tor eficient, dumitru v. marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare,...

190
Mi[c=ndu-se cu dezinvoltur\ `ntre Vaslui – Ia[i – Bac\u – Bucure[ti sau Krakovia – Istanbul, Londra – Moscova, capabil s\ fie deopotriv\ performant ca manager, reporter, operator tv, conduc\tor autor, scriitor, editorialist, monografist, capabil s\ se dedice unor riscante ini]iative politice, om de lume [i `n acela[i timp `ntreprinz\tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de umanitate, dezirabil acum [i, relativ, `n viitor ! (,,MARIN 70”)

Upload: others

Post on 29-Aug-2021

0 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

Mi[c=ndu-se cu dezinvoltur\ `ntre Vaslui – Ia[i –

Bac\u – Bucure[ti sau Krakovia – Istanbul, Londra –

Moscova, capabil s\ fie deopotriv\ performant ca manager,

reporter, operator tv, conduc\tor autor, scriitor, editorialist,

monografist, capabil s\ se dedice unor riscante ini]iative

politice, om de lume [i `n acela[i timp `ntreprinz\tor eficient,

Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de umanitate,

dezirabil acum [i, relativ, `n viitor ! (,,MARIN 70”)

Page 2: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~1~

 

Prof. Dr. Dumitru V. MARIN

CEAU{ESCU —>………—B|SESCU

Mitterand - Snegur - Iliescu

Lucinski - Constantinescu

Regele Mihai I

- evoc\ri de reporter -

- Edi]ia a-III-a rev\zut\ [i ad\ugit\ -

Page 3: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~2~

 

Nu [tiu c=t [i noi, dar ei r\m=n p=n\ la urm\ tare singuri !

Page 4: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~3~

 

Prof. Dr. Dumitru V. MARIN

CEAU{ESCU —>………—B|SESCU Mitterand - Snegur - Iliescu

Lucinski - Constantinescu

Regele Mihai I

- evoc\ri de reporter -

- Edi]ia a-III-a rev\zut\ [i ad\ugit\ -

Editura PIM, Ia[i, 2014

Page 5: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~4~

 

…Norocul… `n preajma celor mai ale[i,

se poate chema profesionalism !

Page 6: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~5~

 

M|RTURIE O carte scris\ de un ziarist necuminte, privilegiat

martor al atâtor evenimente, aflat\ la grani]a dintre jurnal personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate.

Dumitru V. Marin nu are complexele unui ziarist de provincie, ci o îndr\zneal\ specific\ jurnali[tilor din prima linie. Cartea de fa]\ este o dovad\, în acest sens. Cititorul nu va g\si aici o mostr\ de trufie, ci m\rturia celui ce a adunat multe performan]e profesionale. O m\rturie în care sunt amestecate entuziasm [i am\r\ciune, observa]ie critic\ [i iertare.

Cartea de fa]\ are elemente importante de UNICITATE: intervievarea celor mai `nalte personalit\]i din c=teva ]\ri `ntr-un sfert de secol [i ipostaza lor de oameni ai timpului; perspective generate de provenien]a reporterului; num\rul mare de pre[edin]i evoca]i (valabil [i pentru guiness-book), num\rul de ]\ri vizitate [i, desigur, inspiratul reporter Dumitru V. Marin ca lider `n localismul creator vasluian, cu at=tea fi[e `n ,,Istoria jurnalismului rom=nesc”. Toate acestea sunt [i dovezi alese de real\ valoare na]ional\.

Iat\ c\ este bine s\ p\r\se[ti Meridianul din când în când, pentru a reveni cu materiale tot mai bune, spre buna informare a celor ce cred `n tine.

Conf. univ. dr. Marian Petcu

Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic\rii Coordonator ,,Istoria jurnalismului

din Rom=nia `n date”, 2012

Page 7: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~6~

 

SPINUL

Înfipt ca un spin în talpa piciorului [i moale ca o floare de cactus cu care te po]i mângâia pe fa]\.

A[a mi se pare Dumitru V. Marin, acum dup\ 50 de ani de când ne cunoa[tem. Eram studen]i la Filologie la Ia[i, unde umbrele marilor scriitori, în egal\ m\sur\ ziari[ti ai vremii lor, ne d\deau târcoale [i fiori.

Ne-a desp\r]it via]a, ne-a îndep\rtat distan]a, dar a fost s\ ne reîntâlnim tot la Ia[i în 1993 [i de atunci am fost mereu în leg\tur\. Profesional\ la început [i amical\ apoi. Am colaborat arareori la publica]iile sale, m-am bucurat pentru reu[itele sale mari culturale dar [i unele vag economice. Ei, este greu s\ te faci din cal dansator în dreptunghiul de nisip al arenei, cal de trac]iune pe drumeagurile porumbului [i ale vi]ei! Mai [tiu [i eu? Poate c\ uneori merit\ încercat. Marin [tie mai bine.

Aceast\ nou\ culegere de articole [i interviuri ale profesorului, gazda rândurilor mele, vine s\ reaminteasc\ cititorilor s\i diurni o activitate sus]inut\ în ale gazet\riei dup\ 1989, exemplar\ pentru al]i încerc\tori vasluieni în ale scrisului. Cu talent de la Dumnezeu [i tupeu de la el însu[i, spinul Marin s-a b\gat în casele, birourile, drumurile interlocutorilor [i cu osebire i-a ales dintre acei care aveau a spune ceva. Ceva interesant pentru ziaristul curios dar [i pentru cititorul avizat sau nu, c\ruia Marin îi „traduce” spusele pe în]elesul s\u.

Ca om de televiziune, ca pre[edinte de Uniune de pres\ am cunoscut [i stat de vorb\ cu aproape to]i intervieva]ii s\i [i sunt uimit [i mul]umit de felul în care D. V. Marin le pune în eviden]\ personalit\]ile, realiz\rile, uneori - mai rar - sc\p\rile, le ridic\ la fileu spusele pentru a pasa apoi... c\tre cititor: ce a discutat cu 9 pre[edin]i de stat [i alte mari personalit\]i contemporane.

Este talent f\r\ doar [i poate. Nu totdeauna foarte rafinat, dar graba... exclusivit\]ii cost\. Ce este de remarcat în cele din urm\: corectitudinea fa]\ de cel din fa]a sa, respectul pentru adev\r [i... dulcea limb\ moldav\.

Iat\ de ce, v\ recomand periplul jurnalistic de la „Ceau[escu la B\sescu” al profesorului dr. Dumitru V. Marin.

Prof. dr. Mihai Miron Fost Pre[edinte al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din România

21 februarie 2014, Bucure[ti

Page 8: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~7~

 

CUV#NT... SCURT !

M=ndria gazet\reasc\ nu poate fi luat\ `n calcul pentru alc\tuirea acestei c\r]i (de[i… poate!) `n care-i vorba de `ndr\zneal\ [i competen]\. C=nd am aflat c\ englezul David Frost (1939 - 2013), a realizat 7 interviuri cu pre[edin]i ai SUA, am realizat c\ eu am intervievat 8 (ba, chiar 9); dac\-i adaug la cei 6 mereu aminti]i (Mitterand - Snegur - Iliescu - Constantinescu - Lucinski - B\sescu) pe Regele Mihai I, pe pre[edintele Transnistriei sau am dialogat cu Nicolae Ceau[escu [i trimisul Comisiei Europene, Jonathan Scheele (`n studio). E vorba despre: a) prezen]a subsemnatului `n preajma acestora [i `ntre marile personalit\]i rom=ne[ti; b) rolul reporterului, nu acela de a influen]a decizii (nic\ieri semnalat) ci, de a informa un num\r semnificativ de cet\]eni rom=ni; c) marea politic\, cea a unui stat, privit\ de jos `n sus, adic\ de la un studio TV din provincie (cu limitele [i visurile lui); d) considera]ia [i pre]uirea de care s-a bucurat omul - profesionistul - reprezentantul mass-media pentru ca `n bugetul de timp pre[edintele s\-i fac\ loc, s\ dialogheze, s\ comunice prin intermediul lui, [i, `n sf=r[it; e) stringen]a atunci, actualitatea unor declara]ii, idei, programe, visuri. Primul post privat de televiziune din Moldova, cu Licen]a 001/ TV/ 1993, s-a aflat mereu `ntr-o b\t\lie pentru adev\rul momentului, `ntr-o concuren]\ cu cele na]ionale - cu moment de glorie dup\ `nt=lnirea de la

Page 9: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~8~

 

Hu[i dintre Snegur ^ Muravschi - Iliescu ^ N\stase, Is\rescu, c=nd vestitul realizator la TVR, Virgil Tatomir ne-a c\utat disperat s\ le d\m imagini pentru telejurnalul TVR, operatorii lor ne[terg=nd la timp obiectivele camerelor, `n plus D.V.M., av=nd imagini `n exclusivitate de la discu]ii, datorit\ ocrotitorului Mircea Snegur. ~n plan jude]ean, 8 ani n-am avut concuren]\ iar `n plan na]ional, am fost promotorii Uniunii Na]ionale a Televiziunilor Private (12 sta]ii din toat\ ]ara) care a func]ionat prin schimburi de programe circa un an [i jum\tate.

Evantaiul muncii noastre nu s-a axat, nu putea, numai pe baza acestor lovituri de pres\ care ne cre[teau audien]a [i autoritatea dar nu ne asigurau de loc fondurile necesare func]ion\rii [i dezvolt\rii. N-am avut preferin]e ci doar voin]a de a fi mereu actuali, `ncep=nd de la cazul pr\p\ditului din comuna Voine[ti - Vaslui (urgisit r\u de soart\: [chiop, o m=n\ cu defect, f\r\ rude, cu vierme `ntr-un ochi), abord=nd f\r\ complexe primari, parlamentari, mini[tri, prim-mini[tri (14, `n total), zeci de preziden]iabili (`n campanii electorale [i nu numai), arti[ti [i personalit\]i, oameni de afaceri, ambasadori sau delega]i importan]i `n jude]ul Vaslui, `n ]ar\, peste hotare.

Am scris despre prefectul de Tourenne, despre Marie Trautman (de la Strasbourg) [i alte mari personalit\]i ale momentului din Rom=nia, din Europa sau din Asia Mic\ (Ministrul culturii din Turcia).

Page 10: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~9~

 

Nu m-am g=ndit la performan]e anume ci la oglinda vie a televiziunii locale, a re]elei Unison Radio sau a ziarului Meridianul, componentele grupului de pres\. BBC (Anglia) ca [i Deutche Welle (Germania), VOA (SUA) nu ne-a luat degeaba parteneri; [tirile c\tre TVR au fost cerute dar, mereu, neremunerate.

Statistic: 1 convorbire cu Francois Mitterand, 2 cu Piotr Lucinski, c=te 3 cu Nicolae Ceau[escu [i Regele Mihai I, peste… cu Traian B\sescu, 8 cu Ion Iliescu, zeci de `nt=lniri cu domnul Emil Constantinescu care a manifestat cea mai `ndelungat\ pre]uire, prietenie chiar; acest om de mare autoritate [tiin]ific\ `n domeniul s\u de activitate dar [i politician rom=n de referin]\ care chiar [i cu pu]in `nainte de apari]ia acestei c\r]i, `n octombrie trecut mi-a transmis, amical, ca `ntotdeauna: ,,Cu ocazia zilei onomastice, v\ urez din toat\ inima mult\ s\n\tate [i tot ce v\ dori]i. La mul]i ani! Emil Constantinescu”. ([email protected], Fri., 25 oct. 2013, 07:08 P.M.). Evident, sunt deosebit de onorat.

Mi-am pus mereu `ntrebarea ce poate folosi cititorul din aceste evoc\ri, dat fiind c\ toate-s istorie…? M\car… atitudinea lui Ceau[escu `n umbra lui {tefan cel Mare, prestan]a domnului Ion Iliescu [i pericolele la care a fost expus, drumul spre ,,marea performan]\” a preziden]iabilului Traian B\sescu, `ndoielile lui Emil Constantinescu, apartenen]a lui P. Lucinski, rolul lui Mircea Snegur etc. Cu excep]ia lui Francois Mitterand [i Nicolae Ceau[escu, to]i ceilal]i sunt `n via]\.

Page 11: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~10~

 

De aici, poate ceva orgoliu personal: `n raport cu asemenea personalit\]i mi-am desf\[urat activitatea jurnalistic\ un sfert de secol care mi-a asigurat 9 fi[e `n ,,Istoria jurnalismului din Rom=nia, din toate timpurile”, cele mai multe dintre contemporani.

Nu c\ [eful TV.V. a fost luat `n seam\ ([i a fost), nu c\ reporterul a avut un succes rarisim (c\, chiar a[a e) [i nu c\ persoana D.V.M. avea influen]a at=t de mare `nc=t s\ schimbe decizii… nu! E vorba de prezen]a `n mijlocul evenimentelor semnificative din istoria ]\rii [i a acestor locuri. Reporterul a fost cum trebuia, televiziunea local\ a expus realitatea pentru aproximativ 1 milion de oameni, iar, `ntr-o jum\tate de secol, actant [i martor… cu munc\, inspira]ie [i noroc, n-a existat moment important `n via]a jude]ului [i ]\rii f\r\ a participa, a ac]iona sau… dup\ caz, a asista! ~mi doresc doar, s\ lua]i la cuno[tin]\.

Am fost fa]\ `n fa]\ - egali, chiar, o clip\, cu cei dint=i oameni din stat din Fran]a, Rom=nia, Republica Moldova - Transnistria, `ntr-un r\stimp de un sfert de secol, `ntr-o perioad\ extrem de fr\m=ntat\, (c\lare pe 2 secole!).

Academicianul C.D. Zeletin `mi face onoarea unei introduceri la o monografie scriind c\ am avut [i cu ce, referindu-se la capacitatea, `ndr\zneala de a face, dar [i la mijloacele de pres\ de care am dispus precum [i la autoritatea prin opera publicat\.

Page 12: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~11~

 

~ntr-o astfel de curgere rapid\ a timpului, am re]inut doar pu]ine r\spunsuri din interviurile mereu speciale pe care le-am realizat, prefer=nd contextul [i semnifica]ia, nu r\spunsurile ,,disipate” ast\zi! Mi-am luat [i o r\spundere de ordin istoric, relativ la moment [i mai ales la ,,autenticitatea” r\spunsurilor [i realit\]ii, de atunci, bine`n]eles!

Complet\ri la MOMENTELE din mediul rom=nesc? Atitudini umane din cele mai oficiale manifest\ri? Mai degrab\ cuvinte [i fapte care sus]in OPERA fiec\ruia `ntr-o consemnare sine ira et studio.

Nu sunt dec=t doar un om al `nceputului de secol [i mileniu a[a cum m\ str\dui s\-i `nf\]i[ez [i pe primii oameni din stat. Singurul ziarist (jurnalist) rom=n fa]\ `n fa]\ cu 8 (chiar 9) conduc\tori de stat din ultimii 25 de ani c\lc=nd `n dou\ milenii.

Alte vorbe? Niciuna care s\ trebuiasc\ a fi rostit\!

G=nd de recuno[tin]\ pentru cei care… mereu vin !

15 mai 1994, Vaslui - inaugurarea postului de radio UNISON, `mpreun\ cu ambasadoarea Marii Britanii la

Bucure[ti, reprezentanta BBC [i Directorul Unison Radio Vaslui, Dan Marin

Page 13: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~12~

 

Tv.V. prima emisiune 24 decembrie 1990

3 gonguri pe sigla Tv.V.

Dumitru V. Marin: Bun\

diminea]a stima]i telespectatori.

Studioul local de Televiziune

Vaslui... transmite !

Doamnelor, domni[oarelor

[i domnilor, intr\m ast\zi `n

casele dumneavoastr\ ca un

colind nou `n Ajunul unui Cr\ciun liber [i sper\m s\ v\

oferim ve[ti [i imagini interesante. Deschidem ast\zi o

f=[ie de lumin\ `n istoria acestor locuri `nc\rcate de

legend\. O noutate absolut\ care p\rea incredibil\ cu

foarte pu]in timp `n urm\, aici unde se credea c\ nu exist\

for]e spirituale care s\ ard\ la flac\ra unei asemenea

`nalte idei. Dragi telespectatori, de ast\zi suntem `n direct

cu dumneavoastr\ `n fiecare luni `ncep=nd cu ora 10:00.

Fiind `ntr-un moment s\rb\toresc al\turi de o

vizionare c=t mai pl\cut\, `n numele `ntregului colectiv,

cel care v\ vorbe[te, prof. Dumitru V. Marin, v\ ureaz\

S\rb\tori fericite.

La mul]i ani!

deschidere

Page 14: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~13~

 

PARTEA I

CEAU{ESCU - ROM#NIA, M#NDRIA MEA!

Nicolae Ceau[escu (n. 26 ianuarie 1918, Scornice[ti - d. 25 decembrie 1989, Târgovi[te) a fost un om politic comunist român, Secretar general al Partidului Comunist Român, [eful de stat al Republicii Socialiste România din 1967 pân\ la c\derea regimului comunist, survenit\ în 22 decembrie 1989. La 22 decembrie 1989, printr-un decret al

CFSN semnat de Ion Iliescu, a fost constituit Tribunalul Militar Excep]ional. La 25 decembrie 1989, so]ii Nicolae [i Elena Ceau[escu au fost judeca]i în cadrul unui proces sumar de acest tribunal, condamna]i la moarte [i executa]i la câteva minute dup\ pronun]area sentin]ei.

La 4 decembrie 1957, având gradul de general-locotenent de armat\ (fiind [eful Direc]iei Superioare Politice a Armatei [i adjunct al Ministrului For]elor Armate), Ceau[escu a condus unit\]ile militare care au în\bu[it r\scoala ]\ranilor din Vadu Ro[ca (jud. Vrancea) care se împotriveau colectiviz\rii for]ate.

La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Ceau[escu preia func]ia de secretar general al Partidului Muncitoresc Român (acesta era numele Partidului Comunist Român la acea vreme, dup\ asimilarea for]at\, în 1948, a unei aripi a Partidului Social Democrat). Una dintre primele ac]iuni ale lui Ceau[escu, odat\ ajuns la putere, a fost

Page 15: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~14~

 

redenumirea Partidului Muncitoresc Român în Partidul Comunist Român.

La 28 martie 1974, Marea Adunare Na]ional\ instituie func]ia de pre[edinte al Republicii Socialiste România, iar Nicolae Ceau[escu este ales în unanimitate [i devine astfel primul pre[edinte al României.

* ~ntre 1970 - 1974 am fost promovat inspector la

Comitetul de Cultur\ al jude]ului Vaslui (proasp\t `nfiin]at) `ncep=nd cu 3 martie, dup\ ce fusesem director al {colii generale M\c\re[ti, comuna Pris\cani, jude]ul Ia[i, 6 ani. Aveam sarcini culturale dar [i destule de partid, drept care am fost verificat de cadrele de partid Vaslui la s=nge, [i noroc de primarul de la Pris\cani, Gafi]a care a spus c\ nu-mi d\ drumul pentru c\ sunt foarte bun [i c\ `i reclam\ [i la Ceau[escu.

Recomandare mai bun\ nici c\ putea fi [i vicepre[edintele de la Consiliul Jude]ean Vaslui, V. Amari]ei a vorbit personal la Ia[i s\ mi se dea drumul.

~n perioada aceasta, 1 martie 1970 - 1 martie 1974, secretarul general a venit de 3 ori `n jude]ul Vaslui, dar am dat de dou\ ori m=na pe parcursul unei vizite: c=nd a str=ns m=inile celor care-i f\ceau coridor de mul]ime `n drumul c\tre Consiliul jude]ean, [i `n cl\direa actualului sediu al Poli]iei jude]ene, unde eram printre cei care-i asiguram paza `mpreun\ cu civili

D. V. Marin - 1959 Absolvent de liceu

Page 16: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~15~

 

de diferite provenien]e. N-am f\cut niciodat\ parte dintre informatori sau

colaboratori ai securit\]ii [i `n martie 1974 a trebuit s\ trec la catedr\ izgonit de un tractorist - propagandist - Bran, mare pre[edinte la cultur\.

Au fost str=ngeri de m=n\ protocolare (avea o m=n\ moale, rece, inert\, `ntins\ `ntr-un unghi s\ i se simt\ autoritatea).

A 3-a oar\ a fost la Casa Sc=nteii (Casa Presei Libere) c=nd i-am prezentat grupul statuar de la B\c\oani, unde a fost odinioar\ teatrul b\t\liei lui {tefan cel Mare, din 10 ianuarie 1475. Am transportat cu un camion pe {tefan cel Mare c\lare, din ipsos, aproape `n m\rime natural\ [i s-a organizat expozi]ia care trebuia s\ decid\ cui se acord\ fondurile. Un frig…

~n holul Casei Sc=nteii, unde era o mare expozi]ie care s\ prefigureze investi]iile pentru urm\torul cincinal, a fost nevoie s\ prezint eu grupul statuar la rug\mintea marelui sculptor Mircea {tef\nescu care apoi [i-a expus viziunea. T\cere, pa[i, emo]ii… `n concluzie, Ceau[escu:

,,- Tovar\[e de la Vaslui… Marin (i s-a suflat), de ce {tefan cel Mare prive[te `n jos? Avem nevoie de m\re]ie [i independen]\..” Av=nd `n vedere `n\l]imea soclului [i dealului, i se d\duse o `nclinare capului…

La plecare am fost dintre pu]inii cu care a dat m=na. Am p\zit toat\ noaptea sculpturile - machet\ duse direct D. V. Marin - 1974

Page 17: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~16~

 

la atelierul Uniunii Arti[tilor Plastici. Peste vreo 3 luni am fost trimis s\ verific piesele componente [i am intrat `n burta calului de bronz cioc\nind `n st=nga [i `n dreapta [i c\ut=nd cr\p\turi. Misiunea mea s-a `ncheiat `nainte de amplasarea statuii la B\c\oani, dar preg\tirea terenului, soclului [i turnarea propriu-zis\ m-au avut supraveghetor, p\lma[ [i observator.

Ca inspector la Comitetul de Cultur\ am vizitat 388 de sate din cele 436 din jude]ul Vaslui `ndrum=nd activitatea cultural\, sta]iile de radioficare, bibliotecile (unde am introdus cataloagele alfabetice [i tematice, clasificarea zecimal\), `n c=teva zeci f\c=nd cercet\ri etnofolclorice de teren (texte, fotografii, `nregistr\ri). Am `ndrumat construc]ia C\minelor culturale de la Berezeni [i Dragomire[ti, am fost diriginte de [antier la Casa de cultur\ Vaslui, am participat la Sesiuni de comunic\ri la Craiova ([i `n juriul festivalului ,,Maria T\nase”, descoperind-o pe c=nt\rea]a Ionela Prodan), Cara[-Severin, T=rgovi[te,

Bucure[ti [.a., am organizat primele 3 edi]ii ale Festivalului Umorului, c\ruia i-am g\sit numele [i am dus V\l\retul de la Voine[ti - Vaslui la Festivalul obiceiurilor de iarn\ de la Muzeul Satului - Bucure[ti (1971). Pe linie de partid n-am fost promovat pentru c\, de regul\, aveam… p\reri.

Prima dat\ l-am v\zut pe l=ng\ mine la aniversarea b\t\liei de la M\r\[e[ti (1917) c=nd s-a organizat la

Statuia de la Podul ~nalt

Page 18: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~17~

 

Mausoleu [i pe l=ng\, un grandios spectacol de sunet [i lumin\, primul pe care l-am privit din interiorul mul]imilor adunate f\r\ eforturi. A venit de la gar\ cu un ARO decapotabil, mereu f\c=nd semnul s\u specific de salut; era `mbr\cat `ntr-un costum gri, cu p\rul u[or grizonat, cu un tricou pe g=t, f\r\ [apc\; a st=rnit mult\ simpatie dar nu i s-a organizat primire triumfal\ (raportul g\rzii, doar).

Eram la Bucure[ti (studiam `n Biblioteca Academiei), c=nd se a[tepta vizita lui Nixon. Cu aceast\ ocazie am v\zut cum `n cel mult 3 luni, `n loc de c=]iva ani, s-a construit podul pasarel\ peste linia de centur\ de la Otopeni, iar c=nd a trecut convoiul oficial, `mpreun\ cu toat\ familia salutam entuziast venirea pre[edintelui american, prima `n statele socialiste, care [i-a `ncheiat discursul cu 4 cuvinte `n limba rom=n\ spre delirul mul]imii ,,tr\iasc\ batalia (prietenia) romana amaracana!”… Numai Papa a mai avut parte de asemenea entuziasm (la destui ani `ncoace).

A urmat o perioad\ de prigoan\ [i `mpotriva mea, de care nu-mi face pl\cere s\ scriu.

CEAU{ESCU, prin jude] (Vaslui)

Dezhumarea lui Ceau[escu (m\icu]\, c=te legende [i povestiri pentru istorie… !) e un act nesurprinz\tor, dar nea[teptat, f\r\ tam-tam-ul ,,emergent” opera]iunii. Dintr-odat’ subiectul a tr\snit `n pres\ (c\ tot apar, acum, ploile din senin) [i exist\ un sistem de dezbateri care de care mai… stalinist ! L-am re-auzit pe c=nt\re]ul epocii

Page 19: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~18~

 

de aur, Adrian P\unescu ridic=nd osanale `ntr-o a[a zis\ ,,analiz\ contemporan\”. O jigodie de om atunci, un pupincurist acum, un poet mare al ]\rii pe care-l respect pentru literatura lui, ce e ca poet, [i pentru c\ a sus]inut cauza Basarabiei `n care nu mai crede. Reabilitarea lui Ceau[escu (doar dup\ 20 de ani de c=nd l-au `mpu[cat) nu e departe. O mare personalitate anihileaz\ pe numeroase altele (pe c=]i a scurtat de cap {tefan cel Mare, s\ domneasc\ 47 de ani…) [i Nicolae cizmarul nu face excep]ie. Era temut, respectat, adulat [i pre]uit iar ordinul lui ([optit, dar [i `n Congrese) era lege ! ~n cei 25 de ani de domnie geniul din Carpa]i a avut esen]ial o zi de revolt\, `n vara lui 1968, strig=nd aprig contra expansiunii armate comuniste. Era titlu de mare glorie s\ fie adus mai ales la inaugur\ri [i evenimente propagandistice, deci [i `n jude]ul Vaslui, mai `n toate ora[ele, `n special centrul administrativ. Era un aparat propagandistic (din care am f\cut parte ca inspector la cultur\) bine pus la punct cu terori[ti vocali (vesti]ii aplaudaci) care creau atmosfer\ de euforie [i… lirism. Eu eram tare m=ndru c\ am dat de c=teva ori m=na cu el, cu degetele molatice, u[or `nclinate spre p\m=nt care produceau efectul de supunere [i entuziasm: ,,am dat m=na cu Ceau[escu” era ca o binecuv=ntare la Muntele Athos (nu se vorbea nicicum de asta) sau a vreunui sf=nt de prin calendar. Totul, dar absolut totul, era organizat cu

Page 20: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~19~

 

entuziasm socialist [i popular. A cobor=t, chipurile neanun]at, din elicopter, la Ghergheleu - Cod\e[ti: secet\, ]\rani (locali) [i agricultori (cu ochi alba[tri) cam vreo 30 la cei 10 localnici de pe c=mp. Tiva la Vaslui, unde urlam la elicopterul `n care se afla, s\ [tie c=t e de iubit ! A inaugurat [coli [i fabrici la B=rlad, Hu[i, Negre[ti, Vaslui [i `n c=teva comune. Putea cobor` pe stadion dar era primit pe platforma industrial\, astfel: el `nt=i, apoi cei 2 c=ini special dresa]i pentru atentatori, la deplasarea sa `n urale prin mul]ime. Cei din primul r=nd se sc\pau pe ei de a[teptare, de frica de cei doi c=ini premerg\tori alaiului, emo]ia de a str=nge m=na moale a conduc\torului iubit. Urale, urale, lozinci de recuno[tin]\, ata[ament.

Muzeul din Vaslui e ,,opera direct\” a lui Ceau[escu. Sediul Consiliului Jude]ean era `n cel al Poli]iei jude]ene, `ncepuse s\ se construiasc\ mare magazin alimentar, urma s\ se construiasc\

Palatul administrativ. Dup\ ce i-a luat la rost pe [eful poli]iei (tare ,,demn” dar ud `n pantaloni) [i pe primul secretar, a avut aproximativ urm\toarea remarc\: ,,Centrul civic e loc serios, nu cu be]ivi la cump\r\turi, tovar\[e arhitect, s\ formula]i propuneri”… N-a spus ce, s-a ales Muzeu, s-a

Centrul Civic Vaslui

Page 21: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~20~

 

re-`nc\rcat cu actualele coloane toat\ cl\direa care e extrem de friguroas\ ! {i, norocul Bibliotecii jude]ene ! Statuia de la B\c\oani, inclusiv cu `n\l]area locului, e aprobat\ special de [eful statului. Am alergat la Iftimie B=rleanu [i i-am dus `n camion deschis copia, am ridicat [i [lefuit, am sus]inut (preg\tit, chiar de sculptor `n atelier) forma actual\ [i credibilitatea istoric\, la ,,Casa Sc=nteii”. Dup\ expunere, am scris, mi-a `ntins m=na (singurului din toat\ mul]imea) [i a zis ,,bine”, dup\ care a trecut la ansamblul din centrul Sucevei, apoi la T=rgovi[te. Erau `ns\, al]ii, destui, exper]i care mi-au trasat sarcini, inclusiv la Uniunea Arti[tilor Plastici ! S\ preciz\m: se crea atmosfera patriotic\; se utiliza imaginea izb\vitorului cu dexteritate; se pedepsea imediat [i aspru nesupunerea. {tia de cozi, [tia de nemul]umirile popula]iei, de minciunile administra]iei, cu planul cincinal [i oric=t de putred, monumentul s\u nu [i-l putea refuza. Pot [i eu s\ fiu m=ndru c\ ne-am str=ns m=inile cu pre[edin]ii Nicolae Ceau[escu, Francois Mitterand (Fran]a), Mircea Snegur, Petru Lucinski (Republica Moldova), Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian B\sescu sau Regele Mihai I. Pe Smirnov, nu-l mai pun. Nici pe Voronin, c\ m-a arestat, c=nd, `nc\, nu era ,,[eful”. Cam c=]i au reu[it asta, [i, nu numai din }ara Rom=neasc\ ? (Meridianul, an XII, nr. 30 (849), joi, 29 iulie 2010, editorial)

Page 22: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~21~

 

Lenin `n fa]a lui Ceau[escu,

de fapt, invers ! Oarecum amuzant e ceea ce istorisesc acum. ~n

august 1980 s-au organizat Jocurile Olimpice de var\ la Moscova. 26 de persoane (vreo 14 n-au primit aprobare s\ plece cu noi) ne-am urcat `n tren p=n\ la Kiev apoi Leningrad - Moscova cu avionul.

Zilele din capitala Uniunii Sovietice au `nsemnat V.D.N.H. (Parcul Expozi]iei cu realiz\rile socialismului sovietic, imens, muzee [i expozi]ii `n aproximativ 100 de cl\diri mamut, cu emblema primului cosmonaut din lume, Gagarin `n v=rful unui soclu arcuit de vreo 100 de metri, chiar am intrat `ntr-o rachet\) c=teva meciuri (pe stadionul Lenin eram at=t de supraveghea]i c\ dac\ voiai s\ love[ti pe unul, erai `mpiedicat p=n\ s\ cobori m=na), vizita la Mausoleul lui Lenin. Am pornit dez-diminea]\ [i am ajuns `n fa]a `nv\]\torului popoarelor cam pe la pr=nz datorit\ cozilor imense, cu multe mii de oameni `n Pia]a Ro[ie, unde, l=ng\ zidurile ro[ii ale Kremlinului este amplasat\ cl\direa din marmur\ ro[ie [i neagr\ cu sicriul lui Lenin (`nghe]at, mereu `nghe]at, zicea ghidul).

L-am v\zut mic de statur\ cu fa]a galben\, cu perii b\rbii ca dup\ 2 zile neb\rbierit, cu ochii `nchi[i d\dea impresia de viu, totu[i, dar contrasta puternic, chiar foarte, cu imaginea tip care se difuza la noi: cu chelia mare, `n pozi]ia av=ntat\ a unui discurs, pumnul drept str=ns, plutind deasupra steagurilor ro[ii - proletare. M-am oprit circa 3 secunde dup\ care am fost `mpins de

Page 23: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~22~

 

valul excursioni[tilor. ~n secunda de oprire l-am ,,v\zut” pe Ceau[escu, atunci pe valul de simpatie popular\ `n Rom=nia. Era mai puternic dec=t Lenin pentru c\ era viu, pentru c\ era conduc\torul statului rom=n, pentru c\ ideologia oficial\ `ncepuse s\ nu mai fie cea maxist - leninist\ ci a socialismului multilateral dezvoltat de culoare rom=neasc\. Am tr\it sentimentul acesta: Ceau[escu mai puternic dec=t Lenin!

~n Mausoleu, cu Lenin care p\rea viu sub lumini, de fa]\, cu mii de excursioni[ti `mprejur, `n caden]a cu totul specific\ a schimb\rii g\rzii, un ceremonial necesar `ntruc=t solda]ii nici nu pot clipi `n post, supraveghea]i la s=nge de nu mai [tiam cine.

De[i am umblat bini[or `n lume, n-am mai avut cumva ideea suprema]iei Rom=niei a vreunei mari personalit\]i sau a conduc\torului ei fa]\ de altcineva, ]ar\ sau conduc\tor.

Sunt dator memoriei socrului meu Vasile Cernat din }epu, satul lui Tudor Pamfile, care a murit cu credin]a c\ Ceau[escu va c\dea cur=nd, el [i regimul lui care l-au condamnat politic, la c=t\ pu[c\rie a putut duce, de[i eu n-am putut s\ cred asta, dec=t `n decembrie 1989, dup\ ce am `ngenunchiat `n pia]a Vasluiului, c=nd toat\ lumea c=nta ,,De[teapt\-te Rom=ne!”. O precizare `n leg\tur\ cu momentul de revolt\ a lui Nicolae Ceau[escu din 21 august 1968. Eram la tratament la S=ngeorz - B\i c=nd s-a auzit de invazia sovietic\, diminea]\, iar la ora 16:00 a avut loc marea

Page 24: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~23~

 

adunare popular\, c=nd [eful partidului [i statului striga c\ ne vom ap\ra independen]a inclusiv cu armele.

Invazia armatelor celor 5 state membre ale Tratatului de la Var[ovia a fost ,,o mare gre[eal\. Nu exist\ nici o justificare, nici un motiv pentru a admite ideea interven]iei militare” striga Ceau[escu som=nd ,,s\ se pun\ cap\t amestecului `n treburile interne ale altor state, ale altor partide” pentru c\ ,,`ntregul popor rom=n nu va admite nim\nui s\ `ncalce teritoriul patriei noastre”. O mai mare adeziune la cuvintele sale n-a mai avut, cred, niciodat\. Consecin]e: a) p=n\ seara sta]iunea s-a golit; eram director de [coal\ la M\c\re[ti - Ia[i [i am luat primul tren p=n\ la Ia[i de acolo, 32 km pe jos, [i noaptea; b) Am intrat ,,`n dispozitiv de lupt\ pentru patrie” [i patrulam zi [i noapte, c=te 2, `ntre Pris\cani [i M\c\re[ti, pe malul Prutului cu c=te o secure `n m=n\, s\ respingem… atacul(!). Ru[ii au dat drumul la tot felul de motoare, noi ziceam c\-s tancuri, [i vreo 4 zile ne-au rupt urechile, sufletele, r\bd\rile; eram m=ndri s\ ne ap\r\m de ru[i, dar cu ce… cu securile [i ciomegele? Dup\ ce s-a anun]at cererea de primire a lui Teajelnikov, ambasadorul, gata cu g\l\gia secretarului general, dar mi[carea ,,tancurilor” tot a continuat. Era o mobilizare patriotic\ [i afectiv\ a tuturor satelor de l=ng\ Prut, cu cet\]enii `ngrijora]i pentru c\ ei ar fi fost primii `nrobi]i, c\lca]i, pedepsi]i, despre care am f\cut destul haz mai t=rziu.

Page 25: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~24~

 

P=n\ atunci se f\ceau excursii cu Biroul de Turism pentru Tineret (care asigura verificarea candida]ilor, aprobarea listelor [i revenirea `n ]ar\ a acestora), cam singura posibilitate de a vedea Chi[in\ul ca parte a U.R.S.S. Ce minune era s\ observ\m c=t seam\n\ cu Ia[ul marilor iubiri. Pe cl\direa Parlamentului R.S.S. Moldovene[ti trona figura uria[\ a lui Leonid Brejnev cu c=teva `ndemnuri de partid ([i ce de ho]i `mprejur !). Rom=nii cump\rau electrice [i ceasuri, duceau pungi de plastic s\ le schimbe pe ruble. Toate leg\turile au fost `ntrerupte, dar… de la M\c\re[ti se `ntreba `nc\ [i, se auzea peste Prut, ce le mai fac rudele…

Am `nv\]at repede s\ facem antene sofisticate de TV Chi[in\u [i s\ urm\rim programe sovietice `n limba rus\, rar `n limba rom=n\, a[a c\ eram la curent mai mult cu ce se `nt=mpl\ `n Marea Uniune dec=t la Bucure[ti de unde recep]ionam cele 2 ore, cu tot felul de [tiri despre cuplul preziden]ial… `n alb [i negru ! Primele televizoare color sau portabile, de acolo s-au adus, trecute ilegal grani]a. M-a `ngrozit rusofilia popula]iei de neam cu noi, tem\toare s\ se exprime `n limba rom=n\, totdeauna pe la col]uri [i cu fereal\. Cu foarte mare greutate am p\truns la Biblioteca Na]ional\ din Chi[in\u pentru a studia c=te ceva despre Tudor Pamfile, revista Ion Creang\ sau Glasul Basarabiei [i chiar despre poe]ii moldoveni.

Adev\rul e c\ eram tare izola]i ca limb\, ]ar\ [i popor. {i, pentru noi, Ceau[escu era cel puternic…

Page 26: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~25~

 

MITTERAND... {I PROPAGANDA !

Francois Mitterrand (n. 26 octombrie 1916 Jarnac - d. 8 ianuarie 1996, Paris), a fost pre[edinte al Fran]ei între anii 1981-1995. Dup\ absolvirea studiilor sale în 1939 a fost mobilizat în armat\, iar în 1940 a fost în captivitate german\. În 1941 a evadat. Mitterrand a evoluat din punct de vedere ideologic de la pozi]ia socialismului reformator la aceea a pragmatismului caracteristic unui reprezentant al na]iunii, sus]in\tor al rolului cheie, din punct de vedere militar [i cultural, pe care Fran]a era chemat\ s\-l joace în arena interna]ional\. Al\turi de Germania, Fran]a lui Mitterrand a ocupat un loc de frunte în cursa pentru Europa unit\. În 1988 a primit împreun\ cu colegul s\u german de post, Helmut Kohl, Premiul Karl (Premiul Carol cel Mare).

Francois Mitterrand a murit pe 8 ianuarie 1996 la vârsta de 79 de ani în Paris.

* Importanta vizit\ a pre[edintelui Fran]ei Francois

Mitterand, la Ia[i, a fost o form\ concret\ de sus]inere a trecerii spre capitalism. Aglomera]ie, persoane misterioase, g\l\gie, strig\te entuziaste ,,Vive la France”, pres\ central\ pentru c\ alta dec=t TV.V. - ca pres\ video, nu era `n Moldova. Ne-a trebuit un curaj nebun s\-l acost\m din mers pe Francois Mitterand care s-a oprit `n fa]a aparatului nostru

Page 27: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~26~

 

de filmat `n timp ce Ion Iliescu se `ntre]inea cu universitari. Era a[a de bine [i de mul]i p\zit, c\ [i azi ne mir\m cum am realizat materialul, [i `n exclusivitate. Norocul `ncep\torului, `ndr\zneala cunosc\torului, valoarea `ndr\zne]ului. Gestul lui Mitterand de a ne acorda interviul `n timp ce tremuram ca luat de friguri cu tot felul de caralii l=ng\ noi, gata s\ ne `mpu[te la vreun gest necugetat, oprirea lui a `nsemnat [i pentru mine [i pentru operatorul Grigore Avram `nfruntarea fricii extreme [i un efort de concentrare, la `ntreb\ri, cum n-am mai avut.

