totul despre miel-1

Download Totul Despre Miel-1

If you can't read please download the document

Post on 05-Dec-2014

52 views

Category:

Documents

9 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Totul Despre Mie

TRANSCRIPT

Mielul

CuprinsSEMNIFICATIA MIELULUI PASCAL............................................................................................................. 3 TU CE STII DESPRE CARNEA DE MIEL?................................................................................................. 11

2

Semnificatia mielului pascal

Semnificatia religioasa si semantica a mielului pascal Sarbatorile religioase sunt pentru credinciosi momente sfinte de preamarire a lui Dumnezeu si de innoire spirituala. Ele sunt tinute de oameni, deoarece inca de la creatie, Dumnezeu le-a sadit in fire predispozitia de a fi in legatura cu El, adica de a fi o faptura religioasa care cauta pe Creatorul sau pentru a-l binecuvanta si a-i intari puterile sale spirituale si fizice. Pentru poporul roman, sarbatorile principale si de inalta simtire spirituala sunt Pastile si Craciunul, care in fiecare an sunt intampinate cu o negraita bucurie spirituala. Din cauza secularizarii si a miscarii ateiste care urmarea inlocuirea lor cu niste obiceiuri omenesti, cum ar fi serbarea lui Mos Gerila in loc de Mos Craciun sau a sarbatorii de primavara cu nelipsitul iepuras ca simbol al poftei si fricii in loc de Sfintele Pasti. Credinciosii au nevoie de o cunoastere corecta a semnificatiei lor religioase, in cadrul sarbatorii Pastilor este prezenta si jertfirea mielului pascal creata de Dumnezeu la iesirea evreilor din robia egipteana, cand s-a nascut un popor ales care sa traiasca in libertate. Aceasta sacrificare a mielului pascal a prefigurat jertfa Mantuitorului de pe Golgota, care a adus eliberarea omenirii din robia pacatului. Sacrificiul mielului pascal a trecut si la crestini care, in fiecare an de Sfintele Pasti, jertfesc un miel a carui semnificatie religioasa cei credinciosi n-o mai cunosc si se multumesc doar sa spuna ca asa au pomenit ca de acest mare praznic sa se taie un animal. Atat in Vechiul, cat si Noul Testament este prezenta jertfa mielului pascal, ceea ce denota si din acest punct de vedere o legatura fireasca dintre cele doua Testamente. Pentru a intelege acest lucru si a sublinia mai mult semnificatia mielului pascal este nevoie ca inainte de a expune datele despre semnificatia religioasa a mielului pascal la romani sa prezentam in acest sens datele biblice. 1. Jertfa mielului pascal dupa Vechiul Testament Sacrificarea mielului in ziua de 14 Nisan cand incepe Pastele iudaic, este instituita de Dumnezeu, ceea ce atesta originiea sa dumnezeiasca (Ies 12, 1-11). La primul sacrificiu pascal, fiecare israelit a luat din sangele animalului si cu el a uns amandoi usorii si pragul de sus al casei, in care vor consuma carnea fripta cu azima si ierburi amare (Ies. 12, 8). Cu privire la varsta, se precizeaza ca animalul sa fie de un an, ceea ce inseamna sa nu fie nici prea tanar si nici prea batran, la care mai adauga integritatea corporala si sa fie de parte barbateasca (Ies. 12, 5-6). La iesirea din robia egipteana, se permitea ca in loc de miel sa fie adus chiar un ied, animal pe care evreii nu l-au mai folosit atunci cand au intrat in Tara Sfanta si dupa aceea (Lev. 23, 12). Din prevederile legate de modul cum sa pregateasca si sa consume jertfa, reiese rolul acestui, sacrificiu in cadrul sarbatoririi Pastelui iudaic, care se praznuieste in prima din Cele 12 luni ale anului (Ies. 12, 1). Precizarea ca toti copiii de familie dintre fiii lui Israel trebuie ca in ziua a 10-a a lunii Nisan sa aiba cate un miel de un an (Ies. 12, 2) are in vedere obligativitatea aducerii lui, intrucat chiar in noaptea zilei de, 14 Nisan sangele animalului va fi semnul ca in locuinta respectiva este o familie de evrei (Ies. 12, 13) si o va ocoli Domnul si nu va ingadui pierzatorului ca sa o loveasca (Ies. 12, 23). Momentul jertfirii mielului precede iesirea israelitilor din robia egipteana la care se adauga credinta politeista, de aceea Sfantul Chiril al Alexandriei spune ca fara acest sacrificiu care prefigureaza pe Hristos, nu avea loc nici eliberarea din Egipt si nici crutarea primilor nascuti dintre evrei (Sfantul Chiril al Alexandriei, De adoratione in spiritu et veritate, P. G. 68, col. 261). Acelasi Sfant Parinte mai spune ca cine participa la binecuvantarea mistica sunt biruitorii mortii spirituale. Jertfa mielului este strans legata,de Paste, care a marcat inceputul unei vieti noi si nasterea unui popor liber (Ies. 14, 4). Desemnarea acestui animal a fost facuta de Dumnezeu, deoarece mielul cu chipul sau exprima blandetea si inocenta pe care le-a observat pe buna-dreptate Sfantul Grigorie de Nazianz. Tot el ne mai spune ca vesmantul necorupt al mielului prefigureaza pe cel al lui. Mesia, iar precizarea biblica pentru sexul masculin al animalului este pentru a expia greseala lui Adam, cat si pentru a preinchipui pe Fiul Fecioarei prezis de profetul Isaia (7, 14). In continuare se face o exegeza interesanta pe marginea, textelor vechi-testamentare de Sfantul Grigorie de Nazianz care se refera si la varsta de un an a victimei, pentru a pune in lumina activitatea de rascumparare pe care o va realiza Mesia, sau la integritatea fizica a mielului, asa cum va fi Hristos care va purta consecintele pacatului. O alta talcuire a aceluiasi Sfant Parinte priveste timpul de seara pentru aducerea mielului care va prevesti pe cel al jertfirii Domnului Hristos pe Golgota, la plinirea vremii. De asemenea, frigerea animalului in foc

