tom clancy - centrul de comanda - 04 acte de razboi [ibuc.info]

8/13/2019 Tom Clancy - Centrul de Comanda - 04 Acte de Razboi [Ibuc.info]

http://slidepdf.com/reader/full/tom-clancy-centrul-de-comanda-04-acte-de-razboi-ibucinfo 1/433



Titlurile seriei:

01. Centrul de comanda

02. Centrul de comand : ăImaginea din oglind ă

03. Centrul de comand : ă Jocuri de stat

04. Centrul de comand : ăActe de r zboiă

05. Centrul de comand : ăBalan a puteriţ

0 . Centrul de comand : ă

!tare de asediu

0". Centrul de comand : ă#ezbin $i st p%ne$teă ă



TomCLANCY

Centrul de comand ăNr. 4

Acte de r zboiăSerie creat deă

Tom Clancy & Steve Piecznik

&raducere: '()IA *IC(+A ,)!,

.virtual!"ro#ect.eu

3

http://www.virtual-project.eu/

http://www.virtual-project.eu/



I!B*:-"3 -4 0 -"

&(/ C+A*C ! ( C *& ): Acts of War )A( International2000

4



/ul umiriţ

Aducem mul umiri lui Jeff Rovin, pentru ideile sale creative şi ţ nepre uita sa contribu ie la preg tirea manuscrisului acestei ţ ţ ă c r i. Vrem de asemenea s men ion m ajutorul lui Martin H.ă ţ ă ţ ă Greenberg, Larr !egriff, Robert "oudelman, #s$. %i s ă mul umim din suflet acelor oameni minuna i de la &'e (utnam ţ ţ )er*le Group, +ntre care se num r (' llis Grann, avid !'an*să ă şi #li-abet' )eier. a +ntotdeauna, recunoştin a noastr se ţ ă +ndreapt spre Robert Gottlieb de la /illiam Morris Agenc ,ă agentul şi prietenul nostru, f r de care aceast carte nu ar fiă ă ă fost scris . Mai presus de orice +ns , v revine dumneavoastr ,ă ă ă ă cititorilor noştri, sarcina s aprecia i c0t de eficient a fost ă ţ ă colaborarea noastr . ă

Tom Clancy $iSteve Pieczenik

5



1

Luni, ora 11,Qamishli, Siria

%bra im al!'a$id ($i ridic oc elarii de soare) "rivind "rină *eamul murdar al +ordului ,ala-y /01.

T2n rul sirian ($i inea oc ii lar* desc i$i) lu"t2nd cuă ţ str lucirea soarelui care sc lda de$ertul de aur. 3i "l ceaă ă ă

usturimea "rovocat de lumin ) a$a cum (i "l ceau $i ar$i a careă ă ă ţ (i (nc lzea a a) aerul ierbinte ce!i um la "l m2nii $i trans"ira iaă ţ ă ţ cald ce i se "relin*ea "e $ira s"in rii. Savura aceste senza ii deă ă ţ discon ort a$a cum le savuraser ) cu si*uran $i Pro e ii) aceiă ţă ţ b rba i care merseser (n inima de$ertului "entru a i (ndre"ta iă ţ ă ţ "e nicovala 5omnului) "entru a i la (n l imea m re elor Saleă ţ ă ţ eluri.ţ

6i bine) ie c !i "l cea) ie c nu) cea mai mare "arte a Sirieiă ă ă era) (n miez de var ) un cu"tor (ncins) a$a (nc2t nu avea de ales.ă %nstala ia de aer condi ionat a ma$inii nu reu$ea s ac aţ ţ ă ă ţă z du ului "e care "rezen a altor trei "asa*eri nu cea dec2t s (lă ţ ă ă s"oreasc .ă

+ratele mai v2rstnic al lui %bra im) 7a mud) se a la la volan.5e$i asuda din *reu) d dea dovad de un calm neobi$nuit) c iară ă $i atunci c2nd alte automobile) Peu*eot!uri $i +iat!uri mai noi $imai ra"ide) (i de" $eau "e banda vecin a autostr zii. 7a mudă ă ă nu era dis"us s acce"te ast el de "rovoc ri. Nu era momentul)ă ă

(ns ) c2nd venea vremea lu"tei) nimeni nu era mai cura#os dec2tă el. 3nc din co"il rie) 7a mud nu $ov ise s !i (n runte "e cei maiă ă ă ă v2rstnici) c iar dac erau mai mul i. Pe banc eta din s"ate)ă ţ

Youse $i Ali #ucau c r i "e mize de un "iastru iecare m2n .ă ţ ă Pierderea unei m2ini era (nso it ) invariabil) de c2te!un blestemţ ă

(n bu$it. Nici unul dintre ei nu $tia s "iard $i c iar acesta eraă ă ă motivul "entru care se a lau aici.

7otorul (n o"t cilindri) recent re"arat) torcea lin) "urt2ndu!i de!a lun*ul modernei autostr zi 8. +ordul ,ala-y era cu zece aniă mai v2rstnic dec2t %bra im $i usese reconstruit de mai multe ori)ultima oara de c tre el (nsu$i. Portba*a#ul (i era (nsa (ndea#uns deă



lar* "entru a cu"rinde tot ce le era necesar) $asiul era solid) iarmotorul su icient de "uternic. Precum aceast na iune de arabi)ă ţ kurzi) armeni $i circasieni) +ordul ,ala-y usese asamblat din"iese dis"arate) unele vec i) altele noi. Cu toate acestea)continua s mear* (nainte) r "robleme.ă ă ă ă

%bra im scrut "eisa#ul alb al de$ertului9 nu sem na cu cel dină ă

sud) numai nisi" $i nori de "ra ) mira#e tremur toare $i *ra ioaseă ţ v2rte#uri) altern2nd cu corturile ne*re ale beduinilor $i) ici!colo)c2te o oaz . Aici) de$ertul (nsemna o (ntindere nes 2r$it deă ă " m2nt cr "at de usc ciune) coline ster"e $i ruine ale vec iloră ă ă a$ez ri. Peisa#ul era com"letat de ad u*irile moderne: ve iculeă ă $i sonde abandonate) "recum $i sta ii de benzin unde seţ ă vindeau m2ncare st tut $i r coritoare ierbin i. 5e$ertul Sirieiă ă ă ţ

usese dintotdeauna o momeal is"ititoare "entru aventurieri $iă "oe i) caravane $i ar eolo*i) cu to ii atra$i de "ericolele sale) la aţ ţ c ror re"uta ie le*endar nu $ov iau a"oi s contribuie. Această ţ ă ă ă ă re*iune cu"rins (ntre marile luvii Ti*ru $i 6u rat usese (nsă ă odinioar "lin de via . Cu totul alt el dec2t era acum. Cu totulă ă ţă alt el dec2t usese (nainte ca turcii s !i i sec tuit rezervele deă ă a" .ă

%bra im se *2ndi la diminea a acelei zile) la cuvintele rostiteţ de tat l s u (nainte ca ei s i "ornit la drum: A"a (nseamnă ă ă ă via . Cel ce st "2ne$te a"a st "2ne$te via a;.ţă ă ă ţ%bra im cuno$tea istoria $i *eo*ra ia re*iunii $i a a"elor sale.+ cuse dou sta*ii consecutive (n +or ele Aeriene. 5e la l sareaă ă ţ ă la vatr ) (i ascultase "e b tr2nii muncitori vorbind des"reă ă

oamete $i secet ) (n tim" ce re"arau tractoarele $i celelalteă ma$ini de la erm .ă

Cunoscut odinioar sub numele de 7eso"otamia) denumireaă *receasc "entru ara dintre luvii;) acest inut sirian era numită ţ ţ azi al!,ezira) insula;. < insul li"sit de a" .ă ă ă Ti*rul se num rase c2ndva "rintre cele mai utilizate c i deă ă trans"ort luvial din lume. %zvor2nd din estul Turciei) luviulstr bate 8== de kilometri "rin %rak) "2n la >asra) undeă ă

(nt2lne$te 6u ratul. La el cum m re ul 6u rat ($i are ori*inile totă ţ (n Turcia <riental ) orm2ndu!se din con luen a nurilor ?ara $iă ţ 7urad. Cur*e (n "rinci"al (ns"re sud) cale de @ B= de kilometri)str b t2nd canioane abru"te $i c ei st2ncoase "res rate de!aă ă ă

lun*ul cursului s u su"erior) a"oi o uria$ c2m"ie inundabil (nă ă ă Siria $i %rak. 5in "unctul de con luen ) Ti*rul $i 6u ratulţă alc tuiesc canalul luvial S att al Arab) ce ($i (ndrea"t a"eleă ă

"



c tre sud!est) v rs2ndu!se (n ,ol ul Persic $i constituind *rani aă ă ţ natural dintre %ran $i %rak "e o "or iune de /= de kilometri)ă ţ motiv "entru (ndelun*ate lu"te (ntre cele dou 2ri) "entruă ţ su"rema ia (n domeniul navi*a iei luviale.ţ ţ

Ti*rul $i 6u ratul la r s rit $i 7arele Nil la a"us m r*ineauă ă ă

odinioar Semiluna +ertil ) lea* nul a numeroase civiliza iiă ă ă ţ

antice (nce"2nd cu anul B=== (nainte de Cristos.Lea* nul Civiliza iei (ns $i) ($i zise %bra im. Patria sa. < treimeă ţ ă

din " m2nturile na iunii sale) acum li"site de via ) murindă ţ ţă (ncetul cu (ncetul.

5e!a lun*ul secolelor) navele de r zboi cobor2te "e 6u rată siliser triburile s mi*reze s"re vest. 7orile de a" $i canaleleă ă ă de iri*a ie din r s rit useser l sate (n "ara*in ) (n vreme ceţ ă ă ă ă ă "artea a"usean a 2rii "ros"era ora$ele (n$ir2ndu!se de laă ţ Ale") (n nord) c tre sud) "rin Dama) Doms $i ve$nicul 5amasc.ă

6u ratul usese abandonat) iar (n "rezent luviul tr *ea să ă moar . A"ele!i odat lim"ezi se (nne*riser din cauza de$euriloră ă ă umane $i industriale deversate) (n cea mai mare "arte "eteritoriul Turciei $i nici m car to"irea z "ezilor sau "loileă ă diluviene nu mai reu$eau s le cure e. 3n anii E8=) Turciaă ţ

(nce"use construirea unei salbe de bara#e "e cursul su"erior al6u ratului. Acest e ort contribuise la de"oluarea a"elor 6u ratului$i la ertilizarea unor arii e-tinse din Turcia. 3n sc imb) nordulSiriei $i mai ales al!,ezira su ereau acum $i mai cum"lit dincauza secetei $i a oametei.

%ar Siria nu mi$case un de*et "entru a (m"iedica asta) ($is"use %bra im) "lin de am r ciune. 3n condi iile (n care se "urtauă ă ţ lu"te cu %sraelul (n sud!vest) iar *rani a cu %rakul) din sud!est) seţ cerea su"rave* eat (n "ermanen ) *uvernul sirian nu dorea caă ţă

(ntrea*a rontier de nord) "e o distan de mai bine de $aseă ţă sute de kilometri) s ie "rime#duit de eventualele tensiuni cuă ă Turcia.

'ecent (ns ) (m"otriva acestei "olitici se ridicaser *lasuri dină ă ce (n ce mai insistente. Protestele s"oriser (ncontinuu) mai alesă du" //0) du" atacurile re"etate (m"otriva kurzilor. 7ii deă ă kurzi muriser (n con runt rile cu turcii din "rovincia Dakkari) deă ă la *rani a cu %rakul. Alte mii muriser c2nd Saddam olosise *azeţ ă to-ice (m"otriva kurzilor) la Dalab#a. 7asacrul crescuse (n

am"loare din cauza lu"telor interne dintre triburile de kurzi b t lii "urtate "entru " m2nt) "entru motive tradi ionale) "entruă ă ă ţ *radul de interac iune ce s!ar i cuvenit tolerat (n rela ia cu non!ţ ţ



kurzii.3n cele din urm ) 7ulla 7usta a 7irza) liderul "uterniculuiă

clan 7irza din %rak) reu$ise s im"un o (ncetare a ocului.ă ă Solicitase a#utor "entru unire. %ar Falid al!Nasri) liderulcarismatic al P??) Partidul 7uncitorilor din ?urdistan) se an*a#ase

s i!l o ere.ă

Pe "arcursul ultimelor c2teva luni) %bra im ($i "etrecuseiecare cli" a tim"ului s u liber la Daseke) un or $el lini$tit dină ă ă

sud!vest) muncind al turi de "atrio ii din "artea locului) membriă ţ ai P??) (n cadrul c ruia ratele s u avea *rad de o i er. 3n vremeă ă ţ ce avea *ri# ca ti"arni ele $i ma$inile s unc ioneze a$a cum seă ţ ă ţ cuvenea) (l ascultase cu aten ie "e 7a mud) care!$i e-"uneaţ "ro"ria viziune des"re (ntemeierea unei "atrii. C r2nd arme $iă e-"lozibil "entru abricarea bombelor) la ad "ostul (ntunericului)ă %bra im ascultase discu iile "line de am r ciune des"reţ ă ă uni icarea cu celelalte ac iuni kurde. A"oi) odi nindu!se du" ceţ ă

(i condusese la *ar "e cei din *ru"urile de lu"t ) useseă ă martorul (n ele*erilor "rivind (nt2lnirile cu kurzii din Turcia $i %rak)ţ menite s "un la "unct "lanurile de (ntemeiere a unei "atrii $iă ă s alea* un conduc tor.ă ă ă

%bra im ($i "use iar oc elarii de soare. Lumea se (ntunec dină nou (n #urul s u.ă

Azi) ma#oritatea celor ce str b teau al!,ezira o ceau doară ă ă "entru a trece (n Turcia. Acest lucru era valabil $i "entru %bra im)de$i nu a"ar inea ma#orit ii men ionate. Cei mai mul i dintre ceiţ ăţ ţ ţ ce veneau "rin " r ile acestea erau (narma i cu a"arate deă ţ ţ

ilmat) "entru a imortaliza bazarurile) ruinele r mase din "rimulă r zboi mondial sau mosc eele. 6rau (nc rca i cu r i $iă ă ţ ă ţ materiale ar eolo*ice) ori cu a"aratur electronic $i #ean$iă ă americani) "entru a ace averi "e "ia a nea*r .ţ ă

%bra im $i ec i"a lui nu aveau o ast el de (nc rc tur . Aveauă ă ă (ns un el: s readuc a"a (n al!,ezira.ă ţ ă ă

-



2

Luni, ora 13:22,Sanliurfa, Turcia

Guristul Lo ell Co ey %% se retrase (n #um tatea umbrit aă ă camionetei albe $i!$i $terse sudoarea ce!i "icura (n oc i cu dosule$ar ei ro$ii (nnodate la *2t. >lestem (n *2nd b2z2itul instala ieiă ţ de aer condi ionat) care!i d dea de (n eles c (n untru nu i!ar iţ ă ţ ă ă

ost c iar at2t de cald. A"oi ($i (ndre"t "rivirea s"re orizont)ă "este inutul de$ertic) "res rat ici!colo cu dealuri ster"e. La vreoţ ă trei sute de metri distan se z rea un drum as altat "ustiu)ţă ă tremur2nd (n ar$i a du" !amiezei. 5e cealalt "arte a lui) la vreoţ ă ă cinci kilometri de" rtare $i cinci mii de ani distan (n tim") seă ţă a la ora$ul Sanliur a.

>io izicianul doctor P il ?atzen) (n v2rst de treizeci $i trei deă ani) st tea (n drea"ta #uristului. Savantul cel "letos ($i duse m2naă la oc i) scrut2nd silueta "r uit a anticei metro"ole.ă ă

H Lo ellI rosti ?atzen. Jtiai c acum zece mii de ani) c iar (nă locul (n care ne a l m acum) au ost domesticite "rimele animaleă de "ovar I 6rau bivoli s lbatici. ' scoleau (n co"ite c iar r2naă ă ă ţă de sub "icioarele noastreK

H ,rozavK morm i Co ey. Pun "ariu c!ai "utea s !mi s"ui $iă ă care era "e!atunci com"ozi ia solului) nu!i a$aIţ

H Nu) z2mbi ?atzen. N!a$ "utea s ! i s"un dec2t com"ozi iaă ţ ţ actual a solului. Toate na iunile din re*iune trebuie s in oă ţ ă ţ ă eviden clar (n aceast "rivin ) "entru a "reveni e"uizareaţă ă ă ţă resurselor " m2nturilor cultivabile. Am "e o disc et dateleă ă res"ective. 5e (ndat ce 7ike $i 7ary 'ose ($i termin treaba) a$ă ă "utea s ! i (ncarc i$ierul) dac vrei s a li detalii.ă ţ ă ă

H Nu) mul umesc) re uz Co ey. Ji a$a am destul b taie deţ ă ă ă ca" s re in toate in orma iile "e care se "resu"une c!ar trebuiă ţ ţ s le $tiu. Am cam (nce"ut s (mb tr2nesc.ă ă ă

H Ai treizeci $i nou de ani) s"use ?atzen.ăH 5a) dar nu "entru mult vreme) (i re"lic Co ey. 72ine seă ă vor (m"lini "atruzeci de ani de c2nd am v zut "entru (nt2ia oară ă

lumina zilei.10



H %a te uit K e-clam ?atzen. 3n cazul sta) ( i urez oă ă ă ţ aniversare ericit ) domnule consilier.ă

H 7ersi) dar m (ndoiesc c va i oarte ericit ) (i r s"unseă ă ă ă Co ey. Precum s"uneam) simt c!am (nce"ut s (mb tr2nesc)ă ă P il.

H Tu ai s"us!o) r2n#i ?atzen) ar t2nd c tre Sanliur a. 3nă ă

vremea c2nd ora$ul sta a ost (ntemeiat) "atruzeci de ani era oă v2rst de invidiat Pe!atunci) mul i abia a"ucau dou zeci de ani.ă ţ ă Ji nu mureau nicidecum de bine ce le era. 3i r "uneau durerile deă din i) oasele ru"te) vederea slab ) r nile la "icioare) orice boal )ţ ă ă ă c2t de ne(nsemnat . La naiba) ( i dai seama c (n Turcia de aziă ţ ă v2rsta de la care se "oate vota e de dou zeci $i unu de aniIă Conduc torii din vec ime din ludere) Simak $i >atman niciă m car n!ar i a"ucat s voteze "entru ei (n$i$iMă ă

Co ey (l "rivi uimit.H >atmanI 6-ist o a$ezare cu numele staIă ăH 5a) c iar "e malul Ti*rului) (ncuviin ?atzen. eziI 7ereuţă

se * se$te c2te ceva nou de (nv atK 7i!am "etrecut vreo două ăţ ă ceasuri azi!diminea citind des"re Centrul 'e*ional deţă Comand . 7att $i 7ary 'ose au "us la "unct o ma$in rie "eă ă cinste. S $tii) Lo ell) cunoa$terea te men ine t2n r.ă ţ ă

H 5orin a de a a la des"re >atman $i des"re C'C nu!s tocmaiţ elurile mele su"reme) str2mb din nas Co ey. C2t des"re turciiţ ă

antici) av2nd (n vedere c se (ndeletniceau din zori $i "2nă ă noa"tea cu a*ricultura) cu iri*a iile $i cu s"artul de bolovani) niciţ nu!i de mirare c la "atruzeci de ani se sim eau ca la o"tzeci.ă ţ

H Asta cam a$a eMH Ca s nu mai vorbim c ) du" toate "robabilit ile) ceauă ă ă ăţ ă

unul $i acela$i lucru) (nce"2nd de la v2rsta de zece ani) urm ă Co ey. 3n ziua de azi) via a e mai lun* $i "resu"une o evolu ieţ ă ţ

(n "lan "ro esional.H 3ncerci s !mi dai de (n eles c tu n!ai i evoluatI (ntrebă ţ ă ă ?atzen.

H Am evoluat asemeni " s rii dodo) morm i Co ey. Staz )ă ă ă ă a"oi o e-tinc ie lent . La aceast v2rst ) mi!am (nc i"uit c!am sţ ă ă ă ă

iu un mare *ran*ur la nivel interna ional) (n slu#ba "re$edintelui)ţ ne*ociind tratate de "ace $i acorduri comerciale.

H Lini$te$te!te) Lo ell) (l tem"er ?atzen. <ricum) e$ti (nă

aren .ăH 7da) (n "rima linie) acolo unde se (ncaseaz "umni (n nas.ă Lucrez "entru o a*en ie secret *uvernamental de care n!aţ ă ă

11



auzit nimeniMH Secretul nu (nseamn ) nea" rat) li"s de distinc ie) (i atraseă ă ă ţ

aten ia ?atzen.ţH >a da) (n col ul meu de aren ;) re"lic Co ey. 7uncescţ ă ă

(ntr!un subsol de la >aza +or elor Aeriene Andre s "entruţ

numele lui 5umnezeu) nici m car (n Fas in*ton) 5.C.K $i nu acă

altceva dec2t s ne*ociez (n ele*eri necesare) dar delocă ţ s"ectaculoase) cu na iuni semios"italiere ca Turcia) ast el (nc2tţ s "utem s"iona lini$ti i alte na iuni $i mai "u in os"italiere) caă ţ ţ ţ Siria. Colac "este "u" z ) m a lu (n buricul de$ertului)ă ă ă trans"ira ia!mi cur*e $iroaie "e "icioare "2n !n $osete) (n loc sţ ă ă "ledez cazuri le*ate de Primul Amendament (n a a Cur iiţ ţ Su"reme.

H Ji) (n "lus) te smiorc i ca un co"il) com"leta ?atzen.ăH Corect) (ncuviin Co ey. 5ar e dre"tul meu) (n calitate deţă

s rb torit.ă ă?atzen d du un bob2rnac casc etei lui Co ey) cobor2ndu!i!oă

"este oc i.H 3nsenineaz !te odat K Nu toate slu#bele utile sunt nea" rată ă ă

se-y.H Nu!i vorba de asta) insist Co ey. Sau) m ro*) nu!i vorbaă ă

doar des"re asta.3$i scoase " l ria) (i $terse banda interioar de sudoare) a"oiă ă ă

$i!o a$ez la loc) aco"erindu!$i " rul de un blond!murdar.ă ăH Cred c ) de a"t) ceea ce (ncercam s ! i s"un) P il) e c amă ă ţ ă

ost un *eniu al le*ilor. n 7ozart al #uris"ruden ei. Laţ dois"rezece ani citeam tratatele de dre"t ale tatei. C2nd to i ţ "rietenii mei ($i doreau s ie astronau i sau #uc tori de base!ball)ă ţ ă eu m *2ndeam c!ar i ca lumea s "ledez (n liti*ii unciare. A$ iă ă "utut ace ceea ce ac acum la "ais"rezece sau cincis"rezeceani.H i!ar i ost "rea lar*i costumele) r2se ?atzen.Ţ

Co ey se (ncrunt .ăH Jtii "rea bine la ce m re er.ăH Ceea ce (ncerci s !mi su*erezi este c n!ai a#uns s ! iă ă ă ţ

utilizezi "e de"lin "oten ialul) s"use ?atzen. rem) nu vrem)ţ asta!i via a) trebuie s ne mul umim cu ceea ce ne o er .ţ ă ţ ă

H %deea de ratare *eneralizat nu m ace s m simt cuă ă ă ă

nimic mai bine) P il) re"lic t ios Co ey.ă ă?atzen cl tin din ca".ă ăH n sin*ur lucru "ot s ! i s"un: mi!a$ i dorit s te am l2n*ă ţ ă ă

12



mine c2nd lucram "entru ,reen"eace.H 3mi "are r u) dar nu!mi st (n ire s m v2ntur "rin lume "eă ă ă ă

"untea unei nave) nici m car "entru a "rote#a "uii de oc sauă ă ur$ii ne*ri.

H 6u am cut!o c2ndva. 7!am ales cu un nas s"art $i oă

*r mad de "ui de oc s"eria i) r2se ?atzen. Aveam "e!atunciă ă ă ţ

ni$te consilieri #uridici care nu erau (n stare s deosebeasc oă ă oc de un marsuin. 7ai r u era (ns c nici m car nu le "reaă ă ă ă ă

" sa de ceea ce ceam. Am ost (n biroul t u c2nd ai ne*ociată ă ă mica noastr vizit cu ambasadorul turc. Te!ai descurcat *rozav.ă ă

H Aveam de!a ace cu o ar care are o datorie e-tern deţ ă ă a"roa"e "atruzeci de miliarde de dolari) din care o mare "arte

rii noastre) s"use Co ey. Nu mi se "are c ) (n aceste condi ii)ţă ă ţ a"tul c i!am convins m "laseaz automat (n cate*oria *eniilor.ă ă ă

H AiureaK re"lic ?atzen. >anca %slamic "entru 5ezvoltare (iă ă are la m2n "e turci cel "u in (n e*al m sur $i e-ercita oarteă ţ ă ă ă adesea "resiuni "ro undamentaliste asu"ra lor.

H Turcilor nu li se "oate im"une le*ea islamic ) nici m car deă ă c tre un lider undamentalist ioros) cum e cel "e care!l au (nă "rezent. Ar i (m"otriva Constitu iei lor) ar*ument Co ey.ţ ă

H < Constitu ie "oate i sc imbat ) s"use ?atzen. it !te laţ ă ă iranieni.

H Po"ula ia laic din Turcia e mult mai numeroas . 5acţ ă ă ă undamentali$tii ar (ncerca s "reia "uterea) s!ar isca un r zboiă ă

civil.H Ji de ce ai im"resia c ar i im"osibilI (ntreb ?atzen.ă ă

<ricum) nu asta e im"ortant. Tu ai reu$it s realizezi un slalomă "er ect "rintre re*ulamentele NAT<) le*ile turce$ti $i "revederile"oliticii noastre e-terne) "entru a ne aduce aici. Nimeni altcinevan!ar i reu$it.

H Am ost nevoit s !i mai $i lin*u$esc ni el) m rturisi Co ey.ă ţ ă 5ar) c iar $i a$a) (n ele*erea cu turcii va r m2ne v2r ul activit iiţ ă ăţ mele din acest an. C2nd ne vom (ntoarce la Fas in*ton) voireveni la rutina obi$nuit . oi mer*e (n audien e la senatoareaă ţ +o- (m"reun cu Paul Dood $i 7art a 7ackall. oi da din ca"ă atunci c2nd Paul o va asi*ura c tot ce!am cut (n Turcia a ostă ă "er ect le*al) c studiile *eolo*ice "e care le vei i cut tu (nă ă estul rii vor i trimise $i celor de la Ankara $i c acestea auţă ă

constituit motivul "rinci"al al "rezen ei noastre aici. oi o eriţ *aran ii c ) (n cazul (n care "roiectul C'C!ului va "rimi (nţ ă continuare inan are) vom continua s ac ion m doar "e c iţ ă ţ ă ă

13



le*ale. A"oi m voi (ntoarce (n biroul meu $i voi (ncerca să ă * sesc noi "orti e de utilizare a C'C!ului) "rin i$urileă ţ ăţ le*isla iei interna ionale.ţ ţ

Co ey cl tin din ca":ă ăH Jtiu c a$a mer* lucrurile) dar nu mi se "are c2tu$i de "u ină ţ

o ocu"a ie demn de noi.ţ ă

H Cel "u in (ncerc m s !i con erim demnitate "rin rezultate) (iţ ă ă atrase aten ia ?atzen.ţ

H %at o a irma ie valabila (n ceea ce te "rive$te) s"useă ţ Co ey. Tu i!ai ales o carier (n care ai de lu"tat "entruţ ă "revenirea accidentelor nucleare) a "olu rii $i incendiilor.ă Str dania ta are un sco") "e care (ncerci s !l atin*i. 6u am " $ită ă ă

(n domeniul #uridic ot r2t s m iau la tr2nt cu marileă ă ă ă "robleme *lobale. Ji am a#uns s caut lacune #uridice care să ă camu leze activit i de s"iona# (ntr!un col "ierdut al Lumii aăţ ţ

Treia.?atzen o t .ăH C2rcota$ mai e$tiKH CumIH Trans"iri) e$ti moroc nos) te des"arte doar o zi deă

sc imbarea "re i-uluiM 5e!aia c2rte$ti (ntruna: e$ti "rea as"rucu tine (nsu iKţ

H 5im"otriv ) sunt "rea bl2nd.ăCo ey se (ndre"t s"re lada ri*ori ic ad "ostit la umbraă ă ă ă unuia din cele trei corturi. O ri (n cort e-em"larul dină Lordul Jim"e care $i!l adusese de citit. Pe c2nd se a la (n libr ria r coroasă ă ă din Fas in*ton) (i " ruse a i ale*erea "otrivit . Acum ($i doreaă ă s i luat cu sineă octorul Jivago sau 'emarea str bunilor.ă

H Cred c m a$tea"t o revela ie) coment el. Jtii) la el caă ă ă ţ ă "e "atriar ii din vec ime) ce se retr *eau (n de$ertMă

H Aici nu ne a l m (n de$ert) (l corect ?atzen. inutul sta e oă ă Ţ ă " $une nearabil .ă ăH 7ul umesc "entru "recizare) s"use Co ey. Am s mi!oţ ă

notez (n memorie) al turi de or $elul turcesc >atman) ca "e oă ă in orma ie de mare valoare.ţ

H %isuse) daE $tiu c e$ti al dracului azi) o t ?atzen. Ji totu$i)ă ă nu cred c sc imbarea "re i-ului e de vin . 7ai de*rab a$ ziceă ă ă c ar$i a i!a uscat creierii.ă ţ ţ

H Se "rea "oate) (ncuviin Co ey. Poate c sta e) de a"t)ţă ă ă motivul "entru care (n "artea asta de lume n!a ost nicic2nd"ace. Tu ai auzit vreodat ca esc imo$ii s se i r zboit (ntre ei)ă ă ă

14



"entru ou de "in*uin ori "entru vreun ur ureIă ţ ţH Am ost "rintre inui ii de "e Coasta >erin*) s"use ?atzen.ţ

Nu se ceart niciodat iindc au o conce" ie di erit des"reă ă ă ţ ă via . La ei) reli*ia are dou com"onente: credin a $i cultura.ţă ă ţ

Credin a inui ilor e li"sit de anatism $i) (n o"inia lor) e oţ ţ ă

"roblem strict "ersonal . Cultura constituie latura "ublic aă ă ă

reli*iei lor. 3$i (m" rt $esc (n ele"ciunea) tradi iile $i le*endele)ă ă ţ ţ r s sus in c de in adev rul absolut. Aceea$i conce" ie esteă ă ă ţ ă ă ţ ă ţ

(ns "ro"rie $i multor culturi din zonele tro"icale $i subtro"icaleă ale A ricii) Americii de Sud $i Asiei. Nu e-ist nici o le* tur cuă ă ă clima.

H C estia asta cu clima tot n!am s!o (n* it) must ci Co ey.ă <ricum) nu "e de!a!ntre*ul.

Scoase din lada ri*ori ic "lin cu * ea "e cale de a se to"iă ă ţă o cutie de r coritoare $i o desc ise. 3n tim" ce sorbea lic idulă

(nvior tor) trase cu oc iul s"re camioneta "relun* ) cu ormeă ă aerodinamice. reme de o cli" ) ($i uit dis"erarea. e iculul (nă ă a"aren li"sit de orice semne distinctive era (ntr!adev r rumos)ţă ă de!a dre"tul se-y $i era m2ndru c el (nsu$i cea "arte dină ă ec i"a#ul s u. Guristul se o"ri din b ut) tr *2nd aer (n "ie"t $iă ă ă ad u* *2 2it:ă ă

H %a *2nde$te!te la ora$ele $i "u$c riile (n care au avut locă lu"te de strad ori r zmeri eK Sau la a$ez rile *en Gonesto n $iă ă ţ ă Faco) unde oamenii s!au l sat co"le$i i de nebunia reli*ioas .ă ţ ă Niciodat aceste evenimente n!au avut loc (n anotim"ul rece)ă sau (n vreme de urtun ) ci numai (n zile cu ar$i . ,2nde$te!te laă ţă

(nv a ii biblici care se aventurau (n de$ertK Plecau ca oameni deăţ ţ r2nd) st teau (n ar$i $i se (ntorceau "ro e iK n lucru e si*ur:ă ţă ţ c ldura e cea care ne scoate din 2 2ni.ă ţ ţ

H A$adar) nu crezi c viziunile lui 7oise $i ale lui Cristos auă ost de ori*ine divin I (ntreb ?atzen) solemn.ă ă 1 &ouc'e, rosti Co ey) (nainte de!a!$i duce din nou cutia la

*ur "entru a sorbi lic idul r coritor.ă ă?atzen se (ntoarse c tre t2n ra ne*res care!i st tea al turi.ă ă ă ă ă

Purta un $ort kaki) un tricou de aceea$i culoare) " tat de sudoareă $i avea runtea (ncins cu o e$ar alb : o uni orm steril ;. 3iă ă ă ă ă li"sea insi*na cu ul*erele (nari"ate) simbolul 6c i"ei de%nterven ie din care cea "arte. Nu "urta) de a"t) nici un el deţ ă

(nsemne militare. Asemenea camionetei) a c rei o*lindaă retrovizoare lateral arata c iar ca o o*lind retrovizoare) nu caă ă o anten "arabolic ale c rei mar*ini useser inten ionat ciobiteă ă ă ă ţ

15



$i l sate s ru*ineasc ) ascunz2nd stratul de o el c lit deă ă ă ţ ă dedesubt) emeia " rea a i cu totul altceva) "oate o lucr toareă ă sezonier "e un $antier ar eolo*ic.ă

H Ce " rere ai) SondraI o (ntreb ?atzen.ă ăH Cu tot res"ectul) cred c v (n$ela i am2ndoi) r s"unseă ă ţ ă

t2n ra ne*res . 6u cred c $i "acea) (n ele"ciunea $i r zboiulă ă ă ţ ă

sunt c estiuni ce in de calitatea conduc torului. Privi i acestţ ă ţ ora$ anticK Acum treizeci de veacuri) c iar (n aceste locuri s!an scut "ro etul Avraam. Aici a tr it) "2n (n cli"a (n care 5omnulă ă ă i s!a ar tat) cer2ndu!i s se mute cu ai lui (n Canaan. Acest om aă ă

ost atins de S 2ntul 5u . A (ntemeiat un "o"or) o na iune) oţ moral a"arte. Sunt convins c !i era la el de cald cum ne esteă ă ă $i nou $i c l!au trecut toate a"ele) mai ales atunci c2ndă ă 5umnezeu i!a cerut s !$i (n i* sabia (n "ie"tul iului s u. Suntă ă ă convins c "e runtea lui %saac s!au "relins nu doar lacrimile) ciă ă $i sudoarea tat lui s u.ă ă

3i "rivi "e r2nd "e Co ey $i "e ?atzen.H Cu toate acestea $i!a condus "o"orul cu credin $iţă

dra*oste) iar evreii $i musulmanii (l venereaz deo"otriv .ă ăH +rumos s"us) soldat 5e onne) rosti ?atzen.H C iar oarte rumos) (ncuviin Co ey. 5ar ceea ce s"ui nuţă

contrazice c2tu$i de "u in teoria mea. Nu suntem cu to iiţ ţ "l m di i din acela$i lut al credin ei $i ot r2rii ca $i Avraam. %ară ă ţ ţ ă "entru unii dintre noi) c ldura ac ioneaz ca un catalizator ală ţ ă iritabilit ii (nn scute.ăţ ă

Sorbi din nou din cutia aburit de r coritoare.ă ăH Ji!ar mai i ceva. 5u" dou zeci $i $a"te de ore $i un s ert)ă ă

de c2nd ne!am instalat tab ra aici) ur sc locul sta de "arc ar iă ă ă ă (nsu$i iadul. Pre er de de"arte aerul condi ionat $i a"a rece b utţ ă ă dintr!un "a ar celei calde) (n* i it cu noduri dintr!o sticl deţ ă ă "lastic. Ca s nu mai vorbim de o baieK > ile sunt o adev rată ă ă ă bine acereK

H Le vei a"recia cu at2t mai mult du" ce ne vom (ntoarce)ă z2mbi ?atzen.

H Le!am a"reciat dintotdeauna. Sincer) tot nu (n ele* de ce nuţ ne!am "utut testa "rototi"ul acas ) (n State. Avem du$mani $iă acolo. A$ i "utut ob ine a"robarea oric rui #udec tor "entru a staţ ă ă cu oc ii "e oricare "resu"us terorist) "e oricare ma iot) "e

oricare tab r de "re* tire "aramilitar ) "e oricine a i i vrut.ă ă ă ă ţH Jtii r s"unsul la el de bine ca $i mine) s"use ?atzen.ăH >ine(n eles) o t Co ey) *olind cutia de r coritoare) "e careţ ă ă

1



o (ndes (n "un*a de "lastic rezervat *unoaielor) (nainte de a seă ă (ntoarce (n umbra camionetei. 5ac noi nu vom s"ri#iniă moderatul Partid al C ii 5re"te) undamentali$tii islamici $iă "artidul lor) cel al >un st rii) vor c2$ti*a teren. Pe de alt "arte)ă ă ă mai sunt $i Partidul Social 5emocratic al Po"orului) Partidul

St2n*ii 5emocrate) Partidul 5emocrat de Centru) Partidul5emocrat al 'e ormei) Partidul Pros"erit ii) Partidul 'e a )ăţ Partidul Socialist al nit ii $i Partidul Anatoliei 7ari) toate demneăţ de luat (n seam $i toate dornice s !$i taie o elie c2t mai *roasă ă ă din "l cinta mititic a "oliticii turce$ti. Ca s nu mai vorbim deă ă ă kurzii care!$i doresc s sca"e de #u*ul turcesc) de irakieni sau deă sirieni.

Co ey ($i $terse cu de*etul ar t tor sudoarea care!i "icura (nă ă oc i.

H 5ac ) din (nt2m"lare) Partidul >un st rii ar "relua controlulă ă ă asu"ra Turciei $i armatei sale) ,recia ar i amenin at . 5is"uteleţ ă din 7area 6*ee ar atin*e "unctul critic) iar NAT< s!ar des" r i (n ă ţ dou tabere. 6uro"a $i <rientul 7i#lociu ar i (n "ericol $i to i ară ţ cere a#utorul Statelor nite. Noi (l vom acorda) desi*ur) darnumai sub orma navetei di"lomatice. 3ntr!un ast el de r zboi) nuă ne!am "ermite s avoriz m nici una din " r i.ă ă ă ţ

H 6-celent rezumat) domnule consilier.H 5a) cu o sin*ur e-ce" ie) urm Co ey. 5in "artea mea) n!ă ţ ăau dec2t s se duc naibii cu to ii. <rice!ai s"une) e cu totulă ă ţ

altceva dec2t s ! i iei o "ermisie "entru a salva bu ni a " tat )ă ţ ţ ă ă amenin at cu e-terminarea de c tre t ietorii de lemne.ţ ă ă ă

H Termin ) (l som ?atzen. Nu!s nici eu c iar at2t de virtuos.ă ăH Nu!i vorba de virtute) insist Co ey. 6 vorba deă

ata$amentul a de o cauz care merit . Ai "lecat (n <re*on) aiţă ă ă "rotestat la a a locului) ai de"us m rturie (n a a adun riiţ ă ţ ă le*islative a statului $i ai rezolvat "roblema. Situa ia (ncordata deţ aici dureaz de!o ve$nicie. +ac iunile etnice au lu"tată ţ dintotdeauna una (m"otriva celeilalte $i vor lu"ta $i de!acum

(nainte. Nu le "utem o"ri) iar a (ncerca (nseamn o risi" inutilaă ă de resurse $i tim".

H Aici te contrazic) (l (ntreru"se ?atzen. Putem s ac ion m (nă ţ ă calitate de mediatori $iM cine $tieI Poate ca urm torii cinci miiă de ani vor i (ntr!adev r mai buni.ă

H 7daM Sau "oate c Statele nite vor i atrase (ntr!ună con lict reli*ios care ne va dezbina) re"lica Co ey. 3n ad2nculsu letului) sunt $i voi r m2ne un izola ionist) P il. 6 sin*urul lucruă ţ

1"



"e care!l am (n comun cu doamna senator +o-. Avem cea maibun ar din (ntrea*a istorie a omenirii. Cei ce re uz s ni seă ţ ă ă ă al ture "e calea democra iei n!au dec2t s se (m"u$te) s seă ţ ă ă bombardeze) s se *azeze $i c iar s !$i azv2rle unii altora bombeă ă atomice) n!au dec2t s ac "e martirii c2t "o tesc. Sincer s iu)ă ă ă

nu!mi "as c2tu$i de "u in.ă ţ

?atzen se str2mb . ăH 7da) e $i sta un "unct de vedereMăH C iar a$aK declar ritos Co ey. Ji n!am de *2nd s !mi ceră ă

scuze iindc mi!l (nsu$esc. Te!a$ ru*a (ns s !mi l mure$ti $iă ă ă ă mie o nedumerireM

H CareI (ntreb ?atzen.ăH Ce di eren e) de a"t) (ntre un del in $i un marsuinIţă3nainte ca P il ?atzen s a"uce s !i r s"und ) u$a camioneteiă ă ă ă

se desc ise) iar 7ike 'od*ers ie$i. Co ey savur boarea de aeră condi ionat ce se rev rs din untru) (nainte ca *eneralul sţ ă ă ă ă a"uce s (nc id u$a. Acesta era (mbr cat (n #ean$i $i un tricouă ă ă *ri strimt al c rui im"rimeu comemora Cam"ania de laă ,ettysbur*. <c ii s i c "rui " reau a"roa"e aurii (n luminaă ă ă "uternic a soarelui.ă

7ike 'od*ers z2mbea oarte rar. 5e ast dat (ns ) Co eyă ă ă observ (nce"utul unui sur2s ivindu!i!se (n col ul buzelor.ă ţ

H 6iI (ntreb Co ey.ăH 7er*e) rosti 'od*ers. Am reu$it s lu m le* tura cu to i ceiă ă ă ţ cinci sateli i ai >iroului Na ional de 'ecunoa$tere. Avem ima*iniţ ţ video) audio $i termice ale re*iunii int ) "recum $i oţ ă su"rave* ere electronic inte*ral . 7ary 'ose st de vorb c iară ă ă ă acum cu 7att Stoll) "entru a se asi*ura c lu-ul de date neă "arvine r nici o "roblem .ă ă ă

'od*ers radia de ericire.H 5r cu$orul "us (n mi$care de o baterie unc ioneaz cumă ţ ă scrie la carteK?atzen (i (ntinse m2na.H +elicit ri) domnule *eneralK Cred c 7att e (n e-taz.ă ăH 7da) n!a$ zice c nu!i un ti" ericit) s"use 'od*ers. 5u"ă ă

toate "rin c2te!am trecut "entru a asambla C'C!ul) eu (nsumi nu!mi (nca" (n "iele de bucurie.

Co ey (n l sticla de a" (n cinstea lui 'od*ers.ă ţă ă

H it tot ce!am s"us) P il. 5ac 7ike 'od*ers e mul umit)ă ă ţ (nseamn c am cut o treab de!a dre"tul m rea .ă ă ă ă ă ţăH 7arele Jlem) ce mai) (nc eie 'od*ers. Astea!s ve$tile bune.

1



estea "roast e c elico"terul care trebuia s v duc "e tine $iă ă ă ă ă "e P il la Lake an nu mai vine.

H P2n c2ndI vru s a le ?atzen.ă ăH Nu mai vine deloc) (i r s"unse 'od*ers. Se "are c ună ă

membru al Partidului Patriei s!a (m"otrivit acelei e-cursii. 'e uz ă

s dea crezare aco"eririi noastre ecolo*iste. S"un c n!am venită ă

aici s studiem cre$terea alcalinit ii a"elor Turciei $i e ectulă ăţ acesteia asu"ra calit ii solului.ăţ

H 5race) m2r2i ?atzen. Ji ce naiba cred c!am venit s c ut mă ă ă aiciI

H Sunte i "re* ti i s auzi i una *o*onat I (ntreb 'od*ers. 6iţ ă ţ ă ţ ă ă cred c!am desco"erit Arca lui Noe $i c avem de *2nd s o lu mă ă ă cu noi (n State. Au cerut Consiliului de 7ini$tri s ne retra*ă ă "ermisele de $edere.

?atzen izbi (n uriat cu v2r ul cizmei (n " m2ntul cr "at deă ă usc ciune.ă

H 5ar eu vreau nea" rat s v d laculK Acolo tr ie$te o sin*ură ă ă ă ă s"ecie de "e$te) numit dare*, care a reu$it s evolueze (n a$a elă

(nc2t s "oat su"ravie ui (n a"a saturat cu bio-id de carbon.ă ă ţ ă Am a la o mul ime de lucruri des"re ada"tare dac l!am "uteaţ ă studia.

H 3mi "are r u) clatin din ca" 'od*ers. Noi (n$ine va trebui să ă ă ne cam ada"t m situa iei.ă ţSe (ntoarse s"re Co ey:

H Ce $tii des"re acest Partid al Patriei) Lo ellI 6 (ndea#uns de"uternic "entru a ne da "lanurile "este ca"I

Co ey ($i r suci e$ar a (n #urul *2tului) $ter*2ndu!$i alca.ăH Poate c nu) r s"unse el. Ar trebui (ns s o consul i $i "eă ă ă ă ţ

7art a (n aceast "rivin . 6 un "artid destul de "uternic) cuă ţă (nclina ii de e-trem drea"t . <rice "ro"unere a membrilor lui vaţ ă ă

i dezb tut mai (nt2i cu "rimul!ministru) tim" de dou sau treiă ă ă zile) (nainte de a i su"us la vot (n 7area Adunare Na ional . Nuă ţ ă "ot s m "ronun (n "rivin a e-cursiei lui P il) dar cred c vomă ă ţ ţ ă avea destul tim" s ne ducem la (nde"linire "lanul.ă

'od*ers (ncuviin din ca") a"oi se (ntoarse c tre Sondra.ţă ăH Soldat 5e onne) vice!"rim!ministrul m!a anun at c "eţ ă

str zi au ost (m" r ite mani este menite s !i in ormeze "eă ă ţ ă cet eni (n le* tur cu "lanurile noastre de #e uire aăţ ă ă

"atrimoniului na ional al Turciei. ,uvernul a trimis (ncoace unţ a*ent de la contrain orma ii) colonelul Ne#at Seden) "entru a neţ a#uta s acem a eventualelor incidente. P2n atunci) am s teă ţă ă ă

1-



ro* s !l avertizezi $i "e Pu"s a c unii dintre localnicii a la i (nă ă ţ drum s"re t2r*ul de "e"eni de la 5yiarbakir s!ar "utea s aib ă ă asu"ra lor nu doar ructe) ci $i b2te. S"une!i sa nu r s"und laă ă nici o "rovocare.

H Am (n eles.ţ

Sondra salut $i "orni (n "as aler* tor c tre masivul Pu"s a )ă ă ă

care se a la de cealalt "arte a corturilor) cu "rivirile a intite (nă ţ locul unde drumul dis" rea dincolo de un lan de dealuri.ă ţ

?atzen se (ncrunt . ăH 6 *rozavK Nu numai c!am s "ierd sin*ura $ans ce mi s!aă ă

o erit de a studia dare*2 ul) dar mai avem aici $i ec i"amentelectronic (n valoare de o sut de milioane de dolari $i "2n laă ă sosirea acelui colonel Seden nu suntem "rote#a i dec2t de doiţ membri ai ec i"ei de interven ie) (narma i cu c2te un a"arat deţ ţ emisie!rece" ie $i un 7!@ ) cu care) dac !l vor olosi) ne vor b *aţ ă ă

(n bucluc) iindc n!am avea de a"t voie s "urt m arme.ă ă ăH 7ai devreme (mi admirai talentele di"lomatice) (l (m"unse

Co ey.H 6i $iIH 6i bine) asta!i tot ce!am reu$it s ob in) s"use Co ey. Aiă ţ

lucrat "entru ,reen"eace. C2nd serviciile secrete ranceze v!auscu undat nava amiral Rainbo3 /arrior (n "ortul Auckland) (n

/8B) nu te!ai dus *lon la Paris) ca s (m"u$ti rancezi) nu!i a$aIţ ăH Am vrut) recunoscu ?atzen. 5oamne) c2t mi!am dorit s ac ă astaK

H 5ar n!ai cut!o. Suntem an*a#a ii unei "uteri str ine) a la iă ţ ă ţ (ntr!o misiune de su"rave* ere (n bene iciul unui *uvernminoritar) "entru a a#uta armata turc s in sub observa ieă ă ţ ă ţ

anatismul islami$tilor. Nu s!ar s"une c avem o #usti icareă moral "entru a tra*e (n localnici. 5ac vom i ataca i) ne vomă ă ţ

(nc ide (n camioneta) (i vom bloca u$a $i vom c ema "rin radio"oli ia local . Poli i$tii vor veni (n *oan cu 'enault!urile $i vorţ ă ţ ă stabiliza situa ia.ţ

H 5oar dac n!or i ei (n$i$i sim"atizan i ai Partidului Patriei)ă ţ morm i ?atzen.ă

H Nu) (i re"lic Co ey. Poli i$tii din "artea locului sunt cinsti i.ă ţ ţ C iar dac nu le suntem "e "lac) cred (n domnia le*ii $i vor lu"taă ca s o im"un .ă ă

H <ricum) vice!"rim!ministrul nu se a$tea"t s avem "reaă ă mari "robleme) interveni 'od*ers. 3n cel mai r u caz) vom iă bombarda i cu "e"eni) ou $i bale* ) ori altele de elul acesta.ţ ă ă

20



H 7inunatK e-clam ?atzen. 7 car la Fas in*ton nu seă ă arunc dec2t cu noroiKă

H 5ac ar i "louat "rin "artea locului c2t de c2t recent) am iă avut "arte $i de noroi) nu te teme) r2se Co ey.