Proba de maturitate s-a dat exact la acest `nceput ! ,,- Sunte]i cel mai autorizat promotor al democra]iei.

Ce crede]i c\ va urma `n Rom=nia? - Vous eter tres aimable… [i acum, traduc

aproximativ `n rom=ne[te dup\ ,,apres une periode de transition…” mari fr\m=nt\ri [i importante [i dureroase schimb\ri sociale… dar ne ave]i al\turi…”

,,- Care crede]i c\ va fi cea mai mare problem\ pentru Rom=nia ?” A stat pu]in pe g=nduri apoi, lung, adic\ `ntr-o fraz\ ampl\ de mare politician, care [tia s\ trag\ spuza pe importan]a ]\rii pe care o reprezenta. Las-c\ nici `ntrebarea nu era grozav\:

,,- Corup]ia…” N-a fost greu de `n]eles cuvintele dar c=t\ realitate ulterioar\ ascundeau, abia de c=tva timp am priceput; p=n\ la urm\ e problema actual\ `n Europa [i punctul negativ cel mai aspru `n raportul MCV pentru Rom=nia. ~n entuziasmul general de atunci, m\ rog, alt pre[edinte de stat care ne vizita dup\ Charles de Gaulle [i care ne declara sprijin ,,pour toujours” ca la ,,48…”

Page 28: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~27~

 

Interviul a fost difuzat, aprecierile au fost interesante, dar nu-mi iese din cap c=t ne-au tremurat pantalonii pentru curajul nostru. C=t sprijin ne-a mai promis, la Bucure[ti, De Gaulle, `mbr\]i[=ndu-l cu efuziune pe Ceau[escu…

N-am fost martor la pup\turi Mitterand - Iliescu, dar pentru to]i a fost un semnal bun.

~n cele c=teva c\l\torii `n Fran]a n-am observat vreun fel de sfial\ c=nd se vorbea despre pre[edinte sau politicieni iar pe ecologi[ti i-am g\sit greu [i pu]ini. Popula]ia din Neuille Pompierre (TOURENNE) ne-a primit cu bun\voin]\ [i entuziasm, cea din Paris, Strasbourg, Tours, cu indiferen]\, mai ales c\ eram la cerut, `n cadrul unor programe culturale ale localit\]ilor `nfr\]ite, pe bani europeni sau pe cheltuiala noastr\. Toate `nregistr\rile din provincia Tourenne au intrat pe post ! C\ ne-am ales [i cu multe aprecieri, chiar ne-a f\cut bine.

Cu Francois Mitterand, pre[edintele Fran]ei, cred c\ am realizat un material deosebit, cu cea mai `nalt\ persoan\ public\ din via]a mea, de[i la Kracovia am fost binecuv=ntat de Papa Ioan Paul al-II-lea. Ce dovad\ mai bun\ `mi trebuia pentru autoritate? Pe care n-am [tiut s-o exploatez mai niciodat\, nic\ieri. Dar nici nu mi-a trebuit, pentru c\ m\ sim]eam cu oper\, de regul\, eram [i operator [i [tiam cum s\ fac mai bine cu

~n fa]a lui Francois Mitterand -18 febr. 1991, Ia[i

Page 29: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~28~

 

aparatul de filmat. Uneori greu, ca `n fa]a prefectului de Tourenne unde ]ineam camera cu dreapta, luminile cu st=nga, `ntr-un singur picior pentru c\ mi se `ncurcase `n fir cel\lalt [i vorbind fran]uze[te. ~nregistr\rile ulterioare din Fran]a au sus]inut sprijinul sociali[tilor francezi pentru socialistul Ion Iliescu [i partidul s\u, capitalismul [i privatiz\rile impuse de noua or=nduire social\. Am difuzat imagini [i cu locurile unde D’Artagnan `nfrunta pe adversarii regelui (Le cheval blanc, castelul Rochelle), [i agricultura locului, monumente, transporturi dar mai ales din Parisul minunilor, frumosului, istoriei [i culturii, Tour d’Eiffel, Sena, Catedrala Notre Dame etc. etc. cu bucuria de a descoperi liber capitala culturii mondiale.

Dac\ la Chi[in\u (ca [i la Leningrad, Kiev, Moscova), nici la col]uri exprimarea nu era liber\, `n Fran]a [i apoi `n toat\ Uniunea European\ nu [tiam ce s\ facem cu at=ta libertate. Marea descoperire de dup\ comunism, dar cu efecte distrug\toare pentru limba, ]ara [i poporul rom=nesc: prin migra]ie [i sc\derea natalit\]ii se ajunge azi, cam la 16 milioane de locuitori, din cele 22.

C\ austriecii s-au `nfruptat cel mai mult din economia rom=neasc\, asta a fost `n]elegerea lor, a membrilor Europei Unite, ca s\ ne primeasc\ `n U.E.

~n treac\t, s\ consemnez, f\r\ xenofobie, c\ ast\zi, `n februarie, 2014, petrolul [i principalele b\nci comerciale sunt austriece, [i nu ale Rom=niei, prin cele 51% din ac]iuni [i contracte dubioase pe baz\ de [p\gi.

Page 30: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~29~

 

MIRCEA SNEGUR - PRE{EDINTELE...

BASARABENILOR !

Mircea Snegur s-a n\scut la 17 ianuarie 1940, satul Trif\ne[ti, jude]ul Soroca (actualmente în raionul Flore[ti). În anul 1956 a absolvit {coala Medie din satul Frumu[ica (raionul Flore[ti). Studiile superioare [i le-a f\cut la Institutul Agricol din Chi[in\u, pe care l-a absolvit în 1961.

În perioada 1981-1985 este prim-secretar al Comitetului Raional Edine] al Partidului Comunist din R.S.S. Moldoveneasc\ (P.C.M.). Din anul 1985 [i pân\ în anul 1989 de]ine func]ia de secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din R.S.S. Moldoveneasc\ (P.C.M.).

La 29 iulie 1989, Mircea Snegur este ales ca Pre[edinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovene[ti (R.S.S.M.), iar apoi la 27 aprilie 1990 ca Pre[edinte al Sovietului Suprem al R.S.S.M. În momentul critic din august 1989, a acceptat s\ sus]in\ proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limb\ oficial\ [i revenirea la drapelul tricolor, fapt care i-a atras simpatia universal\ a moldovenilor.

La 3 septembrie 1990, Mircea Snegur este numit pre[edinte al R.S.S. Moldova de c\tre Sovietul Suprem al acestei republici. De la 3 septembrie 1990 de]ine func]ia de

30 aug. 1991, Rep. Moldova -Chi[in\u, Interviu cu pre[. Mircea Snegur

Page 31: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~30~

 

Pre[edinte al Republicii Moldova, pân\ la 1 decembrie 1996, când a pierdut alegerile în fa]a lui Petru Lucinschi.

Bibliografie: Dic]ionar Enciclopedic Ilustrat Nume Proprii, Ed. Cartier, B., 2004.

*

Pentru primul pre[edinte al Republicii Moldova am cea mai `nalt\ apreciere dar nu [i aceea[i considera]ie. ~nalt, solid, corpolent chiar, `mbr\cat sobru, cu privire blajin\, spr=ncene groase dar nu spr=ncene `mbinate, nas u[or borc\nat, voce muzical\, molcu]\, alint\toare, r\bdare de fier! M-a c=[tigat… din prima. ~nainte de a veni `n jude]ul Vaslui `l cuno[team datorit\ antenei TV de Chi[in\u pe care o aveam cu mul]i ani `nainte [i am urm\rit dezbaterile din Parlamentul Moldovei. Mi s-a p\rut cam nea[teptat\ alegerea sa ca interimar… [i apoi mi-am lipit sufletul de al lui ca marca de plic…mai ales c\-mi ar\ta destule dovezi de pre]uire. Afectiv `i port simpatia nelimitat\ `mbinat\ cu regretul c\ n-a(u) reu[it unificarea, n-au putut, nici n-au vrut-o cred, nu numai datorit\ diktatului de la Moscova ci [i pentru omeneasca ap\rare a privilegiilor! Se `n]elegea bine cu Ion Iliescu [i `n caz de UNIRE ar fi ajuns pre[edintele Rom=niei datorit\ uria[ului val de simpatie de care se bucura [i a sprijinului Moscovei. N-au fost prea `ncurcate c\ile Domnului `n acest caz: nimeni nu ne voia ]ar\ mai mare [i mai puternic\, el a pierdut Transnistria, Iliescu putea pierde Ardealul.

Page 32: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~31~

 

Dup\ alegerile din Parlamentul de la Chi[in\u (30 august 1991) am fost primul corespondent de pres\ care l-am intervievat, `n spatele meu, `mboldindu-m\, fiind cei de la BBC. Cu c=teva ore `nainte filmasem pe Igor Smirnov, cu ]\c\lia lui, ie[it val-v=rtej de la dezbaterile foarte APRINSE [i jignirile din plenul Parlamentului. ,,- S-a deschis o nou\ er\ `n istoria Republicii Moldova… am ales drumul c\tre libertate” a deschis el discu]ia, vorbind apoi de speran]e, democra]ie, viitor `ntr-un limbaj de lemn sovieto-capitalist. Nici nu putea spune altceva cu Igor Smirnov - prim-secretar la Tiraspol `n ceaf\, cel care s-a retras din timpul dezbaterilor din 27 august 1991, la declararea independen]ei, sus]in=nd continuarea cu sovietele. ~n scurt timp a izbucnit r\zboiul din Transnistria, care m-a surprins la Tighina. Prin prisma evolu]iei ulterioare, [i Igor Smirnov e alt pre[edinte cu care am avut dialog jurnalistic (ar fi al 9-lea). {i, nu mai cred c\ Transnistria va reveni vreodat\ la Rom=nia la c=t\ o[tire rus\ [i tancuri ,,ap\r\” azi, Republica separatist\, care ar rezista probabil, o zi, cu toate baricadele ei, f\r\ armata a 14-a, din marea Rusie!

*

~n 1990 n-am fost peste grani]\, n-am avut timp. Dar `n partea a II-a a lui 1991, am realizat reportaje absolut interesante ([i unice) `n Republica Moldova, `n mai multe r=nduri, cu particip\ri la dezbaterile din Parlament [i ca invitat

Page 33: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~32~

 

special al lui Mircea Snegur, care m-a `ndemnat s\ ocup o func]ie de perspectiv\ la Televiziunea Moldoveneasc\. ~n ziua de 30 august 1991, am plecat pe la 3 diminea]a spre Chi[in\u, am trecut grani]a pe la 5, ne-am oprit pe traseu la o p\dure pentru un popas de tufi[. Eram pe margine eu, Florin Mu[tiuc, Grigore Avram, Alexandru Poam\. Ca o vijelie au venit cam peste noi ni[te rake]i, cu automate [i cu ma[ini puternice. Aproape to]i am f\cut `n pantaloni de fric\, dar \[tia nu prea aveau idee dac\ noi am fi interesan]i: puteau s\ ne ia camera video [i eram distru[i. Habar n-am de ce nu ne-au atacat, pentru c\ erau foarte multe cazurile de banditism. N-aveam cu ce ne ap\ra, departe de ma[in\, str\ini… La interimarul Snegur am intrat aproape imediat dup\ ora 8:30 [i apoi am urm\rit pe viu,cu camera video `n m=n\, cele 2 momente din sal\: proclamarea independen]ei [i alegerea lui Mircea Snegur ca pre[edinte, de c\tre Parlament. Eram urm\ri]i de oamenii lui Voronin, [eful poli]iei Chi[in\ului, dar nu `mpiedica]i s\ film\m orice am vrut. Ne-a ajutat [i scriitorul ([i om politic) Nicolae Dabija, dar mai ales ministrul `nv\]\m=ntului, Ion Ungureanu, unionist convins (cam nesus]inut) [i un personaj extraordinar. ~n cinstea noastr\, Teatrul Na]ional din capitala Republicii Moldova a prezentat un spectacol de divertisment `n limba rom=n\, filmat `n totalitate de noi. Se sim]ea `ns\, mare `ngrijorare, [i, dup\ vizita la Moscova, Snegur a schimbat kalimera: „s\ ajung eu abia un prefect de jude] ?” (mi-a [optit secret [i tainic). {i unirea celor dou\ ]\ri a fost compromis\ de Snegur [i Iliescu, chiar la Vaslui !

Page 34: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~33~

 

Inser\m [i aici, cu pl\cere, contribu]ia Pre[edintelui Mircea Snegur, la volumul „MARIN 70”.

PRIETENUL MEU DE LA VASLUI

A[a îmi place s\-l numesc pe dl. DUMITRU MARIN. Fiindc\ aceasta corespunde adev\rului. Domnia sa este un prieten mai vechi al confra]ilor s\i din stânga Prutului. L-am cunoscut la începuturi, în anii rena[terii noastre na]ionale, ob]inerii independen]ei fa]\ de imperiul sovietic [i consolid\rii tân\rului stat Republica Moldova. În calitate de ziarist, m-a intervievat de mai multe ori, participând activ [i la conferin]ele de pres\ pe care le ]ineam. Chiar formularea întreb\rilor sale demonstra c\ îl fr\mânt\ problemele noastre - de ajuns [i de r\mas, pe atunci. Era sincer [i dornic de a informa veridic despre cele ce se întâmplau la noi. Îi sim]eam sprijinul chiar la etapa inten]iilor [i-i vorbeam cu aceea[i sinceritate. Aflu cu mândrie c\, pe parcurs, publicistul D. Marin a realizat peste 700 de editoriale în diferite edi]ii, mii de emisiuni radio [i televizate, interviuri, inclusiv cu conduc\tori de state. Eu, bineîn]eles, în virtutea celor expuse mai sus, apreciez în mod deosebit pe cele ce m\ vizeaz\ direct. Merit\ laude aparte [i aptitudinile de organizator ale dlui D. Marin, la acest capitol pretându-se mai ales înfiin]area primelor posturi de radio [i televiziune la Vaslui [i Bârlad. Oamenii de acolo trebuie s\-l vorbeasc\ mereu de bine pentru c\ le-a adus informa]ia direct în case. Stimez nespus oamenii care muncesc mult. Protagonistul nostru este din tagma lor, dep\[indu-i mult pe al]ii, mai ales prin

Page 35: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~34~

 

faptul c\ nu munce[te doar pentru sine. Exemplific: dânsul are peste 40 de ani de activitate didactic\, ca scriitor a editat c\r]i consacrate culturii, inclusiv folclorului, înv\]\mântului [i, desigur, publicisticii, volume interesante pentru diverse categorii de cititori - savan]i în materie, studen]i etc. Este înalt apreciat în calitate de romancier, etnolog, monografist. Personal, r\mân întotdeauna impresionat de felul de gândire, de profundele analize filozofice ale domniei sale. Pentru a v\ convinge, citi]i, de exemplu, eseul despre demnitatea oamenilor în diferite ipostaze, care finalizeaz\ cu concluzia c\ „demnitatea este cea mai sigur\ AVERE a noastr\”. Dl. D. Marin merit\ cea mai înalt\ pre]uire [i ca savant, în calitatea-i de doctor în filologie. Pe acest t\râm s-a manifestat prin 60 de studii [tiin]ifice publicate [i un num\r de c\r]i.

Cu siguran]\, nu numai Vasluiul [i Moldova din dreapta Prutului, ci [i întreg spa]iul românesc au tot temeiul s\ se mândreasc\ cu succesele prietenului nostru Dumitru Marin.

Scriu aceste rânduri în ajunul jubileului de 70 de ani ai Maestrului. Cu acest prilej, îl rog pe bunul Dumnezeu s\-i dea mult\ s\n\tate pe viitor, iar noi s\ ne bucur\m [i în continuare de ispr\vile lui.

Cu mult respect,

MIRCEA SNEGUR, Primul Pre[edinte al Rep. Moldova,

24 martie 2011

{i `n februarie 2014, `ntr-un interviu, la Adev\rul de Bucure[ti, Mircea Snegur se arat\ reticent la Unificare, consider=nd ca premature propunerile lui B\sescu, f\r\ preg\tirea necesar\ unui atare act.

Page 36: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~35~

 

PIOTR LUCINSKI - PROSOVIETICUL

DE TIP NOU

Petru Lucinschi s-a n\scut la 27 ianuarie 1940, în satul R\dulenii Vechi (azi raionul Flore[ti). {i-a f\cut studiile la Facultatea de Filologie [i Istorie a Universit\]ii de Stat din Moldova, pe care a absolvit-o în 1962. Este membru al Academiei de {tiin]e Sociale din Federa]ia Rus\ (Moscova). A ob]inut titlul [tiin]ific de doctor în filozofie (1977).

În perioada 1971-1976, este secretar al Comitetului Central (CC) [i membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din Moldova. El era pe atunci singurul basarabean din conducerea Partidului Comunist din R.S.S. Moldoveneasc\.

Din anul 1992 de]ine func]ia de ambasador extraordinar [i plenipoten]iar al Republicii Moldova în Federa]ia Rus\. La data de 4 februarie 1993 este ales Pre[edinte al Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XII-a, fiind reales la 29 martie 1994 ca Pre[edinte al Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XIII-a. Pre[edintele Vladimir Voronin i-a conferit la 27 ianuarie 2005 ,,Ordinul Republicii”.

De la 15 ianuarie 1997 p=n\ la 4 aprilie 2001 de]ine func]ia de pre[edinte al Republicii Moldova.

Bibliografie: Dic]ionar Enciclopedic Ilustrat Nume Proprii, Ed. Cartier, B., 2004.

Page 37: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~36~

 

Rare contraste am observat la omul acesta de o inteligen]\ sclipitoare, ascunz=ndu-[i momentele de g=ndire prin gestul ridic\rii ochelarilor de pe nas spre ochi. Aproape `mi anticipa `ntreb\rile [i `ncepea `nt=i `n limba rus\, probabil s\ m\ vad\ dac\ pricep. Fusesem aten]ionat, at=t de prietenii de la radio Chi[in\u (ce colegi tare, de treab\!) c=t [i de D. Frumuzachi, cel care a deschis televiziunea Catalan, privat\, dar [i cu jocuri politice care l-au dus la `nchisoare. Cine i-a f\cut cel mai bine jocul a fost scriitorul Nicolae Dabija, iar adversarul s\u, pe care l-a prigonit c=t a reu[it, a fost poetul Grigore Vieru. ,,- Tradi]ia [i nevoile noastre sunt al\turi de Marea Rusie!” a tran[at clar, f\r\ echivoc orientarea c\tre economia rus\ [i politica ,,maicei” pe care o vedea tot organizat\ pe soviete, raioane [i republici. Nu m\ mir c\ s-a `n]eles at=t de bine cu Igor Smirnov. ,,- Despre limba rom=n\ `n [coli…” am `ntrebat, printre altele. Aveam de ales dac\ s\ pot realiza un interviu sau s\ m\ dea afar\, mai politicos sau nu. Am precizat c\ nu voi interveni nicicum `n material [i-i voi respecta p\rerea. ,,- Vom mai cerceta, dac\ poporul vrea, noi suntem obi[nui]i cu limba moldoveneasc\...” Am luat ca alt sinonim pentru limba rom=n\, dar `n c=teva luni aceast\ ,,moldoveneasc\” a devenit limba oficial\ cu caractere chirilice sau latine. Mai mult, s-a tot lucrat [i a ap\rut Dic]ionarul limbii moldovene[ti care ar

Page 38: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~37~

 

fi alta dec=t cea rom=n\... La `nceput m-am tot `ntrebat cum de l-a `nvins pe Snegur, dar c=nd am `n]eles c\ a fost adjunctul lui Gorbaciov, am realizat c=t a fost de sprijinit, subven]ionat [i aservit. Era prea mult dator. ~n b\t\lia politic\ s-a pierdut un mare patriot, omul de cultur\ Ion Ungureanu, [i au pierdut partida (inclusiv privilegii) mai to]i scriitorii basarabeni `n frunte cu Nicolae Dabija, acad. Mihai Cimpoi, Ion Had=rc\, iar Partidul Ecologist, `n frunte cu prof. dr. acad. Ioan Dediu garat pe linia cea mai moart\. Prin Vladimir Voronin rusofonii au blocat orice val pro-rom=nesc s\r\cindu-i pe moldovenii care au tot crezut `n revenirea comunismului, de[i nici `n Rusia el nu mai exista. Pentru importan]a sa strategic\, spa]iul dintre Nistru [i Nipru (Bug) va r\m=ne definitiv colosului Rus, azi intr=ndu-se doar cu vize [i aprob\ri speciale. C=nd l-am `ntrebat pe Mircea Snegur dac\ a pierdut Transnistria mi-a dat urm\torul r\spuns: ,,Important e c\ nu mai este r\zboi `ntre fra]i pe teritoriul moldovenesc !” Poate… Din punctul meu de vedere, Piotr Lucinski fiind omul ru[ilor, a adus deservicii substan]iale ideii de unificare a Republicii Moldova cu patria mam\. Comunistul `nfocat a devenit capitalist feroce (fiul s\u e dintre cei mai boga]i oameni din Republica Moldova) despre care nu mai am prea multe [tiri.

Page 39: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~38~

 

IGOR SMIRNOV - un pre[edinte mai

mic, DAR ~NFIPT (~N TRANSNISTRIA)

Igor Smirnov s-a n\scut la data de 23 octombrie 1941 în ora[ul Petropavlovsk Kamcia]ki, regiunea Habarovsk din estul Siberiei (Uniunea Sovietic\, ast\zi în Federa]ia Rus\). Este un om politic rus din Transnistria, care a îndeplinit func]ia de pre[edinte al autoproclamatei

Republici Moldovene[ti Nistrene (din 1991). Un congres ]inut la 2 septembrie 1990 a proclamat

crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovene[ti Nistrene, iar deputa]ii l-au ales la 3 septembrie 1990 pe Smirnov ca pre[edinte al Sovietului Suprem Provizoriu al republicii separatiste. El este autorul mai multor lucr\ri [i al c\r]ii de memorii ,,Pentru dreptul de a tr\i pe p\mântul Transnistriei”.

* Figur\ pitoreasc\, acest deputat cu ]\c\lie ro[covan

spre negru la fa]\, foarte aprig, chiar insolent strig=nd peste tot `n Parlamentul Moldovei, amenin]=nd [i peror=nd `n `ncercarea de a-i `nfrico[a pe ceilal]i. Mi s-a p\rut c\, chiar Snegur se temea de el, mai ales c=nd striga c\ Marea Rusie nu va permite s\ piard\ teritoriul dintre Nipru [i Nistru. A fost foarte clar `n r\spunsuri de[i strigase din bojogi p=n\ atunci. {i cum s\ nu fie a[a dac\ avea armata a-14-a `n spate [i desigur, ni[te `n]elegeri care l-au propulsat pre[edinte pe

Page 40: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~39~

 

fostul prim-secretar. A doua zi a proclamat diziden]a, iar referendumul de la Dub\sari a consacrat-o.

- Govorite pa ruski…! Dar a vorbit corect `n limba rom=n\.

Igor Smirnov, liderul de la Dub\sari, un tip de statur\ medie, cu chelie pe o bucat\ de cap, cu barbi[on [i gesticul=nd foarte energic, a `nfruntat violent pe ceilal]i parlamentari cer=nd separarea Transnistriei [i s\ nu fie p\r\sit blocul sovietic (eram acolo, la dezbateri). ~n interviu l-a acuzat pe Mircea Snegur c\ face jocul rom=nilor [i c\ noua Republic\ nu se poate dezvolta f\r\ ru[i. Cum o fi ob]inut \sta sprijin rusesc nu [tiu. B\nuiesc doar c\ `n calitate de prim-secretar [i-a asigurat spatele iar Maica Rusia avea nevoie ca s\-[i ad\posteasc\ Armata a XIV-a. Geopolitica, bat-o vina! Am v\zut, cu inima tic\ind, Tighina. Ne duceam spre Odesa, iar la podul din marginea ora[ului erau trupe de voluntari care deschideau foarte u[or focul. Nici o clip\ n-am crezut c\ vor fi a[a de violen]i [i eram acolo c=nd l-au `nc\tu[at pe Ila[cu, prorom=nul cu ani grei de temni]\ sc\pat de la moarte prin interven]ia lui Corneliu Vadim Tudor [i Adrian P\unescu, cei care s-au adresat U.E. (care a intervenit). Acesta a ajuns deputat PRM `n Rom=nia.

~n timpul ,,alegerilor” - referendum-ului din Transnistria, eram la Dub\sari, unde Smirnov striga [i gesticula `n cele 2 - 3 pie]e, mai r\s\rite. Erau ,,alegeri” [i el striga la concet\]eni amenin]=ndu-i cu… armata moldovean\ care-i va `mpu[ca imediat ca pe c=ini. Undeva, foarte aproape erau observatorii sovietici care ne ,,`mpu[cau” cu privirile [i-l ap\rau `n direct. ~n aceea[i sear\ au izbucnit focurile de arm\ [i s-a baricadat Nistrul. {i eu, care auzisem de la tata (care

Page 41: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~40~

 

luptase pe acolo) c\ Ion Antonescu i-a trimis pe ]igani la Bug, [i eu, care citisem romanul Satra a lui Zaharia Stancu, c\scam ochii [i nu `n]elegeam nimic. C=nd m-au `mpins cu baionetele ,,moldovenii no[tri” [i ne-au dus cu escort\ p=n\ dup\ podul de la Tighina ([oseaua spre Odesa) am priceput ce a `nsemnat r\zboiul transnistrean care s-a declan[at atunci, de cine-i purtat de fapt, sub ochii mei, l-am filmat cu camera TV.V. Ce sentimente, ce rememor\ri, ce interpret\ri mai puteam avea c=nd auzeam r\p\itul mitralierei [i pocnetul ZB-urilor ?! {i totu[i, n-am fugit, nu m-am `ngrozit. ,,Camarazii cu brasard\” ne-au legitimat de zeci de ori, ne-au f\cut semne s\ fugim ,,skoree”. Probabil atunci ne-ar fi secerat cu rafale de mitralier\. Curajul de a sta fa]\ `n fa]\ cu ei, cred, ne-a salvat via]a mie [i celor 2 `nso]itori. Am stat pe g=nduri dac\ s\ consider Transnistria rom=neasc\ o alt\ ]ar\. Dar tot a[a am considerat-o, pentru c\ [i acest ]inut e „o ]ar\” dar mult prea s\rac\, mult prea ne`nsemnat\ [i `ndelung comunizat\. Smirnov nu mai e la putere azi, iar negustorii moldoveni v=nd baionete [i alte obiecte militare (binocluri, cu]ite, c\ciuli, pufoaice) prin multe puncte comerciale din Rom=nia.

Snegur, `ntrebat de ce a semnat acordul dictat de Kremlin, a r\spuns c\ ,,cel mai important e c\ nu mai este R|ZBOI `ntre fra]i.” Ce-am sim]it `n Transnistria ? C\ OMUL singur e un nimic `n fa]a unui Imperiu Rus, c\ unificarea cu Rom=nia va fi, poate, un vis pentru alte genera]ii… }inutul n-a fost, nu este [i nu va fi rom=nesc... {i nici `n U.E., c=t timp marea Rusie `[i revine !

Page 42: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~41~

 

ION ILIESCU - OASPETELE MEU

Ion Iliescu (n. 3 martie 1930, Olteni]a) este un politician român. A fost pre[edinte ales al României între anii 1992-1996 [i 2000-2004 [i pre[edinte al CFSN între 22 decembrie 1989 [i 1992. Între 2004 [i 2008 a fost senator din partea PSD. În prezent (2014) este pre[edinte de onoare al PSD.

A intrat în Partidul Comunist Român în 1953 [i a devenit membru al

Comitetului Central al P.C.R. în 1965, îns\, începând cu 1971, a fost treptat marginalizat de Nicolae Ceau[escu. A avut un rol foarte important în Revolu]ia român\ din 1989, devenind pre[edintele Frontului Salv\rii Na]ionale, ulterior al Consiliului Frontului Salv\rii Na]ionale.

Ion Iliescu a fost primul pre[edinte post-comunist al României [i a servit în dou\ mandate constitu]ionale, separate de mandatul lui Emil Constantinescu. În timpul celui de-al doilea mandat al s\u, România a aderat la NATO [i a încheiat negocierile de aderare a României la Uniunea European\. A reu[it de asemenea s\ stabilizeze politica româneasc\.

Lucr\ri publicate: ,,Revolu]ie [i reform\”, Editura redac]iei publica]iilor pentru str\in\tate 1993; ,,Revolu]ie [i reform\ (edi]ie revizuit\)”, Ed. Enciclopedic\ 1994; ,,Revolu]ia tr\it\”, Editura redac]iei publica]iilor pentru str\in\tate 1995; ,,Momente de istorie”, Editura Enciclopedic\ 1995; ,,Fragmente de via]\ [i istorie tr\it\”, Editura Litera, 2011.

Ion Iliescu Președinte 1989 ‐ 1996; 

2000 ‐ 2004 

Page 43: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~42~

 

Poveste lung\ cu acest politician adev\rat. A venit `n controlul Prutului (rev\rsat `n 1970) [i fl\m=nzit zdrav\n, d-na prof. Iulia Marin l-a hr\nit cu m\m\ligu]\, ochiuri, ca[ frecat [i ceap\, de nu se mai s\tura. Eram directorul [colii de la M\c\re[ti, comuna Pris\cani [i m-a vizitat ca prim-secretar jude]ean Ia[i, fiind `n control pentru inunda]iile foarte mari de pe Valea Prutului.

Imediat dup\ Revolu]ie ne-am re`nt=lnit la ,,{coala de var\ Nicolae Iorga” de la V\lenii de Munte. Am vizitat `mpreun\ Muzeul Tiparului, a cuv=ntat participan]ilor dintre care 1/5 erau `mpotriva lui.

Dac\ eu a[ fi vrut s\-l lovesc `l uscam `ntr-una din s\lile muzeului unde eram singuri. L-am ap\rat `ns\, `n fa]a c=torva golani care `i aruncau vorbe grele... Pe o fil\ de carnet (`n p\trate) mi-a semnat (autograf ?!), doar at=t [i mi-a zis ,,cu foaia asta vei intra oric=nd la mine”. N-am folosit semn\tura, dar o p\strez. Ca dovad\ c\ am fost pav\za pre[edintelui de stat!

M-a ]inut minte [i ori-de-c=te-ori am mai realizat materiale TV, [i-a sacrificat timpul, inclusiv pentru Organiza]ia jude]ean\ PSD, spre marea disperare a [efului s\u de cabinet, a lui Buzatu, sau a SPP-i[tilor.

Cu pre[. Ion Iliescu, 1990, la V\lenii de Munte

Page 44: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~43~

 

L-am intervievat de 8 ori. Mi-a r\spuns diferen]iat: ,,asta pentru mata; asta `nregistr\m”. De[i am [tiut, `n premier\, ce p\rere are despre... b\sescu (cu b mic), despre Adrian N\stase sau despre politicienii de Vaslui. M-ar crede prof. C-tin. Alexandru, pre[edinte al Consiliului Jude]ean Vaslui, atunci, c\-l considera senilizat? C\-l considera pe Dumitru Buzatu ca pe cel mai [iret [i par[iv ? Erau discu]ii `ntre noi !

M\ `ncumet s\ zic [i altceva: ca pre[edinte, nu se sim]ea nici bine p\zit, nici protejat, nici cu prea multe persoane loiale pe l=ng\ el. F\cea excep]ie acad. R\zvan Theodorescu, Dan Iosif, Opaschi [i al]i 2-3. ,,C=t am ce le da (oferi), \[tia ai t\i (de la Vaslui) vor fi cu mine. S\ vedem ce va fi [i cu Adrian N\stase”, mi s-a dest\inuit `n sala de conferin]e de la Hotel ,,Racova”.

A avut un cuv=nt bun pentru familia mea. Ba, a invocat preferin]a de a r\spunde special `mpreun\ cu Mircea Snegur, la Ungheni, `nainte de proclamarea independen]ei Republicii Moldova, unde m-au numit ,,prietenul (lor) de la Vaslui, ultima `ntrebare” din conferin]a comun\ de Pres\.

La c=teva luni, la Hu[i, m-a `mbr\]i[at [i am fost singurul operator TV, din c=teva zeci, care am filmat [i la o parte din convorbirile oficiale. Mai erau acolo: Mugur Is\rescu, Adrian N\stase (prim-ministru), Nicolae V\c\roiu [i mul]i al]ii.

Page 45: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~44~

 

Televiziunea na]ional\, prin redactor [ef, Virgil Tatomir m-a c\utat cu disperare s\ le dau eu, eu, imagini filmate, c\ din alt\ parte n-aveau !

Regret c\ din cauza lui Ion Iliescu, Podul de flori (5 mai 1990) n-a `nsemnat reunificarea cu Basarabia. I-ar fi trebuit doar at=t: s\ nu fie prea ascult\tor fa]\ de Moscova. Nu regret c\ prin Ion Iliescu am avut lini[te `n Transilvania, am r\mas Stat Na]ional [i c\ `n anii pre[edin]iei lui, [i eu mi-am luat por]ia de libertate.

{i de succes: f\r\ el nu-l filmam, la Ia[i, pe Francois Mitterand (mam\, ce-mi tremurau m=inile [i picioarele, [i ce paz\ ! Ce paz\!). Azi, nu mai avem nici libertatea presei de atunci, nici posibilit\]ile de existen]\ (publicitate) de atunci !

Nu `nseamn\ c\ am fost de acord cu tot ce a f\cut Iliescu. Ba, chiar am scris `mpotriva lui. Dar ing. Ion Iliescu, pre[edintele Statului Rom=n, mi-a fost oaspete, de mai multe ori `n propria mea cas\, [i mi-am cinstit at=t oaspetele de suflet, c=t [i pe cel de onoare [i mai ales primul om din Stat, PRE{EDINTELE.

C=]i vor mai putea spune asta ? Mesajul din fruntea c\r]ii ,,TVV - 15...” este doar

o dovad\; casetele... alta; cele de mai sus... o m\rturie. Mesajul de la aniversarea mea de 70 de ani (2011)

demonstreaz\ delicate]ea omului care, destul\ vreme a condus destinele Rom=niei [i o aten]ie `n plus pentru omul de pres\ pe care l-a sim]it al\turi.

Page 46: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~45~

 

PRE{EDINTELE }|RII, Ion Iliescu,

Oaspetele meu !

Televiziunea Vaslui a

ap\rut ca urmare a unui act de mare curaj. De fapt eu `ntotdeauna am fost un ,,batailleur” [i din cauza asta n-am fost nicic=nd `n gra]iile mai marilor timpului. Zic eu, `n pofida schimb\rilor,

mi-am p\strat personalitatea. Pre[edin]ii de ]ar\ care mi-au fost oaspe]i, `n sens

c\ i-am avut `n b\taia camerei de luat vederi [i le-am difuzat imaginea au fost: Francois Mitterand (cel mai bine p\zit), Mircea Snegur de c=teva ori, Petru Lucinski, Emil Constantinescu [i de mai multe ori dl. Ion Iliescu. Prim-mini[tri mai mul]i, mini[tri [i mai mul]i, pre[edin]i de partid, aproape to]i. Ar fi o carier\ gazet\reasc\ de excep]ie `n condi]iile unei televiziuni locale, bazat\ zic eu [i pe curaj dar [i pe ,,meserie”.

Dl. Ion Iliescu n-a urcat `n micul nostru studio cu prilejul vizitei de c=teva ore `n Vaslui, pe 10 ianuarie 2004. Dar nici nu mi-a refuzat cam al 8-lea interviu, `n pofida grozavei crize de timp, poate [i pentru c\ [i-a adus aminte c\ mi-a fost oaspete pe Valea Prutului c=ndva, sau c\, la V\lenii de Munte, imediat dup\ Revolu]ie am f\cut zid de ap\rare pentru el. La simpozionul consacrat lui

La B\l]i, Iliescu - Snegur, 1992

Page 47: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~46~

 

{tefan cel Mare, dup\ ce a vorbit, s-a `ntre]inut cu mine minute bune.

Oricum s-ar privi lucrurile, e o onoare ca s\ discu]i fie [i doar 9 minute special cu pre[edintele ]\rii ! {i chiar dac\, la Vaslui, a venit pentru Anul {tefan cel Mare sau pentru imagine, tot onorant r\m=ne pentru TV.V., Unison Radio [i ziarul Meridianul c\ PRE{EDINTELE STATULUI st\ de vorb\ cu mai mul]i vasluieni prin intermediul meu. Indiferent cine-ar fi pre[edinte, este pre[edintele rom=nilor [i trebuie s\-l respect\m.

La c=teva zile dup\ Sf. Ion: La mul]i ani, D-le Pre[edinte Ion Iliescu !

Prof. Dr. Dumitru V. Marin (Meridianul, an V, nr. 3 (479) 12-14 ianuarie 2004)

Pre[edintele Rom=niei D-l. Ion Iliescu

S-a aflat la Vaslui, vineri. Cred c\ `ntr-una dintre

cele mai dureroase `nt=lniri, cu Petru Lucinski, alt pre[edinte al Republicii Moldova pe care am avut pl\cerea s\-l intervievez c=ndva.

Pres\ mult\ [i noi printre ei: p\reri, comentarii, ici-colo, `nvinuiri, anima]ie `n sector, controale la s=nge s\ nu fie vreun descreierat…

M-am sim]it onorat c=nd am fost recunoscut [i de unul [i de cel\lalt pre[edinte; am amintit de momentul

Page 48: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~47~

 

Ungheni c=nd `mpreun\ cu regretatul Tatomir am pus aceea[i `ntrebare ca [i azi: ,,pe c=nd zone libere” `ntre cele dou\ ]\ri?

C=nd eram director de [coal\ pe Valea Prutului l-am avut oaspete pe Ion Iliescu. ~n calitatea sa de pre[edinte al Rom=niei sau numai al PDSR, mi-a acordat c=teva lungi interviuri toate publicate sau difuzate. Acum, l-am privit cu aten]ie.

Cred c\ `nt=lnirea cu Lucinski i-a fost nu numai nepl\cut\, ci [i dureroas\. De ce? Pentru c\ vineri s-a stabilit grani]a Uniunii Europene pe teritoriul rom=nesc, pe Prutul \sta blestemat.

S-a implantat o cortin\ ,,cenu[ie” `ntre Rom=nia [i o parte a ei pe Prutul - grani]\ `ntre dou\ state rom=ne[ti. {i nu pentru c\ pre[edintele Ion Iliescu ar fi vrut…

Iat\ de ce, nu pentru c\ a[ avea intrare oric=nd la omul ajuns pre[edinte, ci pentru c\ l-am sim]it suferind pentru existen]a `mpilat\ a na]iunii rom=ne[ti, nevoit\ s\ accepte un alt DIKTAT, `mi aplec [i capul [i condeiul `n fa]a patriotului: DOMNUL Ion Iliescu. Pre[edintele Rom=niei. (Meridianul, An II nr. 18 (147), luni, 12 februarie 2001, editorial)

Din interviul din ianuarie 2005 de la Vaslui, c=nd capitalismul s\lbatic era stabilizat [i `nfloritor, [i Deceniul Du[m\niei cr=ncen, doar o idee:

Page 49: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~48~

 

,,-Domnule Pre[edinte, `ncotro Rom=nia ?” ,,- Spre capitalism, n-avem `ncotro!” Am sim]it

resemnarea vis\torului la socialismul cu fa]a uman\, a[a cum `l vedeam [i eu, atunci. ~nc\ nu `ncepuser\ privatiz\rile [i nici atacurile sus]inute `mpotriva sa. C\ el a tot tras de timp nu m-a mirat de loc.

,,- E presiune din exterior ?” ,,- E alt timp, trebuie s\ ne moderniz\m [i noi…”

Mai r\m=nea chestia cu democra]ia [i intra `n discursul obi[nuit, pe care-l ascultam la televizoare. Ori eu voiam [i altceva, dar nu mi-a mai spus.