3

arata ca invatatura despre viitorul miel pascal, adica doctrina lui Mesia este dreapta si stabila (Sfantul Grigorie de Nazianz, Oral XLV in Pascha, in P. G. 36, col. 640-652). Daca Sfintii Parinti au vazut in cele relatate de Moise cu privire la ritualul mielului pascal niste referiri la lucrarea mantuitoare a lui Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Care ridica pacatul lumii (Isaia 1, 29), unii teologi moderni au infirmat originalitatea si istoricitatea datelor scripturistice. Datele vechi-testamentare despre sacrificiul mielului pascal, cat si sarbatoarea Pastilor iudaic au fost legate de sarbatori pagane care ar fi fost imitate de catre evrei si care nu ar avea nimic demn de crezare. Astfel, dupa unii critici moderni care incearca sa gaseasca contraziceri in cele relatate in cartea Iesirea despre momentul exodului evreilor (Ies. 12, 15-21), cu situatia evenimentelor din Egipt, originea sacrificiului mielului pascal ar fi in jertfirea berbecului care se aducea in fiecare an la Teba de sarbatoarea primaverii inchinata zeului Amnu reprezentat cu corp de berbec. Asemanarile sunt numai formale si nu de fond, deoarece mielul pascal a fost randuit de adevaratul Dumnezeu - Iahve si prin acest sacrificiu nu se avea in vedere cinstirea divinitatii, ci marcarea unui eveniment important - iesirea din Egipt a evreilor. Chiar daca si berbecul zeului Amnu se aducea primavara, deoarece era o sarbatoare a tebanilor inchinata acestui anotimp, mielul pascal se jertfeste tot in aceasta perioada de timp, care pentru Israel a insemnat o noua viata libera. La pagani, accentul sarbatoririi cade pe revenirea naturii la o noua stare de lumina si caldura, favorabile vegetatiei. Sarbatoarea primaverii de la Teba nu poate sta la baza Pastilor evreilor, intrucat acestia nu venereaza niste stari naturale din natura, ci tocmai nasterea lor la o viata noua, pe care o putem intalni si in natura care intinereste in aceste conditii climatice. Jertfirea berbecului in cinstea lui Amnu care reprezinta primavara si aducerea pieii animalului unei alte divinitati Heracles, reprezentat de soare si exprimand puterea divina, nu atesta izvorul din care s-au inspirat evreii pentru sacrificiul pascal pus in legatura atat cu iesirea din robia egipteana, cat si de crutarea primilor nascuti ai lor. Motivele religioase care stau la baza celor doua sarbatori sunt deosebite radical si la acestea se adauga si faptul ca in religia mozaica berbecul se aducea numai pentru cazurile de culpa; de aceea mielul pascal se aducea ca jertfa de expiere si de pace. Expierea nu are insa caracter cosmic, asa cum au inteles unii rationalisti, care au amestecat monoteismul cu politeismul privitor la sacrificiile sangeroase. Renuntand la datele scripturistice, cat si la traditia iudaica, unii teologi s-au lansat in opinii fanteziste, inexacte si atunci cand au asemanat Pastile iudaic cu sarbatoarea pagana a primaverii si a soarelui, crezand ca ebraicul pesah (trecere), se refera la momentul astronomic al trecerii astrului zilei in constelatia berbecului. Imaginatia lor ajunge pana acolo ca sa lege sacrificiul mielului pascal de un obicei de curatire babilonean care consta din ungerea cu sange de miel a pragului de sus si a usorilor portii regale. Acest ritual in asiriana poarta denumirea de pesahu (a unge), din care a iesit ebraicul pasach (a trece). Atat ca forma, cat si ca sens, cei doi termeni semiti se deosebesc si lucrul acesta este valabil si pentru cei ce mai incearca sa sustina ca Pastile iudaic a fost imprumutat de la babilonieni (pr. prof. dr. Vasile Tamavschi, Arheologie biblica, Cernauti, 1930, p. 647- 649). Diferitele opinii ale criticilor rationalisti considera originea sarbatoririi Pastilor in sacrificarea intailor nascuti din animale, pentru a le ocroti de fortele intunericului. Aceste pareri care pretind a fi corecte, nu iau in seama faptul ca daca la primul sacrificiu pascal Dumnezeu a nimicit pe primii nascuti dintre oameni si animale, crutand primii nascuti ai evreilor, sarbatoarea pastilor a fost instituita nu pentru cei intai nascuti dintre oameni, ci pentru eliberarea israelitilor. Cu Israel Iahve va incheia un legamant special pe Muntele Sinai si l-a pregatit pentru infaptuirea planului de mantuire a lumii de sub osanda pacatului. In amintirea crutarii-intailor nascuti ai lui Israel in pamantul Egiptului si dupa aceea, Dumnezeu a randuit ca sa fie inchinati Lui (Ies. 13, 11-12) si sa fie rascumparati cu 5 sicii de argint la locasul sfant (dr. Mircea Chialda, Sacrificiile Vechiului Testament, Caransbes, 1945, p. 355). Prima jertfa a mielului pascal a fos