'od*ers (ntinse m2na) iar Co ey (i o eri sticla cu a" . 5u" ceă ă

trase o du$c zdrav n ) *eneralul (i (ndemn :ă ă ă ă

H Dai) (nveseli i!v K Tennessee Filliams s"unea odinioar :ţ ă ă Nu a$te"ta ziua (n care vei (nceta s mai su eri) c ci (n ziuaă ă

aceea vei $ti c ai murit;Kă

21



3

Luni, ora 6:48,Chev Chase, !ar lan"

Paul Dood ($i savura (n lini$te ca eaua (n salonul con ortabileisale locuin e de la mar*inea ora$ului. Tr sese dra"eriile deţ ă culoarea ilde$ului) (ntredesc isese u$a culisant din sticl ) iară ă acum contem"la curtea din s"atele casei. C l torise (n lumeaă ă

(ntrea* $i!i cuno$tea multe zone la el de bine ca "e "ro"riul s uă ă buzunar. Nimic nu!l (nc2nta (ns mai mult dec2t "riveli$teaă * rdule ului de lemn vo"sit (n alb!murdar care delimita aceaă ţ "arte a lumii care (i a"ar inea doar lui.ţ

%arba era de un verde!crud) iar briza u$oar (i aducea (n n riă ă mirosul "roas" t al tranda irilor din *r dini a (ntre inut cuă ă ţ ţ ă "asiune de so ia sa. r bii $i sturzi um"leau cerul cu ciri"itul lor)ţ ă iar veveri ele se uri$au) se o"reau) "ornind din nou (nţ recunoa$tere) cu "ruden a unor lu"t tori de comando. Lini$teaţ ă rustic era (ntreru"t c2nd $i c2nd de ceea ce Dood) mare iubitoră ă de #azz) numea improvi-a ia de diminea 4 ţ ţă z*omotul unei u$idesc ise (n *rab ) sc2r 2itul unei "or i de *ara#) c2te o "ortieră ţ ţ ă tr2ntit .ă

3n drea"ta lui Dood se a la un ra t din ste#ar b i uit "e careă ţ erau (n$irate volumele de *r din rit $i c r ile de bucate intensă ă ă ţ

olosite de S aron. Pe o alt "oli se a lau enciclo"ediile)ă ţă atlasele $i dic ionarele "e care Darlei* $i Ale-ander (ncetaserţ ă s le consulte de c2nd (ntre*ul material din ele era dis"onibil "eă C5!'<7. 3n s 2r$it) "e un alt ra t) (n col ) erau e-ilate romaneleţ "re erate ale lui Dood: )en Hur, e2aici +n eternitate, R -boiulă Lumilor, )l0nde ea nop ii. ţ ţ C r i de Ayn 'and) 'ay >radbury $iă ţ 'obert Louis Stevenson. 'omane estern din seria l re uluiă ă ţ !inguratic a lui +ran Striker) "e care Dood le devorase (nco"il rie) dar la care mai revenea) din c2nd (n c2nd) r s oindu!leă ă cu nostal*ie. 3n drea"ta se (n l a un alt ra t) "lin de amintiri dină ţ vremea c2nd Dood usese "rimarul Los An*eles!ului: "lac ete)cu"e) c ei ale ora$elor vizitate) "recum $i oto*ra ii cu demnitariauto toni sau str ini.ă

22



Ca eaua $i aerul "roas" t erau (n e*al m sur (nvior toare.ă ă ă ă ă Se sim ea bine (n c ma$a u$or $i onat $i (n "anto ii comozi) careţ ă ă ar tau ca noi) de$i nu erau. 3$i amintea de vremurile c2nd tat lă ă s u nu!$i "utea "ermite s (i cum"ere "anto i. Asta seă ă

(nt2m"lase acum treizeci $i cinci de ani) c2nd Paul avea nou ani ă

$i ?ennedy tocmai usese asasinat. Tat l s u) +rank >attles i";ă ă

Dood) ost combatant (n 7arin (n tim"ul celui de!al doilea r zboiă ă mondial) ($i sc imbase slu#ba de contabil cu alta) similar . ă +amilia Dood v2nduse casa din Lon* %sland) "re* tindu!se s seă ă mute la Los An*eles) c2nd irma la care tat l s u urma s lucrezeă ă ă

($i blocase "e nea$te"tate an*a# rile. 3$i ceruser scuze: nu $tiauă ă ce avea s se (nt2m"le cu irma) cu economia) cu (ntrea*a ar .ă ţ ă

Tat l s u usese $omer tim" de treis"rezece luni) iar ei useseră ă ă nevoi i s se mute (ntr!un a"artament mai mic. At2t de mic) (nc2tţ ă noa"tea Paul ($i auzea mama consol2ndu!l "e tat l s u) careă ă "l2n*ea de ne"utin .ţă

%ar acumM < ducea (ndea#uns de bine $i devenise directorulCentrului de Comand . 3n mai "u in de un an) Dood $iă ţ colaboratorii s i a"ro"ia i reu$iser s trans orme această ţ ă ă ă a*en ie) cunoscut (n mod o icial dre"t Centrul de ,estionare aţ ă Crizelor) dintr!o veri* de le* tur (ntre C%A) Casa Alb $i alteă ă ă ă institu ii *uvernamentale ma#ore (ntr!o ec i" de *estionare aţ ă crizelor de sine st t toare. 'ela iile lui Dood cu unii dintreă ă ţ oamenii s i nu erau (ntotdeauna dintre cele mai cordiale9 seă certa adeseori cu 7ike 'od*ers) directorul!ad#unct) cu o i erul deţ contrain orma ii >ob Derbert $i cu res"onsabila "olitico!ţeconomic 7art a 7ackall. Considera (ns aceste di erendeă ă dre"t bine venite. La urma urmei) dac n!ar i ost (n stare să ă calmeze s"iritele (n "ro"riul s u birou) cum ar i "utut ace aă ţă unor (n runt ri "olitice $i militare la mii de kilometri distan Iă ţă 7icile ciocniri din "ro"ria!i o*rad (l " strau (n orm "entru aă ă ă rezista unor b t lii mult mai mari $i mai im"ortante.ă ă

Dood ($i sorbea ca eaua (n ti n ) r *rab . 3n iecareă ă ă ă diminea ) a$ezat con ortabil "e cana"ea) ($i trecea (n revistţă ă via a) l s2nd mul umirea s (l (nv luie) ca o " tur cald . 'areoriţ ă ţ ă ă ă ă ă se (nt2m"la acest lucru. <ricum) nu (n toate "rivin ele. Cevaţ li"sea) iar (n ultima lun ) de c2nd se (ntorsese din ,ermania)ă sim ise $i mai acut aceast li"s . ,olul usese "e nea$te"tateţ ă ă

um"lut de o "asiune "e care o crezuse uitat . 5u" dou zeci deă ă ă ani) o re(nt2lnise la Dambur* "e Nancy) "rima sa iubire. Pasiuneaincendiase "acea care domnea (n su letul s u) tulbur2ndu!iă

23



somnul "este noa"te $i lu"t2nd "entru a i luat (n seam c iar $iă ă (n tim"ul zilei.

Nu voia $i nu "utea s se lase (n voia acestei "asiuni) dac nuă ă voia s !i distru* "e aceia "entru care aceast cas $i această ă ă ă ă via (nsemnau cu adev rat mul umire. Pe co"iii s i) care (lţă ă ţ ă

considerau un izvor constant $i nesecat de "utere $i si*uranţă

emo ional . Pe so ia sa) care!l res"ecta) care avea (ncredere (n elţ ă ţ $i care s"unea c !l iube$te. Ji) (n ond) "robabil c o s"unea dină ă inim . 3% iubea) (n aceea$i manier r easc ) "rieteneasca) aă ă ăţ ă elurilor comune) (n care el (nsu$i o iubea. Ceea ce nu era delocţ

r u) de$i era o cu totul alt el de dra*oste dec2t aceea "e care oă sim ea "entru Nancy.ţ

Dood sorbi ultima (n* i itur de ca ea din cea$c ) re*ret2nd)ţ ă ă ca (ntotdeauna) c nu sim ea aceea$i "l cere ca $i du" ceaă ţ ă ă dint2i (n* i itur . Nu!i era dat s ($i * seasc mul umirea (nţ ă ă ă ă ţ ca eaM $i nici (n via . Se ridic ) "use cea$ca (n ma$ina de s" latţă ă ă vase) ($i lua aina din dula" $i ie$i) tr *2nd (n "ie"t aerul "lin deă miresme al dimine ii.ţ

Porni s"re sud!est) urm2nd s traverseze Fas in*tonul "entruă a a#un*e la cartierul *eneral al Centrului de Comand de la >azaă Andre s a +or elor Aeriene. Conducea atent. Tra icul era de#aţ a*lomerat) $oseaua iind "lin de camioane) 7ercedes!uri $iă roiuri de ur*onete "ornite (n toiul no" ii "entru a!$i livraţ m r urile la "rima or a dimine ii. Se (ntreb c2 i dintre cei a la iă ă ţ ă ţ ţ "e $osea erau cu unda i (n *2nduri) ca $i el (nsu$i) c2 i blestemauţ ţ a*lomera ia $i c2 i conduceau rela-a i) ascult2nd vreo melodieţ ţ ţ antrenant .ă

%ntroduse (n anta caseto onului o (nre*istrare cu muzic ă i* neasc s"aniol ) o "asiune "e care o mo$tenise de la buniculţ ă ă ă

s u de ori*ine cubanez . 7a$ina se um"lu de versurile (n limbaă ă romani "e care nu le (n ele*ea) "erce"2ndu!le (ns ritmulţ ă " tima$. Ji) l s2nd muzica s (l (nv luie) Paul Dood (ncerc (nc oă ă ă ă ă ă dat s um"le *olurile care (i $tirbeau mul umirea.ă ă ţ

24



4

Luni, ora #:18,Washin$ton, %&C&

7att e Stoll detesta obi$nuitele etic ete a"licate celor deelul s uă ;. Le ura a"roa"e la el de mult cum ura o"timismul

cronic) "re urile ira ional de ridicate ale "ro*ramelor deţ ţ calculator $i m2nc rurile cu curry. 5u" cum obi$nuia s leă ă ă

s"un "rietenilor $i cole*ilor s i (nc din vremea c2nd era socotită ă ă co"ilul!minune; de la 7%T o "orecl care nu!i dis"l cea c2tu$iă ă de "u in nu se considera un tocilar com"uterizat) un maniac alţ te nicii ori un ca" " trat.ă

3mi "lace s m consider un te noe-"lorator;) le s"usese elă ă lui Paul Dood $i 7ike 'od*ers) la "rimul s u interviu) "entruă "ostul de res"onsabil cu s"ri#inul lo*istic (n cadrul Centrului deComand . Po timI; (ntrebase Dood. n e-"lorator al te nicii)ă e-"licase Stoll) "e un ton an*elic. Sunt asemenea lui 7eri et erLe is) cu sin*ura deosebire c eu voi avea nevoie de mai multă dec2t acei dou zeci $i cinci de mii de dolari "e care el i!a solicitată Con*resului) "entru a desc ide calea s"re noi teritorii vaste alete nolo*iei. 5e asemenea) s"er din tot su letul s tr iesc maiă ă mult de treizeci $i cinci de ani) de$i) (n aceast "rivin ) nu seă ţă "oate $ti niciodat M;ă

Dood (i m rturisise mai t2rziu lui Stoll c neolo*ismul "e care (lă ă olosise i se " ruse neins"irat) dar savantul nu se sim ise delocă ţ

o ensat de aceast remarc . 3nc de la "rima lor (nt2lnire)ă ă ă observase c S 2ntul Paul; nu avea o ima*ina ie "rea bo*at $iă ţ ă nici un sim al umorului din cale!a ar de ascu it. Dood eraţ ă ţ tem"erat) serios $i "oseda intui ia remarcabil a unui conduc torţ ă ă ideal. ,eneralul 'od*ers era (ns "asionat de istorie $i useseă imediat cucerit de aluzia la 7eri et er Le is. Ji) a$a cum Dood$i 'od*ers recunoscuser la unison) Stoll avea re erin eă ţ str lucite. Terminase $e de "romo ie la 7%T) cu cea mai mareă ţ medie din ultimii dou zeci de ani. Toate marile com"aniiă (ncercaser s !l seduc "e t2n rul absolvent. 'eu$iser s !lă ă ă ă ă ă atra* "e Stoll "entru o vreme) (ns (n cele din urm acesta seă ă ă

25



s turase s "roiecteze videocaseto oane u$or "ro*ramabile $iă ă monitoare cardiace so isticate "entru a"aratura s"ortiv . T2n#eaă s lucreze cu com"utere dotate du" ultimul r cnet al te nicii $iă ă ă

(n domeniul comunica iilor "rin satelit9 ($i dorea s ac "arte dinţ ă ă *enul de "ro*rame de cercetare $i dezvoltare "e care industriile

"rivate nu i le "uteau o eri.5e asemenea) voia s lucreze cu ostul s u cole* $i cel maiă ă bun "rieten) Ste" en iens) care conducea (n "rezent >iroulNa ional de 'ecunoa$tere al *uvernului. iens usese cel care (lţ recomandase celor de la Centrul de Comand $i tot el era acelaă care le o erea) lui $i cole*ilor s i de munc ) acces "rioritar laă ă resursele >N'!ului) (n detrimentul $i s"re iritarea colaboratorilorde la C%A) +>% $i 5e"artamentul A" r rii. Ace$tia nu reu$iseră ă ă deocamdat s dovedeasc a"tul c Centrul de Comandă ă ă ă ă c " ta "artea leului din tim"ul de recunoa$tere "rin satelit. 3nă ă caz contrar) ri"osta birocratic ar i ost cum"lita.ă

iens era acum (n le* tur direct cu 7att Stoll) a lat laă ă ă Centrul de Comand $i cu 7ary 'ose 7o alley) a lat (n Turciaă ă "entru a se asi*ura c datele transmise de la C'C erauă rece" ionate cu acurate ea necesar . %ma*inile transmise "rinţ ţ ă sateli ii!s"ion nu erau la el de detaliate "recum celeţ rece" ionate de >N': ec i"amentul mobil "ermitea o rezolu ieţ ţ numai "e #um tate c2t aceea a a"araturii "ro"rii a >N'!ului.ă %ma*inile erau (ns transmise ra"id $i r "arazi i) iară ă ă ţ interce"t rile conversa iilor tele onice $i ale transmisiunilor "rină ţ

a- erau la el de bune ca acelea realizate de >N' sau de Centrulde Comand .ă

5u" ducerea la bun s 2r$it a ultimului test) Stoll (i mul umi luiă ţ 7ary 'ose) anun 2nd!o c era liber de!acum) s lucreze solo.ţ ă ă ă

T2n ra (i mul umi la r2ndul ei) (l salut "e iens $i (ntreru"seă ţ ă comunicarea "e linia si*ur . iens r m sese "e ir.ă ă ăStoll mu$c din "l cinta cu br2nz ) c2nd!o s alunece cu oă ă ă ă ă

(n* i itur de ceai de "lante.ţ ăH 5oamne) ce!mi "lac dimine ile de luniK e-clam Stoll. 5inţ ă

nou "e baricadele cunoa$teriiKH A ost (n re*ul ) recunoscu iens.ăStoll continu ) cu *ura "lin :ă ăH 7ai construim vreo cinci sau $ase ast el de ma$in rii) leă

(nc rc m (n avioane sau "e va"oare $i vom "utea ine subă ă ţ observa ie orice col al lumiiKţ ţH + !o $i o s m sco i din circuit mai devreme c iar dec2t areă ă ă ţ

2



de *2nd s o ac Comitetul Senatorial "entru %n orma ieK izbucniă ă ţ iens.

Stoll scrut c i"ul "rietenului s u "e monitor. 6cranul era (nă ă centrul $irului de trei monitoare montate (n "erete) deasu"rabiroului s u.ă

H 6 doar o v2n toare de vr #itoare "ornit de un mar a oiK uă ă ă ţ

de " rere Stoll. Nimeni n!are de *2nd s te scoat din circuit.ă ă ăH Tu nu!l cuno$ti "e acest senator Land e r) re"lic iens. 6ă

asemenea unui c elu$ ce se lu"t cu un os "rea mare "entru el.ăţ ă Ji!a cut un el "ersonal din a "une ca" t avans rii de onduri.ă ţ ă ă

Avansarea de onduri) ($i zise Stoll. 5intre toate $mec eriile"osibile (n sistemul de inan are *uvernamental) Stoll era nevoitţ s admit c aceasta era cea mai in*enioas . C2nd sumeleă ă ă ă "rimite de la *uvern aveau o destina ie "recis ) iar "roiecteleţ ă res"ective erau sto"ate sau modi icate substan ial) banii ar iţ trebuit s ie) (n "rinci"iu) returna i. Cu trei ani (n urm ) >iroulă ţ ă Na ional de 'ecunoa$tere "rimise o sum de dou miliarde deţ ă ă dolari (n sco"ul "roiect rii) construirii $i lans rii unei serii noi deă ă sateli i!s"ion. Proiectul usese abandonat ulterior. 3ns ) (n loc caţ ă banii s i ost returna i la bu*etul na ional) ace$tia useseră ţ ţ ă trans era i (n alte conturi ale >N') atunci c2nd nu dis" ruserţ ă ă "ur $i sim"lu. Ji Centrul de Comand ) C%A sau alte a*en iiă ţ *uvernamentale min eau (n "rivin a bu*etului lor real. Creauţ ţ a$a!numitele bu*ete ne*re;) camu late sub di erite denumiri (nbu*etul de ansamblu) iind ast el ascunse controlului "ublic.Sumele res"ective erau utilizate ulterior "entru inan area unorţ o"era iuni de s"iona# sau militare relativ modeste. 5e asemenea)ţ ele a#utau la inan area cam"aniilor "entru Con*res) motivţ "entru care Con*resul le trecea cu vederea e-isten a. >iroulţ Na ional de 'ecunoa$tere (ntrecuse (ns m sura.ţ ă ă

C2nd avansul de onduri acordat >N'!ului usese desco"eritde +rederick Land e r) un senator novice) de "ro esie contabil)acesta adusese imediat cazul (n aten ia "re$edintelui Comitetuluiţ Senatorial "entru %n orma ii. Con*resul intrase imediat "e ir)ţ cer2nd restituirea sumelor r maseM cu dob2ndaă cores"unz toare. %ar (n aceasta dob2nd erau incluse $i ca"eteleă ă celor r s"unz tori. 5e$i iens nu usese im"licat (n redistribuireaă ă sumelor) acce"tase cu bun $tiin cre$terea bu*etului "entruă ţă

de"artamentul recunoa$terilor "rin satelit "e care (l cuno$tea.H Presa simte nevoia "rezent rii unor c i"uri noi) lu"t2ndă "entru noi cauze nobile) u de " rere Stoll. 6u zic c ) de (ndat ceă ă ă

2"



"ovestea nu va mai i "e "rima "a*in a ziarelor) totul se vaă mu$amaliza.

H Da kins) secretarul!ad#unct al A" r rii) nu ( i (m" rt $e$teă ă ţ ă ă o"timismul ati"ic) cl tin din ca" iens.ă ă

H Ce tot (ndru*i acoloI se o r( Stoll. L!am v zut "e Da kţă ă

asear ) la $tiri. +iecare ne"rice"ut dotat cu un micro on care aă

(ncercat s !l acuze de *estionare incorecta a ondurilor s!a trezită mu$cat de nas.

H Pe de alt "arte) domnul secretar!ad#unct ($i caut de#a ună ă "ost (n sectorul "rivat.

H Cum a$aI se mir Stoll.ăH Ji n!au trecut dec2t dou s "t m2ni de la desco"erireaă ă ă

avansului de onduri) urm iens) ridic2nd din s"rinceneă semni icativ. or mai "leca $i al ii. 3 i s"un eu) 7att) se!m"uteţ ţ treabaK Tocmai acum) c2nd am ob inut (n s 2r$it Conrad!ul) nuţ "ot s m bucur de elMă ă

Conrad;!ul era un "remiu neo icial acordat (n iecare an dec tre cele mai "roeminente i*uri ale contrain orma iiloră ţ americane) (n cadrul unui dineu "rivat. Tro eul (n orm de sabieă

usese denumit ast el (n onoarea lui Gose" Conrad) al c ruiă roman "ublicat (n /= ) intitulat Agentul secret, usese unadintre "rimele o"ere literare de marc av2nd dre"t subiectă s"iona#ul. iens (l r2vnise vreme de ani de zile) reu$ind (n celedin urm s !l c2$ti*e.ă ă

H 6u cred c!ai s treci cu bine "este toate astea) s"use Stoll.ă Nu va avea loc o investi*a ie real ) "rea multe secrete ar a#un*eţ ă de domeniul "ublic. Se va da "este m2n unora $i altora) baniiă vor i re* si i $i (na"oia i trezoreriei) iar (n urm torii doi ani)ă ţ ţ ă bu*etul vostru va i inut sub su"rave* ere. a i la el ca atunciţ c2nd un "articular se "une r u cu +iscul.ă

H 7att) mai e ceva) insist iens.ăH 3ntotdeauna se mai ive$te ceva. < ac iune e urmat de oţ ă reac ie de sens contrar. Ce crezi c mai vorIţ ă

H Am auzit c ar avea de *2nd s ne cear s le "unem laă ă ă ă dis"ozi ie disc etele.ţ

A irma ia lui iens reu$i s ca"teze aten ia lui Stoll. merii s iţ ă ţ ă la i se ridicar u$or) a sur"riz . 5isc etele aveau (nre*istratţ ă ă ă data $i destina ia in orma iilor trimise) "rintr!un cod inamovibil.ţ ţ

Studierea lor avea s dovedeasc a"tul c Centrul de Comandă ă ă ă se bucura de cantit i mult "rea mari de in orma ii rece" ionateăţ ţ ţ "rin satelit.

2



H C2t de si*ur e in orma ia astaI vru s a le Stoll.ă ţ ăH C2t se "oate de si*ur ) r s"unse iens.ă ăStoll sim i brusc un *ol (n stomac.ţH TuM N!ai ob inut "rin "ro"riile mi#loace aceast in orma ie)ţ ă ţ

s"erIK

Stoll voia s $tie dac nu cumva iens ordonase "unerea subă ă

observa ie a lui Land e r. Se ru*a) (n *2nd) s nu ie a$a.ţ ăH 7att) te ro*M) se (ncrunta iens.H 6!n re*ul ) voiam doar s iu si*ur. 3ncordarea (i ace c iară ă

$i "e cei mai ec ilibra i dintre oameni s ac ioneze ciudat.ţ ă ţH Nu e cazul meu) (l lini$ti iens. n lucru e si*ur: c2t tim" va

mai dura a*ita ia asta) n!am s te mai "ot a#uta ca "2n acum.ţ ă ă a trebui s le acord celorlalte birouri oric2t tim" de lucru (mi voră

solicita.H 6 de (n eles) nu! i ace nici o *ri# ) s"use Stoll.ţ ţ ăH Con orm "ro ilului meu "si olo*ic) se "are c nu sunt dintreă

cei care!$i ac vreodat *ri#i) z2mbi iens mai (n *lum ) mai (nă ă serios. 3n cel mai r u caz) am s !l urmez "e Da k (n sectorulă ă "rivat.

H Pe naibaK Te!ai "lictisi de moarte) ca $i mine) re"lic Stoll.ă ite ce e) n!are rost s vindem "otcoave de cai mor i "2n c2ndă ţ ă

nu se ac socotelile. 5ac Da k dezerteaz ) "oate c!o vor l saă ă ă mai moale.

H 6 o "osibilitate destul de va* . ăH 5ar este o "osibilitate) insist Stoll) arunc2nd o "rivire s"reă

ora a i$at (n col ul monitorului. Am (nt2lnire cu $e ul la $a"te $iă ţ #um tate "entru a!l in orma asu"ra unc ion rii C'C!ului. Ce!ar iă ţ ă s lu m cina (m"reun ) desear I Pe banii Centrului de Comand )ă ă ă ă ă desi*ur.

H %!am "romis neveste!mii c o scot desear (n ora$.ă ăH ,rozavK e-clam Stoll. in s v iau eu. La c2t s ieIă ă ă ăH Ce!ai zice de $a"teI "ro"use iens.H 6 "er ect) (ncuviin Stoll.ţăH Nevast !mea se a$te"ta la o cin romantica) (n doi) cuă ă

lum2n ri a"rinse $i tot tac2mul. < s m ucid .ă ă ă ăH 7 car (l scute$te "e Land e r de!un e ort) r2se Stoll. Neă

vedem la $a"te.Stoll deconecta monitorul. Se sim ea *roaznic. Si*ur) iens (iţ

o erise acces "re eren ial la resursele >N'!ului) dar Centrul deţ Comand trecea (n momentele res"ective "rin diverse crize)ă ceea ce constituia o #usti icare c2t se "oate de solid . Ji) (n ond)ă

2-



conta oare c iar at2t de mult cine avea nevoie de s"ri#inul >N'!uluiI La urma urmei) Centrul de Comanda) Serviciul Secret $iPoli ia din Ne York lu"tau de aceea$i "arte a baricadei.ţ

Stoll (i tele ona lui >u*s; >enet) asistentul e-ecutiv al luiDood) care (l anun c $e ul tocmai sosise. Sorbindu!$i ceaiul $iţă ă

(ndes2ndu!$i (n *ur #um tatea de "l cint r mas ) masivulă ă ă ă ă ă

o i er te nician ie$i din birou.ţ

30



5

Luni, ora 14:3',Qamishli, Siria

%bra im a i"ise) c2nd ma$ina se o"ri brusc. Se trezi tres rind.ţ ă 1 5ms'ee6 5ms'ee K stri* ) el) "rivind (n#ur dezorientat.ă Youse $i Aii continuau s #oace c r i "e banc eta din s"ate.ă ă ţ

<c ii lui %bra im r maser a inti i "e c i"ul rotund $i leoarc deă ă ţ ţ ă

sudoare al ratelui s u. 7a mud "rivea (n o*linda retrovizoare.ăH SalutK rosti 7a mud sec.%bra im ($i scoase oc elarii de soare $i se rec la oc i.ăH 7a mud) (n* im el) v dit u$urat.ă ă ăH 5a) r s"unse ratele s u) sur2z2nd. Sunt eu) 7a mud. Cui (iă ă

stri*ai at2t de amarnic s te lase (n "aceIă%bra im ($i "use oc elarii de soare "e bordul ma$inii.H Dabar n!am. 6ra un b rbat) nu i!am re inut c i"ul. Ne a lamă ţ

(ntr!o "ia ) iar el voia s !l (nso esc undeva.ţă ă ţH 7da) "robabil voia s ! i arate un automobil nou) un avionă ţ

sau vreo alt ma$in rie) r2se 7a mud. Prietene %bra im) euă ă sunt st "2nul viselor $i!am s te duc oriunde vei dori. S"une!miKă ă Ai vrea s (nt2lne$ti o at rumoas care s ! i ie so ieI; <) ( iă ă ă ă ţ ţ ţ mul umesc din su let) st "2n al viselorK 5ar) dac $tii "e undevaţ ă ă o barc cu motor sau un com"uter) a$ "re era s ac cuno$tin aă ă ţ cu eleM;

%bra im se str2mb .ăH nde scrie c unui om nu se cuvine s !i "lac viteza)ă ă ă

"uterea $i ma$inileIH Nic ieri) r ioare) (i r s"unse 7a mud.ă ăţ ă3$i (ntoarse a a de la ratele s u $i "rivi din nou (n o*lindaţ ă

retrovizoare.H 3mi "lac emeile) urm %bra im. 5ar emeilor le "lac co"iii)ă

iar mie nu!mi "lac. 3n concluzie) nu ne "utem (n ele*e. Price"iIţH 5esi*ur) (ncuviin 7a mud. Ai uitat (ns ce e maiţă ă

im"ortant. 6u am o nevast . Petrecem (m"reun c2te o noa"teă ă (n l c rat "e s "t m2n . 5iminea a) (mi s rut co"iii "e runte)ă ă ă ă ă ă ţ ă c2nd (nc mai dorm) a"oi "lec la munc ) (m"reun cu Falid. Jiă ă ă

31



sunt mul umit de toate astea.ţH 6$ti mul umit) re"et %bra im. C2nd va veni vremea) mi!a$ţ ă

dori s iu un tat $i un so mult mai bun dec2t tine.ă ă ţH 5a) dac!ai s * se$ti o emeie care s vrea ori s aibă ă ă ă ă

nevoie de mai mult de!at2t) am s iu c2t se "oate de ericită

"entru tine) rosti 7a mud. 1 !'u*ran, s"use %bra im. 3 i mul umesc.ţ ţC sc ) rec2ndu!se din nou la oc i.ă ă

1 Af3an, re"lic 7a mud. Cu "l cereKă ăPrivi din nou (n o*linda retrovizoare) a"oi desc ise "ortiera.H %ar acum) %bra im) dac!ai reu$it s ! i alun*i somnul) a l că ţ ă ă

ra ii no$tri au sosit.ţ%bra im "rivi (nainte $i v zu c dou ma$ini (i de" $iser $iă ă ă ă ă

tr *eau "e drea"ta. 6rau automobile masive) vec i) un Cadillacă $i un 5od*e. 5incolo de cele dou ma$ini) la c2teva sute de metriă distan ) se z reau "rimele case scunde din "iatr din amis li)ţă ă ă siluete ce oase) cenu$ii) (n ar$i a du" !amiezei.ţ ţ ă

%bra im) 7a mud $i cei doi tovar $i ai lor cobor2r din ma$in .ă ă ă 3n tim" ce "orneau s"re nou!veni i) un >oein* = trecu "eţ deasu"ra lor) la #oas altitudine) (ndre"t2ndu!se s"re "istaă aero"ortului din a"ro"iere. O*omotul asurzitor al motoarelorst2rni ecouri ca de tunet (n c2m"ia de$ertic . ă

C2nd %bra im $i ai lui se a"ro"iar ) trei b rba i cobor2r dină ă ţ ă Cadillac $i al i "atru din 5od*e. 6rau cu to ii "roas" t b rbieri i $iţ ţ ă ă ţ

(mbr ca i (n blu*i) cu o sin*ur e-ce" ie: aceasta era Falid al!ă ţ ă ţNasri. Le*enda s"unea c Pro etul "urtase barb $i oă ă abba alar* 9 Falid (l imita. Cei $a"te veneau din 'aQQa) la mar*inea dină sud!vest a al!,ezira) "e malul 6u ratului. 3n oarecare m sur )ă ă dis"erarea "ricinuit de dec derea ora$ului s u c2ndva "ros"er (lă ă ă determinase "e Falid s devin activ (n cadrul mi$c rii. Pe deă ă ă alt "arte) "uterea $i convin*erile liderului lor nou ales)ă comandantul ?aya an Siriner) erau cele care (i determinau "eFalid $i ceilal i s continue.ţ ă

Cei $a"te kurzi (i (nt2m"inar "e ceilal i cu z2mbetul "e buzeă ţ $i (mbr i$ ri c lduroase) rostind salutul tradi ional)ăţ ă ă ţ Al2salaam2alei*um Pacea ie cu voiK;. %bra im $i ai lui r s"unser a$a cumă ă cerea res"ectul datorat alia ilor lor: Faţ 2alei*um2al2salaam7(ac ea s coboare $i asu"ra voastr K; C ldura revederii cu (nsă ă ă ă ă

loc "ra*matismului necesar abord rii c estiunilor curente.ă> rbatul (mbr cat (n rob i se adres lui 7a mud.ă ă ă ăH A i adus totulIţ

32



H 5a) Falid.Falid m sur din "riviri +ordul. 3ntre tim") %bra im (l "rivea laă ă

r2ndul s u "e conduc torul venerat al *ru"ului lor. Tr s turileă ă ă ă acestuia erau e-trem de (ntunecate) iar barba deas (i ascundeaă cea mai mare "arte a c i"ului s u "relun*. >arba cu ire c runteă ă

(i era br zdat de o cicatrice (n dia*onal ) din col ul st2n* al *uriiă ă ă ţ

$i "2n sub b rbie. < amintire din iunie /8@) din tim"ul invazieiă ă Libanului de c tre %srael) c2nd "ilotase unul dintre cele "esteă o"tzeci de avioane siriene dobor2te (n valea r2ului >ekaa.%bra im se sim ea umil (n "rezen a sa $i e-trem de onorat sţ ţ ă serveasc sub comanda lui.ă

H Portba*a#ul ma$inii voastre nu "are a i din cale!a ar deă "lin) remarc Falid.ă

1 A 3a, (ncuviin 7a mud. 5a. Am ascuns mare "arte dinţă arme sub banc ete. Nu voiam ca "ortba*a#ul s "ar "reaă ă

(nc rcat.ăH 5e ceIH Sateli ii americani) e-"lic 7a mud. <mul nostru de laţ ă

"alatul din 5amasc s"une c sateli ii sunt ca"abili s desco"ereă ţ ă orice $i oriunde (n <rientul 7i#lociu. C iar $i urmele de "a$i. Amtrecut "rin zone nisi"oase) iar sateli ii $tia sunt (n stare sţ ă ă m soare ad2ncimea urmelor l sate de "neuri.ă ă

H 3ndr znesc s se asemene cu Atot"uternicul cel 7ilostivKă ă rosti Falid) (ntorc2ndu!$i a a c tre cer.ţ ă

C i"ul "urta urmele ar$i ei $i ale trecerii anilor.ţH <c ii lui Alla sunt sin*urii care conteaz K stri* el) a"oi seă ă

(ntoarse c tre 7a mud. Trebuie (ns s im aten i la du$maniiă ă ă ţ no$tri. Ai "rocedat (n ele"t.ţ

H 3 i mul umesc) re"lic 7a mud. Pe de alt "arte) *r niceriiţ ţ ă ă ă no$tri ar i "utut observa) la r2ndul lor) *reutatea su"limentar . ă Nu voiam s im sili i s ac ion m (m"otriva lor.ă ţ ă ţ ăFalid (i (mbr i$a din "riviri "e 7a mud $i "e tovar $iiăţ ă acestuia.

H Si*ur c nuK Suntem iubitori de "ace) "recum s"uneă Coranul. Crima e un " cat de moarte) zise Falid $i ridic m2inileă ă c tre cer. 5ar a ucide (n le*itim a" rare nu (nseamn crim .ă ă ă ă ă 5ac un asu"ritor ridic m2na asu"ra noastr "entru a ne lovi)ă ă ă nu suntem oare sili i s i!o retez mI 5ac (ncearc s neţ ă ă ă ă ă

striveasc ) nu suntem oare datori s !l retez m din r d cin Iă ă ă ă ă ăH >a da) dac asta e voia 5omnului) s"use 7a mud.ăH 6ste voia 5omnuluiK con irm Falid. Noi suntem 72na Sa.ă

33



Ji c2nd s!a dat (n l turi 5omnul de la a (n runta un du$manIăH Niciodat K r s"unser 7a mud $i ai lui.ă ă ăH Nu scrie oare acest lucru (n Cartea Cerurilor) iind "rin

urmare adev ratI n semn s!a ar tat vou "e c2m"ul b t lieiă ă ă ă ă dintre cele dou o$ti. na dintre ele lu"ta "entru cauzaă

5omnului9 cealalt oaste era alc tuit din necredincio$i. %ar ceiă ă ă

dre"t!credincio$i au v zut c du$manii erau de dou ori maiă ă ă numero$i) (ns 5omnul (i a#ut "e cei ce!l (m"linesc voiaM; Nuă ă este oare 5omnul m2niat de elul (n care se "oart turcii cu noiIă

(ntreb Falid) ridic2nd *lasul. Nu suntem noi uneltele SaleIă 1 A 3a, r s"unser din nou la unison 7a mud $i tovar $ii s i.ă ă ă ă' s"unsul lui %bra im nu usese rostit cu o voce la el deă

"uternic "recum a celorlal i. 6ra la el de credincios ca Falidă ţ sau 7a mud. 3ns ) ca mai toat lumea) era de " rere c ideeaă ă ă ă de temelie a Coranului era dre"tatea) nu recom"ensa acordat ă credincio$ilor. Ca (n (ntre*ul %slam) aceast dilem era adeseoriă ă dezb tut (n amilia sa. Pe de alt "arte) Coranul "rosl vea $iă ă ă ă devotamentul $i loialitatea. C2nd atacurile (m"otriva kurzilor se

(nmul iser ) iar 7a mud (i ceruse s se al ture *ru"ului) %bra imţ ă ă ă nu!l "utuse re uza.

Falid ($i l s m2inile (n #os $i (i m sur din "riviri "e oameniiă ă ă ă lui 7a mud.

H Sunte i *ata s mer*e i mai de"arteIţ ă ţH Suntem *ata) r s"unse 7a mud) (n numele tuturor.ăH Atunci s ne ru* m mai (nt2i) s"use Falid.ă ăPrelu2nd rolul muezinului) acela de a c ema la ru* ciune) ($iă

(nc ise oc ii $i recit ă Ad'an2ul, c emarea. 1 Alla' u A*bar. 5umnezeu e mare. 7 rturisesc c 5omnul eă ă

unul sin*ur) iar 7o amed este "ro etul S u. 'idica i!v laă ţ ă ru* ciune. Trezi i!v "entru a i erici i. 5omnul e mare. Nuă ţ ă ţ e-ist alt 5umnezeu (n a ara 5omnului.ă3n vreme ce Falid recita c emarea) ceilal i ($i luar din ma$iniţ ă covoarele de ru* ciune $i le a$ezar "e " m2nt.ă ă ă 8ibla, direc iaţ ru* ciunii) usese aleas cu *ri# . Se a$ezar cu to ii cu a a c treă ă ă ă ţ ţ ă sud) s"re vestul Arabiei Saudite) unde se a la ora$ul s 2nt 7ecca.3nc in2ndu!se) (nce"ur s !$i rosteasc iecare ru* ciunea deă ă ă ă du" !amiaz . 6ra cea de!a treia din ru* ciunile zilei) ce seă ă ă cuveneau rostite (n zori) la amiaz ) la #um tatea du" !amiezei) laă ă ă

a"usul soarelui $i du" l sarea (ntunericului.ă ă'u* ciunile constau (n recitarea (n *2nd) vreme de c2tevaă minute) a unor "asa#e din Coran) "recum $i (n medita ii ţ

34



"ersonale. C2nd terminar ) se (ntoarser cu to ii la ma$inile lor.ă ă ţ La scurt vreme) se (ndre"tau s"re nord!est) c tre or $elul antic.ă ă ă

3ntre tim") %bra im se *2ndi c ei nu erau (n ond dec2t oă caravan ) una dintre numeroasele caravane ce trecuser "e aiciă ă de la (nce"uturile civiliza iei. +iecare ($i avusese "ro"riileţ

mi#loace de de"lasare) o or*anizare a"arte $i un el de atins.ţ

,2ndul acesta (i inducea lui %bra im sim m2ntul continuit ii $i)ţă ăţ totodat ) "e acela al "ro"riei nimicnicii. C ci urmele "a$ilor celoră ă ce treceau "rin al!,ezira se $ter*eau re"ede din nisi"ul ve$nic.

Trecur re"ede "rin amis li. %bra im nu acord deloc aten ieă ă ţ minaretelor vec i de c2nd lumea ori "ie ei "estri e. %*norţ ţ ă "rezen a turcilor $i a sirienilor ce se amestecau (n micul or $el deţ ă la rontier . 7intea (i era concentrat asu"ra misiunii "e care oă ă avea de (nde"linit $i asu"ra credin ei) acestea alc tuind) (nţ ă realitate) un sin*ur *2nd. Se *2ndi la elul (n care vorbea Coranuldes"re Oiua Gudec ii) c2nd "romisiunile $i blestemele 5omnuluiăţ aveau s !$i * seasc deodat (m"linirea. Cei care tr iseră ă ă ă ă ă "otrivit s intelor (nv turi aveau s se al ture atunciăţă ă ă

eciorelnicelor $i is"ititoarelor urii din Paradis) (n vreme cenecredincio$ii aveau s ie iz*oni i "entru totdeauna (n %ad. Aveaă ţ nevoie de o credin nestr mutat (n aceste lucruri "entru aţă ă ă duce la (nde"linire ceea ce i se ceruse.

%e$ind din sat) convoiul celor trei ma$ini se (ndre"t s"reă *rani a cu Turcia. %bra im cobor( *eamul.ţ

Punctul de trecere a rontierei era alc tuit din dou "osturi deă ă "az ) a$ezate a (n a ) unul sirian) cel lalt turcesc. 3n dre"tulă ţă ţă ă

iec rei * erete se a la o barier . < distan de treizeci de metriă ă ţă des" r ea cele dou bariere. 3n "artea sirian ) drumul eraă ţ ă ă n " dit de buruieni) s"re deosebire de "artea turceasc ) undeă ă ă ve*eta ia "arazit usese (nl turat cu *ri# .ţ ă ă ă ă

7a$ina (n care se a la Falid era (n runtea coloanei) iar cea alui %bra im $i a tovar $ilor s i alc tuia arier*arda. Falid "rezentaă ă ă *r nicerilor "a$a"oartele vizate ale celor din ma$in . 5u" ceă ă ă

unc ionarul vamal le e-amin cu aten ie) (i cu semn soldatuluiţ ă ţ ă (narmat a lat l2n* el s ridice bariera.ă ă

Pentru (nt2ia oar ) %bra im sim i "ovara destinului a" s2ndu!iă ţ ă "e umeri. Avea un el bine de init) cel "e care Falid (l aleseseţ "entru ei to i. Avea (ns $i o alt misiune) numai a sa. 6ra kurd $iţ ă ă

a"ar inea acelei "o"ula ii tradi ional nomade care tr ia (nţ ţ ţ ă re*iunile de "odi$ $i "e coastele muntoase din r s ritul Turciei)ă ă nordul Siriei) nord!estul %rakului $i nord!vestul %ranului.

35



3nce"2nd cu cea de!a doua #um tate a anilor E8=) numeroaseleă ac iuni kurde de * eril care o"erau "e teritoriul Turcieiţ ă

lu"taser (m"otriva asu"ririi la care erau su"use de "o"ula iaă ţ turc ma#oritar ) care se temea c acordarea autonomiei kurziloră ă ă ar i "utut duce la crearea unui ?urdistan ostil) ocu"2nd

su"ra e e de teren din Turcia) %rak $i %ran. Nu era vorba de oţ

c estiune reli*ioas ) c2t de una cultural ) lin*vistic $i) nu (nă ă ă ultimul r2nd) "olitic .ă

' zboiul nedeclarat cuse) "2n (n //0) "este dou zeci deă ă ă ă mii de victime. P2n atunci) %bra im nu se im"licase9 dar a"aă devenise din acel an $i mai rar (n re*iunea sa) din cauzaă o"era iunilor turce$ti) iar vitele (nce"user s !i moar de sete.ţ ă ă ă 5e$i ($i cuse sta*iul militar (n +or ele Aeriene Siriene) "e "ostă ţ de mecanic) %bra im nu usese niciodat un militant. Credea (nă

(nv turile de "ace $i armonie ale Coranului. 5e aceast datăţă ă ă (ns ) sim ise c Turcia (i asu"rea "o"orul $i c *enocidul nu maiă ţ ă ă "utea i tolerat.

3n cei doi ani de c2nd cea "arte din *ru"ul de uns"rezeceă oameni) munca (n cadrul acestuia c " tase o im"ortan din ceă ă ţă

(n ce mai mare) de sine st t toare) (n mintea sa. Actele deă ă terorism $i sabota#ele (n Turcia nu mai erau) de!acum) doarac iuni de r zbunare. Precum s"unea Falid) Alla avea sţ ă ă

ot rasc dac un nou ?urdistan avea s ia vreodat iin . 3ntreă ă ă ă ă ţă tim") ac iunile rebelilor erau menite s le reaminteasc turcilorţ ă ă c ) av2nd sau nu o ar a lor) kurzii voiau s ie liberi.ă ţ ă ă

5e obicei) o ec i" alc tuit din doi) trei sau "atru oameni seă ă ă strecura "este *rani la ad "ostul (ntunericului) evit2ndţă ă

(nt2lnirea cu "atrulele de "az $i scotea din unc iune o sta ie deă ţ ţ benzina sau o conduct de alimentare) atunci c2nd nu ataca "rină sur"rindere solda i izola i. <biectivul misiunii de azi era (ns deţ ţ ă alt natur . 3n urm cu dou luni) tru"ele turce$ti "ro itaser deă ă ă ă ă un vremelnic armisti iu unilateral declarat de c tre kurzii de "eţ ă teritoriul Turciei) declan$2nd o o ensiv masiv (m"otrivaă ă rebelilor. 7ai bine de o sut de lu"t tori kurzi "entru libertateă ă

useser uci$i) (n numai trei zile de lu"te s2n*eroase. Atacul eraă menit s aduc lini$tea (n re*iunile vestice) "ermi 2nd ast elă ă ţ

Turciei s ($i (ndre"te aten ia c tre est) unde dis"utele teritorialeă ţ ă cu ,recia) "recum $i (ncordarea dintre Atena cre$tin $i Ankaraă

islamic ) deveniser din ce (n ce mai intense.ă ăFalid $i ?enan 5emirel) unul dintre liderii kurzilor turci)ot r2ser c ultima a*resiune nu trebuia s r m2nă ă ă ă ă ă

3



ne"ede"sit . %ar ri"osta nu "utea i dat de un *ru" mic)ă ă strecurat (n tain "este rontiera. Aveau s " trund cu cura# "eă ă ă ă teritoriul rii $i aveau s le demonstreze du$manilor cţă ă ă o"rimarea $i tr darea nu aveau cum s ie tolerate.ă ă

Caravana trecu de un st2l" ne*ru de lemn (n i"t la mar*inea

drumului. 5e!acum) trecuser "e teritoriul Turciei. C2nd a#unseră ă

la "unctul vamal) un soldat (narmat ($i (ndre"t asu"ra lor armaă semiautomat 7l Al "rintr!o desc iz tur "racticat anume (nă ă ă ă *eamul * eretei. Cole*ul s u ie$i din * eret $i se a"ro"ie deă ă ma$ina lui Falid. Purta la $old o teac nou !nou ) din "iele) cuă ă ţă un revolver Ca"inda Tabanca de / mm.

A*entul se a"lec $i cercet interiorul ma$inii.ă ăH Pa$a"oartele) v ro*.ăH Si*ur c da) r s"unse Falid. Scoase un teanc de acte cuă ă

co"erte "ortocalii din bordul ma$inii $i i le (ntinse z2mbindunc ionarului.ţ Turcul cel scund) "urt2nd o musta deas ) com"arţă ă ă

oto*ra iile din "a$a"oarte cu c i"urile celor din ma$in . 3$iă (nde"linea sarcina tacticos) r s se *r beasc deloc.ă ă ă ă ă

H Cu ce ocazie c l tori i (n TurciaI dori el s a le.ă ă ţ ăH 7er*em la o (nmorm2ntare) r s"unse Falid) iar a"oi cuă ă

semn c tre cele dou ma$ini din urm : Cu to ii.ă ă ă ţH nde anumeIH La Darran.+unc ionarul "rivi s"re celelalte ma$ini $i) du" o cli" deţ ă ă

*2ndire) (ntreb :ăH ' "osatul avea doar "rieteni b rba iIă ă ţH Ne!am l sat nevestele s aib *ri# de co"ii) e-"lic Falid.ă ă ă ă ăH N!au dorit s (i aduc un ultim oma*iu decedatuluiIă ăH + ceam a aceri cu acel om) nevestele $i co"iii no$tri n!auă

avut ocazia s !l cunoasc ) s"use Falid.ă ăH Cum se numeaI (ntreb unc ionarul.ă ţH Tansu <zal) r s"unse Falid. A murit s2mb t ) (ntr!ună ă ă

accident de ma$in ) s!a dat "este ca" (ntr!o "r "astie.ă ăame$ul ($i aran# *ulerul vestonului militar) (l "rivi o vremeă

"e Falid r s scoat un cuv2nt) a"oi se (ndre"ta s"re * eret .ă ă ă ă ă Celalalt *r nicer nu!$i des"rinsese c tarea armei din direc iaă ă ţ ma$inii.

%bra im ascultase conversa ia dintre cei doi. Jtia c Falidţ ă s"usese adev rul) c acel Tansu <zal murise e-act a$a. Falid nuă ă "recizase (ns c res"ectivul usese un kurd care ($i tr daseă ă ă

3"



"o"orul. 3i condusese "e turci la un de"ozit secret de armamentde sub un "od antic roman) (n canionul ?o"rulu. <amenii lui?enan (l e-ecutaser "entru tr dare.ă ă

%bra im ($i $terse cu v2r ul de*etului sudoarea din oc i.Continua s trans"ire abundent) at2t din cauza c ldurii) c2t $i aă ă

tensiunii nervoase. Actele sale) ca $i cele ale lui Falid) useseră

ob inute "e baza unui certi icat de na$tere als. Turcii) de$i nuţ $tiau cum ar ta) cuno$teau numele lui Falid. 5ac ar i $tiut cuă ă cine aveau de!a ace) *r nicerii l!ar i arestat imediat "e sirian.ă

Turcul d du un tele on) recitind "e r2nd numele (nscrise (nă "a$a"oarte. %bra im (l ur( din ad2ncul su letului. 6ra doar un

unc ionar minor) dar ac iona de "arc ar i ost "us s " zeascţ ţ ă ă ă ă intrarea (n 5omul de Piatr . Turcii ace$tia erau li"si i de sim ulă ţ ţ m surii.ă

%bra im ($i (ndre"t aten ia asu"ra soldatului (narmat. 5ină ţ discu iile "e care le "urtaser (n tim" ce "l nuiau ac iunea)ţ ă ă ţ %bra im $tia c ) (n cazul (n care unul dintre "asa*eri ar i ostă recunoscut dre"t o "ersoan c utat de autorit i) sau ie $iă ă ă ăţ numai sus"ectat de a$a ceva) "aznicul ar i tras r avertismentă ă

(n cauciucuri. 5ac oricare dintre sirieni ar i scos vreo arm )ă ă "aznicul rontierei avea dre"tul de a desc ide ocul "entru aucide. 3nainte de a ri"osta) tovar $ul s u ar i a" sat "e ună ă ă buton) alert2nd ast el unitatea de "atrulare a lat la o"t kilometriă distan . n elico"ter (narmat era "re* tit de decolare) *ata sţă ă ă intervin (n orice moment.ă

,r nicerii sirieni nu aveau s intervin dec2t (n cazul (n care s!ă ă ăar i desc is ocul asu"ra lor. Nu aveau dre"t de ac iune "eţ teritoriul Turciei.

%bra im se l sase (n #os "e banc et ) av2nd "rivirea a intită ă ţ ă s"re Cadillac. 3n drea"ta sa) (n s"a iul dintre banc et $i "ortier )ţ ă ă se a la o canistr cu *aze lacrimo*ene. 6ra "re* tit s ac ioneze)ă ă ă ţ imediat ce Falid avea s dea semnalul.ă

Turcul cel m run el (nc ise u$a * eretei $i reveni la ma$in .ă ţ ă Se (nclin u$or) in2nd "a$a"oartele ca un #uc tor de c r i ceă ţ ă ă ţ arat adversarilor o m2n c2$ti* toare.ă ă ă

H Ave i a"robare "entru o vizit de dou zeci $i "atru de ore.ţ ă ă La (ntoarcere ave i obli*a ia s " r si i ara "e la acela$i "unctţ ţ ă ă ă ţ ţ de trecere a rontierei.

H 5a) v mul umesc) (ncuviin Falid.ă ţ ţăame$ul se ridic ) (ntinz2ndu!i "a$a"oartele. + cu un semn cuă ă m2na c tre cea de!a doua ma$in ) a"oi se (ntoarse la * eret $iă ă ă

3



ridic bariera) l s2nd ma$ina lui Falid s treac . 5u" trecereaă ă ă ă ă Cadillac!ului) bariera u cobor2t din nou.ă

5od*e!ul avans "2n (n dre"tul * eretei. Falid o"ri ma$inaă ă imediat du" barier .ă ă

H 5 !i drumul mai de"arteK (i stri* vame$ul. Te a#un* dină ă

urm mai t2rziu.ă

Falid ($i scoase m2na st2n* "e *eamul cobor2t $i o lutur )ă ă (n semn c (n elesese.ă ţ

H 6!n re*ul K rosti el $i ($i l s m2na (n #os) atin*2nd "ortiera.ă ă ă3n cli"a aceea) %bra im $i ceilal i "asa*eri din cele dou ma$iniţ ă

se a"lecar (n a ar ) "e *eamurile desc ise) scoaser ca"aceleă ă ă cilindrilor "e care (i inuser ascun$i (n "odul "almei $i (i azv2rlirţ ă ă

(n direc ia * eretei. 3n tim" ce "aznicul cel scund se str duia s !ţ ă ă$i scoat "istolul) cel lalt desc ise ocul orbe$te) "rin umul *ros)ă ă "ortocaliu. Falid demar (n mar$arier) i*nor2nd bariera $i izbi (nă "lin * ereta. Aceasta se cl tin $i (m"u$c turile (ncetar ) dară ă ă ă numai "entru scurt vreme. < cli" mai t2rziu) $o erul ma$inii dină ă mi#loc scoase un "istol 7akarov "e *eam $i (nce"u s tra* )ă ă url2nd blesteme la adresa turcilor.

Prin valurile de *aze lacrimo*ene) %bra im (l v zu "e vame$ulă cel scund "r bu$indu!se. Cel din * eret desc ise din nou ocul)ă ă

(n ciuda a"tului c ad "ostul s u st tea s se d r2me $i seă ă ă ă ă ă um"luse cu *aze. Falid avans c2 iva metri) a"oi 2$ni iar cuă ţ ţ s"atele) de ast dat reu$ind s r stoarne * ereta.ă ă ă ă

5oi b rba i cobor2r din cea de!a doua ma$in . Purtau m $tiă ţ ă ă ă de *aze. 5is" rur (n norul de um "ortocaliu) iar %bra im auziă ă c2teva (m"u$c turi. A"oi se l s lini$tea.ă ă ă

%bra im "rivi (n urm ) c tre *r nicerii sirieni. Ace$tia seă ă ă ad "ostiser (n "ro"ria lor * eret ) cu armele "re* tite) dar nuă ă ă ă se *r beau s tra* .ă ă ă

5u" ce se convinse c am2ndoi turcii erau mor i $i (i mul umiă ă ţ ţ lui Alla "entru victorie) Falid se (ntoarse la ma$in $i d duă ă semnalul de "lecare.