,,- Vrei s\ difuzezi tot ce spun ?” ,,- Mi-e de ajuns c\ m\ bucur de `ncrederea Dvs.

Nu cred c\ v-a[ putea tr\da”. M-a privit p\trunz\tor, probabil mai lini[tit dup\ episodul de la Constan]a, cu ,,m\i animalule!” Chiar mi-a spus destule, dar f\r\ permisiunea de difuzare pe care o respect [i acum.

Ar trebui s\ st\rui mult mai mult asupra omului, c=te ceva din rela]iile cu colaboratorii, familistul, b\rbatul f\r\ copii, triste]ile unui om singur `n pofida g\l\giei din jurul s\u [i mai ales principala sa tr\s\tur\ de om politic preocupat de lini[te social\ c=nd du[m\nia era cuv=nt de ordine. N-a vrut, n-a [tiut sau n-a putut s\ realizeze unificarea cu Basarabia dar am avut ,,lini[te” s\ ne batem `ntre noi ca chiorii, prin cele 100 de partide politice `n zbaterile pentru democra]ie, mult prea destule [i azi. La un moment dat p\rea s\ fie redus la t\cere (interesant episodul cu fostul senator de Vaslui, Aristide

Page 50: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~49~

 

Roibu `nfr=nt `n b\t\lie cu [eful jude]ean de partid, Dumitru Buzatu, gata s\ treac\ pe o alt\ baricad\), dar a r\s\rit nu falnic, dar sigur, ca s\ fie ceea ce percepe lumea c\ este el ast\zi: om cu experien]\ a c\rui p\rere conteaz\. Nu [tim ce va fi dup\ B\sescu, dar autoritatea d-lui Ion Iliescu va fi tare greu s\ mai fie atins\ `n acest secol. P=n\ la urm\, r\m=ne un om dedicat politicii, neav=nd grija familiei, a copiilor, a averilor.

Pentru mine a fost un om cu bune [i cu rele preocupat `ndeosebi de grija Rom=niei, `n imposibilitate s\ fac\ mai mult, `n aceste condi]ii istorice.

MESAJ LA SĂRBĂTOARE

Mesajul domnului Ion Iliescu, fost Preşedinte al României

Domnului profesor doctor Dumitru V. Marin,

Director general al grupului de presă CVINTET TE-RA, Vaslui

Stimate domnule Director,

Împlinirea celor 15 ani de la înfiinţarea

Televiziunii Vaslui îmi oferă plăcuta ocazie să vă adresez dumneavoastră şi colectivului pe care îl conduceţi cele mai sincere felicitări şi urări de succes în demersul

Page 51: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~50~

 

dumneavoastră de servire a interesului public. Succesul televiziunii dumneavoastră este cea mai bună dovadă a unui demers publicistic solid şi profesionist, îndreptat spre relevarea slăbiciunilor instituţiilor democratice, a acţiunilor în dezacord cu legea ale celor care sunt chemaţi să vegheze la respectarea ei.

Caracteristica evoluţiei mediilor de informare în România este dată de multiplicarea unor asemenea iniţiative curajoase la nivel local, care se adresează cu precădere comunităţilor în sânul cărora se afirmă, care răspund mai bine aşteptărilor consumatorilor de informaţie şi de divertisment. O televiziune locală care emite de 15 ani are deja o istorie, care merită cunoscută, inclusiv prin intermediul unei astfel de monografii, pentru că ea este o parte a istoriei reinstaurării şi consolidării democraţiei în România, după Revoluţia din decembrie 1989. Societatea pe care ne-am dorit-o şi pe care ne străduim s-o structurăm, în toate aspectele ei instituţionale, legale, morale şi politice, este una a diversităţii opiniilor, a pluralismului punctelor de vedere, a toleranţei, dialogului şi căutării permanente a consensului în problemele care ţin de interesul naţional. Acesta este sensul evoluţiei, acesta este spaţiul european al valorilor morale şi politice, la care dorim să ne cuplăm.

Suntem chemaţi cu toţii, jurnalişti şi politicieni, să luăm aminte la agenda cetăţenilor şi să o promovăm,

Page 52: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~51~

 

fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le avem la îndemână, în spiritul responsabilităţii şi al respectului regulilor democraţiei şi ale statului de drept. Adevărul poate fi slujit cu eficienţă atunci când nimeni nu pretinde că este deţinătorul lui absolut, atunci când, politicieni şi jurnalişti, dialoghează cu bună-credinţă, pentru promovarea interesului public.

Nu cred că serveşte nimănui abordarea conflictuală a relaţiilor politicului cu mediile de informare, la fel cum ea nu serveşte interesul legitim al cetăţeanului, acela de a avea acces la informaţie fiabilă şi de calitate. Refugiul în senzaţional, în subiecte facile şi fără mare relevanţă, al multor jurnalişti şi instituţii media, căutarea cu orice preţ a audienţei se constituie într-o formă de tiranie, care duce la manipularea opiniei publice şi, nu de puţine ori, la banalizarea răului şi a violenţei. Jurnalistul are, în democraţie, responsabilităţi civice care îl obligă la o atitudine de implicare în viaţa socială. Nu este un simplu observator al realităţii, el ia atitudine, prin modul în care tratează subiectele, le ierarhizează şi le prezintă publicului lui.

Libertatea de exprimare este un drept fundamental, pe care l-am cucerit cu greu, şi pe care nu ne putem permite să-l relativizăm, prin acţiuni de relativizare a lui sau de îngrădire a accesului la informaţie, prin presiuni ale puterilor publice asupra ziarelor şi ziariştilor. Sunt alături de toţi cei care, cu

Page 53: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~52~

 

bună-credinţă, promovează dreptul la liberă informare şi liberă exprimare. Doar în aceste condiţii vom avea o democraţie funcţională şi consolidată.

Vă urez să rămâneţi aceeaşi televiziune angajată în servirea cetăţeanului şi a interesului public.

La mulţi ani! Ion Iliescu,

Fost Preşedinte al României (ianuarie 2006)

* Desigur, cuvintele pre[edintelui

sunt la loc de cinste `n volumul ,,TVV - 15…” din 2006.

Faptul c\ o televiziune local\ avea o aniversare de 15 ani, `nc\ era important subiect de pres\. Un mesaj personal, fie [i de la un fost pre[edinte de ]ar\ nu e chiar de ici de colea mai ales c\ `nsemna c\ sigur mai figuram prin noti]ele sale de pensionar. Poate fi o dovad\ de aleas\ pre]uire, fie pentru persoan\, fie pentru sufletul ei, fie pentru omul de pres\, fie pentru institu]ia condus\? Cu ocazia apari]iei volumului omagial ,,MARIN 70” (2011) m-a onorat cu mesajul de mai jos:

Page 54: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~53~

 

STIMATE DOMNULE MARIN,

Dubla `mprejurare a apari]iei acestui volum omagial [i a `mplinirii unei frumoase vârste `mi ofer\ prilejul de a v\ adresa felicit\ri [i ur\ri de via]\ lung\, plin\ de `mpliniri. Cu acest prilej, doresc s\ `mi exprim [i satisfac]ia de a vedea, `n activitatea gazet\reasc\ [i civic\ a domniei voastre, confirmarea

convingerilor de care am fost anima]i, `n zilele dificile de dup\ Revolu]ia din Decembrie 1989, to]i cei care am pus bazele unei Românii democratice. Sunt cu atât mai bucuros s\ particip, fie [i de la distan]\, la aceast\ dubl\ s\rb\toare, cu cât `mi amintesc momentele `n care ne-am `ntâlnit personal, `nainte [i dup\ 1989. Sunt al\turi de dumneavoastr\ la acest ceas aniversar. La mul]i ani !

Ion Iliescu, Pre[edinte de Onoare al P.S.D.

Pre[edintele Rom=niei 1989 - 1996, 2000 - 2004 (martie 2011)

Page 55: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~54~

 

~n timpul mandatului lui Ion Iliescu, printre invita]ii `n micul nostru studio TV din Vaslui a fost, ca Prim-ministru Nicolae V\c\roiu [i, apoi, foarte discutatul profesor universitar [i politician, azi `n `nchisoare,

PRIMUL MINISTRU, Adrian N\stase...

ca OASPETE !

Cel mai puternic om din ]ara Rom=neasc\ a fost invitatul nostru `ntr-o emisiune special\, `n direct pe radio [i TV Vaslui, mar]i, 12 oct. 2004, `ntre orele 18-19. Pre[edintele principalului partid, premierul }\rii, poate, peste 2 luni, pre[edintele statului, Adrian N\stase e un nume cu care se poate m=ndri oricine `l poate avea ca oaspete !

V\ reamintim c\ prezen]i `n studioul TV Vaslui au mai fost, p=n\ acum, pre[edin]ii Rom=niei I. Iliescu [i E. Constantinescu, primul-ministru Ciorbea, mini[trii Tr. B\sescu, A. S=rbu [i mul]i al]ii, de fapt toate principalele personalit\]i ale momentului, dar [i c\ am realizat interviuri cu pre[edin]ii de stat Fr. Mitterand, I. Iliescu, M. Snegur, E. Constantinescu, P. Lucinski, cu 12 prim-mini[tri [i cu peste 100 de mini[tri [i parlamentari importan]i. Reprezint\, aceasta, altceva dec=t dovad\ de munc\ [i profesionalism ? Se justific\, [i astfel, efortul nostru pentru a reu[i `ntr-o

Cu primul ministru, Adrian N\stase, `n Studioul TV.V., 12 octombrie 2004

Page 56: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~55~

 

`ntreprindere de risc maxim ? Aici nu e comer] s\ `n[eli la c=ntar… [i, po]i p\c\li pe unii, dar nu pe to]i ! AI SAU NU AI VALOARE, [i at=t !

Nu `nseamn\ c\ sunt de acord cu tot ce spune N\stase sau PSD-ul lui, nu-i `nal] osanale [i, acum, nici nu-l critic. Insist s\ v\ spun c\ una dintre marile personalit\]i ale ]\rii a fost prezent\ pe proprietatea mea, `n folosul vasluienilor [i sunt foarte m=ndru de aceasta ! A r\spuns cu prietenie la gestul nostru amical, a spus ce-a crezut c\ trebuie, l-am protejat pe teritoriul nostru cu toat\ echipa. Politicianul are multe p\cate, OMUL N|STASE, mi-a pl\cut. Grozav !

Ne dovedim gazde primitoare pentru oricine ne calc\ pragul, indiferent de pozi]ie social\ [i, sper c\, se vede asta de c\tre to]i acei care ne cer sprijinul.

…Bafta vie]ii mele a fost S| POT discuta [i cu pre[edin]i de stat sau prim-mini[tri, parlamentari [i oameni de afaceri, dar [i cu mul]i nec\ji]i ca cel din comuna Voine[ti, [chiop, b\tr=n, cu vierme `n ochi [i f\r\ vreun sprijin.

Dintre candida]ii la Pre[edin]ie a fost p=n\ acum la noi Marian Petre Milu] (Alian]a Popular\ Cre[tin Democrat\), indirect Gigi Becali, ceva mai `nainte Th. Stolojan [i P. Roman, acum A. N\stase. ~l a[tept\m [i pe B\sescu sau oricare ar mai fi, m\car cu un cuv=nt de bun venit…

Oaspe]ii no[tri vor fi, oricum, respecta]i, de oriunde s-ar afla !

Mul]umim pentru vizit\ D-le Adrian N\stase ! Prof. Dr. Dumitru V. Marin

(Meridianul, an V, nr. 80 (557) 14-17 octombrie 2004)

Page 57: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~56~

 

Ca o inser]ie `n evocarea m\rimilor politice. N-am crezut vreodat\ a fi mai prejos lumea [tiin]ific\, artistic\, literar\ sau oameni de mare autoritate `n statul rom=n sau

`n str\in\tate. Cum s\ nu fie onorant\ o `nt=lnire cu Pre[edintele Academiei Rom=ne, Eugen Simion (`ntre 13-15 aprilie 1993, dar [i de multe alte ori), Dinu Patriciu, important om de afaceri, tot aici, cu Adrian Porumboiu, arbitrul [i economistul de talie mondial\, Anghel Rugin\ (am avut privilegiul s\-l fi v\zut, la Ia[i, `n ultimele luni de via]\ pe inventatorul avionului cu reac]ie, Henri Coand\), pe mai to]i oamenii de art\ [i cultur\ ai timpului, scriitori [i poe]i, dramaturgi [i actori etc. Un loc special i-a[ acorda lui Valentin Silvestru, mare critic de art\ ,,prietenul f\r\ prieteni” pentru contribu]ia la Festivalul Na]ional ([i interna]ional) al Umorului, unde am pus hot\r=tor um\rul, altul, recunoscutului mare sculptor pe plan mondial, b=rl\deanul Marcel Guguianu (m. 2012).

Cadrele (portretele) acestora [i multor altele `nnobileaz\ activitatea TV.V. [i a slujitorilor acestuia, `ntr-o perioad\ care r\m=ne unic\ `n cadrul Curentului Cultural - Informa]ional Vasluian.

Mai 2008 ‐ Interviu cu Marcel Guguianu

Sept. 1993 - Interviu cu Anghel Rugin\

Page 58: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~57~

 

EMIL CONSTANTINESCU - VALOARE

NA}IONAL|

Emil Constantinescu (n. 19 noiembrie 1939, Tighina, acum în Republica Moldova) este un politician [i om de [tiin]\ român. Constantinescu a fost pre[edinte al României între anii 1996 [i 2000; din 1966 este cadru didactic al Facult\]ii de Geologie a Universit\]ii din Bucure[ti.

A parcurs toate treptele carierei universitare ca asistent, lector [i conferen]iar la Facultatea de Geologie (1966 - 1990). Din 1991 [i în prezent este profesor de Mineralogie la Universitatea Bucure[ti. În 1996, CDR a câ[tigat alegerile locale [i parlamentare iar Emil Constantinescu a fost ales prin vot direct (cu 7 milioane de voturi) Pre[edintele României, pentru un mandat de patru ani. În perioada mandatului s\u preziden]ial (1996 - 2000), România s-a angajat într-un larg proces de reform\ în economie, justi]ie [i administra]ie.

C\r]i: ,,Tetralogia Timpul d\râm\rii, timpul zidirii”; ,,Cele dou\ fe]e ale zidului”, Bucure[ti, Editurile Universalia, 2002, 685 p.; ,,Pietre de încercare”, Bucure[ti, Editurile Universalia, 2002, 900 p.; ,,Lumea în care tr\im”, Bucure[ti, Editurile Universalia, 2002, 914 p.; ,,C\r]ile schimb\rii”, Bucure[ti, Editurile Universalia, 2002, 740 p. etc.

Page 59: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~58~

 

Venit la Vaslui, `n campanie electoral\, `n cadrul unei manifest\ri la Casa de Cultur\, prof. univ. dr. Emil

Constantinescu a fost huiduit serios, chiar dac\ organizatorii s-au str\duit s\-i asigure ordine [i lini[te. L-a impresionat c\ atunci c=nd am realizat transmisia `n direct la TV.V. s-a f\cut lini[te,

lini[te, [i a comunicat ce credea adecvat momentului. ,,Dom’ profesor, dar ai autoritate aici, nu glum\”, mi-a [optit `nc=ntat. El reprezenta democra]ia abstract\, primit\ cu huiduieli, `n contrast de cea palpabil\ promovat\ de iliescieni. ,,- Chiar crede]i `n democra]ia occidental\ ?” ,, -Asta-i `nc\ anarhie, dar f\r\ b\t\lie nu se poate.” ,,- Bine, dar un profesor universitar, doctor, prorector, nu se m=nje[te zdrav\n `n troaca politic\, mai ales c\ acum nu se face dup\ vreun fel de regul\... ,,- Sunt Rector al Universit\]ii Bucure[ti. Ca s\ r\spund pentru telespectatori: cineva trebuie s\ se sacrifice `n numele acestui ideal suprem, alt\ or=nduire social\, poate chiar monarhie, mult prea necesar\ neamului nostru…” La drept vorbind, c=nd l-am auzit de monarhie, m-a cam pierdut instantaneu de client. ~n `ntregimea ei Conven]ia Democratic\, mare alian]\ politic\, n-a mai intrat `n Parlament datorit\ orient\rii

Nov. 1996 - Prima vizit\ a pre[edintelui

Emil Constantinescu

Page 60: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~59~

 

promonarhice, inexisten]ei candidaturii lui Emil Constantinescu, [i promov\rii tuturor loazelor tinere (promovarea tineretului…) care au v=ndut partidul `nc\ de c=nd era la putere dup\ ce au p\r\duit economia ]\rii (pentru Vaslui am ,,n” exemple!). C\ dl. Emil Constantinescu a fost un `nfr=nt politic, a recunoscut [i d=nsul… Am convorbit de 18-20 de ori, mai ales dup\ ce a fost doar pre[edintele Ac]iunii Populare care `nglobase Federa]ia Ecologist\ din Rom=nia [i eu am r\mas pre[edintele Organiza]iei jude]ene Vaslui a Ac]iunii Populare, cu organiza]ii [i liste complete `n jude], 234 consilieri locali etc. Cea mai mare realizare ecologist\ din ]ar\, reprezenta 11% din Partid; a-4-a putere local\. M-am mirat mereu de unde at=ta energie la o usc\tur\ de om, binecunoscut pentru b\rbu]a lui (barbi[on) [i cu voce pi]ig\iat\. Emil Constantinescu, pre[edinte al Rom=niei `ntre 1996-2000, are cu adev\rat principii, are valoare uman\, are realiz\ri `n specialitatea de geolog, are, are... dar a avut imensa gre[eal\ de a nu candida `n 2000 pentru P.N.}.C.D. [i a[a a ie[it practic din arena politic\ [i el [i partidul. Mi-a expediat `n decembrie 2005: ,,Pentru Cr\ciun [i Anul Nou v\ urez

Vaslui, mai 2004 - cu pre[edintele Emil Constantinescu

Page 61: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~60~

 

din toat\ inima s\n\tate [i bucurie `n cas\ [i `n suflete. S\rb\tori fericite!”. Fr\m=nt\rile politice, [i du[m\niile, [i lucr\turile au f\cut ca aceast\ mare valoare na]ional\ s\ fie marginalizat\, de[i, intrarea ]\rii `n NATO [i U.E. i se datoreaz\. Autograful de pe cartea sa ,,Adev\rul despre Rom=nia” `mi acorda [i mie partea leului, declarat\ [i la Congresul de fuziune cu PNL: ,,v\ prezint un `nving\tor, `nving\tor prin munc\, merite na]ionale prin activitatea politic\, autoritate moral\ local\ recunoscut\...” dl. prof. dr. Dumitru V. Marin (Bucure[ti, 18 aprilie 2008,ora 11, Congresul de absorb]ie de c\tre P.N.L.). ~n pagina luminoas\ a existen]ei mele valorosul prof. univ. dr. Emil Constantinescu este o jertf\ pentru Rom=nia, pentru care-i r\m=n pre]uitor toat\ via]a.

Dumitru V. Marin, Emil Constantinescu, Dan Albescu 2 mai 2004, Vaslui, `n atmosfera electoral\

Page 62: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~61~

 

Domnului Prof. dr. Dumitru V. Marin, Director General Televiziunea Vaslui

MESAJUL Domnului Emil Constantinescu

Pre[edintele României 1996-2000

Salut cu pre]uire [i afec]iune aniversarea celor 15 ani de existen]\ a Televiziunii Vaslui, care a devenit, în tot acest timp, un promotor al dorin]ei de a evalua lucrurile [i oamenii f\r\ prejudec\]i, cu profund respect pentru

deontologia jurnalistic\. Am remarcat, atunci când am avut pl\cerea s\ fiu invitat de onoare al Televiziunii Vaslui, onestitatea intelectual\ [i orgoliul meseriei bine f\cute. V\ felicit din toat\ inima pentru împlinirea a 15 ani de la înfiin]are [i, în mod special, pentru dimensiunea civic\ a programelor pe care le-a]i promovat de-a lungul vremii, [i m\ gândesc în mod special la demersul de educare a concet\]enilor în spiritul adev\rului, al democra]iei [i al responsabilit\]ii fiec\ruia. Acestea sunt motivele pentru care doresc s\ felicit echipa TV Vaslui [i în mod deosebit pe domnul prof. dr. Dumitru V. Marin, cel care a imprimat acestei echipe

EMIL CONSTANTINESCU

Page 63: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~62~

 

spiritul valorilor [i al performan]ei, [i s\ v\ adresez un c\lduros La mul]i ani, cu dorin]a [i speran]a c\ ve]i continua s\ oferi]i oamenilor obi[nui]i lucrul cel mai firesc cu putin]\, aflarea adev\rului. 9 decembrie 2005 Emil Constantinescu

Pre[edintele României 1996-2000

Autograf: Emil CONSTANTINESCU, ADEV|RUL DESPRE ROM+NIA, (1989-2004): ,,Domnului Profesor Dr. Dumitru V. Marin - o revela]ie tardiv\ dar str\lucitoare, `n care am descoperit o comuniune de idealuri [i caracter.”

Sinaia, iulie 2004

* Pe una dintre c\r]ile sale autografiate mi-a scris

cuvintele de mai sus, dar acestea sunt doar c=teva, mult prea

pu]ine `n raport cu declara]iile din interviuri sau cu efuziunile

sentimentale reciproce de la zecile de `nt=lniri de partid sau

legate de activitatea Funda]iei pentru democra]ie pe care a

`ntemeiat-o, cu at=t de apreciat\ activitate ast\zi.

Subliniez c\ n-am fost foarte activ `n [edin]a A.P. de la

Bucure[ti din cauza oboselii [i a respectului pentru pre[edinte;

`nv\]am mereu [i r\spundeam c=nd eram `ntrebat.

N-am amestecat partidul cu televiziunea.

Page 64: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~63~

 

OMUL CARE SFIN}E{TE LOCUL

L-am cunoscut pe

profesorul dr. Dumitru Marin cu ocazia unei întâlniri la Vaslui cu reprezentan]i ai societ\]ii civile [i simpatizan]i ai Conven]iei Democratice, înainte de alegerile din

1996, când i-am acordat [i un interviu pentru postul de radio [i televiziune pe care îl conducea.

Pe vremea aceea, Vasluiul era considerat un fief absolut al PDSR-ului, era numit „jude]ul ro[u” [i a avea alte opinii decât majoritatea însemna un act de curaj.

Era vorba de curajul unui om care în]elesese s\ fac\ pres\ adev\rat\, dar în acela[i timp angajat\ în slujba unor valori democratice în care credea.

Îmbr\]i[ase curentul ecologist [i devenise un lider local [i na]ional al Federa]iei Ecologiste din România.

Dup\ încheierea mandatului meu de pre[edinte al României, prin unificarea F.E.R. cu Ac]iunea Popular\, profesorul vasluian a devenit unul dintre apropia]ii mei colaboratori.

Bun organizator, activ [i integrat în comunitate, a reu[it s\ câ[tige un num\r important de consilieri în alegerile locale din 2004.

Dumitru V. Marin [i Emil Constantinescu -

23 noiembrie 2005

Page 65: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~64~

 

Îmi amintesc de discu]iile cu profesorii [i elevii liceului la care predase [i de care era respectat [i iubit.

De-a lungul timpului, mi-a r\mas un colaborator apropiat.

La o vârst\ a bilan]ului, îi urez s\-[i realizeze toate aspira]iile în domeniul mass-media, unde are deja un palmares demn de invidiat, s\-[i finalizeze proiectele de cercetare în care s-a angajat [i s\ continue s\ scrie cu har.

Am mai scris deja: a avut harul de A FACE. Cele mai calde felicit\ri [i un gând afectuos.

Martie, 2011 Prof. dr. Emil Constantinescu,

Pre[edintele Rom=niei 1996 - 2000

Dumitru V. Marin [i Emil Constantinescu, la partid, mai 2007

Page 66: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~65~

 

REGELE MIHAI I - CA PREZEN}| !

Mihai I, Rege al României,

Principe al Rom=niei, fost Principe de Hohenzollern (n. 25 octombrie 1921, Sinaia), în perioada domniei tat\lui s\u, Regele Carol al II-lea, cu titlul Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, a fost suveran al României între 20 iulie 1927 [i 8 iunie 1930, precum [i între 6 septembrie 1940 [i 30 decembrie

1947. Este str\-str\nepot al reginei Victoria a Marii Britanii [i v\r de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Mihai este una dintre ultimele figuri publice în via]\ din perioada celui de-al Doilea R\zboi Mondial. Din 1941, regele Mihai este mare[al al României.

Mihai a devenit pentru prima dat\ rege al României în 1927, dup\ moartea bunicului s\u Ferdinand, întrucât tat\l s\u renun]ase în decembrie 1925 la tron [i r\m\sese în str\in\tate.

Mihai s-a n\scut la Sinaia, fiu al principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) [i al prin]esei Elena. Din partea tat\lui este nepot al Regelui Ferdinand I [i al Reginei Maria, iar din partea mamei nepot al Regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai al României este descendentul celor mai importante familii regale [i imperiale ale Europei, printre ele num\rându-se familiile regale britanic\, rus\ [i habsburgic\, str\mo[i direc]i ai s\i fiind ]arii Nicolae I [i Alexandru al II-lea al Rusiei, Regina Victoria a Marii Britanii, împ\ra]i habsburgi, regi ai Prusiei, Portugaliei [.a.m.d.

Page 67: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~66~

 

Balul f\r\ REGIN|

PRIMA amintire. Iarn\ bl=nd\ `n 1948, c=nd ianuarie era uscat, r\coros dar nu `nghe]at. Dup\ seceta din 1946 - 1947, anul agricol a fost bun chiar dac\ din cauza ploii cu ghea]\ Vasile Marin aduna `n var\ doar smocuri de tulpini de gr=u cu spice, s\ bat\ `n arie cu boii vreo c=teva sute de kilograme la un hectar. De Sf. Ioan, la `nceput de an, era primul bal organizat de r\s\ri]ii satului care se zb\teau s\ pun\ m=na pe fetele frumoase [i

cu c=t mai mult\ avere. Pentru domni[oara Constan]a, (sora), fiica M\rioarei care tr\ia `nc\ necununat\ cu Vasile, zestrea se [tia: lada plin\ cu covoare, un vi]el, 4 ha de

p\m=nt [i cheltuielile de nunt\. Cum fata era [i foarte frumoas\, tare cuminte [i de neam bun ([i zestrea de luat `n seam\) cei 6-7 fl\c\i `nst\ri]i se aruncau la pre]uri serioase pentru a-i cump\ra ilustrata, ca dovad\ de regina balului. Licita]ia era purtat\ (de) pe o mas\ dinspre scena s\lii de clas\ lungi de peste 10 metri [i lat\ de 6 a [colii Giurgioana, construit\ `n 1932. Erau licitate [i alte 3-4 fete mai s\race cu pre]uri foarte mici `n compara]ie cu echivalentul unui hectar de p\m=nt care s\ cucereasc\ ilustrata cu regina Maria…

Regele Mihai I [i Ion Antonescu

Page 68: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~67~

 

Era miezul nop]ii [i organizatorii balului se str\duiau s\ scoat\ c=t mai mult de la al lui Basoc, t=n\rul bondoc, `ncet [i uneori b=lb=it care voia s\ se `nsoare cu Constan]a. Se pornise pe ofert\ [i ridicase mult pre]ul, a[a c\ se trezi cu ilustrata `n m=n\ chiar `n momentul c=nd cineva a anun]at. - Regele a fugit din ]ar\! A luat un tren cu diamante [i pe regin\, [i-a plecat la englezi! - S-a schimbat or=nduirea ]\rii care va fi condus\ de un Comitet care are un pre[edinte, anun]\ altul, str\in de loc, foarte serios. P=n\ atunci, la baluri, nu veneau str\ini… de unde-or fi scos comuni[tii supraveghetorii?

T=n\rul dezorientat mototolea po[tala `n m=ini, pe mas\, unde o ridic\ [i pe Constan]a de m=ini.

- Tr\iasc\ pre[edinta balului, `nt\ri [i str\inul. Constan]a nu `n]elegea prea bine ce s-a `nt=mplat [i

s-a a[ezat disperat\ pe pl=ns. S\ fie pre[edint\, c=nd a vrut at=ta s\ ajung\ REGIN| !

O strângere de mân\ la primul interviu

Prietenia cu prefectul jude]ului Vaslui, Nicolae Pascu, omul FSN, faptul c\ Dumitru V. Marin era directorul singurului post de televiziune din Moldova, l-a situat pe acesta la grani]a dintre jude]ele Ia[i [i Vaslui, l=ng\ Cod\e[ti c=nd poposea, venind de la Ia[i, Regele Mihai [i cu o mic\ suit\ `n 3 autoturisme, unul condus de Mihai I, av=nd al\turi regina [i `n spate o doamn\ de companie. ~n celelalte, reprezentan]i ai P.N.}.C.D. [i un

Page 69: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~68~

 

operator de la Bucure[ti. La intersec]ia [oselelor erau alte 3 autoturisme: al prefecturii, dar cu un singur func]ionar al acesteia, `n alta, doi tipi severi bine `mbr\ca]i, care n-au comunicat de loc cu echipa TV.V. ~n a treia, erau 4-5 oameni de la acela[i partid, proasp\t `nfiin]at la nivel de jude]. Regele se a[tepta s\-i ias\ `n cale mul]ime, la Sole[ti, unde feseni[tii i-au avertizat pe oameni s\ stea lini[ti]i chiar dac\ vine ho]ul care a furat aurul rom=nilor cu trenul. Chiar era un cet\]ean mai vocal, care a venit `mbr\cat `n costum na]ional, singur [i care s-a `nfipt s\-i str=ng\ m=na majest\]ii sale [i, cu c\ciula pe cap, s\ s\rute m=na Reginei Ana. ,,- Cum v-a `nt=mpinat popula]ia?” Se repezi reporterul. Dat fiind c\ `n afar\ de cele vreo 15-16 persoane nu se vedea alt\ popula]ie, Regele [ofer, desf\c=ndu-[i m\nu[ile: ,,- P\i, deocamdat\ nu vedem pe nimeni, a[a c\ vom vedea de acum `n colo; Dvs. [ti]i mai bine…” [i-i `ntinse m=na dup\ ce [i-a tras m\nu[ile. Pe t\cute ! At=t, apoi to]i s-au urcat `n ma[ini, unii `[i `nchipuiau c\ la Sole[ti vor fi mul]i, mul]i ]\rani. Nici n-au oprit ma[inile pentru c\ nu era niciunul.

La Prefectura Vaslui, Nicolae Pascu, prefect `n func]ie… s-a ascuns l\s=nd pe subprefectul de atunci s\-l primeasc\, s\ dea m=na, s\-i invite `ntr-o sal\ aproape goal\, s\ le ofere o cafea… [i la revedere.

,,Regele Mihai a trecut prin jude]ul Vaslui” am titrat [tirea f\r\ prea mult entuziasm (15 octombrie 1997).

Page 70: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~69~

 

Vizit\ regal\ la Vaslui, `n 2007:

,,Am venit s\ constat\m la fa]a locului cum putem s\ ajut\m prin eforturile noastre” ar fi leit-motivul. Regele, cu fiica [i prin]ul Radu Duda (ce fa]\ imobil\ [i rece avea fostul

actor!) din nou pe holurile Prefecturii Vaslui. M-am ales cu un album cu autograf, cu un scurt interviu [i cu a 3-a str=ngere de m=n\ din partea Majest\]ii sale. Nu eram regalist de[i am candidat la Senat (din partea ecologi[tilor) la parlamentarele din 2000. Am difuzat acest al 3-lea interviu (pe al doilea nu) [i m-am trezit evacuat din Casa Armatei unde abia `mi `ncropisem un studio c=t de c=t normal. Mai totdeauna jude]ul ro[u al Vasluiului, a avut reac]ii sau r\spunsuri violente la ideea de MONARHIE. La revenirea `n ]ar\, urmare a agita]iei sus]inute de P.N.}.C.D. `n frunte cu Corneliu Coposu se urm\rea lansarea pe orbita politic\ a Regelui. C=mpeanu f\cuse boac\na cu

2 iunie 2007, Vaslui - Cu Principesa Margareta

[i Prin]ul consort Radu Duda

Page 71: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~70~

 

candidatura la pre[edin]ie a acestuia, a[a c\ `n oceanul de feseni[ti feroci sprijinitori ai lui Iliescu, nici m\car conferin]a de pres\ a fostului monarh n-a fost lini[tit\. A dat m=na cu noi, vr=nd s\ fie popular, dar presa `ndoctrinat\ l-a primit rece [i f\r\ vlag\. Dup\ at=ta comunism [i capitali[tii ]ipau… socialist! Deja mi s-a p\rut `nfr=nt,

vorbea greu, cu glas dogit [i contrastant ca logic\ fa]\ de Iliescu [i mai ales incapabil s\ contracareze r\sp=ndacii care-[i ascundeau capetele. Regina nu vorbea de loc rom=ne[te. Cum s\-i c=[tigi pe oameni ?

P.N.}.C.D., pentru care am candidat la Senat (unde eu am scos 8,8% pe jude]) n-a intrat `n parlament datorit\ monarhismului [i regelui Mihai I, ca prezen]\ stilat\, occidental\ `ntr-un fel de ,,mare” bananier\, unde democra]ia cu `nfrunt\rile ei publice era la p\m=nt.

Vizita lui Ion Ra]iu la Vaslui, `n sala Casei de cultur\, cu vreo 200 de simpatizan]i [i 500 de iliescieni mi l-a dezv\luit pe acel senior al elegan]ei, spiritului, cu `nalt\ educa]ie, c\ruia i s-a strigat din sal\ ceva de genul: ,,Ce cau]i tu la noi, m\i, bog\ta[ule!, ho]ule, bo[orogule!”

Calm, Ion Ra]iu a replicat:

Page 72: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~71~

 

,,- Ei, asta-i democra]ie ca eu s\ pot r\spunde unuia ca dumneata… [i s\ po]i vorbi cu mine f\r\ team\, dar nu cu jigniri de astea” [i [i-a continuat pledoaria pentru democra]ie.

,,-Dac\ nu era]i voi cu televiziunea, era mare nenorocire”, mi-a [optit, l\s=ndu-mi cartea de vizit\. S-a topit prin spatele scenei.

…Pe o strad\ din Turda l-am recunoscut pe Ion Ra]iu pe care l-am ap\rat de golanii violen]i din Vaslui, dup\ vestitul s\u papion [i bastonul elegant `n care se sprijinea. Era sl\bit [i mi-a r\spuns moale la salut f\r\ s\ m\ recunoasc\.

La c=teva luni a murit… regretat, cu adev\rat! C=t despre rege, l-am mai v\zut, l-am filmat, dar n-am mai ajuns `n preajma sa de[i am fost [i la re[edin]a sa din S\v=r[in cu ocazia particip\rii la festivit\]ile legate de Marea Unire de la Alba Iulia. Nu a re-venit vremea monarhiei [i nu cred c\ vreun rege sau urma[i ai lui (n-a avut urma[i-b\ie]i) va urca pe tron `n aceast\ jum\tate de secol. Aura de monarh, `ns\, o poart\ cu toat\ demnitatea!

Interviu cu Ion Ra]iu, la Vaslui, 1992

Page 73: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~72~

 

Page 74: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~73~

 

B|SESCU TRAIAN - MAI ARE UN AN !

Traian B\sescu (n. 4

noiembrie 1951, Murfatlar, azi în jude]ul Constan]a) este un politician român, care îndepline[te din 2004 func]ia de pre[edinte al României. Dup\ ce a absolvit în anul 1976 Institutul de Marin\ „Mircea cel B\trân” din Constan]a, a urmat o carier\ de ofi]er în marina comercial\, fiind între 1984 [i 1987 c\pitanul petrolierului de mare tonaj „Biruin]a”.

Între 1981-1987 a fost comandant de nav\ în cadrul flotei comerciale a RSR. A fost membru al Partidul Comunist Român.

La alegerile legislative din 1992 a fost ales deputat de Vaslui din partea FSN (1992 - 1996).

A îndeplinit func]ia de Primar General al Municipiului Bucure[ti, din iunie 2000 pân\ în decembrie 2004.

Pre[edintele Rom=niei `ntre anii 2004 - 2014. *

Traian B\sescu mai are un an din cei 10 ai mandatului s\u re`nnoit, `n pofida celor 2 suspend\ri [i a referendumului defavorabil. ~n acest de-al doilea n-am fost nici m\car tentat s\-l filmez, de[i am avut ocazii. N-a mai r\spuns la telefon, n-am mai comunicat `n vreun fel,

D.V. MARIN TRAIAN B|SESCU ~n ac]iune... …~n campanie electoral\ noiembrie 2004

Page 75: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~74~

 

de[i-mi promisese c\ am oric=nd intrare. Am asistat la o b\t\lie degradant\ `ntre palate, cu consecin]e grele pentru ]ar\, inclusiv pentru noi, micii `ntreprinz\tori. Integrarea `n Uniunea European\ pe care o prezentase Ioschka Fischer la `nt=lnirea ,,for]ei a III-a”, ecologi[tii, de la Hotelul Berlin din Budapesta, pe 30 noiembrie - 2 decembrie 2001, c=nd am v\zut c\ se lucra la Constitu]ia Statelor Europene, `nc\ neterminat\ [i nepus\ `n practic\, integrarea de azi cu pierderea independen]ei [i suveranit\]ii Rom=niei, cu atentatul violent asupra limbii rom=ne [i a altor elemente de individualitate a poporului rom=n…este fapt `mplinit! Cu limba rom=n\ e jale mare ! Cred c\ Traian B\sescu este cel mai ascult\tor pre[edinte dintre cei 27 [i c\ este ineficient c=nd trebuie s\ apere drepturile na]iunii din care provine. Cred c\ `n acest r\stimp nu va fi lini[tea creativ\ [tiut fiind c\ inter arma silent musae. De aceea, pentru c\ este ultimul pre[edinte de care am fost aproape (de[i l-am intervievat [i pe Crin Antonescu, azi, posibil)… `l `ntreb: QUO VADIS, HOMINE ?

B|SESCU... [i, Traian ! Primul interviu la TV din cariera lui politic\ la Vaslui: de o parte cu camera video `n fa]\ eu, preopinen]i pre[edintele Consiliului Jude]ean Vaslui, Constantin Alexandru, deputat de Vaslui, ing. Emil Cojocaru (†), deputat Traian B\sescu [i deputat Georgic\ Alexandrache (†) la sediul partidului.

Page 76: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~75~

 

Dup\ o or\ de discu]ii `n care i-am umilit `n fel [i chip, demonstr=nd c\ nu sunt preg\ti]i pentru asemenea demnit\]i, ceilal]i 3 s-au ridicat, dar Traian a r\mas `n polemic\ evident\ [i... z=mbind ! M-a primit ca Primar al Capitalei dup\ pu]ine minute de a[teptare; mai `nt=i a fost ministru al transporturilor unde am avut intrare liber\. De c=te ori ne-am `nt=lnit m\ `ntreba dac\ nu vin al\turi de el. ~n campania electoral\, la masa de la hotel Europa m-a `nt=mpinat vesel: ,,nea Marine, s\ tr\ie[ti !”. I-a l\sat pe to]i, inclusiv pe T\riceanu, s\ a[tepte, ne-am `mbr\]i[at, m-a asigurat c\ va fi al\turi de noi... s\-l sprijin... Comunica `ncredere [i sinceritate ! Din p\cate, ori caracterul lui, ori multiplele obliga]ii preziden]iale l-au `ndep\rtat de vasluieni [i de noi! Ba, cred c\ [i de ]ara pe care o are de administrat ! Dintr-o discu]ie telefonic\, imediat ce a fost ales: ,,din c=te v\ cunosc, nu ve]i fi inactiv !” ,,Se `n[eal\ to]i aceia care cred c\ nu fac ce vreau eu !”. Tocmai `l `nl\turase pe Petre Roman, iar ce a f\cut din Theodor

Stolojan (loialul s\u) r\m=ne caracteristic. {tiam c\-l va mazili pe candidatul obosit, imediat ce am scris un editorial `n care l-am v\zut inert, moale [i lipsit de vitalitate pe Stolo. Tot a[a c=nd acesta o luase tare

Octombrie 2007, Vaslui - interviu cu Teodor Stolojan, pre[edinte PD-L

Page 77: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~76~

 

cu noul partid PD-L c=nd era clar c\ e doar un paravan pentru... voturi. Era timpul c=nd f\cea b\i de mul]ime ! O remarc\ simpl\: ori m-a primit [i atunci a fost afabil, str\lucitor, rememorativ (ba chiar mi-a propus [efia pe jude] a PD, dar n-a fost de acord omul de cadre Vasile Blaga) ori, nu mi-a r\spuns deloc la telefon.

