BdrAgan.

S-a putut stabili ca specia are un areal de culturi campestru - colinar, esteeutermi, mezofilS. (pluviofila), heliofila, eubazicd, eutrofS, mezohigrofitA). Deqi exigenlelede nutril ie sint asemindtoare cu cele ale salcimulu| Paulowrria nu-gi poate procuraazotul cu ajutorul bacteriilor fixatoare gi nici nu poate valorifica solurile sdrace.semdndturile efectuate au urmdrit stabilirea tehnologiilor optime de producere apuielilor, cea mai indicatd metode dovedindu-se a fi semdnarea in solar. repicarea inverde ( iul ie - august) a puiel i lor (c ind acegt ia at ing indl l imea de'10 cm), umbrirea 9iudarea permanentd a culturilor.

Cultura speciei intaza de pepinieri a pus in evidenid unele padicularitdli propriiacestei specii: caracterul heliofil, creqterea luxuriantd a puielilor - deci necesitateaasigurdr i i unui spat iu de nutr i l ie suf ic ient, rezistenta redusd la inghetur i le t impuri i q icapacitatea tulpinilor vetamate de a se reface in anul urmdtor din mugurii din zonacoletulur.

in perioada 1984 - 1986 au fost instalate culturi experimentale noi sub formi debiogrupe, la addpostul unor cul tur i preexistente, cu un numAr total de 3910 puiel i(echivalentul a circa 6,2 ha) care s-au menlinut in propo4ie de 47,8%.

Cercetirile efectuate in culturi vechi gi suprafete experimentale nou instalate aucondus la concluzia ci intoducerea in cul tur i forest iere a acestei speci i subtropicalein vederea product iei de lemn este insot i t i de r iscur i gi complet di fer i td de cea aspeci i lor din cl imate temperate; astfel ea cere scheme largi de cul turd gi adapost special ,cel pulin in primii ani. Se apreciazA de aceea cd in perioada urmdtoare este indicatacont inuarea instalSri i de cul tur i experimentale sub formd de biogrupe 9l al ln lamente.Instalarea acestor culturi experimentale urmeazi a se face in limitele zonelor favorabileindicate, linindu-se seama de factorii meteorologici locali qi de exigentele de nutritie ale

speciei. Aceste culturi urmeazd a fi instalate la addpostul unor culturi preexistente, fiindneindicate culturile pure pe suprafele mari (exceptind culturile pentru biomasd). Schemaoptimi de plantare pentru obt inerea arbori lor pentru lemn de lucru pare al i2,5 x 2,5 cel

mult 3,5 x 3,5m, cu aplicarea elagajului artificial.Instalarea unor biogrupe gi suprafele experimentale pilot va fi restrinsA la zona de

favorabilitate A.

1 0 4

1 a .

5.7. Anexa 1

Cheie de determinare a specii lor de Paulownia

Inflorescenta (cimd paniculatA) cu 3 sau mai multe perechi de ramuri principale,fie piramidale (ramurile inflorescenfei descresc de la bazd spre virful panicului)f ie ci l indr ice (ramuri le de lungime egald). Cime lung paniculate, cu 3 - 5 f tor i ;pedunculul c imei + egal cu pedunculul t loral . . .2lnflorescenta slab ramificatd, numai spre bazd cu 1 - 2 perechi de ramuri prin-cipale laterale. Cime sesile sau subsesile (SECTIA 3 Kawakamii Hu) ... 5Capsula sferic-ovoidd. Floare cu corola campanulatd, de tip Digitalis, de 5 -6(7,5) cm lungime(SECTIA 1 Paulownia Hu) . . .3Capsula alungit-elipsoidald sau + ovoidald, spre bazd ingustatd. Corola informi de pilnie, de I - 10 cm lungime (SECTIA 2 Fortuneana Dode) ... .P. f ortuneiHemsl.

3 a. Lujeri tomentoqi, cenugii-bruni. Frunze pe fa{a inferioari cu peri ramifica}i(dendroizi) lung pedicelali; ramurile perilor capilare. Corola cu peri drepfi. ar-ticulati ... . P tomentosa S & Z.