3n vreme ce ma$inile " trundeau cu vitez cresc2nd "eă ă ă teritoriul Turciei) %bra im tr ia o senza ie nou . Sim ea cumă ţ ă ţ ner bdarea (l cu"rindea) acum) c2nd evenimentele luaser oă ă turnur irevocabil .ă ă

H L udat s ie Alla K $o"ti el r s vrea) iar a"oi *lasul i seă ă ă ă ă

ridic ) "rinz2nd cura# $i stri* : L udat s ie 7o amed $i "aceaă ă ă ă s coboare asu"r !iKă ă7a mud t cea. Sudoarea i se "relin*ea "e obra#ii su" i) s"reă ţ

3-



*ura cris"at . Pe banc eta din s"ate) cei doi tovar $i ai loră ă t ceau $i ei.ă

%bra im ridic "rivirea s"re ma$ina lui Falid. 5u" două ă ă minute) Cadillac!ul " r si $oseaua) lu2nd calea de$ertului auriu.ă ă 5od*e!ul $i +ordul (l urmar ) (m"ro$c2nd cu nisi" (n *oana loră

c tre vest. 5u" c2teva sute de metri) ma$inile se (m"otmolir (nă ă ă

nisi". Cobor2r cu to ii.ă ţ3n tim" ce %bra im $i 7a mud demontau banc etele)

(nl tur2nd "odeaua als ) ceilal i se a"ucar de lucru) ot r2 i $iă ă ţ ă ă ţ r s mai "iard tim"ul.ă ă ă ă

40



Luni, ora 14:4#,!ar"in, Turcia

6lico"terul Du* es B==5 e un a"arat de zbor e-trem desilen ios) datorit amortizoarelor cu care este "rev zut motorulţ ă ă Allison @B=!C@=>. Am"ena#ul (n T asi*ur o stabilitate mare laă orice vitez ) "recum $i o incredibil manevrabilitate. Pe banc etaă ă

din a au loc "ilotul $i co"ilotul) iar locurile din s"ate "ot iţă ocu"ate de dou "2n la "atru "ersoane. Ad u*ind la toateă ă ă acestea o arm de calibrul @= montat lateral $i o alta)ă ă automat ) de B=) ană samblul constituie un ve icul ideal "entrumisiunile de "atrulare.

C2nd alarma dat de "ostul de "az a rontierei de la nord deă ă amis li (nce"u s sune) "ilotul $i co"ilotul de la avan"ostulă

bazei +or elor Aeriene de la 7ardin tocmai luau masa. 5eţ diminea ) e-ecutaser o misiune de "atrulare de o or )ţă ă ă urm toarea urm2nd s aib loc abia "e la ora "atru. Cei doi seă ă ă bucurar (ns c2nd auzir semnalul. 5e c2nd *uvernul (nce"useă ă ă s ri"osteze (n or la ac iunile kurzilor) (n zon domnea lini$tea.ă ţă ţ ă 6ra at2t de lini$te) (nc2t cei doi "ilo i se temeau c ($i vor "ierdeţ ă antrenamentul) din li"sa ac iunii. La cinci minute de la semnalulţ de alarm ) erau de#a (n aer.ă

Oburau la mic altitudine) survol2nd sate izolate $i ermeă r zle e) sin*urele semne ale "rezen ei omene$ti "2n laă ţ ţ ă

rontier . Ne"ut2nd s !i contacteze "e cei doi *r niceri "rină ă ă radio) cei doi "ilo i intrar (n alert de cum (nce"ur s seţ ă ă ă ă a"ro"ie de *rani . Pilotul ($i conducea elico"terul a"roa"e deţă solul cr "at de usc ciune) (ncerc2nd s se men in tot tim"ul cuă ă ă ţ ă soarele (n s"ate) "entru a (n*reuna sarcina unui eventualtr * tor de la sol care i!ar i luat dre"t int .ă ă ţ ă

Cei doi v zur e"avele ma$inilor (nainte de a i re"erată ă * ereta distrus . <colind zona dins"re nord) r s de" $ească ă ă ă ă ă

rontiera) contactar cartierul *eneral "rin radio) anun 2ndă ţ desco"erirea mor ii celor doi *r niceri) "recum $i a treiţ ă conduc tori ai unor automobile) la mic distan de *rani .ă ă ţă ţă

41



H 5u" toate "robabilit ile) s!a tras asu"ra celor treiă ăţ ve icule) rosti "ilotul (n micro onul ata$at c $tii.ă

Privi cu aten ie "rin vizor) a"oi continu :ţ ăH 5oi dintre $o eri "ar a i mor i9 al treilea mai mi$c (nc .ţ ă ăH om trimite o ec i" medical aero"urtat ) r s"unseă ă ă ă

dis"ecerul.H Am im"resia c ma$inile au or at bariera) au lovit * ereta)ă ţ iar *r nicerii au desc is ocul asu"ra lor) s"use "ilotul. Sin*urulă su"ravie uitor nu "are a i (ntr!o orm "rea bun . Cerţ ă ă "ermisiunea s aterizez $i s !i "un c2teva (ntreb ri (nainte să ă ă ă moar .ă

La cel lalt ca" t al irului avur loc consult ri) a"oi dis"ecerulă ă ă ă (i r s"unse:ă

H C "itanul ,alata v transmite s ac iona i du" cum crede iă ă ă ţ ţ ă ţ de cuviin . Care e situa ia *r nicerilor sirieniIţă ţ ă

H Am2ndoi sunt (n interiorul * eretei) r s"unse "ilotul. Nu "ară s i ost r ni i. Crede i c ar i cazul s !i contact mIă ă ţ ţ ă ă ă

H Nu) r s"unse dis"ecerul. or i contacta i "e caleă ţ *uvernamental .ă

Pilotul nu u deloc sur"rins de aceast reac ie. 5ac mor ii $iă ţ ă ţ r nitul erau sirieni) *r nicerii sirieni aveau s re uze s deaă ă ă ă in orma ii turcilor. 5ac erau turci) m rturia lor n!ar i meritat)ţ ă ă oricum) (ncredere. Pe de alt "arte) de"lasarea dincolo deă *rani a "ilo ilor ar i necesitat a"rob ri la nivel (nalt) un "rocesţă ţ ă anevoios $i) "ractic) inutil.

Pilotul cobor( elico"terul "2n la dois"rezece metri (n l ime)ă ă ţ d2nd din nou ocol zonei. Curentul de aer al elicei st2rni nisi"ul)

(m"iedic2nd vizibilitatea. 3l anun "e co"ilot c aveau s ieţă ă ă nevoi i s aterizeze.ţ ă

6lico"terul lu contact cu solul la a"ro-imativ cincizeci deă metri de cele trei ma$ini. Am2ndoi ($i luar armele semiautomateă 7odel /08 din rastelul de "e "eretele cabinei $i ($i "user ă oc elarii de "rotec ie (m"otriva nisi"ului (m"r $tiat (n toateţ ă direc iile de rotirea elicelor. Co"ilotul cobor( cel dint2i. 3nc iseţ u$a $i ocoli elico"terul) "2n (n dre"tul u$ii "ilotului. A"oi "ilotulă cobor() la r2ndul s u. L s elicea (n unc iune) (n eventualitateaă ă ă ţ c ar i ost nevoi i s decoleze (n *rab . Cei doi se (ndre"tar ) (nă ţ ă ă ă $ir indian) s"re "rima ma$in ) un Cadillac) al c rei $o er era (ncă ă ă

(n via .ţă> rbatul z cea a"lecat "este *eamul "e #um tate cobor2t.ă ă ă >ra ul (i at2rna (n "aralel cu "ortiera) iar de!a lun*ul m2neciiţ

42



s2n*ele i se "relin*ea "e de*ete) (n nisi". 'idic "rivirea) cu mariă e orturi.

H A#uta i!m Mţ ăCo"ilotul ($i ridic arma. Privi s"re drea"ta) a"oi s"re st2n*a.ă

Pilotul "orni (nainte) cu arma "re* tit .ă ă

Co"ilotul se o"ri) ($i rezem "atul armei de um r) (ndre"t2nd!oă ă

s"re $o erul r nit. Pilotul continu s (nainteze) (ncetinind c2ndă ă ă a#unse (n dre"tul ma$inii. Arunc o "rivire la banc eta din s"ate)ă a"oi d du ocol ma$inii) asi*ur2ndu!se c nu era nimeni ascunsă ă dincolo de ea sau dedesubt. <bserv cauciucurile careă e-"lodaser ) a"oi reveni din nou (n dre"tul $o erului.ă

' nitul b rbos ridic "rivirea.ă ă ăH Cine e$tiI (l (ntreb "ilotul.ă' nitul (ncerc s (n*aime ceva. ocea (i era o $oa"t abiaă ă ă ă

audibil .ăPilotul se a"lec .ăH 'e"et KăJo erul (n* i i (n sec $i ($i ridic m2na r nit . A"oi) cu oţ ă ă ă

mi$care ra"id ) (l a"uc "e "ilot de cea ) izbindu!i cu "utereă ă ă runtea de mar*inea *eamului ridicat.

Pilotul se a la (n b taia ocului cole*ului s u. 3n vreme ceă ă acesta se retr *ea) c ut2nd o "ozi ie mai bun "entru a tra*e)ă ă ţ ă un b rbat se ridic din nisi") (n s"atele lui. +usese (ntins subă ă nisi") cu arma al turi9 turcului nu!i u dat s vad ra ala care (iă ă ă curm via a. 5e (ndat ce co"ilotul se "r bu$i) Falid (i d duă ţ ă ă ă drumul "ilotului. Acesta se d du (na"oi) (m"leticindu!se $i c zuă ă "e s"ate. Nisi"ul nu a"ucase s se scuture (nc de "e ainele luiă ă 7a mud) c2nd acesta (l (m"u$c "e "ilot.ă

%bra im se ridic ) la r2ndul s u) din nisi") de cealalt "arte aă ă ă ma$inii. Se ascunsese acolo (n eventualitatea c elico"terul ar iă aterizat de acea "arte. Ceilal i sirieni ie$ir din "ortba*a#eleţ ă ma$inilor.

Falid desc ise "ortiera $i ie$i din ma$in . 5ezle* 2$ia dină ă "iele le*at de antebra $i scoase "un*a cu s2n*e de ca"r "eă ţ ă care aceasta o re inuse ascuns sub m2nec . Arunc "un*a (nţ ă ă ă ma$in ) a"oi ($i scoase de la subsuoara drea"t revolverul $i (lă ă v2r( la centur .ă

Falid se (ndre"t (n "as aler* tor c tre elico"ter.ă ă ă

H N!am "ierdut nici un omK stri* el) "lin de m2ndrie. Nici nuă era nevoie s venim at2 ia. Planul t u a ost bun) 7a mud.ă ţ ă 1 Al2fi s'u*r, r s"unse 7a mud) scutur2ndu!$i irele de nisi"ă

43



din " r. 3 i mul umesc.ă ţ ţ%bra im "orni (n u* "e urmele lui Falid. 3n a ara ostului "ilotă

din +or ele Aeriene Siriene) era sin*urul care se "rice"ea) c2t deţ c2t) la elico"tere.

H 7i!a ost team M) (nce"u el) scui"2nd (n uriat nisi"ul. 7i!aă

ost team c elicele ne!ar i "utut desco"eri) st2rnind nisi"ul.ă ă

H 3n cazul sta) i!a$ i (m"u$cat eu "e turci) r s"unse Falid)ă ă desc iz2nd u$a de "e "artea "ilotului.

3nainte de a urca (n elico"ter) (ntinse m2na $i (nc ise a"aratulde emisie!rece" ie.ţ

%bra im o lu "e "artea cealalt ) s"re u$a co"ilotului. 3n vremeă ă ce restul oamenilor veneau (n u* ) se "re* ti s (nc idă ă ă ă emi torul de re"erare al elico"terului. La un semn din ca" al luiţă Falid) cei doi a" sar simultan "e cele dou butoane. La >azaă ă ă 7ardin) turcii aveau s "resu"un c elico"terul su erise oă ă ă de ec iune nea$te"tat $i se "r bu$ise. 6 orturile de salvareţ ă ă aveau s ie concentrate) "rin urmare) "e traseul de zboră "restabilit.

H Nu din cauza turcilor (mi ac "robleme) s"use %bra im. Am"l nuit iecare detaliu al acestei o"era iuni. 6u am re"arată ţ elico"tere) iar tu le!ai "ilotat. Ji totu$i) nici unul dintre noi nu s!a*2ndit la asta.

H Ne"rev zutul se "oate ivi de oriunde) (i atrase aten iaă ţ Falid) urc2nd la bord.

H 6 adev rat) (ncuviin %bra im. 5ar sta era domeniul (nă ţă ă care noi doi suntem s"eciali$ti.

H Poate c tocmaiă de aceea am sc "at din vedere acestă am nunt) (l re"ezi Falid. 6 un avertisment. Scrie (n Carteaă S 2nt : Nici un "o"or nu va i "ede"sit) "2n c2nd nu oi trimiteă ă un a"ostol "entru a!i da de $tire;. Ni s!a dat de $tire) asta!i tot.

%bra im re lect la s"usele lui Falid) (n vreme ce tovar $ii s iă ă ă se (mbr i$au) ur2ndu!$i unii altora noroc. A"oi trei dintre eiăţ revenir la ma$ini. Aveau s le conduc (na"oi (n Siria. Av2ndă ă ă dre"t aco"erire "uterea de oc a unui elico"ter) *r nicerii sirieniă aveau s !i lase s treac r a le "une vreo (ntrebare. %ară ă ă ă ă ulterior) (n cazul unei anc ete ordonate de la 5amasc sau de laAnkara) nu aveau s vorbeasc ) de teama re"resaliilor.ă ă

H 5e!acum) nu mai are nici un rost s "rivim (na"oi) li seă

adres Falid celor trei tovar $i ai s i r ma$i (n elico"ter. 5e!ă ă ă ăacum) "rivim doar (nainte. 3nt ririle aero"urtate vor a#un*e aici (nă mai "u in de zece minute. Sunte i *ataI (ntreb el) "rivind "esteţ ţ ă

44



um r.ă7a mud a$te"tase ca Dassan) radio!o"eratorul ec i"ei) s ă

urce la bord. 'ezervoarele su"limentare de combustibil useser ă (nc rcate din ma$ini) (m"reun cu un rucsac m2nuit cu mareă ă b *are de seam . 5u" ce %bra im se a$ez comod la locul lui)ă ă ă ă

cu rucsacul bine i-at (ntre "icioare) 7a mud urc $i el (n cabin .ă ă

H Suntem *ata) anun 7a mud.ţă+ r s scoat o vorb ) Falid veri ic instrumentele de bord $iă ă ă ă ă ă

ambala motoarele. < cli" mai t2rziu) elico"terul decol .ă ă%bra im "rivi solul de$ertic (nde" rt2ndu!se. Joseaua deveniă

asemenea unei "an*lici de dantel ) alc tuit din "ete de as altă ă ă (ntret iate de modele din nisi") iar urmele masacrului deă dedesubt (nce"ur s se estom"eze. 3$i (ntoarse a a s"re soare.ă ă ţ Ar$i a r zb tea "rin "arbriz) ani il2nd e orturile instala iei de aerţ ă ă ţ condi ionat de a men ine r coare (n cabin .ţ ţ ă ă

Soarele "2r#ole$te) a$a cum (i vom "2r#oli noi "e turcii care au (ncercat s ne stin* l c rile) ($i zise %bra im.ă ă ă ă

Falid avea dre"tate. + cuser o *re$eal de calcul9 unaă ă ă sin*ur . Ji totu$i) reu$iser s ($i atin* elul. Acum nu leă ă ă ă ţ r m2nea dec2t s "riveasc (nainte) s"re urm toarea int ) multă ă ă ă ţ ă mai im"ortant . 3nainte) s"re deznod m2ntul unei aventuri ceă ă avea s ie s rb torit de (ntrea*a na iune kurd . S"re o ac iuneă ă ă ă ţ ă ţ ce avea s obli*e lumea (ntrea* s acorde aten ia de multă ă ă ţ cuvenit str daniilor lor.ă ă

3nainte) c tre s 2r$itul ordinii mondiale e-istente (n "rezent.ă

45



"

Luni, ora #:(6,Washin$ton, %&C&

Crede!m ) 7att) nici "e mine nu m bucur deloc situa ia)ă ă ă ţ rosti Paul Dood) s 2r$ind de b ut "rima cea$c de ca ea a zilei) laă ă Centrul de Comand . Ste" en iens ne!a ost un "rieten a"ro"iată $i l!a$ a#uta cu cea mai mare "l cere.ă

H Atunci ai s !l a#ut m) insist Stoll.ă ă ă6ra a$ezat "e cana"eaua din st2n*a intr rii) le* n2ndu!$iă ă nervos *enunc iul.

H La naiba) doar suntem a*en i secre i. Daide s !l r "im $i s !ţ ţ ă ă ăi urniz m o nou identitate.ă ă

Dood se (ncrunt .ăH 7 a$te"tam la o "ro"unere mai serioas din "artea ta.ă ăStoll continu s !l "riveasc "e Dood) evit2nd "rivirileă ă ă

o i erului res"onsabil cu rela iile "olitice $i economice 7art aţ ţ 7ackall. Aceasta era a$ezat (n st2n*a sa. Avea bra eleă ţ

(ncruci$ate $i arborase o e-"resie c2tu$i de "u in (n ele* toare.ţ ţ ăH >un) m rturisesc c nu $tiu ce!am "utea ace) recunoscuă ă

Stoll. 5ar co"oii (nseta i de s2n*e de "e Ca"itol Dill nu se vorţ a"uca de treab dec2t "este vreo or $i #um tate. P2n atunciă ă ă ă am "utea sa acem ceva. Am "utea alc tui o lista a misiunilor (nă care Ste" en ne!a s"ri#init. Sau i!am "utea aduna laolalt "e ceiă ale c ror vie i au ost salvate datorit lui. %isuse) toate astea ară ţ ă trebui s ie luate (n considerareKă

H Nu vor i luate (n considerare dec2t dac toate acele vie iă ţ salvate vor aduce multe voturi cuiva) bomb ni Dood.ă

7art a ($i (ncruci$ "icioarele lun*i.ăH 7att) ( i a"reciez loialitatea. 5ar deturnarea de onduri e unţ

subiect ierbinte la ora asta. Ste" en iens a ost sur"rins lu2ndonduri de la un "roiect $i aloc2ndu!le altuia.

H 5a) iindc $tia c res"ectivul "roiect era vital "entruă ă si*uran a na ional ) ar*ument Stoll. Nu (nseamn c s!aţ ţ ă ă ă ă (mbo* it din astaKăţ

H N!are im"ortan ) cl tin din ca" 7art a. A (nc lcat re*ulile.ţă ă ă ă4



H Ni$te re*uli idioate.H Nici asta n!are im"ortan ) relu ea. Sincer) sin*urul lucru laţă ă

care am "utea s"era este ca nimeni din comisie s nu aib ideeaă ă de a lua la rost Centrul de Comand "entru acces necuvenit laă resursele >N'!ului.

H Acces "re eren ial) o corect Dood.ţ ă

H 6-act) (ncuviin ea. S vedem dac Larry 'ac lin va olosiţă ă ă tot termenul sta atunci c2nd b ie ii lui de la C%A vor de"uneă ă ţ m rturie c au avut "arte de un tim" de acces la sateli i de zeceă ă ţ ori mai redus. Ji ce crede i c se va (nt2m"la c2nd Comisia deţ ă Su"rave* ere a Serviciilor Secrete din Con*res va decide s ă arunce o "rivire "rin eviden ele noastre inanciareI N!amţ retribuit >N'!ul de iecare dat "entru tim"ul de acces acordat)ă

iindc res"ectivul tim" de acces nici m car nu era cu"rins (nă ă bu*etul nostru.

H 5atoriile res"ective au ost (nre*istrate (n contul bu*etului"entru anul viitor) interveni Dood.

H Con*resul va i de " rere c ne!am (ntins mai mult dec2tă ă ne!a ost "la"uma) (i s"use 7art a. Ji va dori s a le cum $i deă ce.

H ede iIK izbucni Stoll) b t2nd din "alme. Aceastţ ă ă eventualitate e un motiv (n "lus s !l sus inem "e Steven. nă ţ sin*ur birou "oate constitui o int . 5ou ) de aceea$i "arte aţ ă ă baricadei) (nseamn un ront comun. Adic "utere. 5ac s"ri#inimă ă ă >N'!ul) Con*resul va sta "e *2nduri (nainte de a s ri la *2tulă nostru. 7ai ales dac ar e-ista "osibilitatea ca si*uran aă ţ na ional s aib de su erit (n urma unor investi*a iiţ ă ă ă ţ a"ro undateM

7art a ($i (ntoarse "rivirea s"re Dood.H O u a$a) Paul) unii dintre re"rezentan i ar i (nc2nta i s !$iă ţ ţ ă

su lece m2necile "entru a da "este ca" tot ce ine de si*uran aţ ţ na ionala. Jtii ce mi!a ost dat s aud de la "rietenii mei dinţ ă Con*res de c2nd 7ike 'od*ers a evitat ca Ga"onia s aib "arteă ă de rac etele nucleare ale Coreei de NordI nii m!au (ntrebat:

5e ce trebuie s "l tim noi "entru a a" ra Ga"onia de terori$tiI;ă ă ă %ar al ii mi!au s"us: >un treab K Cum se ace (ns c n!a i a latţ ă ă ă ă ţ mai devreme de e-isten a unui com"lotI; Acela$i lucru s!aţ re"etat $i cu ocazia arunc rii (n aer a tunelului din Ne York. L!ă

am * sit "e "ta$) dar ti"icarii din Con*res au vrut s a le de ceă ă ă serviciile noastre secrete n!au a lat mai devreme ce urma s se ă (nt2m"le) "entru a!l (m"iedica s ac ioneze. Nu) 7att. Suntemă ţ

4"



"rea a"roa"e de "osibilitatea de a ne scu unda noi (n$ine) "entrua ne mai a"uca acum s le* n m barca.ă ă ă

H Nu i!am cerut s le*eni nimic) o re"ezi Stoll. Nu su*eramţ ă dec2t s !i arunc m omului un colac de salvare.ă ă

H S!ar "utea s avem noi (n$ine nevoie de a$a ceva) re"lică ă

7art a.Stoll ridic m2inile) ot r2t s "rotesteze) a"oi le l s s cad .ă ă ă ă ă ă ăH A$adar) asta!i tot ce "utem ace "entru un "rieten bun $i

loialI (l l s m (n urtun ) s se descurce cum o "uteaI La dracuE)ă ă ă ă Paul) asta!i soarta care m a$tea"t "e mine) "e 7art a) sau "eă ă oricare altul de la Centrul de Comand ) (n cazul (n care intr m (nă ă buclucI

H Credeam c m cuno$ti mai bine de!at2t) s"use Dood.ă ăH <ricum) nu!i totuna) zise 7art a.H 5e ceI se (n ierb2nt Stoll. +iindc semn m "e statul deă ă ă

"lat de!aici $i nu din alt "arteIă ăH Nu) r s"unse 7art a) calm. +iindc cei care conduc Centrulă ă

de Comanda ar trebui s a"robe orice ac iune care te!ar "uteaă ţ b *a (n bucluc. 5ac noi am da und verde $i aceast decizie ară ă ă ă

i *re$it ) am r s"unde al turi de tine. A$a ar i corect.ă ă ăStoll ($i (ntoarse "rivirea de la 7art a s"re Dood.H %art !m ) Paul) dar 7art a e aici numai iindc Lo ell eă ă ă

"lecat. Ai vrut o o"inie avoc easc $i i!a o erit!o. Acum ac a"elăţ ă ţ la #udecata ta moral .ă

H Sus ii) a$adar) c a res"ecta le*ile ar i imoralI (ntrebţ ă ă 7art a) ul*er2ndu!l din "riviri.

H Nicidecum) urm Stoll. 7i!am ales cu *ri# cuvintele. Amă ă s"us doar c o"inia ta este cea valabil din "unct de vedereă ă le*al.

H <"inia mea din "unct de vedere moral e identic ) "u niă 7art a. <mul a *re$it. Noi nu. 5ac (l sus inem acum) un individă ţ dornic de "ublicitate ar "utea avea ideea de a studia cu lu"aurm toarea noastr o"era iune. 5e ce am risca una ca astaIă ă ţ

H +iindc a$a se cuvine) de!aia) r s"unse Stoll. Credeam că ă ă aici) (n comunitatea serviciilor de in orma ii) suntem cu to ii oţ ţ

amilie. Ji nu cred c s!ar scandaliza cineva dac Paul sau maiă ă ales tu) o ne*res Mă

H < a ro!american ) (l corect ea) t ios.ă ă ă

H M S!ar duce la comisia de anc et $i ar s"une membrilor eiă c a"tele bune ale lui iens valoreaz mult mai mult dec2tă ă "roasta ins"ira ie "e care a avut!o atin*2ndu!se de ondurileţ

4



avansate. %isuse) n!a b *at nici un ban (n buzunarK Totul s!aă c eltuit s"re binele >N'!ului.

H S"re * inionul lui) datoria na ional a crescut ni el dinţ ă ţ cauza a ceea ce a cut) s"use 7art a. %ar cei a ecta i deă ţ cre$terea dob2nzii au ost contribuabilii. 5atorit modului s uă ă

creativ de a conce"e contabilitatea) cet eanul de r2nd e bun deăţ

"lat "entru vreo o"tzeci de milioane.ăH A olosit banii "entru a!$i "utea (nde"lini datoria (n mai

bune condi ii) scr2$ni Stoll. A cut!o s"re binele cet eanului deţ ă ăţ r2ndK

Dood contem"l cea$ca *oal de ca ea "e care o avea (n a .ă ă ţă Acas ) so ia sa " stra doar c nile a"ar in2nd unor serviciiă ţ ă ă ţ com"lete. Cea$ca asta era a lui) o cea$c !suvenir "rimit (nă ă amintirea unui meci al veteranilor ec i"ei L.A. 'ams or*anizat de7unici"alitatea din Los An*eles) de la ostul unda$ al ec i"ei)'oman ,abriel.

Ji Centrul de Comand era tot al lui. 6ra datoria sa s aibă ă ă *ri# de buna lui unc ionare. Ste" en iens (l a#utase (n acestă ţ sens. A#utase Centrul de Comand s salveze vie i omene$ti $i să ă ţ ă a"ere na iuni. %ar acum) Ste" en iens avea nevoie de a#utor.ţ

Dood se con runta acum cu o dilem deosebit de di icil : aveaă ă oare dre"tul s ri$te viitorul subordona ilor s i direc i) care ar iă ţ ă ţ "utut i a ecta i de eventualele ri"oste $i reduceri de onduri)ţ "entru cineva din a ara institu ieiIţ

5e "arc ar i citit *2ndurile $e ului s u) Stoll ru"se t cerea "eă ă ă un ton sumbru:

H Presu"un c "olitica Centrului de Comand este de a!iă ă s"ri#ini "e cei ce!i datoreaz loialitate) nu "e cei care i!o o er deă ă bun voie.ă

H Nu!i vorba de o di otomie c iar at2t de cate*oric ) iar voi oă $ti i oarte bine) (ncerc Dood s!o drea* .ţ ă ă7art a ($i le* n "iciorul) un *est nervos care indica a"tul că ă ă era iritat ) dar nu era dis"us s se an*a#eze (ntr!o con runtareă ă ă inutil . 7art a era (ntotdeauna iritat atunci c2nd Dood sau altulă ă dintre su"eriorii s i lua o decizie care i!ar i "utut "une (n "ericolă "ro"ria carier . 5ar ambi ia ei nu era (n mod necesar un lucruă ţ r u.ă

H Cine e cel mai bun "rieten al nostru (n comisia de anc et I ă

i se adres Dood) 7art ei.ăH 5e"inde) r s"unse ea) (nc iritat . Crezi c o "utemă ă ă ă considera "e senatoarea +o- "rietena noastr I ă

4-



Senatoarea +o- usese) "2n de cur2nd) cea care conduseseă asaltul menit s reduc ondurile alocate Centrului de Comand .ă ă ă Atitudinea ei se sc imbase (ns radical atunci c2nd Dood)ă anc et2nd (n ,ermania) reu$ise s !l * seasc "e cel care oă ă ă asasinase "e iica senatoarei) cu decenii (n urm . ă

H 5eocamdat ) senatoarea +o- se num r "rintre "rieteniiă ă ă

no$tri) s"use Dood. 3ns ) a$a cum s"unea 7att mai devreme)ă unul e o int ) (n vreme ce doi (nseamn "utere. 5ac vom iţ ă ă ă nevoi i s ne "rindem (n or ) "e cine altcineva am "utea contaIţ ă ă

H Pe nimeni) cl tin 7art a din ca". Cinci dintre ceilal i o"tă ă ţ membri ai comisiei se "re* tesc de ale*eri) iar "re$edinteleă comisiei) senatorul Land e r) a trans ormat subiectul (ntr!ocruciad "ersonal . Cu to ii vor ace tot ce le va sta (n "utină ă ţ ţă "entru a ie$i c2t mai bine (n eviden . Asta (nseamn c vorţă ă ă a" ra interesele contribuabililor "ede"sindu!l "e cel care!a c lcată ă "e bec. Cei doi senatori care nu sunt (n cam"anie electorala sunt>oyd $i ,ri it 9 am2ndoi sunt "rieteni la cataram cu Larryă 'ac lin.

Dood se (ncrunt . 'ac lin) directorul C%A) nu se num ra "rintreă ă anii Centrului de Comand . Perce"ea noul centru de *estionareă

a crizelor dre"t un rival care mono"olizase o bun "arte aă atribu iilor e-terne ale a*en iei "e care o conducea) de$i aveaţ ţ doar $a"tezeci $i o"t de an*a#a i cu norm (ntrea* . A$adar)ţ ă ă >arbara +o- r m2nea sin*ura "e al c rei s"ri#in "uteau conta. %ară ă Dood avea (ndoieli (n "rivin a deciziei "e care ea (ns $i avea s oţ ă ă

(mbr i$eze) dac restul comisiei $i "resa aveau s e-erciteăţ ă ă "resiuni asu"ra ei. 3n e*al m sur ) ar i "utut s!o (nver$uneze)ă ă ă sau s!o determine s dea (na"oi.ă

H Am2ndoi a i venit cu ar*umente solide) dar e-ist unţ ă am nunt "e care nu!l "utem i*nora) conc ise Dood. Suntemă im"lica i) indi erent dac ne "lace sau nu. A$adar) iresc ar i sţ ă ă "relu m noi (n$ine o ensiva.ă

7att se lumin la a . 7art a (nce"u s !$i le*ene $i mai abitiră ţă ă "iciorul $i s bat darabana "e mar*inea cana"elei.ă ă

H 7art a) c2t de bine (l cuno$ti "e senatorul Land e rIH 5estul de va*. Ne!am (nt2lnit "e la c2te un dineu) o

rece" ie) "ur (nt2m"l tor. 6 t cut $i conservator) e-act a$a cumţ ă ă s"un ziarele. 5e ceI

H 5ac vom i cita i s com" rem (n a a comisiei) cei viza iă ţ ă ă ţ ţ vom i eu) 7ike 'od*ers $i 7att) e-"lic Dood. 5ar) dac tu ai ie$iă ă (n a din "ro"rie ini iativ ) am "utea (ntoarce totul (n olosulţă ţ ă

50



nostru.H 6uI se mir ea. 3n ideea c n!ar (ndr zni s atace oă ă ă ă

ne*res ;IăH Nicidecum) urm Dood. 6$ti sin*ura dintre noi care a ostă

im"licat ) r a avea de!a ace (n mod direct cu >N'!ul. Nu aiă ă ă

nici un "rieten acolo. 5in acest "unct de vedere) comisia te vaconsidera obiectiv . Ji) un lucru la el de im"ortant) e$tiă unc ionarul de ran* (nalt cel mai "u in cunoscut "ublicului.ţ ţ

Piciorul 7art ei (ncet s se le*ene) iar de*etele ($i (ncetară ă ă mi$carea nervoas . Dood $tia c "ro"unerea sa avea s !iă ă ă trezeasc interesul. Trecut de "atruzeci de ani) 7art a nuă ă inten iona s r m2n "entru totdeauna blocat la Centrul deţ ă ă ă ă Comand . < m rturie voluntar ) li"sit de "atim ) avea s !i o ereă ă ă ă ă ă ocazia a irm rii la nivel na ional. 6ra o motiva ie su icientă ţ ţ ă "entru a o determina s acce"te "rovocarea. Dood avea alteă motiva ii "entru a ado"ta aceast cale: oric2t de #ust ar i ostţ ă ă cauza anc etei) audierile comisiei erau (ntotdeauna s"ectacolebine "use la "unct. 5ac intr rile $i ie$irile din scen erau corectă ă ă re*izate) iar "rota*oni$tii ale$i cu *ri# $i diri#a i cu "rice"ere)ă ţ

(n r2n*erea "utea i trans ormat lesne (n trium .ăH Ji ce!ai vrea s le s"un acoloI vru s a le 7art a.ă ăH Adev rul) r s"unse Dood. Tocmai aici e "artea cea maiă ă

rumoas . ei s"une comisiei c da) (n anumite ocazii $i "entruă ă scurt vreme am mono"olizat resursele >N'!ului) (n interesulă si*uran ei na ionale. Le vei s"une c Ste" en iens e un erouţ ţ ă care ne!a a#utat s a" r m dre"turile omului $i s salv m vie i.ă ă ă ă ă ţ Senatorul Land e r nu ne va "utea ataca) iindc vom s"uneă adev rul. 5ac !l avem "e el $i "e senatoarea +o- de "arteaă ă noastr ) dac !l "rezent m "e iens ca "e un mare "atriot) vomă ă ă reu$i s !i (m"iedic m "e cei din comisie s se um le (n "ene. Nuă ă ă va mai r m2ne dec2t ca >N'!ul s returneze banii) o c estiuneă ă altminteri "licticoas ) c reia nici m car CNN!ul nu!i va acordaă ă ă "rea mult aten ie.ă ţ

7art a r mase t cut o vreme) a"oi rosti:ă ă ăH Am s m mai *2ndesc.ă ăDood era c2t "e ce s !i s"un : S!o aciK;) dar se o"ri la tim".ă ă

Jtia c 7art a era o emeie di icil ) cu care trebuia s se "oarteă ă ă cu m nu$i. Se mul umi s o (ntrebe:ă ţ ă

H Crezi c !mi "o i da un r s"uns "2n du" !mas Iă ţ ă ă ă ă6a (ncuviin $i ie$i.ţăStoll (l "rivi admirativ "e Dood.

51



H 3 i mul umesc) $e ule. orbesc oarte serios.ţ ţDood sorbi ultima "ic tur de ca ea din can .ă ă ăH Prietenul t u a cut!o de oaie) 7att. 5ar dac nu ne!amă ă ă

"une "ielea la b taie "entru un ti" de treab care ne!a ost ună ă "rieten loial) la ce!am mai i buniI

Stoll (i z2mbi) (i mul umi din nou) iar a"oi "lec $i el.ţ ă

' mas sin*ur) Dood se rec la oc i. +usese banc er $i "rimară ă al unei metro"ole. C2nd tat l s u avea v2rsta sa de!acum)ă ă "atruzeci $i trei de ani) era un contabil care lu"ta "entru a!$imen ine mica irm de consultan la su"ra a . Cum a#unseseţ ă ţă ţă oare iul lui +rank Dood (n acest moment al vie ii (n care cariereleţ se "uteau s 2r$i sau nu) (n care oamenii "uteau s sca"e cu viaă ţă sau nu) din cauza deciziilor luate de elI

5esi*ur) cuno$tea r s"unsul la (ntrebare. 3i "l cea s lucrezeă ă ă (n cadrul structurilor *uvernamentale $i credea cu t rie (nă viabilitatea sistemului. Credea de asemenea (n tot ce cea ă

iindc era convins c deciziile sale erau cele mai "otrivite.ă ă5ar) 5oamne) c2t era de *reu uneoriKCu aceste *2nduri) l s deo"arte com" timirea de sine.ă ă ă

'idic2ndu!se de la birou) Dood ($i lu cana $i ie$i) "entru a!$i maiă aduce o "or ie de ca ea.ţ

52



Luni, ora 1(:(3,Sanliurfa, Turcia

7ary 'ose 7o alley s 2r$i de derulat ultima veri icare asistemelor locale. Pro*ramul detectorului cu in raro$ii AL ! B

unc iona corect. 3n aceea$i situa ie se a la $i masivul a"arat cuţ ţ raze R "roiectat "entru detectarea reziduurilor unor e-"lozibili

"recum nitro*licerina) C!4) Semte-ul sau TNT!ul. Se asi*ur ) (nă eta"a urm toare) c acumulatorii C'C!ului $i bateriile solareă ă unc ionau la ca"acitatea ma-im ) iar rezultatul o mul umi. 5ouţ ă ţ ă

duzini de acumulatori erau destina i "unerii (n mi$care aţ sistemelor interne ale C'C!ului. Alte "atru baterii constituiaurezerva "entru "unerea (n mi$care a motorului camionetei) (ncazul (n care) s"re deosebire de acum) rezervorul cu benzin ar iă

ost *ol. Cele "atru baterii dou de (nalt tensiune $i dou deă ă ă #oas tensiune erau "roiectate "entru a asi*ura o autonomieă su"limentar de de"lasare de o mie dou sute de kilometri) ră ă ă ă o alt (nc rcare. To i acumulatorii erau de"ozita i (nă ă ţ ţ com"artimentul su"ra(n l at de un metru dou zeci "e o"tzeci deă ţ ă centimetri montat (n "odea. Panourile solare care asi*uraur cirea a"ei $i unc ionarea instala iei de aer condi ionat erau (nă ţ ţ ţ "er ecta stare.

T2n ra (n v2rst de dou zeci $i nou de ani se ridic . Seă ă ă ă ă *2ndea s ias "u in la soare $i s se dezmor easc ) (n cli"aă ă ţ ă ţ ă c2nd 7ike 'od*ers ru"se t cerea.ă

H 7ary 'ose) te!ar deran#a s instalezi $i s dai drumulă ă "ro*ramului <L7 conce"ut de 7att) (nainte de a te a"uca dealtcevaI

T l"ile tinerei emei sc2r 2ir "e "odeaua aco"erita cu oă ţ ă band sub ire $i neted de cauciuc antidera"ant) atunci c2ndă ţ ă aceasta se o"ri brusc) (ntorc2ndu!se. 5ac nu ar i avut "rivireaă

(ndre"tat (n alt "arte) 7ike 'od*ers ar i sesizat) cu si*uran )ă ă ţă cum umerii etei se l saser brusc la auzul s"uselor sale.ă ăH Si*ur c nu) nu e nici o "roblem ) re"lic 7ary 'ose)ă ă ă tr2ntindu!se (na"oi (n scaunul er*onomie.

53



Liz ,ordon) "si olo*ul Centrului de Comand ) o "reveniseă (naintea "lec rii din Fas in*ton c sin*urele radia ii de careă ă ţ avea s aib "arte) c2t vreme lucra cu 7ike 'od*ers) erau celeă ă ă emise de monitorul com"uterului9 nicidecum radia iile solareKţ

5u" ce (i re"artizase cole*ei sale noua (ns rcinare) 'od*ersă ă

se (ntinse) rela-2ndu!$i mu$c ii) r vreun cuv2nt. A"oi ($i reluă ă ă

lini$tit "ro"riile veri ic ri.ă%a te uit ) morm i 7ary 'ose (n sinea ei) *eneralul 'od*ersă ă

tocmai a cut o "auz Kă ă3$i (ndre"ta "rivirea "e ecran $i (nce"u s se #oace cu mouse!ă

ul. Pro*ramul <L7 <n!Line 7ole era C2rti a %nternetului;ţ creat de 7att Stoll. 5e$i am2ndoi abia a$te"tau s (l "un laă ă ă

(ncercare) instalarea "ro*ramului cea "arte din cea de!a douaă eta" a "unerii (n unc iune a ec i"amentului in ormatic al C'C!ă ţului $i ar i trebuit s aib loc de!abia (n #urul orei $ais"rezece. <ă ă ru* minte a *eneralului 'od*ers ec ivala (ns ) ca (ntotdeauna)ă ă cu un ordin.

T2n ra ($i rec oc ii obosi i) dar de*eaba. 'esim ea (ncă ă ţ ţ ă oboseala zborului $i di eren a de us orar) o oboseal ce re uzaţ ă s treac de la sine. 3$i luase doctoratul (n a"lica iile avansate "eă ă ţ com"uter $i bene icia) a$adar) de lu-ul de a lucra cu ma$ini cares su"lineasc inca"acitatea tem"orar de a *2ndi lim"ede aă ă ă creierului ei. Se (ntreba (ns c2te t2r*uri "roaste (nc eiaseră ă oamenii de stat americani (n aceast "arte a lumii numai iindcă ă nu erau ca"abili s *2ndeasc lim"edeMă ă

Nici (n aceast "rivin ) *eneralul 'od*ers nu " rea s i ostă ţă ă ă deloc a ectat) remarc ea. 5im"otriv ) ar ta mai vioi ca oric2nd.ă ă ă 6ra a$ezat cu s"atele la ea) (n a a unui "erete de monitoare ceţ a i$au ima*ini luate din satelit ale re*iunii) "recum $i in orma ii ţ diverse) de la nivelul radia iilor $i "2n la concentra ia smo*uluiţ ă ţ $i a aler*enilor din atmos er . n nivel ridicat al radia iilor (nă ţ banda microundelor semni ica o cre$tere a comunica iilorţ celulare) adesea un semn "revestitor al intensi ic rii activit iiă ăţ militare (n re*iune. < concentra ie mare a cantit ii de smo* sauţ ăţ de "olen din atmos er o erea date des"re e icien a estimat aă ţ ă tru"elor. 7ary 'ose usese sur"rins s a le de la Gerry F eeler)ă ă medicul Centrului de Comand ) c anti istaminicele constituiauă ă un element de neli"sit din armacia oric rei armate a lumii.ă

<ric2t de so isticate ar i ost armele unei na iuni) ele nu erau deţ nici un olos (n m2inile unor r zboinici cu oc ii in lama i.ă ţNu) ot r2t lucru) *eneralul 'od*ers nu sim ea oboseala. 7aryă ţ

54



'ose era convins c studierea tuturor acelor date (i cea c iară ă ă "l cere. 5e aceea nu mai cuser nici o "auz ) de la "r2nzulă ă ă ă

ru*al) luat (n *rab ) (n numai cincis"rezece minute) mult "reaă devreme. ,eneralul era "ierdut (n "rima sa incursiune (ndomeniul r zboaielor viitoare. ' zboaie ce nu vor i "urtate (ntreă ă

armate numeroase) ci (ntre *ru" ri mici) de c tre sateli iă ă ţ

(m"otriva unor com"utere sau a unor centre de comunica ii. ţ %namicii de m2ine nu aveau s ie batalioane disci"linate) ciă *ru" ri teroriste olosind arme c imice $i biolo*ice (m"otrivaă unor inte civile) lovind $i dis" r2nd. A"oi) ec i"e "recum cea aţ ă C'C!ului aveau s "l nuiasc ri"osta) cu o "recizie c irur*ical )ă ă ă ă * sind o cale "entru a a#un*e c2t mai a"roa"e de creierulă ac iunii inamice) lobotomiz2ndu!l cu a#utorul unui "luton de elitţ ă "recum ec i"a de interven ie a Centrului de Comand ) ori "rintr!ţ ăo rac et trimis cu "recizie) dac nu cumva "rin mi#locirea uneiă ă ă ma$ini ca"can ) a unui tele on sau a unui a"arat de ras trucat) (nă s"eran a c ) odat neutralizat creierul) membrele aveau s !$iţ ă ă ă

(nceteze unc ionarea.ţS"re deosebire de mul i dintre veteranii; care sus"inau du"ţ ă

vremurile de alt dat ) 7ary 'ose $tia c ) la cei "atruzeci $i cevaă ă ă de ani ai s i) 'od*ers era (nc2ntat de noile "rovoc ri aleă ă r zboiului modem. 6ra ascinat de ideile noi $i de metodeleă ori*inale de lu"t a"roa"e (n aceea$i m sur ca $i de in initele!iă ă ă "rovizii de a orisme $i citate. 3n acea diminea ) (n zori) c2nd ($iţă ocu"aser locurile (n a a monitoarelor) *eneralul (i declarase) cuă ţ un entuziasm adolescentin: Samuel Gackson s"unea odinioar : ă Lumea +nc nu e epui-at 9 abia aştept s v d m0ine ceva ce nuă ă ă ă mi2a mai fost dat s v d p0n acum.ă ă ă Ji eu a$te"t acela$i lucru)7ary 'ose.;

Punerea (n unc iune a <L7!ului durase e-act cincis"rezeceţ minute. S 2r$ind de instalat "ro*ramul) 7ary rula dia*nosticele)iar 'od*ers (i ceru s acceseze i$ierele +or elor Si*uran ei Turce.ă ţ ţ

oia s a le mai multe des"re colonelul Ne#at Seden) cel careă usese trimis s lucreze cu ei. 5u" " rerea lui 'od*ers) Sedenă ă ă

era) r (ndoial ) (ns rcinat $i s !i su"rave* eze. Se a$te"tase laă ă ă ă ă asta) a$a unc iona sistemul) "otrivit unui circuit asem n tor cuţ ă ă acela al azotului (n natur . Circuitul s"iona#ului era urm torul:ă ă 'od*ers $i ai s i (i su"rave* eau "e sirieni) dar $i "e turci9ă

israelienii (i ineau sub observa ie $i "e unii $i "e al ii) iind laţ ţ ţ r2ndul lor su"rave* ea i de c tre C%A. Prin urmare) conc iseţ ă 'od*ers) era a"roa"e iresc ca $i turcii s ie cu oc ii "e ei.ă

55



7ary 'ose b nuia (ns c cererea de in orma ii a *eneraluluiă ă ă ţ avea $i motiva ii dincolo de s era strict "olitic . 'od*ers voia "urţ ă $i sim"lu s cunoasc dinainte calibrul individului al turi de careă ă ă avea s "etreac un tim". St2nd l2n* el (n avionul C! 4 A careă ă ă

(i adusese (n Turcia) desco"erise calitatea su"rem a lui 'od*ers:ă

nu!i "l cea s ie (ncon#urat de oameni ie ei c iar $i du$mani ă ă

care nu erau la el de devota i sco"urilor lor "recum era el (nsu$i.ţ7ary 'ose se oi (n scaunul deloc con ortabil) (n vreme ce

e ectua comenzile necesare. 5eoarece scaunele er*onomiceceau un z*omot anume) u$or de recunoscut) cele din interiorulă

C'C!ului useser i-ate de "odea. %n*inerul!$e al Centrului deă Comand ) Darlan >ellock) avusese aceast idee) (nc dină ă ă momentul (n care C'C!ul era (nc (n aza de "roiect: +i-areaă scaunelor va (m"iedica decons"irarea (n a a unor eventualiţ curio$i care s!ar *2ndi s tra* cu urec ea. Ar i (ndea#uns deă ă ciudat s aud z*omotele "roduse de mobilierul de birou venindă ă din camioneta unei ec i"e de ar eolo*i) nu crede iI; ţ

7ary 'ose (n ele*ea ra iunea acestei decizii. Acest lucru n!oţ ţ (m"iedica (ns s blesteme scaunele din aluminiu) c2tu$i de "u ină ă ţ comode. Sim ea li"sa soarelui) (nc is aici) ca $i atunci c2ndţ ă lucra (n micul ei birou de la Centrul de Comand . ,eamurile dină s"ate useser scoase $i c2 iva "ere i izolatori des" r eauă ţ ţ ă ţ sec iunea din s"ate a camionetei de cea din a ) "ermi 2ndţ ţă ţ trecerea "rintr!o desc iz tur (n*ust ) r u$ . Stoll insistaseă ă ă ă ă ă "entru res"ectarea acestor "recau ii) mul i dintre s"ionii e"ociiţ ţ moderne iind ec i"a i cu truse "ortabile de detec ie;) a$aţ ţ numitele 5ete?;!uri. +iind) (n a"t) a"arate de rece" ie ţ "ortabile) acestea "ermiteau s"ionului (n cauz ) a lat a ar sauă ă c iar la o anumit distan de obiectiv) s citeasc ceea ceă ţă ă ă a" rea "e monitorul unui calculator) datorit varia iilor radia ieiă ă ţ ţ electroma*netice emise.Poate c!ar i trebuit s m (nrolez (n ec i"a de interven ie) ($iă ă ţ s"use 7ary 'ose. Antrenamente (n aer liber) s"ort) al"inism $i

(not la Academia +>% din uantico) ir*inia. Ac iune nonsto" (nţ b taia razelor soareluiK Se vedea (ns nevoit s admit ) cuă ă ă ă ă m2na "e inim ) c se bucura (ndea#uns de soare (n zilele eiă ă libere9 altminteri) (i "l ceau la nebunie com"uterele $i te nolo*iaă de v2r . Aşadar, +ncetea- a te mai pl0nge şi ve-i2 i deă ţ

programele tale, domnişoar : ăP rul lun* $i ne*ru al tinerei emei era str2ns (ntr!o coad deă ă cal) "entru a!l (m"iedica s se reverse "este tastatur (n tim" ceă ă

5



lucra. <c ii ei c "rui urm reau cu vioiciune monitorul.ă ă 7u$c2ndu!$i buzele) transmise "rin modem "ro*ramul <L7 (nre eaua in ormatic a cartierului *eneral al Si*uran ei de laţ ă ţ Ankara. <dat a#uns (n re ea) "ro*ramul conce"ut de 7att Stollă ţ

($i (nce"u munca de mic s"ion "er ect: desc rca un "ro*ramă

le*itim din re ea (n com"uterul C'C!ului $i (i lu locul.ţ ă

H A$a) b ieteK rosti ea) iar umerii i se rela-ar ) (n tim" ceă ă (nceta s !$i mai mu$te buzele sub iri.ă ţ

'o*ers c icoti:H orbe$ti de "arc!ai struni unul dintre arm sarii tat lui t uKă ă ă

Tat l ei) Filliam '. 7o alley) era editorul unei reviste $i) (nă acela$i tim") "ro"rietarul celor mai rumo$i cai de curse din Lon*%sland. 5intotdeauna s"erase c unica sa iic avea s devină ă ă ă

#oc eul lui "re erat. La $ais"rezece ani) 7ary 'ose avea (ns de#aă un metru $a"tezeci (n l ime $i continua s creasc . 5eveniseă ţ ă ă "rin urmare evident c ec ita ia avea s r m2n "entru ea doară ţ ă ă ă o "asiune. +etei nu!i " rea r u deloc) deoarece nu avuseseă ă niciodat de *2nd s "resc imbe aceast "asiune (ntr!o meserie.ă ă ă

H 5e ast dat ) c iar m simt ca la curse) re"lic 7ary 'ose.ă ă ă ă 7att $i "artenerii lui *ermani au con erit "ro*ramului o vitez ă *rozav .ă

Asum2ndu!$i numele "ro*ramului al c rui loc (l ocu"ase)ă c2rti a %nternetului; ($i cea loc (n sistem. <dat instalat)ţ ă ă

"ro*ramul <L7 avea s * seasc in orma ia c utat ) avea s oă ă ă ţ ă ă ă co"ieze $i transmit ) du" care urma s renun e la camu la#)ă ă ă ţ dis" r2nd din sistemul "arazitat Concomitent) "ro*ramulă substituit avea s ie reco"iat: un bit al "ro*ramului ori*inal aveaă s treac (na"oi (n sistem) simultan cu desc rcarea iec rui bită ă ă ă din <L7) ast el (nc2t s nu ie (nre*istrat nici o modi icare aă ă s"a iului de memorie r mas liber. Procedura dura) (n total) maiţ ă "u in de dou minute. 5ac "e "arcursul o"era iunii cinevaţ ă ă ţ dorea s desc id i$ierul (nlocuit de <L7) acesta avea s ieă ă ă instantaneu returnat (n sistem) "ermi 2nd accesul) iar c2rti aţ ţ avea s ($i asume o alt identitate als sau avea s sus"ende)ă ă ă ă tem"orar) c utarea in orma iei cerute. C2rti a; conce"ut deă ţ ţ ă 7att Stoll era cu mult mai so isticat dec2t "ro*ramele de atacă

brutale; utilizate (n mod obi$nuit de ackeri. 3n loc s ă bombardeze sistemul "arazitat cu "arole aleatorii) "2n la ă

* sirea celei adecvate) "rocedur care ar i "utut s dureze oreă ă ă (ntre*i) c iar zile) <L7!ul c uta (n co$urile de *unoi;) (nă "ubelele; com"uterului) codurile $i "arolele e-"irate.

5"



Neobservat) "ro*ramul * sea oarte des secven e de numereă ţ recurente) care (i urnizau indicii "entru accesarea "ro*ramelorvalide.

3n doar nou la sut din cazuri) nu "utea i * sit nimică ă ă olositor. C2nd se (nt2m"la una ca asta) <L7!ul comuta automat

"e modalitatea de alimentare;. 7ul i dintre utilizatorii deţ

calculatoare oloseau date de na$tere sau titlurile ilmelor"re erate dre"t "arole) a$a cum se (nt2m"la) adeseori $i (n cazul"l cu elor de (nmatriculare. 3n acest caz) <L7!ul alimenta ra"idă ţ sistemul cu secven e de ci re $i litere alc tuite din datele deţ ă du" / =) "erioada (n care erau n scu i ma#oritateaă ă ţ utilizatorilor de com"utere9 mii de nume "ro"rii) inclusiv cel al lui6lvis9 titluri de ilme sau de seriale T ori nume de "ersona#e

aimoase) "recum ;<<=, !tar &re* sau James )ond <<>. 3n o"t lasut din cazuri) <L7!ul * sea "arola (ntr!un interval de cinciă ă minute9 de!abia (n cazul acelui unic "rocent) "ro*ramul recur*eala metodele brutale;.