Un episod onorant din timpul mandatului s\u a fost candidatura lui Marin D.V. la Prim\ria Vaslui, sprijinit la fa]a locului de Primul Ministru T\riceanu [i destui mini[tri dar nu [i de liberalii locali care m-au s\pat bine-bine, deci am avut rezultat slab, foarte slab. Am fost tentat s\ cred c\ la 67 de ani sunt tot t=n\r, ce-i drept cam de mult\ vreme t=n\r, dar ghemul du[m\niei locale s-a desf\[urat cum nu-mi trebuia. Acum, dup\ un timp, spun `nc\ o dat\ c\ m-am risipit destul ca s\ nu [tiu cine sunt!

De[i am condus la nivel jude]ean 18 ani pe ecologi[ti, niciodat\ autoritatea mea n-a fost exclusiv politic\. Niciodat\.

SECETA {I B|SESCU

alt\ Ciuma lui Caragea !

Seceta cea mai cumplit\ `n istoria noastr\ a fost cea

de pe timpul lui Papur\ Vod\, poreclit a[a de moldoveni pentru c\ trebuiau s\ macine papur\ ca s\-[i mai ast=mpere foamea. Lacurile [i r=urile sec=nd, vitele [i oamenii mureau de foame pe capete [i atunci a fost bejenie, mai ales cei de la c=mp refugiindu-se la munte, [i

Page 78: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~77~

 

destui `n lume, no]iunea de grani]\ neexist=nd. Blestemele `mpotriva domnitorului se mai p\streaz\ `n folclor. Ciuma de pe timpul lui Vod\ Caragea a fost cea mai mare epidemie din }\rile Rom=ne, ultima `n istoria noastr\, soldat\ cu serioase pagube `n ]ar\ [i cu impresionant\ suferin]\ uman\. Singurul tratament, frec]ia cu rachiu dar boala se lua de oriunde [i oric=nd, comunit\]ile ne[tiind s\ se apere de flagel. Alt\ depopulare, alte blesteme `mpotriva domnitorului, ultimul fanariot. De data aceasta se p\streaz\ ceva documente scrise, Caragea fiind la r=ndu-i un c\rturar. Popula]ia s-a bejenit.

1946, seceta de dup\ R\zboi, calamitate dup\ calamitate, urmat\ de alt\ calamitate, venirea ru[ilor! Instalarea bol[evismului a influen]at major destinele poporului rom=n care `ns\ n-a mai plecat `n bejenie ci a r\mas s\ construiasc\ socialismul cu fa]\ comunist\. Comentez numai, seceta, printre efectele ei cumplite. Am tr\it-o din plin. {i ast\zi rev\d dealurile p=rjolite ale Giurgioanei [i comunei Podu Turcului. Secaser\ izvoarele seculare (satul e atestat acum 500 de ani), Zeletinul era o imens\ panglic\ de nisip fierbinte, ,,ceaunele” mari din p\m=nt uscat f\r\ pic de vegeta]ie, pe ici pe colo cu cadavre de animale diferite, p\m=ntul cu cr\p\turi `n care-[i rupeau vitele [i noi copiii, picioarele. P\durea ne-a salvat atunci [i [tirul, capri]a, troscotul.

Page 79: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~78~

 

Nu doresc nim\nui s\ aib\ la mas\ doar bor[ cu [tir iar c=nd s\ se `ntind\ la p\m=nt s\-[i suplimenteze masa cu troscot (\sta era mai bun la gust! antireumatic!) ~n c\m\[oaie lungi de c=nep\ to]i ne ascundeam de soarele v=n\t!

2012, anul celor 4 calamit\]i: alegeri locale (un tur), Referendum (un tur, dar tot cheltuieli mari), alte alegeri (care urmeaz\) [i mai ales SECETA `n plin\ ,,desf\[urare”!

Sunt `ngrijorat c\ mult\ lume nu g=nde[te la ce ne a[teapt\.

Sunt `ngrijorat c\ politicienii absenteaz\ de la fr\m=nt\rile [i c\ut\rile pentru ziua de m=ine. Sunt `ngrozit c\ seceta a prins toat\ Rom=nia [i o bun\ parte din Europa! ~n esen]\, nici eu nu pot da solu]ii dec=t s\ `ndemn la cump\tare [i calm. S\ str=ngem de pe c=mp orice se poate, inclusiv [tirul pe care s\-l depozit\m [i frunze de copaci pentru hrana animalelor, pentru c\ v=nzarea lor nu e cea mai bun\ solu]ie. Ca totul s\ fie cel mai r\u, iat\, revine Traian B\sescu, nu cu solu]ii, ci cu r\zbunare, gata s\-i r\spopeasc\ pe mul]i. Imposibil `ns\, pe to]i cei 7,4 milioane de oameni. Bomboana de pe coliv\ a explodat zilele acestea c=nd a anun]at c\ s-a sculat (,,de m\ voi scula ... pre mul]i am s\ popesc [i eu” - L\pu[neanul) [i s\ vedem noi ce urmeaz\ ...! C=nd vitele mor de foame din cauza secetei...

Page 80: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~79~

 

C=nd oamenii sunt `n pragul dezn\dejdii... C=nd for]ele politice-s divizate iar U.E. ne desfiin]eaz\ legi, limb\, obiceiuri, du[m\nie general\ ne trebuie? La seceta din 1946 oamenii au str=ns r=ndurile `ntr-ajutor=ndu-se [i protej=ndu-se de ru[i. Oare acum nu g\sim calea solidarit\]ii rom=ne[ti? Chiar dac\ vreo 3 milioane sunt `n BEJENIE, chiar dac\ cineva e incon[tient...

Doar n-a dat ciuma, fra]ilor! (Meridianul, an XIV, nr. 36 (957), joi, 06 septembrie 2012)

Sediul Grupului de Pres\ CVINTET TE-RA Vaslui: Str. Frunzelor, nr. 2

Page 81: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~80~

 

ADMINISTRA}IA PREZIDEN}IAL|

Mesajul Pre[edintelui Rom=niei, Traian B\sescu,

cu ocazia anivers\rii a 15 ani de la înfiin]area Studioului TV Vaslui

Prin activitatea sa, Studioul

TV Vaslui a dovedit c\ opinia public\ are nevoie de informare constant\ [i

obiectiv\. Sunt sigur c\ telespectatorii Studioului TV Vaslui se bucur\ de o radiografie complex\ a zonei, a comunit\]ii din care fac parte. Societatea româneasc\ are nevoie de informa]ie, de seriozitate [i dedica]ie, lucruri pe care colectivul Studioului TV Vaslui le-a dovedit din plin, `n to]i ace[ti ani. Sunt convins c\ ve]i reu[i `n continuare s\ fi]i unul dintre liderii media, la nivel local [i regional.

Ca fost parlamentar de Vaslui m\ leag\ multe de acest jude]. De multe ori, Studioul TV Vaslui a fost pentru mine o surs\ de informa]ie extrem de util\ pentru a în]elege mai bine nevoile oamenilor din aceast\ zon\.

Studioul TV Vaslui performeaz\ în spa]iul media, f\cându-se util vasluienilor [i pentru acest lucru doresc s\ felicit echipa redac]ional\.

V\ urez la mul]i ani cu audien]e cât mai ridicate [i materiale de calitate!

Cu toat\ aprecierea, Traian B\sescu,

Pre[edintele Rom=niei

Page 82: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~81~

 

Pe secet\: SCROAFA-N COPAC

sau B|SESCU ~N AVION

B\sescu vrea avion `n care s\ stea m\car 24 de ore `n aer. Pe p\m=nt oamenii sunt `nnebuni]i de secet\ [i B\sescu vrea `nc-o ruptur\ de cei care l-au ap\rat la referendum: mai `nt=i e `mpotriva legii pensiilor, deci `i arde la polonic pe pensionari, adic\ taman pe cei care l-au sprijinit masiv, iar acum, c=nd p\m=ntul arde, vitele mor, ]\ranii n-au ce s\ adune de pe c=mp, or\[enii mor de c\ldur\ [i de sete, el, B\sescu [i institu]ia preziden]ial\ vor avioane scumpe cu care s\-[i asigure ,,traiul” `n caz de... ce? pericole la grani]e (nu...) revolte interne? (`nc\, nu), secet\ (asta, da!). Mi s-a p\rut o b\taie de joc nemai`nt=lnit\ ca atunci c=nd popula]ia e amenin]at\ de foamete (sigur\, dup\ o asemenea calamitate)) popularul B\sescu s\ vrea avioane scumpe ! }ara arde [i baba (pardon!, B\sescu) se piapt\n\. Mi se pare c\ nu reac]ion\m corect (mai ales guvernan]ii) la calamitatea `nceputului de secol [i mileniu `n care recolta autohton\ e compromis\, zootehnia cade pe buc\]ele multe [i mici, via]a social\ se dezintegreaz\ din cauza unei genera]ii cu nota 10 la [coal\, dar cuno[tin]e de 5 [i poft\ de munc\ de 3 (mare z\p\ceal\!...).

Page 83: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~82~

 

{i c=nd exodul rom=nilor e provocat ([i) de politicile de sus... M-am revoltat s\ v\d indiferen]a unor ale[i care cred c\ a sta cu m=na `ntins\ `n UE ar fi o salvare pentru noi. Am apreciat atitudinea lui Adrian Porumboiu `n emisiunea de la TV.V (de duminic\, 22 iulie) care aplic\ un principiu just: s\ facem ce putem noi, oric=t de bine [i apoi... s\ nu a[tept\m mila altora ! M-am revoltat s\ v\d cum parlamentarii `[i acord\ tot felul de drepturi [i m\riri de lefuri (ce-or fi f\cut \[tia, s\ merite?), m-am revoltat s\ aflu de afacerile oneroase ale unor politicieni [i func]ionari, care fur\ din banul public, deci din impozitele pe care le pl\tim... Culmea c\ cei mul]i nu mai au [i nu mai pot avea nici un cuv=nt de spus! ! (Chestia cu votul e... iluzie, pe bani !) Tot la culme e minciun\ria din politica rom=neasc\! ~ntrebarea e, NOI CE PUTEM FACE ? S\ `ndemn la revolt\, nu pot [i nu vreau; nu e o solu]ie. Dar organizarea unor ac]iuni se impune. Cine va face CEVA, va avea tot sprijinul nostru ! Ar fi curios, cum putem s\ `mpiedic\m scroafa s\ urce-n copac, adic\ renun]area la avioanele lui B\sescu [i s\-l determin\m s\-[i `ntoarc\ privirea spre nevoile reale ale poporului.

Page 84: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~83~

 

Ori, chiar s-a `ndep\rtat de noi to]i [i are mare nevoie de avion s\-[i scape pielea ?! Absolut sigur, cu asemenea ac]iuni, e definitiv `n aer. (Meridianul, An IX, nr. 29 (707), joi, 26 iulie 2007, Editorial)

*

~n vara lui 2009, de fapt `n august, pre[edintele Traian B\sescu, a participat la o `nt=lnire cu fermierii din jude]ul Vaslui, organizat\ exemplar de cel mai important om de afaceri, Adrian Porumboiu. Ferma de vaci de la T=rzii - Oltene[ti era perfect pus\ la punct, inclusiv cu muzica lini[titoare pentru mulg\toarele care s\ dea mai mult lapte. Ad-hoc s-a organizat o gr\din\ de var\ cu spa]iu `nchis, cu scaune pentru aproximativ 300 de persoane. C=]iva fermieri, printre care [i t=n\rul doctorand Dan Hurduc au `nf\]i[at principalele probleme ale agriculturii vasluiene, mai ales c\ era an de secet\.

~n final a luat cuv=ntul pre[edintele Traian B\sescu, dup\ care ne-a acordat un (alt) interviu. Cu p\rere de r\u am constatat neputin]ele preziden]iale [i apoi lipsa oric\rui efect, inclusiv legat de cererea de a fi implicate `n agricultur\ societ\]ile de asigurare.

Traian B\sescu era pe val, fermierii i-au cerut sprijinul, a venit, a f\cut baie de mul]ime pe o c\ldur\ `nn\bu[itoare, ba chiar a ciocnit un p\h\rel cu gazdele [i, evident, a tot plecat.

Page 85: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~84~

 

~njur\m... BINE !

Am citit c=te ceva despre CRIZA dintre 1929 - 1933 (cu Vasile Roait\ al ei); am tr\it criza de demnitate [i de creativitate din perioada ,,socialist\”. Am anticipat CRIZA ACTUAL|, rom=neasc\

[i mondial\ (editorialele-s martori) spun=nd c\ disp\r=nd r\zboaiele, pier [i unele motoare sociale, iar cine a apucat locuri la masa boga]ilor, va arunca greut\]ile pe cei s\rmani; ]\rile bogate pe… noi. Nu mi-am `nchipuit c\ va fi a[a de ASPR| [i grea, [i neiert\toare ! Adev\ratul triaj acum `ncepe. Am intrat cu to]ii, sper\ fiecare [i scap\ cine poate ! Valul de proteste [i greve subliniaz\ neputin]a guvernan]ilor, unde nu v\d nici o capacitate, dec=t politruci la ciolan, de a chibzui, c=nt\ri [i `mp\r]i rezultatul muncii unui neam ajuns la sap\ de lemn ! Vinova]i: 1. Traian B\sescu. Pre[edintele, nu omul politic conflictual [i nestatornic; nu ambi]iosul peste m\sur\, nu… omul ! Pre[edintele care „face”, guvernul trage (ce de scandaluri…!), poporul… rage ! Adic\ strig\ [i tot… `njur\ c\ nu tr\ie[te bine ! cum i-a promis candidatul.

Nov. 2004 - cu pre[. Traian B\sescu

Page 86: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~85~

 

Pre[edintele care s-a tot r\fuit cu ceilal]i, `n loc s\ construiasc\ viitorul ]\rii, al lui, al tuturor ! 2. Guvernele. Niciunul cu alt\ grij\ dec=t taxe [i impozite, distrugerea `ntreprinderilor mici [i mijlocii, angrenate steril, neproductiv, `ntr-o b\t\lie… cu pre[edintele ! 3. Partidele politice mari, adic\ astea 3. Care l-a dat pe… Mesia [i nu [tim nici noi, care a realizat ceva pentru viitorul na]iei? 4. Noi. Cei mai vinova]i pentru c\ am votat pentru un chibrit, un blid de m=ncare, un [pri], pe cine nu trebuia; pentru c\ ne-am obi[nuit s\ nu mai muncim, a[tept=nd mila statului, care trebuia s\ sece odat\ [i odat\; pentru c\ n-am g\sit sistemul de valori pe care s\-l respect\m [i s\-l urm\m. Noi, care ne m=nc\m unul pe altul, care suntem cei mai de[tep]i din lume, `n a-l denigra pe altul, a fura, a `njura… Noi, care m=nc\m [i nu g=ndim ! 5. Dac\ nu este cumva [i Dumnezeu de vin\, cei de la U.E. sunt. Se dovede[te c\ n-am [tiut ce s\ facem cu libertatea.

{i atunci ? - Dispar subven]ii pentru agricultur\. Adic\ pentru

m=ncarea ieftin\, local\, imediat\. Pare mai ieftin\ cea de afar\ (cartofii !) dar cu ce pre], oameni buni !

- Industrie ? Pe unde mai e ? - Serviciile ? Jale [i iar\[i jale. - Emigra]ie ? Asta da, [i… mai cre[te !

Page 87: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~86~

 

Efecte imediate: petice la haine, `nc\l]\minte proast\, `nc\lzire a[i[derea, jafuri [i t=lh\rii, alte probleme sociale! Nu pot excepta PRESA. Acum e regruparea cea mare. Chestiune de c=teva luni. B\ie]ii ace[tia buni sau r\i, meseria[i [i nu prea, s\v=r[esc o munc\ util\, uneori produc bucurii. Sunt prost pl\ti]i dar suflete de lupt\tori. Cine s\-i sprijine, [tiind c\ pentru fiecare `ntreprindere e un viitor incert ! Cel mai bogat om din jude] `nregistreaz\ deficite, propor]ional, fiecare `ntreprinz\tor. Mar]i, 6 septembrie 2009, era o agita]ie cu aglomera]ie deosebit\, la sediul PD-L. Foamea [i speran]a unei munci bine pl\tite `i face… directori [i c\]ei ascult\tori pe mul]i. Epurarea pesedi[tilor e procesul ini]iat de ei imediat ce au fost lua]i la guvernare. P=inea politic\ e o slujb\, variabil, temporar\. Dac\ nu e alta !... R\scoal\ sau revolt\ popular\ nu mai e posibil\, c\ vin scutierii. De furat mai merge ceva, de strigat `n pia]a public\, a[a [i a[a. Dar de scr=[nit [i de `njurat cu n\duf, nu poate fi oprit nimeni. ~njur\m … BINE ! (Meridianul, An XI, nr. 30 (808), joi, 8 octombrie 2009)

* Am r\mas contrariat c\ `n ambele mandate ale sale,

b\t\lia politic\ a ajuns cu totul vulgar\ [i neproductiv\. Nu cred c\ n-a `nc\lcat legea uneori, apropos de p\m=nturile cump\rate, dar atacurile suburbane la persoane, `l vor t=r` `n multe procese [i mare lucru s\ nu ajung\ ca Adrian N\stase. ~n acest timp, tabloidizarea, dezbaterile TV au atins adesea grotescul.

Page 88: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~87~

 

La `mplinirea v=rstei de 70 de ani, de[i am scris `mpotriva politicii lui, cum se vede din pres\,

am primit urm\toarea felicitare:

Domnule Profesor,

~mplinirea acestei v=rste, de care m\ `n[tiin]a]i, m\ oblig\ s\ rememorez faptul c\ primul meu interviu de politician vi l-am acordat Dvs. la Vaslui, unde am fost ales deputat. ~mi aduc aminte [i de campania electoral\ din 2004 c=nd Dvs. a]i spus [i scris c\ am venit candidat [i plec Pre[edintele Rom=niei, a[a cum s-a [i `nt=mplat. ~n toate `nt=lnirile [i respectiv interviurile pe care vi le-am dat a]i dovedit cea mai aleas\ corectitudine [i des\v=r[it profesionalism ca un adev\rat lider `n televiziune, radio, ziar. Nu mai [tiu ce c\r]i a]i editat `n afar\ de teza de doctorat [i ,,TVV - 15 … explozia”, dar cred c\ ave]i opere bune realizate [i importante. Sper s\ rezista]i vremurilor [i s\ continua]i cu toat\ for]a.

Cu toat\ aprecierea, Pre[edintele Rom=niei,

Traian B\sescu (11 aprilie 2011)

Page 89: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~88~

 

Am considerat oaspete ales pe unul dintre Prim-Mini[trii s\i care a venit special s\ m\ sprijine `n alegeri:

Primul ministru

C\lin Popescu T\riceanu

are `ncredere `n MARIN Dumitru

Stima]i cet\]eni ai Vasluiului,

1 iunie marcheaz\ un moment important `n acest an: Vom avea alegeri locale. Cred c\ Vasluiul, ca [i alte ora[e din ]ar\, are nevoie de o schimbare, care s\ fie adus\ de oameni cu credibilitate [i onestitate, care s\ propun\ proiecte `n folosul comunit\]ilor lor. Actuala administra]ie local\, condus\ de at=]ia ani de P.S.D., ne-a ar\tat ce poate face. De aceea, v\ propun s\ `i acorda]i `ncrederea dumneavoastr\ profesorului Marin Dumitru, un om care provine din comunitatea vasluian\ [i care [tie foarte bine ceea ce ar trebui f\cut pentru Vaslui. Vasluiul trebuie s\ intre `n categoria ora[elor dezvoltate ale Rom=niei, unde s\ se poat\ tr\i ca `n urbele din vestul Rom=niei sau `n alte ora[e dezvoltate din Europa. Trebuie f\cute investi]ii importante `n infrastructur\ [i, mai mult dec=t at=t, trebuie create locuri de munc\, condi]ii pentru investitorii rom=ni [i str\ini. Lua]i exemplul altor ora[e din ]ar\ precum Sibiu, Arad, Baia Mare sau Satu-Mare, sau dac\ vre]i alte ora[e din ]ar\

2008, Primul ministru T\riceanu `n direct

Page 90: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~89~

 

care au reu[it s\ atrag\ investitori str\ini, chiar din sudul Rom=niei, precum C\l\ra[i [i Giurgiu. Aceasta este solu]ia pentru bun\starea dumneavoastr\ [i sunt convins c\ vot=ndu-l pe Marin Dumitru ve]i avea la conducerea Prim\riei un om care s\ asculte problemele dumneavoastr\ [i s\ le aduc\ cea mai bun\ rezolvare. Eu am `ncredere `n domnul profesor Marin Dumitru [i v\ recomand [i dumneavoastr\ s\ `l sus]ine]i!

Prim-ministru, C\lin Popescu T\riceanu, Pre[edinte PNL

(Meridianul, an X, nr. 19 (748), joi, 22 mai 2008, pag. 5)

*

Sprijinul uman pe care l-am sim]it de la omul T\riceanu cunoscut pe c=nd lucram la statutul Uniunii Televiziunilor Private la Baia Mare - Maramure[, dar ne cam uitasem, `n momentul `n care eu str=ngeam 10.000 de m=ini

pentru a fi votat primar iar colegii liberali m\ sabotau intens, acel moment m-a determinat s\-l sprijin la Congres, dar s\ [i pierd totul, prin victoria lui Crin Antonescu ca pre[edinte. Un musafir simpatic `n studio a fost Petre Roman ca pre[edinte de Partid Democrat care s-a ar\tat nemul]umit c\ l-am `ncurcat cu `ntreb\rile. Pe 6 mai 1990, dup\ ce a fost `n studio, a participat la mitingul electoral: era prim-ministru. Subliniez c\ am intervievat 14, `n total. Cred, eu, performan]\ cu totul greu de atins !

Prim-ministrul C\lin Popescu T\riceanu [i prof. dr. D. V. Marin, 18 mai 2008

Page 91: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~90~

 

PREZIDEN}IABILII, SUBIECT

F|R| FRONTIERE...

~n campaniile electorale pur [i simplu n\v\leau spre TV.V. dar am [i alergat dup\ unii `n diverse ora[e sau `n Bucure[ti. Mai ales c\ la noi nu pl\teau nimic !

Din mul]ime se deta[eaz\ Mugur Is\rescu, un lord nimerit unde nu trebuia, Theodor Mele[canu, pre[edintele A.P.R., un frate al P.S.D. r\mas nefinan]at, un profesor universitar serios, avocat, Antonie Iorgovan supranumit ,,p\rintele constitu]iei”, care a cutezat s\ se ia la tr=nt\ cu Ion Iliescu [i s\ candideze `n numele ecologi[tilor. Tot la P.S.D. a ajuns p=n\ la urm\, parlamentar; Teodor Stolojan, pre[edinte la P.D. apoi la P.D.-L, c\ruia i-am consacrat c=teva editoriale, Ion Dinu-independent, [i al]i c=]iva gata s\ r\stoarne lumea dac\ vor ajunge pre[edin]i.

Cel mai capabil, Mele[canu, cel mai ascult\tor, Stolojan, cel mai pu]in preocupat pentru adev\r, Dan Diaconescu, cel mai pierdut `n spa]iu, prof. univ. fizician Ion Dinu. Fiecare ar putea ocupa un capitol dintr-un roman dar atitudinile lor de atunci nu cred c\ mai intereseaz\ pe cineva ast\zi. Au avut [i ei pata de culoare (spre ex. Mele[canu era foarte de[tept [i se purta ca un adev\rat domn), dar, iat\, nu s-au impus [i nici n-o vor mai putea face vreodat\. Ca [i pentru prim-mini[trii pe care nici nu i-am amintit (de[i am intervievat 14), rolul lor istoric s-a `ncheiat. Finit coronat opus !

Page 92: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~91~

 

AMBASADORII {I NOI

Invita]i `n studioul TV Vaslui, ambasadorul SUA

la Bucure[ti, Rosapepe, ambasadorii Chinei, Nigeriei, Marii Britanii [.a. [i mai recent Jonathan Scheele, [eful Delega]iei Comisiei Europene.

Ambasadorul S.U.A. ne-a invitat la o recep]ie de Ziua Na]ional\, la Bucure[ti, unde nu eram chiar necunoscut pentru c\ am frecventat excep]ionala lor bibliotec\ [i am dob=ndit prietenia unui ata[at cultural; cel al Finlandei ne-a d\ruit c=te o carte cu o dedica]ie cu totul aleas\, cel al Ghanei, at=t la Vaslui c=t [i la Bucure[ti, unde am ajuns tentat c\ ne-a invitat s\-i facem televiziune la el `n ]ar\, era excesiv de amabil; cel chinez... ne-a z=mbit larg [i ne-a `nv\]at un salut ,,mihoho” (bun\ diminea]a) [i alte c=teva cuvinte ! Cu totul str\in\ a fost Consulul Rom=niei la Strasbourg (o femeie) [i foarte, foarte slab, cel de la Ambasada Rom=niei din Cipru, la Nicosia, 4 august 2009, unde m-am `ntrebat cum ajung asemenea nulit\]i s\ ne reprezinte ]ara.

* Duminic\ 20 august 2000, TV.Vaslui [i Unison

Radio Vaslui am fost onora]i `n direct de James Rosapepe, ambasadorul S.U.A. la Bucure[ti (care ne-a invitat la un dineu special la Bucure[ti, a [i revenit) care vorbea u[or stricat rom=ne[te: ,,Apreciez ospitalitatea... [i marele interes pe care-l acord\ moldovenii

Page 93: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~92~

 

americanilor...” Dup\ ce a precizat sprijinul pentru NATO [i pentru perioada de secet\...

* Apari]ia postului Unison Radio Vaslui, pe

frecven]a 67,73 (band\ neutilizabil\ ast\zi) a fost oficializat\ prin concursul din 20 octombrie 1993 (`n probe cu tot felul de aprob\ri, a emis din februarie 1994), cu Licen]a Radio 100, iar inaugurarea oficial\ s-a f\cut pe 14 iunie 1994 `n prezen]a oficialit\]ilor, publicului [i a Ambasadoarei Marii Britanii, venit\ special pentru noi, a reprezentantei B.B.C. pentru Europa (Obreja), deputa]i, senatori, prefect, consilieri. Merite deosebite pentru directorul ambelor posturi, jr. Daniel - Cernat Marin.

 Ambasadorul SUA `n direct

cu vasluienii ,,Dac\ politica Rom=niei continu\ s\ fie orientat\ spre idealurile occidentale, democra]ie, respectarea drepturilor omului, precum [i continuarea reformei economice [i militare, a gr\birii privatiz\rii, americanii vor continua s\ sprijine Rom=nia, indiferent de cei care vor c=[tiga alegerile. Dac\ acest lucru nu se va `nt=mpla, ne vom reconsidera atitudinea”, a declarat Excelen]a Sa James Rosapepe. Numai schimbarea formei de proprietate va conduce la redresarea agriculturii rom=ne[ti. Americanii vor aloca 25 milioane de dolari pentru diminuarea efectelor secetei.

Page 94: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~93~

 

Duminic\, 20 august 2000, Televiziunea Vaslui [i Radio Unison Vaslui au fost onorate s\ intermedieze o `nt=lnire `n direct a Excelen]ei Sale, James Rosapepe, ambasadorul SUA la Bucure[ti, cu telespectatorii [i radio-ascult\torii vasluieni.

Mediatorul acestei `nt=lniri, prof. dr. Dumitru V. Marin, directorul general al celor dou\ canale mass-media a deschis discu]ia cu dl. Rosapepe, amintind de reforma `n agricultur\ [i mai ales s-a referit la seceta care ne-a afectat [i ce ajutor concret putem primi de la americani, pe care… `i a[tept\m de vreo 50 de ani. Ambasadorul a insistat pe ideea privatiz\rii urgente a IAS, pentru care noua form\ de capital le-ar face atractive pentru investitori. ,,Avem `n Rom=nia o echip\ de exper]i americani, care lucreaz\ `mpreun\ cu speciali[ti din cadrul Ministerului Agriculturii. O agricultur\ performant\ presupune schimbarea formei de proprietate. Privatizarea fostelor IAS este imperios necesar\. Cu c=t se va face mai t=rziu cu at=t va fi mai r\u. Asta depinde `ns\ de cei care administreaz\ interesele Rom=niei. Seceta din acest an este `ntr-adev\r o problem\ pentru rom=ni, dar ea poate fi dep\[it\. Guvernul american a hot\r=t s\ aloce 25 de milioane dolari pentru diminuarea efectelor ,,secetei”, a ad\ugat James Rosapepe.

~ntreb\rile adresate Excelen]ei Sale de c\tre vasluieni au vizat situa]ia politic\ din Rom=nia, cu referire special\ la situa]ia aparte a zonei Moldova, care este cunoscut\ ca av=nd orientare politic\ de st=nga.

Page 95: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~94~

 

Ambasadorul american a declarat c\ fiecare om este liber s\ aleag\, dar `n mod deosebit trebuie s\ voteze, nu s\ stea deoparte. ,,A[ `ndemna pe to]i s\ mearg\ la vot `n aceast\ toamn\, pentru c\ sunt multe probleme cu care se

confrunt\ rom=nii [i ele nu pot fi rezolvate dec=t cu sprijinul majorit\]ii, prin sus]inerea politic\ a celor care pot solu]iona aceste probleme. Viitorul este `n m=inile aleg\torilor `n acest an electoral”, a afirmat diplomatul american.

Despre integrarea euro-atlantic\, James Rosapepe a

men]ionat: ,,Am identificat Rom=nia ca o ]ar\ prioritar\ pentru NATO. Lucr\m cu toate autorit\]ile din Rom=nia pentru a rezolva c=t mai rapid problemele care ]in de integrarea `n structurile occidentale. Indiferent c=nd se va `nt=mpla acest lucru, dorim rela]ii foarte apropiate cu Rom=nia”. Excelen]a Sa James Rosapepe a `ncheiat cordial discu]iile cu vasluienii spun=nd: ,,Apreciez ospitalitatea locuitorilor din aceast\ zon\ [i marele interes pe care-l acord\ moldovenii americanilor. M\ bucur c\ am avut ocazia s\ cunosc realit\]ile jude]ului Vaslui [i voi reveni cu pl\cere oric=nd `n aceast\ parte a ]\rii”.

(Meridianul, an I, nr. 44, 22-23 august 2000, p.p. 1-2)

James Rosapepe -

Ambasador al SUA `n

Rom=nia (1998-2001)

Invita]ie cocktail

Page 96: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~95~

 

PARTEA II

PREA FERICITUL TEOCTIST -

PATRIARHUL ROM#NIEI (1996)

Patriarhul Teoctist Ar\pa[u (din botez Toader Ar\pa[u) s-a n\scut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, Boto[ani.

A fost uns în monahism la 6 august 1935 la M\n\stirea Bistri]a (jud. Neam]), sub numele de Teoctist. La 4 ianuarie 1937, Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei aprob\ hirotonia

monahului Teoctist în treapta de ierodiacon. În anii 1950-1954 Prea Sfin]itul episcop-vicar patriarhal

Teoctist a fost secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din Bucure[ti [i a condus diferite sectoare din cadrul Administra]iei Patriarhale. În perioada 1954-1962, a condus cancelaria Arhiepiscopiei Bucure[tilor.

La 9 noiembrie 1986 este ales în urma votului Colegiului Electoral Bisericesc ca arhiepiscop al Bucure[tilor, mitropolit al Ungrovlahiei [i patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind întronizat la 16 noiembrie 1986 în Catedrala Patriarhală din Bucure[ti.

A publicat multe articole, predici, cuvânt\ri [i studii care sunt cunoscute atât în ]ar\, cât [i în str\in\tate. A publicat monografiile: ,,Mitropolitul Iacob Putneanul” (M\n\stirea Neam], 1978), ,,Sfântul Vasile cel Mare în evlavia

Page 97: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~96~

 

credincio[ilor ortodoc[i români” [i ,,Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc” (Ia[i, 1980).

* Soborul de preo]i c=nta aprig ,,`ntru mul]i ani,

St\p=ne” c=nd I.P.F. Teoctist se ridicase de pe imensa scen\ din fa]a Catedralei din Hu[i construit\ pentru momentul re`nfiin]\rii Episcopiei Hu[i [i `ntronizarea ca episcop a P.S. P\rinte Ioachim Vasluianul.

Pe scen\ mai era Mitropolitul de Ia[i, al]i `nal]i ierarhi martori sau `mbr\ca]i `n od\jdii aurite cu mitrele pe cap, c=rjele distinctive, crucile grele din aur, alte `nsemne ale rangului lor, `n orice caz un lux orbitor `n contrast cu s\r\cia afi[at\ de popula]ia jude]ului Vaslui ([i delega]i din alte jude]e) care umplea curtea p=n\ la refuz.

Cu semnul puterii `n m=n\, I.P.F. Teoctist, cam u[or mai eliberat de obliga]ii [i comportare u[or mai liber\ pe c\ldur\, avea de parcurs 200 de metri de la scen\ p=n\ la biroul episcopului, de la catedral\ `nspre ora[.

Era `nconjurat de multe fe]e biserice[ti care-l ap\rau de un fel de busculad\, l\s=ndu-l pe capul bisericii rom=ne doar s\ binecuv=nteze mul]imea care se `ngr\m\dea avan s\-i s\rute m=na sau ve[mintele. Drept `n poarta intr\rii `n incinta catedralei episcopale Hu[i am reu[it, din mers s\ realizez un scurt interviu din care extrag doar c=teva replici.

Page 98: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~97~

 

,,- E un moment important pentru drept credincio[ii din aceste istorice locuri, care vor beneficia de o c\l\uzire spiritual\ direct\ [i eficient\...”

,,- Unde se va ajunge cu religiozitatea rom=nilor”, l-am `ntrebat. Era soare, cald, p\rea incomodat…

,,- Pericole mari, `n primul r=nd prozelitismul promovat de alte secte religioase, au impus re`nfiin]area episcopiei de Hu[i, (p=n\ atunci fusese Roman [i Hu[i) Mul]imea are nevoie de p\stor…”

,,- P. S. Ioachim este omul potrivit?” ,,- Cunoa[te foarte bine realit\]ile locului [i a]i

v\zut c\ mul]imea `l sprijin\”. ~n mers, l-am tot `ntrebat. Nu [tiu din ce motiv I.P.F. nu m-a l\sat s\-i s\rut

dreapta, ci mi-a str=ns b\rb\te[te m=na, c=nd at=ta norod era gata s\-i smulg\ bra]ul cu totul. Mi s-a p\rut un gest cuceritor de real\ pre]uire [i afec]iune.

Cunoa[tem expresia lui Andre Malraux c\ secolul va fi religios sau va disp\rea. Statura [i comportamentul I.P.S. Teoctist impunea respect cuvenit pentru cel mai `nalt ierarh rom=n. Eram cu aparatul de filmat [i nu apar

`n imagine de[i tare a[ fi vrut. P.S. P\rinte Ioachim

Vasluianul s-a bucurat de sprijinul necondi]ionat al TV.V. de[i cu mai cu dragoste ca Episcopul Eftimie Luca, cel c\ruia i se `njum\t\]ea eparhia prin `nfiin]area

9 iulie 2007, Todire[ti - Vaslui - interviu cu

Mitropolitul Ardealului, ~PS Lauren]iu

Page 99: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~98~

 

acesteia de Hu[i, n-am fost primi]i de prea mul]i. ~mbr\]i[\ri, cuvinte frumoase, interviuri suculente am realizat [i cu I.P.S. Streza, I.P.S. Mitrofan de la Ia[i [i evident cu cei doi episcopi de Hu[i. P.S. Ioachim a fost la emisiuni speciale de s\rb\tori `n studioul TV.V. [i aproape `n fiecare an `i luam cuv=ntul de `ndrumare [i binecuv=ntare. Despre cei 3 mitropoli]i, la cei doi ad\ug=ndu-se I.P.S. Daniel Ciobotea, c=nd era `nc\ la Ia[i [i apoi c=nd a inaugurat postul de radio Trinitas de la Vaslui, preg\tesc o carte ampl\ deci, acum, informa]ii pu]ine. Ca simpl\ observa]ie: I.P.F Daniel strive[te cu inteligen]a Sa, cu erudi]ia, cu personalitatea Sa.

I.P.F. PATRIARH DANIEL - VIZIONAR

Patriarhul Daniel, pe numele de mirean Dan Ilie Ciobotea, (n. 22 iulie 1951, satul Dobre[ti, comuna Bara, jude]ul Timi[) este actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A fost ales ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, de c\tre Colegiul Electoral Bisericesc la data de 12 septembrie 2007, fiind însc\unat în aceast\ demnitate la 30 septembrie 2007.

La 6 august 1987 intr\ în via]a monahal\ la M\n\stirea Sih\stria cu numele Daniel, avându-l ca na[ de c\lug\rie pe arhimandritul Cleopa Ilie. Cu aceast\ ocazie, a fost hirotonit ieromonah.

I.P.F. DANIEL

Page 100: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~99~

 

La 7 iunie 1990 este ales, iar la 1 iulie 1990 este însc\unat ca arhiepiscop al Ia[ilor [i mitropolit al Moldovei [i Bucovinei.

* I.P.F. Daniel a impresionat [i ca episcop, [i ca

Mitropolit la Ia[i [i acum ca ~nt=i St\t\torul Bisericii Rom=ne[ti prin acurate]ea comunic\rii, logica expunerii [i dinamismul pentru realizarea faptic\. Era considerat astfel `nc\ `nainte de 1989. Ca ~nalt Prea Sfin]it la Ia[i, l-am filmat [i ascultat. Interviu mai amplu despre rolul tehniciz\rii `n biseric\ mi-a acordat c=nd a inaugurat postul de radio Trinitas la Vaslui, `ntr-o cl\dire din centrul municipiului, concurent la postul meu, Unison Radio, de care nu ne-am prea sinchisit datorit\ profilului manifest religios [i doar cu program regional [i nu viu, local cu via]a DJ-ului comunicat\ publicului.

,,- Ce spera]i s\ ob]ine]i prin acest mijloc de comunicare ?”

,,- Neamul rom=nesc a p\strat [i va p\stra [i pe viitor credin]a str\mo[easc\. Trebuie s\ ]inem cont de comunicarea audio, video, pe internet, alte mijloace tehnice, pentru asisten]a religioas\ a tuturor categoriilor tr\itoare pe aceste meleaguri istorice. }ine de voin]a noastr\ s\ ne adapt\m cerin]elor viitorimii”.

Dup\ mai bine de un deceniu, se observ\ c\ a fost un vizionar. Noi nu ,,vedeam” internetul a[a penetrant [i `n atmosfera libertin\, nici educa]ia prin biseric\, nici c=t de mare for]\ social\ va deveni. ~n fapt, ast\zi Biserica

Page 101: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~100~

 

Rom=n\ este cea dint=i Institu]ie a acestui stat, `nc\ laic. Deocamdat\ num\rul mare de biserici construite existente (circa 18.000), dot\rile pentru difuzarea imaginii [i sunetului, revitalizarea muzicii biserice[ti, armata de preo]i cu foarte mul]i [coli]i [i `nv\]a]i, probabil [i cu adapt\ri dogmatice, alc\tuiesc o baz\ puternic\, nu numai pentru educa]ie spiritual\. I.P.F. este cel Dint=iul pentru slujirea neamului `n acest mod… cultural [i spiritual. Probabil preg\tit pentru lupta `mpotriva alien\rii mintale, promovat\ de televiziunea la purt\tor, de aleg\tura dup\ ,,ochiul dracului” - banul cel st\p=nitor.