3 b. Lujeri glabri, bruni sau rogii-bruni. Frunze pe fala inferioard cu peri ramificati(dendroizi) sesi l isau aproape sesi l i , cu ramuri scurte qi groase. Corola cu periglandulogisau cu peri glandulogi in amestec cu peri ramif icat i .

4 a. Frunzele de pe lujerii scu4i cordiforme sau ovoidale, pe fata inferioarA glabresau cu peri izolaii ramificafi, foarte scurt pedicelali. Calciul adinc lobat cu gitulmai scurt sau egal cu lobi i . Corola de 5,5 cm lungime, cu peri glandulogi . . . Pglobrata Rehd.

4 b. Frunzele de pe lujerii scu4i alungit-eliptice sau alungit cordiforme, pe fala in-terioar A des tomentoase,Caliciul slab lobat cu gitul de doui ori mai lung decit lobii, Corola violeti, de6,5 - 7,5 cm lungime, cu peri ramificaliin amestec cu peri glanduloqi ... P elon-gata sh. Y Hu

5 a. Corola larg campanulati, de 3 - 4 cm lungime. Frunze pe dos in timpul infloririilanat glandulos pdroase, ovate, lat cordiforme, 3 - 5 lobate ,.. P. kawakamii lto

5 b. Corola ingust campanulatS, pind la 5,5 - 7 cm lungime. Frunze pe dos lanatpdroase alungit obavate, trunghiate sau cordate, nelobate ... P fargesii Franch.

1 b .

z d .

2 b .

10s

1. Chancerel, L.

2. Dumitri u-Tatdranu, L

3. Kolesnikov, A.l

4. Krussmann, G.

5 . + + +

1920

1979

1974

1962

1984

5.8. Bibliografie

Flore forestidre du globe Edit Gauthier- Villars,Paris,1920O mebdA de caracterizare a clirnei din arealulnatural as speciilor forestiere exotice. in Revts-ta Padurilor, anul '94, nr. 6 noiembrie-decembrie, 1979, p. 342 - 348

Dekorativnaia dendrologhia. Lesnaiapromiglenosti, Moskva, 1 97 4Handbuch fijr Laubgeh1lze. Ed. Paul Parey,Berlin 1962

indrumdri tehnice pentru extinderea in cultura aspeciilor lemnoase exotice. Ministerul Silvicul-turii, Bucure$ti, 1984

5.9. Lista f igur i lor

Fig. 1. Paulownia tomentosa f l -hunb.) Steud. Arealul natural gi unele detal i i morfologice:Fig. 2. Cultur i de Paulownia tomentosa. Paulownia tomentosa growing.

5.1O. SummaryResearches regarding forest culture ofPaulownia Tomentosa (Thunb) Steud

Researches regarding forest culture of Paulownia tomentosa were carried out be-tween 1984-1986. The purpose was to br ing and extend, within the cul ture, some wood-yielding species with several special util izations. The carried out experimental reserchesestabl ished the possibi l i ty for i ts use to make chipboards, furni ture, technical veneers,objects for sport, etc. lt was established the spreading of this species in our country. Onefound over 500 trees, most of them under 30 years old, with heights usually lower than15 m and diameters up to 40 - 58 cm. Aside from the trees growing in local i t ies one in-ventoried other 241 trees within cultures of a forest type and a special culture to producebiomass.

The accomplished sowings intended to establ ish the best technologies toproduce plants. The culture, at seedl ing phase, out l ined some part icular qual l t ies whichcharacterize this species: heliophile character, luxuriant growth of plants - so, an ensur-ing of an enough large nutrition space, low resrstance against early frosts and thecapacity of damaged stems to restore next year of the buds around the col lar zone. Car-r ied out reserches on older cul tures and new instal led experinrental areas led to the con-clusion that br inging this subtropical species in forest cul tures, in order to yield wood, isaccompanied by rrsks. One considers that in the next per iod i t is good to be cont inuedthe installation of the experimental cultures as biogroups and aligments.

1 0 6