7ary 'ose radia de ericire oarte cur2nd) av2nd (n a ţă dosarul colonelului Seden) recu"erat cu a#utorul unui cod * sit (nă

co$ul de *unoi;.H Am "us m2na "e el) domnule *eneralK rosti ea)

trium toare.ă7ike 'od*ers se (ntoarse c tre st2n*a. Nu!i era tocmai laă

(ndem2n s se ridice de "e scaun) (n s"a iul strimt din cabin .ă ă ţ ă 'od*ers se ridic ) iar b rbia sa atinse (n treac t) r s vrea)ă ă ă ă ă ă coada lui 7ary 'ose) retr *2ndu!se imediat. T2n ra re*ret )ă ă ă vreme de o cli" . Pentru o secund ) cei doi useser un b rbat $iă ă ă ă o emeie) nimic mai mult. +usese o atin*ere sur"rinz toare)ă deosebit de e-citant . 7ary 'ose ($i alun* aceste *2nduri)ă ă

(ndre"t2ndu!$i din nou aten ia asu"ra dosarului.ţCon orm acestuia) colonelul Seden) (n v2rst de "atruzeci $iă unu de ani) era o stea (n "lin ascensiune "e irmamentulă

+or elor Si*uran ei Turce$ti. Se (nscrisese (n #andarmeriaţ ţ "aramilitar la numai $a"tes"rezece ani) iind) cu toate acestea)ă cu doi ani mai v2rstnic dec2t cei mai tineri dintre recru i. ţ

Tr *2nd cu urec ea la conversa ia "urtat de trei kurzi (ntr!oă ţ ă ca enea) a lase de e-isten a unui com"lot menit s otr veascţ ă ă ă un trans"ort de tutun destinat 6uro"ei <ccidentale. Seden (i

urm rise "2n la a"artamentul (n care locuiau $i (i arestase deă ă unul sin*ur. 5ou s "t m2ni mai t2rziu) i se o erise un "ost (nă ă ă cadrul Si*uran ei. 3n dosarul lui Seden i*ura (ns $i o notţ ă ă

5



in ormativ strict secreta scrisa de comandantul s u direct.ă ă ,eneralul Suleyman se temea ca nu cumva arestarea eroic a ă celor trei kurzi s i cut "arte dintr!un "lan. Seden avea (n vineă ă $i s2n*e kurd) din "artea mamei) iar *eneralul era (n*ri#orat de"osibilitatea ca ace$ti kurzi s !$i i sacri icat de bun voie treiă ă

oameni) "ermi 2nd ast el in iltrarea lui Seden (n r2ndul or elorţ ţ

Si*uran ei. Cu toate acestea) nimic din com"ortamentul luiţ Seden) consemnat (n dosar) nu indica altceva dec2t undevotament total a de *uvern $i de Si*uran .ţă ţă

H <ricum) dosarul lui nu "utea i dec2t im"ecabil) morm i ă 'od*ers) a#un*2nd cu lectura la "artea res"ectiv a dosarului.ă Nimeni nu in iltreaz o c2rti "entru a o trimite imediat să ţă ă s"ioneze. A$te"tarea e ireasc (ntr!o ast el de situa ie.ă ţ

H 5e ceI (ntreb 7ary 'ose.ăH 5in dou motive) r s"unse *eneralul. +ie c se a$tea"t oă ă ă ă

stare de criz ) c2nd ob inerea de date devine strin*ent ) ie că ţ ă ă res"ectiva c2rti e l sat s avanseze "e scar ierar ic "2n laţă ă ă ă ă ă ă cele mai (nalte niveluri) unde va avea acces la date secrete.<dat a#uns aici) o c2rti "oate aduce du" sine altele.ă ă ţă ă ,ermanii au ac ionat adeseori (n elul acesta (n tim"ul celui de!alţ doilea r zboi mondial. 3n "rimul r2nd) (ncercau s localizeze ună ă sim"atizant la un anumit nivel al aristocra iei britanice. Persoanaţ res"ectiv avea ulterior "osibilitatea de a recomanda $o eri sauă servitori unor o i eri de ran* (nalt sau unor membri ai *uvernului.ţ 'es"ectivii an*a#a i erau) desi*ur) c2rti e ale nem ilor) care ($iţ ţ ţ s"ionau ulterior st "2nii) transmi 2nd in orma iile "rină ţ ţ intermediul l "tarilor sau lucr torilor "o$tali care useser ) laă ă ă r2ndul lor) recruta i de c tre nem i.ţ ă ţ

H %a te uit ) nimeni nu mi!a "omenit des"re a$a ceva laă cursurile de calculatoare sau de comunica ii "rin ibre o"ticeKţ e-clam 7ary 'ose.ăH Nu se vorbe$te (ndea#uns des"re toate astea nici m car laă orele de istorie) se "l2nse *eneralul. Prea mul i "ro esori se temţ ca nu cumva s !i #i*neasc "e americanii de ori*ine *erman ) "eă ă ă cei de ori*ine en*lez sau vreun alt *ru" etnic care s!ar "uteaă sim i lezat de a irma iile la adresa unuia sau altuia dintre ai s i.ţ ţ ă

7ary 'ose (ncuviin .ţăH A$adar) (nseamn c Seden e (n mod cert le*at de rebeliiă ă

kurziIH Nicidecum) r s"unse 'od*ers. Potrivit statisticilor turcilor)ă doar o treime dintre cei care au (n vine s2n*e kurd sim"atizeaz ă

5-



cu cauza rebelilor. Ceilal i sunt loiali rii care (i * zduie$te. Nu)ţ ţă ă toate astea (nseamn doar c nu!i vom ar ta lui Seden dec2tă ă ă strictul necesar.

3n tim" ce discutau) continuar s studieze dosarul. Seden eraă ă nec s torit. Avea o mam v duv care locuia (ntr!un a"artamentă ă ă ă ă

la Ankara) (m"reun cu sora lui) nec s torit $i ea. Tat l s u)ă ă ă ă ă ă

muncitor (n construc ii) murise c2nd b iatul avea nou ani) (ntr!ţ ă ăun accident de munc . Colonelul urmase o $coal laic laă ă ă %stanbul) usese silitor $i "racticase alterele. + cuse "arte dină ec i"a de altero ili care re"rezentase Turcia la Gocurile <lim"icede ar din //@. A"oi renun ase la studii) (nrol2ndu!se (nă ţ

Gandarmerie.H <mul nostru nu are obli*a ii) remarc 'od*ers. <ricum)ţ ă

asta nu mai (nseamn mare lucru (n ziua de azi) c2nd c s toriileă ă ă de convenien (ntre s"ioni sunt recvente) $tiut iind cţă ă investi*atorii caut (n "rimul r2nd lu"i sin*uratici.ă

7ary 'ose (nc ise i$ierul.H 6i) cum ne situ m (n ra"ort cu colonelul SedenIăH 3n "ostura celui mai bine in ormat) z2mbi 'od*ers.H 5oar at2tI se mir 7ary 'ose.ăH At2t. Nu se $tie niciodat c2nd ne vor i de olos in orma iileă ţ

dob2ndite.O2mbetul *eneralului se l i.ăţH Ce!ar i s iei o "auz I Continu m de (ndat ce colonelulă ă ă ă

Seden o s Mă'od*ers u (ntreru"t de "iuitul nu oarte sonor) dar insistent) al

alarmei unuia dintre com"uterele la care lucrase "2n maiă devreme. 5ou "iuituri (n intervalul unei secunde erau urmate deă o secund de lini$te) de o "iuitur care dura o secund ) a"oi de oă ă ă alt secund de lini$te) du" care secven a se re"eta.ă ă ă ţ

H 6 alarma AA+) rosti 7ary 'ose.3$i roti ca"ul) ca s se dezmor easc $i se a"lec deasu"ra luiă ţ ă ă 'od*ers.

AA+) Alarma Aerian de +rontier ) era un sistem avansat deă ă su"rave* ere "rin radar $i satelit) care monitoriza (n "ermanen ţă tra icul aerian "e teritoriul unei ri sau (ntr!o anumit re*iune aţă ă acesteia. C'C!ul avea la dis"ozi ie "entru consultare r i iziceţ ă ţ detaliate) din care se "utea a la la ce (n l ime $i cu ce viteză ţ ă

zbura o anumit aeronav . Avioanele de recunoa$tere erau) (nă ă mod obi$nuit) mai lente $i zburau mai sus dec2t cele de atac.AA+ dis"unea) de asemenea) de o "roiec ie di*italizat aţ ă

0



teritoriului (n cauz ) "ut2nd semnala momentul (n care aeronavaă urm rit se a la (ntr!un s"a iu de "2n la doi kilometri deă ă ţ ă

rontier . Acesta era) de alt el) motivul care declan$ase acumă alarma.

< aeronav ra"id ) zbur2nd la #oas altitudine (n a"ro"iereaă ă ă

rontierei) era) du" toate a"aren ele) o "rezen ostil . Alarmaă ţ ţă ă

era "ro*ramat s se declan$eze ori de c2te ori era detectat oă ă ă ast el de aeronav .ă

H Se (ndrea"t c tre vest) constat 'od*ers. iteza $iă ă ă (n l imea la care zboar ne indic a"tul c este) a"roa"e si*ur)ă ţ ă ă ă un elico"ter.

3n *las i se "utea discerne nu doar un (nce"ut de (n*ri#orare) ci$i mul umirea. C'C!ul unc iona "er ect.ţ ţ

7ary 'ose se * emui l2n* consola din st2n*a lui 'od*ers.ăH sur"rinde a"tul c a i desco"erit o sin*ur aeronav Iă ă ţ ă ăH 6lico"terele de "atrulare de la "aza rontierei zboar ă

(ntotdeauna sin*ure) s"use 'od*ers. Altceva m sur"rinde: celă cu care avem de!a ace zboar "rea re"ede "entru o misiune deă rutin 9 are o destina ie "recis .ă ţ ă

7ary 'ose a" s un buton de autore*lare "e consol . %mediat)ă ă ă o anten disimulat (n aco"eri$ul camionetei) la ad "ostulă ă ă "anourilor solare) se roti (n direc ia intei detectate de AA+)ţ ţ c ut2nd s rece" ioneze mesa#ele destinate elico"terului sauă ă ţ trimise de acesta. Com"uterul era "ro*ramat s recunoasc suteă ă de limbi $i dialecte. 5u" eliminarea di*ital a "arazi ilor $iă ă ţ im"er ec iunilor de rece" ie) "e monitor avea s ie a i$at oţ ţ ă ă traducere simultan a tuturor comunica iilor interce"tate.ă ţ

M anume a i desco"erit acoloIţ ;

5in direc ia elico"terului) nu sosiţ nici un r s"uns.ă'e"et) 7ardin nu. Ce a i * sit la "unctul de trecereIţ ă ;

5in nou) nici un r s"uns.ăH 6lico"terul a"ar ine bazei or elor aeriene turce$ti de laţ ţ

7ardin) deduse 'od*ers.A" s "e c2teva taste) aduc2nd "e ecran date des"re baz .ă ă ă

H %a s vedem) ce au acoloI 5ou elico"tere) am2ndou deă ă ă ti"ul Du* es B==5 $i un avion Pi"er Cub.Arunc o "rivire s"re indicatorul de vitez al AA+.ă ă

1



H A"aratul nostru zboar cu o sut nou zeci de kilometri "eă ă ă or . 5u" vitez ) "are a i un B==5.ă ă ă

H A$adar) cu cine avem de!a aceI (ntreb 7ary 'ose. S ieă ă un "ilot r t citIă ă

H Nu "rea cred) cl tin din ca" 'od*ers. Se "are c ec i"a#ulă ă ă

a ost trimis (ntr!o misiune de recunoa$tere $i a omis să

ra"orteze. N!ar zbura cu viteza ma-im dac s!ar i r t cit $i nuă ă ă ă avem de!a ace nici cu un trans u*) iindc elico"terul "are a seă

(ndre"ta s"re inima Turciei.H Ar "utea i vorba de o de ec iune (n sistemul de comunica iiţ ţ

radioI su*er 7ary 'ose.ăH Posibil) (ncuviin 'od*ers. 3ns ) din nou) a"are actorulţă ă

vitezei ma-ime a a"aratului. %ndivizii $tia se *r besc undevaă ă anume.

Atin*2nd cu vitez tastele cu de*etele ar t toare de laă ă ă ambele m2ini) 'od*ers ceru com"uterului s treac (n revistă ă ă unit ile militare din sectorul sud!vestic al r s ritului Anatoliei.ăţ ă ă S"re deosebire de restul teritoriului Turciei) alc tuit din re*iuniă muntoase sau de$ertice) Anatolia era o c2m"ie (ntins "res rată ă ă ici!colo cu dealuri nu oarte (nalte.

Pe ecran a" ru cur2nd un R mare $i ro$u: ne*ativ.ăH Nic ieri nu a avut loc vreo aterizare or at ) anună ţ ă ţă

'od*ers. Ti"ii se *r besc altundeva.ăA ar ) aco"erind vremelnic zumzetul surd al instala iei de aeră ţ condi ionat) se auzi vuietul motorului unui ve icul ce se a"ro"ia.ţ 7ary 'ose continu netulburat lectura traducem care a" ruseă ă ă "e unul dintre monitoare.

M a i ie$it din raza de cu"rindere a radarului nostru $iţ nu rece" ion m nici un semnal de la voi. Ave i vreoţ ă ţ "roblem I 5e ce nu r s"unde iI;ă ă ţ

H Poate c au desco"erit un intrus intrat ile*al "e teritoriulă rii) iar acum (l urm resc) su*er 7ary 'ose.ţă ă ăH Atunci) de ce nu ra"orteaz la baz I (ntreb 'od*ers)ă ă ă

cl tin2nd din ca". Nu) ceva nu e (n re*ul M (i anun "e cei de laă ă ţ Si*uran ce am a lat $i le cer " rerea.ţă ă

H Nu crede i c ar i ost de#a alerta i) dac era cu adev rat oţ ă ţ ă ă

"roblem I (ntreb 7ary 'ose.ă ăH 5im"otriv ) r2se 'od*ers. 'ivalit ile dintre ac iunileă ăţ ţ e-istente (n *uvernul de aici ac ca #ocurile "olitice de la

2



Fas in*ton s "ar un meci amical de "in*!"on*. Sunt a"roa"eă ă la el de (nver$unate "recum rivalit ile dintre diversele *ru" riăţ ă reli*ioase.

Se auzi o b taie (n u$ . 7ary 'ose se (ntinse) (ntredesc iseă ă u$a $i arunc o "rivire a ar . Cel care b tuse era soldatulă ă ă

Pu"s a .H 5aI s"use ea.H Colonelul Ne#at Seden a sosit $i dore$te s stea de vorb cuă ă

*eneralul 'od*ers) anun masivul Pu"s a .ţăH Po te$te!l (n untru) soldat) r s"unse 'od*ers) r să ă ă ă ă

(ntoarc "rivirea s"re u$ .ă ăH Am (n eles) domnule) s"use Pu"s a .ţSoldatul se d du la o "arte $i 7ary 'ose desc ise u$a. O2mbiă

(ncura#ator b rbatului scund) cu "ielea desc is la culoare) careă ă intr . 6ra e-trem de bine cl dit) "urta o musta tuns cu *ri# $iă ă ţă ă ă avea cei mai ne*ri oc i "e care!i v zuse vreodat 7ary 'ose.ă ă P rul ne*ru $i cre (i era umed $i li"it de ca". 5in cauza c $tii deă ţ ă motociclist) deduse ea. 3n tocul de la centura "urta un revolvercalibrul 4B.

Seden (i r s"unse cu un z2mbet ermec tor. 3nclin din ca")ă ă ă s"un2nd:

H >un ziua) domni$oar .ă ăorbea en*leza cu un accent "ronun at) lun*ind vocalele $iţ

accentu2nd consoanele) ca (n limba sa matern . ăH >un ) r s"unse 7ary 'ose) binevoitoare.ă ă+usese avertizat c turcii) c iar $i cei mai desc i$i la minte)ă ă

aveau s ie cel mult "olitico$i a de ea. 5e$i constitu ia turcă ţă ţ ă *aranta de mult vreme e*alitatea (n dre"turi "entru emei)ă "entru mul i dintre b rba ii musulmani aceast e*alitate nuţ ă ţ ă valora mai mult dec2t un sim"lu mit. Liz ,ordon) "si olo*ulCentrului de Comand ) nu uitase s "recizeze: Coranul cere caă ă emeile s nu ($i desco"ere niciodat ca"etele) bra ele $iă ă ţ "icioarele. Cele ce nu se su"un acestei re*uli sunt considerate" c toase;. Ji totu$i) noul!venit (i z2mbise "lin de c ldur . P reaă ă ă ă ă a i "osesorul unui armec natural) deloc e-a*erat.

Colonelul Seden se (ntoarse c tre *eneralul 'od*ers $i salută ă ceremonios. 'od*ers (i r s"unse (n acela$i el. Seden cu doiă ă "a$i (nainte $i (i (ntinse *eneralului o coal de 2rtie *alben )ă ă

(m" turit cu *ri# .ă ă ăH <rdinele mele) domnule) "reciz Seden.ă'od*ers arunc o "rivire u*ar ) a"oi reveni la monitor.ă ă

3



traiectoriei sale (nscrise (n "lanul de zbor) s"use Seden.H Noi am reu$it s !l detect m) interveni 7ary 'ose. 3n modă ă

cert $i alte sta ii radar or s !l desco"ere $i o s ie * sit c2t deţ ă ă ă cur2nd.

H 6 lim"ede) celor care (l "iloteaz nu le "as de asta) s"useă ă

'od*ers. <ricine!ar i) inten ioneaz s !l oloseasc acum.ţ ă ă ă

5omnule colonel) nu crede i c ar trebui s !i anun m "e cei dinţ ă ă ţă +or ele Aeriene unde se a l Iţ ă

H Pu in mai t2rziu) s"use Seden. A$ "re era s le "ot s"uneţ ă (ncotro se (ndrea"t ) nu unde nu se va mai a la) cu si*uran ) (nă ţă momentul (n care vor a#un*e acolo.

7ary 'ose (l "rivi "iezi$ "e o i erul turc $i remarc o e-"resieţ ă similar "e c i"ul lui 'od*ers. 6ra convins c $i (n minteaă ă ă *eneralului se contura aceea$i (ntrebare: ?are !eden doreşte s ă mai adune informa ii sau urm reşte doar s trag de timp@ ţ ă ă ă

Colonelul urm rea cum arta se des $ura "e monitor) "eă ă m sur ce elico"terul continua s (nainteze.ă ă ă

H A$ "utea s v d o ima*ine mai lar* a re*iuniiIă ă ă'od*ers (ncuviin . A" s "e o tast $i o art mai am nun itţă ă ă ă ă ă ţ ă

a zonei o (nlocui "e cea de "e ecran. 6lico"terul nu mai era acumdec2t un "uncti$or ro$u ce se de"lasa abia vizibil.

Seden "rivi o vreme ecranul) a"oi s"use:H 5omnule *eneralM Jti i cumva care este raza de ac iune aţ ţ

acestui ti" de elico"terIH A"ro-imativ $ase sute de kilometri) (n unc ie de (nc rc turaţ ă ă

"e care o are la bord) r s"unse 'od*ers. 5e ceI La ce v *2ndi iIă ă ţH Sin*urele inte care (mi vin (n minte ar "utea i bara#ele deţ

"e +irat Ne ri) luviul "e care voi (l numi i 6u rat.ţ Tras cu de*etul cursul luviului "e art ) s"re sudul Turciei) (nă ă

direc ia Siriei.ţH >ara#ele ?eban) ?arakaya $i Ataturk se a l (n raza deă ac iune a elico"terului.ţH 5e ce ar dori cineva s atace aceste bara#eI vru s a leă ă

7ary 'ose.H 6 un con lict mai vec i) s"use Seden. Tradi ia islamicţ ă

nume$te a"a izvorul vie ii. ' zboaiele "urtate "entru "etrol suntţ ă ne(nsemnate. A"a e cea care (n ierb2nt s2n*eleM $i duce laă v rsarea lui.ă

H Prietenii mei de la NAT< mi!au s"us c ) (n ultimiiă cincis"rezece ani) bara#ele construite (n cadrul 7arelui ProiectAnatolian au constituit un subiect controversat) s"use 'od*ers.

5



6le au "ermis Turciei s controleze cursul luviilor care trec (nă Siria $i %rak. Ji) dac nu *re$esc) domnule colonel Seden) Turciaă s!a im"licat recent (n "roiectul unei re ele de iri*a ii (n sud!estulţ ţ Anatoliei) care va reduce $i mai mult resursele de a" ale celoră dou ri vecine.ă ţă

H Cu "atruzeci la sut "entru Siria $i $aizeci la sut "entruă ă

%rak) (ncuviin Seden.ţăH A$adar) ar i "osibil ca o *ru"are) "robabil sirian ) să ă

ca"tureze un elico"ter al +or elor Aeriene Turce) ra iona 'od*ersţ ţ cu *las tare. 3n tim" ce armata turc se (ntreab ce s!a (nt2m"lată ă cu elico"terul) terori$tii ar avea destul tim" la dis"ozi ie "entru a!ţ$i atin*e inta.ţ

H >ara#ul Ataturk e cel mai mare din <rientul 7i#lociu $i unuldintre cele mai mari din lume) domnule *eneral) rosti Seden "eun ton *rav. 3mi "ermite i s olosesc tele onulIţ ă

H Acolo) (i indic 'od*ers com"uterul a lat (n col ul cabinei. Ară ţ i bine s v *r bi i. 6lico"terul o s a#un* (n cel mult o #um tateă ă ă ţ ă ă ă

de or la "rimul dintre bara#e.ăSeden trecu "e l2n* 7ary 'ose $i se (ndre"t s"re tele onulă ă

celular i-at "e laterala monitorului $i conectat direct la re eaua ţ de le* tur "rin satelit a C'C!ului. +orm num rul) a"oi (nce"uă ă ă ă s vorbeasc cu voce sc zut (n turce$te) (ntorc2ndu!le s"ateleă ă ă ă celor doi americani.

7ary 'ose $i 7ike 'od*ers avur un sc imb scurt de "riviri.ă C2nd Seden u cu s"atele la ei) 'od*ers a" s "e o serie de tasteă ă ale celuilalt com"uter $i ($i (ndre"t "rivirea s"re monitor) "entruă a urm ri traducerea simultan a conversa iei "urtate de colonel.ă ă ţ



-

Luni, ora 16:2(,)alfeti, Turcia

>ara#ul Ataturk de "e luviul 6u rat "oart numele lui ?emală Ataturk) veneratul conduc tor "olitic $i militar de la (nce"utulă secolului al RR!lea. Armisti iul "rin care s!a (nc eiat "rimul r zboiţ ă mondial a "us ca" t totodat $i celor a"roa"e $ase secole deă ă

domina ie otoman (n Turcia. 5ar) deoarece Turcia lu"tase deţ ă "artea ,ermaniei) num r2ndu!se "rintre cei (n r2n i) *recii $iă ţ britanicii ($i luaser libertatea de a!$i (nsu$i anumite "or iuni dină ţ teritoriul acestei ri. Turcii n!au ost) (n mod iresc) mul umi i deţă ţ ţ aceast decizie) iar (n /@@) sub conducerea lui ?emal Pa$a)ă armata turc a reu$it s alun*e tru"ele de ocu"a ie. 3n anulă ă ţ urm tor) Tratatul de la Lausanne a "us bazele 'e"ublicii Turceă de azi.

Ataturk a constituit noua re"ublic con orm re*uliloră democra iei) renun 2nd la tradi ia sultanatului. A instituit unţ ţ ţ sistem de le*i com"arabil cu cel elve ian) menit s (nlocuiascţ ă ă S aria) le*ea islamic $i a ado"tat calendarul *re*orian (n loculă celui tradi ional islamic. C iar $i "ortul turbanelor $i esurilor aţ

ost interzis) (n avoarea " l riilor du" moda euro"ean . Noulă ă ă ă conduc tor a (n iin at $coli laice) ado"t2nd al abetul latin (n loculă ţ scrierii vec i de ori*ine arab $i a con erit "entru (nt2ia oar oă ă serie de dre"turi emeilor.

Ca urmare a masivelor trans orm ri aduse societ ii turce)ă ăţ Ataturk $i!a atras (ns resentimentele ma#orit ii musulmane.ă ăţ

Asemenea ma#orit ii turcilor) la cei cincizeci $i cinci de ani aiăţ s i) 7usta a 7ecid cuno$tea via a $i le*endele lui Ataturk.ă ţ P rintele Turciei nu se num ra (ns "rintre "reocu" rile sale deă ă ă ă c " t2i. 3n calitate de in*iner!$e al bara#ului) mintea (i eraă ă "reocu"at (n "rinci"al de * sirea unei modalit i "rin care s (iă ă ăţ ă "oat (m"iedica "e co"iii din (m"re#urimi s se #oace "eă ă su"rastructura bara#ului.S"re deosebire de mai s"ectaculoasele bara#e *ravita ionale)ţ

(nalte $i construite din beton) sau de zveltele bara#e concave"



arcuite) bara#ele de reten ie sunt lun*i) late $i relativ scunde. Subţ a"a lacului de acumulare se (nal o coast care urc ) (n "antţă ă ă ă lin ) "recum un* iul unei "iramide. 3n v2r ul (n*ust al bara#uluiă este construit un zid dincolo de care se a l o "asarel "ietonal .ă ă ă 5incolo de "asarel ) zidul bara#ului coboar (n mod obi$nuit (ntr!ă ă

o "ant abru"t ) c tre temelie. La #um tatea "antei) "lanulă ă ă ă

(nclinat e se*mentat) e-act la nivelul la care "artea su"erioar a ă bara#ului) construit din "iatr ) are nevoie de o temelie solid .ă ă ă 5renarea bara#ului se realizeaz la #um tatea se*mentuluiă ă su"erior) "rintr!un canal (n orm de "inten orientat (n #os. <ă sec iune laterala a bara#ului ar avea a"ro-imativ orma unui Fţ

(ntors. 7iezul unui bara# de reten ie e alc tuit din ar*ilţ ă ă (ncon#urat de nisi") "este care au ost a*lomerate straturiă *roase de "iatr . ă

7arile bara#e de reten ie con in) (n *eneral) "2n la cincizeciţ ţ ă de milioane de metri cubi de a" . olumul lacului de acumulareă de la bara#ul Ataturk era (ns $i mai mare) de a"ro-imativ o"tzeciă $i cinci de milioane de metri cubi. 5ar acest lucru era "rea "u in ţ im"ortant "entru 7usta a. Cea mai mare "arte a acestui volumuria$ de a" r m2nea invizibil "entru el. 6normul lac deă ă ă acumulare $er"uia "rintre "romontorii arti iciale $i se "relun*ea

(n v i a luente. Ca" tul lacului se "ierdea (n cea a de" rt rilor.ă ă ţ ă ă5e dou ori "e zi) la uns"rezece $i la "atru du" !amiaza)ă ă

7usta a se des" r ea de cei doi cole*i de munc ai s i) " r sindă ţ ă ă ă ă camera de control de la baza bara#ului $i "ornea (n c utareaă co"iilor. Acestea erau orele la care co"iii veneau s se scalde)ă s rind (n a"a rece a lacului de "e zidul de "e creast .ă ă

Jtim c aici ne "utem sc lda lini$ti i;) s"uneau mereu co"iii.ă ă ţ Aici nu sunt r d cini sau st2nci de care s ne lovim atunci c2ndă ă ă

s rim (n a" )ă ă !aa2Hib .

% se adresau (ntotdeauna cu a"elativul !aa2Hib, (l numeau"rietenul lor) dar 7usta a b nuia c ) "e la s"ate) 2ncii r2deau deă ă ţ el. <ricum) c iar dac ar i ost sinceri) nu "utea s le (n* duie să ă ă ă se scalde s rind de "e bara#. 5ac ar i "ermis una ca asta) zidulă ă bara#ului ar i ost mereu "lin de co"ii. Ar i urmat venireaturi$tilor $i) (n scurt vreme) "e coama bara#ului s!ar i adunat oă *reutate mult "rea mare a de c2t usese acesta "roiectat sţă ă su"orte.

H %ar vina "entru "r bu$irea bara#ului $i inundarea suduluiă Anatoliei va i "us (n c2rca lui 7usta a 7ecid) morm i el)ă ă trec2ndu!$i de*etele "rin barba deas $i nea*r .ă ă



La cei cincizeci $i cinci de ani ai s i) turcul era din cale!a ară ă de bucuros c avusese dou ete) care erau mari de!acum.ă ă > ie ii erau mult "rea neast2m" ra i. < vedea "e sora sa c2tă ţ ă ţ avea de urc cu iii ei $i se (ntreba mereu cum reu$ea s!o scoată ă la ca" t (nsu$i bietul s u tat (l trimisese "e 7usta a (n armată ă ă ă

c2nd avea numai $ais"rezece ani) iindc intra mereu (n con lictă

cu vecinii) cu "ro esorii sau cu cei la care se an*a#a. C iar $i c2ttim" usese (n armat ) (ncartiruit la *rani a cu ,recia) (nă ţ a"ro"ierea ,ol ului Saros) 7usta a ($i * sise un cal de b taie: leă ă

cuse via a *rea contrabandi$tilor $i s"ionilor) mai ceva dec2tă ţ oricare turc) de la 6minen a Sa Ataturk (ncoace. 5u" ce seţ ă c s torise) so ia sa avusese destule de (ndurat din "artea lui. Nuă ă ţ o dat ) ea (l acuzase c avea un rate *eam n care se strecura (nă ă ă "atul con#u*al) (nlocuindu!l du" miezul no" ii.ă ţ

7usta a ($i (ntoarse a a c tre cer.ţ ăH Cred) Sl vite St "2n) c Tu i!ai creat "e b rba ii turci dină ă ă ă ţ

acela$i lut din care ai cut r2ndunicile: "entru a u*i de colo!coloă $i "entru a munci r (ncetare) d2nd (ntre tim" b taie de ca"ă ă ă celor din #ur.

7usta a z2mbi "e sub musta ) m2ndru de semin ia sa.ţă ţ7er*ea cu "as vioi) st2rnind "ra ul de "e "asarel cu bocanciiă

s i de drume ie. Su"ra a a "asarelei usese "roiectat "entru a iă ţ ţ ă as"r ) aco"erit cu un "ietri$ col os) menit s !i descura#eze "eă ă ţ ă intru$ii descul i. Cel care avusese aceast idee era) (n mod si*ur)ţ ă vreun in*iner de la ora$) ale c rui t l"i nu erau "line de b t turiă ă ă ă de "e urma unei (ntre*i co"il rii de umblat cu "icioarele *oale.ă A"aratul de emisie!rece" ie at2rnat la centur (i lovea ritmicţ ă $oldul dre"t. Privi s"re lar*ul lacului de acumulare) "e subcozorocul $e"cii sale verde!(nc is. Trase ad2nc (n "ie"t aerulc ldu adus de briz . Privi a"oi (n #os) s"re v lurelele care lin*eauă ţ ă ă buza bara#ului) cu trei metri mai #os. A"a era lim"ede) iarcli"ocitul ei (ndemna la rela-are. Se o"ri o cli" ) bucur2ndu!se deă lini$tea sin*ur t ii.ă ăţ

A"oi) dins"re sud) 7usta a "erce"u un sunet asem n tor cuă ă acela al unei motociclete. Se (ntoarse) scrut2nd drumurile de ar ţ ă care urmau linia de coast a dealurilor) dar nu v zu nici un noră ă de "ra . Cu toate acestea) sunetul venit de dincolo de dealuri seauzea din ce (n ce mai tare.

>rusc) b2r2itul se "resc imb (n uruitul ritmat "rodus deă elicele unui elico"ter. 3$i trase $a"ca "este oc i $i "rivi (n sus)s"re cerul de un albastru r "at . Se mai (nt2m"la ca) (nă ă ă

-



zborurile de a*rement) "ilo ii s survoleze lacul de acumulare) (nţ ă ultima vreme) elico"terele deveniser o "rezen amiliar .ă ţă ă

Terori$tii kurzi ($i cuser sim it "rezen a (n re*iunea laculuiă ă ţ ă ţ an $i) s"re est) la "oalele muntelui Ararat) c tre *rani aă ţ

iranian . Potrivit $tirilor auzite la radio) armata era "e urmele lor)ă

urm rindu!i cu elico"terele $i) din c2nd (n c2nd) atac2ndu!i.ă

7usta a z ri a" r2nd de dincolo de o colin (m" durit ună ă ă ă ă elico"ter mic $i ne*ru. La (nce"ut (i v zu doar "2ntecele) a"oiă a"aratul de zbor ($i sc imb direc ia) o erindu!i o vedere rontal 9ă ţ ă se (ndre"ta direct c tre bara#. Obura la mic altitudine) c iară ă deasu"ra co"acilor) curentul de aer st2rnit de elice c2ndă coroanele (n runzite s se a*ite nebune$te.ă

Pe m sur ce elico"terul se a"ro"ia) cobor2nd tot mai mult)ă ă soarele a#unse s se re lecteze (n *eamul cabinei. 7usta a cli"iă des) orbit de str lucirea soarelui9 auzea (ns uruitul elicelor) dină ă ce (n ce mai a"roa"e.

H Ce naiba au de *2ndI se mir el cu *las tare.ăC2nd *eamul cabinei ie$i din aria de str lucire) 7usta a seă

l muri. 3n ele*ea ce aveau de *2nd cei din elico"ter) dar nuă ţ "utea s ac nimic.ă ă

6lico"terul se (nde" rtase de colina (m" durit $i zbura acumă ă ă direct c tre centrul bara#ului. zu cum unul dintre cei a la i laă ă ţ bord ($i (ndre"ta arma automat c tre el. Pe cealalt "arte) cea aă ă ă "ilotului) tunul rotitor era a intit ceva mai (n #os.ţ

H Ji!au ie$it din min iK url 7usta a.ţ ăSe (ntoarse $i (nce"u s aler*e (n direc ia din care venise.ă ţ

6lico"terul era la vreo dou sute de metri distan $i se a"ro"iaă ţă cu re"eziciune. Sim ea arma (ndre"tat asu"r !i. < sim ea) cuţ ă ă ţ instinctul soldatului (ncercat (n b t lii) (n vreme ce 5umnezeu (iă ă $o"tea la urec e $i rica (i cea stomacul * em.ă

+ r s !$i (ncetineasc ritmul) 7usta a sc imb brusc direc iaă ă ă ă ă ţ c tre drea"ta) (n direc ia a"ei. Se arunc $i "ercut "uternică ţ ă ă valurile mici) iar bocancii i se um"lur re"ede cu a" ) tr *2ndu!lă ă ă la und. 3n tim" ce s rea) auzi arma automat scui"2nd moarte.ă ă Sub a" ) ($i trase *enunc ii la "ie"t $i (ncerc s seă ă ă descotoroseasc de bocanci) mul umindu!i lui 5umnezeu "entruă ţ ins"ira ie.ţ

3n tim" ce se c inuia s !$i des ac $ireturile) sim ea acută ă ţ

arsura din "l m2ni. Avea oc ii desc i$i) ast el (nc2t "utea să ă vad traiectoria marcat de bulele mici de aer ale *loan eloră ă ţ care s 2$iau su"ra a a a"ei) de #ur (m"re#urul s u. C2teva dintreţ ă

"0



ele trecur "rime#dios de a"roa"e) iar 7usta a renun s !$i maiă ţă ă bat ca"ul cu bocancii. 3not s"re bara#) ($i v2r( de*etele (nă ă s"a iile dintre "ietre $i se t2r( (n sus "e "anta scu undat . Se o"riţ ă la o "alm de su"ra a ) r m2n2nd cu burta li"it de "eretele deă ţă ă ă "iatr . Auzi c nitul (n undat al armelor9 elico"terul cobora.ă ţă ă

Sim i bara#ul z*uduindu!se. Aici se sim ea (n si*uran . Seţ ţ ţă

(ntreb ce ceau cole*ii s i. Tirul nu " rea a i (ndre"tat (nă ă ă ă direc ia (n care se a lau ace$tia) ast el (nc2t s"era c erau te eri.ţ ă 7ai s"era) de asemenea) ca ocu"an ii elico"terului s renun e laţ ă ţ o eventual a doua trecere "e deasu"ra bara#ului. Dabar nu aveaă care usese obiectivul atacului $i (nce"u s se team "entruă ă inte*ritatea bara#ului.

C2nd nu!$i mai "utu ine r su larea) se (ntoarse cu a a (n susţ ă ţ $i se ridic . Trase ad2nc aerul (n "l m2niM $i e-"ir a"roa"eă ă ă imediat) c2nd ceva (l izbi n "rasnic (n abdomen.ă

"1



10

Luni, ora 16:4(,Sanliurfa, Turcia

7ike 'od*ers (nce"use s se (ndoiasc de "osibilitatea vreunuiă ă atac.

>ombardamentul cu "e"eni $i b li*ar asu"ra c ruia useseră ă ă avertiza i de +or ele Si*uran ei Turce$ti era) du" toateţ ţ ţ ă

"robabilit ile) o ic iune. n al $aselea sim (i $o"tea lui 'od*ersăţ ţ ţ c Si*uran a inventase acel avertisment numai "entru a avea ună ţ motiv de a!l trimite "e colonelul Seden la a a locului. Aceasta nuţ

(nsemna) desi*ur) c Seden ar i ost un im"ostor. Colonelulă solicitase cartierului *eneral investi*area situa iei elico"terului.ţ Cererea lui "arcursese ra"id c ile ierar ice) iar +or ele Aeriene seă ţ "re* teau acum s trimit dou avioane +!4 P antom de la oă ă ă ă baz situat la est de Ankara. S"usele colonelului Sedenă ă coincideau (ntru totul cu traducerea clandestin citit maiă ă devreme de 'od*ers.

5esi*ur) era "osibil ca totul s i ost o (nscenare) ($i ziseă 'od*ers) cu sce"ticismul iresc al oric rui o i er deă ţ contrain orma ii. Si*uran a voia s a le) "ur $i sim"lu) cumţ ţ ă a" reau elico"terul $i avioanele +!4 "e indicatoareleă ec i"amentului ultraso isticat al C'C!ului. 6ra "osibil ca) ulterior)s (m" rt $easc rezultatele $i armatei israeliene) cu care aveaă ă ă ă un "arteneriat. 3n sc imbul asisten ei navale reci"roce $i aţ aducerii "ermanente la zi a ec i"amentului aeronavelor dev2n toare turce$ti) israelienii c " tau acces la s"a iul aerian ală ă ă ţ

Turciei. Cele dou ri ceau) de asemenea) sc imb deă ţă ă in orma ii. Cunosc2nd "osibilit ile C'C!ului) Tel Aviv!ul ar iţ ăţ "utut re uza Centrului de Comand accesul "e teritoriul israelian.ă Sau) dim"otriv ) ar i avut interesul s insiste "entru a avea $i eiă ă acces la acilit ile o erite de C'C. 7ai (nt2i (ns trebuiau s $tieăţ ă ă de ce anume era ca"abil acesta.

Nimic din toate acestea nu avea s in luen eze conduita luiă ţ 'od*ers. 5im"otriv . Nu!$i cea "robleme (n "rivin a a ceea ceă ă ţ Seden ar i "utut s vad (n cabina Centrului 'e*ional deă ă

"2



Comand . ,eneralul $tersese din memoria com"uteruluiă traducerea conversa iei tele onice a colonelului cu cei de laţ cartierul *eneral al Si*uran ei) iar "ro*ramul <L7 useseţ dezactivat c iar (naintea sosirii o i erului turc. Ceea ce "utea iţ v zut din ec i"amentul C'C!ului era (ntr!adev r so isticat) dar nuă ă

ie$it din comun. Pe de alt "arte) 'od*ers avea s ie (nc2ntată ă

dac ) (n ra"ortul s u c tre su"eriori) Seden avea s con irme că ă ă ă ă secretele Si*uran ei $i cele ale armatei turce erau (n si*uran laţ ţă C'C. Ast el) de!acum (nainte avea s ie mult mai u$or s ob ină ă ţ ă acordul Turciei "entru instalarea C'C!ului "e teritoriul s u) ca $iă

(n alte ri membre NAT<. 5u" cum (i s"usese 'od*ers lui 7aryţă ă 'ose) (n tim" ce a$te"tau venirea lui Seden) o bun in ormareă "ermitea oric rui conduc tor s reac ioneze corect din "unct deă ă ă ţ vedere strate*ic) militar sau di"lomatic) "ut2nd ast el s acă ă

a oric rei "rovoc ri venite din "artea unui inamic sau c iar aţă ă ă unui aliat. Prime#dia a" rea numai atunci c2nd te l sai luat "rină ă sur"rindere.

Acum a$te"tau ra"ortul avioanelor +!4 trimise (n recunoa$tere.5e$i colonelul usese invitat s a$te"te "e locul mult maiă con ortabil al $o erului) (n "artea din a a cabinei) acestaţă re uzase "oliticos o erta. P rea rela-at $i "rivea mai tot tim"ul (nă a ar ) "e *eamul cabinei. 5in c2nd (n c2nd) se interesa deă "ro*resul elico"terului. 'od*ers observ c ) (n acele momente)ă ă "rivirea lui se (nviora) tr d2nd o real curiozitate.ă ă

S ie oare iindc e loial rii sale sau) dim"otriv ) tocmaiă ă ţă ă iindc nu esteI se (ntreb 'od*ers.ă ă

3n ceea ce o "rivea) 7ary 'ose $i!ar i dorit din su let ca Sedens i "lecat. 'od*ers $tia c t2n ra mai avea de e ectuat oă ă ă mul ime de teste. 3i transmisese (ns un scurt mesa#) de laţ ă calculatorul s u) "rin care (i cerea s mai aib r bdare cuă ă ă ă acestea. 3n consecin ) l s2nd deo"arte treaba "entru moment)ţă ă 7ary 'ose desc isese una dintre simul rile de r zboi "e careă ă 'od*ers $i le ar ivase (n memoria com"uterului) "entru a serela-a. 3ntr!o succesiune alarmant de ra"id ) t2n ra emeieă ă "ierduse b t lia de la San Guan Dill din 8/8) #uc2nd de "artea luiă ă

Teddy 'oosevelt $i a nemilo$ilor s i cavaleri) (l a#utase "e Cid să ă duc la bun s 2r$it asediul alenciei din tim"ul r zboiului cuă ă maurii) (n =/4 $i (i "ermisese ini ial victoriosului ,eor*eţ

Fas in*ton s se lase (n r2nt la Trenton) (n 0.ăH La asta olosesc simul rile) coment 'od*ers. 3 i (n* duie să ă ţ ă ă a"reciezi c2t de "recar era) de a"t) situa ia unor *i*an i aiă ţ ţ

"3



istoriei.Seden urm rise cea din urm b t lie "urtat ; de 7ary 'oseă ă ă ă ă

"e "arcursul "auzei) "2r2nd a se amuza discret. A"oi se (ntoarsec tre monitorul lui 'od*ers) sur"rinz2nd e-act momentul (n careă ima*inea colorat (n nuan e de verde a i$at "e ecran (nce"eaă ţ ă

s !$i sc imbe culoarea (n albastru) dins"re centru s"re e-terior.ă

6lico"terul r m sese acela$i "unct "ortocaliu situat (n centrulă ă ima*inii.

H 5omnule *eneralI rosti Seden) alarmat.'od*ers (ntoarse la r2ndul s u ca"ul s"re monitor.ăH n lu- de tem"eratur ) u r2ndul americanului s seă ă

(n*ri#oreze. Ceva tocmai s!a (nt2m"lat acolo.7ary 'ose ($i (ndre"t "rivirea (n aceea$i direc ie $i v zu cumă ţ ă

albastrul se rev rsa s"re mar*inile monitorului.ăH AoleuK e-clam ea. S!a (nt2m"lat ceva care duce la oă

sc dere brusc a tem"eraturii "e o arie oarte lar* . %ma*ineaă ă ă (n i$eaz o su"ra a cu latura de un kilometru $i #um tate.ăţ ă ţă ă

Seden "rivi mai (ndea"roa"e.H 5omnule *eneral) sunte i convins c e vorba de o sc dere aţ ă ă

tem"eraturii $i nu de un val de c ldur I (ntreb el. N!ar i oareă ă ă "osibil ca elico"terul s i lansat o bomb Iă ă

H Nu) cl tin din ca" 'od*ers.ă ă6ra a"lecat deasu"ra tastaturii) a" s2nd *r bit o succesiuneă ă

de taste.H 5ac ar i lansat o bomb ) ecranul s!ar i colorat (n ro$u.ă ăH 5ar ce anume ar "utea r ci o mas at2t de mare de aeră ă

(ntr!un interval de tim" at2t de scurtI se mir 7ary 'ose.ă Tem"eratura a sc zut brusc de la treizeci $i cinci de *radeă Celsius la dou zeci $i cinci. n ront de aer rece nu s!ar "uteaă de"lasa cu o asemenea vitez . ă

H Ai dre"tate) con irm 'od*ers.ăConsult baza de date meteorolo*ice) a"oi aduse "e ecran oă art *eo izic . 7 ri o su"ra a de $ase kilometri " tra i $i ceruă ă ă ţă ă ţ

satelitului date "rivind tem"eratura su"ra e ei selectate.ţPe scala tem"eraturilor standard) elico"terul ocu"a nivelul

mediu de tem"eratur N7T nivelul cinci) ceea ce (nsemna că ă *enera un semnal termic de o sut de *rade) "lus sau minusă cinci. Semnalele de acest ti" a" reau colorate (n "ortocaliu "eă

monitor. < tem"eratur mai mare (nsemna nivelul $ase!ro$u) sauă nivelul $a"te!ne*ru. Tem"eraturile mai sc zute erau simbolizateă "rin nivelul "atru!verde) nivelul trei!albastru) nivelul doi!*alben

"4



sau nivelul unu!alb) cel din urm cores"unz2nd tem"eraturii deă (n* e .ţ

Potrivit r ii *eo izice) nivelul mediu de tem"eratur ală ţ ă acestei re*iuni din #urul 6u ratului era de treizeci $i cinci de*rade) nivelul "atru) care era a i$at (n mod obi$nuit "rin culoarea

verde "rezent "e ecran "2n (n urm cu c2teva cli"e. Nivelulă ă ă

in erior) al treilea) (nce"ea de la treizeci de *rade. %ndi erent cese (nt2m"lase acolo) incidentul res"ectiv cauzase o sc dere aă tem"eraturii cu circa zece *rade) "e o su"ra a care se e-tindeaţă cu o vitez de a"ro-imativ o sut zece kilometri "e or .ă ă ă

H Nu (n ele*) m rturisi Seden. Ce vedem acum) de a"tIţ ăH < r cire semni icativ a atmos erei din #urul bazinuluiă ă

6u ratului) e-"lica 'od*ers. Potrivit simul rilor anemometrice)ă viteza cores"unde unei averse "uternice de *rindin . Ar "utea iă oare *rindin (n " r ile asteaIă ă ţ

H N!am auzit niciodat de averse de *rindin "e cursulă ă 6u ratului) r s"unse Seden.ă

H > nuiam eu) cu 'od*ers. Pe de alt "arte) un v2nt cu oă ă ă asemenea vitez ar i luat "e sus elico"terul.ă

H 5ar) dac nu!i vorba de o r cire brusc a atmos erei) ceă ă ă altceva ar "utea iI vru s a le Seden.ă

'od*ers scrut ecranul) concentr2ndu!se. 6-ista o sin*ură ă e-"lica ie) care (l um"lu de *roaz .ţ ăH 5u" " rerea mea) nu "oate i dec2t a" ) rosti el. oi luaă ă ă le* tura cu Centrul de Comand . Se "are c ) (n urm cu c2tevaă ă ă ă cli"e) cineva a s"art >ara#ul Ataturk.

"5



11

Luni, ora 16:46,)alfeti, Turcia

Obur2nd deasu"ra 6u ratului) %bra im scruta orizontul "rinvalurile de c ldur ce se ridicau din tunul de @= de mm cu careă ă tr *ea 7a mud. %ma*inea lacului de acumulare $i a bara#ului "eă care (l r v $ise atacul lor tremura (n a a oc ilor s i.ă ă ţ ă

72inile sirianului se odi neau "e "atul $i "e tr *aciul armeiă automate montate lateral. Nu usese nevoie s desc id oculă ă deocamdat ) a$a (nc2t usese liber s urm reasc #erbele deă ă ă ă "iatr ce 2$neau din mi#locul bara#ului) re"ede (n* i ite de a"eleă ţ ţ lacului. 5e$i Falid "ilota elico"terul cu mult si*uran ) ($iă ţă a$ezase "icioarele de!o "arte $i de cealalt a rucsacului) "entruă a!l (m"iedica s se clatine.ă

3n tim" ce treceau "e deasu"ra bara#ului) %bra im a"ucase s ă vad cum o bucat mare de st2nc (l izbea (n "ie"t "e in*inerul!ă ă ă$e al bara#ului) e-act (n cli"a (n care acesta (ncerca s se ridiceă la su"ra a a. Poate c acea lovitur nu usese (ndea#uns deţ ă ă "uternic "entru a!l ucide) dar asta nu avea im"ortan . Pesteă ţă c2teva cli"e) in*inerul avea s ie) oricum) mort.ă

Oburaser la mic altitudine) iar Falid (ntoarse man$a) c2ndă ă ă un vira# str2ns) "entru a doua trecere. Pe c2nd survolau cabinade control) %bra im desc ise ocul cu arma automat . ă

nul dintre turci u secerat (n "ra*) de$i inten ia lui %bra im nuţ usese de a!i ucide "e ocu"an ii cabinei) ci doar de a!i intui laţ ţ

"odea) "e sub mese) de"arte de erestre $i de a"aratul deemisie!rece" ie. Falid nu voia ca direc ia (n care aveau s seţ ţ ă

(nde" rteze s ie cunoscut de la bun (nce"ut. 5ac nu aveauă ă ă ă s reu$easc s se (ntoarc (n Siria) sco"ul lor era de a a#un*eă ă ă ă c2t mai a"roa"e cu "utin a (nainte de a i ost re"era i $i lua i (nţ ţ ţ urm rire.ă

5e "e banc eta din s"ate) Dassan azv2rlea (n a ar buc eleă ăţ de aluminiu) menite s z " ceasc semnalele emise din cabinaă ă ă ă de control. 3n acela$i tim") asculta (n c $ti comunica iile careă ţ aveau loc "e recven ele armatei. 5ac totu$i vreunul dintre ceiţ ă

"



din cabina de control ar i reu$it s transmit vreun mesa#)ă ă cer2nd a#utor) ie c iar $i "rin tele on) "lanul lor "revedea s ă aterizeze imediat $i s se (m"r $tie. 3n acest caz) aveau să ă ă "orneasc ) iecare "e cont "ro"riu) s"re una din cele dou caseă ă cons"irative si*ure) situate (n sudul Anatoliei) nu de"arte de

*rani a cu Siria $i a late (n "ro"rietatea unor sim"atizan i kurzi.ţ ţ

6lico"terul 2$ni din nou "e deasu"ra bara#ului. 3nc o dat )ţ ă ă "roiectilele "uternicului tun m2nuit de 7a mud mu$car din ă centrul bara#ului. A$c ii de st2nc zburau care (ncotro subă loviturile n "rasnice. Atacul nu viza s sl beasc structura deă ă ă ă rezisten ) ci doar s ac loc "ac etului a lat (ntre "icioarele luiţă ă ă %bra im.