* La r=ndul s\u, Sfin]ia Sa Ioachim (m. 26 aprilie

2009) mi-a acordat `ntotdeauna aten]ie [i m\ scotea `n eviden]\, fie la slujbele la care am participat, fie la sus]inerea candidaturii `n b\t\liile electorale unde am reprezentat pe ecologi[ti (cu rezultate foarte bune) sau U.N.C., o uniune de partide prinse `n ,,hor\” cu P.S.D.

Dup\ `mboln\virea sa, rela]ia de apropiere, respect [i pre]uire a continuat [i cu P.S. Corneliu B=rl\deanul a c\rui `ntronizare am transmis-o `n `ntregime pe postul TV Vaslui. Aceast\ reciproc\ pre]uire s-a v\zut `n numeroase ocazii inclusiv `n cuv=ntul de apreciere `n volumul ,,MARIN 70” (2011).

Lucrarea P.S. Corneliu s-a concretizat `n num\r mare de biserici (516, noi [i vechi `n jude]ul Vaslui) `n disciplina din r=ndurile clerului [i `n seriozitatea studiilor

Page 102: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~101~

 

la Seminarul din Hu[i unde doctorul `n teologie Corneliu B=rl\deanul este `ndrum\tor.

Am considerat c\ `n cele 18.000 de biserici din Rom=nia, se include [i efortul clericilor [i mirenilor locali, autoritar condu[i de la Hu[i.

M\rturisesc a nu fi `n]eles `ntotdeauna acest efort uria[ de construire a acestor monumente religioase `n condi]iile `n care popula]ia scade natural, emigreaz\ sau este cu o natalitate regresiv\, ca [i s\r\cia proverbial\ a locurilor! {i c=t de slab\ aderen]\ are biserica `n occident.

L-am v\zut pe acest om de mare cultur\ [i sup\rat, mai ales pe ziari[ti, dar mai mult pe stric\torii de limb\ rom=n\, pe oameni r\i [i p\c\to[i. ~n cadrul Curentului Cultural - Informa]ional din jude]ul Vaslui are o importan]\ major\, prin rolul s\u spiritual [i prin opera sa.

*

Am stat pu]in pe

g=nduri, dac\ P.S. Corneliu,

episcopul de Hu[i, este mai

mult fa]\ bisericeasc\ sau

reprezentant al Curentului

Cultural - Informa]ional

pentru c\ `ndepline[te toate

criteriile pentru ambele. {i, e mult prea important ca

personalitate [i cel dint=i far al credin]ei ortodoxe.

Hu[i, joi, 25 iunie 2009, cu P.S. Episcop Corneliu

Page 103: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~102~

 

Unii preo]i `l consider\ sever, seminari[tii prea dur,

credincio[ii obi[nui]i, prea bun, cunosc\torii ca pe un

conduc\tor spiritual cu har, `n esen]\ foarte bine preg\tit

pentru `nalta func]ie ecleziastic\. Mul]imea `l re]ine ca pe

un preot deosebit de de[tept, cu studii `n str\in\tate [i prin

tinere]ea sa un `nalt ierarh de mare viitor.

Cred c\ reprezint\ noul curent `n favoarea

moderniz\rii bisericii ortodoxe, un sprijin pentru Prea

Fericitul Daniel, cunoscut pentru ideile [i ac]iunile sale `n

aceast\ direc]ie. Sub „Patriarhatul” s\u, biserica a devenit

o mare for]\ politico - social\ `n Rom=nia iar prin

contribu]iile [tiin]ifice [i `ndemnurile din biseric\ P.S.

Corneliu este un ierarh foarte potrivit la un loc potrivit.

Convorbirile amicale [i binecuv=nt\rile de care

m-am bucurat, mi-au `nt\rit mai mult credin]a `n cele

`ntreprinse.

Preot cu har, educator `n Seminarul de la Hu[i,

`ndrum\tor spiritual pentru 1/2 milion de oameni, om de

omenie, P.S. Corneliu este h\r\zit realiz\rii unei m\re]e [i

nobile misiuni. Doctor `n [tiin]e teologice are o oper\

interesant\ dar misiunea sa pe p\m=nt este de p\stor

pentru credincio[ii ortodoc[i. Cele 5 protopopiate din

jude]ul Vaslui, au acum preo]i - protopopi de mare

n\dejde,nimeri]i pentru aceste func]ii [i locuri.

M\ bucur [i m-am bucurat de aten]ia [i prietenia Sa

[i `ntorc totul cu asupr\ de m\sur\.

Page 104: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~103~

 

LA POPAS ANIVERSAR

Profesorul Dumitru Marin `mpline[te vârsta psalmistului, de care regele David face men]iune `n psalmii scri[i de el, inspira]i de Dumnezeu dar a[ternu]i `n versuri respectând topica limbii ebraice, care ca orice limb\ vorbit\ [i scris\ are frumuse]ea armonioas\ a cuvântului care la rândul ei exprim\ starea sufleteasc\, capacitatea intelectual\ [i pozi]ia social\ a celui care-l folose[te. Aceasta se potrive[te `ntru totul profesorului dasc\l de

limba [i literatura român\, limb\ pe care au prelucrat-o, `nnoit-o [i `nfrumuse]at-o vechile scrieri ale c\r]ilor Bisericii, pe care Domnia Sa a predat-o, explicat-o [i `nfrumuse]at-o atâtor genera]ii care au absolvit [coala ce le-a dat agerime [i ascu]ime min]ii. Acest cuvânt al nostru scris, exprim\ `n limite de spa]iu [i timp ceea ce Biserica pre]uie[te la fiecare om, sufletul care se manifest\ prin ac]iunea trupului, fiecare om, f\ptur\ a lui Dumnezeu impunându-se prin inteligen]\, prin iscusin]\ [i percep]ie a lumii [i lucrurilor din ea. Profesorul Dumitru Marin `ntruchipeaz\ imaginea intelectualului care creeaz\, eviden]iaz\ [i evoc\ frumuse]ea [i binele culturii.

Într-o perioad\ de timp bulversat\ de non-valori tot mai evidente, profesorul Dumitru Marin se str\duie[te prin mijloacele specifice s\ continue arta de a `mbog\]i, `nfrumuse]a [i valorifica limbajul nostru expus la influen]e [i provoc\ri.

La ceas aniversar, `l felicit\m, dorindu-i via]\ `ndelungat\, plin\ de bucurie [i binecuvântare.

P.S. CORNELIU, dr. `n Teologie EPISCOPUL HU{ILOR

4 aprilie 2011

Page 105: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~104~

 

NE-A BINECUV#NTAT PAPA...

Fericitul Pap\ Ioan Paul al II-lea (n\scut Karol Józef Wojtyla, * 18 mai 1920, Wadowice, Polonia - † 2 aprilie 2005, Vatican) a fost pap\ al Bisericii Catolice - episcop al Romei - [i suveran al Vaticanului ales în 16 octombrie 1978.

Pontificatul s\u de 26 ani (octombrie 1978 - aprilie 2005) este considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 [i 37

ani) [i al lui Pius al IX-lea (31 ani).

* ~n august 1991 a f\cut o

vizit\ `n Polonia natal\, unde a fost primit de popor cu un entuziasm nema`nt=lnit [i s-a bucurat de onorurile oficiale. Printre cei binecuv=nta]i de el s-a aflat [i familia Marin, `n `ntregimea ei, `n Pia]a Miron Costin, din Cracovia.

Mul]i, foarte mul]i kilometri Sanctitatea sa a binecuv=ntat din papamobil miile de oameni care-l a[teptau pe lateralele c\ilor de acces. Era un pelerinaj nemaiv\zut al polonezilor c\tre locul `nt=lnirii din imensa pia]\ a Cracoviei cu fundal impresionanta cas\ a boierului moldovean Miron Costin, monument de arhitectur\.

Supravegheat\ de c\lug\ri catolici dar [i de o re]ea dens\ a securit\]ii poloneze, cu grupuri isterizate (cei c=]iva

Cracovia - august 1991, `n papamobil

Page 106: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~105~

 

rom=ni, cu g=ndul s\ nu ni se fure bagajele sau chiar ma[inile, priveam deta[a]i la cre[tinii ace[tia pe care-i consideram du[mani). C=nd Sanctitatea Sa a ridicat m=inile a binecuv=ntare ,,Pax Vobiscum”, to]i ne-am prosternat, `n]eleg=nd instantaneu cine a r\sturnat comunismul `n Polonia, adic\ politica suveranului pontif bazat\ pe `n]elegere [i evaluare lucid\ a situa]iei specifice, dar `n lini[te [i pace. La noi era prea mare satisfac]ia popular\ dup\ executarea Ceau[e[tilor. La ei n-am auzit cuv=ntul r\zbunare.

M-am `n]eles bine cu polonezii, mai bine dec=t m\ a[teptam, poloneza fiind o limb\ slav\ (veche), eu vorbind `n limba rus\, iar c=nd afirmam c\ sunt rom=n, automat ne erau prieteni pentru c\-[i aduceau aminte

de salvarea tezaurului lor [i de sprijinul din timpul r\zboiului pentru refugia]ii polonezi. Eram ,,priateli” dar nu prea cump\rau de la noi (de la mine, miere cu care m-am `ntors acas\, f\r\ vreun zlot `n pung\).

Sub semnul crucii ar\tat de Papa Ioan Paul al II-lea, ca [i din alte ocazii, am priceput c=t de apropiate sunt religiile catolic\ [i ortodox\ [i nici acum nu `n]eleg marea schism\ [i nici de ce nu are loc acea reunificare, idee care l-a adus la Bucure[ti pe Suveranul Pontif c=]iva ani mai t=rziu. Sus]inerea popular\ `ntr-o asemenea majoritate mi-a dat de g=ndit [i m-am `ntrebat dac\ nu ne `ndrept\m c\tre o

Papa Ioan Paul al-II-lea, I.P.F Teoctist, Emil

Constantinescu, 9 mai 1999, Bucure[ti

Page 107: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~106~

 

alt\ - nou\ dictatur\ a Bisericii. Mi-am zis c\ religiozitatea unei na]ii este sau nu este, iar `nal]ii ierarhi o pot sus]ine cu personalitatea lor.

Acolo am `n]eles harul Marelui Pap\, canonizat mai apoi, de a electriza masele, insufl=nd credin]\ [i `ncredere. Am fost foarte aproape de Pap\ i-a[ fi putut atinge ve[mintele dar mi-a fost fric\ s\ nu fiu considerat atentator sau terorist. Experien]\ cu totul unic\.

Am mai fost [i `n Cetatea Vaticanului de 2 ori, am urcat pe Catedrala Sf. Petru, am asistat la Mesa altui Suveran catolic, dar n-am mai avut aceea[i p\trundere `n toat\ fiin]a, a ideii de Divinitate. Ca am\nunt picant, pentru c\ am urcat sc\rile Catedralei repede, pe rondoul de sus am le[inat, mi-am pierdut cuno[tin]a, am v\rsat tot, n-am mai [tiut de mine vreo 30 de minute. Puteau s\-mi ia to]i banii, camera video, aparatul foto, tot. Dar m-a p\zit un Viking, nici acum n-am aflat de unde era [i cum l-ar chema, voinic [i foarte tatuat, ro[ la p\r [i fa]\. Ei, acesta a stat de straj\, a alertat paznicii care n-au f\cut nimic, m-a sprijinit s\ nu cad cu capul de pietre… rom=ni nu s-au ivit ! Hm ! Ce c=[tigam eu pe 15.09.2011 dac\ chiar de acolo plecam la ceruri…???

* Din Canada… am venit cu un interviu realizat la

Montreal cu P.S. Episcop vicar Cassian al Americii de Nord [i Canadei, dup\ o inspec]ie la P\rintele Ioan Ceau[u despre care am scris. ,,Viitorul sun\ bine” a fost afirma]ia sa ultim\ dup\ ce am discutat despre misionarismul [i foarte marile greut\]i ale preo]ilor imigran]i nevoi]i s\ fie [i oameni de serviciu ca s\-[i poat\ `ntre]ine familia. ,,Astea-s

Page 108: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~107~

 

condi]iile [i ei `n]eleg s\ fac\ misionariat [i eforturi personale. A[a au `nceput [i ceilal]i 14 preo]i din Montreal”. Dar biblioteci rom=ne[ti, libr\rii, carte rom=neasc\? ,,Exist\ una cu vreo 8.000 de c\r]i, dar preotul a decedat de cur=nd. Noi `i ajut\m contra cost cu literatur\ religioas\ aferent\...”. S\ spun c\ la Biblioteca Na]ional\ din Montreal exist\ doar c=teva sute de c\r]i rom=ne[ti [i `n ora[ o publica]ie `n aceast\ limb\... ,,Noi `i ajut\m contra cost cu literatur\ religioas\...” M\i, s\ fie, a[a ajutor mai zic [i eu… [i preotul avea doi copii… (14 septembrie 2012).

{i repet c\ la Biblioteca Na]ional\ din Montreal exist\ doar c=teva sute de c\r]i rom=ne[ti [i o singur\ publica]ie pentru 55.000 rom=ni, din totalul de aproximativ 150.000 `n toat\ Canada. (editorial, 4 octombrie 2012).

Mineriada [i ,,Pacea" de la Cozia

cu promisiunile ei Vreme foarte bun\ pentru excursii, defileul Oltului era `mbietor. Eram cu familia [i inten]ionam s\ revedem vestita ctitorie domneasc\ cu ,,Umbra lui Mircea. La Cozia” (Gr. Alexandrescu), dar era o aglomera]ie de poli]ie [i a[a de multe persoane oficiale printre care l-am abordat pe Dudu Ionescu, ministrul de interne. Mi-am pus ecusonul de ziarist [i am intrat chiar `n biserica - monument istoric unde a[tepta sub candelabre… Miron Cozma [i c=]iva mineri, deja `nconjura]i de poli]i[ti dar cu multe deta[amente de mineri prin preajm\.

{eful mineriadelor a dorit s\ se `nt=lneasc\ cu pre[edintele Emil Constantinescu `n acest decor tocmai s\ i se garanteze cu jur\m=nt `n fa]a altarului libertatea dup\ `nfr=ngerea minerilor.

Page 109: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~108~

 

,,Era explozibil” `n aer, nu glum\, pentru c\ ace[tia din urm\ `[i dovediser\ priceperea ,,militar - strategic\” la Coste[ti [i Pite[ti, dup\ ce l-au altoit pe prefect.

Chiar erau o for]\ prin num\r [i organizare. N-a fost nici o problem\ pentru ministrul Dudu Ionescu s\

jure pe cruce c\-l las\ liber dup\ c=teva zile (`n care s\ arate lumii victoria armatei) care s-au tot prelungit cu condamnarea la 18 ani de `nchisoare.

Am sim]it atunci `n lumina combinat\ de la becuri [i lum=n\ri c\ asist la `nmorm=ntarea idealului mineresc [i la distrugerea industriei miniere din Rom=nia. Jur\m=ntul mini[trilor [i pre[edintelui ]\rii, `n biseric\, tot egal cu zero a fost.

Din perspectiva timpului parcurs, chiar a[a s-a `nt=mplat! Vestita pace politic\ de la Cozia [i sub icoane, a fost o

mizerie politic\ distrug\toare pentru imaginea Rom=niei!

Vasluian la... Budapesta !

De regul\ `n acest col]

de pagin\ expun teme sau idei generale aplicabile fiec\ruia dintre noi. Cred c\ pe unde au trecut unii, prin lumea larg\, mai pot ajunge [i al]ii. Mai aviza]i `ns\, dup\

experien]a noastr\. A[a cum am spus, am reprezentat Partidul Federa]ia Ecologist\ din Rom=nia la Interna]ionala Verde al c\rei Consiliu s-a `ntrunit vineri - s=mb\t\ - [i duminic\

Parlamentul Budapesta

Page 110: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~109~

 

(31 noiembrie - 2 decembrie 2001) la Budapesta. F\r\ orgoliu spun c\ este rangul cel mai `nalt de reprezentare pe care l-a avut vreun vasluian `n ultima perioad\. Cel mai `nalt, dar nu cel mai eficient (pe care l-a reu[it dl. Ion Manole, pre[edintele Consiliului Jude]ean Vaslui), pentru c\ `nt=lnirea a r\mas formal\. Recent, Adrian N\stase mai reprezentase Rom=nia la Interna]ionala Socialist\ Democrat\ dar ca Executiv [i nu numai politic. Doctrina ecologist\ are for]\ s\ ajung\ majoritar\ `n Europa [i `n lume pentru c\ `n condi]iile normale ale economiei de pia]\, `mpotriva suprema]iei banului [i profitului trebuie s\ fie mai presus via]a s\n\toas\. Pe care o vis\m cu to]ii. S\ nu ne `nchipuim c\ (Joschka) Fischer, ecologistul neam] [i cel mai puternic `n executivul na]iunilor europene, face ce vrea el. L-am v\zut ca [i pe noi, reprezentan]ii de r=nd, r\spunz=nd la `ntreb\ri, inclusiv ale mele. El, omul care `nv=rte[te politica extern\ a Comunit\]ii Europene. S-a v\zut mai apoi, la 2 zile, la Bucure[ti, la `nt=lnirile din cadrul vizitei oficiale. Chiar atent s\ nu-i iau func]ia, pre[edintele Federa]iei Ecologiste din Rom=nia, Alexandru Ionescu m-a desemnat [eful delega]iei Rom=niei la `nt=lnirea din 30 noiembrie - 2 decembrie 2001, la Budapesta, a Interna]ionalei Verzi, cu 3 mandate - drept de vot. Am

Page 111: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~110~

 

convorbit cu to]i mai marii Interna]ionalei, care fugeau de r\spundere ca dracul de t\m=ie. ~n protocol era [i `nt=lnirea cu ministrul de externe al Germaniei, pre[edinte al ecologi[tilor nem]i, Ioschka Fischer. Era p\zit foarte bine cu… automatele [i m\suri de securitate deosebite [i pentru mine, `n[tiin]at de asta, pentru a nu se repeta ceva din r\pirile de la jocurile olimpice.

Fa]\ `n fa]\ cu ministrul german de externe Fischer (un mare puternic al zilei `n Europa) n-am avut dec=t handicapul c\ nu [tiam nem]e[te sau engleze[te, dar am avut traduc\tor. Am discutat 2 ore, 3 puncte esen]iale: 1) Sprijinul ecologi[tilor rom=ni (cerea la toate partidele

ecologi[te) pentru un delegat neam] `n Biroul de conducere [i a[a am votat. 2) Sprijinul pentru a intra [i Republica Moldova `n Consiliul Europei. 3) Sprijin pentru intrarea Rom=niei `n Uniunea European\ [i `n Interna]ionala Verde. Fischer mi-a `nm=nat, `n semn de `ncredere [i amici]ie proiectul de Constitu]ie a Europei preciz=nd c\

Joschka Fischer Ministru de Externe al

Germaniei (1998-2005)

D. V. Marin, 2005

Page 112: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~111~

 

vor trece mul]i ani p=n\ va fi votat\. Exact a[a s-a `nt=mplat. M-a impresionat farmecul personal, condescenden]a care ne-o ar\ta, poza personal\ [i sinceritatea opiniilor. Sergius Lucian Marin filma tot ce se discuta cu pistolarul neam] `n spate. Delega]ia european\ p\rea indiferent\ ([i era), cea ungar\ ne neglija, nu vorbea nimeni cu noi, portughezii erau foarte expansivi, moldovenii s-au lipit de noi, prof. univ. Ion Dediu era mereu l=ng\ mine [i am comunicat perfect. Ca rom=n `ns\ `mi dau seama c\ avem de luptat nu glum\, s\ st\m la mas\ cu domnii. Dac\ nu vrem s\ fim bananieri sau for]\ de munc\ agricol\. Ei cam au de toate, noi sper\m s\ avem. La Budapesta am dob=ndit speran]a c\ putem fi mai eficien]i dec=t ei ! ~n nici un caz cer[ind un blid de m=ncare ci… prin munc\ [i minte ! Vizitat\ mai de multe ori (`n ora[ele Debrecen, Gyor, Budapesta), cu revederi l\crimoase cu rom=ni or\[eniza]i acolo, ]ara a prezentat o na]iune revansard\ [i ar]\goas\. C=inele te mu[c\, chiar dac\-i dai de m=ncare, c=nd `i vine bine, ziceau ardelenii despre vecinii pe care azi `i viziteaz\ u[or. (Meridianul, An II, nr. 103 (232), 10-12 decembrie 2001, editorial)

Page 113: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~112~

 

,,Rom=nia are loc `n Uniunea European\”, afirm\ Jonathan Scheele, prezent `n direct mar]i,

15 noiembrie 2005, la TV Vaslui [i Radio Unison

Jonathan Scheele, [eful Delega]iei Comisiei Europene în România, a venit în jude] timp de dou\ zile, pentru a verifica modul în care au fost cheltui]i pe diverse programe europene peste un milion de euro. Oficialul european s-a întâlnit cu autorit\]ile din jude]ul Vaslui [i a evaluat pe teren impactul finan]\rilor la nivel zonal. Conform programului oficial, Scheele a poposit mai `nt=i la Bârlad, unde a avut dou\ `ntrevederi. Prima a fost legat\ de vizitarea „Centrului de recuperare [i reabilitare a copiilor delicven]i”, proiect derulat prin Consiliul Jude]ean, care a consumat fonduri ale Uniunii Europene în sum\ de peste 170 de mii euro. A doua `nt=lnire de documentare a oficialului european a inclus proiectul „Dezvoltare [i modernizare atelier mecanic”, al c\rei beneficiar este o societate din Bârlad. Pentru acesta, UE a contribuit cu 82 de mii de euro.

Prima zi a vizitei s-a încheiat la Vaslui, cu participarea `n direct la emisiunea ,,La ordinea zilei”, de la TV Vaslui [i Unison Radio, unde l-a avut ca moderator pe prof. dr. Dumitru V. Marin.

~n deschidere, `naltul demnitar a vorbit despre problematica familiei [i drepturile copiilor, aten]ia europenilor fiind ,,focalizat\ acum pe to]i cei 5 milioane de copii, fiindc\ pentru to]i drepturile sunt acelea[i”.

Page 114: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~113~

 

~ntrebat ce ne `mpiedic\ s\ fim chiar de m=ine `n structurile UE, Scheele a spus c\ ,,nu cadrul legislativ ne `mpiedic\ s\ fim `n UE. Ave]i legi mai bune `n Rom=nia, dec=t `n alte ]\ri europene. Altfel spus, legea exist\, dar trebuie [i o implementare corect\ a acestor legi. Problema `n Rom=nia este legat\ de justi]ie. Din acest motiv, imaginea ]\rii `n exterior are de suferit, fiindc\ Rom=nia este perceput\ ca ]ara cea mai corupt\ din Europa. Asta nu `nseamn\ c\ Rom=nia nu are loc `n UE. Exist\ o economie de pia]\ func]ional\, dar trebuie luptat pe acest front, astfel `nc=t interesul investitorilor str\ini s\ fie [i mai mare”, a declarat Jonathan Scheele.

Red\m integral discu]ia avut\ de prof. dr. Dumitru V. Marin, directorul general al Grupului de pres\ ,,Cvintet TE-RA”, cu diplomatul european, `n direct la TV Vaslui [i Unison Radio:

Dumitru V. Marin: Am intitulat emisiunea aceasta ,,La ordinea zilei”, dar eu cred c\ este un sistem normal de comunicare cu dumneavoastr\, ca `ntotdeauna c=nd avem un oaspete deosebit, ca `ntotdeauna c=nd exist\ un eveniment deosebit noi facem transmisiile `n direct. Asta de cincisprezece ani f\r\ o lun\ [i ceva, de c=nd am `nceput s\ emitem pe o anumit\ frecven]\ atunci [i iat\ c\ Televiziunea Vaslui este ,,Prietenul de care ave]i nevoie”. Ne-am g=ndit c\ dac\ mesajul telespectatorilor [i radio-ascult\torilor se transmite `n direct prin [eful Delega]iei Comisiei Europene, domnul Jonathan Scheele, este `n avantajul fiec\ruia [i al nostru, al tuturor, `n

Page 115: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~114~

 

acela[i timp. Vreau s\ v\ spun c\ `n acest studio au fost pre[edin]ii `n func]ie ai Rom=niei, au fost prim mini[tri, [i ne-am m=ndrit cu Francois Mitterand intervievat, dar difuzat pe acest post. Cum a]i primit invita]ia noastr\ de a intra `n direct?

Jonathan Scheele: Cu pl\cere, pentru c\ este foarte important s\ vorbim cu oamenii din `ntreaga ]ar\ [i nu doar cu cei din ora[ele mari.

D.V.M: A c=ta oar\ sunte]i `n Vaslui? J.Sch.: Cred c\ este a treia oar\, am fost acum 3 ani

`n 2002, am fost anul trecut, [i acum este o vizit\ mai lung\.

D.V.M.: Ce a]i v\zut la B=rlad?

J.Sch.: Am v\zut dou\ proiecte: un proiect social, un centru de recuperare pentru copiii delincven]i. Este foarte interesant pentru c\ este o abordare nou\ pentru Rom=nia [i poate pentru mai multe ]\ri, [i scopul este de a crea condi]ii atunci c=nd avem copii cu probleme mai ales `n v=rst\ de 10 p=n\ la 14 ani, [i nu e vorba de a trimite ace[ti copii `n pu[c\rie, ci de a preveni acest eveniment pentru c\ intervin probleme [i apoi este o persoan\ pierdut\, [i de aceea este o ini]iativ\ foarte interesant\ mai ales `n cadrul unei politici mai mari care este urm\rit\ de Direc]ia Serviciilor Sociale aici `n Vaslui.

Cu Jonathan Scheele, `n Studioul TV Vaslui, 15 nov. 2005

Page 116: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~115~

 

Scopul acestui centru este de a reintegra ace[ti copii cu probleme `n cadrul [colar [i de a lucra [i cu familiile lor pentru c\ de multe ori este vorba [i de probleme la nivelul p\rin]ilor, [i este foarte interesant.

D.V.M: Este generat interesul deosebit pentru copii de sc\derea natalit\]ii sau [i de alte scopuri?

J.Sch.: Copiii au drepturi, fiecare copil are drepturi, [i de aceea, copilul `n Rom=nia `nainte de ‘89 era un fel de proprietate a statului, acum copilul este un cet\]ean minor dar care are drepturi, [i `n anii ‘90 aten]ia s-a focalizat pe copiii institu]ionaliza]i. Acum se schimb\ perspectiva [i se ocup\ nu doar de o sut\ de mii de copii care sunt `n `ngrijirea statului, dar de to]i cei cinci milioane de copii din Rom=nia care au to]i drepturi care trebuie respectate.

D.V.M: ~n Uniunea European\ exist\ nu nivel diferen]iat de tratare a copiilor?

J.Sch.: Depinde. Nu pot s\ spun c\ `n fiecare stat membru politica social\, mai ales pentru copiii cu handicap, este dezvoltat\ perfect. Sunt probleme `n fiecare ]ar\, acolo unde sunt copii cu probleme. Problemele sunt diferite, depinde de na]iune [i e clar c\ sunt copii `n fiecare ]ar\ care se simt exclu[i.

D.V.M: Cum considera]i natalitatea `n Rom=nia `n momentul acesta?

J.Sch.: Natalitatea este poate o problem\ pentru c\ este foarte sc\zut\. ~n compara]ie cu alte ]\ri din Europa, natalitatea Rom=niei nu e prea sc\zut\, dar avem [i o

Page 117: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~116~

 

diferen]\ de popula]ie `n alte ]\ri unde durata de via]\ devine din ce `n ce mai lung\ [i este o evolu]ie pozitiv\ care va avea loc [i `n Rom=nia, dar este evident, avem [i nevoie de tineri.

D.V.M.: Foarte mul]i copii `[i urmeaz\ p\rin]ii `n celelalte ]\ri. Cum este privit acest lucru?

J.Sch.: Este firesc, [i este mai bine dac\ este vorba de muncitori imigran]i cu acte, ca familia s\ fie p\strat\ `mpreun\. Evident, o familie care tr\ie[te `n str\in\tate are nevoie de a p\stra leg\turi cu ]ara natal\. Este o problem\ dac\ pleac\ doar tat\l [i ceilal]i r\m=n acas\ [i este o alt\ problem\ dac\ `ntreaga familie pleac\.

D.V.M.: Noi aspir\m s\ fim europeni, de fapt ca [i stat, ca [i structur\, ca [i suflet suntem europeni. Ce ne `mpiedic\ s\ fim m=ine `n Europa?

J.Sch.: Sunt ni[te probleme specifice care trebuie rezolvate [i care pot s\ fie rezolvate nu doar de c\tre Guvern sau Autorit\]i dar [i de c\tre rom=ni. Este nevoie `nc\ de ni[te schimb\ri, problema mare este implementarea. Ave]i legi bune, dar nu `n fiecare caz sunt bine implementate. Problema este implementarea corect\ a acestor legi `n Rom=nia. Este legea rom=n\ care a fost adoptat\ de Parlament, promulgat\ de c\tre pre[edinte, [i dup\ aceea trebuie implementat\, este vorba de implementarea la nivel local sau na]ional, [i `n acest domeniu `nc\ sunt probleme. Un exemplu: proprietatea intelectual\. Dac\ nu este bine implementat\, `n acest moment ave]i produse contraf\cute.

Page 118: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~117~

 

D.V.M.: Considera]i c\ `n domeniul legisla]iei am f\cut cam ce trebuie. Unde nu am f\cut mare lucru?

J.Sch.: ~n primul r=nd la nivelul corup]iei. D.V.M.: ~n ]\rile Uniunii Europene s-a eradicat

corup]ia? J.Sch.: Este greu s\ spun cantitativ sau calitativ.

Problema `n Rom=nia care este foarte proast\ pentru c\ imaginea ]\rii este c\ Rom=nia este perceput\ ca fiind ]ara cea mai corupt\ din Europa.

D.V.M.: Va exista o constitu]ie european\? C=nd? J.Sch.: Va exista o constitu]ie sau ceva asem\n\tor.

Proiectul de constitu]ie este de fapt un nou tratat mai cuprinz\tor, poate [i mai clar, chiar dac\ nu este `n sensul strict al unei constitu]ii pentru c\ nu e vorba de a crea un stat, dar sunt convins c\ la un moment dat vom avea un nou tratat asem\n\tor Tratatului Constitu]iei Europene. Nu [tim c=nd va fi schimbarea. Consiliul European a hot\r=t o perioad\ de reflec]ie.

D.V.M.: Capitalismul, economia de pia]\ a `nvins `n Rom=nia?

J.Sch.: Da, cu siguran]\. D.V.M.: Noi avem terenuri greu cultivabile [i nu

avem sistemul de ma[ini necesare. Cum vom face ca agricultura rom=neasc\ s\ fie performant\ [i cum `i vom ajuta pe ]\rani?

J.Sch.: Nu este aceea[i agricultur\ `n fiecare ]ar\, sunt [i alte tipuri care merg foarte bine.

D.V.M.: Cum se poate compara profitul ]\ranului

Page 119: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~118~

 

rom=n cu cel al ]\ranului francez, de exemplu? J.Sch.: Este o agricultur\ diferit\. Dac\ ave]i un

hectar nu v\ pute]i compara cu cel care are dou\zeci de hectare.

D.V.M.: }\ranul rom=n nu vrea s\-[i dea p\m=ntul iar la cooperativ\. Cum `l convingem?

J.Sch.: Este o problem\, de ce `n Fran]a sunt mai mul]i fermieri mici care au zece-cincisprezece hectare care func]ioneaz\ bine, dar nu este o asocia]ie de tip comunist, este de oameni liberi care au terenurile lor [i care au hot\r=t s\ lucreze `mpreun\ [i este o abordare cooperativ\ `n sensul bun.

D.V.M.: }\ranii din Rom=nia au prin gospod\rii [i ni[te p\s\ri, ni[te vite, adic\ s\ aib\ pe ce pune m=na. Considera]i c\ [i aici vor interveni modific\ri?

J.Sch.: Dac\ este vorba despre o produc]ie pentru uzaj domestic, nu se va schimba nimic, dar nu vor mai putea s\ v=nd\ aceste produse pe pia]\ f\r\ a urm\ri ni[te reguli de produc]ie [i de igien\.

D.V.M.: Prietenii no[tri din Uniunea European\ vor avea r\bdare cu noi `n acest proces de trecere de la foarte mica produc]ie din agricultura de subzisten]\ la agricultura organizat\?

J.Sch.: Evident va fi o schimbare progresiv\. D.V.M.: Considera]i c\ s-au cheltuit destui bani pe

care Uniunea European\ i-a pus la dispozi]ie? J.Sch.: ~n primul r=nd, `n majoritate, banii au fost

cheltui]i bine, au fost [i cazuri care nu au mers, de fraud\

Page 120: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~119~

 

sau chiar de incompeten]\. Dup\ aderare sumele vor fi de trei ori mai mari [i de aceea sistemul va trebui `mbun\t\]it, dar trebuie [i suficiente proiecte depuse de poten]ialii beneficiari.

D.V.M.: Dac\ ]\ranul are datorii la stat dar nu le poate pl\ti [i are proiecte ar exista vreo solu]ie?

J.Sch.: Da, poate prin autofinan]are sau prin banc\ pentru c\ nu e normal ca statul sau Uniunea European\ s\ dea bani unei `ntreprinderi care are datorii la stat. Aceast\ problem\ va trebui rezolvat\ printr-un sistem de credite bancare.

D.V.M.: ~n situa]ia `n care mai vin inunda]ii sau secet\ va exista o anumit\ grada]ie a ajutorului [i a interven]iilor?

J.Sch.: Sigur, va fi o schimbare foarte important\ pentru via]a `n zona rural\, `n agricultur\, dup\ aderare, adic\ vor fi pl\]i directe din bugetul Uniunii Europene care vor cre[te dar [i pre]uri garantate pentru produse ca cerealele.

D.V.M.: Crede]i c\ Uniunea European\ are interes s\ cumpere produsele rom=ne[ti acum?

J.Sch.: Dac\ are interese sau nu, trebuie s\ cumpere, este obligat\ s\ cumpere.

D.V.M.: Guvernul Rom=niei face c=t trebuie pentru agricultura local\?

J.Sch.: Eu cred c\ da. A fost o `nt=rziere p=n\ la `nceputul lui 2005, care este par]ial recuperat\ pentru ianuarie 2007.

Page 121: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~120~

 

D.V.M.: Ce vor face oamenii cu dealurile acestea extrem de slab productive?

J.Sch.: Poate trebuie g\site alte solu]ii dec=t cea a gr=ului.

D.V.M.: Care este aportul Rom=niei `n Uniunea European\?

J.Sch.: Rom=nia este o ]ar\ european\ cu o identitate [i o cultur\ european\, [i la nivel cultural aderarea Rom=niei este ceva pozitiv pentru noi, dar este [i o pia]\, [i dac\ Rom=nia se va dezvolta pe plan economic va fi o pia]\ mai mare. Vrem o Rom=nie dezvoltat\. Vrem o Rom=nie prosper\ [i stabil\, mai ales `n zona balcanic\ unde am avut at=tea probleme `n anii ‘90.

D.V.M.: Stimate, domnule, Jonathan Scheele, v\ mul]umesc c\ a]i acceptat invita]ia noastr\. Aceast\ emisiune [i-a atins scopul: am vrut s\ ob]inem c=t mai multe informa]ii, ceea ce am [i reu[it.

*

A doua zi, Scheele a vizitat societatea Ilvas SA, unitate modernizat\ prin proiectul „Modernizarea fabricii de lapte [i produse lactate Vaslui”. Acest proiect a fost finan]at prin programul Sapard, iar valoarea contribu]iei europene s-a ridicat la 750 de mii de euro. Cel mai important moment din cadrul vizitei emisarului european s-a produs la Biblioteca Jude]ean\, odat\ cu lansarea proiectului ,,Ecouri europene în satul vasluian”. În acest

Page 122: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~121~

 

caz, UE va contribui cu 27.000 euro, fiind vorba de un proiect care î[i propune g\sirea unor pârghii de colaborare în privin]a abord\rii fenomenului integr\rii în UE pentru marea mas\ a cet\]enilor de la sate. {eful Delega]iei Comisiei Uniunii Europene în România [i-a finalizat vizita de la Vaslui cu verificarea proiectului de la Negre[ti - ,,Atelier de produc]ie [i comercializare a c\r\mizii ecologice din materiale locale”. Pentru acest atelier, contribu]ia UE se ridic\ la aproape 50 de mii de euro.

Ca simpl\ men]iune: Domnul Jonathan Scheele este cam `n postura generalului Kisseleff, guvernatorul celor dou\ provincii rom=ne[ti, `n perioada Regulamentului Organic.

Cuv=ntul Domniei sale este… de ascultat... Ca observa]ie dup\ ani… nici vorb\ s\ se

`mplineasc\ ce a promis ca fonduri `n agricultur\ [i nu numai, dar supravegherea sa a fost deosebit de eficient\... spre beneficiul Uniunii Europene. Am redat interviul din ziar, dar pe post au fost [i `ntreb\ri de la cet\]eni, [i alte aspecte abordate, dar Scheele a r\spuns satisf\c\tor [i de[i puteam s\-l `ncurc, chiar s\-l fac praf, am fost grijuliu cu el, spun=ndu-i dup\ emisiune cum l-a[ fi umilit. A recunoscut, spre marea mea mirare. La plecarea din studio a precizat c\ a `nt=lnit pu]ini a[a profesioni[ti ca noi `n toat\ ]ara. {i chiar era un om de lume [i un diplomat adev\rat. Pentru cum s-a purtat, respectul meu !

Page 123: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~122~

 

RECUNOA{TERE INTERNA}IONAL|

Problem\ grea s\ fii recunoscut ca valoare c=nd reprezin]i un studio local, o firm\ necunoscut\ [i nerecunoscut\, [i c=nd umbli dup\ material de pres\, deci f\r\ a fi solicitat. Numai c\ existau trei cuvinte care deschideau u[i, suflete [i uneori… pungile: televiziune - radio - ziar, adic\ tot ce se putea oferi cu materiale de imagine [i publicitate.

B.B.C. era emblematic [i pentru noi care-i preluam jurnale [i alte emisiuni. Se adaug\ Deutche Welle din Germania, cu program inserat [i VOA (Vocea Americii) cu [tiri [i comentarii. La

autoritatea acestora ad\ug\m interviurile cu mari personalit\]i [i o echip\ entuziast\ `n curs de profesionalizare. De la grupul nostru de pres\ au fost promova]i C\t\lin Striblea, C\t\lin Len]a, Mihai Ursu la B.B.C. [i pentru corectitudinea [i valoarea noastr\ ne furnizau programe [i celelalte posturi. S\ nu uit\m c\ TV.V. a fost o adev\rat\ [coal\ de pres\ (peste 500 de aspiran]i) care a `ncurajat localismul creator. Totu[i, niciodat\ n-am invocat autoritatea celorlal]i, de sus.

Tenta]ia televiziunii a fost atuul principal [i pentru c\ eram mereu pozitivi, am fost [i recunoscu]i, accepta]i.

Nu ca semn de pre]uire [i valoare ne-au invitat cei de la B.B.C. la Londra [i cei de la Deutche Welle `ntr-o tab\r\ de instruire iar ambasada American\ era cu totul accesibil\?

Esen]ial: n-am fost refuza]i nic\ieri, nici `n ]ar\, nici peste hotare (at=tea ]\ri) s\ ne facem meseria de jurnali[ti!

C\t\lin Striblea, D. V. Marin [i C\t\lin Len]a, nov. 2004

Page 124: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~123~

 

LA … B.B.C. !