Acum) c2nd deznod m2ntul era a"roa"e) %bra im desc iseă ermoarul rucsacului) "entru a se convin*e c totul era (n ordine.ă

Privi (n #os la cele "atru batoane de dinamit "rinse laolalt cuă ă band izolatoare $i conectate la un declan$ator. 3$i trecuă de*etele de!a lun*ul iec rei s2rmuli e $i "i" i iecare si*uran )ă ţ ă ţă veri ic2nd atent cone-iunile. Toate erau (n re*ul . +iecare "ies aă ă ansamblului era i-at la locul ei) (n interiorul rucsacului) nimică nu avea s se mai clinteasc din loc din momentul (n careă ă "ac etul avea s ie a$ezat (n locul "re* tit "rintre bolovaniiă ă s 2$ia i de tirul lui 7a mud.ţ

Falid cobor( elico"terul "2n la numai treizeci de centimetriă de bara#. %bra im s ri a ar ) a$ez "ac etul (n cea mai lar*ă ă ă ă dintre crevase $i "orni cronometrul) i-2ndu!l "entru un intervalde un minut. A"oi urc din nou la bord $i elico"terul se (nde" rtă ă ă cu vitez .ă

T2n rul sirian ($i scoase oc elarii de soare $i "rivi (n urm .ă ă zu undele sc ldate (n soare ale a"elor lacului) " s ri "lon#2ndă ă ă ă

(n c utarea "e$tilor $i un cer neobi$nuit de albastru. A"oi) "eă nea$te"tate) lini$tea u s"ulberat . ă%bra im cli"i des) orbit de l c rile "ortocalii ale e-"lozieiă ă

(n l ate din centrul bara#ului. nda de $oc (i a#unse din urm oă ţ ă cli" mai t2rziu) c2nd elico"terul s tremure din toateă ă ă

(nc eieturile. Dassan $i 7a mud (ntoarser $i ei ca"ul) e-act laă tim" "entru a vedea cum uria$a structur din "iatr se "lia laă ă mi#loc) (ns"re e-terior. Oidul se n ruia) iar a"ele se rev rsară ă ă "este mar*inile bara#ului) "resc imb2nd (n aburi ierbin i l c rileţ ă ă

e-"loziei. alul uria$ lu cu sine bolovanii disloca i) arunc2ndu!iă ţ la vale. Poto"ul ad2nci s" rtura "rovocat de e-"lozie (ntr!un ă ă *i*antic) cu v2r ul a"ro"iat de temelia bara#ului. A"ele lacului

""



2$neau "rin s" rtur ) s" l2nd miezul ar*ilos al di*ului $iţ ă ă ă m tur2nd arborii din vale. Aburii se risi"ir cur2nd) "ermi 2ndu!leă ă ţ s vad cum brizan ii (ns"uma i luar "e sus cabina de control)ă ă ţ ţ ă "urt2ndu!i r m $i ele s r2mate (n torentul n valnic de laă ă ţ ă ă "oalele bara#ului.

O*omotul diluviului invad cabina elico"terului) aco"erindă

uruitul elicelor. %bra im nu!$i auzi nici m car urletul instinctiv deă trium . 3l v zu "e 7a mud (n l 2nd laude lui Alla ) dar nu!i auziă ă ţ s"usele.

3n tim" ce elico"terul se re"ezea s"re sud) "e deasu"ra a"elorcare n v leau cu z*omot de tunet) Dassan se a"lec $i!l b tu "eă ă ă ă um r "e Falid. Pilotul (ntoarse ca"ul. Dassan ($i ridic m2na) cuă ă "alma desc is (n #os) a"oi $i!o mi$c (nainte) du" care ridică ă ă ă dou de*ete. Se a"ro"iau dou avioane de v2n toare.ă ă ă

Dassan era urios. 6lico"terul zburase tot tim"ul la #oas ă altitudine) ne"ut2nd s ie rece" ionat de sta iile radar $i) dină ţ ţ c2te reu$ise s !$i dea seama) cei din cabina de control nuă a"ucaser s transmit nimic. Ji totu$i) +or ele Aerieneă ă ă ţ reu$iser ) (ntr!un el sau altul) s a le de cele (nt2m"late aici.ă ă

H 3mi "are r u) rateK stri* Dassan.ă ăH S nu! i "ar r uK (i r s"unse Falid) ridic2nd m2na. Ne!amă ţ ă ă ă

a$ezat soarta (n m2inile 5omnuluiK St scris: Cel ce!$i " r se$teă ă ă ara "entru a (m"lini "orunca lui 5umnezeu ($i va a la) de va iţ

nevoie) destule locuri de ad "ost;.ă3n ciuda entuziasmului mani estat de ceilal i tovar $i ai s i)ţ ă ă

Dassan nu " ru a i c2tu$i de "u in lini$tit de s"usele liderului lor.ă ţ 5ar misiunea usese (nde"linit cu succes) iar locurile lor (nă Paradis erau de!acum rezervate.

Cu toate acestea) nici unul dintre ei nu era dis"us s renun eă ţ la lu"t . 3n tim" ce Falid "ilota elico"terul "e deasu"ra a"eloră um late de viitur ale 6u ratului) 7a mud se a"uc s !$i (ncarceă ă ă tunul cu muni ie. %bra im se (ntoarse $i el c tre st2n*a) s"re a!iţ ă da o m2n de a#utor. L s2nd la o "arte Paradisul "re* tit s !iă ă ă ă "rimeasc ) aveau s se bat "2n la ca" t "entru a!$i salvaă ă ă ă ă vie ile $i "entru "rivile*iul de a continua s (m"lineasc "oruncileţ ă ă lui Alla (n aceast lume.ă

5eodat ) Falid cl tin din ca") stri*2nd:ă ă ă 1 !aa2Hib: PrieteneK Nu!i nevoie s te mai ostene$tiKă

7a mud se a"lec (ns"re Falid) r s"unz2ndu!i "e acela$i tonă ă ridicat:H Nu e nevoieI 5ar cine va lu"ta (n locul nostruI

"



H Cel ce va st "2ni (n Oiua Gudec ii va ve* ea asu"r !neKă ăţ ă re"lic Falid.ă

%bra im ridic "rivirea s"re 7a mud. Am2ndoi credeau (nă Alla $i aveau (ncredere (n Falid. Nici unul dintre ei n!ar i ost

(ns dis"us s cread c 5omnul avea s !$i "o*oareă ă ă ă ă

atot"uternica m2n s"re a!i a" ra de turci.ă ă

H 5ar) FalidM) (nce"u 7a mud.H Ave i (ncredere (n mineK (i ceru acesta. "romit c ve iţ ă ă ţ

"rivi a"usul soarelui dintr!un loc si*ur.3n tim" ce Falid ($i vedea de "ilota#) urm rindu!$i ne" trunsulă ă

el) %bra im c2nt ri (n *2nd $ansele "e care le aveau de aţ ă su"ravie ui. Cea mai a"ro"iat baz a +or elor Aeriene aleţ ă ă ţ

Turciei era situat la trei sute dou zeci de kilometri s"re vest.ă ă C l torind cu viteza ma-im de croazier ) avioanele deă ă ă ă v2n toare du" toate "robabilit ile) ma$in rii ale mor iiă ă ăţ ă ţ "roduse de americani) P antom!uri aveau s a#un* (n locul (nă ă care se a lau ei acum (n dou zeci de minute. %ar elico"terul aveaă s ie (nc de"arte de *rani a sirian . 5in vremea c2nd cuseă ă ţ ă ă "arte din +or ele Aeriene) $tia c iecare dintre reactoare eraţ ă

(narmat) a"roa"e si*ur) cu o"t rac ete detectoare de c ldur ă ă Side inder am"lasate sub iecare ari" . <ricare dintre acesteă rac ete ar i ost de!a#uns "entru a distru*e elico"terul cu mult

(nainte ca ei s i auzit z*omotul avioanelor sau s le i v zut. Ji)ă ă ă era convins de asta) turcii nu aveau s ezite s tra* ) "entru a!iă ă ă

(m"iedica s " r seasc s"a iul lor aerian.ă ă ă ă ţ5ar P antom!urile n!aveau dec2t s vin ) ($i zise %bra im)ă ă

(ntorc2ndu!$i "rivirea dins"re ratele s u. >ara#ul Ataturk)ă m2ndria turcilor) z cea (n ruine. 6u ratul avea s cur* la el ca!nă ă ă vremurile de odinioar ) iar sirienii aveau s aib "arte de maiă ă ă mult a" "entru nevoile lor. Cale de zece de kilometri (n aval) oă ă mul ime de ora$e aveau s ie inundate. Satele din amonte) careţ ă de"indeau de a"a lacului de acumulare "entru a!$i (ntre ine ţ recoltele) aveau s ie li"site de aceasta. 'esursele *uvernuluiă "rovenite din aceast re*iune aveau s ie "use la *reaă ă

(ncercare.3ntorc2ndu!se "entru a "rivi (n urm ) s"re v2rte#ul de a"e)ă

%bra im ($i aminti de un "asa# din Coran:+araonul $i r zboinicii s i s!au "urtat cu aro*an $iă ă ţă

nedre"tate (n ar ) (nc i"uindu!$i c nu aveau s ie niciodatţ ă ă ă ă c ema i (n a a Noastr . 5ar Noi l!am luat) cu tot cu r zboiniciiţ ţ ă ă s i $i l!am azv2rlit (n a"ele m rii. Lua i aminte la soarta ce!iă ă ţ

"-



a$tea"t "e r u c toriK;ă ă ă ăAsemenea conduc torilor 6*i"tului) asemenea " c to$iloră ă ă

(neca i (n "oto"ul lui Noe) turcii useser "ede"si i "rin su"liciulţ ă ţ a"ei. Pentru o cli" ) %bra im ($i sim i oc ii um"l2ndu!i!se deă ţ lacrimi) la *2ndul m re iei a ceea ce tocmai usese (n "tuit.ă ţ ă

%ndi erent ce su erin e (l a$te"tau de!acum (nainte) ele nu "uteauţ

dec2t s !i (nt reasc "uterea convin*erilor care (i um"leau acumă ă ă mintea.

0



12

Luni, ora *:(*,Washin$ton, %&C&

>ob Derbert ($i (m"inse scaunul rulant (n biroul lui Paul Dood.H Ca de obicei) 7ike a avut dre"tate) rosti o i erul deţ

contrain orma ii. >N'!ul a con irmat su"ozi ia sa: bara#ul Ataturkţ ţ a ost *rav avariat.

Dood e-"ir ) (n*2ndurat. Se (ntoarse s"re com"uter $i tast ună ă sin*ur cuv2nt: A irmativ;. Ad u* acest cuv2nt mesa#ului deă ă ur*en "urt2nd codul Alarmei 'o$ii) scris la ora / $iţă 4 deminute $i con in2nd evaluarea ini ial a lui 7ike 'od*ers. Trimiseţ ţ ă a"oi "rin e!mail acest mesa# *eneralului ?en anzandt) noulcomandant al Statelor 7a#ore 'eunite. 3l co"ie) trimi 2ndu!lţ secretarului de Stat Av Lincoln) secretarului A" r rii 6rnestoă ă Colon) directorului C%A Larry 'ac lin $i consilierului "reziden ialţ "entru Si*uran a Na ional Steve >urko .ţ ţ ă

H C2t de a"roa"e se a l C'C!ul de re*iunea a ectat I vru să ă ă a le Dood.

H <amenii no$tri sunt la a"ro-imativ o"tzeci de kilometric tre sud!est) r s"unse Derbert. 3n a ara oric rui "ericol.ă ă ă

H 6$ti si*ur de astaI %nsista Dood. %deile lui 7ike des"redimensiunile unei zone!tam"on nu sunt comune cu cele alema#orit ii.ăţ

H Nu l!am (ntrebat "e 7ike) ci "e P il ?atzen) s"use Derbert.P il a c " tat oarecare e-"erien "e vremea inunda iilor dină ă ţă ţ

//1 din 7id est $i a cut o serie de calcule ra"ide. A irma c )ă ă la o distan de o"tzeci de kilometri) zona de si*uran e deţă ţă a"ro-imativ dou zeci $i cinci) treizeci $i cinci de kilometri. P il eă de " rere c 6u ratul va cre$te cu a"ro-imativ $a"te metri "e totă ă teritoriul Siriei) "2n la lacul Assad. Sirienii nu vor i a ecta i "reaă ţ mult) re*iunea str b tut de luviu iind (n *eneral "ustie. Turciiă ă ă din satele de "e malul luviului vor i (ns *rav a ecta i deă ţ inunda ii.ţ5arrell 7cCaskey sosi (n tim" ce Derbert ($i e-"unea " rerea.ă 3nalt $i sub ire) (n v2rst de "atruzeci $i o"t de ani) 7cCaskeyţ ă

1



usese a*ent al +>%) iar (n "rezent se ocu"a de rela iile Centruluiţ de Comand cu celelalte a*en ii *uvernamentale. 3nc ise u$aă ţ

r s scoat o vorb $i se rezem de ea) ascult2nd.ă ă ă ă ă ăH Ce $tim des"re "ta$iI (ntreb Dood.ă ăH %ma*inile ilmate din satelit arat un elico"ter turcesc B==5ă

" r sind locul dezastrului) s"use Derbert. 3n a"aren ) e vorba deă ă ţă

elico"terul urat "azei de rontier ceva mai devreme.ăH 3ncotro se (ndrea"t IăH Nu $tim) cl tin din ca" Derbert. 5ou avioane +!4 au "ornită ă ă

(n c utarea elico"terului.ăH 3n c utarea luiI se mir Dood. Credeam c l!am localizată ă ă

de#a "rin satelit.H A$a e) (ncuviin Derbert. 3ns ) (n intervalul scurs (ntreţă ă

rece" ionarea a dou ima*ini consecutive) a"aratul a dis" rutţ ă ă r urm .ă ă ăH A ost dobor2tIH Nu) r s"unse Derbert. Turcii ne!ar i anun at.ă ţH Poate) rosti Dood) cu sub(n eles.ţH 7 ro*) s"use Derbert. 5ar c iar dac nu ne!ar i dat deă ă

$tire c au dobor2t elico"terul) am i reu$it s de"ist m e"avaă ă ă acestuia. Nu!i (ns nici urm de elico"ter) "e o raz de o"tzeci deă ă ă kilometri din locul unde a ost re"erat "entru ultima oar . ă

H Cum se "oate una ca astaI e-clam Dood.ăH Sincer s iu) n!am idee) r s"unse Derbert. 5ac (n zon ară ă ă ă e-ista "e$teri cu o desc idere (ndea#uns de lar* ) a$ i avansată i"oteza c a*resorii au aterizat (n interiorul uneia dintre ele.ă Continu m s c ut m.ă ă ă ă

Dood era iritat. S"re deosebire de 7ike 'od*ers) nu!i "l cea ă s caute indicii $i s rezolve mistere. >anc erul din el "re eraă ă in orma iile com"lete) a$ezate (ntr!o ordine coerent $i "rimiteţ ă "e loc) de (ndat ce erau solicitate.ăH < s * sim elico"terul) urm Derbert. Am cerut o analiz aă ă ă ă ultimei ima*ini "rimite "rin satelit) "entru a a la viteza $i direc ia ţ e-act a a"aratului B==5. 5e asemenea) am solicitat un studiuă *eo*ra ic al zonei. om (ncerca s * sim locul (n care ună ă elico"ter s!ar "utea ascunde) ie el o "e$ter sau o vale ad2nc $iă ă

(n*ust .ăH 6!n ordine) (l a"rob Dood. P2n atunci) trebuie s neă ă ă

ot r2m ce acem cu C'C!ul. 3l l s m acolo sau nuIă ă ăH 5e ce nuI (ntreb Derbert. nitatea noastr a ostă ă "roiectat "entru misiunile de recunoa$tere la a a locului. %ară ţ

2



acum) (nt2m"l tor) se a l e-act la locul "otrivit.ă ăH Ai dre"tate) dar m (n*ri#oreaz mai mult si*uran aă ă ţ

oamenilor no$tri) s"use Dood. 5ac atacul sta e doar "rimulă ă dintr!o serie mai lun* ) C'C!ul s!ar "utea dovedi vulnerabil. Adu!ăi aminte) sunt doar doi membri ai ec i"ei de interven ie) "u$i s !ţ ţ ă

i a"ere "e ceilal i.ţ

H Ar mai i $i o i erul de la Si*uran a turc ) interveniţ ţ ă 7cCaskey.

H Pare a i un om valoros) con irm Derbert. %!am studiată dosarul $i sunt convins c $i 7ike l!a veri icat.ă

H Asta (nseamn trei oameni) le atrase aten ia Dood. 5oară ţ trei.

H Plus *eneralul 7ic ael 'od*ers) care valoreaz el sin*ur c2tă un "luton (ntre*) (i aminti Derbert) "lin de res"ect. <ricum) m ă

(ndoiesc c 7ike ar i de acord s se lase evacuat tocmai acum. 6ă ă *enul de situa ie de dra*ul c rora tr ie$teMţ ă ă

Dood se l s "e s"ate. Cariera militar a lui 'od*ers includeaă ă ă dou sta*ii consecutive (n ietnam) comanda unei bri* zi deă ă blindate (n ' zboiul din ,ol $i diri#area unei o"era iuni subă ţ aco"erire a ec i"ei de interven ie (n Coreea de Nord. 'od*ers nuţ avea s u* din calea unor terori$ti care aruncaser (n aer ună ă ă bara#.

H 3n "rivin a asta) ai "er ect dre"tate) recunoscu Dood. 7ikeţ ă va "re era s r m2n acolo. 5ar nu el e cel care va trebui să ă ă ă

ot rasc . 7ai sunt im"lica i $i 7ary 'ose) P il $i Lo ell) careă ă ţ sunt civili) nu militari. A ) ce!a$ vrea s $tiu dac atacul a ost ună ă incident izolat sau "rima "arte dintr!un "lan mai am"luK

H 3n mod evident) vom $ti mult mai multe atunci c2nd voma la cine e r s"unz tor de distru*erea bara#ului) u de " rereă ă ă 7cCaskey.

H 5a i!mi m car un indiciu) ceru Dood. Cine crede i voi c!ar iţ ă ţ "utut "une la cale a$a cevaIH 7!am consultat cu cei de la C%A) i!am (ntrebat "e

res"onsabilii Si*uran ei Turce$ti $i am cerut " rerea 7ossadului)ţ ă s"use 7cCaskey. To i s"un c nu "oate i vorba dec2t ie deţ ă sirieni) ie de undamentali$tii islamici turci. Am2ndou i"otezeleă au ar*umente solide. +undamentali$tii islamici vor cu dis"erares sl beasc le* turile Turciei cu %sraelul $i cu rile occidentale.ă ă ă ă ţă

Atac2nd in rastructura) ar (m"ov ra "o"ula ia) c2nd!o s seă ţ ă ă (ntoarc (m"otriva *uvernului.ăH 5ac a$a stau lucrurile) va trebui s ne mai a$te"t m $i laă ă ă

3



alte atacuri) deduse Dood.H Corect) (ncuviin 7cCaskey.ţăH 5a) dar eu nu a$ mer*e "e varianta asta) s"use Derbert.

+undamentali$tii sunt) din " cate) (ndea#uns de "uternici (nă Turcia) (nc de "e!acum. 5e ce ar (ncerca s ca"ete "rin mi#loaceă ă

de or ceea ce ar "utea ob ine oricum la ale*eriIţă ţ

H +iindc $i!au "ierdut r bdarea) su*er 7cCaskey. Suntă ă ă inan a i de iranieni) iar Te eranul (i "reseaz ) cer2nd rezultateţ ţ ă

concrete.H %ranul $i!a trecut de#a Turcia "e lista lozurilor c2$ti* toare)ă

re"lic Derbert. Nu mai e dec2t o c estiune de tim". 7arele loră "unct de interes e acum >osnia. %!au a"rovizionat din "lin "ebosniaci cu armament $i consilieri militari) (n tim"ul r zboiuluiă din >alcani. %ar consilierii res"ectivi nu numai c au r mas "e loc)ă ă ci au $i (nce"ut s se (nmul easc ) "recum ie"urii. 6 $ansaă ţ ă

undamentali$tilor de a " trunde (n inima 6uro"ei. C2t "rive$teă Turcia) Te eranul va l sa lucrurile s !$i urmeze cursul iresc.ă ă

H Nu $i dac Turcia va continua s se bazeze tot mai mult "eă ă s"ri#inul militar israelian $i "e a#utoarele inanciare $i in orma iileţ

urnizate de Statele nite) re"lic 7cCaskey. %ranul nu vrea s seă ă trezeasc (n coast cu o ort rea american .ă ă ă ţă ă

H Cum r m2ne cu sirieniiI interveni Dood.ă7cCaskey $i Derbert se contraziceau (ntotdeauna) cu "atim ) ă

dar $i cu res"ect. 5arrel Consens $i >ob %nstinct Primar) (i"oreclise odinioar "si olo*ul Liz ,ordon. Acesta era) de alt el)ă motivul care (l determinase "e Dood s !l invite "e 7cCaskey (nă biroul s u) de (ndat ce >ob Derbert (l sunase) anun 2ndu!l că ă ţ ă avea nout i des"re atac. Prins (n ocul (ncruci$at al re"licilorăţ celor doi) Dood s 2r$ea (ntotdeauna "rin a!$i orma o " rere clară ă des"re situa ia (n cauz 9 (n com"ensa ie) trebuia s (i tem"erezeţ ă ţ ă

(ntotdeauna) "entru ca discu ia s nu se trans orme (ntr!oţ ă dezbatere "e teme de "olitolo*ie.H 3n cazul sirienilor) e-ist dou "osibilit i) urm 7cCaskey.ă ă ăţ ă

Terori$tii ar "utea i e-tremi$ti sirieni) convin$i c <rientulă 7i#lociu trebuie s se trans orme (ntr!o Sirie 7areMă

H Ceea ce n!ar i o noutate) vezi cazul Libanului) rosti Derbert"lin de am r ciune.ă ă

Dood (ncuviin din ca". < i erul de contrain orma ii ($iţă ţ ţ

"ierduse so ia $i "icioarele (n atentatul terorist de la ambasadaţ american din >eirut) (n /81.ăH Corect) (l a"rob $i 7cCaskey. < a doua "osibilitate) ceaă

4



mai "lauzibil ) ar i ca atacatorii bara#ului s i ost kurzi sirieni.ă ăH 7ai mult ca si*ur sunt kurzi) (nt ri Derbert) (ncrez tor.ă ă

6-tremi$tii sirieni nu ac un "as r a"robarea armatei) iară ă armata "rime$te ordine de la (nsu$i "re$edintele Siriei. 5ac ă *uvernul sirian ar dori s desc id ostilit ile (m"otriva Turciei)ă ă ăţ

ar "roceda alt el.H Cum alt elI (ntreb Dood.ăH Ar ac iona a$a cum ac ioneaz toate na iunile a*resoare)ţ ţ ă ţ

s"use Derbert. Ar (nce"e manevre militare la rontier ) ar masaă tru"e acolo $i ar "rovoca un incident menit s !i atra* "e turci (nă ă ca"can . Sirienii nu ar "une "iciorul "e teritoriul Turciei nici (nă ru"tul ca"ului. 5u" cum s"un militarii) le "lace s "rimeasc ;.ă ă ă

Tactica asta dateaz din /0 ) c2nd tancurile israeliene au trecută rontiera (n cea de!a treia zi a ' zboiului de Jase Oile. A" r2ndu!ă ă

$i teritoriul na ional) sirienii se "laseaz (n "ostura eroic a unorţ ă ă lu"t tori "entru libertate) nu (n cea a unor a*resori. 6 o strate*ieă care le aduce s"ri#inul celorlalte na iuni arabe.ţ

H 3n "lus) ad u* 7cCaskey) cu e-ce" ia anului /0 ) sirieniiă ă ţ "re er s lu"te (n r zboaiele altora. Au dat arme %ranului "entruă ă ă a lu"ta (m"otriva %rakului (n /8@) i!au l sat "e libanezi s seă ă lu"te (ntre ei vreme de cincis"rezece ani de r zboi civil) a"oi auă intervenit $i au instalat un re*im!marionet . Cam a$a ac ioneaz .ă ţ ă

H A$adar) e$ti de acord cu mineI (ntreb Derbert) "rivindă semni icativ s"re 7cCaskey.

H Nu) r2n#i 7cCaskey. Tu e$ti de acord cu mine.H Presu"un2nd c >ob are dre"tate) ce motive ar avea kurziiă

s atace un obiectiv turcescI (ntreb Dood. 5e unde $tim c nuă ă ă au ac ionat ca a*en i ai 5amasculuiI S!ar "utea ca ei s i ostţ ţ ă trimi$i (n Turcia "entru a arunca m nu$a.ă

H ?urzii sirieni ar ataca mai de*rab 5amascul) nu Turcia)ă cl tin din ca" Derbert. r sc re*imul a lat la "utere (n "rezent.ă ă ăH 5e asemenea) kurzii au "rins cura#) urm2nd e-em"lul"alestinienilor) com"let 7cCaskey. or s aib un stat al lor.ă ă ă

H 5ar nici m car asta n!ar i de natur s instaureze "acea)ă ă ă s"use Derbert. Sunt musulmani sunni i $i re uz s se amesteceţ ă ă cu musulmanii $ii i $i cu restul "o"ula iei. Asta e motivul "entruţ ţ care lu"t (n Turcia) (n %rak $i (n Siria. 5ar) dac sunni ii s!ară ă ţ aduna (ntr!un ?urdistan) cele "atru ac iuni rivale ana i ii)ţ ţ

maliki ii) $a i ii $i anbali ii ar (nce"e de(ndat s se lu"te (ntreţ ţ ţ ă ă ele.H Poate c nu) o"in 7cCaskey. Ji (ntre evrei e-ist destuleă ă ă

5



di eren e de o"inie) dar coe-ist (n "ace "e teritoriul %sraelului.ţ ăH 5a) iindc din "unct de vedere reli*ios) o"iniile evreiloră

coincid (n mare m sur ) ar*ument Derbert. Politica este) maiă ă ă de*rab ) cea care (i des"arte. 3n cazul sunni ilor (ns di eren eleă ţ ă ţ de o"inie (n domeniul reli*iei sunt undamentale.

Dood se a"lec (n a .ă ţă

H ?urzii sirieni ar ac iona sin*uri) sau ar consim i s se aliezeţ ţ ă cu al i kurzi na ionali$tiIţ ţ

H >un (ntrebare) remarc 7cCaskey. 5ac (n s"ateleă ă ă arunc rii (n aer a bara#ului se a l (ntr!adev r kurzii) ac iuneaă ă ă ţ asta ar i cea mai ambi ioas din c2te au (ntre"rins "2n (nţ ă ă "rezent) adic atacuri asu"ra unor de"ozite de armament sau ună r zboi de * eril (m"otriva "atrulelor de rontier . 5u" " rereaă ă ă ă ă mea) "entru a duce la bun s 2r$it o ac iune de o asemeneaţ anver*ur ) ar i avut nevoie de s"ri#inul kurzilor turci) care lu"tă ă

(m"otriva "ro"riului *uvern de mai bine de cincis"rezece ani) dinbazele lor secrete din est.

H Ji ce s"er s ob in kurzii sirieni) al tur2ndu!se lorIă ă ţ ă ă (ntreb Dood.ă

H 5estabilizarea re*iunii) re"lic Derbert. < con runtare (ntreă Siria $i Turcia ar "ermite uni icarea kurzilor din cele dou ri)ă ţă care ar deveni) (n aceste circumstan e) o "utere real (n re*iune.ţ ă

H Nu numai (n aceste circumstan e) su"ralicita 7cCaskey. Sţ ă "resu"unem c s!ar olosi de "rile#ul r zboiului "entru a traversaă ă du" bunul lor "lac rontiera dintre Turcia $i Siria. S!ar in iltra (nă sate $i ora$e) ar (m"2nzi mun ii $i $i!ar stabili tabere tem"orareţ

(n de$ert. Ar avea "osibilitatea s "oarte un r zboi de * eril deă ă ă neo"rit) vreme de ani de zile) la el ca (n A *anistan.

H <ri de c2te ori "resiunile ar deveni "rea "uternice (n vreunadintre cele dou 2ri) s!ar strecura "este *rani ) (n cealalt . Sau)ă ţ ţă ă la nevoie) s!ar al tura kurzilor din %rak) atr *2nd $i aceast ară ă ă ţ ă (n r zboi. "ute i ima*ina cum ar ar ta un r zboi "urtat (ntreă ă ţ ă ă astea trei na iuniI C2t tim" crede i c!ar trece "2n laţ ţ ă dezl n uirea unor atacuri cu arme c imice $i c iar nucleareI C2tă ţ tim" le!ar trebui Siriei $i %rakului "2n s !$i dea seama c %sraelulă ă ă

urnizeaz arme kurzilorMăH Ceea ce se $i (nt2m"l ) de c2 iva ani buni) sublinieă ţ

7cCaskey.

H M Ji s!ar a"uca s bombardeze %sraelulIăH 3n cele din urm ) c2nd se va ot r( (n s 2r$it semnarea unuiă ă tratat de "ace) kurzii vor i (n mod necesar c ema i s "artici"e)ţ ă



"entru ca (n ele*erea s ($i aib rostul) ($i continu 7cCaskeyţ ă ă ă ra ionamentul. Prin urmare) kurzii vor "rimi ceea ce!$i doresc) unţ teritoriu na ional) turcii vor (mbr i$a ideile undamentaliste) iarţ ăţ cei care vor avea de "ierdut din toate astea vor i Statele nite $i

(ns $i ideea de democra ie.ă ţ

H 5ac se va a#un*e vreodat la semnarea unui tratat deă ă

"ace) rosti Derbert) "e un ton dubitativ. orbim acum des"redezl n uirea unor animozit i vec i de mii de ani. 5ac acest duă ţ ăţ ă r u sca" din sticla (n care a ost inut "rizonier) nu $tiu cum vaă ă ţ mai "utea i silit s intre la loc.ă

Dood (nce"ea s (n elea* . 5e asemenea) era "e de"lină ţ ă con$tient c nu Centrului de Comand (i revenea sarcina stabiliriiă ă unei strate*ii (n cazul unui r zboi (n <rientul 7i#lociu. 7isiuneaă lor era de a detecta situa iile ierbin i; $i de a (m"iedicaţ ţ deteriorarea situa iei) (n cazul (n care acestea evoluau (ns"reţ statutul de crize;. < evolu ie ulterioar le trans orma (nţ ă "robleme de "olitic e-tern ) a c ror rezolvare revenea Caseiă ă ă Albe. 3ntr!o ast el de eventualitate) "re$edintele avea s (i anun eă ţ ce aveau de cut "e mai de"arte $i unde li se va cere să ă intervin . Acum se con runtau cu o (ntrebare (n a"aren sim"l :ă ţă ă ce era de cut "entru *estionarea acestei "oten iale situa ii deă ţ ţ criz Iă

Dood se (ntoarse c tre tastatur $i lu le* tura cu asistentulă ă ă ă s u e-ecutiv) Ste" en) >u*s; >enet. < cli" mai t2rziu) c i"ulă ă t2n r al acestuia ($i cu a"ari ia "e ecran.ă ă ţ

H >un diminea a) Paul) rosti >u*s) iar vocea sa calm r sună ţ ă ă ă (n di uzoarele montate de!o "arte $i de cealalt a monitorului.ă

H ENea a) >u*s) r s"unse Dood. rei) te ro*) s !mi aciţ ă ă le* tura cu 7ike 'od*ersI 3l * se$ti la C'C.ă ă

H %mediat) (ncuviin >u*s) iar ima*inea lui se $terse de "eţă ecran.Dood ridic "rivirea s"re Derbert.ă

H Ce crezi c ar "utea ace 7ike "entru a da de urmaă elico"terului dis" rutIă

H Acela$i lucru "e care!l acem $i noi) r s"unse Derbert. Nu!iă r m2ne dec2t s analizeze datele "e care le rece" ioneaz . Seă ă ţ ă a l (ntr!o "ozi ie "rivile*iat "entru a su"rave* ea comunica iileă ţ ă ţ din re*iune) a$a (nc2t sunt convins c s!a a"ucat de#a s o ac .ă ă ă

3n mod cert) va urma toate "rotocoalele "e care le!a stabilit"entru Centrul 'e*ional.H Care este standardul de si*uran minim "e care l!a iţă ţ

"



stabilit "entru C'CI (ntreb Dood.ăH 5oi membri ai ec i"ei de interven ie) c2nd dis"ozitivul seţ

a l (n de"lasare "e teren) r s"unse Derbert. 5e at2t dis"un $iă ă acum oamenii no$tri.

C i"ul lui >u*s se ivi din nou "e ecran.

H N!am "utut s iau le* tura cu *eneralul 'od*ers) s"use el.ă ă

A "lecat (n recunoa$tere "e teren.Dood se (ncrunt . 3l cuno$tea (ndea#uns de bine "e *enerală

"entru a $ti c e-"resia lui >u*s era doar un eu emism.ăH 3ncotro a "lecatIH 7ary 'ose mi!a s"us c a "ornit acum zece minute)ă

(m"reun cu colonelul Seden) (i r s"unse >u*s. Au luată ă motocicleta o i erului turc.ţ

H AoleuK e-clam Derbert.ăH Ji nu!l "o i contacta "e *eneral nici "e tele onul celularIţ

(ntreb Dood.ăH 7ary 'ose a vorbit cu *eneralul la cinci minute du" ă

"lecarea acestuia) "entru a veri ica unc ionarea le* turilor.ţ ă Contactul "rin satelit s!a realizat (n bune condi ii) dar el i!a cerutţ s nu ie sunat dec2t (n caz de ur*en ) "entru a nu riscaă ţă interce"tarea convorbirilor.

H 3n s"a iile desc ise) convorbirile sunt mult mai u$or deţ ascultat de c tre ter e "ersoane. Si*uran a e nul ) con irmă ţ ţ ă ă Derbert.

Dood d du din ca". 3n misiunile de ti" militar) an*a#a iiă ţ Centrului de Comand erau (nzestra i (n mod obi$nuit cuă ţ a"aratur de comunica ii si*ur ) de ti" TAC!SAT. Aveau asu"raă ţ ă lor miniantene "arabolice care "ermiteau conectarea (n condi ii ţ de si*uran la re eaua de comunica ii "rin satelit) iind ast el (nţă ţ ţ le* tur direct cu Centrul de Comand . 5ar instala iile de acestă ă ă ă ţ ti" erau relativ masive. C'C!ul era dotat cu a"aratura necesar ) ă dar *eneralul 'od*ers "re erase) (n mod evident) s nu seă

(ncarce inutil.Dood era urios "e 'od*ers $i (n*ri#orat c acesta "lecase ră ă ă

s ia cu sine "e nici unul dintre membrii ec i"ei de interven ie.ă ţ Nu era (ns "osibil s (l trimit "e vreunul dintre cei doi a la i laă ă ă ţ C'C r a com"romite si*uran a dis"ozitivului $i nici nu seă ă ţ

(ndura s !l rec eme la baz "e *eneral. 'od*ers era un omă ă

c ibzuit $i nu (nc lcase nici o "revedere e-"res aă ă re*ulamentelor. Ji) la urma urmei) Dood nu avea cum s ă * iceasc inten iile ad#unctului s u a lat la cincis"rezece mii deă ţ ă



kilometri distan .ţăH 7ul umesc) >u*s) rosti Dood. ' m2i (n le* tur cu C'C!ul $iţ ă ă ă

anun !m de (ndat ce oamenii no$tri vor a la ceva.ţă ă ăH EN eles) $e uleKţDood decu"la monitorul $i ($i (ndre"t "rivirea c tre Derbert.ă ă

H Asta el Se "are c 7ike a "lecat "e teren (n recunoa$tereă

nemi#locit .ăDerbert a" s distrat "e tastele tele onului celular ata$at deă ă

bra ul scaunului s u rulant.ţ ăH 7da) e stilul lui) nu!i a$aIH 5e ce n!a luat cu el (ntre* C'C!ulI se mir 7cCaskey. Ar iă

"utut s se descurce mult mai bine) av2nd la dis"ozi ie toateă ţ acilit ile.ăţ

H +iindc $tia c situa ia ar "utea s devin "ericuloas ) u deă ă ţ ă ă ă " rere Dood. 5oar (l cuno$ti "e 7ikeK Nu ar ace nimic care să ă "rime#duiasc ec i"a sau dis"ozitivul. Ji asta e o idee care seă "otrive$te "er ect stilului s u.ă

Dood $i Derbert sc imbar "riviri semni icative. Je ulă contrain orma iilor (nc ise oc ii $i d du din ca".ţ ă

H 5au eu de urma lui) s"use Derbert) orm2nd num rul >N'!ăului. S vedem dac iens va i (n stare s lase deo"arte oriceă ă ă altceva $i s ne urnizeze o ima*ine clar "rin satelit a luiă ă 'od*ers al Arabiei.

H 7ul umesc) s"use Dood) a"oi ridic oc ii s"re 7cCaskey.ţ ăH La el ca de obiceiI (ntreb 7cCaskey.ăDood (ncuviin . Cole*ul s u cuno$tea "rocedurile. 5ac oţă ă ă

*ru"are avea s revendice atacul) 7cCaskey avea misiunea să ă veri ice in orma iile care ar i "utut i urnizate de celelalteţ a*en ii sau de omolo*ii s i de "este otare. 5ac se dovedea cţ ă ă ă a irma ia era als ) urm torul "as cerea desco"erirea celui careţ ă ă se ascundea (n s"atele ei. 7odul de ac iune al a*resorilor aveaţ s ie trans ormat (ntr!un al*oritm $i introdus (ntr!un com"uter)ă "entru a se "utea realiza o antici"are a "osibilelor ac iuni ţ ulterioare. 3n continuare) 7cCaskey avea s determine dac ună ă viitor atac ar "utea i "revenit "e cale di"lomatic ) dac "ta$iiă ă ă nu aveau s dea (na"oi dec2t (n a a unei ri"oste armate $i careă ţ ar i "utut i urm toarele inte "oten iale.ă ţ ţ

H Cere!i $i " rerea lui Liz) su*er Dood.ă ă

7cCaskey (ncuviin $i ie$i. Pro ilurile "si olo*ice aleţă terori$tilor din <rientul 7i#lociu erau deosebit de im"ortante (nast el de situa ii. 5ac ace$tia aveau doar motiva ii "oliticeţ ă ţ

-



"entru ac iunile lor) era destul de "u in "robabil s ie dis"u$i sţ ţ ă ă recur* la ac iuni sinuci*a$e. 3n aceast eventualitate) "azaă ţ ă aerian $i terestr (m"otriva atacurilor avea s ie mai u$or deă ă ă realizat. 5ac motiva iile lor erau (n e*al m sur "olitice) c2t $iă ţ ă ă ă reli*ioase) cum era cazul ma#orit ii kurzilor) ace$tia aveau s ieăţ ă

nu doar dis"u$i) ci de!a dre"tul onora i s !$i dea via a. Atunci)ţ ă ţ

atacurile "uteau s vin din orice direc ie. Atentatorii "uteau s !ă ă ţ ă$i (ndese $ase sau o"t batoane de dinamit la centur $i s sară ă ă ă

(n aer o dat cu obiectivul vizat. Sau) "e de alt "arte) "uteau să ă ă se strecoare la int av2nd (n s"inare un rucsac "lin cu e-"lozibilţ ă "lastic) conectat la dou baterii $i la un (ntreru" tor "lasat (nă ă buzunarul de la "antaloni al teroristului!kamikaze) "ermi 2ndu!iţ s declan$eze e-"lozia oriunde $i oric2nd. 6rau *enul de atacuriă

(m"otriva c rora "rotec ia era "ractic im"osibil ) iar tratativeleă ţ ă cu terori$tii nu duceau la nici un rezultat. +a"tul cel mai

rustrant) (ntr!o ast el de situa ie) era c un sin*ur terorist eraţ ă ca"abil s "roduc mai multe "a*ube dec2t o (ntrea* *ru"are.ă ă ă

n individ ac ion2nd "e cont "ro"riu avea o libertate tacticţ ă absolut $i "osibilitatea ac iunii "rin sur"rindere.ă ţ

Derbert (nc ise tele onul.H iens e de "artea noastr ) anun el. 7i!a s"us c va "uteaă ţă ă

s dis"un de satelitul 1=!4B!1 "este vreo zece minute) du" ceă ă ă vor termina cei de la 5e"artamentul A" r rii. 6 o ma$in rieă ă ă vec e) r acilit i de observare (n in raro$u) dar ne va "uteaă ă ăţ

urniza ima*ini clare "e tim" de zi.%ndicativul 1=!4B!1 se re erea la cel de!al treilea satelit care

su"rave* ea lon*itudinile situate (ntre treizeci $i "atruzeci $icinci de *rade la est de meridianul de re erin . Adic e-actţă ă re*iunea care includea teritoriul Turciei.

H iens e un ti" dat naibii) s"use Dood.H 6 cel mai bun) (ncuviin Derbert) (ntorc2ndu!$i scaunul)ţă (ndre"t2ndu!se s"re u$ $i c icotind: Culmea) e (n stare s maiă ă

ac $i az de necaz) (n le* tur cu anc etaK 7i!a s"us c s!auă ă ă ă b tut at2tea cuie (n sicriul s u (nc de "e!acum) (nc2t s!a *2ndită ă ă s !$i boteze de"artamentul +ecioara de +ier.ă

H Nu vom (n* dui Con*resului s !i (nc id ca"acul) "romiseă ă ă Dood.

H 6 un sentiment nobil) Paul) dar m tem c va i destul deă ă

di icil de "us (n a"licare.H 3mi "lac situa iile di icile) >ob) r s"unse Dood) sur2z2ndţ ă $ters. 5e!aia m a lu aici.ă

-0



Derbert (ntoarse ca"ul) (n tim" ce desc idea u$a. 1 &ouc'e K e-clam el.ă3i cu cu oc iul lui Dood $i ie$i cu scaunul rulant "e coridor.ă

-1



H 7a mud) "atrulele vor a#un*e (n cur2nd aici) rosti %bra im. Trebuie s "lec m.ă ă

H Ai i "utut s !mi ar i cum se "iloteaz elico"terul) ($iă ăţ ă continu el litania. ia a mea nu era la el de im"ortant ca a ta.ă ţ ă Cine ne va conduce de!acumI

H 7a mudK insist %bra im.ă

Min fadia*: Te ro*K Tu o s iiă

conduc torul nostru. ie i!a (ncredin at inelul.ă Ţ ţ ţH 5a) (ncuviin 7a mud. < s v conduc. A ost ultimaţă ă ă

dorin a lui Falid. Au mai r mas destule de cut.ţă ă ă%bra im nu mai citise niciodat at2ta triste e $i at2ta ur )ă ţ ă

concentrate "e c i"ul ratelui s u. n *2nd trec tor (i $o"ti c )ă ă ă "oate $i aceast urie usese unul dintre sco"urile sacri iciului luiă Falid. S a"rind ocul urii (n oc ii $i (n su letele solda ilor s i.ă ă ţ ă

C2nd) (n s 2r$it) 7a mud se ridic ) %bra im (i (ntinse revolverulă Parabellum $i o alt arm de m2n ) de calibrul 18.ă ă ă

H 3 i mul umesc) rate) rosti 7a mud.ţ ţH Dassan s"une c "utem a#un*e la Sanliur a "2n la c dereaă ă ă

(ntunericului) zise %bra im (ncrez tor. 5ac e necesar) ne "utemă ă ascunde la "oalele dealurilor. Pe de alt "arte) re*iunea eă

(ndea#uns de intens circulat . Poate ca"tur m o ma$in sau ună ă ă camion.

7a mud se (ntoarse c tre Dassan) care r m sese la c2 ivaă ă ă ţ "a$i distan $i a$te"ta "lin de res"ect.ţăH Nu ne ascundem) declar el r s"icat. Ne!am (n elesIă ă ţ

1 A 3a K r s"unser ceilal i doi (ntr!un *las.ă ă ţH %a!o (nainte) Dassan) (i ceru 7a mud. Ji ie ca S 2ntul Pro et

s ne c l uzeasc "a$ii c tre cas M $i c tre casele du$maniloră ă ă ă ă ă ă no$triK

-3



7ul umit radiocomunica iilor $i trans"orturilor motorizate)ţ ă ţ traversarea de$ertului $i a (ntinderilor nedes elenite ale Turcieiţ nu mai (nsemna "ur*atoriul care usese (n urm cu un veac.ă 6-istau (ns ) c iar $i acum) "or iuni de drum (n care dezolareaă ţ era co"le$itoare. 5u" o #um tate de or de c l torie "e $auaă ă ă ă ă

motocicletei colonelului Seden) 'od*ers observ c "2n $iă ă ă

roiurile de insecte se r riser ) dis" r2nd (n cele din urm cuă ă ă ă totul.

'od*ers se (nclin ) a"uc2nd mar*inile $eii "uternicului Darley.ă 2ntul (i trimitea s *e i t ioase (n " rul tuns scurt ce (nce"use să ţ ă ă ă

(nc run easc $i (i a" sa umerii cu "uterea dublat de vitezaă ţ ă ă ă motocicletei. Arunc o "rivire "e cadranul busolei (ncastrate (nă bord) c iar deasu"ra ta iometrului. P straser direc ia ini ial )ă ă ţ ţ ă s"re locul (n care usese re"erat "entru ultima oar elico"terul)ă

(naint2nd (n "aralel cu "erimetrul e-terior al diluviului. 3$i "riviceasul. 3n cel mult dou zeci de minute aveau s a#un* la loculă ă ă cu "ricina.

Soarele cobor2se dincolo de culmile dealurilor) iar lumina luise risi"ea v z2nd cu oc ii. 3ntr!un interval de c2teva minute)ă bolta cereasc se um"lu de stele) mai multe dec2t (i useseă vreodat dat lui 'od*ers s vad .ă ă ă

Colonelul Seden (ntoarse ca"ul.H Ne a"ro"iem de zona de c2m"ieK stri* el. Sunt drumuri deă

" m2nt de!aici (ncolo. Nu sunt "rea des circulate) dar m car nuă ă vom i z*2l 2i i (n asemenea m sur .ţ ţ ă ă

Acestea erau "rimele cuvinte "ronun ate de Seden de c2ndţ "orniser la drum. Pe 'od*ers nu!l deran#a asta) ne iind nici elă "rea vorb re din ire.ă ţ

H 5e z*2l 2it) e$ti z*2l 2it la bordul unei vedete ra"ide c2nd eţ ţ marea a*itat ) (i r s"unse 'od*ers) stri*2nd la r2ndul s u "entruă ă ă a se ace auzit. Acum e (n re*ul . ăH Nu $tiu dac v vine s crede i) dar tem"eratura dină ă ă ţ aceast re*iune coboar "2n a"roa"e de zero *rade (nainteaă ă ă zorilor) urm Seden. %ar din octombrie $i "2n (n mai drumurileă ă sunt im"racticabile din cauza z "eziiKă

'od*ers re inuse acest "arado-) din lecturile sale. n sin*urţ lucru nu se sc imba niciodat (n aceast "arte a *lobului. Nuă ă v2nturile de$ertului) nisi"urile ori rontierele $i nici interesele

locale sau interna ionale care trans ormaser <rientul 7i#lociuţ ă (ntr!un c2m" de b t lie) ci reli*ia $i ceea ce oamenii din "arteaă ă locului erau dis"u$i s (n "tuiasc (n numele ei. 3nc din zileleă ă ă ă

-5



sumerienilor condu$i de "reo i) a c ror civiliza ie (n lorise (nţ ă ţ 7eso"otamia in erioar cu cinci mii de ani (nainte de Cristos)ă ace$tia useser oric2nd *ata s lu"te m2na i de convin*erile loră ă ţ reli*ioase) s ucid oameni $i animale deo"otriv $i c iar s !$iă ă ă ă sacri ice vie ile r $ov ire.ţ ă ă ă

'od*ers le (n ele*ea credin a. Catolic din na$tere $i "rinţ ţ

voca ie) credea (n ori*inea divin a lui %isus. Ar i ost oric2ndţ ă dis"us s ucid "entru a!$i a" ra dre"tul la "ro"ria credin (nă ă ă ţă 5umnezeu $i (n Cristos. Pentru 'od*ers) era un "rinci"iuec ivalent cu cel al datoriei de a lu"ta "entru a a" ra dra"elul $iă ara "e care o iubea. 5ar credin a sa nu era intolerant .ţ ţ ă

Niciodat n!ar i (ncercat s converteasc "e al ii la credin a saă ă ă ţ ţ alt el dec2t "rin cuvinte.

<amenii de!aici erau alt el. reme de $ase mii de ani) ($itrimiseser semenii (ntr!o duzin de vie i de a"oi) "o"ulate deă ă ţ sute de zei. Nimic nu "utea s le sc imbe mentalitatea. enindă aici) 'od*ers nu s"era dec2t s contribuie cel mult la men inereaă ţ unui ec ilibru ra*il.

Seden trecu dintr!o vitez (n alta c2nd motocicleta (nce"u să ă urce "anta unui deal. 'od*ers urm ri lumina arului s lt2ndă ă anar ic "e drumul de " m2nt b t torit. S"re deosebire de zonaă ă ă "e care o traversaser "2n acum) terenul era aici maiă ă accidentat) "res rat cu st2nci $i "ietri$.ăH 5rumul acesta ne va duce direct laM (nce"u Seden.

Tru"ul colonelului u smucit s"re drea"ta) cu o cli" (nainte caă 'od*ers s i auzit (m"u$c tura. Seden c zu "e s"ate $i!l aruncă ă ă ă "e 'od*ers din $a) (n vreme ce motocicleta ($i continua

(naintarea. ,eneralul se lovi "uternic de " m2nt $i se rosto*oli.ă Seden r mase c2teva cli"e a* at de motocicleta care dera" "eă ăţ ă o distan de c2 iva metri) (nainte de a se o"ri.ţă ţ

'od*ers ($i sim ea toat "artea drea"t a cor"ului arz2nd.ţ ă ă >ra ul $i "iciorul dre"t i se zdreliser "e "ietrele ascu ite aleţ ă ţ drumului. La lumina arului motocicletei) care continua s ard )ă ă 'od*ers v zu c Seden nu se mi$ca.ă ă

H 5omnule colonelK (l stri* el.ăSeden nu!i r s"unse. Lu"t2nd cu durerea) 'od*ers se ridică ă

(ntr!un cot $i (nce"u s se t2rasc (ntr!acolo. oia s !l tra* "eă ă ă ă colonel la mar*inea drumului) (nainte ca vreun ve icul care ar i

urcat "anta s !i striveasc . 3nainte (ns de a i reu$it s seă ă ă ă a"ro"ie (ndea#uns) sim i a" sarea evii unei arme la baza *2tului.ţ ă ţ 3n* e ) ascult2nd "a$ii care scr2$neau (n "ra ul drumului. 5oiţă

-



b rba i se a"ro"iar de Seden) "entru a!l e-amina.ă ţ ă Turcul se mi$c ) *em2nd. nul dintre cei doi a*resori (lă

dezarm $i (l trase la mar*inea drumului) (n vreme ce tovar $ulă ă s u ridica motocicleta. Cel care se a la (n s"atele lui 'od*ers (lă "rinse de *uler $i (l t2r( $i "e el din drum) (n s"atele unei

ridic turi st2ncoase.ă

> rbatul a" s eava armei (n cea a lui 'od*ers $i s"use cevaă ă ă ţ (n arab . A$adar) nu aveau de!a ace cu ni$te turci.ă

H Nu (n ele*) rosti 'od*ers) r ca *lasul s u s tr deze vreoţ ă ă ă ă ă urm de team .ă ă

5u" modul de ac iune) a*resorii lor " reau a i terori$tiă ţ ă de"rin$i cu lu"ta de * eril . Cei de elul lor nu su"ortau la$itateaă $i re uzau s ne*ocieze cu cei la$i.ă

H AmericanI (ntreb b rbatul din s"atele s u.ă ă ă'od*ers se (ntoarse) "entru a!l "utea "rivi (n oc i.H 5a.> rbatul (l c em "e unul dintre acoli ii s i "e nume Dasan)ă ă ţ ă

cel care se ocu"ase de motociclet . Dasan avea o a (n*ust )ă ţă ă "ome i oarte (nal i) oc i ad2nci i (n orbite $i un "2r ne*ru $i cre )ţ ţ ţ ţ lun* "2n "e umeri. Dasan ascult un ordin dat (n arab )ă ă ă

(ncuviin $i (l ridic "e 'od*ers (n "icioare. in2ndu!$i "istolulţă ă Ţ li"it de *rumazul acestuia) se a"uc s !l "erc ezi ioneze. , siă ă ţ ă "orto elul *eneralului (n buzunarul "antalonilor) iar din cele dou ă buzunare ale c m $ii (i scoase tele onul celular $i "a$a"ortul.ă ă

5ocumentele "e care le avea 'od*ers asu"ra sa (l identi icaudre"t Carlton ?ni* t) membru al de"artamentului resurselor demediu din cadrul 7uzeului de %storie Natural din Ne York. 6raă de v zut (ns dac oamenii ace$tia aveau s (n* it o asemeneaă ă ă ă ă aco"erire. ni orma lui Seden demonstra lim"ede a"artenen a ţ acestuia la +or ele Si*uran ei Turce. 'od*ers avea tot interesulţ ţ s * seasc o e-"lica ie "lauzibil a "rezen ei sale acolo) (nă ă ă ţ ă ţ com"ania unui o i er turc de la Si*uran .ţ ţă

Securitatea "ersonal ) se ot r(. La urma urmei) tocmaiă ă useser ataca i) nuIă ţ

L s2nd alte considerente la o "arte) 'od*ers nu era c2tu$i deă "u in convins c identi icarea sa ca american avea s !i ie deţ ă ă

olos. nele *ru" ri din <rientul 7i#lociu ($i doreau sim"atiaă o"iniei "ublice americane) iar uciderea unui cet ean al Statelorăţ

nite nu era deloc (n m sur s le!o aduc . Al ii) (n sc imb)ă ă ă ă ţ n zuiau s ob in s"ri#inul e-tremi$tilor arabi) iar uciderea unuiă ă ţ ă american le!ar i adus) (n mod cert) o bil alb . 5ac ace$tia erauă ă ă

-"



terori$tii care aruncaser (n aer bara#ul) era di icil de antici"at "eă care dintre aceste atitudini aveau s!o ado"te.