C=nd citi]i aceste r=nduri, poate, eu sunt pe malurile Tamisei, adic\ `n Londra lui Blayer cel r\zboinic! Dac\ sunt s\n\tos, dac\ nu izbucne[te r\zboiul, dac\…

Fac parte dintre pu]inii oameni ai acestei ]\ri oarecum purta]i prin lume m=nat de probleme [i interese. Ar fi prima oar\ c=nd merg altundeva [i pe ceva bani ai altora, pentru c\ m\ aflu `n postura de invitat al BBC World Service `n calitate de om de pres\. {i, atunci c=nd reprezentan]ii Albionului m-au chemat al\turi de al]i 8 reprezentan]i ai celor peste 120 de posturi de radio din ]ar\ cred c\ s-a g\sit posibilitatea unui schimb de experien]\ profitabil de ambele p\r]i. Ar fi deci, `n primul r=nd, autoritatea [i audien]a celor dou\ posturi de radio Unison care reprezint\, `n teritoriul na]ional, jude]ul nostru; ar fi aprecierea obiectivit\]ii noastre `n cei 9 ani de existen]\; ar mai fi credibilitatea partenerului…

~ncerc s\ ,,zic” o realitate: c\ se aude p=n\-n Londra, de Vaslui, prin intermediul mijloacelor de pres\ pe care le conduc !

Mai spun c\, pe unde-am fost, am reprezentat [i jude]ul [i grupul de oameni, cu autoritate [i greutate a cuv=ntului.

Invita]ia BBC World Service m\ onoreaz\ dar m\ [i oblig\. Deci, [i acolo, ca [i aici, conta]i pe mine ! (Meridianul, An IV, nr. 18 (355), 6-9 martie 2003, editorial)

La … B.B.C. {i ast\zi poporul rom=n mai ia la cuno[tin]\ direct

realit\]ile lumii, prin reprezentan]ii s\i, pentru c\ altfel

Page 125: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~124~

 

imaginile TV n-au ,,limite”. Important e dac\ aceia mai simt rom=ne[te sau `i mai reprezint\ `n vreun fel pe ai no[tri. Pe aici, prin Londra, ROM+N sunt! V\ redau, pe scurt, programul zilelor de joi, vineri, s=mb\t\. Joi, 6 martie 2003 9.30 - `nt=lnire cu Zdenka Krizman, [eful pentru Europa a BBC; 10.00 - vizit\ la sec]ia rom=n\ a BBC; 11.00 - discu]ii cu Ruxandra Obreja, din conducerea sec]iei rom=ne a BBC; 11.30 - directorul adjunct al BBC WS, Nigel Chapman, a avut o `ntrevedere cu rom=nii; 12.00 - emisiune radiofonic\; cu noi `n transmisii directe; (M-am adresat tuturor rom=nilor… din Londra!) 14.30 - 17.00 - vizitarea studiourilor BBC. Vineri, 7 martie 09.00 - deplasarea cu tr\sura la universitatea Oxford; 11.00 - vizit\ la postul de radio Fox FM de la Oxford, care apar]ine de Capital Radio Network; 12.30 - pr=nz la Oxford, apoi vizitarea ora[ului; la `ntoarcere, delega]ia s-a oprit [i `ntr-o localitate rural\. S=mb\t\, 8 martie Diminea]\ - turul Londrei [i o plimbare pe ap\, pe Tamisa. Dup\-amiaz\ - program lejer; Seara - dineu de adio `mpreun\ cu reprezentan]ii BBC. (Meridianul, An IV, nr. 19 (356), 10-12 martie 2003, editorial)

Page 126: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~125~

 

Alte impresii de la Londra

Impresiile pot deveni convingeri ([i influen]eaz\ comportamentul) pentru care s\ ac]ionezi. Din ce auzi sau vezi po]i ,,scoate” sugestii, idei de afaceri, moduri de comportament. Scopul r=ndurilor din acest serial nu e s\

vad\ lumea ce scul\ a[ fi eu, s\ aib\ la ce reflecta dac\ ar fi v\zut ce-am v\zut eu. Visez clar scopul utilitar, inclusiv pentru sufletul doritor de… turism.

Poate, c=ndva, va fi [i la noi cam la fel dac\ [tim s\ `nv\]\m, s\ ,,ardem” etapele pentru a ne sincroniza cu civiliza]ia `n formele ei cele mai `nalte. Fiecare, sau aproape fiecare unitate, are pliante de prezentare. Cu schema sau harta ora[ului, cu obiectul de activitate [i cu… figuri feminine dar [i principalele elemente de informare [i comunicare. Calmul englezesc se simte la ,,b\[tina[i” pentru c\ ceilal]i g=f=ie din greu [i accelerat s\-i ajung\ sau s\-i dep\[easc\. Nu pare c\ oamenii au probleme de via]\. Via]a uniform\ [i lipsa competitivit\]ii ,,personale” dau aerul conservator. Mongoloizii [i negrii dau culoare [i ,,s=nge proasp\t”. N-am observat a fi probleme rasiale (`n capital\, dar… `n teritoriu ?). Libertate de expresie excep]ional\ dar… supravegheat\. Cred c\ mai ales video. Cine nu exist\ pe publicitate, nu exist\. Informa]ia de acest tip e ca fulgul de z\pad\: `l vezi dar se tope[te repede.

Parcul de distrac]ii

Page 127: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~126~

 

Unde exist\ informatic\ exist\ [i media ,,profilat\” pe acest gen de servicii. ~ntr-un sistem unde disciplina este conservat\ prin legi, poli]ie, regulamente [i amenzi, cur\]enia este cum trebuie. Explozia de pe stadioane este determinat\ de ruperea chingilor civiliza]iei. Nu de acolo sunt vesti]ii hooligans ? E mai mare libertate la noi. Aspir\m noi la Uniunea European\, dar \[tia vor pune [aua pe noi [i vor face legea ! Va fi mai mult\ bun\stare dar mai pu]in\ libertate de ac]iune, deci plictiseal\ (nu ?). La Paris am v\zut aspiratoare de praf [i gunoaie de pe strad\ care sem\nau cu o roab\ coco[at\. La Londra probabil c\ nu e nevoie pentru c\ nu e praf, iar pentru chi[toacele aruncate pe strad\ (pe nev\zute) personalul are un fel de baston cu cle[te la cap\t cu care `l ia c=nd `l vede (la noi c=ndva erau cuie `n v=rful bastonului…). O dat\ pe s\pt\m=n\, pe o strad\ anume, e t=rgul de vechituri. Se g\se[te aproape orice, la persoane de toate v=rstele. E un spectacol f\r\ muzic\ pentru c\ e doar o rumoare lini[tit\ generat\ de tranzac]ii `n [oapt\. Probabil or fi [i ho]i `n aglomera]ia asta, dar… Castelele - vilele - palatele regale par modeste [i se `ngrijesc perfect. Nu mi s-a p\rut c\ istoria este preocupant\ pentru cet\]eni. Exist\ prin edificii [i… at=t. Habar n-am dac\ oamenii \[tia pot muri din dragoste … (Pe cur=nd cu altele).

Al Dvs. Servitor… cu informa]iile... (Meridianul, An IV, nr. 23 (360) 24-26 martie 2003, editorial)

Page 128: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~127~

 

Oxfordul … lumii !

Orice excursionist obose[te s\ tot ,,`nghit\” informa]ii asem\n\toare. Ca s\ `nl\ture aceast\ posibilitate fiecare ora[ englez `]i prezint\ mereu altfel ,,marfa”.

Emblematicul Oxford `nseamn\, mai ales, mediul universitar. Fondat c\tre anul 700, cu universitate imediat dup\ 1200, purt=nd cu m=ndrie patina vremurilor glorioase, ora[ul `[i are poezia sa [i mai ales legendele sale. Chiar obosit, omul are ce vedea.

M-a interesat [i ce face faima numeroaselor colegii (^ universit\]i). New Colleges, `nfiin]at dup\ 1200, ar fi al 2-lea din cele 39 care func]ioneaz\, cu studen]i [i profesori `n num\r egal. Cine ajunge la Colegiu are ceva `n cap, nu glum\, [i bani: cam 30.000 lire pe an (o lir\ - azi 52.000 lei), dar e deja un nume, v=nat pentru valoarea sa peste tot. Leafa unui profesor (subliniez: are un singur student, cu camer\ al\turat\) este de peste 100 milioane de lei `n timp ce la noi e `ntre 3 [i 10 milioane.

Ce-am putea ,,`mprumuta” de la ei ? Probabil seriozitatea, decen]a [i… standardul ridicat al existen]ei!

Universit\]ile, bisericile, cr=[mele, zidurile fac din Oxford o lume aparte, modern\ `n acela[i timp. De fapt distan]a dintre Londra [i Oxford (de circa o or\) nu prea exist\ c=nd e vorba de cur\]enie, munc\, purtare civilizat\, mai ales c\ de-a lungul [oselelor sunt tot felul de unit\]i de alimenta]ie.

Universitatea din Oxford

Page 129: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~128~

 

Pentru mine a existat aici, mai ales, postul de radio Fox unde am `nv\]at repede [i bini[or c\ ne a[teapt\ zile grele dac\ nu facem c=t mai repede ca ei.

Cam cum trebuie… `n toate domeniile ! (Meridianul, An IV, nr.25 (362) 31 martie-2 aprilie 2003, editorial)

B.B.C. e cu NOI !

Pu]ini [tiu c\ fostul

director al BBC - Rom=nia (deci,

sec]ia rom=n\), Cristian Mititelu

este originar din jude]ul Vaslui,

de[i `n ace[ti ani de colaborare nu

a mai c\lcat pe aceste meleaguri.

Poate tot pu]ini [tiu c\ la formarea re]elei de radio care

retransmite emisiunile BBC am contribuit [i noi. Nu

dezinteresat (pentru c\ aveam nevoie de autoritatea [i de

[tirile lor, de pres\ serioas\) dar am pus um\rul. A[a c\ BBC

are `n Rom=nia cea mai vast\ re]ea de retransmi]\tori, cu

investi]ii minime !

Ar fi u[or s\ spun c\ ne-au acordat vreun sprijin special

dac\ ar fi fost ceva, ceva. Deci ne-am dezvoltat [i exist\m ,,pe

picioarele noastre”.

Rela]ia BBC - Unison Vaslui e de mare comunicare [i

respect ! Echipa BBC e de mare calitate, dar...

- C=nd printre cei mai aprecia]i de acolo e C\t\lin

Striblea (pe care noi l-am descoperit, `n clasa a X-a fiind);

Intrare la B.B.C.

Page 130: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~129~

 

- C=nd Cristian Mititelu ar fi de pe aici (s-a pensionat);

- C=nd R\zvan Scor]ea, un tip cu totul deosebit preia

conducerea BBC `n limba rom=n\...

- C=nd putem oric=nd transmite [i noi prin ei relat\ri cu

subiecte interesante...

B.B.C. e... cu noi ?

M-am bucurat rev\z=nd la Sinaia (joi [i vineri -18-

19.03.2004) pe reprezentan]ii de frunte ai celei mai

prestigioase institu]ii de pres\ `mbr\]i[=ndu-m\ cu efuziune [i

respect.

Dincolo de m=ndrie personal\ pentru asemenea `nalte

amici]ii r\m=ne, cred, con[tiin]a c\ am\r\[tenii de pe aici

ne-am impus respectul [i pre]uirea lor. C\ nici nu duc lips\ de

prieteni, mai mult sau mai pu]in interesa]i, cum, la alt nivel,

nici noi nu ne pl=ngem...

Mai zic: dac\ `n numele TV Vaslui [i Unison am

colindat Europa, chiar nimic din ce-am realizat noi pe-acolo

n-a f\cut nume bun ? Oricum, vocea noastr\ s-a auzit la BBC

[i sper\m s\ se mai aud\.

A[a pentru noi, to]i: po]i s\ ai prieteni de mare valoare

f\r\ s\ ai valoare ?

B.B.C. e, sigur, cu noi !!

Prin aeroportul Heathrow s-a deschis de fapt, fereastr\

asupra Angliei, a[a cum este ea. (Meridianul, An V, nr. 23 (499) 22-24 martie 2004, editorial)

Page 131: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~130~

 

Fa]\ de cum s-au purtat cu noi, pe unde ne-au plimbat, c=t suflet au ar\tat e comparabil doar cu `nt=lnirea de la M\c\re[ti - Pris\cani, jude]ul Ia[i, unde m-am `ntors, pe 30 ianuarie 2014, dup\ 50 de ani. Dac\ la M\c\re[ti primarul, dr. ing. Constantin Chiril\ a organizat s\rb\torirea lui I. L. Caragiale [i Omagiul prof. dr. Marin D.V. `ntr-o manifestare de vis, la Londra jurnalistul R\zvan Scor]ea ne-a purtat `n capital\, la Oxford, `n teritoriul englez…cu adev\rat, ca pe lorzi.

* Ioschka Fischer, ministrul de externe al Germaniei, 2 decembrie 2001, Budapesta: ,,voi rom=nii, ve]i avea un rol mai aparte `n Uniunea European\, pe care o vom l\rgi…”

* L-am cunoscut la începuturi, în anii rena[terii noastre

na]ionale, ob]inerii independen]ei fa]\ de imperiul sovietic [i consolid\rii tân\rului stat Republica Moldova. În calitate de ziarist, m-a intervievat de mai multe ori, participând activ [i la conferin]ele de pres\ pe care le ]ineam. Chiar formularea întreb\rilor sale demonstra c\ îl fr\mânt\ problemele noastre - de ajuns [i de r\mas, pe atunci. Era sincer [i dornic de a informa veridic despre cele ce se întâmplau la noi. Îi sim]eam sprijinul chiar la etapa inten]iilor [i-i vorbeam cu aceea[i sinceritate…

Dl. D. Marin merit\ cea mai înalt\ pre]uire [i ca savant, în calitatea-i de doctor în filologie. Pe acest t\râm s-a manifestat prin 60 de studii [tiin]ifice publicate…

(Mircea Snegur, pag. 32)

Pre[. CJ Vaslui Corneliu Bichine], Prefect Ioan Zaharia, Primar B=rlad C-tin Constantinescu,

D. V. Marin, la s\rb\toarea Unison B=rlad (2004)

Page 132: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~131~

 

Ca om, era extrem de comunicativ [i n-am avut vreodat\ controverse. Totdeauna cu aparat de filmat la el, era [i reprezentant oficial [i om politic [i operator tv. Unionist convins militant cu adev\rat, [i `n Parlamentul Moldovei [i `n interviurile cu pre[edintele Mircea Snegur, ori al]i mini[tri [i `n emisiunea de la Televiziunea Moldoveneasc\, era bun vorbitor, clar `n afirma]ii.

(Ion Dediu, `n volumul ,,MARIN 70”)

* }inem cont c\ una a fost s\ vizit\m noi un num\r de ]\ri [i alta s\ fi fost INVITA}I, ca semn al autorit\]ii noastre `n Rom=nia, ca s\ nu spun de jude]e.

Am fost invita]i: o dat\ `n Fran]a, de dou\ ori `n Turcia, o dat\ `n Anglia, de dou\ ori `n Republica Moldova, tot invita]i dar pe urmele echipei de fotbal FC Vaslui `n Cehia (Praga), Cipru (Larnaca, Nicosia), Elve]ia (Zurich), Grecia (Atena), Italia (Roma, Vene]ia), Letonia (Liepaja) [.a.

Subliniez c\ pe oriunde am c\lcat, am filmat [i fotografiat, am transmis `n direct pentru toate mijloacele de pres\.

La… TURCI (!?) O excursie de documentare

de 6 zile `n Turcia ne-a fost oferit\ [i celor 6 ziari[ti de c\tre Kombassan - Rulmen]i SA B=rlad `n perioada 29.04 - 04.05.2003. Ca jurnalist [i cet\]ean al acestei ]\ri am c\scat ochii [i urechile c=t omene[te a fost posibil `n ideea de a `n]elege cum [i ce putem face [i noi, c=t mai repede.

Se spune c\ prostul poveste[te despre ce a m=ncat [i b\ut iar de[teptul despre ce a v\zut [i g=ndit. ~ncerc\m s\ fim constructivi. ~n sintez\:

Moscheea Albastr\ - Istanbul

Page 133: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~132~

 

Kombassanul este un holding puternic, `ntins `n toat\ Turcia cu mare influen]\ politic\ [i solid\ baz\ de produc]ie. Are [i c=teva magazine (inclusiv subterane) de o organizare [i `ntindere impresionante. Spre exemplu, cel de la Konya (unde este [i sediul central) are peste 130.000 m.p. cu m\rfuri la vedere. Turcia este un p\m=nt s\rac (cam 90% cred, numai piatr\ neproductiv\) cu afaceri prospere [i oameni mai boga]i ca la noi. Turismul este ramura cea mai `nfloritoare. Turcul te p\c\le[te cu limba dar nu-]i fur\ [i… fuge! Agricultura nu prea exist\ (cum s\ fie, pe piatr\ ?) dar produsele alimentare sunt `n exces ! Serele, pe un singur vrej, am num\rat 26 de p\tl\gele verzi. Exist\ o puternic\ ,,economie” subteran\, oarecum controlat\ de autorit\]i. P=n\ la urm\ conteaz\ ca na]ia s\ tr\iasc\ bine. Au o re]ea de drumuri absolut impresionant\. Nu-[i prea bat cu capul excesul de vitez\ [i nici cu prea multe reguli de circula]ie, dar siguran]a `n traseu este maxim\ ! {osele, nu glum\, aglomera]ie a[i[derea ! Lumea construie[te… la [osea. Practic tot litoralul turcesc e un singur ora[ pe sute de kilometri. {i la sate casele sunt tot cu etaj. S.R.I.-ul lor pare mai tare ca al nostru. C=nd am avut o pan\ de benzin\ au [i venit s\ vad\ ce e cu noi, deci ne-au urm\rit `ndeaproape. ~n rest, e democra]ia vorbelor, c\ `n produc]ie nu se cr=cne[te.

Altele… `n viitor ! (Meridianul, An IV, nr. 34 (371) 8-11 mai 2003, editorial)

Page 134: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~133~

 

Utilitare, de la... turci ! Ar putea fi interesant ce `ncerc s\ comunic `n urma

vizitelor de documentare `n Turcia (asigurate de Rulmen]i - Kombassan B=rlad): Exactitatea ,,orar\”, respectiv punctualitatea la `nt=lniri, la mas\ [i mai ales la rug\ciune (musulmanii sunt chema]i la prosternare din minaretele geamiilor, la ore fixe, [i oriunde s-ar afla, ace[tia `ngenuncheaz\). Se roag\, obligatoriu, to]i cei de aceea[i religie [i pentru rug\ciune ne-a p\r\sit chiar pre[edintele Bayram care a avut pl\cerea s\ fac\ pe ghidul. E clar c\ religia `i ,,ajut\” s\ fie mai disciplina]i. Chiar `n unele fabrici sunt amenajate moschei ca `n pauza special\ muncitorii s\-[i `ndrepte g=ndul c\tre Alah… La Kardelen, `n mun]i, am observat cum turcii scot bani din ap\ chioar\. ~mbutelierea apei curate e o afacere… Din lemnul de foc (la noi) la Divapan se ob]in bijuterii `n lemn din care am c=teva mostre. Cei interesa]i s\ m\ caute. Mai ales `n toat\ Turcia e c=mp liber pentru afaceri. Hotelurile sunt puse la punct [i au aer condi]ionat `n fiecare c\m\ru]\ de pe ]\rmul Mediteranei. Serele [i chimicalele asigur\ hrana popula]iei: Dup\ cum [tim consum\m destule fructe [i legume turce[ti; micii produc\tori stau cu ro[ii, portocale, l\m=i, banane… Am v\zut [i cer[etori chiar `n Konya, [i mici `ntreprinz\tori, [i pr\p\di]i printre culturi, [i prostituate, [i copii iu]i ca spirtul s\ prind\ o afacere ! ~n restaurante nu-s dec=t b\rba]i ! Femeile mai poart\ feregea peste gur\ (`n majoritate). Europencele sunt la mare c\utare. N-a[ zice c\-s neap\rat curve.

Page 135: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~134~

 

Statul `ncurajeaz\ puternic construc]iile: vinde cu 3$ metrul p\trat oricui vrea s\ cumpere ca s\ pl\teasc\ `n 20 de ani! Clasa politic\ nu are nici o autoritate. Cine-i politician n-are bani [i poate s\ ]ipe c=t vrea. Oricum de proprietate [i de religie nu s-atinge nimeni. Democra]ia str\zii e `n paralel cu rigoarea slujbei. Dac\-[i poate permite oricine poate s\ ]ipe `n parc, la cr=[m\, pe strad\. Cine e la slujb\, nu cr=cne[te (c\ pl\te[te), nu fur\. Probabil benzina [i curentul electric sunt ieftine. A[a-mi explic circula]ia dr\ceasc\ pe ni[te drumuri perfect puse la punct, existen]a unor `ntreprinderi sau universit\]i la zeci [i zeci de kilometri de ora[e mari. Turcii sunt politico[i dar ... nu te iart\ `n afaceri ! P=n\ [i un discurs `n cadrul privat s-a `ncheiat cu ,,Tr\iasc\ Turcia” ... (Meridianul, An IV, Nr. 35 (372) 12-14 mai 2003, editorial)

Din Grecia, pentru Dumneavoastr\

ATENA noastr\ ! ~ntre 3-9 februarie 2008,

`mpreun\ cu un grup de elevi, profesori [i c=]iva `nso]itori din Negre[ti am c\l\torit, cu autocarul, prin Bulgaria, `n GRECIA. O ]ar\ bine pus\ la punct cu infrastructura care permite mi[care liber\ a celor

11 milioane de locuitori dar mai ales a multor milioane de turi[ti! Cum ,,am descoperit” Elada, cu toate cele 6 sim]uri (deci [i bunul...!): Generalit\]i:

Acropole

Page 136: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~135~

 

- N-am v\zut ]ar\ mai s\rac\ (cca. 80% din suprafa]\ cu spini [i st=nci gola[e, mun]i s\raci, doar bauxit\) cu oameni mai boga]i, angrena]i `n afacerile cele mai diverse, sau servicii. - E un p\m=nt al legendelor (mai ales olimpice) cu un turism bine - bine dezvoltat [i un comer] pe m\sur\. - Grecii tr\iesc din ,,v=nzarea” culturii lor de odinioar\, din turismul ecumenic, mica ciubuc\real\ [i slujbe mereu nesigure, ca `n toat\ sfera capitalului. Am PIP|IT monumente [i am s\rutat multe icoane, pelerinajul (pe) la m=n\stiri [i l\ca[uri de cult (organizat de directoarea Doini]a Mihai) fiindu-ne benefic. M-am ciocnit pe str\zi [i `n magazine cu lume gr\bit\ [i stresat\. M-au pip\it [i c=]iva ho]i de buzunare. Am MIROSIT: m=nc\ruri specifice, aroma portocalelor [i altor citrice `nc\ neculese (sezon, `n noiembrie), dar [i putoarea din centrul Atenei - OMONIA - cel mai ur=t km 0 dintr-un ora[ pe care l-am v\zut pe oriunde am umblat ! Am GUSTAT: baclavale, pr\jituri, supe cu pe[te, portocale (la ele acas\), fistic, l\m=i, m\sline. Cultura na]ional\ e m\slinul, vreo 12 miliarde de pomi (care tr\iesc p=n\ la 600 de ani!) de-a lungul r=urilor [i ]\rmurilor. ,,M=ncarea s\racului” e scutit\ de impozite [i necesit\ foarte pu]ine lucr\ri (cheltuieli). Cu toate astea, cele mai ieftine-s cele din Bulgaria care `nc\ nu e aliniat\ la pre]urile europene. Apa sfin]it\ de pe la l\ca[uri e tot ap\, berea la butelii e cam de 3 ori mai scump\, vinul, pe categorii, de 3-100 de ori mai scump.

Page 137: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~136~

 

Am V|ZUT: Drumuri ca-n palm\, 4-16 benzi de circula]ie, amestec dintre cl\diri foarte moderne, blocuri f\r\ personalitate [i monumente istorice, poluare, mai ales `n centrul capitalei, Marea Egee, albastr\ [i misterioas\, confort interior foarte bun, chirii foarte mari (2/3 din salariu), exodul popula]iei din centrul Atenei, cu cl\diri abandonate, spre periferii. N-am prea v\zut oameni prin ora[e [i sate `n afara excursioni[tilor; `n portul Eghina, de m\rimea lui Tulcea la noi, c\l\torind cu vaporul (deci cu o mare perspectiv\), am observat un singur automobil `n mi[care. Copii am v\zut doar la o [coal\ din Salonic, la o alt\ [coal\ sub Muntele Lupului [i str\inii de la locurile istorice. ACROPOLE, ,,acoperi[ul lumii”, simbolul Greciei, unde zeii mi[un\ printre st=nci, coloane [i... Propilee, unde limba iute greceasc\ e numai printre restauratori, iar ghizii v=nd legende [i religie `n toate limbile p\m=ntului. Muntele de sub acest impun\tor monument seam\n\ cu Fuji din Japonia, poate de aceea erau mul]i, mul]i vizitatori galbeni (chinezi, japonezi [i multe na]ii de culoare galben\) dar [i negri printre majoritarii albi din toat\ lumea ! Am v\zut Olimpul (e mai frumos Ceahl\ul nostru!) [i mun]ii Pindului (cu ,,R\sunetul” lor `n Carpa]i - Odobescu) [i mai ales m\n\stiri [i biserici slujite de... inclusiv, rom=ni!? Un fel de Cheile Bicazului, la Meteora, o c\lug\ri]\ din Suceava auzind c\ n-am bani de intrare: ,,pofti]i, pofti]i, intra]i...!” Am AUZIT: - Nivelul de trai al grecilor e de peste 1.000 euro/lunar. - Peste 10 milioane de etnici greci tr\iesc `n afara ]\rii.

Page 138: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~137~

 

- Parlamentul e ,,Casa de nebuni” iar portocalii din preajma pre[edin]iei nu sunt cule[i ca s\ aib\ poporul nemul]umit cu ce arunca `n pre[edinte! Sunt multe monumente romane! - Mult\ muzic\ greceasc\, foarte pu]in\ a altor popoare, rom=neasc\ deloc, deloc, nici la radio, TV, nici `n magazine. Alte concluzii: - Ai ce vedea, merit\ ! ~n Noua Elad\ p=n\ [i aerul e pe bani, la fiecare biseric\, bani, pe suveniruri al]i, destui ! P=inea e 1,5 euro cam 5,5 lei kilogramul. Rom=nia nu e cunoscut\ DELOC. (…) Dac\ ai hrana de acas\ te `ntorci cu sufletul plin ! Ave Graecas ! Ave amici, din Atena noastr\, a tuturor ! (Meridianul, An X, nr. 6 (735), joi, 14 februarie 2008, editorial)

ATENA + ATENA

Am rev\zut Grecia, evident ATENA - capitala [i, desigur, simbolul na]ional Acropole. Am ,,rev\zut” [i zei]a protectoare ATENA, `n]elepciunea `ntruchipat\... Dus acolo s\ simt [i s\ g=ndesc, de[i puteam doar s\

beau [i s\ m\n=nc, am fost al\turi de F.C. Vaslui, o echip\ care ne poate aduce mari satisfac]ii morale, cu un finan]ator deja vestit; dar reporterul din mine s-a sim]it obligat s\ v\ ia

Atena - vedere spre Acropole

Page 139: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~138~

 

parteneri pe Dvs., stima]i telespectatori (sper c\ a]i v\zut emisiunea de duminic\, 30 august 2008), ascult\tori (auzit, transmisiile `n direct) [i cititori. Pe scurt, principalele impresii: - Acropole e principalul obiectiv turistic, simbolul `n]elepciunii [i m\re]iei de odinioar\ a Eladei. Ast\zi ]ara are aproape 10 milioane de locuitori, dar `n fiecare zi 11 milioane de turi[ti, din toate col]urile lumii, care vin s\ vad\ acest monument unic al lumii, urc\ muntele aproape to]i, pl\tind biletul 12 euro. (`n scurt, numai aici, e un buget na]ional...) - Infrastructura e perfect pus\ la punct, cu p=n\ la 12 benzi pe sens ! Milioanele de ma[ini polueaz\ dar... exist\ ! Tot felul de artificii arhitectonice `nfrumuse]eaz\ un ora[ plictisitor `n sine prin geometria veche, str\zi `nguste, multe mii de semafoare [i g\l\gie infernal\. ,,Desenele” sminti]ilor, grafitti, ur=]esc substan]ial cl\dirile. - Cel mai ur=t centru din lume: Omonia,piata centrala, are un platou de vreo 5000 de m.p. cu W.C. `n mijloc, cercurile olimpice (aproape neobservabile), tot felul de droga]i [i amatoare de servicii sexuale. ~n apropiere, magazine (de lux) [i c=rciumioare foarte stilate, cu servicii perfecte, dar [i pre]uri mari. - Motocicli[ti foarte mul]i: motociclete de toate pre]urile, cu nebuni de diferite grade, viteze considerabile, `nt=mpl\ri ciudate. M-a [ocat c\ un proasp\t accidentat de pe micul bolid avea o gaur\ cam de 20 mm. deasupra frun]ii, i-am observat bine, bine gaura, dar el gesticula c=nd `l ridicau cu salvarea ! N-am crezut vreodat\ c\ un om mai poate fi con[tient dup\ o asemenea bort\ `n cap.

Page 140: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~139~

 

- Rom=nii... pr\p\di]ii neamului, pe acolo. Slugi [i cer[etori, iar care au vreo slujb\ onorabil\ nu se recunosc din aceast\ na]ie. Tragedii [i indiferen]\: o ]iganc\ din Murgeni (cu copil) b\tut\ crunt de alt cer[etor din Sibiu pentru locul de cer[it; un vasluian, Cre]u {tefan din Trestiana, `n[elat de un antreprenor grec de dou\ ori: s\ munceasc\ trei luni `n Maroc [i s\-i dea lichidarea doar jum\tate din promisiune; un c=nt\re] `n cinci limbi din Bucure[ti, str=ngea c=te 18 - 19 euro pe zi `ntr-o p\l\rie, `n fa]a Academiei... - Turismul excep]ional organizat cu valorizarea monumentelor istorice. Anticii au f\cut, cu adev\rat ceva (din ce-au acumulat): monumente impun\toare, de regul\ din marmur\, [i... legendele Olimpului. Cu astea au asigurat existen]a unui popor... c=t va exista aceast\ manifestare omeneasc\ numit\ turism. Cine nu vrea s\ vad\ Partenonul, Colosseum, Meteora, insulele, Pireul...?

- Echipa noastr\ a fost un mesager luminos, chiar dac\ a pierdut cu 3-0. - Olimpics Stadion e o bijuterie arhitectonic\, filigran pe cer. E [i o adev\rat\ industrie. Sute de oameni `[i

c=[tig\ existen]a `n acest complex de s\n\tate [i sport. Cele dou\ etaje [i forma elipsoidal\ asigur\ o acustic\ perfect\, comparabil\ cu a vechilor arene, Karaiskakis sau cu Panathinaikos. - Am filmat vacarmul organizat `n Golful Pyreu cu adev\ratul centru de afaceri, stadionul Olimpiakos. E via]\, afaceri [i... evaziune serioas\ acolo, ca [i `n portul viu animat

Stadionul Olympiakos

Page 141: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~140~

 

chiar la 2 noaptea. Sportul ca afacere e profitabil `n ]ara aceasta `n care, dac\ nu [tii englez\, e[ti pierdut. - Delega]ia noastr\ a fost respectat\ pretutindeni [i l-am filmat pe Adrian Porumboiu al\turi de boss-ul de la A.E.K. Atena. Al nostru e un tip popular [i foarte afectuos cu echipa. Al lor, cu 8-10 `nso]itori [i distant. - Cristi Dulca, antrenorul F.C. Vaslui, a promis c\ ai no[tri vor lupta ca la Podul ~nalt. Mi-a pl\cut, dar... poate, alt\dat\ [i asemenea victorie ! - Despre arta greac\, parcuri, divertisment, hoteluri se pot scrie multe. Turul Atenei cu omnibusul (cu 18 euro) e la fel de interesant ca cel din Paris sau Londra. Ce mai, [tiu s\-[i v=nd\ marfa ! - Ce-am putea `nv\]a noi ? M\car cum s\ ne organiz\m, cum s\ facem turism `ntr-o ]ar\ cu mult mai frumoas\ ca a lor. {i, de ce nu, cum s\ tr\im mai bine ! (Meridianul, An XI, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009, editorial)

*

Ce-au scris cei mari, ai no[tri, ave]i `n paginile

anterioare. Men]iunea dintr-un ziar francez, la

`nceputurile existen]ei noastre a dimensionat emblematic

prezen]a noastr\, importan]a [i calitatea de reporter. LA

NOUVELLE REPUBLIQUE, vendredi 20 aout 1999, nr.

16667, consemna c\ ,,le tout etant filme par Dumitru

Marin, le directeur de TV.V., canal 36, la television de la

Page 142: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~141~

 

province Vaslui (pag. 37R)”. Am avut [i mai avem mult

prea multe asemenea de consemnat. Cu siguran]\

EVOC|RI DE REPORTER.

Nu m-am ab]inut s\ reproduc unele editoriale din

Anglia [i trunchiat a[ putea ilustra pre]uirea pentru om [i

reporter `n c=teva zeci de citate. Fiind profila]i pe

material pozitiv n-am prea trezit du[m\nii, `ns\ destule

invidii, dar presa de azi nu poate fi dec=t speculativ\,

pentru a putea tr\i. Mirajul apari]iei ,,pe sticl\” a disp\rut,

iar informa]ia corect\, complet\, uman\ e o raritate din

cauza ratingului. Nu-mi pot imagina cum se va putea

men]ine caracteristica esen]ei umane: prietenia. Noi am

fost prietenii adev\rului pentru care ne-au pre]uit oameni

din cele 32 ]\ri vizitate, cu rezultate jurnalistice de

excep]ie. M-am risipit destul ca s\ [tiu cine sunt, pentru

cine [i cu ce scop. Nu-mi place de loc expresia ,,istoria va

aprecia”, `n fapt o absurditate, pentru c\ eu am alergat

pentru iarba verde de acas\, pentru locurile astea mereu

primitoare, pentru munca [i autoritatea mea, pentru mine,

pentru ai mei.

{i pentru voi care mereu, mereu veni]i !

Page 143: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~142~

 

… La r=ndul meu, am devenit subiect de film.

ALTFEL... ~N LUME

FILMUL TVV sau Marin TV

Adrian Porumboiu mi-a f\cut cinstea s\ m\ prezinte, chiar pe scen\ [i `n transmisie direct\ radio-TV, drept eroul filmului ,,A FOST SAU N-A FOST?”, cu ocazia Galei Ziari[tilor. Am fost amuzat de ideea eroului central - pozitiv sau negativ - `ntr-un film de mare succes interna]ional realizat de un regizor de excep]ie cum este Corneliu Porumboiu, privit ca un copil p=n\ mai ieri, recunoscut ca o autoritate azi, [i, cred, menit s\ reprezinte o `ntreag\ genera]ie. {i nu pentru c\ Adrian are bani ci pentru c\ el, Cornel, are talent [i neast=mp\r creator. S\ nu crede]i c\ spun asta pentru c\ m-a f\cut, astfel, nemuritor. S\ nu crede]i c\ regizorul sau actorul au investit simpatie `n personajul Marin-Jderescu sau Jderescu-Marin. C=nd Corneliu a avut sc=nteia care a ,,mi[cat” totul, era `n biroul meu de pe Frunzelor 2, [i se mi[ca neast=mp\rat, c=t discutam despre emisiunea de 10 ani de la revolu]ie. S-a oprit ca lovit, aproape un minut, [i ATUNCI s-a n\scut protagonistul, pentru c\ apoi subiectul devenise altul... Presupun c\, personajul pozitiv care eram p=n\ atunci, suferise ,,modific\ri”. Mi-a promis c\-mi va trimite [i mie filmul terminat. Am avut filmul cum s-a `nf\]i[at la Cannes. L-am vizionat de c=teva ori analiz=nd curgerea situa]ional\ de-a lungul timpului [i confrunt\rile de toate felurile, [i la rece, a[ zice c\ regizorul a avut dreptate `n ceea ce prive[te eroul de film, cu un actor care-l `nnobileaz\. De ce ?

Page 144: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~143~

 

Filmul nu dezbate altceva dec=t ideea de ,,revolu]ie” la Vaslui, cu oameni [i situa]ii obi[nuite. A spune c\ un anume erou al filmului este negativ e o mare gre[eal\: ei sunt pomii (roditori, sau mai pu]in) de pe marginea drumului care se cheam\ revolu]ie. Sper c\ nu-mi poate repro[a cineva c\ nu m\ pricep la ce spun, sau c\ eu, la r=ndul meu, nu sunt un scriitor sau un jurnalist al timpului (v\ invit s\-mi consulta]i CV-ul)... Mi se face onoare consider=ndu-m\, pe mine, eroul filmului, pozitiv, sau, s\ vezi, negativ, pentru c\, se dezbate o IDEE nu destinul cuiva, oric=t\ cazuistic\ ar fi `n asta ! Dac\ s-ar privi ultima ipostaz\, e clar c\ sunt `ntotdeauna un subiect de carte, film sau de jurnal ca orice om care a f\cut ceva la via]a lui. Ori, din cauza porc\riilor specifice din presa local\ (ori de unde), restul nu e dispus s\ fac\ imagine bun\ celui mai de seam\ concurent. A[a c\, chiar fo[ti elevi sau angaja]i devin vectori de imagine negativ\ (fie [i prin omisiune !) `ntr-o comunicare mass-media. M-am sim]it onorat pentru porecla Marin TV, m\ simt deosebit de onorat c\ am ajuns erou de film (bun, bun, cu multe premii interna]ionale) sigur voi fi erou de carte (poate c=nd n-oi mai fi). Nu m\ simt jignit de parascoveniile unor colegi mai tineri, pe care nu-i dojenesc: vor regreta ei, toat\ via]a (dac\ au suflet [i minte) c\ [i-au dat fr=u la ,,bube, mucegaiuri [i noroi”, din ei, relativ la un om care a muncit sus]inut toat\ via]a. Sunt m=hnit c\ unii frustra]i vars\ venin c=nd ar trebui s\ viseze s\ ajung\ ca mine. {i nu cu limbajul suburban se ajunge la respect [i performan]\ ! Filmul ,,A FOST SAU N-A FOST?” cu TV Vaslui, sau o secven]\ a existen]ei mele, nu induce clar dec=t mesajul: TVV [i prof. D.V. Marin ,,A FOST...” un moment cultural, social, jurnalistic local... `ntr-o explozie cultural informa]ional\ la `nceputul acestui secol. (Meridianul, An IX, nr.7 (685), joi, 15 februarie 2007, Editorial)

Page 145: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~144~

 

MARIN - TVV, `n filmul ,,A FOST..."

Oricine poate observa c\ e o mare [ans\ `n via]\ s\ ajungi erou de carte sau de film. De bine sau de r\u. Dar a exista un segment de via]\ `nf\]i[at pe marile ecrane chiar cu precizarea c\ „orice asem\nare cu... e (cam) `nt=mpl\toare” `nseamn\ un fragment din istoria unei comunit\]i cu valoare de generalizare, cuprinz=nd: 1) faptul de via]\; 2) inspira]ia regizorului; 3) obiectivarea, cu valoare de simbol. Via]a marilor personalit\]i, oric=t de pitore[ti (sau nu) `nc\ depinde de sc=nteia de geniu a creatorilor de film. Eminescu nu are `nc\ nici o carte de geniu pentru un geniu (Camil Petrescu este unic), nu are nici un film artistic pe m\sur\ (`n cele 3-4 pelicule - ca Ciprian Porumbescu - are „`nf\]i[\ri” secundare) [i, `n zilele noastre, nici recunoa[terea necesar\ ca MODEL, `n literatur\ cel pu]in. P=n\ la urm\ nici marii eroi ai neamului n-au o filmografie prea stufoas\ ! M-au sunat c=]iva dintre cei ce-[i ascund bruma de minte sub anonimat, inclusiv la telefon (f\r\ num\r): 3... s\-mi spun\ c\ am de ce s\ fiu erou de film sau de carte, iar al 4-lea s\ m\ `njure murdar, deranjat foarte de editorialele mele. A[a c\-s nevoit s\ mai precizez c=te ceva, poate cei care vin vor judeca [i altfel. Filmul lui Corneliu Porumboiu dezbate un fapt ISTORIC la peste un deceniu [i jum\tate de la consumarea lui, `ntreb=nd direct pe to]i rom=nii: A FOST sau N-A FOST revolu]ie `n ]ara Rom=neasc\ ? Nu-i lipse[te nici amprenta social\, iar eroii, to]i, sunt tipici pentru o entitate ca Vaslui. C=nd am organizat dezbaterea cu Paul Munteanu, col. Mihai Foc[a [i „grupul de la prefectur\” am vrut o dinamizare a

Page 146: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~145~

 

vie]ii social-culturale [i, p=n\ la urm\, concluzia c\ nu putem vorbi de revolu]ie la Vaslui. Dezbaterea a fost public\ [i foarte animat\. C=t am fost de „negativ” incit=nd lumea la comentarii [i dezv\luiri sau c=t de „pozitiv” m-am comportat ca moderator, r\m=ne de analizat. Important\ r\m=ne reprezentativitatea pe care Corneliu Porumboiu a intuit-o [i care i-a adus premiile. Faptul de via]\ transpus artistic nu face personajul negativ sau pozitiv ci reprezentativ pentru un moment istoric post revolu]ionar. C=]iva copii [i-ntr-ale ziaristicii `ncearc\ s\ g\seasc\ negativul acolo unde nu exist\. Chiar dac\ ar fi negativ, ast\zi, atunci era o ini]iativ\ c=t se poate de pozitiv\! Important e c\ am organizat o asemenea dezbatere, c\ a atras aten]ia unui regizor adev\rat, c\ f\r\ prea multe `nflorituri este reprezentativ\ (atmosfer\, eroi, limite) [i c\ au curs premii na]ionale [i interna]ionale. TVV r\m=ne `n carte (TVV-15... explozia...), `n presa timpului (au scris despre noi Adev\rul, Monitorul, Obiectiv, Meridianul [.a.) `n frunte cu Evenimentul Zilei din joi, 21 decembrie 2006 (adev\rat material de profesionist), `n memoria scurt\ a televiziunii (TV na]ional\ [i alte TV, au relatat despre noi) `n arhive [i `n filmografie prin A FOST SAU N-A FOST ! C\, existen]a TVV nu se poate men]iona f\r\ ini]iativa, munca [i meritele mentorului Dumitru V. Marin este clar ! C\ se marcheaz\, astfel, mai mult EXPLOZIA CULTURAL-INFORMA}IONAL| `n jude]ul Vaslui la acest `nceput de secol [i mileniu e [i mai clar ! A fost sau n-a fost revolu]ie ? Dar TVV a fost [i exist\, filmul A fost sau n-a fost e m\rturie direct\ c\ n-am tr\it degeaba ! Televiziunea Vaslui este, oricum, prietenul de care ai nevoie, stimate cititor ! (Meridianul, An IX, nr. 8 (686) 22 februarie 2007, editorial)

Page 147: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~146~

 

Pe urmele lui Corneliu Porumboiu

la Vaslui, cu întreb\ri [i adjective

Dup\ dou\ lungmetraje de succes - ,,A fost sau n-a fost?” [i ,,Poli]ist, Adjectiv” -, ambele filmate la Vaslui, ora[ul s\u natal, începi s\ te `ntrebi ce este cu locul acesta de e a[a de special [i de ce Corneliu Porumboiu alege mereu s\ se întoarc\ acas\.

Dup\ o discu]ie relaxat\ cu Corneliu Porumboiu î]i dai seama c\, de[i se simte foarte legat de ora[, în primul rând pentru c\ este locul în care a crescut [i copil\rit, iar mai apoi pentru c\ i-a furnizat material pentru filmele sale, îi este greu s\ exprime în cuvinte r\spunsul la întrebarea ,,De ce te întorci mereu acas\?”. Dac\ pentru ,,A fost sau n-a fost?”, lansat în 2006 [i premiat de multe ori de-atunci încoace, Porumboiu a ales pu]ine loca]ii de filmare, la ,,Poli]ist, Adjectiv”, lansat în 2009 [i deja abonat la premii, film\rile prin Vaslui au fost extinse la câteva zeci de str\zi, cl\diri [i spa]ii. Cel mai probabil, subiectele celor dou\ filme au determinat aceast\ împ\r]ire. Astfel, primul are ca tem\ discu]iile lui Jderescu, patronul unui post de televiziune local, cu doi invita]i, pe tema revolu]iei din Vaslui, fiind o comedie savuroas\, cu un puternic accent provincial, în timp ce al doilea ia în discu]ie, într-un registru tragicomic, aceea[i tem\ a provincialit\]ii, dar privit\ din perspectiva unui poli]ist, simbol al autorit\]ilor, care e populat de sentimente de incertitudine [i are crize de con[tiin]\.

Page 148: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~147~

 

Dar, pentru a afla traseul ideilor [i r\spunsul cel mai aproape de adev\r la întrebarea ,,Ce-a vrut s\ spun\ maestrul?”, trebuie s\ stai de vorb\ cu Porumboiu la Vaslui [i, ulterior, s\ te plimbi prin ora[ [i s\-i iei pulsul. Când ajungi la Vaslui pentru prima dat\ în via]\, te ui]i în stânga [i-n dreapta, ca s\ îl cuprinzi în totalitate, s\ refaci în minte traseul filmelor lui Porumboiu. {i, în mod clar, primul contact cu filmele este pia]a din centrul ora[ului, din fa]a Consiliului Jude]ean, unde troneaz\, de ani, statuia lui {tefan cel Mare, impun\toare [i rece, dar atât de familiar\ totu[i. Dac\ te gânde[ti la ,,A fost sau n-a fost?”, nu prea ai ce mare lucru s\ î]i aduci aminte în termeni de locuri de filmare, exceptând cadrele de apartament - care nu au putut fi ,,vizitate”, pentru c\ oamenii au f\cut modific\ri, dup\ cum ne explic\ Porumboiu. Te duci [i în pia]a mare a ora[ului, dar nu mai e ghereta, astfel c\ testul de-a v-a]i ascunselea cu ,,dac\ stau dup\ statuie, oare m\ vede \la din gheret\” nu mai poate fi f\cut. Dar po]i s\ îl întâlne[ti pe Dumitru Marin, patron de trust de pres\, care, cu postul s\u TV Vaslui (TVV), a inaugurat, dup\ cum [i singur sus]ine, televiziunea privat\ în ora[. Profesorul Marin - a[a cum se recomand\ - spune, în primul rând, c\ el face pres\ la Vaslui, fiind de]in\torul licen]ei ,,001” de la Consiliul Na]ional al Audiovizualului, fapt ce atest\ c\ el a avut prima licen]\ pentru televiziune privat\ din România.

Page 149: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~148~

 

Polivalent, Dumitru Marin este profesor, patron, moderator [i realizator tv, candidat la Prim\ria Vaslui din partea PNL [i, nu în ultimul rând, personaj de film sau de roman, dup\ cum singur sus]ine. La zece ani de la Revolu]ia din 1989, Marin a moderat o emisiune difuzat\ pe TVV, cu tema ,,A fost sau n-a fost Revolu]ie la Vaslui?”. Porumboiu poveste[te c\ pornind de la aceast\ emisiune i-a venit lui ideea de debut în lungmetraj. A[a î]i dai seama c\ domnul Marin se reg\se[te în pielea lui Jderescu, f\când astfel înconjurul lumii cu filmul lui Corneliu Porumboiu.

Din studioul TVV, de la etajul 8 al unui bloc din centrul ora[ului, Dumitru Marin vorbe[te despre Corneliu Porumboiu, Jderescu [i cele dou\ filme ale regizorului [i pare întruchiparea real\ a personajului de pe ecran. Poate

chiar exact\. ,,Corneliu e un fel de copil iubit al meu. Era dintre tinerii care au c\lcat în acest studio, de[i îi pl\cea mai mult tenisul de mas\”, spune profesorul Marin, care se autocaracterizeaz\ ca fiind ,,vorb\re], îndr\zne], cu p\rul întotdeauna cu probleme”, explicând c\ a ,,cisluit” (s-a consultat, n.r.) cu Porumboiu când i-a spus despre ideea filmului, neinfluen]ându-l, totu[i, prea mult, pentru c\, ,,în esen]\, el umbla dup\ ni[te idei doar”. Vorbind despre ,,A fost sau n-a fost?”, Dumitru Marin sus]ine r\spicat c\ film a fost, dar revolu]ie nu a fost. ,,Filmul a fost! Nu a fost decât reconstituire artistic\, dar a fost. Revolu]ie n-a fost la Vaslui! A fost mi[carea unor be]ivani. Câ]iva copii care erau atunci în crâ[m\ s-au hot\rât s\

Page 150: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~149~

 

fac\ revolu]ie”, explic\ profesorul [i completeaz\, mai mult pentru el, c\ a fost ,,trilulilu-trandafiru’ revolu]ie”. {i continu\: ,,Important este c\, printre aceste blocuri d\r\p\nate, s-a dezb\tut ideea de revolu]ie. Nici o emisiune nu putea s\ spun\ dac\ a fost sau n-a fost”. Dumitru Marin nu ezit\ s\ povesteasc\ una-alta [i despre noul film al lui Corneliu Porumboiu, ,,copilul acestor meleaguri”, din care l-a marcat cel mai tare presta]ia lui Drago[ Bucur, care e ,,dr\cos”, subliniind m\iestria regizorului care a reu[it s\ fac\ din ,,neastâmp\ratul \sta un erou de film”. ,,Mi-a pl\cut de fl\c\ua[ul \sta n\zdr\van”, concluzioneaz\ profesorul. (Alexandra Buzas, 30 iunie 2009, MEDIAFAX)

Amintiri despre ,,grupul de cheflii"

care a preluat puterea Dumitru Marin, patron de trust de pres\, cel care a inaugurat cu TV.V. (TV Vaslui) primul canal de televiziune al jude]ului, pune `ntre ghilimele Revolu]ia de la Vaslui `nc\ de la `nceput. ,,Deci ,,Revolu]ia” la Vaslui a `nsemnat, pe scurt, ie[irea oamenilor `n strad\ mai ales dup\ ora unu f\r\ zece, c\ la ora unu f\r\ zece a ap\rut Nicolaescu [i apoi Caramitru la televizor [i au strigat ,,Fra]ilor, am `nvins!”, spune Marin. La zece ani de la Revolu]ie, el a moderat o emisiune cu tema ,,A fost sau n-a fost Revolu]ie la Vaslui ?”. Una de referin]\, printre cele mai vizionate `n istoria postului, dup\ emisiunea de na[tere a TV.V., pe 5 decembrie 1990, interviul cu pre[edintele francez Francois Mitterrand [i o filmare cu Papa Ioan Paul al II-lea, la Cracovia.

Page 151: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~150~

 

,,Lumea a ie[it de gur\-casc\" ,,Paul Munteanu era o figur\ legendar\ `n ora[, [i la emisiune a fost comb\tut de diver[i care au dat telefoane din cauz\ c\ el mai [i umbla prin c=rciumi, [i nu era foarte apreciat. Erau oameni care spuneau despre el c\ mai [i bea. ~n esen]\, acolo s-a spus c\ `n grupul care a preluat puterea erau dintre \ia care ,,tr\geau” ziua `n amiaza mare, `n jurul unui avocat”, poveste[te proprietarul sta]iei de televiziune care a `nceput TVV cu o singur\ camer\ [i un microfon, dar a intervievat p=n\ azi ,,[ase pre[edin]i de stat, 13 prim-mini[tri `n func]iune, peste 100 de mini[tri, [i acum am patru ore [i 47 de minute de emisie pe zi”. ,,Singurul r\nit a fost [eful Securit\]ii, Pu[caciu, pe care l-au prins pe strad\ c=]iva care l-au recunoscut [i i-au dat [uturi `n fund, dup\ care a [ters-o rapid. El a fost singurul b\tut” (Dumitru V. Marin). ,,Am f\cut [i noi revolu]ie `n felul nostru. Pentru c\ oamenii de aici, la noi `n ora[, sunt frico[i... [i c=nd au v\zut c\ a plecat Ceau[escu la Bucure[ti, hop, au s\rit [i ei `n strad\.” (Pi[coci - personaj din ,,A fost sau n-a fost?”, filmul lui Corneliu Porumboiu). Atunci, `n ziua de 22 decembrie 1989, a fost corespondentul Radio Ia[i. E ferm convins c\ la Vaslui puterea a fost predat\ unor cet\]eni abia ie[i]i din c=rcium\. ,,M-am uitat [i eu la televizor p=n\ pe la ora 13:00, dup\ aia am zis s\ ies s\ v\d ce face lumea. St\team de vorb\ pe-acolo [i m-am apucat s\ transmit la Radio Ia[i. C=nd s-a auzit c\ a c\zut Ceau[escu, grupul de cheflii a mai stat o bucat\ bun\ de vreme la restauranul ,,Racova” [i dup\ ce s-au mai ostoit \[tia care tot c=ntau ,,De[teapt\-te rom=ne”, ,,Tr\iasc\ Revolu]ia”, ,,Jos Ceau[escu”, pe la ora 14:00, printre oameni au ap\rut [i ei:

Page 152: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~151~

 

avocatul Marian Enache, Alexandrache - care era [ef pe la liceu, Paul Munteanu [i `nc\ vreo c=]iva din oamenii lor. {i cum st\team `ntre oameni, i-am v\zut pe \[tia cum vin, oarecum maiestuo[i, dar cunosc=ndu-i, lumea s-a dat deoparte. Au intrat la primarul de-atunci [i i-au zis: ,,Cheile ! A]i fost primar p=n\ azi, de-acuma `nainte suntem noi primari”. Concluzia lui Dumitru Marin, dup\ ce a organizat emisiunea despre evenimentele din ’89 petrecute `n ora[ul s\u a fost c\ Revolu]ie la Vaslui nu prea a fost. ,,Lumea a ie[it de gur\-casc\, s\ vad\ despre ce e vorba, nu neap\rat c\ voia s\ participe la vreo Revolu]ie. Revolu]ia `n sine ar `nsemna o organizare mai ampl\, o participare c=t de c=t con[tient\, ceea ce aici nu se poate pune problema”.

Filmul lui Porumboiu are r\d\cini

`n realitate ,,A fost sau n-a fost ? (12.08 East of Bucharest)”, lungmetrajul lui Corneliu Porumboiu, a fost premiat anul acesta la Cannes, la sec]iunea „Quinzaine des Realisateurs”, cu Premiul Camera d’Or pentru Cel mai bun film. Subiectul filmului este, pe scurt, a fost sau n-a fost Revolu]ie pe 22 decembrie 1989 `ntr-un or\[el de provincie - neprecizat - de la est de Bucure[ti ? Problema este dezb\tut\ `n studioul unei televiziuni locale de Virgil Jderescu, un jurnalist care citeaz\ haotic din filosofia greac\, de Tiberiu M\nescu, un profesor dedat alcoolului, [i de pensionarul Pi[coci, cunoscut `n localitate drept un bun interpret de Mo[ Cr\ciuni... A[adar, de S\rb\tori, la c=]iva ani dup\ Revolu]ie, acest trio se chinuie[te s\ clarifice problema `n fa]a spectatorilor. Spectatori care se `ntrec, telefonic, s\ demonteze variantele

Page 153: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~152~

 

invita]ilor. Cei mai mul]i sus]in c\, `n acea zi, `nainte de ora 12:00 - adic\ momentul `n care cuplul Nicolae [i Elena Ceau[escu fugea de pe CC - nu se g\sea nici un suflet `n pia]a central\ a ora[ului.

Inspirat de emisiune Corneliu Porumboiu nu spune nic\ieri c\ ar fi vorba despre Vaslui, ora[ul unde a copil\rit [i a c\rui prim\rie apare `n fundal `n foarte multe cadre, dar recunoa[te c\ acest film a fost inspirat dintr-un moment autentic.

Page 154: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~153~

 

,,A fost o emisiune la televiziunea local\ din Vaslui, pe care am v\zut-o acum [ase ani, [i de-aici a pornit totul. Inclusiv unele dintre apelurile din talk-show-ul din film sunt reale”, a precizat Porumboiu, care a tr\it Revolu]ia juc=nd ping-pong cu un prieten. Avea numai 14 ani. ,,Personajele sunt inspirate de persoane reale, dar c=nd am scris scenariul, le-am tematizat `ntr-un mod fic]ional”, a ad\ugat el. ,,{tiu de film, dar nu l-am v\zut. {i mai [tiu c\ dezbaterea care a constituit momentul de plecare pentru Cornel era organizat\ cu prilejul a zece ani de la Revolu]ie, de c\tre Televiziunea Vaslui, [i moderat\ de mine. Deci dezbaterea a existat, cum s\ nu, cu martori, cu telefoane, aprige dispute de partea revolu]ionarilor, `ntre ghilimele, adic\ aceia care zic c\ [i-au riscat via]a. Unii dintre ei, oameni destul de simpli [i intelectual, [i ca slujb\, vreo doi chiar fo[ti secretari de partid [i activi[ti. Vre]i, nu vre]i, eu am condus discu]ia, pentru c\ `n plus eu am fost participant la Revolu]ie”, precizeaz\ Dumitru Marin, patronul TV.V., care precizeaz\ c\ `n dou\ ore [i 40 de minute de dezbateri ,,a luat” [i aproximativ 30 de interven]ii telefonice. A fost printre cele mai dezb\tute emisiuni, [i probabil asta l-a determinat pe Corneliu Porumboiu s\ fac\ acest film, presupune Marin. Dumitru V. Marin era profesor la liceu [i singurul etnolog vasluian. A transmis Revolu]ia pentru Radio Ia[i. Azi este patron al unui trust de pres\ care cuprinde dou\ posturi de radio, un s\pt\m=nal [i TV Vaslui. (Evenimentul Zilei, 21.12.2006, nr. 4.670, pag. 19)

Page 155: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~154~

 

FINAL DESCHIS...

Ar fi simplu s\ vorbim pe larg despre aceste realiz\ri. Eram tare m=ndru c=nd Ioschka Fischer, ministru de externe al Germaniei, ecologist ca [i mine, mi-a `nm=nat prima Constitu]ie a Europei unite (proiect). Mi s-a p\rut c\ sus]inerea ideii e necesar\, f\r\ s\ v\d subminarea limbii rom=ne, desfiin]area statalit\]ii, dispari]ia tradi]iilor [i obiceiurilor care ne individualizau (dar ne [i scoteau `n afara Europei)… Am sintetizat cu pu]ine replici ce mi s-a p\rut mai interesant din imensul material filmat, azi `n casete. EROII c\r]ii sunt dintre oamenii cu cele mai `nalte func]ii `n stat [i biseric\ dar [i cu r\spunderi fa]\ de na]iuni: deci nu mi-am permis s\ fiu speculativ, profitor, negativist, sau necinstit, ba, dimpotriv\ ! EI AU CREAT ISTORIE nu eu, care, doar, am difuzat ce-au vrut ei s\ comunice. F\r\ tabloidizare, ur\, vulgaritate ! Mi s-a p\rut `ntotdeauna c\ patriotismul se suprapune cu onestitatea [i corectitudinea.

Martor [i actant la momentul istoric pe care `nc\ `l tr\iesc, sper s\ am timpul preg\tirii pentru tipar ale acestor interviuri, atunci proaspete, interesante, [i ast\zi, poate, importante DOCUMENTE ISTORICE.

Primarul Craiovei, A. Solomon acord\ distinc]ia vicepre[. UZP, D. V. Marin, 26 oct. 2006

D. V. Marin 14 febr. 2014

Page 156: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~155~

 

DUMITRU V. MARIN

- OM, OPER|, PREZEN}| -

,,MARIN, Dumitru V., n. 28 aprilie 1941, în satul Giurgioana, comuna Podu-Turcului, județul Bacău. Profesor, prozator, ziarist, editor, etnograf, întreprinzător, politician. Este cel dintâi fiu al țăranilor Tudora (n. Popa) și Vasile Marin, o familie de gospodari cu trei copii, care s-au străduit să-i ofere toate condițiile pentru a învăța și a izbuti în viață. A copilărit în satul natal, începându-și studiile la Școala Primară Giurgioana (1948-1952), în perioada când lupta cu analfabetismul abia începuse și când procentul analfabeților în totalul populației Moldovei încă era în jur de 60 la sută. A urmat apoi cursurile ciclului gimnazial și ale celui liceal la Podu-Turcului, absolvind Școala Medie (în prezent, Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță”, 1952-1959) în prima promoție cu 11 clase. S-a numărat an de an printre cei mai silitori elevi, începând din clasa a VII-a punându-și în valoare și abilitățile literare, la o întâlnire cu scriitorii băcăuani fiind răsplătit pentru creația sa cu o... cutie de bomboane. Membru activ al cenaclurilor liceului, coordonat de profesoara Elena Tudorache, și al Bibliotecii Comunale, a câștigat toate etapele Concursului „Iubiți cartea”, la cea națională duelându-se, de la egal la egal, cu viitorul mare prozator Fănuș Neagu. Cu acceptul profesorului de limba romană Damian Minea, care nu agrea literatura proletcultistă a vremii și nici noua literatură sovietică, a citit fără teamă cărțile aflate la index și a rămas fascinat de literatura lui Stendhal, Hugo, Baudelaire, Balzac, Dickens. Președinte al cenaclului liceenilor, la ședințele căruia participau adeseori scriitorii băcăuani Radu Cârneci, Gh. Anghelache, Ion Ghelu-Destelnica, a girat în jur de 25 de numere ale unei publicații literare scrisă manual, iar în tandem cu Mihai Serghie a prezentat lunar, în sala Căminului Cultural, atractive proiecții cinematografice. Încurajat de acest gen de întâlniri, în 1958 a debutat ca publicist în paginile ziarului regional Steagul roșu, afișând încă din start un acut spirit critic. Dublu licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” (1961-1965) și al Facultății de Filologie, secția limbi străine, a Universității București (1970 - 1974), a dedicat învățământului gimnazial și liceal peste patru decenii, activând ca profesor de limba romană la Școala Generală Măcărești, județul Iași, la liceele 2, 3, 4 și „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, la prima fiind și director vreme de 6 ani. Începând cu 3 martie 1970 a fost promovat inspector la Comitetul de Cultură al județului Vaslui, recent înființat, și până în martie 1974, când, în urma

Page 157: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~156~

 

unei delațiuni, a fost silit să revină în învățământ, și-a făcut simțită prezența în 388 dintre cele 436 sate vasluiene, îndrumând atât activitatea culturală, cât și cea de la stațiile de radioficare și biblioteci, în care a introdus cataloagele alfabetice și tematice, precum și clasificarea zecimală. În acest interval a îndrumat, de asemenea, construcția căminelor culturale de la Berezeni și Dragomirești, a fost diriginte de șantier la Casa de Cultură din Vaslui, a participat la sesiunile de comunicări de la București, Craiova, Reșița și Târgoviște, a fost invitat în juriul Festivalului ,,Maria Tănase”, unde a descoperit-o pe solista Ionela Prodan, a organizat primele trei ediții ale Festivalului Umorului, căruia i-a atribuit numele lui Constantin Tănase, a propulsat Vălăretul de la Voinești la Festivalul Obiceiurilor de Iarnă de la Muzeul Satului (1971). Totodată, a reluat cercetările etnografice și folcloristice din studenție, când a început valorificarea tezaurului moștenit de la Tudor Pamfile, publicând noi studii despre acesta și despre Dimitrie Cantemir, făcând investigații și culegeri de folclor în comunele vasluiene, concretizate apoi în articole de specialitate ori publicistice. Între acestea, amintim doar câteva dintre cele publicate în Vremea nouă (Frumusețile poetice ale sătenilor îi stăpâneau sufletul, 90 de ani de la nașterea lui T. Pamfile; O prestigiousă revistă de folclor: Ion Creangă. 65 de ani de la apariție; Valorificarea folclorului local în mișcarea artistică de masă), Scînteia tineretului (Dimitrie Cantemir - Un precursor în sociologie), Cronica (O prestigioasă revistă de folclor, Ion Creangă; Argumentul folclorico-etnografic), Clopotul (Etnograful. 300 de ani de la nașterea marelui patriot și cărturar român D. Cantemir) și Tribuna școlii (Dicționar de pseudonime). Cu studii ample despre istoria folcloristicii și etnografiei naționale a fost inclus, de asemenea, în volumele colective Cântecul popular românesc, studii de folclor, II (Considerații privind cântecul popular în cultura de masă, C.C.E.S., Craiova, 1974) și III (Considerații preliminare privind promovarea cântecului popular la revista de folclor Ion Creangă, idem, 1975), care au marcat o primă activitate editorială, intensificată mai ales în ultimele decenii. Reintegrat fortuit în procesul didactic, a dat un nou sens vieții sale, continuându-și cu asiduitate cercetările etnofolclorice și extinzându-le în sfera învățământului, perfecționându-și an de an pregătirea profesională și obținând, în 1998, titlul de doctor în filologie al Universității București, cu teza Importanța revistei Ion Creangă în folcloristica românească (îndrumător, prof. univ. dr. Mihai Pop). Prestigioasei reviste și lui Tudor Pamfile i-a consacrat, de altfel, cele mai multe studii și articole, culminând cu îngrijirea ediției de Basme (Editura Junimea, Iași, 1976) a acestuia și cu materializarea tezei de doctorat în volumul Tudor Pamfile și Revista Ion Creangă (Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 1998). Un amplu studiu a dedicat și școlii vasluiene (Evoluția învățământului vasluian până în 1859, publicat în Anuarul Institutului A.D.Xenopol, 1980), urmat peste un deceniu de monografia

Page 158: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~157~

 

Liceul Mihail Kogălniceanu, centenar: 1890-1990, realizată în colaborare cu Cornelia C. Alexandru (Vaslui, 1990), și de alte articole inserate în publicațiile vasluiene și din alte zone ale țării, între care amintim, alături de cele deja pomenite, Adevărul, Apicultura în România, Albina, Baaadul literar, Clepsidra, Convorbiri literare, Ecouri Literare, Gazeta de est, Îndrumătorul cultural, Meridian Vaslui-Bârlad, 13 Plus, Studii și Cercetări de Istorie a Presei ș.a. Publicist fervent, a devenit el însuși ctitor și făuritor de presă scrisă și audio-vizuală, fondând publicațiile Vlăstarul (1990), Teleradiodivertisment (1994), Meridianul (1996), TV Vaslui (1990), prima televiziune privată din Moldova, Unison Radio Vaslui (1994) și, apoi, Bârlad, primele posturi de radio vasluiene. Reunite în Trustul de Presă Cvintet Te-ra, acestea și-au câștigat rapid notorietate, în studiourile lor poposind numeroase personalități din toate domeniile, începând cu cele ale locului și sfârșind cu mai mulți președinți de stat, prim-miniștri și miniștri. O bună parte dintre materialele de presă difuzate sau publicate au fost reunite apoi în volumele TVV-15 în explozia cultural-informațională din județul Vaslui (Editura Tiparul, Bârlad, 2006), Meridianul (Vaslui - Bârlad) axă cultural-informațională (Editura PIM, Iași, 2009), distins cu Diploma de excelență a Uniunii Ziariștilor Profesioniști (2011), Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase” Vaslui - 40 (idem, 2010), Tv.V.-Vaslui - România - Europa. File de istorie, presă și cultură. Curentul Cultural-Informațional (idem, 2011), Giurgioana - Bacău, Sat - Biserică - Oameni (idem, 2011), Editoriale valabile din vremuri regretabile (idem, 2013), premiat de UZPR `n 2014, Cu Eminescu, dascăl de suflet, studii și adnotări istorico-literare (idem, 2013), „Spirale” internaționale - Vasluieni pe spițe din roata istoriei (idem, 2013), Primarii, ca niște oameni acolo, și ei (idem, 2014) și Ceaușescu - … - Băsescu, Mitterand - Snegur - Iliescu, Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I (evocări de reporter) - idem, 2014. La acestea se adaugă romanul Zăpada pe flori de cireș în spațiul pentru iubire (Vaslui, 1999), cele două cărți care i-au fost consacrate, MARIN 70 (70 de autori, 70 de mărturii, 70 de autografe pentru 70 de ani), îngrijită de Val Andreescu (Editura PIM, 2011) și Marin D. V. Opera în câmpul critic și valoric național (Th. Codreanu, C.D. Zeletin, N. Constantinescu etc.), pe care am avut bucuria să o prefațez (idem, 2013), și studiile incluse în antologiile colective Interferențe (O datină spectacol la sărbătorile de iarnă în Moldova: Ursul, Inspectoratul Școlar, Vaslui, 1980) și Nichita Stănescu, Album memorial (Ninge pentru CILI, Viața Românească, 1984). Deși acaparat aproape în totalitate de munca redacțională și de responsabilitățile ce decurg din calitatea sa de patron și de director general al trustului de presă, s-a implicat încă de la începuturile erei postdecembriste și în viața politică, numărându-se printre cei 5 fondatori ai Mișcării Ecologiste din România,

Page 159: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~158~

 

devenind primul președinte al organizației județene, consilier județean și membru al Delegației permanente, calitate în care a fost prezent și la lucrările Internaționalei Ecologiste de la Budapesta (2001), unde a sprijinit admiterea Partidului Ecologist din Chișinău în acest for. Președinte, apoi, al Acțiunii Populare, a candidat la alegerile pentru desemnarea primarului și pentru Parlament, a fost delegat la întâlniri internaționale, a reprezentat interesele cetățenilor în forurile locale. În tot acest timp a sprijinit cele peste 22 de ediții ale Festivalului Internațional de Umor „Constantin Tănase”, a inițiat manifestările „Zilele Meridianului” și ,,Omagiu cărții vasluiene”, numeroase alte acțiuni de difuzare a cărții, de dinamizare a activităților din cămine culturale, școli și biblioteci, a organizat întâlniri cu scriitorii, lansări de cărți, dezbateri cu redactori și alți invitați. Promotor al Uniunii Naționale a Televiziunilor Private, a fost ales de colegii de breaslă ca vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, for care l-a răsplătit pentru laborioasa lui activitate de presă nu numai cu diplome, ci și cu Ordinul Ziariștilor, Clasa I. La acestea se adaugă numeroase diplome, distincții și premii acordate de Consiliul Județean și de alte foruri vasluiene, precum și primul titlu de Cetățean de Onoare al Comunei Podu-Turcului, jud. Bacău (29 martie 2011) și Cetățean de Onoare al comunei Prisăcani, jud. Iași. Invitat la BBC și la Televiziunea Canadiană, inclus în dicționarele de specialitate, devenit erou al lung metrajului lui Corneliu Porumboiu, A fost sau n-a fost?, premiat la Cannes, la secțiunea „Quinzaine des Realisateurs”, cu Premiul Camera d’Or pentru Cel mai bun film, scriitorul și omul de presă nu și-a spus încă ultimul cuvânt, pregătind concitadinilor săi noi surprize publicistice și nu numai”. REFERINȚE (SELECTIV): În volume: Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, vol. II, Editura Saeculum I. O., București, 1998; Petru Necula, Mihai Ciobanu, Alexandru Andronic - Cronica Vasluiului, Editura Publirom, București, 1999; Petru Necula, Mihai Ciobanu -Dicționarul personalităților vasluiene, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2001; Vasilica Grigoraș - Fragmente de spiritualitate românească, Editura Oscar Print, București, 2001; Traian Nicola - Valori spirituale tecucene, vol. II, Editura Cutia Pandorei, Bârlad, 2002; Măndica Mardare, Liliana Cioroianu - Geografie spirituală băcăuană, Editura Studion, Bacău, 2003; Vasile Ghica - Nasc și la Tecuci oameni, Editura PIM, Iași, 2008; Ioan Baban - Univers cultural și literar vasluian. Autori - Publicații - Societăți. Dicționar, Editura PIM, 2008; Vasile Ghica - Nasc și la Tecuci oameni. Mic dicționar enciclopedic, Editura PIM, 2008; Avram D. Tudosie (coord.) - Colegiul Național Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huși (fondat ca Școală de Viticultură) tradiție - actualitate - năzuințe 1908-2008, vol. II, Editura Sfera, Bârlad, 2009; Ion N. Oprea - Bârlad. Istorie, cultură, amintiri, Editura PIM, 2010; *** - Enciclopedia Personalităților din România, Hubners

Page 160: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~159~

 

Who is Who, București, 2010; Val Andreescu (coord.) - Marin - 70. 70 de autori, 70 de mărturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani, Editura PIM, Iași, 2011; Liliana Moga, Anca - Elena Chelaru - Dumitru V. Marin. Biobibliografie, Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul”, Vaslui, 2011; Cornel Galben - Ieșirea din lume, Editura Fundației Culturale Cancicov, Bacău, 2012; Marian Petcu (coord.) - Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică, Editura Polirom, Iași, 2012. În periodice: Loredana Ciobanu - Directorul Televiziunii Vaslui în atenția Ambasadei Finlandei, în Meridianul, 7-10 februarie 2002; Bogdan Vasile - Ecologistul Dumitru V. Marin - campion la diplome: consilier județean, om de afaceri, ziarist și scriitor, profesorul Dumitru V. Marin, doctor în litere, a primit cele mai multe diplome la aniversarea a zece ani de existență a Consiliului Județean, idem, 16-19 mai 2002; Cristi Lapa - Față-n față... cu ecologiștii, idem, 6-9 iunie 2002; Cristi Lapa - Politica ecologistă în viziunea liderului F. E. R. Vaslui, prof. dr. Dumitru V. Marin, idem, 16-18 septembrie 2002; Augustin Chiper - Aniversarea UNISONULUI a fost un succes, idem, 3-6 octombrie 2002; Augustin Chiper - BBC World service în direct!, idem, 19 martie 2003; Cristi Lapa - TV.V., un simbol al Vasluiului!, idem, 29 decembrie 2003 - 4 ianuarie 2004; Mihaela Manu - TVV, la ceas aniversar, în Obiectiv, 29 decembrie 2005; Gheorghe Sofianu - „TV.V. 15 ... explozia...” la Bârlad, în Meridianul, 6 aprilie 2006; Alina Tanasă - Eminescu, iar la Todirești, Obiectiv, 17 august 2006; Constantin Slavic - Viața cărților: Dumitru V. Marin - „TV.V 15 - în explozia cultural - informațională a județului Vaslui”, în Meridianul, 19 octombrie 2006; Ioan Baban - D. V. Marin, „TVV - 15 ....explozia...”, o carte document, idem, 30 noiembrie 2006; Mirela Irimia - Jurnaliștii vasluieni s-au reunit la Gala Ziariștilor, în Adevărul de Vaslui, 29 ianuarie 2007; Lucian Vasiliu - Luminați-vă fața: Imagine, sunet, carte, în Lumina, 11 decembrie 2007; Avram D. Tudosie - TVV-15... explozia... O ENCICLOPEDIE, în Meridianul, 29 ianuarie 2009; Mihaela Zărnescu - Un crâmpei de monografie, în Monitorul de Vaslui, 21 august 2009; Grigore Nancu - O carte document de istorie culturală, în Baaadul literar, noiembrie 2009; Ioan N. Oprea - „TVV - 15 în explozia cultural - informațională din județul Vaslui”. Cartea - o permanență, în Lohanul, noiembrie 2009; Ion N. Oprea - „Meridianul” de la Vaslui - cartea realităților zilnice, în Meridianul, 14 ianuarie 2010; *** - Dumitru V. Marin, în Plumb, februarie 2010; Petre Isachi - Și la Vaslui trăiesc Dalile, în 13 Plus, ianuarie-martie 2010; Ioan Dănilă - Româna de azi: Vorbe care rămân, în Deșteptarea, 28-30 mai 2010; Val Andreescu - O carte... eveniment!, în Meridianul, 30 septembrie 2010; Dan Ravaru - D.V. Marin și umbra lui Tănase la Vaslui, în Monitorul de Vaslui, 5 octombrie 2010; Val

Page 161: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~160~

 

Andreescu - Eveniment cultural, în Meridianul, 7 octombrie 2010; Ion N. Oprea - Cartea lui D. V. Marin naște Amintiri, idem; Romeo Crețu - Despre umor fără pic de umor, în Monitorul de Vaslui, 8 octombrie 2010; George Stoian - Consemnări entuziaste: O carte pentru azi și pentru istorie, în Meridianul, 21 octombrie 2010; Emilian Marcu - Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui-Bârlad) Axă cultural-informațională, în Convorbiri literare, noiembrie 2010; Simion Bogdănescu - Un hronic... modern, în Cronica, decembrie 2010; Valeriu Lupu - TVV - mesager al actului de cultură, în Meridianul, 23 februarie 2011; Vicu Merlan - La ceas aniversar - Dumitru V. Marin, idem, 10 martie 2011; Simion Bogdănescu - Când floarea de cireș se așează pe tâmple, idem, 17 martie 2011; Mircea Coloșenco - Dumitru V. Marin, idem, 17 mart. 2011; Val Andreescu - Dumitru V. Marin - Cetățean de onoare!, idem, 31 martie 2011; Varujan Vosganian - Prietenul meu cel nedomolit, idem, 7 aprilie 2011; Ion Dediu - Un îndrăzneț unionist și un mare patriot, idem; C. D. Zeletin - Aflu...., idem, 7 aprilie 2011; Romeo Crețu - Dumitru V. Marin, la 70 de ani, în Monitorul de Vaslui, 29 aprilie 2011; Val Andreescu - Giurgioana - Istorie și sărbătoare!, în Deșteptarea, 2 noiembrie 2011; Silvia Pătrășcanu - Fiii satului s-au reunit la Giurgioana, idem, 7 noiembrie 2011; Cornel Galben - Dumitru V. Marin, Giurgioana - Bacău - Sat, biserică, oameni, în Ateneu, ianuarie 2012; Dumitru V. Marin - Ecologismul la Vaslui, în Meridianul, 2 februarie 2012; Mihaela Băbușanu Amalanci - Marin V. Dumitru, Tv V.- Vaslui - România - Europa. File de istorie, presă și cultură, Curentul Cultural -Informațional, idem, 19 aprilie 2012; Mihai Batog-Bujeniță - O viață cât o istorie - Profesor doctor Dumitru Marin, idem, 21 martie 2013; George Stoian - Despre un om și o carte, în Vremea nouă, 19 mai 2013; Valeriu Lupu - La braț prin istorie cu profesorul Marin, în Meridianul, 27 iunie 2013; Ion N. Oprea - Un iubitor de Eminescu, idem, 1 august 2013; Val Andreescu - Cei care fac să rămânem!, idem, 8 august 2013; Cornel Galben - Semnal editorial: Cartea cu prieteni, idem, 22 august 2013; Daniel Dragomirescu - Dumitru V. Marin și un pariu cultural, idem 3 octombrie 2013; Daniel Dragomirescu - Dumitru V. Marin și un pariu cultural, în Nord Literar, octombrie 2013; Ioan Dănilă - Ziaristica și deontologia ei, în Deșteptarea, 17 octombrie 2013; Emilian Marcu - Vitrina cărților (V.D. Marin, Opera în câmpul critic și valoric național), în Convorbiri literare, decembrie 2013, Ioan Dănilă - Bătălia pentru limba română, dinspre jurnalism, ATENEU, An 51, nr. 535, martie 2014, pag. 2.