5e un sin*ur lucru era convins 'od*ers. 7otocicleta era) (nmod evident) "rimul ve icul "e care (l re"eraser oameniiă ace$tia $i) din cauza rev rs rii a"elor) avea s ie) a"roa"eă ă ă

si*ur $i sin*urul care urma s treac "e aici. 5in aceast "ricină ă ă ă

se vedeau nevoi i s "ro ite la ma-imum de aceast unicţ ă ă ă ocazie.

Dasan a"rinse o bric et $i desc ise "a$a"ortul.ăH ?u !ni!*it) silabisi el) citind onetic $i ($i ridic "rivirea s"reă

'od*ers: Ce cau i aiciIţH Am venit (n Turcia "entru a studia cursul 6u ratului)

r s"unse 'od*ers. C2nd s!a "r bu$it bara#ul) am ost trimis deă ă ur*en (n zon . 7i s!a cerut o o"inie "rivitoare la im"actulţă ă ecolo*ic "e termen scurt $i mediu al catastro ei.

H Ai venit cu elI (ntreb Dasan.ăH 5a) (ncuviin 'od*ers. Turcii ($i ceau "robleme "rivindţă ă

si*uran a mea.ţDasan (i traduse cele a late celui din s"atele s u) un individ cuă

oc ii "lini de m2nie) "e nume 7a mud. Cel de!al treilea se ocu"ade rana lui Seden.

7a mud s"use ceva) iar Dasan d du din ca" (n semnă a irmativ) a"oi se (ntoarse s"re 'od*ers:

H nde este tab ra t uI (l (ntreb .ă ă ăH S"re vest) la ,azi Ante") (i r s"unse 'od*ers.ăC'C!ul era undeva s"re sud!est) dar *eneralul nu voia s !i ă

conduc "e terori$ti (n acea direc ie.ă ţDasan r2n#i.H Nu este destul benzin (n motociclet "entru distan a asta.ă ă ţ

nde este tab r Iă ăH i!am mai s"us) la ,azi Ante") insist 'od*ers. Ne!am l satŢ ă ă canistra de rezerv la o sta ie de benzin de "e "arcurs $i urmaă ţ ă

s o recu"er m la (ntoarcere.ă ăDasan ne iind turc) 'od*ers "resu"unea c nu avea de undeă

s $tie dac e-ista sau nu vreo sta ie de benzin (n direc iaă ă ţ ă ţ aceea.

Dasan $i 7a mud sc imbar c2teva re"lici) a"oi cel dint2iă relu :ă

H 5 !mi num r de tele on de la tab ra taKă ă ă5esc ise tele onul la lumina bric etei) a"oi ridic "rivirea s"reă 'od*ers) a$te"t2nd.

-



2$ii ru"te dintr!una din m2necile c m $ii sale) iar cealaltă ă ă m2nec slu#ise la r2ndul ei dre"t *arou "entru rana (ns2n*erată ă de la bra . 6ra numai "e #um tate con$tient.ţ ă

Dasan (n*enunc e l2n* Seden. A"rinse o i*ar ) trase c2tevaă ţ ă umuri) a"oi (i a"ro"ie v2r ul incandescent de b rbia turcului.ă

Colonelul scoase un i" t) trezit din ame eal de durerea acut )ţ ă ţ ă ă

dar Dasan se *r bi s !i astu"e *ura cu "alma.ă ă Teroristul articul c2teva cuvinte (n turce$te) iar Seden cl tină ă ă

ve ement din ca". Dasan a"ro"ie v2r ul i* rii de lobul urec iiţ ă st2n*i a colonelului. Turcul i" din nou $i (ncerc s (m"in*ţ ă ă ă ă deo"arte m2na lui Dasan. Cel lalt terorist ($i olosi m2na r masă ă ă liber "entru a!l (m"iedica "e Seden s se mi$te. 3ntr!un t2rziu)ă ă Dasan ($i retrase m2na cu i*ara.ţ

5eodat ) 7a mud (l rec em "e Dasan. T2n rul se a"ro"ie (nă ă ă u* . rm o scurt conversa ie) cu c2teva re"lici *r bite.ă ă ă ţ ă

'od*ers (ncerc s se r suceasc ) "entru a auzi discu ia) dară ă ă ă ţ 7a mud (l lovi (n cea cu (nc rc torul armei) obli*2ndu!l s !$iă ă ă ă "lece ca"ul. 5ezmeticindu!se (n urma durerii acute "ricinuite delovitura de la baza *2tului) 'od*ers ascult cu aten ie. Auzi ună ţ sunet emis de tele onul celular. Dasan a" sase "e un buton. Peă care dintre eleI

' s"unsul la aceast (ntrebare (i veni (n minte cu o ra"iditateă ă ce!l um"lu de *rea . 7a mud (l c emase "e Dasan) lin*vistul;ţă *ru"ului) "entru ca acesta s !i traduc cuvintele scrise (nă ă en*lez "e carcasa tele onului. 5easu"ra unuia dintre butoaneă se a la inscri" ia 'ea"elare;. ltimul tele on dat de 'od*ersţ

usese c tre cei din tab r . %ar acum) 7a mud tocmai a"elaă ă ă ultimul num r la care se tele onase.ă

Dasan st tea la numai un "as distan . 'od*ers auzi 2r2itulă ţă ţ tele onului) sim ind c amor e$te (n a$te"tarea unui r s"uns.ţ ă ţ ă Cine avea s ridice tele onul $i ce avea s s"un I +usese oă ă ă *re$eal teribil ) o z " ceal stu"id .ă ă ă ă ă ă

H AloI6ra 7ary 'ose. Dasan " ru sur"rins s aud o voce de emeie)ă ă ă

dar nu scoase nici un sunet. 7 car de!ar (nc ideK se ru* (n *2ndă ă 'od*ers. +u tentat s !i stri*e s scoat C'C!ul din ar imediat)ă ă ă ţ ă dar nu era convins c evacuarea "utea i cut (n tim" util. 7aiă ă ă ales dac terori$tii (l ucideau "e el $i "e Seden $i "orneau c treă ă

tab r .ă ăH AloI re"et 7ary 'ose.ăNu s"une nimic) im"lor 'od*ers (n *2nd. Te ro*) "entruă

100



numele lui 5umnezeu) 7ary 'ose) nu s"une nimic.H 5omnule *eneral 'od*ers) nu v aud) s"use ea. Nu $tiuă

dac m auzi i sau nu. < s (nc id.ă ă ţ ă3nc ise. Cu o scli"ire de trium (n "riviri) Dasan (nc ise $i el

tele onul $i (l v2r( (na"oi (n buzunarul de la "ie"t al c m $ii luiă ă

'od*ers. 5iscut a"oi vreme de un minut cu ceilal i doi) a"oi i seă ţ

adres lui 'od*ers) "e un ton ridicat.ăH ,eneralul 'od*ers) (nce"u el. Se "are c nu te ocu"i deă

mediul (ncon#ur tor. Armata american colaboreaz cu Si*uran aă ă ă ţ Turc "entru a "rinde "e cineI Pe noi) "oateIă

Dasan se a"lec ) a"ro"iindu!$i a a de cea a lui 'od*ers "2nă ţ ă c2nd a#unser ) "ractic) nas (n nas.ă

H iteM ne!a i $i * sitK C2t des"re "ersoana care a r s"uns laţ ă ă tele onM Nu e (n ,azi Ante".

H >a da) (l contrazise 'od*ers. 6 la "ostul de "oli ie de acolo.ţH Ne des"arte o re*iune cu mun i de ,azi Ante") (i aruncţ ă

Dasan) dis"re uitor. Tele onul t u n!ar i "utut s ia le* tura.ţ ă ă ă Sin*urele inuturi de c2m"ie sunt la sud!est.ţ

H Le* tura e realizat "rin satelit) min i 'od*ers. 7un ii nuă ă ţ ţ (m"iedic men inerea le* turii.ă ţ ă

> rbatul a lat (n s"atele colonelului Seden s"use ceva (nă arab ) iar Dasan (ncuviin .ă ţă

H S"une c min i) se r sti Dasan. Le* tura "rin satelit areă ţ ă ă nevoie de o ar urieM de o antena "arabolic . N!avem tim" deă minciunile tale. Trebuie s a#un*em (n valea >ekaa.ă

Arabul (i (ntoarse s"atele $i se (ndre"t urios s"re colonelulă Seden. < i erul ($i revenise din ame eal $i r su la *reu) (n urmaţ ţ ă ă torturii la care usese su"us. Dasan se l s (n *enunc i l2n* elă ă ă $i sc "ar bric eta. 3n lumina l c rii tremur toare) 'od*ers "utuă ă ă ă ă s vad e-"resia s id toare din oc ii turcului $i) (n *2nd) (lă ă ă binecuv2nta.Dasan (i "use o (ntrebare (n turce$te. Colonelul re uz s ă ă r s"und . Teroristul (i (ndes (n *ur o batist ) (l a"uc de " r caă ă ă ă ă ă ă s !l (m"iedice s !$i mi$te ca"ul $i mut lac ra sub nasul luiă ă ă ă Seden. Colonelul (nce"u s dea din "icioare) sco 2nd stri* teă ţ ă amortizate de batista!c lu$. 5e aceast dat ) Dasan nu maiă ă ă retrase lac ra) iar stri* tele colonelului ce se zb tea s sca"eă ă ă ă devenir tot mai ascu ite.ă ţ

Dasan stinse lac ra $i smulse batista din *ura lui Seden.ă Colonelul *2 2ia) iar m2inile $i "icioarele (i tremurau. z2ndu!l)ă 'od*ers $tiu c Dasan era la un "as de a!i r "une voin a. 'eu$iseă ă ţ

101



s (l aduc (n "unctul (n care nu mintea) ci durerea e cea careă ă controleaz ac iunile cor"ului. oin a (i usese s"ulberat $iă ţ ţ ă sin*ura "reocu"are a min ii con$tiente devenise re le-ul deţ evitare a durerii.

Dasan (n und din nou batista (ntre din ii colonelului $i ridică ţ ă

bric eta s"re oc iul st2n* al acestuia. Seden ($i cobor( re"ede"leoa"a) dar 'od*ers $tia c acest *est nu avea s !i ie de a#utor.ă ă+lac ra (i "2r#oli *eana $i s"rinceana $i se "relinse "e runte.ă

Seden era la un "as de a ceda. 'od*ers nu voia s !i (ncarceă con$tiin a cu "oten iale m rturisiri care l!ar i urm rit a"oi totţ ţ ă ă restul vie ii dac aveau s su"ravie uiasc ) desi*ur.ţ ă ă ţ ă

H 3nceteaz K stri* 'od*ers. Am s v s"un tot ce vre i.ă ă ă ă ţDasan stinse lac ra $i d du drumul " rului lui Seden.ă ă ăColonelul ($i l s ca"ul s !i cad (n "ie"t) e"uizat.ă ă ă ăH Ce vre i s ob ine iI (ntreb 'od*ers.ţ ă ţ ţ ă

enise vremea s sc imbe tactica. Avea s renun e la t cereaă ă ţ ă morm2ntal ) urm2nd s (ncerce s (i dezin ormeze.ă ă ă

H La (nce"ut) domnule *eneral) aveam de *2nd s v lu m cuă ă ă noi ca ostatici) s"use Dasan. Acum (ns vrem altceva.ă

'od*ers nu avea nevoie de mai multe detalii "entru a "rice"e (ncotro b tea teroristul.ă

H Am s v a#ut s v ascunde i sau s " r si i ara) "ro"useă ă ă ă ţ ă ă ă ţ ţ 'od*ers. N!am s v conduc (ns (n tab ra alor mei.ă ă ă ăH Cunoa$tem (ndea#uns de bine re*iunea) ast el (nc2t vomreu$i s o * sim $i r a#utorul t u) (i re"lic Dasan (ncrez tor.ă ă ă ă ă ă ă 5ar nu va i nevoie. <amenii tai au cu si*uran ve icule acoloţă unde se a l . Le vei cere s vin s v ia.ă ă ă ă ă

H Nu "rea cred) rosti 'od*ers.Dasan cu c2 iva "a$i c tre *eneral.ă ţ ăH 5ac 7a mud $i cu mine ne!am a"ro"ia de tab r "eă ă ă

(ntuneric) (mbr ca i (n ainele voastre) c lare "e motocicletaă ţ ă colonelului) crezi c ne!ar "utea o"ri cinevaIăH <amenii mei v!ar soma s v o"ri i.ă ă ţH 5a) dar numai atunci c2nd am a#un*e (ndea#uns de a"roa"e

"entru a desc ide ocul. %ar ei vor ezita s tra* "rimii) urmă ă ă Dasan. Noi) (n sc imb) nu vom ezita. Nu ne "utem "ermite.

'od*ers e-amin (n *2nd) cu re"eziciune) scenariul su*erat deă terorist. 7ai e-"erimentat) Pu"s a n!ar i $ov it (nainte de aă

desc ide ocul. 6ra (ns "osibil ca Sondra 5e onne s nu ie laă ă el de ot r2t . %ar dac P il ?atzen) Lo ell Co ey ori 7ary 'oseă ă ă 7o alley ($i asumaser ) la r2ndul lor) sarcina de a sta de "lanton)ă

102



era "osibil ca nici m car s nu ie (narma i. 'od*ers nu "utea să ă ţ ă ri$te r rost vie ile cole*ilor s i) cu at2t mai mult cu c2tă ă ţ ă cucerirea C'C!ului de c tre terori$ti era a"roa"e si*ur .ă ă

H Ce *aran ie am c nu ne ve i ucide) "e mine $i "e colonel)ţ ă ţ du" ce voi i dat tele onI (ntreb 'od*ers.ă ă

H 5ac voiam s v ucidem) am i cut!o mai devreme) (iă ă ă ă

r s"unse Dasan. Am i "utut s le tele on m alor vo$tri)ă ă ă s"un2ndu!le c v!am * sit r cuno$tin ) "lini de s2n*e. Ar iă ă ă ă ţă venit s v ia. Nu) domnule *eneral) nu v vom ucide. Cu c2tă ă ă sunt mai "u ini mor i) cu at2t mai bine.ţ ţ

H rei s s"ui: cu c2t mai mul i ostatici) cu at2t mai bine) nuIă ţH 5umnezeu e (ndur tor) s"use Dasan. 5ac ve i coo"era) (iă ă ţ

vom urma e-em"lul.H Poto"ul dezl n uit de voi a ucis (n e*al m sur oameniă ţ ă ă ă

nevinova i $i dre"tcredincio$i) i!o retez 'od*ers. nde v!au ostţ ă atunci mila $i com"asiuneaI

H 5re"tcredincio$ii au ost "rimi i (n (naltele Pavilioane aleţ 5omnului) re"lic Dasan. Ceilal i s!au l it r s le "ese (nă ţ ă ă ă ă ă inuturile "e care ni le!au urat. Au ost victimele "ro"riei lorţ

l comii.ăH Nu a lor a ost l comia) s"use 'od*ers. A ost l comia unoră ă

*enera ii de mult a"use.ţH N!are im"ortan ) (l contrazise Dasan. 5ac au continuat sţă ă ă

tr iasc acolo) a ost $i l comia lor $i $i!au meritat moartea.ă ă ă7a mud (l inter"el ner bd tor "e Dasan) care (ncuviin .ă ă ă ţăH 7a mud are dre"tate) (i s"use Dasan lui 'od*ers. Am

" l vr *it destul. A venit tim"ul s dai un tele on.ă ă ă ă5esc ise celularul $i i!l (ntinse lui 'od*ers.H S nu a"e$i dec2t "e butonul de re"etare a a"elului. Ji nuă

cumva s (ncerci s !i avertizeziK N!ai ace dec2t s declan$ezi oă ă ă baie de s2n*e.'od*ers "rivi tele onul. ,2ndul de a ceda amenin rilor (lţă

(nnebunea. %nstinctul (l s tuia s dea cu tele onul de " m2nt)ă ă ă s r2m2ndu!l $i s "un ast el ca" t dilemei. Se (ntreb :ă ă ă ă ă e2arspune oamenii t i dac te2ai preda +n numele lor@ ac nu le2aiă ă ă acorda şansa de a lupta ori de a da +napoi, din proprie ini iativ @ ţ ă 5ar acum nu se "unea "roblema de a le acorda aceast o" iune.ă ţ 'ezisten a (nsemna moartea si*ur a (ntre*ii ec i"e. Ced2nd (nţ ă

acest moment) mai avea o $ans de a ne*ocia eliberarea m cară ă a unei " r i a ec i"ei $i) cine $tie) o $ans de a scoate dină ţ ă unc iune acilit ile te nolo*ice de v2r ale C'C!ului. Tot ar iţ ăţ

103



ost cevaM'od*ers $ov i) sim ind "e limb *ustul de iere al (n r2n*erii.ă ţ ăH 7ai re"edeK "orunci Dasan.'od*ers "rivi lun* tele onul) a"oi a" s "e butonul deă ă

re"etare a a"elurilor. 'idic rece"torul la urec e) iar Dasan seă

a"lec ) "entru a asculta conversa ia.ă ţ

5ar) c iar (n acest tim") 'od*ers reu$i s se convin* că ă ă (ntrea*a sa dilem era li"sit de sens. Nimeni nu avea dre"tulă ă s !i (ntind un tele on) cer2ndu!i s !$i conduc oamenii (ntr!oă ă ă ă ambuscada cu bun $tiin .ă ţă

104



15

Luni, ora 18:2*,Sanliurfa, Turcia

Lo ell Co ey %% a i"ise "e locul $o erului) (n cabina C'C!ului)ţ c2nd auzi 2r2itul tele onului. Se trezi buimac) c ut2nd tele onulţ ă $i 2st2cindu!se c2teva cli"e (nainte de a * si butonul "otrivit. 3nă s 2r$it) r s"unse.ă

H Aici centrul mobil de cercet ri ar eolo*ice) rosti el.ăH >enedict) sunt Carlton ?u ni*it.Lo ell nu a"ucase s se dezmeticeasc de tot. Cu toateă ă

acestea) era (ndea#uns de treaz "entru a i ca"abil s recunoască ă vocea lui 7ike 'od*ers $i "entru a $ti c "ro"riul s u nume nuă ă era >enedict. 5e a"t) sin*urul >enedict de care auzise vreodat ă era >enedict Arnold tr d torul) cel care "l nuise "redarea Festă ă ă Point!ului c tre britanici) (n tim"ul 'evolu iei Americane. Cumă ţ 7ike 'od*ers era cu des v2r$ire li"sit de sim ul umorului) e-istaă ţ

(n mod cert un motiv "entru a i se adresa cu a"elativul>enedict;. Ji la el de lim"ede era c e-ista un motiv "entruă

care 'od*ers "ronun ase inten ionat *re$it numeleţ ţ "seudonimului s u) Carlton ?ni* t.ă

Guristul trecu toate aceste ar*umente (n revist (n cli"aă dinainte de a r s"unde) cu o voce adormit :ă ă

H >un seara) domnule ?u ni*it.ăConcomitent) Co ey a" s "e butonul de (nre*istrare deă ă

deasu"ra urcii tele onului. A"oi desc ise *eamul "ortierei $i"ocni din de*ete. L2n* oc) P il ?atzen $i 7ary 'ose seă

(n ru"tau din "uiul cum" rat de diminea din "ia ) du" ce seă ţă ţă ă c inuiser s !l ri* la "ro a". Co ey le cu semn s se a"ro"ie.ă ă ă ţ ă ă Ace$tia ($i l sar deo"arte ar uriile de carton $i venir (n u* .ă ă ă ă

H Cum mer*e treabaI (ntreb Co ey.ăH Nu *rozav) r s"unse 'od*ers. >enny) colonelul $i cu mineă

am avut un blestemat de accident.H Sunte i te eriIţH 7ai mult sau mai "u in) s"use 'od*ers. reau s !i transmi iţ ă ţ

c "itanului Go n Da kins s str2n* tab ra $i s "ornească ă ă ă ă ă 105



(ncoace c2t mai cur2nd cu "utin . ţă?atzen $i 7ary 'ose urcar (n cabin .ă ăH Am s !i transmit ceea ce mi!a i s"us c "itanului Go nă ţ ă

Da kins) (ncuviin Co ey.ţă Guristul ridic "rivirea s"re 7ary 'ose. Ar t din ca" c treă ă ă ă

com"uter $i ($i lutur de*etele) ca $i cum ar i atins tastele.ă

7ary 'ose (i cu semn c (n elesese $i se a$ez (n a aă ă ţ ă ţ consolei) tast2nd ra"id numele.

H nde v a la i acumI (ntreb Co ey.ă ţ ă3n realitate) aceast in orma ie nu era im"erios necesar .ă ţ ă

Co ey avea s lase (n seama lui 7ary 'ose $i a C'C!ului sarcinaă de a desco"eri localizarea e-act a *eneralului. oia (ns s !iă ă ă dea ocazia lui 'od*ers s vorbeasc ) "entru a o eri orice altă ă ă in orma ie ce le!ar i "utut i de olos.ţ

H Ai la (ndem2n cumva arta Trei!PI (ntreb 'od*ers. 'e"et)ă ă P) de la Per"s.

H 6 aici) con irm Co ey. Numai o cli" ) s!o desc id.ă ă7intea (i lucra cu re"eziciune. < "ersoan care cuno$tea limbaă

en*lez asculta) (n mod evident) convorbirea. 'es"ectivaă "ersoana nu cuno$tea (ns en*leza colocvial $i nici istoriaă ă american . 3n caz contrar) ar i $tiut c Per"s; (nsemna) (nă ă

#ar*on) Per"etrators;) adic "ta$i;. Ar i $tiut) de asemenea)ă ă cine usese >enedict Arnold.

A$adar) ce (ncearc s !mi transmit I Se (ntreb Co ey.ă ă ă ă Colonelul Seden era oare un >enedict Arnold;I Sau 7ike voias !i su*ereze c usese obli*at s tr deze C'C!ulI %ndi erent careă ă ă ă din variante era cea adev rat ) era cert c o tr dare urma să ă ă ă ă aib loc $i c trei "ersoane (l cuser "rizonier "e *eneral.ă ă ă ă

H Darta e "re* tit ) anun Co ey.ă ă ţăH 6!n re*ul ) s"use 'od*ers. Am ie$it de "e carosabil cam laă

"atru sute de metri din "unctul (n care (nce"e drumul de" m2nt. Pe latura estic a "rimei "ante vei vedea o movilă ă ă abru"t . Ai * sit!oIă ă

H Si*ur c da) (ncuviin Co ey.ă ţăH Am s v a$te"t acolo.ă ăH Ave i nevoie de (n*ri#iri medicaleI (ntreb Co ey.ţ ăH reo dou banda#e vor i de!a#uns. Ji nu uita i s !i aduce i oă ţ ă ţ

du$c de isky colonelului. Ar i bine s v *r bi i) daIă ă ă ă ţ

Co ey $tia c 'od*ers nu "unea "ic tur de alcool (n *ur .ă ă ă ă 5u$c ; rima cu "u$c ;) a$a (nc2t deduse c unul dintre eiă ă ă usese (m"u$cat.

10



H Am (n eles) Carlton. om "orni c2t de re"ede vom "utea.ţCo ey ezit ) (nainte de a "une o ultim (ntrebare:ă ăH 6$ti si*ur c totul va i (n re*ul "2n c2nd vom reu$i să ă ă ă

a#un*emIH om ace tot "osibilul s su"ravie uim) >enny) re"lică ţ ă

'od*ers) cu o ironie or at .ţ ă

Co ey (nc ise $i se (ntoarse c tre ?atzen.ăH ite ce!am reu$it s (n ele*) (nce"u el) "e un ton *rav. 7ikeă ţ

$i colonelul au ost ca"tura i de c tre un *ru" de trei oameni)ţ ă care nu vorbesc "rea bine en*leza. 5u" toate "robabilit ile) auă ăţ r s oit actele lui 7ike ce (l identi ic dre"t Carlton ?ni* t) dar auă ă "ronun at *re$it numele) ast el (nc2t le!a ie$it ?u ni*it;. Se "areţ c Seden a ost (m"u$cat) iar "e 7ike l!au obli*at s ne sune. Ji)ă ă cum lui 7ike nu!i st (n obicei s "ro ereze e"itete de *enulă ă

blestemat U) deduc c a avut motive (ntemeiate s vorbească ă ă ast el des"re accident.

H 6 "osibil s i nimerit e-act "este cei care au aruncat (n aeră >ara#ul Ataturk) su*er ?atzen) a"lecat "este um rul lui 7aryă ă 'ose.

H Sau "oate c ei au dat "este 7ike $i colonel) s"use Co ey.ăH Am * sitK e-clam 7ary 'ose. Potrivit bazei de date)ă ă

c "itanul Go n Da kins a ost un marinar en*lez care a c zută ă victima unei ambuscade "use la cale de c tre s"anioli la eraă Cruz) (n B08.

?atzen cl tin din ca" admirativ.ă ăH Numai 7ike 'od*ers e (n stare s re in date de *enul staKă ţ ă ăCo ey se mutase "e scaunul lui 7ike 'od*ers. 3n tim" ce

a"ela Centrul de Comand "e o linie securizat (ncor"orat (nă ă ă com"uter) i se adres etei:ă

H 7ary 'ose) 7ike s"unea c au "arcurs vreo "atru sute deă metri "e un drum de " m2nt. Putem s localiz m zonaă ă ă res"ectiv "e art Iă ă

H %mediat) s"use ea.Nu avu nevoie dec2t de dou secunde "entru a aduce "eă

ecran o art detaliat a re*iunii.ă ăH Au traversat de$ertul c tre zona de c2m"ie) a$a (nc2t ară

trebui s ieM cam "e!aici) declar 7ary 'ose) (ncercuind locul (nă ă care (nce"ea drumul de " m2nt. 7ai ai $i alte in orma iiIă ţ

H 5a) s"use Co ey. S"unea ceva de o movil abru"t ) "eă ă 1 Goc de cuvinte (n limba en*leza: damnVblestemat $i damVbara# n.

tr. .10"



latura estic a "rimului urcu$.ăH Am * sit!o) con irm 7ary 'ose) aduc2nd "e ecrană ă

simularea com"uterizat a relie ului. Coordonata 6 "e a-a nord!ăsud $i coordonata D "e a-a est!vest. oi lua le* tura cu >N'!ul)ă s v d dac nu "utem ob ine ni$te ima*ini.ă ă ă ţ

H 7 duc s !i anun "e Pu"s a $i 5e onne s seă ă ţ ă

"re* teasc ) (n cazul (n care trebuie s!o lu m din loc.ă ă ăCo ey (ncuviin ) (n tim" ce "e monitor se ivi si*la Centruluiţă

Na ional "entru ,estionarea Crizelor numele o icial al Centruluiţ de Comand ) "e care (ns nici unul dintre an*a#a ii acestuia nu!lă ă ţ

olosea vreodat . Tast codul s u "ersonal de acces $i "e ecrană ă ă u a i$at un meniu) "ermi 2nd contactul cu di eriteleţ

com"artimente ale Centrului. Co ey select >iroul directorului;.ă % se ceru s introduc numele "ersoanei cu care dorea s stea deă ă ă vorb ) (nce"2nd cu numele de amilie. Procedura aceastaă "ermitea selectarea a"elurilor $i detectarea ackerilor carereu$eau s acceseze sistemul "2n la acest nivel.ă ă

Dood) Paul 5avid.

< voce com"uterizat (i ceru s a$te"te c2teva cli"e. A"roa"eă ă imediat) c i"ul lui >u*s >enet se ivi "e ecran.

H >un ) domnule Co ey) rosti >enet.ăH >u*s) avem o "roblem ma#or ) trecu Co ey direct laă ă subiect. Trebuie s stau de vorb cu Paul.ă ă

H 3l anun c iar acum) s"use >enet.ţ3n c2teva secunde) Paul ($i cu a"ari ia "e ecranul linieiă ţ

securizate.H Ce s!a (nt2m"lat) Lo ellI (ntreb el.ăH Paul) tocmai am vorbit cu 7ike la tele on) r s"unse Co ey.ă

Se "are c i!a * sit "e terori$tii "e care!i c uta. 5in c2te amă ă ă dedus) l!au luat "rizonier) cu tot cu colonelul de la Si*uran a ţ Turc .ă

H Stai "u in) (l (ntreru"se Dood.ţC i"ul i se (ntunecase brusc) iar *lasul (i cobor( cu un ton.H reau s asculte $i >ob Derbert toate astea.ăAlte c2teva secunde mai t2rziu) ima*inea de "e monitor se

des" r i (n dou ) cu Dood (n st2n* $i Derbert (n drea"taă ţ ă ă

ecranului. P rul) rar de altminteri) al o i erului de contrain orma iiă ţ ţ era v2lvoi) iar e-"resia sa era c iar mai sumbr dec2t a lui Dood.ăH S"une) Lo ell) (l (ndemn Derbert. Ave i vreo idee des"reă ţ

10



ce vor tic lo$iiIăH Nici m car un indiciu) r s"unse Co ey. Ni s!a cerut să ă ă

mer*em acolo $i s !l lu m "e 7ike $i "e o i erul turc de laă ă ţ Si*uran care (l (nso ea.ţă ţ

H nde acolo;I vru s a le Derbert.ă

H 3n zona de c2m"ie.H AcumI (ntreb Derbert.ăH %mediat) (ncuviin Co ey. 3n "rivin a asta) 7ike a ost c2tţă ţ

se "oate de cate*oric: trebuie s "ornim c iar acum.ăH Asta (nseamn c indivizii care i!au ca"turat vor să ă ă

" r seasc re*iunea) "oate c iar ara) deduse Derbert. Poate că ă ă ţ ă $i!au dat seama c elico"terul cu care zburau ar "utea i re"erat.ă

H %!a i localizatIţH Se a l cam la nou zeci de minute de mers cu ma$ina) c treă ă ă

nord) s"use Co ey. 7ary 'ose a luat le* tura cu >N'!ul) "entruă a (ncerca s ob in o ima*ine c2t mai clar .ă ţ ă ă

H 7ike a "recizat o or "2n la care ar trebui s a#un*e iă ă ă ţ acoloI se interes Derbert.ă

H Nu.H A ormulat cereri "reciseI (ntreb Dood. !a cerut să ă

aduce i cu voi C'C!ulIţH Nu.H !a dat (n vreun el de (n eles c terori$tii ar $ti des"reţ ă

e-isten a C'C!uluiI (ntreb Derbert.ţ ăH Nu.H Tot e ceva) u de " rere Dood.ăH Scuza i!m ) interveni 7ary 'ose. Ste" en iens mi!aţ ă

transmis c vom "rimi o ima*ine (n in raro$ii (n a"ro-imativ două ă sau trei minute. Satelitul 1=!4B!1 e (nc deasu"ra re*iunii.ă

H Slav 5omnuluiK e-clam Co ey. Paul) >ob) a i auzitIă ă ţH Am auzit) con irm Dood.ăH Lo ell) ce!a mai zis 7ikeI (ntreb Derbert.ăH Nu "rea multe) s"use Co ey. Nu " rea s su ere $i nici nuă ă

cred c l!au brutalizat. Ne!a transmis calm toate in orma iile)ă ţ c2nd aluzii subtile la >enedict Arnold $i la un c "itan dină ă

marina en*lez care a c zut odinioar victima unei ambuscade)ă ă ă du" cum am a lat du" aceea. 6ra lim"ede c (ncerca s neă ă ă ă avertizeze asu"ra a"tului c era obli*at s s"un ceea ce neă ă ă

s"unea $i c avem tot interesul s im cu oc ii (n "atru.ă ăH 7izerabilii au nevoie de ostatici) s"use Derbert. 3nconsecin ) dac nu desc idem ocul) n!o ac nici ei.ţă ă

10-



H Ne su*erezi) a$adar) s le o erim "e tav un mi#loc deă ă trans"ortI se mir Dood.ă

H N!am cut dec2t s enum r a"tele) se a" r Derbert. 5ac!ă ă ă ă ăar i du" mine) le!a$ zbura creierii. 5in ericire) nu eu sunt celă care ot r sc.ă ă

H Solda ii Pu"s a $i 5e onne sunt *ata s treac la ac iuneIţ ă ă ţ

(ntreb Dood.ăH 6rau la mas atunci c2nd ne!a tele onat 7ike) r s"unseă ă

Co ey. P il s!a dus s !i anun e. Cum vom "roceda cu *uvernulă ţ turcI Cei de la Si*uran ne vor lua la (ntreb ri) v z2nd c omulţă ă ă ă lor nu r s"unde la a"eluri.ă

H Tu ai ne*ociat cu ei "rezen a voastr acolo) (i atrase aten iaţ ă ţ Dood. C2t anume suntem obli*a i s le s"unemIţ ă

H 5e"inde ce anume ne ot r2m s acem) s"use Co ey.ă ă 5ac desc idem ocul) (nc lc m vreo dou zeci de tratateă ă ă ă interna ionale. 5ac ucidem "e cineva) suntem (n ra at. 5ac celţ ă ă ucis e cet ean turc) suntem (n ra at "2n !n *2t.ăţ ă

H 5ar dac (i ucidem "e terori$tii care au aruncat (n aeră bara#ulI (ntreb Dood.ă

H 5ac le "utem dovedi vinov ia $i (i l s m "e cei de laă ăţ ă ă Si*uran s !$i asume o "arte din merite) vom i trata i ca ni$teţă ă ţ eroi) r s"unse Co ey.ă

H < voi ru*a "e 7art a s ia le* tura cu ei) "ro"use Dood. 3iă ă va in orma $i le va cere s nu intervin .ă ă

H S"une!mi) Lo ell) 7ike le!a "romis un anume ti" de mi#locde trans"ortI vru s a le Derbert.ă

H 5in c2te $tiu eu) nu.H Asta (nseamn ) continu Derbert) c a i "utea mer*e acoloă ă ă ţ

cu C'C!ul) iar noi vom "utea s v urm rim c iar $i r a aveaă ă ă ă ă nevoie de ima*ini luate din satelit. Am "utea asculta totul "rinintermediul com"uterelor voastre.H 7 o"un) interveni ?atzen. 6u cred c 7ary 'ose ar trebuiă ă s dezactiveze toat a"aratura.ă ă

H Nu sunt de aceea$i " rere) (l contrazise Derbert. Asta v!ară l sa cu totul r Mă ă ă

H Sose$te ima*ineaK (l (ntreru"se 7ary 'ose. >N'!ul i!o ţ trimite simultan $i ie) Paul.ţ

6-act =)8/BB secunde mai t2rziu) toate monitoarele a i$ar ă

aceea$i ima*ine (n nuan e de verde a locului descris de 'od*ers.ţ Centrul de Comand $i C'C!ul r maser (ns (n le* tur audio.ă ă ă ă ă ăH ite!iK s"use Derbert.

110



'od*ers era rezemat de motociclet . 72inile (i erau) se "are)ă le*ate de * idon) iar "icioarele (i useser imobilizate. < i erulă ţ turc era (ntins "e burt ) cu m2inile le*ate la s"ate. n al treileaă individ era a$ezat "e coasta dealului $i uma. Avea (n "oal o ă arm semiautomat .ă ă

H 7ul umesc lui 5umnezeu) sunt (nc (n via ) r su la Doodţ ă ţă ă

u$urat.?atzen) Pu"s a $i 5e onne tocmai intraser . Studiar $i eiă ă

oto*ra ia a i$at "e cele dou monitoare.ă ăCo ey se a"lec s"re ecran.ăH Nu v d dec2t trei oameni.ăH Poate c 7ike a vrut s s"un c sunt trei) (n total) cu tot cuă ă ă ă

ei) su*er Dood.ăH Nu) a ost c2t se "oate de lim"ede) avem de!a ace cu trei"ta$i) cl tin din ca" Co ey. 5ac vrei) "ot s deruleză ă ă ă ă

(nre*istrarea) s ascul i $i tuMă ţH Ceilal i doi stau "robabil la "2nd ) u de " rere Derbert. 6ţ ă ă

de crezut c au luat!o (nainte) "entru a observa drumul. or să ă se asi*ure c 7ike n!a c emat (n a#utor cavaleria *rea.ă

H C iar dac ceilal i doi su"rave* eaz drumul) avem laă ţ ă dis"ozi ie doi oameni din ec i"a de interven ie) des"re a c rorţ ţ ă e-isten este "osibil ca ei s nu i a lat) interveni Dood. 5ac ($iţă ă ă

(nc i"uie cumva c 7ike nu e dec2t o iscoad (nt2m"l toare) nuă ă ă se vor a$te"ta la o escorta (narmat care s vin s !l recu"ereze.ă ă ă ă Cu at2t mai "u in la ni$te "ro esioni$ti care) (n sc imb) $tiu la ceţ s se a$te"te.ă

H 'evenim ast el la (ntrebarea ini ial : dac lua i cu voi C'C!ţ ă ă ţul sau nu) s"use Derbert. 3mi men in " rerea c a"aratura arţ ă ă trebui s ie l sat (n stare de unc ionare. Tu ce zici) PaulIă ă ă ţ

Dood se *2ndi c2teva cli"e.H P il) te!ai "ronun at (m"otriva acestei idei.ţH 5ac ni s!ar (nt2m"la ceva) ar (nsemna s le o erim "e tavă ă ă

ma*azia cu bun t i) s"use ?atzen.ă ăţH Lo ellI (ntreb Dood.ăH 5in "unct de vedere le*al) am "utea avea "robleme) (nce"u

Co ey. Oona noastr de ac iune a ost oarte clar delimitat ) at2tă ţ ă de c tre turci) c2t $i de cei din Con*res.ă

H %isuseK url Derbert. 7ike e inut ostatic) iar tu ne vorbe$tiă ţ

de c ic i e avoc e$ti "rivind limitele zonei noastre de ac iune.ţ ăţ ţH Ar mai i ceva) interveni ?atzen. 7embrii ec i"ei deinterven ie. 5ac ur*oneta noastr e inut sub observa ie) arţ ă ă ţ ă ţ

111



"utea i v zu i. 3n sc imb) dac am demonta o "arte dină ţ ă ec i"ament) cei doi s!ar "utea ascunde (n com"artimenteleacumulatorilor.

H Com"artimentele acumulatorilor) re"et Dood *2nditor. Ceă " rere ave i) solda iIă ţ ţ

H 3mi "lace ideea) domnule) r s"unse Pu"s a . Am "uteaă

a#un*e acolo r s im desco"eri i.ă ă ă ţDood (i (ntreb dac v zuser cu to ii oto*ra ia) a"oi le ceruă ă ă ă ţ

s treac din nou la comunicarea a (n a ) "rin intermediulă ă ţă ţă calculatoarelor.

H Ne!am (n eles) a$adar) conc ise Dood. 7er*e i acolo $i lua iţ ţ ţ cu voi C'C!ul lobotomizat. Cine "reia comanda o"era iuniiIţ

H Nu "utem s vorbim des"re o interven ie militar ) s"useă ţ ă Co ey. Am avea nevoie de acordul Con*resului "entru a$a ceva)iar a"robarea ar veni "rea t2rziu. Trebuie s ie o ac iune civil )ă ţ ă m car (n scri"te.ă

H 5e acord) s"use Dood. 7embrii ec i"ei de interven ie ($i vorţ dezbr ca uni ormele $i ($i vor ine armele ascunse) dar laă ţ

(ndem2n . 3ntrebarea r m2ne: cine "reia comandaIă ăNimeni nu!i r s"unse. Co ey studie "e r2nd c i"urile cole*iloră

s i $i) (ntr!un t2rziu) anun ) r "rea mult entuziasm:ă ţă ă ăH Se "are c eu sunt cel mai (n m sur ) iind cel mai v2rstnic.ă ă ăH 6$ti cu dou zile mai b tr2n dec2t P il) interveni Derbert. Laă ă

dracuE) Lo ell) n!ai inut (n via a ta o arm (n m2n . P il m carţ ţ ă ă ă are e-"erien ) c2t de c2tMţă

H A tras (n aer) ca s s"erie ocile) se str2mb Co ey. N!a trasă ă niciodat asu"ra cuiva. 5in "unctul sta de vedere) am2ndoiă ă suntem vir*ini.

H 6u nu) s"use 7ary 'ose. 3n studen ie am cut "arte dintr!ţ ăun club de tir) aveam antrenamente o dat "e s "t m2n ) "eă ă ă ă 7urray.Street) (n 7an attan. Am ost nevoit s amenin cu arma ună ă ţ intrus care " trunsese "rin e rac ie (n dormitorul meu. Nu!miă ţ "as cine conduce o"era iunea) dar in s "artici" $i eu.ă ţ ţ ă

H 7ul umesc) 7ary 'ose) rosti Dood. P il) tu ai condus o serieţ de esca"ade "seudomilitare ale ,reen"eace) nu!i a$aI

H C2t se "oate de "seudo;) r2n#i ?atzen. Tr *eam cu *loan eă ţ oarbe. Am cut "arte din trei e-"edi ii (n statul Fas in*ton)ă ţ

dou (n +lorida $i dou (n Canada.ă ăH Te sim i (n stare s "reiei comandaIţ ăH 5ac trebuie) o ac.ă

112



H Nu asta voiam s aud) i!o retez Dood. Po i sau nu s "reieiă ă ţ ă comanda o"era iuniiIţ

?atzen ro$i.H Pot.Privi "e r2nd e-"resiile ot r2te de "e c i"urile celor doiă

solda i) a"oi (ntoarse ca"ul s"re 7ary 'ose $i ad u* :ţ ă ă

H La naiba) si*ur c "otKăH >un) s"use Dood. Lo ell) a$ "re era s stai deo"arte. <riceă

s!ar (nt2m"la) cineva trebuie s r m2n "e loc) "entru a "une laă ă ă "unct rela iile cu *uvernul turc. Tu te "rice"i cel mai bine la asta.ţ

H N!o s (ncerc s ! i dovedesc contrariul) (l a"rob Lo ell.ă ă ţ ăPrivi s"re tovar $ii s i) a"oi ($i "lec oc ii. 5e$i se o erise de laă ă ă

bun (nce"ut ca voluntar "entru misiunea de salvare) de$i "rimiseordinul s r m2n "e loc) se sim ea la$.ă ă ă ţ

H S vedem (ns ce se mai (nt2m"l ) "2n c2nd vom i *ataă ă ă ă de "lecare) se *r bi el s adau*e.ă ă

H 6!n re*ul ) acce"t Dood. ' m2ne s ot r $ti tu ce veiă ă ă ă ă ă ace la momentul "otrivit.

H 7ul umesc) r s"unse Co ey) (ncrunt2ndu!se.ţ ăH Cred c ( i dai seama) Paul) c dac "unem "e roate oă ţ ă ă

o"era iune) ie ea c iar $i civil ) turcii $i Con*resul vor s ri laţ ă ă bere*ata noastr ) "unct Derbert. %ar asta) (n cel mai bun caz)ă ă dac totul mer*e bine. 5ac se!m"ute treaba) vom s 2r$i cu to iiă ă ţ

(n (nc isoare.H Jtiu) s"use Dood. 3n momentul de a (ns ) m intereseazţă ă ă ă

doar salvarea lui 7ike.H Ji mai e ceva) urm Derbert. Sursele noastre de la Ankaraă

ne!au in ormat c (n acest moment Consiliul Preziden ial Turc seă ţ (ntrune$te "entru a decreta mobilizarea armatei) (n vederea"revenirii unor eventuale atacuri ulterioare. C'C!ul ar "utea da"este "atrulele turcilor) care nu se vor "urta deloc cu m nu$i. ăH 5e (ndat ce vom i demontat acumulatorii) nu ne vomă "utea baza dec2t "e "ro"riile sim uri) s"use ?atzen. om (ncercaţ

(ns s im "e az .ă ă ăH oi vedea dac nu cumva iens ar "utea s in subă ă ţ ă

su"rave* ere zona) cu unul din sateli ii lui) s"use Derbert.ţH mul umesc tuturor) conc ise Dood. Acum am s v ro*ă ţ ă ă

s m scuza i. Am s !i tele onez senatoarei +o- "entru a!i daă ă ţ ă

vestea (nainte s!o a le de la cineva de la biroul din Ankara al lui/as'ington (ost.Dood se deconect . 5u" ce "romise c avea s cercetezeă ă ă ă

113



datele de inute de celelalte a*en ii *uvernamentale des"reţ ţ atacul asu"ra bara#ului) Derbert (nc ise $i el.

C2nd ec i"a C'C!ului r mase) (n s 2r$it) sin*ur ) ?atzen ($iă ă rec m2inile $i (nce"u:ă

H S vedemM 7ary 'ose) e$ti amabil s im"rimi artaă ă ă

detaliat a re*iunii) te ro*I Tu o s ii la volan. Sondra $i FalterMă ă

om discuta strate*ia) du" ce vom mai "rimi noi in orma ii de laă ţ >N'.

Se (ntoarse $i!i (ntinse m2na lui Co ey:H C2t des"re tine) nu! i r m2ne dec2t s ne urezi succes)ţ ă ă

du" care vei "utea s termini ri"tura aia de "ui (n locul meu.ă ăCo ey (i "rivi "e cei "atru $i z2mbi.H Noroc) le ur el. 7ult noroc) c ci ve i avea nevoie de oă ă ţ

*r mad mareKă ăH 5e ce s"ui astaI se mir ?atzen.ăH +iindc eu voi "utea s discut cu turcii $i la tele on.ă ă

Trase ad2nc aer (n "ie"t $i urm ) cu nelini$te (n *las:ăH in cu voi.

114



1

Luni, ora 12:'1,Washin$ton, %&C&

Paul Dood se *2ndea la calvarul "rin care trecea 7ike'od*ers) c2nd tele onul (i semnal un a"el venit de la Casa Alb )ă ă de la ad#uncta $e ei de cabinet) Ste" anie ?la . % se cerea s se ă "rezinte la ora unu la >iroul "entru Situa ii 6-ce" ionale) "entruţ ţ

a lua "arte la discutarea crizei de "e 6u rat Porni imediat)cer2ndu!i asistentului s u) >u*s >enet) s (l anun e imediat ceă ă ţ a" reau elemente noi (n situa ia din Turcia. 3n absen a lui Doodă ţ ţ $i a lui 7ike 'od*ers) comanda Centrului avea s ie "reluată ă tem"orar de c tre 7art a 7ackall. Cu si*uran ) nu era o stareă ţă de lucruri care s ie "e "lacul lui >ob Derbert. 7art a era ună "olitician de carier ) un ti" uman "e care Derbert (l detesta)ă neacord2ndu!i c2tu$i de "u in (ncredere. 6i bine) >ob va trebui sţ ă se (m"ace cu asta. 7art a $tia s se descurce "e culoareleă "uterii) at2t (n interior) c2t $i (n a ara rii.ţă

3n aceast "erioad a zilei) avea s aib nevoie de o oră ă ă ă ă "entru a a#un*e cu ma$ina de la cartierul *eneral al Centrului)situat la baza +or elor Aeriene Andre s) "2n la Casa Alb . 3nţ ă ă mod obi$nuit) Centrul de Comand dis"unea de un elico"ter cuă care se "utea a#un*e (n ca"ital (n mai "u in de cincis"rezeceă ţ minute.

3n urma unor de ec iuni constatate la ca"etele de elice aleţ a"aratelor Sikorsky CDB16 Su"er Stallion) (ntrea*a lot aeriană ă *uvernamental usese consemnat la sol. Pe Dood (ns nu!lă ă ă deran#a asta. Pre era s conduc "2n la Fas in*ton.ă ă ă

Coti la drea"ta) "e Pennsylvania Avenue) arter situat laă ă mic distan s"re nord!est de "erimetrul bazei. 5e$i mareaă ţă ma#oritate a (nal ilor unc ionari *uvernamentali aveau laţ ţ dis"ozi ie ma$ini conduse de c2te un $o er "ersonal) Doodţ re uzase acest "rivile*iu. Tot a$a "rocedase c2t tim" usese"rimar al Los An*eles!ului. %deea de a i condus undeva i se" rea inutil ostentativ . Problema si*uran ei nu!l "reocu"a)ă ă ţ deoarece nimeni nu inten iona s !l ucid . Sau) dac e-istau "eţ ă ă ă

115



C arlie SQuires) ucis (n 'usia. neori) c iar $i comandan ii erauţ uci$i) c iar "e teritoriul rii) sau c deau victim unorţă ă ă ambuscade) (n a ara otarelor ei. ia a lui Dood se a lase deţ cur2nd (n "rime#die) c2nd) (m"reun cu un *ru" de a*en i careă ţ lucrau sub aco"erire) contribuise la ani ilarea unei re ele ţ

neonaziste (n 6uro"a.5e$i moartea re"rezenta un risc (n eles) ea (nsemna o "ovarţ ă cum"lit "entru su"ravie uitori. < "arte dintre membrii ec i"eiă ţ de interven ie su eriser de"resii serioase ca urmare a mor iiţ ă ţ comandantului lor) C arlie SQuires. reme de mai multes "t m2ni) nu useser ca"abili s !$i duc la (nde"linire nici celeă ă ă ă ă mai sim"le sarcini. C ci su"ravie uitorii) care (m" rt $iser via aă ţ ă ă ă ţ $i visele cole*ilor uci$i) se con runtau cu sentimentul de a nu i

cut totul "entru a!i salva.ă Au fost informa iile de care ţ dispuneam +ndeajuns verificate@ Am g0ndit suficient de bine

planurile de re-erv şi strategia de retragere@ Am luat toateă m surile de precau ie posibile@ă ţ 5a) sentimentul necru tor) *reuţă de uitat) al vinei cea "arte (n e*al m sur din via a unuiă ă ă ă ţ membru al unui serviciu de in orma ii.ţ

Dood sosi la Casa Alb e-act la @ $i BB de minute. Avu (nsă ă nevoie de c2teva minute bune "entru a!$i "arca ma$ina $i atrece de controalele de rutin . 'eu$ind (n s 2r$it s intre) uă ă

(nt2m"inat de Ste" anie ?la ) o emeie (nalt $i zvelt ) cu " rulă ă ă (nc run it. Pornir al turi) cu "a$i *r bi i) de!a lun*ul culoarului.ă ţ ă ă ă ţ

H 3nt2lnirea tocmai a (nce"ut) (l anun Ste" anie) cu o voceţă moale "recum covorul verde "e care c lcau. Presu"un) domnuleă Dood) c n!a i renun at la obiceiul de a conduce sin*ur "eă ţ ţ str zile Fas in*ton!uluiIă

H A$a e.H O u c nu v!ar strica un $o er) urm ea. Sincer s iu)ă ă ă ă ă

a"tul c dumneavoastr "re era i o alt atitudine mi se "areă ă ţ ă (nc2nt tor. 5ar s $ti i) domnule Dood) c $o erii "ro esioni$tiă ă ţ ă cunosc $mec eriile tra icului $i $tiu cum s manevreze "entru aă "arcur*e distan ele (ntr!un tim" mai scurt. Pe de alt "arte) nuţ ă se s iesc s se slu#easc de sirenele alea care ac un z*omotă ă asurzitor. 3n "lus) an*a#area unui $o er ar contribui la reducerearatei $oma#ului. %ar noi) cei de aici) suntem (nc2nta i c2ndţ $oma#ul e (n sc dere.ă

Dood ridic "rivirea s"re ea. C i"ul cu tr s turi rumoase)ă ă ă v2rstat de riduri) a i$a o e-"resie c2t se "oate de serioas . 6ra ă (ns convins c Ste" anie ?la nu ($i lansase ironiile la adresaă ă

11"



lui) ci le destinase celor care "re erau lu-ul limuzinelor*uvernamentale.

H Nu v!ar "l cea s deveni i $o erul meuI (ntreb el.ă ă ţ ăH Nu) mul umesc) re"lic ea. Sunt nervoas la volan $i a$ţ ă ă

abuza de siren $i *iro ar.ă

Paul z2mbi sub ire.ţ

H 5oamn ?la ) a i ost "entru mine sin*ura raz de lumină ţ ă ă (n diminea a aceasta. mul umesc.ţ ă ţ

H 7i!a cut "l cere) (i r s"unse ea. Li"sa dumneavoastr deă ă ă ă i ose e (ntotdeauna o raz de lumin "entru mine.ă ă

Se o"rir (n dre"tul unui ascensor. Ste" anie ?la "urta la *2tă un l n i$or de care at2rna o cartel . Aceasta era "rev zut cu oă ţ ă ă ă

oto*ra ie de identi icare $i o band ma*netic . < introduse (ntr!ă ăo ant ce se desc idea (n st2n*a u$ii ascensorului) care seă desc ise. Dood intr . Ste" anie ?la a" s "e un buton ro$u.ă ă ă

Am"renta (i u recunoscut ) iar butonul ($i sc imb culoarea (nă ă verde. +emeia inu butonul a" sat.ţ ă

H ro*) nu!l ace i "e "re$edinte s se cruceasc ) s"use ea.ă ţ ă ăH Am s (ncerc.ăH Ji ace i tot ce v st (n "utin "entru a!i (m"iedica "eţ ă ă ţă

ceilal i s se certe cu domnul >urko ) ad u* ea. Situa iaţ ă ă ă ţ actual l!a scos din s rite $i $ti i c2t de mult (l a ecteaz "eă ă ţ ă "re$edinte uriile lui.

Se a"lec s"re Dood $i rosti) "e un ton sc zut:ă ăH 6 iresc9 trebuie s !$i a"ere consilierul.ăH Loialitatea e o mare virtute) (ncuviin Dood "e un tonţă

neutru.5oamna ?la ($i ridic de*etul de "e buton $i u$aă

ascensorului se (nc ise. $or iritabil) consilierul "re$edintelui"entru "roblemele ce ineau de si*uran a na ional nu era un omţ ţ ţ ă cu care s se "oat a#un*e u$or la "ace.ă ăSin*urul z*omot care se auzea (n ascensorul lambrisat erab2z2itul (n undat al ventilatorului din tavan. Dood ($i ridic ă "rivirea) r corindu!$i a a. C2teva cli"e mai t2rziu) a#unse laă ţ nivelul in erior al Casei Albe. Aici se a la inima te nolo*ic aă Casei Albe9 aici se ineau con erin ele $i tot de aici era asi*uratţ ţ ă securitatea cl dirii. $a ascensorului se desc ise) "ermi 2ndă ţ accesul (ntr!un mic birou. Aici u (nt2m"inat de un soldat din

in anteria marin . Dood se le*itim $i soldatul se d du la o "arte)ă ă ă (n* duindu!i s (nainteze "2n (n dre"tul biroului ocu"at deă ă ă secretara "ersonal a "re$edintelui) (n a a intr rii (n >iroulă ţ ă

11



"entru Situa ii 6-ce" ionale. Aceasta (l anun "e "re$edinte "rinţ ţ ţă e!mail des"re sosirea lui Dood) c ruia i se ceru s intreă ă ne(nt2rziat.

%ntens luminat) >iroul "entru Situa ii 6-ce" ionale avea dre"tţ ţ "ies "rinci"al de mobilier o mas lun* din lemn de ma on)ă ă ă ă

(ncon#urat de otolii comode (mbr cate (n "iele. Pe mas se a laă ă ă

un "ost tele onic securizat ST !B de ti" nou) o can cu a" $iă ă c2te un monitor de com"uter (n dre"tul iec rui otoliu) cu oă tastatur amovibil dedesubt. Pere ii erau aco"eri i de video r iă ă ţ ţ ă ţ ar t2nd localizarea tru"elor americane $i str ine) "e care zoneleă ă cu "robleme erau (nsemnate cu ste*ule e. Cele ro$ii marcauţ re*iunile (n care se des $urau con licte (n "rezent) iar cele verziă "osibilele zone "ericuloase. Dood observ c la *rani a dintreă ă ţ Siria $i Turcia se ivise de#a ste*ule ul ro$u. 3n col ul (nde" rtat alţ ţ ă

(nc "erii) (n dre"tul unei mese) erau a$eza i doi secretari. nulă ţ dintre ei steno*ra ia discu iile cu a#utorul unui la"to". Celalaltţ avea (n a un com"uter $i avea res"onsabilitatea de a aduce "eţă monitoarele "artici"an ilor la con erin e orice date sau r i s!arţ ţ ă ţ

i dovedit necesare.$a *rea "lacat cu lemn se (nc ise de una sin*ur (n urma luiă ă

Dood. 5easu"ra mesei lustruite) dou ventilatoare aurii cu "aleteă ne*re se roteau alene. Dood (nclin din ca" (n semn de salută c tre to i cei "rezen i) rezerv2nd un z2mbet u*ar "rietenuluiă ţ ţ s u) secretarul de Stat Av Lincoln) care (i r s"unse c2ndu!i cuă ă ă oc iul. A"oi se (nclin (n a a "re$edintelui 7ic ael La rence.ă ţ

H >un ziua) domnule "re$edinte) rosti Dood.ăH >un ) Paul) (i r s"unse ostul *uvernator al statuluiă ă

7innesota. Av tocmai ne "unea la curent (n le* tur cu ultimeleă ă evolu ii.ţ

6ra lim"ede) "re$edintele era (n orm ast zi. 5e!a lun*ulă ă celor trei ani scur$i de la (nce"erea mandatului s u) "re$edinteleă nu se bucurase de nici un succes marcant (n "lanul "oliticiie-terne. Nu era un ar*ument (ndea#uns de im"ortant "entru a!idiminua $ansele (n viitoarele ale*eri) dar) iind un com"etitor

(nn scut) "re$edintele se sim ea rustrat iindc nu reu$ise să ţ ă ă desco"ere combina ia "otrivit (ntre or a militar ) ceaţ ă ţ ă economic $i carisma "ersonal care s (i "ermit s domineă ă ă ă ă scena evenimentelor interna ionale.ţ

H 3nainte ca Av s continue) o s te ro* s ne s"ui) Paul) ce aiă ă ă mai a lat des"re *eneralul 'od*ers) s"use "re$edintele.H Situa ia e nesc imbat ) r s"unse Dood) (ndre"t2ndu!seţ ă ă

11-



s"re locul s u) a lat la mi#locul mesei. Centrul 'e*ional deă Comand a "ornit s"re interiorul Turciei) c tre locul de unde aă ă tele onat *eneralul 'od*ers. Ar trebui s a#un* acolo arunc oă ă ă "rivire la ceas cam (ntr!o #um tate de or .ă ă

H 6c i"a C'C!ului "re* te$te o o"era iune de salvareI (ntrebă ţ ă

Steve >urko ) consilierul "entru Si*uran a Na ional .ţ ţ ă

Dood se a$ez $i (i r s"unse "rudent:ă ăH Am ost (m"uternici i s ne evacu m (ntre*ul "ersonal (nţ ă ă

cazul a"ari iei unei situa ii de instabilitate. n lucru e cert: nuţ ţ $tim (n ce m sur vom "utea ace a$a ceva (n aceste condi ii.ă ă ţ

H Totul este "osibil) cu un anumit "re ) remarc >urko .ţ ă <amenii t i sunt autoriza i s ucid "entru a salva ostatici. La oă ţ ă ă azv2rlitur de b de acolo) la >aza +oi elor Aeriene de la %ncirlik)ă ăţ ţ avem trei mii $a"te sute de oameni "re* ti i s intervin laă ţ ă ă nevoie.

H La bordul C'C!ului se a l doi dintre membrii ec i"ei deă interven ie) "reciz Dood. 'e"et (ns ) nu $tiu (n ce m sur oţ ă ă ă ă o"era iune de salvare "oate i dus la bun s 2r$it (n condi iileţ ă ţ "rezente.

H reau s m anun i "ersonal ori de c2te ori a"ar noiă ă ţ elemente) ceru "re$edintele. %ndi erent unde te!ai a la.

H >ine(n eles) domnule) (ncuviin Dood) (ntreb2ndu!se ceţ ţă "utea (nsemna oare ultima "ro"ozi ie rostit de "re$edinte.ţ ăH Av) vrei te ro* s ! i continui in ormareaI urm "re$edintele.ă ţ ă

6-traordinar de solid) osta stea a li*ii "ro esioniste de base!ball ($i consult noti ele. %ntrase (n "olitic ) se bucurase deă ţ ă succes) la el ca "e terenurile de s"oit $i usese unul dintre "rimiisus in tori ai candidaturii lui 7ic ael La rence. 6ra unul dintreţ ă "u inii a"ro"ia i ai "re$edintelui (n care Dood avea o (ncredereţ ţ necondi ionat .ţ ă

H Paul) (nce"u Lincoln) tocmai le s"uneam celorlal i des"reţ mobilizarea din Turcia. >iroul meu a ost (n contact "ermanent cuambasadorul 'obert 7acaluso de la Ankara) dar $i cu consulatele*enerale de la %stanbul $i %zmir $i cu re"rezentan a di"lomaticţ ă de la Adana. Am stat de vorb $i cu ambasadorul ?ande) de laă Cancelaria Turc din Fas in*ton. Cu to ii au con irmată ţ urm toarele in orma ii. La @ $i 1= de minute) ora noastr ) Turciaă ţ ă a ordonat mobilizarea a o #um tate de milion de oameni dină

tru"ele de uscat $i din +or ele Aeriene. 5e asemenea) +oi eleţ ţ Navale) adic %n anteria 7arin $i Avia ia 7arin au intrat (n stareă ă ţ ă de alert . Practic) vorbim des"re cvasitotalitatea +or elor Armateă ţ

120



ale Turciei.H Ceea ce (i include $i "e rezervi$tiI (ntreb "re$edintele.ăH Nu) domnule) (i r s"unse secretarul A" r rii Colon. Laă ă ă

nevoie) "ot mobiliza (nc a"ro-imativ dou zeci de mii de oameni)ă ă c rora li se adau* circa cincizeci de mii de recru i antrena i) cuă ă ţ ţ

v2rste cu"rinse (ntre nou s"rezece $i "atruzeci $i nou de ani.ă ă

H Ni s!a s"us c or ele de uscat $i cele aeriene vor ocu"aă ţ "ozi ii "e cursul 6u ratului $i de!a lun*ul rontierei siriene)ţ continu Lincoln. +or ele Navale sunt concentrate (n 7area 6*eeă ţ $i (n 7editeran . Ankara ne!a asi*urat c marina lor nu va de" $iă ă ă e-tremitatea sudic a ,ol ului Ale-andretta.ă

Dood consult arta a i$at "e monitor. ,ol ul se s 2r$ea laă ă a"ro-imativ "atruzeci de kilometri la nord de Siria.

H +or ele Turciei din 6*ee sunt menite s descura#eze oţ ă eventual interven ie a ,reciei) e-"lic Lincoln. Nu am "rimită ţ ă

(nc un r s"uns de initiv de la 5amasc. Cert este că ă ă "re$edintele) cei trei vice"re$edin i $i Consiliul de 7ini$tri se a lţ ă

(n "rezent (ntr!o reuniune e-traordinar . Ambasadorul 7oualemă de la le*a ia din Fas in*ton a irm c Siria va avea un r s"unsţ ă ă ă "e m sur ;.ă ă

H Ce (nseamn astaI vru s a le "re$edintele.ă ăH 7ai mult ca si*ur) un ordin de mobilizare de un el sau altul)

(i r s"unse ?en anzandt) $e ul Statelor!7a#ore 'eunite. Siria $i!aă *ru"at cea mai mare "arte a tru"elor (n bazele din vest) de!alun*ul r2ului <rontes) (n centru) "e cursul 6u ratului $i (n est)l2n* rontierele cu Turcia $i %rakul. Pre$edintele sirian va trimite)ă "robabil) (n nord #um tate din aceste e ective) adic (n #ur de oă ă sut de mii de oameni.ă

H C2t de de"arte s"re nord vor (naintaI (ntreb "re$edintele.ăH P2n la ca" t) adic "2n c2nd Turcia se va a la (n b taiaă ă ă ă ă

"u$tii) r s"unse anzandt. 5e c2nd au "ierdut (n l imile ,olan (nă ă ţ avoarea %sraelului) (n /0 ) a" rarea teritoriului de c tre sirieniă ă a devenit a*resiv .ă

H 7i se "are demn de remarcat a"tul c Turcia a mobilizată a"roa"e $ase sute de mii de oameni) observ secretarul A" r rii)ă ă ă 6rnie Colon. Asta (nseamn a"roa"e de trei ori mai mult dec2tă e ectivele totale ale armatei siriene) inclusiv 7arina) +or ele ţ Aeriene $i +or ele Aeriene de A" rare. 3n mod evident) turcii "arţ ă

a s"une: "utem s"ulbera oric2nd) iind mai mul i. Ji dacă ţ ă alte na iuni vor dori s intervin ) vor r m2ne destui "entru a leţ ă ă ă (n runta;.

121



H 3n a"aren ) sun bine) (ncuviin *eneralul anzandt. Turciiţă ă ţă se con runta (ns cu o "roblem delicat . C iar dac Siria nu ară ă ă ă constitui unul dintre actorii ecua iei) un atac al armatei turceţ

(m"otriva kurzilor ar i o mi$care "ericuloas . Se $tie) ac iunileă ţ kurde (ncearc de mult s !$i rezolve di erendele. %ndi erent dacă ă ă

s!au a lat sau nu la ori*inea distru*erii bara#ului) e si*ur că

atacul va (ncura#a $i orti ica *ru" rile teroriste kurde. nă contraatac al Turciei ar ins"ira uni icarea lor. 5intr!o "o"ula ie de ţ cincizeci $i nou de milioane) c2t are Turcia) a"ro-imativă "ais"rezece milioane sunt kurzi. %ar ei sunt *ata s e-"lodeze.ă

H Nici nu e de mirare) interveni Lincoln. Au ost (m"u$ca i) ţ *aza i (n "ro"riile lor sate) e-ecuta i r #udecat Mţ ţ ă ă ă

H Stai "u in) AvK s ri >urko . 7ul i dintre kurzii $tia suntţ ă ţ ă terori$ti.

H Ji mai mul i nu sunt) re"lic Lincoln.ţ ă>urko (i i*nor r s"unsul.ă ăH Larry) ce $tim des"re evenimentele "etrecute s "t m2naă ă

trecut (n 7arina Sirian Iă ă5irectorul C%A) Larry 'ac lin) ($i (ncruci$a bra ele.ţH Sirienii au lucrat ca la carte) (m"iedic2nd divul*area acestor

in orma ii c tre "res . Jtim (ns c o c2rti kurd a asasinat unţ ă ă ă ă ţă ă *eneral $i "e cei doi a* iotan i ai acestuia. C2nd asasinul a ostţ ca"turat) o alt c2rti a kurzilor le!a luat ostatice "e so ia $i "eă ţă ţ cele dou ete ale *eneralului $i a cerut eliberarea tovar $uluiă ă s u. 5re"t r s"uns) turcii i!au trimis) la "ro"riu) ca"ul acestuia. Aă ă e-istat o (ncercare de salvare) care a avut dre"t rezultat moarteaso iei *eneralului) a celor dou iice) a kurdului $i a doi dintreţ ă membrii ec i"ei de salvare.

H 5ac turcii sunt cei care (i terorizeaz "e kurzi) ce caută ă ă c2rti ele acestora (n armata sirian I se mir "re$edintele.ţ ă ă

H Pre$edintele sirian a a#uns la concluzia) oarte corect ) deă altminteri) c or ele sale armate sunt in estate de s"ioni kurzi)ă ţ r s"unse 'ac lin. nii dintre ei ocu" ) se "are) "osturi dintreă ă cele mai (nalte) iar "re$edintele $i!a "ro"us s !i ani ileze.ă

H Steve) Larry) ce rost are discu ia astaI (ntreb Lincoln)ţ ă vizibil dez*ustat.

H rem s demonstr m c n!are rost s le "l2n*em de milă ă ă ă ă kurzilor "e la col uri) r s"unse >urko . Ne!am "urtat "reaţ ă

rumos cu ei (n trecut. Sunt necru tori) militantismul lor aţă devenit a*resiv $i numai 5umnezeu $tie c2te dintre c2rti ele lorţ s!au in iltrat (n armata Turciei. 5ac ne amestec m) acestea voră ă

122



s 2r$i "rin a le da "e m2n com"atrio ilor lor tot arsenalul NAT<ă ţ din re*iune.

H 5e a"t) e-ist un scenariu $i mai sumbru) su"ralicitaă anzandt. ?urzii au o mul ime de sim"atizan i (n "artideleţ ţ undamentaliste islamice din Turcia. %ndividual sau to i la un loc)ţ

kurzii $tia $i sim"atizan ii lor ar "utea s "ro ite de con uziaă ţ ă

*enerat de starea de r zboi "entru a (ncerca s r stoarneă ă ă ă *uvernele laice din ambele ri.ţă

H 5in aos se na$te un aos $i mai mare) conc ise Lincoln.H 6-act) (l a"rob anzandt.ă %ar c2nd democra ia) oric2t ar iţ

ea de irav ) se d deo"arte) o"rimarea reli*ioas (i ia imediată ă ă locul.

H Alt el s"us) Statele nite sunt cele date deo"arte) "unct ă secretarul A" r rii Colon.ă ă

H Nu asta e e-"resia cea mai "otrivit ) (l corect directorulă ă C%A. Steve a "us "unctul "e i. or (nce"e s ne r uiasc "entruă ă ţ ă a ne alun*a nu numai din Turcia) ci c iar $i din ,recia. maiă aminti i de rebelii a *ani "e care i!am antrenat $i a"rovizionat cuţ arme) "entru a lu"ta (m"otriva sovieticilorI < mare "arte a lor autrecut de "artea undamentali$tilor islamici $i sunt condu$i de$eicul Sa ar al!A da ) un sirian radical care s!a a irmat "rintreclericii cei mai in luen i din re*iune.ţ

H 5oamne) sta!i un tic los "e care mi!ar ace "l cere s !lă ă ă ă v d mort) o t >urko . 5iscursurile lui radiodi uzate i!auă ă determinat "e destui descreiera i s ($i cum"ere c2te un bilet deţ ă autobuz numai dus c tre %srael) cu c2te o bomb le*at de "icior.ă ă ă

H 7ai ales (n Turcia $i (n Arabia Saudit ) disci"olii lui suntă (ndea#uns de "uternici) continu 'ac lin. 3n Turcia au "rins "uteriă mai ales de c2nd liderul Partidului %slamic) Necmettin 6rbakan) adevenit "rim!ministru) (n //0. 3n mod ironic) nu toate ideileradicalilor au de!a ace cu reli*ia. nele sunt de natur ă economic . 3n anii o"tzeci) c2nd Turcia s!a trans ormat dintr!oă "ia relativ (nc is (ntr!una cu desc idere *lobal ) cei care s!auţă ă ă

(mbo* it au ost "u ini la num r. Cei mai mul i au r mas la elăţ ţ ă ţ ă de s raci) sau au s r cit $i mai tare. Ast el de oameni ader u$oră ă ă ă la orice idee nou .ă

H +undamentali$tii $i cei din clasele de #os din mediul urbansunt alia i ire$ti) con irm Av Lincoln. Ambele cate*orii suntţ ă

minoritare $i ($i doresc lucruri "e care le "osed liderii laici) maiă (nst ri i.ă ţH Larry) te!ai re erit $i la Arabia Saudit ) interveniă

123



"re$edintele. Cum vor reac iona celelalte ri din re*iune) dacţ ţă ă tensiunea dintre Turcia $i Siria escaladeaz (ntr!un con lictă desc isI

H Problema e %sraelul) s"use 'ac lin. Cei de!acolo iau c2t se"oate de (n serios tratatele de coo"erare cu Turcia. %sraelienii

antreneaz "ilo i turci la >aza +or elor Aeriene de la Akinci) laă ţ ţ

vest de Ankara) (nc de acum doi ani. 5e asemenea) (ncetul cuă (ncetul) au (nce"ut s trans orme a"aratele P antom +!4 aleă turcilor (n mai so isticatele P antom @===.

H S!o crezi tu) (l contrazise Colon. %sraelul n!a cut toateă acestea dintr!o *enerozitate nem r*init . Au ost "l ti i cu $aseă ă ă ţ sute de milioane de dolari.

H 6-act) u de acord 'ac lin. 3ns ) (n caz de r zboi) %sraelul ară ă continua s urnizeze Turciei "iese de sc imb) "robabil muni ie $iă ţ

(n mod cert in orma ii. Tratatul e similar cu acela "e care l!auţ (nc eiat (n //4 cu %ordania. Nu vor interveni militar (n moddirect) (n a ara cazului (n care ar i ataca i. Cu toate acestea)ţ dac %sraelul va "ermite turcilor s decoleze de "e teritoriul s u)ă ă ă "entru a ataca Siria din dou " r i concomitent) "utem i si*uriă ă ţ c 5amascul va ataca %sraelul.ă

H S nu uit m) aceast idee de "rindere (n cle$te; aă ă ă inamicului unc ioneaz (n ambele sensuri. Siria $i ,recia "oartţ ă ă de mai mult tim" discu ii "entru realizarea unei alian e militareţ ţ care le!ar "ermite s atace Turcia din dou direc ii.ă ă ţ

H Asta c iar c !i o le* tur diabolic K e-clam Lincoln. ,reciaă ă ă ă ă $i Siria nu au nimic altceva (n comun.

H Ceea ce s"une multe des"re ura "e care o "oart ambeleă ri Turciei) observ >urko .ţă ăH Cum r m2ne cu celelalte na iuni din zon I insistă ţ ă ă

"re$edintele.H 3n mod cert) %ranul ($i va intensi ica e orturile de "romovarea marionetelor sale (n arena "olitic de la Ankara) c2nd a"elă ă

"entru or*anizarea unor *reve $i mar$uri de "rotest) s"useColon. Nu se va im"lica (ns din "unct de vedere militar. Nici nuă au vreun interes (n acest sens.

H 3n a ara cazului (n care Armenia ar i atras (n con lict)ă s"use Lincoln.

H 6-act) con irm Colon. om vorbi $i des"re asta ceva maiă

t2rziu. %rakul va invoca cu certitudine scuza mi$c rilor de tru"eă "entru a ataca a$ez rile kurde de la *rani a cu Siria. Ji) dină ţ momentul (n care (n %rak se decreteaz mobilizarea) e-istă ă

124



oric2nd "osibilitatea unor "rovoc ri la adresa ?u eitului) aă Arabiei Saudite) ori c iar a mai vec iului du$man) %ranul. 3ns )ă a$a cum a observat Av) marea (ntrebare se re er la Armenia.ă

Secretarul de Stat (ncuviin .ţăH Armenii sunt) (n marea lor ma#oritate) ortodoc$i. 5ac ă

*uvernul de acolo se teme de o islamizare a Turciei) nu va aveadec2t o sin*ur variant ) aceea de a se im"lica (n con lict "entruă ă a!$i "rote#a rontierele. 5ac se (nt2m"l una ca asta)ă ă Azerbaid#anul "re"onderent musulman se va olosi) a"roa"esi*ur) de ocazia ivit "entru a revendica re*iunea Na*orno!ă?araba ) "ierdut (n avoarea armenilor (n //4) (n urma unoră lu"te izolate la rontiera dintre cele dou ri.ă ţă

H Turcii au declarat "ublic c Na*orno!?araba a"ar ineă ţ Azerbaid#anului) (i aten ion Colon. Asta a creat tensiuni interneţ ă

(n Turcia) unde tr iesc mul i armeni) care ($i sus in cona ionaliiă ţ ţ ţ sau coreli*ionarii. Pe l2n* con lictele cu dou ri vecine) Turciaă ă ţă s!ar "utea con runta cu un r zboi civil.ă

H Ar "utea i o ocazie "otrivit "entru a or a e-tindereaă ţ NAT<) su*er Lincoln. Polonia) n*aria $i Ce ia ar constitui oă zon tam"on ideal ) menit s contribuie la stabilitatea re*iunii.ă ă ă ă Le!am "utea olosi dre"t s" r* toare de val.ă ă

H <ricum) n!am reu$i s im"unem admiterea lor la tim" (nă Alian ) s"use >urko .ţăH n motiv (n "lus "entru a (nce"e c2t mai re"ede ne*ocierilede aderare) z2mbi Lincoln.

Pre$edintele cl tin din ca".ă ăH Av) nu e momentul s ne distra*em aten ia cu acestă ţ

subiect. rile res"ective vor i de "artea noastr ) iar noi le vomŢă ă acorda tot s"ri#inul necesar. A$ "re era (ns s dezamors mă ă ă con lictul (nainte ca el s se e-tind (n asemenea m sur .ă ă ă ă

H Per ect) admise Lincoln) ridic2nd u$or din umeri. Su*eramdoar o m sur su"limentar de "recau ie.ă ă ă ţDood studia noua art "e care secretarul >iroului "entruă

Situa ii 6-ce" ionale o a i$ase "e monitoare. Armenia se (nvecinaţ ţ la vest cu Turcia $i la est cu Azerbaid#anul. 'e*iunea azer ă Na*orno!?araba era revendicat at2t de Azerbaid#an) c2t $i deă Armenia.

H 6 lim"ede c riscul cel mai mare (l constituie intrarea (nă

r zboi a Azerbaid#anului $i a Armeniei) sublinie Lincoln. Cele două ă ri luate laolalt au o su"ra a c2t #um tate din cea a Te-asuluiţă ă ţă ă $i o "o"ula ie c2t cea a Los An*eles!ului cu tot cu suburbii. 6-istţ ă

125



riscul ca %ranul) situat la sud de ambele ri) s maseze tru"eţă ă "entru a!$i "rote#a rontierele. %ranului i!ar conveni de minune s ă ane-eze (ntrea*a re*iune. 6 bo*ata (n "etrol) *aze naturale)z c minte de cu"ru) terenuri ertile $i alte resurse. Pe de altă ă ă "arte) ade" ii liniei dure de la ?remlin ar da orice ca sţ ă

recu"ereze cele dou oste re"ublici sovietice.ă

H Armenia e "lin de cre$tini) "e care %ranul ar i (nc2ntat s !iă ă lic ideze) interveni anzandt. 3n li"sa Armeniei) care slu#e$tedre"t contra"ondere "entru ma#oritatea musulman a "o"ula ieiă ţ Azerbaid#anului) (ntrea*a re*iune ar deveni) de facto, o "arte a%ranului.

H 6 "osibil) admise Lincoln. 5ar e-ist $i alte "robleme. 5eă e-em"lu) cele cincis"rezece milioane de azeri din "rovinciilenordice ale %ranului. 5ac ace$tia o"teaz "entru secesiune)ă ă %ranul va lu"ta din r s"uteri "entru a!i re ine. %ar cele cinciă ţ milioane de etnici caucazieni din Turcia vor i) (n mod cert) al turiă de rudele lor din %ran. 5e aici) un con lict desc is (ntre %ran $i

Turcia. %ar c2nd caucazienii vor avea ideea de a!$i "roclamainde"enden a) e-ista destule $anse ca (ntre* Caucazul de Nordţ s ie s 2$iat de r uielile dintre diversele *ru" ri etnice deciseă ă ă s !$i rezolve o dat "entru totdeauna di erendele vec i de c2ndă ă lumea: osetinii $i in*u$ii) osetinii $i *eor*ienii) ab azii $i*eor*ienii) cecenii $i cazacii) cecenii $i azeriiM

H 7ai rustrant dec2t orice mi se "are a"tul c ) de ast dat )ă ă ă ec i"a lui >ob Derbert de la Centrul de Comand $i cea a luiă ,rady 'eynolds de la C%A au ost de acord cu oamenii mei) s"useColon. 5amascul n!a avut) du" toate "robabilit ile) nimic de aă ăţ

ace cu atacul asu"ra bara#ului. Ar i ost o nebunie din "artea lors !$i (n#um t easc "ractic resursele de a" .ă ă ăţ ă ă

H Poate c urm resc s c2$ti*e sim"atia o"iniei "ubliceă ă ă interna ionale) su*er >urko . %ma*inile ilmate $i oto*ra iile cuţ ă co"ila$i (nseta i $i b tr2ni muribunzi ar aduce Siriei un enormţ ă ca"ital de ima*ine. Ar i de!a#uns "entru a deturna sim"atiaStatelor nite $i a#utoarele interna ionale dins"re Turcia $i %sraelţ c tre sirieni.ă

H 5ar ar i de!a#uns $i "entru a asmu i (m"otriva lor o armatţ ă a Turciei mult mai numeroas $i mai bine ec i"at ) re"lic Colon.ă ă ă Atacul asu"ra bara#ului "oate i considerat un act de r zboi. 3ntr!ă

un con lict ast el declan$at) armata Statelor nite $i institu iile ţ noastre inanciare ar i obli*ate "rin tratatele NAT< s s"ri#ineă Turcia. Ji %sraelul i!ar s"ri#ini tot "e turci) mai ales dac a$a li s!ară

12



o eri ocazia de a lovi (n sirieni.H 6 o i"otez valabil numai (n cazul (n care Siria acce"tă ă ă

"rovocarea la lu"t ) le atrase aten ia >urko . Turcii ar "utea să ţ ă de"laseze o (ntrea* armat la rontiera cu Siria $i e-ist toateă ă ă "remisele "entru ca sirienii s "rocedeze la el. 5ar dac Siria nuă ă

va r s"unde la "rovoc ri) con lictul ar "utea i evitat.ă ă

H 3n sc imb) (ntrea*a lume arab i!ar considera dezonora i "eă ţ sirieni) s"use Colon. Nu) Steve) e un "lan mult "rea mac iavelic.7ult mai lo*ic ar i s deducem c la mi#loc a ost m2na kurziloră ă sirieni.

H Ce ar avea de c2$ti*at kurzii din declan$area unui con lictinterna ionalI (ntreb "re$edintele. Jtiu) sunt su icient deţ ă dis"era i "entru a se r zvr ti (m"otriva na iunilor care (iţ ă ă ţ * zduiesc. 5ar asta (nseamn oare c sunt dis"u$i s ri$te cevaă ă ă ă de o asemenea am"loareI

H A$te"tam) de c2tva tim") ca di eritele ac iuni ale kurzilor sţ ă se uneasc ) s"use Larry 'ac lin. Alt el) risc s ie ani ilate r2ndă ă ă "e r2nd. 6 "osibil ca atacul s ie catalizatorul uni ic rii.ă ă

H n ?urdistan (n dias"ora) sintetiz Lincoln.ăH 6-act) (ncuviin 'ac lin.ţăH Steve) *eneralul anzandt are toate motivele s !$i ac *ri#iă ă

din cauza "osibilelor reac ii ale kurzilor) urm Lincoln. 3n "rezent)ţ ă sunt "o"orul cel mai "ersecutat de "e (ntre* P m2ntul.ă ' s"2ndi i (n Turcia) Siria $i %rak) sunt asu"ri i constant deă ţ ţ *uvernele celor trei ri. P2n (n // ) (n Turcia nu li se "ermiteaţă ă nici m car s vorbeasc (n limba matern . Sub "resiunea riloră ă ă ă ţă membre ale NAT<) Ankara a cedat cu *reu $i le!a acordat acestdre"t) dar nimic mai mult. Peste dou zeci de mii de turci au ostă uci$i de c2nd rebelii au (nce"ut s lu"te "entru suveranitate (nă

/84) iar kurzilor le este (n continuare interzis asocierea deă orice el. Ji nu vorbesc acum de ormarea unor "artide "olitice) cic iar de asocia ii culturale sau societ i literareK 3n caz de r zboi)ţ ăţ ă kurzii vor "artici"a (n mod inevitabil la lu"te $i) de asemenea) vorsolicita "artici"area la "rocesul de "ace. 6ste sin*ura lor $ans ă de a ob ine autonomia.ţ

Pre$edintele se (ntoarse c tre anzandt.ăH Trebuie s !i s"ri#inim "e turci. Ji) "e de alt "arte) trebuieă ă

s (m"iedic m e-tinderea acestui con lict (n cealalt direc ie)ă ă ă ţ

s"re ,recia $i >ul*aria.H Sunt de acord) (l a"rob anzandt.ăH 3n consecin ) trebuie s (ncerc m s dezamors mţă ă ă ă ă

12"



tensiunea e-istent ) (nainte ca sirienii $i turcii s treac la a"te)ă ă ă continu "re$edintele. Av) care sunt $ansele ca turcii s " trundă ă ă ă "e teritoriul sirian "entru a da de urma celor care au s v2r$ită ataculI

H 6i bine) turcii sunt irita i) dar nu cred c vor (nc lcaţ ă ă

rontiera) r s"unse Lincoln. Cel "u in) nu o vor ace (n or .ă ţ ţă

H 5e ce nuI (ntreb anzandt. Au dovedit (n alte ocazii că ă suveranitatea na ional nu (nseamn "rea mult "entru ei. 3nţ ă ă

//0 au lansat o serie de atacuri aeriene s2n*eroase (m"otrivakurzilor se"arati$ti din nordul %rakului) (nc2lcind *rani a.ţ

H 5e la bun (nce"ut am "resu"us ca) (n cazul res"ectiv) Turciaa ac ionat cu acordul >a*dadului) interveni Larry 'ac lin)ţ directorul C%A. C2t vreme Statele nite (l (m"iedicau "e Saddamă s lanseze atacuri (m"otriva kurzilor) turcii erau liberi s!o ac .ă ă

H <ricum) mai e-ist un motiv "entru care turcii ar "uteaă ezita (nainte de a ataca Siria) s"use Lincoln. 3n /8 ) turciidesco"eriser c Abdulla <calan) liderul * erilei kurde) locuia laă ă 5amasc. St tea netulburat (n a"artamentul lui $i ordona atacuriă

(m"otriva satelor turce$ti. Ankara ceruse 5amascului s "ermită ă accesul unei ec i"e de comando care s (l aresteze. Sirieniiă trebuiau doar s stea deo"arte. Siria nu inten iona (ns s ($iă ţ ă ă strice rela iile cu kurzii din "ro"ria ar ) a$a (nc2t re uzase. Turciiţ ţ ă

useser la un "as de a ordona un raid neautorizat la 5amasc.ăH 5e ce s!au r z*2nditI (ntreb "re$edintele.ă ăH S!au temut c sirienii (l vor avertiza "e <calan) s"useă

Lincoln. Turcii n!au vrut s ri$te s ia cu asalt cl direa) s 2r$indă ă ă "rin a nu!l * si acolo. Ar i ost cel "u in st2n#enitor) din "unct deă ţ vedere "olitic.

H A$ s"une c atacul (m"otriva bara#ului e o "rovocare cuă mult mai serioas dec2t cele (nt2m"late (n /8 ) interveniă

anzandt.H A$a este) (ns ondul "roblemei r m2ne nesc imbat) s"useă ă Lincoln. 5ac ) (n cele din urm ) se va dovedi c atacul a ost "usă ă ă la cale de kurzii din Turcia) nu de kurzii sirieniI Turcia va atacaSiria "entru a!i * si "e terori$ti $i (n cele din urm se va dovediă ă c res"onsabilitatea a"ar inea kurzilor de la ei din ar . Ac iunileă ţ ţ ă ţ Siriei ar cre$te brusc (n arena interna ional ) (n vreme ce aleţ ă

Turciei s!ar "r bu$i. Nu) Turcia nu se va l sa atras (ntr!o ast elă ă ă

de ca"can .ăH S nu uit m) domnule "re$edinte) c atacul a ectează ă ă ă 5amascul (n e*al m sur ca $i Ankara) observ secretarulă ă ă ă

12



A" r rii Colon. Am senza ia c butoiul cu "ulbere a ost a"rins deă ă ţ ă kurzii uni ica i. 3ncearc s declan$eze un r zboi (ntre Turcia $iţ ă ă ă Siria) obli*2ndu!i "e turci s " trund "e teritoriul sirian "entruă ă ă a!i * si "e terori$ti. %ar kurzii ($i vor intensi ica "resiunile) "2nă ă c2nd vor ob ine ceea ce vor: o invazie.ţ

H 5e ceI (ntreb "re$edintele. S"er c vor ob ine teritorii (nă ă ă ţ

urma "rocesului de "aceIColon $i Lincoln (ncuviin ar la unison.ţ ăDood continua s studieze una dintre r i.ă ă ţH Nu (n ele*) rosti el. Ce ar avea de c2$ti*at Siria dac i!arţ ă

(m"iedica "e turci s !i * seasc "e terori$tii kurziI 5amascul vaă ă ă i obli*at s asi*ure si*uran a celorlalte surse de a" de careă ţ ă

dis"une) (n s"ecial r2ul <rontes) (n vest) care intr (n Siriaă dins"re Turcia $i a#un*e a"oi (n Liban.

H Ai dre"tate) s"use Lincoln.H A$adar) c2t vreme $i turcii $i sirienii vor s !i o"reasc "eă ă ă

terori$tii turci) de ce nu!$i unesc or eleI urm Dood. 5e astţ ă ă dat ) situa ia e cu totul alta dec2t a ost (n cazul <calan. Siria nuă ţ mai risc s !i st2rneasc "e kurzi) c ci ei au a"ucat!o de#a) seă ă ă ă "are) "e c r rile r zboiului.ă ă ă

H Siria nu se "oate alia cu Turcia din cauza tratatului decoo"erare militar "e care l!au (nc eiat turcii cu %sraelul) e-"lică ă

anzandt. Siria mai de*rab ar s"ri#ini elurile "olitice ale kurziloră ţ "entru a!i determina s nu mai arunce (n aer $i alte bara#e) dec2tă s se uneasc cu turcii "entru neutralizarea lor.ă ă

H Siria ar s"ri#ini mai de*rab un inamic dec2t "rietenul altuiă inamic) "u ni Colon. Asta e strate*ia "olitic (n <rientul 7i#lociu.ă

H 5ar Siria ar trebui s cedeze o "arte din teritoriul s uă ă "entru a le o eri kurzilor o "atrie) interveni "re$edintele.

H Ji crede i c ar ace!oI (ntreb retoric Av Lincoln. Sţ ă ă ă "resu"unem c (n cele din urm kurzii ar ob ine ceea ce vor)ă ă ţ adic un teritoriu na ional alc tuit din " r i ale Turciei) %rakului $iă ţ ă ă ţ Siriei. Crede i c sirienii s!ar (m" ca vreodat cu aceastţ ă ă ă ă realitateI Nicidecum. 6i i*nora orice el de re*uli. or olositerorismul "entru a e-ercita un control de fado asu"ra ostului lorteritoriu) e-tinz2ndu!$i (ncetul cu (ncetul controlul asu"rateritoriilor care vor i a"ar inut Turciei) alc tuind ast el o Sirieţ ă 7are. 6-act a$a au "rocedat $i (n Liban.

H 5omnilor) (nce"u "re$edintele. Trebuie s * sim oă ă modalitate "rin care s asi*ur m si*uran a resurselor de a"ă ă ţ ă r mase) a#ut2ndu!i totodat "e turci s !i * seasc "e terori$ti.ă ă ă ă ă

12-



A$te"t su*estiile dumneavoastr . ăH Larry $i Paul) vom discuta ceva mai t2rziu des"re

o"era iunile interne (m"otriva terori$tilor) "ro"use *eneralulţ anzandt. Prezenta i!i domnului "re$edinte c2teva variante deţ

ac iune.ţ

Dood $i 'ac lin (ncuviin ar .ţ ă

H 3n ceea ce "rive$te resursele de a" ) continu anzandt)ă ă dac de"las m ,ru"ul de Lu"t al "ortavionuluiă ă ă #isen'o3er de laNa"oli (n 7editerana de 6st) "utem su"rave* ea cursul r2ului<rontes $i) (n acela$i tim") vom " stra si*uran a e-"orturiloră ţ maritime turce. Ast el) vom i si*uri c *recii nu sunt tenta i s seă ţ ă amestece.

H Ji uite!a$a) toat lumea va i mul umit ) conc ise Steveă ţ ă >urko . 5oar dac nu cumva) (n stilul "aranoic care (iă caracterizeaz ) sirienii vor decide c totul nu e dec2t un vastă ă com"lot "us la cale de americani "entru a le distru*e rezervelede a" . Ceea ce) la dre"t vorbind) nici n!ar i o ideea c iar at2tă de rea. Asta ar scoate 5amascul din arena terorismului) cel "u in ţ "entru c2 iva ani.ţ

H Ji c2 i nevinova i ar "l ti cu via aI (ntreb Lincoln.ţ ţ ă ţ ăH Nu la el de mul i c2 i ar i uci$i de c tre terori$tii s"ri#ini iţ ţ ă ţ

de sirieni (n urm torii c2 iva ani) re"lic >urko ) tast2nd "arolaă ţ ă sa $i desc iz2nd un i$ier. orbeam mai devreme de $eicul al!A da ) urm el) "rivindu!$i monitorul. 3n discursul radiodi uzată transmis ieri de la Palmyra) (n Siria) acesta s"unea: 3l c em m ă "e 5umnezeu Atot"uternicul s distru* economia $i societateaă ă Statelor nite) s "resc imbe statele (n na iuni $i s leă ţ ă

(nvr #beasc unele (m"otriva celorlalte. S !i asmu "e ra i (ntreă ă ă ţă ţ ei) ca o "edea"sa "entru r ul necredin ei;. Pentru mine)ă ţ astasun ca o declara ie de r zboi. Jti i c2 i nebuni care vor i auzită ţ ă ţ ţ c estia asta se vor ace luntre $i "unte ca s!o vad (m"linindu!ăseI

H Asta nu #usti ic lansarea unor atacuri "reventive orbe$ti) (iă atrase aten ia "re$edintele. Nu suntem terori$ti.ţ

H Jtiu asta) domnule) (ncuviin >urko . 5ar m!am s turat sţă ă ă tot #uc m "otrivit unor re*uli "e care nimeni altcineva (n lumeaă asta nu le res"ect . Turn m miliarde de dolari (n economiaă ă c inez ) iar ei olosesc banii $tia ca s dezvolte $i s v2ndă ă ă ă ă

te nolo*ie militar terori$tilor. 5e ce "ermitem a$a cevaI +iindcă ă nu vrem ca economia american s aib de su erit) iind alun*ată ă ă ă de "e "ia a c inez Mţ ă

130



H Nu des"re C ina e vorba acum) (l (ntreru"se Lincoln.H 6 vorba des"re ni$te blestemate de standarde di eren iate) ţ

(l re"ezi >urko . Ne acem c nu vedem c %ranul (iă ă a"rovizioneaz cu arme "e terori$tii musulmani din (ntrea*aă lume. 5e ceI +iindc o "arte dintre ace$ti terori$ti bombardează ă

alte ri. Printr!o lo*ic "ervers ) c2$ti* m ast el alia i (n lu"taţă ă ă ă ţ

(m"otriva terorismului. Nimeni nu ne obli* s ascult m criticileă ă ă lansate la adresa noastr iindc ne a" r m) at2ta vreme c2t $iă ă ă ă alte ri se a" r . Ceea ce vreau s s"un e c avem) (n s 2r$it) oţă ă ă ă ă ocazie de a!i cumin i "e sirieni. 5ac le t iem rezervele de a" )ţ ă ă ă economia lor se va duce de ri" . Ca urmare) mi$carea Dezbollaă $i taberele "alestiniene de terori$ti vor i li"site de s"ri#in.

H cide tru"ul $i vei ucide boala) se str2mb Lincoln. Daide)ă Steve) $tii c a$a ceva nu e "osibil.ă

H >a da) deoarece uci*2nd tru"ul evi i ca boala s seţ ă r s"2ndeasc $i (n alte tru"uri) (i r s"unse >urko . 5ac le!amă ă ă ă da o lec ie sirienilor) v *arantez c %ranul) %rakul $i Libia $i!arţ ă ă retra*e * earele $i ar sta "e tu$ ) m car o vreme.ă ă

H Sau $i!ar dubla e orturile menite a ne distru*e) re"lic ă Lincoln.

H 5ac ar ace!o) am trans orma Te eranul) >a*dadul $iă Tri"oli (n cratere vizibile din s"a iu) nu se l s >urko .ţ ă ă

rmar c2teva cli"e de t cere st2n#enitoare. 3n a a oc ilor luiă ă ţ Dood de ilau secven e din ilmulţ r. !trangelove.

H 5ar dac i!am lua "rin sur"rindere "e libieniI (ntrebă ă Lincoln. 5ac ) (n loc s ne (ncord m mu$c ii $i s le ar t mă ă ă ă ă ă "umnul) le!am (ntinde o m2n de a#utorIă

H 3n ce sensI (ntreb "re$edintele.ăH Ceea ce ar atra*e aten ia Siriei nu e at2t o rev rsare deţ ă

a"e) ci una de bani) s"use Lincoln. 6conomia lor e la " m2nt.ă Produc acum o cantitate de bunuri a"ro-imativ e*al cu ceaă "rodus (n urm cu cincis"rezece ani) c2nd "o"ula ia era cuă ă ţ dou zeci $i cinci la sut mai mic . Au dat!o (n bar (n (ncercareaă ă ă ă nereu$it de a e*ala "uterea militar a %sraelului. A#utoareleă ă venite dins"re lumea arab au cam secat) iar venitul lor dină e-"orturi nu e su icient "entru a le "ermite s dea un im"ulsă industriei $i a*riculturii. Au a"ro-imativ $ase miliarde de dolaridatorie e-terni.

H Sunt (nduio$at "2n la lacrimi) se str2mb >urko . <ricum)ă ă se "are c banii le "risosesc) c2t vreme ($i "ermit s inan ezeă ă ă ţ terorismul.

131



H < ac deoarece asta "are a i sin*ura lor modalitate de ae-ercita "resiuni asu"ra rilor bo*ate) e-"lic Lincoln. Sţă ă ă "resu"unem c i!am (ntinde Siriei un morcov de ron it (nainteă ţă ca ea s a"uce s inan eze noi acte teroriste. 7ai e-act) le!amă ă ţ "utea acorda un credit *arantat de noi la >anca %nterna ional deţ ă

%m"ort!6-"ort.H Nu "utem ace a$a cevaK s ri ca ars >urko . 3n "rimul r2nd)ă orice diminuare a "la onului datoriei e-terne ar trebui s ieă a"robat de +ondul 7onetar %nterna ional $i de >anca 7ondial .ă ţ ă

H rile donatoare "ot) de asemenea) s $tear* o "arte dinŢă ă ă datoriile rilor cu mari datorii) su*er Dood.ţă ă

H 5a) dar numai cu condi ia ca rile care acce"t (m"rumutulţ ţă ă s a"lice re orme stricte monitorizate de c tre >anca 7ondial $iă ă ă de +ond) re"lic imediat >urko .ă

H 6-ist c i "rin care aceste im"edimente "ot i evitate)ă ă s"use Dood. Am "utea s le "ermitem s e ectueze v2nz ri dină ă ă rezerva de aur.

H 7da) ca (n cele din urm s le cum"ere tot ei) cu sco"ul deă ă a!i s"onsoriza "e terori$tii care ne vor ataca "e noiK "u ni>urko . Nu) mul umesc.ţ

Se (ntoarse din nou c tre Av Lincoln:ăH C2t vreme Siria se a l (n runtea listei na iunilor teroriste)ă ă ţ

le*ea e cea care ne interzice s le acord m a#utor inanciar.ă ăH 5ar bombardarea nuclear a unor ca"itale i se "are a seă ţ (ncadra (n limite le*aleI (ntreb Dood.ă

H 5a) atunci c2nd se ace (n le*itim a" rare) r s"unseă ă ă >urko ) dez*ustat.

H Con orm ra"ortului anual al 5e"artamentului de Stat) Sirianu a mai ost im"licat direct (n acte de terorism din /80) c2ndă $e ul s"iona#ului lui Da ez al!Assad a or*anizat aruncarea (n aer aunei curse aeriene a liniilor 6l!Al ce venea de la Londra.H Siria n!a ost im"licat ă direct, r2se >urko . 6i) asta!i bun ) ă domnule secretar de stat. Sirienii sunt la el de vinova i deţ terorism cum a ost vinovat Go n Filkes >oot de (m"u$carea luiAbra am Lincoln. Ji nu numai de terorism) ci $i de "roducerea lascar industrial a cocainei $i mor inei) la uzinele din valeaă ă >ekaa) de ti" rirea unor bancnote de o sut de dolari e-celentă ă contra cuteMă

H 5iscut m acum des"re terorism) Steve) (i atrase aten iaă ţ Lincoln. Nu des"re cocain ) nu des"re C ina) nu des"re atacuriă nucleare) ci des"re terorism.

132



H Cum s!ar descurca (n SiriaIH Ar i oarte bine "rimit) s"use Dood) (nc nel murit. 6 ună ă

"aci ist convins $i un musulman "racticant. 5e asemenea) are ore"uta ie ire"ro$abil .ţ ă

H La dracuEK izbucni Larry 'ac lin. 3nce" s !i dau dre"tate luiă

Steve) domnule "re$edinte. C iar avem nevoie de!un cerceta$e*i"tean care s !l l mureasc "e $e ul unui stat terorist s seă ă ă ă ab in de la acte necu*etateIţ ă

H 5a) atunci c2nd ceilal i care ar "utea s o ac stau cuţ ă ă de*etul "e tr *aci) rosti "re$edintele.ă

Arunc o "rivire c tre >urko ) dar nu (l mustr cu *las tare.ă ă ă Dood $tia c nu avea s!o ac . Cei doi erau "rieteni de "rea multă ă ă vreme $i trecuser "rin multe (m"reun ) at2t (n via aă ă ţ "ro esional ) c2t $i "ersonal . %ar la urma urmei) Dood eraă ă con$tient c ) dac "re$edintele (i "ermitea lui >urko s s"ună ă ă ă anumite lucruri) era iindc el) (n calitate de $e de stat) nu!$iă "utea "ermite s le e-"rime) de$i le a"roba tacit.ă

H Paul) urm "re$edintele) a$ vrea s !l (nso e$ti la 5amasc "eă ă ţ "ro esorul Nasr.

Dood tresari u$or. Larry 'ac lin $i Steve >urko r maser cuă ă *ura c scat . Lincoln z2mbi.ă ă

H 5omnule "re$edinte) nu sunt di"lomat) "rotest Dood.ăH Cum s nu ii) (l contrazise Lincoln. Fill 'o*ers s"unea că ă

di"loma ia const (n arta de a ine la distan un c2ine vorbindu!iţ ă ţ ţă rumos) "2n c2nd vei * si o "iatr cu care s !l alun*i. Tu teă ă ă ă

"rice"i la asta.H 5e asemenea) e$ti (n m sur s discu i cu sirienii des"reă ă ă ţ

munca (n domeniul in orma iilor $i des"re c estiunile inanciare)ţ ad u* "re$edintele. 6ste e-act *enul de di"loma ie de careă ă ţ avem nevoie acum.

H P2n c2nd vom * si o "iatr ) murmur >urko .ă ă ă ăH O u) Paul) urm "re$edintele. Sincer s iu) nu!mi "otă ă ă "ermite s trimit acolo un membru al cabinetului. 5ac a$ ace!o)ă ă turcii s!ar sim i o ensa i. 3n ceea ce m "rive$te) la el ca Larry $iţ ţ ă Steve) m!am s turat s ne tot ascundem du" de*et. 5ar)ă ă ă deocamdat cel "u in) trebuie s (ncerc m $i varianta bl2nd .ă ţ ă ă ă 5oamna ?la ( i va "une la dis"ozi ie toat documenta iaţ ţ ă ţ necesar ) "e care o vei "utea citi (n avion. nde se a l acumă ă

domnul NasrIH La Londra) domnule) r s"unse Dood. rmeaz s iaă ă ă cuv2ntul (n cadrul unui sim"ozion.

134



H 3l iei cu tine de acolo) s"use "re$edintele. Pro esorul Nasr teva a#uta s "ui la "unct detaliile $i s !i convin*i "e sirieni) (nă ă orice mod care crezi c ar "utea unc iona. 5ac crezi deă ţ ă cuviin ) (l "o i lua cu tine $i "e "u$tiul la) bo-erul. Pe de altţă ţ ă ă "arte) (n elul sta vei i la a a locului) (n cazul (n care va iă ţ

nevoie de tine "entru a ne*ocia eliberarea *eneralului 'od*ers.Ambasadorul Daveles de la 5amasc va rezolva tot ce ine deţ si*uran a voastr .ţ ă

Dood se *2ndi c va "ierde recitalul de "iculin al iicei sale)ă ă or*anizat (n seara aceea) la $coal . Se *2ndi la *ri#ile "e careă avea s le (n runte so ia sa) $tiindu!l "lecat (n acea "arte a lumiiă ţ

(ntr!un asemenea moment de criz . Pe de alt "arte) se *2ndi $iă ă la (ncordarea c reia avea s !i ac a ) la "rovocarea de a seă ă ă ţă a la (n locul unde avea s se scrie istoria) contribuind la salvareaă unor vie i $i nu la "unerea lor (n "ericol.ţ

H oi i la bordul avionului (n aceast du" !amiaz ) rostiă ă ă Dood.