CORNEL GALBEN, Personalități băcăuane, vol. VII, Editura Corgal Press, Bacău, 2014

Page 162: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~161~

 

SINGUR PRINTRE... PRE{EDIN}I

Oricare dintre noi, în afară de umbră, trebuie să mai lăsăm ceva pe pământul acesta care ne hrănește, ne suportă și ne va găzdui o veșnicie, să rămână ceva în urma noastră, ceva folositor. Cum „apa trece, pietrele rămân”, tot așa omul este trecător, dar faptele sale, bune sau rele, rămân. Balanța care cântărește faptele, este de dorit, să fie înclinată spre partea celor bune. În orice moment trebuie să ne facem bilanțul realizărilor, să fim autocritici, să nu ajungem a roși în fața semenilor noștri, să fim îngăduitori, înțelegători, drepți și buni, iar îndemnurile ar putea continua, care de multe ori, la unii dintre noi, rămân utopice. Una dintre personalitățile cu un bilanț remarcabil, axat pe mai multe domenii: publicistică, memoralistică, activitate Radio-TV, învățământ (fiind doctor în filologie), autor de cărți, iar lista rămâne deschisă, este scriitorul vasluian Dumitru V. Marin. Dânsul, având calități deosebite, este un om neastâmpărat, spus în sensul cel mai frumos al cuvântului. Dacă nu pregătește o nouă carte, ia interviuri, se deplasează în diferite localități pentru a prezenta noutățile sale editoriale, ia parte la anumite manifestări culturale prilejuite de aniversări, comemorări, lansări de carte, expoziții etc. Este un om sociabil, în activitatea sa reportericească a discutat cu toți cei care i-au ieșit în cale, iar dacă nu i-au ieșit, i-a căutat dânsul. Astfel se face că a realizat nenumărate interviuri, multor oameni, fără deosebire de starea socială, politică sau materială, altfel spus: „de la opincă la vlădică” sau de la „nat la împărat”. Cum și ambiția îl caracterizează, aflând că englezul David Frost a realizat șapte interviuri cu președinți ai Statelor Unite ale Americii, dânsul nu s-a lăsat mai prejos, realizând opt interviuri cu președinți din diferite state europene, după cum dumnealui mărturisea în recenta sa apariție editorială întitulată:

Page 163: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~162~

 

CEAUȘESCU... BĂSESCU, Mitterand, Snegur, Iliescu, Lucinschi, Constantinescu, Regele Mihai I, volum apărut la Editura PIM Iași 2014. Cartea este un micro document istoric, politic și social, prezentând, cu ocazia interviurilor și a întâlnirilor cu diferite personalități, cele mai importante, mai arzătoare probleme cu care s-a confruntat poporul nostru greu încercat: secetă, neînțelegeri interne, schimbări politice dorite și mai puțin dorite. Sunt prezentate evenimente la care a luat parte, dovedind acest lucru prin fotografii, apoi, date biografice ale multora din cei intervievați: președinți, prim-miniștri, oameni politici, înalte fețe bisericești etc. Un spațiu generos este rezervat interviului realizat cu Șeful Delegației Comisiei Europene la TV Vaslui și Radio Unison, Jonathan Scheele, în noiembrie 2005. Scriitorul Dumitru V. Marin, profesor de limba și literatura română, apoi director, dar și fost inspector la Comitetul de Cultură și Artă Vaslui, are publicate numeroase cărți, având, deci, o activitatea scriitoricească bogată, după cum este menționat la sfârșitul cărții amintite mai sus. Nu sunt de neglijat aprecierile făcute asupra operei domniei sale de diferite personalități, care sunt menționate în acest volum: prof. dr. Alexandru Ionescu, laureat al Premiului Academiei, prof univ. dr. Mihai Miron, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prof. univ. dr. Emil Constantinescu, Președintele României, 1996-2000 etc. Așadar, cine nu-i cunoaște opera scriitorului Dumitru V. Marin, să o caute, nu are ce pierde, iar cine, încă, nu l-a cunoscut până acum a avut ce pierde.

Prin această nouă carte, scriitorul a mai urcat o treaptă, îl felicit, iar printre urările de viață lungă și de prosperitate transmise de diferite persoane și menționate tot în cartea amintită, mă alătur și eu. La mulți ani, stimate domnule Dumitru V. Marin!

VASILE LARCO, 18 februarie 2014

Page 164: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~163~

 

ADDENDA

Page 165: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~164~

 

Curriculum Vitae Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V. Data na[terii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgioana, com. Podu Turcului, jud. Bac\u Studii superioare: Facultatea de Filologie, Ia[i (1965), Facultatea de Filologie (limbi str\ine), Bucure[ti (1974). o Doctorat `n filologie, 1998, cu teza „Importan]a revistei Ion Creang\ `n folcloristica rom=neasc\”, Univ. Bucure[ti (`ndrum\tor, Mihai Pop). Activitate didactic\: o profesor de limba [i literatura rom=n\ [i director la M\c\re[ti-Ia[i, la liceele 2, 3, 4 [i Mihail Kog\lniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. o inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ Vaslui - martie 1970 - februarie 1974. Activitate editorial\ [i de pres\: - editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. - editor publica]ii: Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 [i azi). - 60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste, peste 750 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri, inclusiv cu 6 Pre[edin]i de Stat, 14 Prim-mini[tri, mini[tri, Regele Mihai, parlamentari europeni, etc. - Diferite extrase [i bro[uri, printre care <UNISON RADIO, continu\...>, 1999, O datin\ spectacol - Ursul (1980), [.a. - Evolu]ia `nv\]\m=ntului vasluian p=n\ `n 1859, Extras din Anuarul Inst. „A.D.Xenopol”, an XVII, 1980 [.a.

Page 166: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~165~

 

- Colaborator la Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie „A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baaadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei”, „Convorbiri Literare”. ~ndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-B=rlad, Sc=nteia tineretului, Vl\starul, Vremea nou\, etc. Colabor\ri la numeroase unit\]i Mass-media, vicepre[edinte al UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI din Rom=nia (din 2005).

„Liceul M. Kog\lniceanu, centenar”, monografie, Vaslui, 1990. „TUDOR PAMFILE [i revista ION CREANG|”, (Ed.

Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examineaz\ condi]iile formative ale revistei, contribu]ia ei ([i a lui Tudor Pamfile, n.n.) la realizarea unui corpus al folclorului rom=nesc... deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dic]ionarul etnologilor rom=ni, vol. II, Saeculum, Bucure[ti, 1998, p. 65). Lucrare de referin]\ `n domeniu.

„Z\pad\ pe flori de cire[”, primul roman din Vaslui, 1999, 274 p. „TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, B=rlad, 2006, 556

pag., „...atestat de noble]e material\ [i spiritual\ a unui timp... `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, la `nceputul mileniului...”

„Meridianul (Vaslui - B=rlad) - ax\ cultural - informa]ional\” (Vaslui, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 416 pag.) „o oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic ...” (Emil Constantinescu, fost pre[edinte al Rom=niei), „… carte dintr-o via]\ `n ac]iune ...” (Prof. dr. Marian Petcu - Bucure[ti).

„Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 (m\rturii, documente, foto -album)” (Ed. PIM, Ia[i, 2010,

VOLUME

Page 167: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~166~

 

216 pag.), „Un hronic modern” (Simion Bogd\nescu, Cronica, 2010).

TV.V - Vaslui - Rom=nia, Europa (Fil\ de istorie, pres\ [i cultur\), ed. PIM, Ia[i, 2011, 256 p. (O istorie cultural\).

MARIN 70 (70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe pentru 70 de ani), volum omagial, ed. PIM, Ia[i, 2011, 210 p. (volum `ngrijit de Val Andreescu).

GIURGIOANA - BAC|U, Sat - Biseric\ - Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, 170 p. (Monografie).

Editoriale valabile din vremuri regretabile, ed. PIM, Ia[i, 2013, 258 p. (Carte aniversativ\ cu incursiuni `n realitate).

CU EMINESCU, DASC|L DE SUFLET, studii [i adnot\ri istorico-literare, ed. PIM, Ia[i, 2013, 172 p. (Unele dintre cele mai valoroase studii publicate).

MARIN D.V. OPERA ~N C+MPUL CRITIC {I VALORIC NA}IONAL (Th. Codreanu, C.D. Zeletin, N. Constantinescu etc.), ed. PIM, Ia[i, 2013, 202 p.

„SPIRALE” INTERNA}IONALE - Vasluieni pe spi]e din roata istoriei, Ed. PIM, Ia[i, 2013, 208 p.

Primarii, ca ni[te oameni acolo, [i ei, Ed. PIM, Ia[i, 2014, 338 p. CEAU{ESCU - … - B|SESCU, Mitterand - Snegur - Iliescu,

Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I (evoc\ri de reporter), Ed. PIM, Ia[i, 2014, 188 p.

PRIMA CLAS|.../ PERSONALIT|}I DE PE VALEA ZELETINULUI, Ed. PIM, Ia[i, 2014, 330 p.

MARIN D.V. CONTEMPORANUL NOSTRU (virtual, 2014). Activit\]i sociale, politice, profesionale, culturale:

a `nfiin]at primele posturi de radio [i TV din Vaslui, B=rlad ([i Moldova);

Page 168: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~167~

 

candidat la Prim\rie, Parlament, Consilier jude]ean, pre[edinte al ecologi[tilor din jude]ul Vaslui (F.E.R.), pre[edinte al Ac]iunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la `nt=lniri interna]ionale;

DIRECTOR GENERAL [i Proprietar al grupului de pres\ CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator [i conduc\tor de cercuri [i cenacluri literare;

a sus]inut moral [i material Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 de ani;

Onorat cu numeroase diplome, distinc]ii [i premii, Ordinul Ziari[tilor Clasa I;

Invitat la BBC, `n emisiuni speciale, `n Turcia (Istanbul [i Ankara) [i televiziunea Canadian\ din Montreal;

Singurul vasluian `n DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI din toate timpurile pentru c\ „deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” revista ION CREANG| [i activitatea lui Tudor Pamfile.

9 fi[e personalizate `n ,,ISTORIA JURNALISMULUI DIN ROM+NIA, ~N DATE”.

Colabor\ri recente, dintr-o list\ impresionant\: - DUMITRU V. MARIN - 15 KM S|RUT !, fragment din „Z\pada II” - „Ecouri Literare” (Asocia]ia Cultural\

„Poesis Moldaviae” Vaslui, nr. 6, 2010, ed. PIM, Ia[i, p. 16).

- MARIN, DUMITRU - MERIDIANUL: FIL| DIN ISTORIA PRESEI VASLUIENE {I NA}IONALE - „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei” (Universitatea „Petre

Andrei” din Ia[i, Asocia]ia Rom=n\ de Istorie a Presei, Volumul II, - 180 de ani de pres\ rom=neasc\ - An II, Ia[i, 2009, ed. Junimea, Ia[i, 2009, pp. 351 - 359) etc.

Page 169: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~168~

 

- Ziarul Meridianul, editorialist, apari]ie `n fiecare num\r. - D.V.M. - „Noi [i Eminescu” - Ecouri Literare, I, 2009 [i articol program. - D.V.M. - „170 de ani de `nv\]\m=nt public la Vaslui”, Simpozion I - III, Meridianul (nr. 46, 47, 48 - 2011); - Curentul Cultural informa]ional Vasluian - serial (M); - OMAGIU C|R}II VASLUIENE, 25 octombrie 2013, Vaslui. - Zilele MERIDIANULUI, H=rl\u - Ia[i (23 ianuarie 2014), Pris\cani - Ia[i, 30 ianuarie 2014, simpozioane na]ionale.

DESPRE OM {I OPER|: 1. PERSONALIT|}I „Persoan\ cu numeroase calit\]i, probând pe deplin valoarea incontestabil\ a unui moldovean de elit\, erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu legenda, ecologist convins - dr. Dumitru V. Marin a vrut, a [tiut [i a putut s\ fie un om adev\rat. Mai mult: el este un model de ac]iune de-a lungul învolburatelor timpuri pe care na]iunea noastr\ le parcurge.” Prof. Dr. Alexandru Ionescu, Laureat al Premiului Academiei „{ti]i ce-mi place cel mai mult ? Fostul meu coleg de facultate, la Ia[i, [i prietenul de idealuri, scrie, [i la propriu [i la figurat, istoria presei locale a Curentului cultural - informa]ional `n centrul c\ruia se afl\ [i iat\ a unui Festival Na]ional al Umorului unde are contribu]ii fundamentale.”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „O oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic, via]a care pulseaz\ `n editoriale, `n c\r]ile sale [i `n filmul lui Porumboiu ... un `nving\tor prin munc\, merite na]ionale prin activitatea politic\, autoritate moral\, recunoscut\. Afirm c\ a avut harul de A FACE !” Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu, Pre[edintele Rom=niei, 1996 - 2000

Page 170: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~169~

 

„MERIDIANUL… coordonat\ geografic\, loc de munc\, opera unui lider de pres\ incontestabil, `n b\t\lia cu lumea ! …Document pentru Istoria culturii [i a presei rom=ne[ti !”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „Dintr-un material brut imens, Dumitru V. Marin scoate o carte, dintr-o via]\ `n ac]iune realizeaz\ o oper\ cultural\ vie [i, iat\, alert scris\. Lider `n presa local\, lider al Curentului cultural - informa]ional vasluian, `n b\t\lie cu timpurile pe aceste meleaguri … F\r\ egal, ca om de pres\.”

Conf. univ. Dr. Marian Petcu, Univ. Bucure[ti

2. DIC}IONARE {I LUCR|RI DE SINTEZ| - Iordan Datcu, „DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI” Ed. SAECULUM I.O., Bucure[ti, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 - 66. - Petru Necula, Mihai Ciobanu, „Dic]ionarul Personalit\]ilor Vasluiene”, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui - 2001: MARIN, Dumitru V., p. 87. - Ioan Baban, UNIVERS CULTURAL {I LITERAR VASLUIAN, Autori - Publica]ii - Societ\]i, DIC}IONAR, Ed. PIM, Ia[i, 2008, MARIN, Dumitru V., pp. 267 - 269. - Ion N. Oprea, B+RLAD, Istorie, cultur\, amintiri, Ia[i, ed. PIM, 2010: CARTEA LUI D.V. MARIN NA{TE AMINTIRI, pp. 184 - 189. - Vasile Ghica, „NASC {I LA TECUCI OAMENI”, mic dic]ionar enciclopedic, ed. PIM, Ia[i, 2008: Marin, Dumitru V., p. 162. - Vasilica Grigora[, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROM+NEASC|, Bucure[ti, 2001. - Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE TECUCENE, B=rlad, 2002, vol II, p. 85.

Page 171: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~170~

 

- Enciclopedia Personalit\]ilor din Rom=nia, edi]ia a-V-a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. - Istoria Jurnalismului din Rom=nia `n date, Enciclopedie cronologic\, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 [i 1002). - Cornel Galben, ,,Personalit\]i b\c\oane”, vol. VII; Dic]ionarul scriitorilor b\c\oani.

3. ~N DIVERSE VOLUME {I PUBLICA}II - Avram D. TUDOSIE [i colab.: COLEGIUL NA}IONAL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” DIN HU{I (fondat ca {coal\ de Viticultur\) tradi]ie - actualitate - n\zuin]e 1908 - 2008, Volumul II `ntregit [i `mbog\]it, ed. SFERA B+RLAD - 2009: Oameni cu adev\rat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119. - Simion Bogd\nescu, Revista CRONICA, revist\ de cultur\, serie nou\, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Ia[i: Un hronic … modern, pag.10. - Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV, nov. 2010, nr. 11 (179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui-B=rlad) Ax\ cultural-informa]ional\, Editura PIM, Ia[i, 2009, 416 pag. - Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul Meridianul, nr. 8 (877), joi, 23 februarie 2011: TVV - mesager al actului de cultur\, pag. 9. ([i altele). - Prof. Dr. Ing. Avram D. Tudosie, Meridianul, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronic\ (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. - Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian.-febr.-martie 2010, pp.19-23: {i la Vaslui tr\iesc Dalile (Dumitru V. Marin, Z\pad\ pe flori de cire[, ̀ n spa]iul pentru iubire, Vaslui, 1999).

Page 172: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~171~

 

- Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui - B=rlad) Ax\ Cultural - Informa]ional\, O carte - document de istorie cultural\, s=mb\t\, 10 oct. 2009, B=rlad - „Biblioteca”, pag. 9. - Mihaela Z\rnescu (Apari]ie editorial\), Ziarul Monitorul de Vaslui, vineri, 21 august 2009, nr. 2020 (4001): „Un cr=mpei de monografie”, pag. 10. - Lucian Vasiliu, Ziarul Lumina, Ia[i, mar]i, 11 decembrie 2007: Lumina]i-v\ fa]a: Imagine, sunet, carte (TVV - 15). - Ion N. Oprea - Ia[i, LOHANUL, revist\ cultural-[tiin]ific\, 88 pag., fondator Vicu Merlan, an III, nr. 4 (10), noiembrie 2009, pp. 38-39: „TVV - 15 `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui”, Cartea - o permanen]\”. - Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 4 (783), joi, 29 ianuarie 2009, pag. 10: Avram D. Tudosie, TVV - 15… explozia… O ENCICLOPEDIE. - George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemn\ri entuziaste - O CARTE PENTRU AZI {I PENTRU ISTORIE, pag. 8 (Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40). - Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, TVV - 15, considera]ii, 28 mai 2010. - Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, Vorbe care r\m=n, nr. 6096, vineri-duminic\, 28 - 30 mai 2010, p. 3 - Ecomondia, an VII, ian. - iunie 2011, p. 4 - 6, Conferin]e, `nt=lniri, Vaslui (2011). - Ecouri Literare, Oameni [i fapte, D.V. Marin, repere biografice, p. 65 (2009). - Silvia P\tr\[canu, Fiii satului s-au reunit la Giurgioana, De[teptarea, Bac\u, 7 nov. 2011, p. 4.

Page 173: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~172~

 

- Cornel Galben, D.V. Marin, Giurgioana-Bac\u, Sat-Biseric\-Oameni, ATENEU, ian. 2012, subt. Autori [i c\r]i, p. 4. - C. D. Zeletin, Cuv=nt `nainte, GIURGIOANA-BAC|U, Sat-Biseric\-Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, p.5. - C. D. Zeletin, Aflu…, MARIN 70 - 70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani, ed. PIM, Ia[i, 2011, p. 180. - Valeriu Lupu, Meridianul, an XV, nr. 25 (998), joi, 27 iunie 2013, pag. 12, La bra] prin istorie cu profesorul Marin. (Cu Eminescu, Dasc\l de suflet - Studii [i adnot\ri istorico-literare). - Ion N. Oprea - Ia[i, LOHANUL, Magazin cultural-[tiin]ific, 278 pag., fondator Vicu Merlan, an VII, nr. 3 (27), octombrie 2013, pp. 167-169: „Tablet\/ Marin D. V. - Un ambi]ios: ~ntre laude [i palme”. - Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLVII, nr. 12 (216), decembrie 2013, ,,V.D. Marin, Opera în c=mpul critic [i valoric na]ional, Editura PIM, Ia[i, 2013, 202 p.”, - Daniel Dragomirescu, Meridianul, an XV, nr. 39 (1.012), joi, 03 octombrie 2013, pag. 9, ,,Dumitru V. Marin [i un pariu cultural”; publicat [i `n Revista Nord-literar, anul XI, nr. 10 (125), octombrie 2013, pag. 5. - Val Andreescu, Meridianul, an XV, nr. 43 (1.016), joi, 31 octombrie 2013, p.p. 6, 7, 9, 10, 12, ,,Omagiu C\r]ii Vasluiene - Edi]ia I”; - Simpozion Na]ional, Vaslui ,,Omagiu C\r]ii Vasluiene - Edi]ia I”, 25 octombrie 2013, organizator;

- Gruia Novac, Meridianul, an XV, nr. 43 (1.016), joi, 31 octombrie 2013, pag. 12, D.V. MARIN -INTEN}IE DE ENCOMION.

Page 174: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~173~

 

- Simpozion Interjude]ean, joi, 23 ianuarie 2014 - H=rl\u, jud. Ia[i; joi, 30 ianuarie 2014 - Pris\cani, jud. Ia[i, mar]i, 25 februarie 2014 - Podu Turcului, jud. Bac\u.

- Val Andreescu - Postfa]\ la volumul ,,PRIMARII, ca ni[te oameni acolo, [i ei” (2014).

- Ioan D\nil\, PLUMB, 2014, CU EMINESCU, DASC|L DE SUFLET, studii [i adnot\ri istorico-literare, ed. PIM, Ia[i, 2013, 172 p. - Diploma de excelen]\ a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti (dec. 2011) pentru vol. MERIDIANUL - Ax\ Cultural - Informa]ional\, Vaslui, 2009. - Ordinul Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti, Clasa I, Aur.

- Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti - Dumitru V. Marin - Om, oper\, prezen]\ -, Ed. PIM, Ia[i, 2014, 28 pag.

* FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu Porumboiu, consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la Cannes [.a. [.a.

*

Primul Cet\]ean de onoare al comunei Podu - Turcului, jude]ul Bac\u (29 martie 2011).

*

Cet\]ean de onoare al comunei Pris\cani, jude]ul Ia[i

(24 august 2014). *

Cet\]ean de onoare al comunei }epu, jude]ul Gala]i

(30 septembrie 2014).

Page 175: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~174~

 

CUPRINSUL

Volumul omagial ,,MARIN 70" - 70 de autori, 70

de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani Argument.........................................................................................................................3

1. P.S. Corneliu, episcop de Hu[i, dr. `n Teologie - „La popas aniversar”......................5

2. Traian B\sescu, pre[edintele Rom=niei - „MESAJ”......................................................6

3. Prof. dr. Emil Constantinescu, pre[. Rom=niei (1996 - 2000) - „Omul care sfin]e[te

locul”............................................................................................................................... 7

4. Pre[. de Onoare al P.S.D. Ion Iliescu, pre[. Rom=niei (1989 - 1996) - „Stimate

domnule Marin” ..............................................................................................................9

5. Mircea Snegur, primul pre[. al Rep. Moldova - „Prietenul meu de la Vaslui”......... 10

6. Ing. Dan Albescu, dir. `ntrep. construc]ii - „Loialitate [i..”.........................................13

7. Mihaela B\bu[anu - Amalanci, poet\, Bac\u - „T=n\r `n g=nd [i fapt\”.................15

8. Val Andreescu, redactor [ef ziarul „Meridianul”, poet - „7 decenii de tr\ire

incandescent\”...............................................................................................................17

9. Prof. Petru[ Andrei, poet, membru al U.S.R. - „Meritul nu cere r\splat\, cere ...”....21

10. Mihai Apostu, scriitor, pre[. As. Cult. „Poesis Moldaviae” Vaslui -„S\ nu uit\m...”23

11. Vasile Arhire, ziarist, director TVR Ia[i - „De la cuvinte la numere”....................... 25

12. Prof. Ionel Armeanu-{tef\nic\, director Prot. Copilului Vaslui - „D. V. M. - la 70 de

ani” ................................................................................................................................27

13. Gheorghe Balan, consilier local, Podu-Turcului, jud. Bac\u - „Din copil\rie...”.... 29

14. Timona Balmu[, jurnalist\, redactor [ef „Unison Radio” B=rlad - „A [ti pentru ce

tr\ie[ti”........................................................................................................................... 31

15. Ing. hortiviticol Emil B\l\jan, - „Respectul meu, al familiei [i al oamenilor”.......... 34

16. Prof. Simion Bogd\nescu, B=rlad, poet, prozator, critic literar - „C=nd floarea de

cire[...”........................................................................................................................... 35

17. Mona Bujor, primar com. Sole[ti, jud. Vaslui - „D. V. M. - O for]\ puternic\”........38

18. M\rioara Buraga, pensionar\, Vaslui - „R=nduri pentru ...”.......................................40

19. Vasile Chelaru, comisar [ef de poli]ie B=rlad - „La mul]i ani,... S\ tr\i]i !”.............. 42

20. Prof. Gheorghe C=rj\, director „L.M.K.” Vaslui - „Popasul la Kog\lniceanu”....... 44

21. Dr. Lauren]iu Chiriac, istoric, Vaslui - „{coal\ vasluian\ ”........................................47

22. Ing. Jan Ciupilan, primar mun. Hu[i - „Cet\]ean [i prieten... sau invers”.................. 50

23. Prof. Costin Clit, prozator, monografist - „Implicare [i atitudine”............................ 52

Page 176: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~175~

 

24. Prof. dr. Theodor Codreanu, eminescolog, critic literar, Hu[i - „Un infatigabil

c\ut\tor”........................................................................................................................ 56

25. Cercet\tor [tiin]ific Mircea Colo[enco, Bucure[ti - „Biruin]a e a ta”......................... 58

26. C. L. com. Podu-Turcului, jud. Bac\u -„Expunere de motive”, Diplom\ „Cet\]ean de

onoare al com. Podu-Turcului, Hot\r=re C. L. com. Podu - Turcului”..................... 59

27. Radu Corozel, comisar de poli]ie Vaslui - „Respectul elevilor”................................ 65

28. Calistrat Costin, critic literar, pre[edinte U.S.R. filiala Bac\u - „La mul]i ani, tinere

septuagenar”...................................................................................................................66

29. Adi Cristi, scriitor, publicist, dir. cotidianul „24 ore” Ia[i - „La mul]i ani, Don

Quijote”......................................................................................................................... 68

30. Dr. Cristian David, senator de Vaslui, fost ministru - „A]i fost [i politician”........... 71

31. Acad., prof. univ. dr. Ion Dediu - „Un `ndr\zne] unionist [i un mare patriot” ..........73

32. Ing. Petru Fr\sil\, jurnalist, director PRIMA TV Ia[i - „Primul om de televiziune din

Moldova”...................................................................................................................... 75

33. Adina Huiban, poet\, Vaslui - „Aveam unde s\ `nv\]\m”..........................................80

34. Dr. Gabriela Iacobescu, primar com. Podu Turcului, jud. Bac\u-„E de-al nostru”..82

35. Prof. univ. dr. Alexandru Ionescu, Bucure[ti - „Umbre pe pere]ii universului”........84

36. Prof. dr. Nicolae Ionescu, „L.M.K.” Vaslui - „Complexitatea preocup\rilor lui D. V.

Marin ...”........................................................................................................................90

37. Dr. Valeriu [i prof. Valentina Lupu, Vaslui - „Personalitate de larg\ cuprindere

intelectual\”....................................................................................................................92

38. Dr. `n medicin\ Valeriu Lupu, Vaslui - „Un om al cet\]ii”.........................................94

39. Av. Daniel Cernat - Marin - „Povestea unor g=nduri”................................................98

40. Ing. Radu D. Marin - „Tat\, dasc\l [i prieten”...........................................................104

41. Ing. Sergius - Lucian Marin - „Drag\ tat\”................................................................106

42. Prof. Victor Marin, pensionar, Ia[i - „E fratele meu”................................................108

43. Prof. dr. Vicu Merlan, dir. revista LOHANUL Hu[i - „La ceas aniversar”.............111

44. Ing.Vasile Mihalache, pre[. C.J. Vaslui - „Consilierul…”........................................114

45. Prof. univ. dr. Mihai Miron, pre[. U.Z.P., Bucure[ti - „Nevoia de GURU”.............116

46. Jurnalist Alexandru Mironov, fost ministru - „Laudatio”.........................................118

47. Ioan M`cnea, Vetri[oaia, poet, prozator - „Atingerea mitului”.................................119

48. Cercet\tor, Ion N. Oprea, Ia[i - „Tezaurator ...”.........................................................123

49. Ludovic Orban, senator, Bucure[ti - „Enervant ...”...................................................127

50. Ec. dr. Ioan Pav\l, dir. A.F.P. Vaslui - „Deschiz\tor ...”..........................................128

Page 177: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~176~

 

51. Prof. Sorin Popoiu - „Coleg excep]ional”..................................................................130

52. Prof. Theodor Pracsiu, critic literar, jurnalist, Vaslui - „Spectacolul unei

personalit\]i”................................................................................................................131

53. Prof. Hristache Pricope - „Voca]ie pentru limba rom=n\”........................................137

54. Ing. Vasile Puf, dir. A. C. A. Vaslui - „Apicultor [i activizator”............................. 139

55. Ticu Ro[ca, fost elev, St\nile[ti - „Domnul profesor ...”..........................................141

56. Col. Paul Sm=nt=n\, [eful Jandarmeriei jude]ului Vaslui - „Unui om adev\rat”.....145

57. Prof. Adrian Solomon, deputat - „Urare [i repro[”....................................................146

58. George Stoian, publicist, Slobozia - „D. V. M. - Marc\...”.......................................147

59. Ziarist, C\t\lin Striblea, redactor Realitatea TV - „Undeva, la `nceput”..................151

60. Dr. Levente Csaba Szekely, prefectul jud. Vaslui - „Ini]iatorul curentului ...”........154

61. Prof. {tefan {erban, Ia[i - „M\rturie pentru un om …”….........................................155

62. Prof. univ. dr. Lauren]iu {oitu, cercet\tor [tiin]ific, Univ. A.I. Cuza Ia[i - „O

prezen]\ activ\ ...”........................................................................................................158

63. C\lin Popescu-T\riceanu - „Primul ministru are `ncredere”.....................................160

64. Acad. R\zvan Theodorescu - „~l recunosc”..............................................................162

65. Dr. ing. Avram D. Tudosie, cercet\tor, oenolog, Hu[i - „Prietenul meu de suflet D.

V. Marin” ....................................................................................................................163

66. Nicolae Viziteu, caricaturist, Vaslui - „ ...Omul”......................................................172

67. Jurist Marius Vladu, secretar adj. al PNL, Bucure[ti - „I-a pl\cut s\ construiasc\”.176

68. Ec. Varujan Vosganian, senator, scriitor, om politic - „Prietenul meu ...”...............178

69. Acad. Prof. dr. C.D. Zeletin, biofizician, poet - „Aflu…”........................................180

70. Prof. Corneliu Bichine], vicepre[. C. J. Vaslui - „C=nd po]i spune despre cineva

...”.................................................................................................................................182

D.V. Marin: CUV+NT … LA S|RB|TOARE !....................................................184

ADDENDA.................................................................................................................188

Foto - Documente........................................................................................................191

Date cronologice..........................................................................................................193

Curriculum Vitae.........................................................................................................195

REZUMAT..................................................................................................................203

CUPRINSUL...............................................................................................................205

Page 178: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~177~

 

FOTODOCUMENTE

Page 179: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~178~

 

Page 180: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~179~

 

1992

Ianuarie 1992

2006, Cu Corneliu Porumboiu, `n studio

Page 181: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~180~

 

Dumitru V. Marin [i Primul ministru

Nicolae V\c\roiu - 1992

2009, Interviu cu Varujan Vosganian

Andreea R\ducan - invitata lui Dumitru V. Marin la TV.V., 1998

Podul de flori, Vetri[oaia, 2001; de la st=nga: Gelu Bichine], Ion Baban, Dumitru Marin,

Corneliu Bichine], Ion Manole, Mircea Dinescu.... Dan Ravaru

Interviu cu primarul mun. B=rlad -

Constantin Constantinescu (2006)

Page 182: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~181~

 

29 mai 2014, Podu - Turcului, jud. Bacău, Întâlnire Promoție

1959, 55 de ani de la absolvirea Liceului

Stânga: Prof. Domnica Spulber, Prof. dr. Dumitru V. Marin,

Prof. dr. Mircea Varvara

martie 1992 - cu scriitorul Mircea Radu Iacoban

Huși, joi, 25 iunie 2009, cu P.S. Episcop Corneliu

30 iulie 2009 - Interviu cu cântăreața Matilda Pascal Cojocărița

10 martie 1994 - Interviu cu poeta Ana Blandiana

martie 1991 - emisiune cu actrița Cristina Stamate și redactorul TVV,

Alexandru Poamă sept. 1993 - interviu cu Anghel

Rugină, somitate internațională

9 iulie 2007, Todirești - Vaslui - interviu cu Mitropolitul Ardealului,

ÎPS Laurențiu Streza

Page 183: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~182~

 

OPERA

(tablou sintetic)

1. a) Deschizător de drumuri în presa modernă: Televiziune - Licența 001/ TV, prima în țară, Unison Radio Vaslui (1993), Unison Radio Bârlad (1994 →), ziar Meridianul (1996 →); b) Interviuri cu 9 președinți de stat, 14 prim-miniștri, zeci de miniștri, deputați, senatori etc.; Unic în România ca jurnalist. c) Transmisiuni directe radio - Tv - ziar, din 32 de țări; d) Interviuri cu înalții ierarhi ai bisericii: Teoctist, Daniel, mitropoliți, episcopi. e) Vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și președinte filială Vaslui din 2006 și în prezent. A organizat multiple manifestări social - cultural în județele Iași, Vaslui, Bacău.

2. Romancier: Zăpada pe flori de cireș (1999), și proze scurte în diferite reviste. 3. Monografist:

- ,,Evoluția învățământului vasluian până la 1859” (1980), extras; - Liceul ,,Mihail Kogălniceanu” (1990), monografie; - ,,Unison Radio Vaslui continuă...” (2000), prezentare; - MERIDIANUL - istorie a presei locale și a Curentului Cultural - Informațional, 416 p.

(2009); Premiată de UZPR. - Festivalul Național al Umorului ,,C-tin Tănase”, 218 p. (2010), monografie; - GIURGIOANA - Bacău, Sat, Biserică..., 170 p. (2011). 4. Contribuții științifice:

- Cu Eminescu, Dascăl de suflet - Studii și adnotări istorico - literare, 172 p. (2013). - ,,Meridianul: Filă din Istoria Presei locale și naționale” (2009), extras; - ,,170 de ani de învățământ public la Vaslui” (2011), extras. - PRIMA…CLASA/ Personalități de pe Valea Zeletinului (2014);

5. Istorie culturală: - TV.V. - 15… explozia, 556 p. (2006), istorie, cultură, roman picaresc; - Tv.V - Vaslui - România - Europa, 256 p. (2011), istorie, mijloace mass-media. 6. Etnografie și folclor: - Tudor Pamfile și Revista ,,Ion Creangă”, (etnofolcloristică) 294 p. (1998), curentul

arhivistic; - ,,Considerații privind cântecul popular” (1974), extras;

Page 184: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~183~

 

- ,,Importanța Revistei ,,ION CREANGĂ” în folclorul românesc”, teză doctorat (1998); - ,,Curentul Cultural - Informațional” (serial 2011 - 2014 în ziarul Meridianul); - Articole, reportaje, editoriale în principale ziare și reviste ale vremii. 7. Reportaje și memorii de călătorie: - Editoriale valabile din vremuri regretabile, 258 p. (2013), texte variate, considerații socio

- economice; Premiată de UZPR în 2014. - ,,Spirale” internaționale - Vasluieni pe spițe din roata istoriei, 208 p. (2013), volutele

muncii de jurnalist; - PRIMARII, ca niște oameni acolo, și ei, 338 p. (2014). - Ceaușescu -…- Băsescu - Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu -

Regele Mihai I, - evocări de reporter -, 182 p. (2014) - PRIMA CLASĂ…/ de pe Valea Zeletinului, Ed. PIM, Iași, 2014, 330 pag. - Premiat de mai multe ori pentru opera sa.

8. Editor: - Tudor Pamfile - Basme (1976); - Ziarul Meridianul (1996 →) - Unison Radio Bârlad și www.tvv.ro (1990 →) 9. Important om politic în jud. Vaslui, 1989 - 2014: președintele Federației Ecologiste din

România filiala Vaslui, 18 ani, a Partidului Verde în prezent, Consilier județean 5 mandate, Candidat la Senat, Camera Deputaților, Consiliul Județean, Consiliul local, vicepreședinte al F.E.R., propus de liberali candidat la Primăria Vaslui în alegerile din iunie 2012. Multiple prezențe naționale și internaționale.

10. Referințe: - MARIN 70 - Volum omagial, 210 p. (2011); - MARIN D. V. - Opera în câmpul critic și valoric, 202 p. (2013). - Dicționarul etnologilor români, Ed. SAECULUM I.O., București, 1998: MARIN, Dumitru

V., pp. 65 - 66; - Istoria Jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică, ed. Polirom, Volum

coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 și 1002). - Enciclopedia Personalităților din România, ediția a-V-a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. - Alte dicționare ale personalităților în județele Vaslui, Galați, Bacău. - Biblioteca județeană Vaslui: Biobibliografie ,,DUMITRU V. MARIN la 70 de ani”

(2011); MARIN D.V. CONTEMPORANUL NOSTRU (virtual, 2014). - Uniunea Ziariștilor Profesioniști - Dumitru V. Marin - Om, operă, prezență -, Ed. PIM,

Iași, 2014, 28 pag.

Page 185: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~184~

 

REZUMAT

O activitate de excep]ie pe t\r=mul publicisticii,

rezultate, de asemenea uimitoare, la bra] cu norocul,

curajul, [tiin]a de a fi util [i comunicativ… ar fi

observa]ia pentru omul, memorialistul, reporterul r\mas

deja `n Istoria jurnalismului rom=nesc.

}in=nd cont de intervievarea celor mai `nalte

personalit\]i din stat, fragmentele selectate, `mprejur\rile,

semnifica]iile care se p\streaz\ - toate acestea confer\

volumului de fa]\ [i calitatea de DOCUMENT ISTORIC,

pe l=ng\ aceea de lectur\ interesant\, pl\cut\, chiar cu

elemente spectaculare.

O carte la `ndem=na tuturor, pentru azi, pentru

m=ine, pentru cei care mereu vin.

Page 186: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~185~

 

SUMMARY

An exceptional activity in the realm of journalism,

results also amazing in arm with luck, courage, science to

be helpful and communicative... should be observed for

man, memorialist, reporter stayed already in Romanian

history of journalism.

Given interviewing the highest figures in the state,

selected fragments, circumstances, meanings which are

preserved - all these gives to this volume the quality of

HISTORICAL DOCUMENT, besides reading that

interesting, enjoyable, even spectacular elements.

A handy book to everyone, for today, for

tomorrow, for those who always come.

Page 187: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~186~

 

Tehnoredactare: Anca Moldoveanu

Web site: www.tvv.ro

E-mail: [email protected];

[email protected]; [email protected]

N\dejdea concret\ pentru ziua de m=ine: nepo]ii.

Ana Ilinca, {tefan Alexandru [i Eva Maria D. Marin Vlad Ioan R. Marin

Page 188: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~187~

 

TABLA DE MATERII

- M|RTURIE (prof. univ. dr. Marian Petcu)…………..5

- SPINUL (prof. univ. dr. Mihai Miron)………………..6

- Cuv=nt… scurt !.............................................................7

- Tv.V. prima emisiune 24 decembrie 1990, Cuv=nt….12

PARTEA I………………………………13

- Nicolae Ceau[escu - Rom=nia, m=ndria mea !.............13

- Francois Mitterand [i propaganda................................25

- Mircea Snegur - pre[edintele basarabenilor……….....29

- Piotr Lucinski - prosovieticul de tip nou………..…....35

- Igor Smirnov - un pre[edinte mai mic (…)…………..38

- Ion Iliescu - oaspetele meu …………………………..41

- Emil Constantinescu - valoare na]ional\......................57

- Regele Mihai I - ca prezen]\........................................65

- B\sescu Traian - mai are un an !..................................73

- Preziden]iabilii, subiect f\r\ frontiere……………….90

- Ambasadorii [i noi…………………….……………...91

PARTEA II………….……………...……95

Page 189: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

~188~

 

- Prea Fericitul Teoctist - Patriarhul Rom=niei (1996)..95

- I.P.F. Patriarh Daniel - Vizionar……………………..98

- La popas aniversar…………………….…………….103

- Ne-a binecuv=ntat Papa……………………………..104

- Mineriada [i Pacea de la Cozia................................107

- Vasluian la Budapesta………………………………108

- Jonathan Scheele……………………………………112

- Recunoa[tere interna]ional\…………………………122

- Altfel `n lume - Filmul TVV sau Marin TV…….…..142

- Final deschis……………………………………..….154

- D. V. Marin - Om, oper\, prezen]\ - .........................155

- Singur printre… presedin]i………………………….161

ADDENDA ………………………...…..163

- Curriculum Vitae………………………………........164

- Cuprinsul ,,Marin 70”.……………………………...174

- Fotodocumente……………………………………...177

- Opera (tablou sintetic)……………………………...182

- Rezumat……………………………………………..184

- Tabla de materii…………………………...………...187

Page 190: tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de ......personal, relatare, micromonografie, cu un înalt grad de autoreferen]ialitate. Dumitru V. Marin nu are complexele

TIMPUL N-ARE R|BDARE NICI CU FRUMUSE}EA,

NICI CU INTELIGEN}A … NICI CU VIA}A!