H 3 i mul umesc) Paul) z2mbi "re$edintele) uit2ndu!se la ceas.ţ ţ 6 unu $i treizeci $i dou de minute. 5omnule *eneral anzandt)ă Steve) la ora trei ne (nt2lnim (n >iroul <val cu membrii Consiliuluide Securitate $i cu Statul!7a#or. Crezi c e cazul s de"las mă ă ă ,ru"ul de Lu"t I ă

H Ar i o "recau ie util ) domnule.ţ ăPre$edintele se ridic ) anun 2nd ast el s 2r$itul reuniunii. %e$i)ă ţ lancat de *eneralul anzandt $i de Steve >urko ) urma i la scurtţ

tim" de 'ac lin $i Colon. Cel din urm (l salut "rietene$te "eă ă Dood (nainte de a ie$i.

Dood r m sese a$ezat la mas ) de unul sin*ur) (ncerc2nd s !$iă ă ă ă lim"ezeasc *2ndurile. Av Lincoln i se al tur .ă ă ă

H Prima oar c2nd am #ucat (n Li*a Pro esionist n!am ostă ă selec ionat iindc eram din cale!a ar de bine "re* tit) s"useţ ă ă ă secretarul de Stat. Am ost ales iindc al i trei #uc tori erauă ţ ă bolnavi) r ni i sau sus"enda i. Aveam o"ts"rezece ani $i eramă ţ ţ mort de s"aim ) dar am c2$ti*at meciul. 6$ti inteli*ent) e$tiă

ot r2t) e$ti loial $i) ce e mai im"ortant) ai con$tiin ) Paul. Ai s !ă ţă ăi (nde"line$ti cu succes misiunea.ţ

Dood se ridic $i!i str2nse m2na lui Lincoln.ăH 3 i mul umesc) Av. S"er c n!o s iu c iar (ntr!at2t de bunţ ţ ă ă

de data asta (nc2t s te las r slu#b .ă ă ă ăLincoln z2mbi) (n vreme ce " r seau (m"reun >iroul "entruă ă ă Situa ii 6-ce" ionale.ţ ţ

135



H Av2nd (n vedere miza "us (n #oc) s"er din ad2nculă su letului c!o s ii c iar mai bun.ă

13



solicita " r sirea zonei de con lict de c tre un o i eră ă ă ţ (m"uternicit sau de c tre orice alt re"rezentant ală *uvernului le*itim.

C. Atunci c2nd C'C!ul este "rezent la invita ia riiţ ţă atacatoare 3ntr!un con lict (n care Statele nite $i!au

declarat neutralitatea) "ersonalul C'C!ului va o"eracon orm le*ilor Statelor nite vezi Sec iunea /A $i vaţ urniza numai acele servicii care nu im"lica Statele nite (n

calitate de "artici"ant la o a*resiune ile*al vezi Sec iuneaă ţ > $i acele in orma ii care sunt destinate s a"ere via a $iţ ă ţ "ro"rietatea cet enilor Statelor nite) numai at2ta vremeăţ c2t ac iunile res"ective nu intra (n con lict cu le*ile Statelorţ

nite vezi Sec iunea /A) Subsec iunea 1 $i cu le*ile riiţ ţ ţă *azda.

Subsec iunea @:ţ' zboi nedeclarată

(n zona care constituie teatru de lu"ta.A. 5ac C'C!ul este "rezent (ntr!o anumit re*iune) iindă ă

sur"rins (ntr!o situa ie de con lict armat) C'C!ul $iţ "ersonalul s u vor " r si zona cu o vitez adecvat )ă ă ă ă ă

(ndre"t2ndu!se s"re un loc si*ur.. 5ac evacuarea C'C!ului nu este "osibila) a"araturaă

va i scoas din unc iune con orm Sec iunii . Subsec iuneaă ţ ţ ţ @ autodebran$are sau con orm Sec iunii @) Subsec iuneaţ ţ 1 debran$are din e-terior .

@. Pentru a r m2ne 3n zona (n care se dau lu"te) esteă necesara "ermisiunea *uvernului le*al $i le*itim care ($ie-ercita #urisdic ia asu"ra re*iunii (n cauza. Activit ileţ ăţ des $urate (n zona res"ectiv se vor con orma cu stricte eă ă ţ le*isla iei Statelor nite vezi Sec iunea /A) Subsec iunea 4ţ ţ ţ $i le*ilor rii *azd .ţă ă

a. 5aca le*isla iile sunt contradictorii) civilii se vorţ su"une le*ilor locale. Personalul militar se va con ormare*ulamentelor militare $i le*isla iei Statelor nite.ţ

1. Atunci c2nd C'C!ul se a la (ntr!o zona (n care se daulu"te) sau a#un*e ntr!o ast el de zona ca urmare amodi ic rii teatrului de r zboi: c2nd sco"ul declarat ală ă

"rezen ei este studierea evenimentelor care au dus laţ $iWsau a con lictului armat (n sine) numai "ersonalul militareste autorizat sa "artici"e la o"era iunile des $urate deţ ă

13-



ului.H Cinci minute "2n la int ) anun ?atzen.ă ţ ă ţăCei doi solda i se (n* esuir (n com"artimentele lor. Co ey (iţ ă

a#ut s tra* deasu"ra lor ca"acele. 5u" ce se convinse că ă ă ă ă totul era (n ordine (n ceea ce!i "rivea "e membrii ec i"ei de

interven ie) #uristul se a"ro"ie de ?atzen.ţ

H Noroc c nu su er de claustro obie) s"use Co ey.ă ăH 5ac!ar i ost claustro obi) n!ar i cut "arte din ec i"a deă

interven ie) (i re"lic ?atzen.ţ ăCo ey cercet arta "e care com"uterul o a i$a) "e m sur ceă ă ă

se a"ro"iau inevitabil de obiectiv.H Am o (ntrebare) s"use Co ey.H Nu te s ii) domnule consilier #uridic.H 7!am tot (ntrebatM Care e) de a"t) di eren a dintre unţ

marsuin $i un del inI?atzen r2se.H 3n "rinci"iu) di eren ele se re er la orma ca"ului $iţ ă

(n i$area cor"ului) r s"unse el. 7arsuinii au botul turtit $iăţ ă cor"ul de orma unei tor"ile. 5el inii seam n la cor" mai multă ă cu "e$tii $i botul asem n tor unui cioc. 3n ceea ce "rive$teă ă tem"eramentul) nu se deosebesc "rea mult.

H 5ar del inii sunt (n a"aren mai sim"atici) iindc nu au oţă ă i*ur c iar at2t de ioroas ) remarc Co ey.ă ă ăH A$a e) (ncuviin ?atzen.ţă

H Poate c cei din domeniul cercet rilor militare ar trebui să ă ă aib (n vedere acest lucru atunci c2nd vor "roiecta urm toareaă ă *enera ie de tancuri $i submarine) rosti Co ey vis tor. %namiculţ ă s!ar l sa "oate mai u$or " c lit de (n i$area unui submarin careă ă ă ăţ seam n cu +li""er sau de un tanc care aduce cu ele antulă ă

Gumbo.H 5ac!a$ i (n locul t u) cred c m!a$ limita la domeniul le*al)ă ă se str2mb ?atzen) scrut2nd "rin "arbriz (ntunericul din a a lor.ă ţ

Ca"ul sus) 7ary 'ose. Con orm ar ii) ar trebui s a#un*em laţ ă "anta cu "ricina dintr!o cli" (ntr!alta.ă

H < v d) con irm ea.ă ăCo ey sim i un ior de * ea "e $ira s"in rii. 5ar nu era iorulţ ţă ă

tracului "e care (l resim ea (naintea con runt rii cu un #udec torţ ă ă ori un membru al Con*resului. 6ra un ior de s"aim . +ur*onetaă

se z*udui) intr2nd (ntr!o *roa" ) (nainte de a (nce"e urcu$ulă "antei (ndea#uns de abru"te. Co ey se a* cu am2ndouăţă ă m2inile de scaunul lui 7ike 'od*ers.

142



7ary 'ose str2nse cu "utere m2na lui Co ey atunci c2nd?atzen se o"inti $i trase de cadavrul oii. Animalul se mi$c vreoă c2 iva centimetri) a"oi al i c2 iva. L s #os "icioarele dina"oi $i seţ ţ ţ ă ă

(ntoarse de cealalt "arte) se a"lec $i cercet atent la luminaă ă ă lanternei "or iunea desco"erit de cadavru.ţ ă

H Nu se vede nici o ca"can ) rosti el.ă

'eveni la "icioarele dina"oi $i mi$c oitul (nc vreo c2 ivaă ă ţ centimetri. 'e"et veri icarea $i nici de data asta nu * si nimic.ă ă

3n ceva mai mult de un minut) ?atzen reu$ise s desco"ere "eă de!a!ntre*ul s"a iul ocu"at cu "u in tim" (n urm de oit.ţ ţ ă 5edesubt nu se vedea nimic) a$a (nc2t) cu un ultim e ort) ?atzenazv2rli oaia (n $an . Trans"ira din *reu atunci c2nd reveni (nţ cabina ur*onetei.

H Ce dracuE o i ost astaI (ntreb el iritat.ăCo ey scruta bezna (ncon#ur toare.ăH 6 "osibil ca oaia s i ost (ntr!adev r inta e-erci iilor de tiră ă ţ ţ

ale unei "atrule militare) a$a cum am crezut ini ial) s"use el. Sauţ "oate c ) (ntr!adev r) cineva a ost acolo) (n (ntuneric) la "2nd .ă ă ă Poate c!au vrut s vad c2 i suntem.ă ă ţ

?atzen tr2nti "ortiera.H 6i bine) acum) dac tot s!au l murit bu$tean) ai s urc mă ă ă ă

naibii dealul sta.ă7ary 'ose demara (ncet $i r su l ad2nc) (nainte de a a" saă ă ă

"edala de accelera ie.ţH Nu $tiu ce " rere ave i voi) dar stomacul meu e numaiă ţ

noduri) m rturisi ea.ă?atzen (i r s"unse cu un z2mbet "alid:ăH Ji!al meu e la el.3n tim" ce urcau "anta) iar 7ary 'ose c uta s localizezeă ă

movila de care "omenise *eneralul 'od*ers) Co ey trecu (n"artea din s"ate a ur*onetei) "entru a le e-"lica celor doi solda i ţ motivul (nt2rzierii. A"lec2ndu!se $i (n*enunc ind) #uristul se sim i ţ cu"rins de ame eal . 3$i rezem runtea de *enunc i.ţ ă ă

H Dei) P il) tu nu sim i nimicI (ntreb Co ey.ţ ăH Sunt ni el cam stors) (i r s"unse acesta. 5e ceIţ ă

rec ile lui Co ey se um"lur de un iuit ne"l cut.ă ţ ăH +iindc M se "are c am o "roblem M 7 simt ame itM $iă ă ă ă ţ

(mi iuie urec ile. Tu nu sim i nimicIţ ţ

Ne"rimind nici un r s"uns din "artea lui ?atzen) Co ey reveniă (n "artea din a a ur*onetei. A#unse c iar la tim" "entru a!lţă vedea "e ?atzen c z2nd (ntr!o "arte. 7ary 'ose era a"lecată ă

145



"este volan) cu antebra ele rezemate de acesta $i se lu"taţ "entru a!$i ine ca"ul sus.ţ

H Am s o"resc) s"use ea. CevaM nu e (n re*ul .ă ă+ur*oneta ($i (ncetini (naintarea) iar Co ey se cl tin . Seă ă

sim ea co"le$it de senza ia de ame eal . C zu. Se a* deţ ţ ţ ă ă ăţă

s" tarul scaunului i-at (n a a com"uterului $i (ncerc s seă ţ ă ă

ridice. n val de *rea (i r v $i stomacul) urc (n *2t) iar el seţă ă ă ă "r bu$i din nou.ă

< cli" mai t2rziu) cu "rivirile (ntunecate de nori ne*ri) Lo ellă Co ey se sim i ridicat de la "odea $i t2r2t s"re "artea din a aţ ţă

ur*onetei.

14



1

Luni, ora 2':3(,+$u eli, Turcia

Se uit $i nu v d nimic) ($i zise %bra im.ă ă T2n rul kurd (m"u$case oaia s lbatic $i o t2r2se (n mi#loculă ă ă

drumului) cu sco"ul de a determina o"rirea ur*onetei. C2nd cela lat la volan r2nase) o"rindu!se (n a a oitului) %bra im seţ

t2r2se a ar din $an ul (n care st tuse la "2nd . Se rosto*oliseă ţ ă ă "2n (n s"atele ur*onetei) astu"ase eava de e$a"ament cuă ţ tricoul s u cut * em $i se retr sese (n ascunz toare. ,eamurileă ă ă ă

ur*onetei erau ridicate. 5u" ce "ortiera avea s ie (nc is )ă ă ă mono-idul de carbon avea s le vin de ac "asa*erilor (n maiă ă "u in de trei minute. Alesese anume locul acesta) (n a$a el (nc2t)ţ atunci c2nd $o erul avea s !$i "iard cuno$tin a) ur*oneta s seă ă ţ ă o"reasc de la sine) r s " easc nimic.ă ă ă ă ăţ ă

Sco 2nd tricoul din eava de e$a"ament) %bra im urc (nţ ţ ă ur*oneta $i cobor( *eamurile "ortierelor. +u sur"rins $i) totodat ) ă

(nc2ntat s vad c de #ur (m"re#ur erau numai com"utere.ă ă ă 6c i"amentul $i datele din memoria acestora aveau s se ă dovedeasc ) (n mod cert) olositoare.ă

Cercet tru"urile celor trei americani) r ma$i r cuno$tin .ă ă ă ă ţă 'es"irau. Aveau s su"ravie uiasc . T2r2nd tru"ul li"sit deă ţ ă reac ie al b rbatului S"re "artea din a a ur*onetei) %bra im (lţ ă ţă rezem ) s"ate (n s"ate cu ceilal i doi) l2n* banc etaă ţ ă "asa*erului. T ie centurile de si*uran cu cu itul $i le* laolaltă ţă ţ ă ă

(nc eieturile celor trei) a"oi le imobiliz $i "icioarele.ăCercet din "riviri (nc o dat interiorul ur*onetei) (nainte deă ă ă

a se instala "e locul $o erului. A$ez2ndu!se) i se " ru c auziseă ă un z*omot) undeva (n s"ate. 6ra un sunet scos de un om care sesu oca. <bserv2nd lanterna at2rnat (ntre banc ete) lumină ă "artea din s"ate a ur*onetei. 'emarc "entru "rima oară ă tra"ele com"artimentelor din "odea. Sco 2nd de la centurţ ă revolverul calibrul 18) se a"ro"ie cu b *are de seam . Se o"riă ă (ntre cele dou com"artimente $i "rivi (n #os.ă

Ambele com"artimente erau (ndea#uns de mari "entru a "utea14"



1-

Luni, ora 14:'1,Washin$ton, %&C&

n semnal sonor venit din di uzoarele montate lateral alecom"uterului (l avertiz "e Paul Dood de sosirea unui a"el. 'idică ă "rivirea s"re monitor $i z ri) la baza ecranului) codul "ersonal ală lui >ob Derbert. A" s "e dou taste "entru a conectaă ă ă

com"uterul la re eaua de comunica ii.ţ ţH Te ascult) >ob.H Je ule) $tiu c e$ti *r bit) dar trebuie nea" rat s vezi ceva)ă ă ă ă

(l anun Derbert.ţăH S!a (nt2m"lat ceva cu 7ikeI 6 tea rI se nelini$ti Dood.ăH Ceea ce s!a (nt2m"lat (l "rive$te (n mod direct "e 7ike)

r s"unse Derbert. Ji) din " cate) m tem c nu!s ve$ti bune.ă ă ă ăH 5 !i drumulKăH %mediat) s"use Derbert.Dood se l s "e s"ate $i a$te"t sosirea datelor. +useseă ă ă

ocu"at cu (nc rcarea de date secrete "e disc etele "e care aveaă s le ia cu sine (n avion. Acestea erau anume conce"ute "entru aă

i olosite "e "arcursul zborurilor (n interes *uvernamental.Carcasa lor era alc tuit dintr!un material care) de$i nu ardea)ă ă su erea o su"ra(nc lzire (n cazul unui incendiu. 3n eventualitateaă unei "r bu$iri) datele con inute ar i ost distruse) evit2nd ast elă ţ orice risc de scur*ere a unor in orma ii. ţ

Casa Alb urma s trimit un elico"ter la >aza Andre s) careă ă ă avea s !i trans"orte) "e el $i "e directorul ad#unct Farneră >ickin*) la aero"ort) unde aveau s se (mbarce (ntr!un avion ală 5e"artamentului de Stat) cu destina ia Londra. 5ecolarea useseţ "ro*ramat "entru ora cincis"rezece. La aero"ortul Deat roă urmau s !l (nt2lneasc "e "ro esorul Nasr) "entru a urcaă ă

(m"reun ) o or mai t2rziu) (ntr!o curs a com"aniei >ritisă ă ă Air ays cu destina ia Siria. Dood a$te"t "2n c2nd com"uterulţ ă ă s 2r$i de co"iat i$ierele "e disc ete) a"oi) du" ce zumzetulă ard!disk!ului (ncet ) r mase cu "rivirea a intit asu"raă ă ţ ă monitorului inert.

14-



H 7ai stai "u in) (l ru* Derbert. oi "ro*rama com"uterulţ ă ast el (nc2t s ob in o ima*ine animat .ă ţ ă

H ' m2n "e ir) con irm Dood) cu o urm de ner bdare (nă ă ă ă *las.

3ncerca s !$i (nc i"uie ce "utea i mai r u dec2t situa iaă ă ţ

actual ) cu 7ike 'od*ers "rizonier.ă

7ike 'od*ers a ost luat ostatic de c tre terori$ti) ($i zise elă "lin de am r ciune. Nevast !mea e su" rat . < nou "roblemă ă ă ă ă ă ă ar "une ca"ac la toate astea. Cate*oric) nu era un "almares debun au*ur.

Cu mai "u in de dou minute (n urm ) Dood (i tele onase so ieiţ ă ă ţ sale) anun 2nd!o c nu va reu$i s a#un* (n acea du" !amiaz laţ ă ă ă ă ă recitalul de "iculin al iicei lor Darlei* $i) a"roa"e si*ur) nici laă meciul de otbal din cam"ionat al iului lor) Ale-ander) care urmas aib loc #oi. S aron reac ionase ca de iecare dat c2nd (iă ă ţ ă d dea ast el de ve$ti) atunci c2nd "unea munca "e "rimul "lan (nă detrimentul amiliei. 5evenise rece $i distant . %ar Dood $tia că ă avea s !$i " streze aceast atitudine $i la (ntoarcerea sa. 'eac iaă ă ă ţ ei era motivat ) (n "arte) de *ri#ile "e care $i le cea (n "rivin aă ă ţ si*uran ei so ului ei. 3n a ara *rani elor rii $i mai cu seam (nţ ţ ţ ţă ă <rientul 7i#lociu) unc ionarii *uvernamentali $i oamenii deţ a aceri americani nu erau "rivi i cu oc i buni. Ji) de c2nd so ul eiţ ţ "artici"ase la ani ilarea terori$tilor neoiacobini din +ran a) ţ S aron era mai "reocu"at dec2t oric2nd de riscurile "e care $iă le asuma Dood.

Pe de alt "arte) reac ia ei se datora $i a"tului c ) (n *2nd)ă ţ ă era tot mai con$tient de trecerea iremediabila a tim"ului) dină care ($i "etreceau "rea "u in (m"reun . Nu reu$eau s str2n*ţ ă ă ă laolalt acele amintiri care (mbo* esc $i (nt resc o c snicie. 3nă ăţ ă ă mod ironic) "ro*ramul (nc rcat usese cel care (l determinase să ă renun e la "olitic $i la activitatea (n domeniul bancar. 3n calitateţ ă de director al Centrului de Comanda) crezuse c avea s conducă ă ă o ec i" restr2ns ) (ns rcinat cu rezolvarea micilor crizeă ă ă ă interne. 3ns ) du" ce se im"licase (n evitarea unui dezastru (nă ă Coreea de Nord) Centrul devenise "e nea$te"tate un "ion ma#orla nivel interna ional) o alternativ la birocratica A*en ie Centralţ ă ţ ă de %n orma ii. Ca urmare) res"onsabilit ile lui Dood crescuserţ ăţ ă e-"onen ial.ţ

5esi*ur) a"tul c muncea mult nu!l trans orma "e Dood (ntr!ăun monstru. Str daniile sale asi*urau amiliei o via ti nit $iă ţă ă mediul (n care lucra o erea co"iilor s i $ansa (nt2lnirii cuă

150



"ersoane deosebite. 5ar) mai mult dec2t orice) libertatea sa de amunci din *reu era cea care st2rnea *elozia lui S aron. 6a useseobli*at s ($i reduc la numai dou a"ari iile (ntr!o emisiuneă ă ă ă ţ televizat consacrat buc t riei dietetice) transmis "rin cablu (nă ă ă ă ă cadrul s o !ului *astronomic al lui Andy 7c5onnell. Pur $i

sim"lu) alt el nu ar i a"ucat s se ocu"e a$a cum se cuvenea deă

co"ii $i de cas . <ric2t de r u i!ar i " rut lui Dood "entru so iaă ă ă ţ sa) nu era nimic de cut (n aceast "rivin .ă ă ţă

Poate doar s a#un* la tim" acas ) ($i zise el. 3n a"aren ) nuă ă ţă era mare lucru) dar era un deziderat im"osibil de "us (n a"licare)

(ntr!un ora$ care unc iona con orm orarelor interna ionale.ţ ţH ,ataK anun Derbert. rm re$te latura st2n* a ecranului.ţă ă ăDood se a"lec s"re monitor. %ma*inea tremurat (n i$a) seă ă ăţ

"are) ur*oneta C'C!ului) sta ion2nd (n (ntuneric. 5atoritţ ă succesiunii de numere a i$ate (n col ul st2n* in erior al ima*inii)ţ deduse c urm rea secven ele oto*ra iate de satelitul >N'!ului)ă ă ţ montate asemenea unui ilm de anima ie. 3ntre ima*inileţ consecutive) intervalul scurs era de a"ro-imativ o secund . ă

H Ce anume s urm rescI (ntreb Dood. sta e P ilIă ă ă ĂH 5a) con irm Derbert. Se "are c (nl tur din drum ună ă ă ă

cadavru. Pare a i un c2ine sau o oaie. 5ar nu asta voiam s ! i ă ţ ar t. +ii cu oc ii "e "artea din s"ate a ur*onetei.ă

Dood se con orm indica iei. reme de o cli" ) (ntunericulă ţ ă ondul "arc (n "artea din s"ate a C'C!ului) dar aceast mică ă ă ă inadverten s!ar i "utut datora condi iilor atmos erice "rezenteţă ţ

(ntre satelit $i obiectiv. Pe nea$te"tate) (ntr!una dintre ima*ini sez ri o scli"ire u*ar . C2teva secunde mai t2rziu a" ru o altă ă ă ă scli"ire) (ntr!un loc ceva mai (nde" rtat.ă

H Ce!a ost astaI vru s a le Dood.ăH Am "relucrat ima*inile cu a#utorul unui "ro*ram) "entru a le

(mbun t i rezolu ia) r s"unse Derbert. %ni ial) am crezut c eă ăţ ţ ă ţ ă vorba de un obiect str lucitor) sau "oate de un licurici. Sunt (nsă ă a"roa"e si*ur c a ost lumina re lectat de un obiect u$oră ă concav) "osibil cadranul unui ceas. rm re$te (n continuareKă

Dood se su"use. 3l v zu "e P il ?atzen revenind (n ur*oneta.ă Aceasta demar (ncet $i se de"las o vreme) a"oi se o"ri dină ă nou. 7ai multe ima*ini nu (i revelar lui Dood nici o sc imbare.ă Scrut ecranul) uimit. A"oi u$ile din s"ate se desc iser ) (nă ă

interiorul ur*onetei se a"rinse lumina $i cineva urc . ăH <) nuK *emu Dood. Nu se "oateKDerbert (n* e ima*inea de "e monitor.ţă

151



H 5u" cum vezi) oricine!ar i acel individ) e (narmat) s"useă Derbert. Pare s "oarte un revolver calibrul 18 $i o armă ă automat Parabellum de "roduc ie ce (n bandulier . Potrivită ţ ă ă a irma iilor lui 5arrell) kurzii sirieni au cum" rat o *r mad deţ ă ă ă l zi cu ast el de "istoale mitralier din Slovacia) (n //4.ă ă

Derbert "orni din nou succesiunea de ima*ini. 3n "rimele cli"e)Dood nu mai v zu nici o sc imbare) ima*inea iind luat de sus)ă ă a"roa"e "e vertical . A$te"t2nd) sim i cum sentimentele de vină ţ ă

(ncercate mai devreme " leau) dis" r2nd o dat cu orice altă ă ă ă "rioritate) (n a a ima*inilor "e care le urm rea.ţ ă

H 5u" a"ro-imativ "atru minute (n tim" real) arurileă ur*onetei vor cli"i de trei ori consecutiv) s"use Derbert. 3n mod

clar) cel care a urcat (n ur*onet (i semnalizeaz altcuiva) a lată ă undeva (n a .ţă

H Cum s!a "utut (nt2m"la una ca astaI (ntreb Dood. 3n modă si*ur) 7ike n!a dezv luit nimic des"re C'C.ă

H Nu cred c a*resorii au $tiut dinainte de e-isten a C'C!ului)ă ţ s"use Derbert. A$te"tau sosirea unui mi#loc de trans"ort trimis (nc utarea lui 7ike $i a dat norocul "este ei.ă

H Cum au cutI vru s a le Dood.ă ăH Presu"unerea mea e c s!au a$ezat la "2nd de!a lun*ulă ă

drumului. C2nd ur*oneta a trecut "rin dre"tul lor) i!au *azat "ecei din untru. +elul (n care a (ncetinit "are s indice c ec i"aă ă ă noastr a ost dobor2t ra"id de e ectele *azului. Jo erul abia aă ă a"ucat s r2neze. estea cea bun e c odat a#uns (n untru)ă ă ă ă ă intrusul nu i!a (m"u$cat "e oamenii no$tri.

H 5e unde $tiiIH Am i v zut str lucirea ocurilor de arm ) (l l muri Derbert.ă ă ă ăH 5a) desi*ur) (ncuviin Dood.ţă Asta a fost o +ntrebare

prosteasc . Bii naibii atent ia ce se petreceă K A"oi ad u* : 5acă ă ă nu cumva i!au ucis *azeleMH Nu e un scenariu "lauzibil) re"lic Derbert. 7or i) oameniiă ţ no$tri nu le!ar i de nici un olos. 3n sc imb) r m2n2nd (n via ară ţă "utea slu#i ca ostatici. Poate c asta i!ar a#uta "e kurzi să ă " r seasc ara. Sau) ad u* el "e un ton *rav) "oate c s"eră ă ă ţ ă ă ă ă c !i vor a#uta s "un (n unc iune C'C!ul.ă ă ă ţ

Dood $tia c 7ike 'od*ers $i cei doi solda i mai de*rab $i!ară ţ ă i dat via a) dec2t s le arate terori$tilor cum s "orneasc C'C!ţ ă ă ă

ul. 5ar Dood nu $tia dac 7aiy 'ose) ?atzen $i Co ey aveau să ă ie dis"u$i s ($i sacri ice vie ile) "entru a " stra secretul. Ji nuă ţ ă credea c 'od*ers avea s le (n* duie acest lucru.ă ă ă

152



H N!avem "rea multe variante) nu!i a$aI (ntreb Dood.ăH Nu) nu avem) con irm Derbert.ăCon orm "rocedurilor stabilite "entru Centrul 'e*ional de

Comand de c tre 'od*ers) Co ey) Derbert $i consultan ii lor) (nă ă ţ cazul (n care C'C!ul ar i ost ca"turat) reac ia imediat trebuiaţ ă

s ie atin*erea simultan de c tre unul dintre membrii ec i"ei aă ă ă

"atru taste) "e oricare dintre tastaturi) ceea ce ducea la osu"ra(nc rcare a acumulatorilor. Curentul ast el *enerat avea să ă

ie su icient "entru a distru*e "rinci"alele circuite alecom"uterelor $i instala iei de alimentare. <rice s!ar i (nt2m"latţ

(n continuare) C'C!ul ar i ost redus la o banala ur*oneta"ro"ulsat cu combustibil lic id. 5ac ) din diverse motive)ă ă "rocedura d dea *re$) "ersonalul C'C!ului era autorizat să ă distru* C'C!ul "rin orice mi#loace. 5ac un inamic) oricare ar iă ă

ost el) ob inea acces la codurile $i la le* turile C'C!ului)ţ ă si*uran a na ional ) "recum $i vie ile a zeci de a*en i care lucrauţ ţ ă ţ ţ sub aco"erire) s!ar i a lat (n "ericol.

5e$i "artici"ase la alc tuirea acestui "rotocol) c iar $i 'od*ersă se v zuse nevoit s recunoasc ) r "rea mare entuziasm) că ă ă ă ă ă nimeni nu "utea s "revad turnura "e care ar i luat!oă ă evenimentele (n cazul (n care C'C!ul ar i ost ca"turat. 3ncalitate de e-"ert (n ne*ocierile "entru eliberarea ostaticilor)Derbert sus inuse c unc ionalitatea a"araturii meritaţ ă ţ men inut ) (n cazul (n care) "ar ial) aceasta ar i "utut i o erit (nţ ă ţ ă sc imbul r m2nerii (n via a ostaticilor.ă ţă

5ar toate acestea nu useser dec2t sim"le s"ecula ii) ($i ziseă ţ Dood. Nu ne!am (nc i"uit niciodat c se va (nt2m"la a$a ceva.ă ă

Dood v zu cum) "e ecran) arurile C'C!ului se a"rinser deă ă trei ori la r2nd. A"oi ima*inea dis" ru de "e ecran.ă

H Nu "utem ace dec2t "resu"uneri (n le* tur cu ceea ce seă ă (nt2m"l acum la ad "ostul (ntunericului) s"use Derbert. iensă ă acord situa iei ma-im "rioritate $i (ncearc s ob in "entruă ţ ă ă ă ţ ă noi ima*ini (n in raro$u. a dura (ns cel "u in nou zeci deă ţ ă minute "2n c2nd vor "utea re"ro*rama cel mai a"ro"iat satelită ca s in sub observa ie re*iunea.ă ţ ă ţ

Dood r mase cu "rivirea a intit asu"ra monitorului inert. 6raă ţ ă asemenea unui co$mar cum"lit. Toate "lanurile lor) (n ciudate nolo*iei de v2r utilizate) useser date "este ca" de cei "eă

care 'od*ers (i numea r zboinicii str zii;. <ameni care lu"tauă ă r team $i r s le "ese de re*uli. <ameni care nu seă ă ă ă ă ă temeau s ucid $i s ie uci$i. 5u" cum Dood avusese "rile#ulă ă ă ă

153



sa (nve e cu tristul "rile# al *revelor le*itime) dar $i al amarelorţ lu"te de strad care marcaser "erioada (n care usese "rimarulă ă Los An*eles!ului) dis"erarea d dea du$manului "uterea de aă ucide.

Dood ($i amintea (ns ) "e de alt "arte) c adversit ile erauă ă ă ăţ

cele care!i (nt resc "e conduc torii "uternici. a trebui s ($iă ă ă

(n* it dezam *irea $i vina) s lase deo"arte nevoia de a urla $iă ă ă de a s"ar*e. a trebui s ($i conduc ec i"a a$a cum seă ă cuvenea.

H >ob) avem la %ncirlik o ec i" de interven ie de elit ) nu!iă ţ ă a$aI (ntreb el.ă

H n mic *ru") "e care!l "utem (ns olosi numai "e teritoriulă Turciei) (i aminti Derbert.

H 5e ce numai acoloIH +iindc din ec i"a res"ectiv ac "arte $i turci. 5ac solda iă ă ă ţ

ai Statelor nite $i ai Turciei ar " trunde (m"reun "e teritoriulă ă unui stat arab) ac iunea ar "utea i considerat dre"t oţ ă o"era iune a NAT<. Asta ar dezl n ui uria alia ilor no$triţ ă ţ ţ euro"eni $i ar (ntoarce (m"otriva noastr c iar $i na iunile arabeă ţ cu care (ntre inem rela ii de "rietenie.ţ ţ

H ,rozav) morm i Dood.ăJterse ima*inile de "e ecran $i desc ise o "a*in (n alb.ă

3nce"u s scrie) s"un2ndu!i lui >ob Derbert:ăH 3n acest caz) m v d obli*at s ordon de"lasarea ec i"eiă ă ă noastre de interven ie (n re*iune.ţ

H + r a"robarea "realabil a Con*resuluiIă ă ăH + r ) dac nu cumva 7art a va reu$i s o ob in (nă ă ă ă ţ ă

urm toarele nou zeci de minute. Nu ne "utem "ermite să ă ă a$te"t m du" b2lb2ielile lor.ă ă

H A$a!mi "laciK e-clam >ob Derbert oi ordona "re* tireaă ă aeronavei C! 4 > "entru o misiune (n de$ert.H 6c i"a de interven ie va ateriza la %ncirlik) dac C'C!ul seţ ă va (ndre"ta s"re nordul sau estul Siriei ori va r m2ne "e teritoriulă

Turciei) urm Dood. 5ac o vor lua s"re sudul sau vestul Sirieiă ă sau vor intra (n Liban) va trebui s ne*ociem aterizareaă oamenilor no$tri (n %srael.

H %sraelienii vor "rimi cu bra ele desc ise orice ec i" "ornitţ ă ă la v2n toare de terori$ti) re"lica Derbert. 3n "lus) cred c $tiuă ă

acolo un loc care ar constitui o baz "er ect "entru ec i"aă ă noastr .ăDood lu un creion luminos $i semn "e ecran. Semn tura saă ă ă

154



a" rea acum "e cel de!al nou lea ordin de des $urare a ec i"eiă ă ă de interven ie. Salv documentul "e ard!disk) a"oi (l transmiseţ ă "rin e!mail 7art ei 7ackall $i colonelului >rett Au*ust) noulcomandant al ec i"ei de interven ie. Puse deo"arte creionulţ luminos $i (nce"u s bat darabana (n t blia biroului.ă ă ă

H Te sim i bineI (ntreb Derbert.ţ ă

H Si*ur c da) r s"unse Dood. Probabil c m simt al naibii deă ă ă ă bine) (n com"ara ie cu 7ike $i cu bie ii oameni din ec i"a C'C!ţ ţului.

H 7ike (i va a#uta s treac cu bine "este toate astea) (l lini$tiă ă Derbert. Ascult ) $e ule. Crezi c!ai "re era s zbori "2n !nă ă ă <rientul 7i#lociu cu ec i"a de interven ieI <ricum) vor a#un*eţ acolo (naintea ta.

H Nu) s"use Dood. Trebuie s stau de vorb cu Nasr (nă ă le* tur cu strate*iile de a"licat (n Siria. Ji!a"oi) tu $i 7ike) la elă ă ca to i membrii ec i"ei de interven ie) a i "urtat sau "urta iţ ţ ţ ţ uni orme. 6u n!am "urtat niciodat a$a ceva. 7!a$ sim i st2n#enită ţ a$ez2ndu!m "e un loc de onoare "e care nu!l merit.ă

H Crede!m "e cuv2nt) insist Derbert. < c l torie cu un C!ă ă ă ă4 > nu e totuna cu o "limbare "rin 5isneyland. Ji) la urma

urmei) n!ai re uzat s "or i uni orm . Ai ost declarat a"tă ţ ă necombatant (n "erioada sta*iului $i n!ai ost solicitat) asta!i tot.Crezi c eu m!a$ i "rezentat voluntar) dac dr *u ii din comisiaă ă ă ţ de (ncor"orare nu m!ar i a"ucat de cea ) s"un2ndu!mi:ă 5omnule Derbert) nc iul Sam te vreaI

H ite ce e) relu Dood. Pur $i sim"lu m!a$ sim i nelaloculă ţ meu acolo. Te ro*) "une!l la curent "e colonelul Au*ust $idiscuta i toate detaliile. Transmite "rin a- la Londra "lanulţ o"era iunii $i roa* !i "e cei de la Ambasad s !mi aducţ ă ă ă ă documentul la aero"ortul Deat ro . >u*s (mi cunoa$te orarulc l toriei.ă ăH 6!n ordine) Paul) (ncuviin Derbert. Totu$i) r m2n laţă ă " rerea mea: i!ar ace bine un zbor cu aeronava C! 4 >.ă ţ

H Ji eu (mi men in " rerea) z2mbi $ters Dood. S m suniţ ă ă ă imediat ce a li nout i. A$ vrea) de asemenea) s a li cine ne!arăţ ă "utea a#uta la a a locului. Avem cumva surse de (ncredereţ "rintre kurziI

H 5in c2te!mi dau seama) nu) r s"unse Derbert. 5acă ă

in ormatorii no$tri din r2ndul kurzilor ar i ost demni de acestnume) am i $tiut din tim" des"re atacul sta blestemat asu"raă >ara#ului Ataturk $i!am i $tiut cine sunt terori$tii.

155



H Ai dre"tate. <ricum) dac reu$e$ti s * se$ti vreun om deă ă ă (ncredere) "l te$te!l din bu*etul nedeclarat. Ji nu ezita) "l te$te!lă ă bine.

H Asta aveam de *2nd s ac) rosti Derbert. Am contactată de#a c2teva surse de in orma ii $i s"er s reu$im s a l m (ncotroţ ă ă ă

se vor (ndre"ta terori$tii. Am "rins un ir $i s"er s le "ot * siă ă

b ie ilor din ec i"a de interven ie o c l uz bun .ă ţ ţ ă ă ă ăH 6-celent) s"use Dood. < voi suna din ma$in "e 7art a $i (iă

voi e-"lica situa ia. a trebui s discute cu senatoarea +o- $i sţ ă ă se "rezinte (n a a Comisiei Con*resului "entru Su"rave* ereaţ Serviciilor de %n orma ii.ţ

H Jtii c 7art a nu va i deloc (nc2ntat ) (l avertiz Derbert.ă ă ă Ne "re* tim s lans m o o"era iune secret r a"robareaă ă ă ţ ă ă ă Con*resului9 inten ion m s d m bani unor kurzi) inamiciiţ ă ă ă "rietenilor ei de la 5amasc $i Ankara.

H Dalal "rieteni) care n!ar mi$ca un de*et ca s ne a#uteKă izbucni Dood. 6i bine) 7art a va trebui s se (m"ace cu situa iaă ţ dat .ă

H 3n "lus) am "us la cale toat ac iunea r $tirea ei)ă ţ ă ă continu Derbert.ă

H A$a cum i!am s"us) o s !i e-"lic totul la tele on. La dracuE)ţ ă e o i erul nostru "olitic) nu vreun blestemat de lobbyist al turcilorţ sau sirienilor) ridic Dood tonul. Am uitat ceva) s"une!mi.ăH n sin*ur lucru) (i r s"unse Derbert.ă

7irat) Dood (i ceru am nunte.ăH S"er s nu consideri c !mi de" $esc atribu iile) s"useă ă ă ţ

Derbert) dar cred c!ar trebui s (ncerci s te lini$te$ti.ă ăH 3 i mul umesc) >ob) re"lic Dood. Jase dintre oamenii meiţ ţ ă

sunt "rizonierii unor terori$ti $i o"era iunile secrete ale Statelorţ nite ar "utea i oric2nd decons"irate. Av2nd (n vedere toate

astea) cred c sunt destul de calm.ăH 5a) e$ti calm) s"use Derbert) dar nu at2t de calm cum artrebui. Nu e$ti sin*urul a lat (n situa ia asta. Am luat asear cinaţ ă cu 5onn Forby de la >iroul ,eneral de Conturi. 7i!a s"us c ) ă numai (n ultimul an) a"ro-imativ $aizeci $i cinci la sut din totalulă de dou sute cincizeci de incursiuni ile*ale (n i$iereleă 5e"artamentului A" r rii au ost (ncununate de succes. 3 i daiă ă ţ seama c2te in orma ii care ar trebui s ie secrete circul acumţ ă ă

(n re eleI C'C!ul e doar unul dintre ronturile unei b t lii de multţ ă ă mai mare anver*ur . ăH 5a) dar e sin*urul "entru care trebuie eu s (mi asumă

15



r s"underea) re"lic Dood. Nu (ncerca s m lini$te$ti cit2ndu!miă ă ă ă date statistice. 5e data asta) n!o s reu$e$ti.ă

H 6!n re*ul ) ca"itul Derbert. Am ost (ns im"licat de multeă ă ă ori (n situa ii (n care era necesar eliberarea unor ostatici) Paul.ţ ă 3n ast el de cazuri) trebuie s aci a (ncord rii de natură ţă ă ă

emo ional ) ceea ce e (ndea#uns de *reu) iar aici i se adau* $iţ ă ă

dezorientarea. 6$ti obli*at s lucrezi (n condi ii di erite de mediulă ţ t u obi$nuit. Nu e-ist nici un el de "roceduri "restabilite. 3nă ă urm toarele c2teva zile) s "t m2ni) "oate c iar luni) oric2t vaă ă ă dura) vei i tu (nsu i ostatic) al turi de 7ike "rizonier al crizei)ţ ă a lat la discre ia ca"riciilor terori$tilor.ţ

H 3n ele* asta) (ncuviin Dood. 5ar nu sunt obli*at s !miţ ţă ă "lac Mă

H Nu) urm Derbert. a trebui (ns s acce" i situa ia. S ! iă ă ă ţ ţ ă ţ asumi rolul. La el va trebui s ac $i 7ike. 6l $tie ce are deă ă

cut. 5ac va * si o cale de a!$i elibera oamenii) o va ace.ă ă ă 5ac nu) (i va convin*e s s"un bancuri) s recite "oezii) să ă ă ă ă vorbeasc des"re amiliile lor. 3i va a#uta s treac "este toateă ă ă *reut ile. Povara aceasta teribil (i a"ar ine. Tu va trebui s teăţ ă ţ ă ocu"i de toate celelalte. P2n acum ai reac ionat corect. aă ţ trebui s (ncerci s r m2i calm) laolalt cu to i cei a la i de "arteaă ă ă ă ţ ţ ta a baricadei. %ar asta s!ar "utea s ie cea mai di icil dintreă ă sarcini. S!ar "utea s "rimim in orma ii c oamenii no$tri suntă ţ ă maltrata i. 3n ometa i) (nseta i) b tu i. 3ntre ei se num r $i douţ ţ ţ ă ţ ă ă ă

emei. Ar "utea i violate. 5ac nu ( i " strezi calmul) dac nuă ţ ă ă e$ti rela-at) o s cedezi. 5in cli"a (n care te vei l sa "rad uriei)ă ă ă dorin ei de r zbunare sau remu$c rilor "entru vini ima*inare) nuţ ă ă te vei mai concentra a$a cum se cuvine. %ar (n momentul acelavei (nce"e s aci *re$eli.ă

Dood scoase disc etele din com"uter. Derbert avea dre"tate.5e#a era la un "as de a!$i v rsa uria asu"ra 7art ei. 5e#aă (nce"ea s !$i ac re"ro$uri $i s caute vina lui 7ike. Cine aveaă ă ă de c2$ti*at din toate astea) dac nu terori$tiiIă

H Continu ) (l (ndemn Dood. Ce!ar trebui s acI Cum "o iă ă ă ţ s ! i " strezi calmul (n ast el de (m"re#ur riIă ţ ă ă

H La dracuE) PaulK se r oi Derbert. N!am condus niciodat oăţ ă ec i" . Am ost dintotdeauna un sin*uratic. N!a trebuit dec2t să ă cer s aturi (n drea"ta $i (n st2n*a) ceea ce a ost destul de

sim"lu. N!am inut niciodat la cei cu care lucram) a$a cumţ ă inem am2ndoi la 7ike) de e-em"lu. Tot ce $tiu este c oameniiţ ă care ($i asum comanda unor ast el de o"era iuni trebuie să ţ ă

15"



renun e la orice el de sentimente) la com"asiune $i la urie (nţ e*al m sur . S "resu"unem c ai a la c unul dintre terori$tiă ă ă ă ă ă are o sor sau un co"il "e undeva. 6$ti "re* tit s #oci acela$i #ocă ă ă "e care (l #oac ei cu noiIă

H Sincer s iu) abar n!am) r s"unse Dood. N!a$ vrea s iuă ă ă

nevoit s m cobor la nivelul lor.ă ă

H 6i bine) tocmai "e asta conteaz $i indivizii de tea"a lor)ă re"lic Dood. 7ai ii minte o"era iunea 6a*le Cla din /8=)ă ţ ţ c2nd comandoul 5elta a (ncercat s !i elibereze "e ostaticii dină %ranI

H 5a.H Parametrii misiunii i!au obli*at "e oamenii no$tri s !$i ă

instaleze baza de o"era iuni (n de$ert) dar (ntr!o re*iune destulţ de intens circulat . La c2teva minute du" aterizare) b ie ii auă ă ă ţ ca"turat un autobuz la bordul c ruia se a lau "atruzeci $i "atruă de iranieni. 3nainte ca o"era iunea s ie contramandat ) "lanulţ ă ă era s !i in ostatici "e iranieni) (n tim" ce o ec i" de comandoă ţ ă ă avea s treac la ac iune. %ranienii urmau s ie elibera i de laă ă ţ ă ţ >aza +or elor Aeriene 7anzariye ) "e care comandoul urma s oţ ă ca"tureze. 3mi "are r u dac ceea ce voi s"une acum va suna caă ă o tirad de!a lui Steve >urko ) dar cred c!ar i trebuit s !i inemă ă ţ ostatici "e iranienii ia $i s !i trat m la el de mizerabil "recum i!ă ă ăau tratat ai lor "e ai no$tri.

H N!am i reu$it dec2t s !i trans orm m (n martiri) u deă ă " rere Dood.ă

H Nu) re"lic Derbert. Am i cut din ei ni$te "rizonieri cuă ă moralul la " m2nt. + r tam!tam (n "res ) r stea*uri iranieneă ă ă ă ă ă a"rinse. Pur $i sim"lu) un tratament de ti"ul oc i "entru oc i;.%ar c2nd terori$tii din (ntrea*a lume ar i a lat c suntem *ata să ă le r s"undem cu aceea$i moned ) ar i stat s se *2ndeasc maiă ă ă ă bine (nainte de a ne ataca. Crezi c %sraelul mai e-ist ast ziă ă ă iindc a res"ectat toate re*ulileI Nicidecum. Jtiu des"re ceă vorbesc $i te asi*ur c nu e deloc o "l cere. 5ac (n* duiă ă ă ă com"asiunii s ! i a ecteze #udecata) vei s 2r$i "rin a! i "uneă ţ ţ oamenii (n "ericol.

Dood r su l ad2nc.ă ăH 5ac n!a$ l sa com"asiunea s !mi in luen eze #udecata) n!ă ă ă ţ

a$ mai i om.

H Te (n ele*) s"use Derbert sta e unul dintre motivele "entruţ Ă care nu mi!am dorit niciodat un birou mai s"a ios (n ora$ul sta.ă ţ ă +iecare centimetru " trat (n "lus e "l tit cu s2n*e $i cu buc iă ă ăţ

15



din "ro"riul su let.Dood "use disc etele (n buzunar.H +ii lini$tit) >ob) nu i!ai de" $it atribu iile) s"use el. 3 iţ ă ţ ţ

mul umesc.ţH N!ai "entru ce) ridic din umeri Derbert. Ji ar mai i (nc ună ă

lucru.H Ce anumeIH <rice vei avea de (n runtat) nu vei i niciodat sin*ur)ă

(nc eie Derbert. S nu ui i asta) $e ule.ă ţH N!am s uit) z2mbi Dood. Slav 5omnului) am o ec i" careă ă ă

n!o s m lase nici o cli" s!o uit.ă ă ă

15-



%bra im $i Dasan urcar (n ur*onet ) iar 7a mud se a"ro"ieă ă cu "a$i *r bi i de 'od*ers. Sirianul avea (n m2na drea"t armaă ţ ă semiautomat ) iar (n st2n*a inea un cu it de v2n toare. T ieă ţ ţ ă ă

r2n* ia care (l le*a de * idon) dar (i l s *leznele le*ate. A"oi (iă ă cu semn "rizonierului s se (ndre"te c tre ur*onet . 'od*ersă ă ă ă

se * emui $i) dintr!o s ritur ) u (n "icioare $i (nce"u s o" ie (nă ă ă ţ ă

direc ia indicat . Ar i ost mult mai sim"lu s se i t2r2t) dar luiţ ă ă 'od*ers nu!i st tea (n ire a$a ceva. 5e$i " m2ntul " reaă ă ă ner bd tor s !l azv2rle din "icioare) reu$i s !$i men ină ă ă ă ţ ă ec ilibrul.

A"ro"iindu!se de ur*onet ) (i z ri "e Co ey) 7ary 'ose $iă ă ?atzen. Cei trei erau le*a i s"ate (n s"ate l2n* banc etaţ ă $o erului) aveau *leznele imobilizate $i " reau ame i i. %bra imă ţ ţ cobor( din ur*onet "entru a!l t2r( "e colonelul Seden (ntr!acolo)ă iar 'od*ers ($i lu av2nt $i s ri (n untru. Arunc2ndu!$i "rivireaă ă ă s"re st2n*a) s"re "artea anterioar a ve iculului) (n* e .ă ţă

Pu"s a $i 5e onne erau le*a i de scaunele i-ate (n a aţ ţ com"uterelor. 3nc nu ($i rec " taser cuno$tin a. 72inile $iă ă ă ă ţ "icioarele le erau imobilizate $i cei doi ar tau mai de*rab caă ă ni$te tro ee de v2n toare) nu ca ni$te solda i. 'od*ers ($i (ncle$tă ţ ă

lcile) re"rim2ndu!$i un stri* t de ur .ă ă ă5ar acum nu mai avea nici o im"ortan ce anume seţă

(nt2m"lase) ast el (nc2t se a#unsese (n aceast situa ie. n lucruă ţ era cert: erau cu to ii "rizonieri. +elul (n care aveau s ie trata i)ţ ă ţ c2t vreme aveau s !$i " streze acest statut) de"indea de ună ă ă an*rena# com"le- de actori) care trebuia "us (n mi$care c iar (nacea cli" .ă

3n "rimul r2nd) 'od*ers trebuia s (ncerce s !i a#ute "e cei doiă ă membri ai ec i"ei de interven ie. C2nd aveau s se trezeasc $iţ ă ă aveau s se vad le*a i) cei doi aveau s (ncerce senza ia deă ă ţ ă ţ "ierdere nu doar a moralului) ci $i a "ro"riei demnit i. 5e$iăţ useser r ni i $i maltrata i) aveau toate $ansele să ă ţ ţ ă su"ravie uiasc . 5ar) dac ($i "ierdeau onoarea) du" eliberareţ ă ă ă nu avea s le mai r m2n nimic. Antren2ndu!se "entruă ă ă con runt rile cu terori$tii $i discut2nd cu noul comandant ală ec i"ei de interven ie) colonelul >rett Au*ust) care usese elţ

(nsu$i "rizonier de r zboi (n ietnam) 'od*ers a lase c mult maiă ă mul i erau ostaticii care se sinucideau la un an sau doi du" ceţ ă

useser elibera i dec2t cei care ($i "ierdeau via a (n ca"tivitate.ă ţ ţ Sentimentul (n#osirii $i dezonoarei (i co"le$ea. %ar acest sentimentera cu at2t mai acut atunci c2nd cei (n cauz erau militari.ă

1 1



Avansarea (n *rad $i decora iile erau r s"lata dinainte $tiutţ ă ă "entru cura# $i onoare) virtu ile su"reme ale oric rui militar. C2ndţ ă aceste calit i erau com"romise (ntr!o situa ie care im"licaăţ ţ luarea de ostatici) numai moartea le "utea aduce (na"oi. 7oarteaasemenea unui vikin*) (n a a unui inamic real sau ima*inar) cuţ

s"ada (n m2n ) ori moartea asemenea unui samurai) de unulă

sin*ur) "rin autoeviscerare. ia a (ns nu mai "utea i (n runtatţ ă ă cu nici un c i".

'od*ers avea s ie nevoit s "un (n a"licare "rimul din celeă ă ă "atru atuuri de ordin militar care (i r m seser . enise momentulă ă ă s ($i ri$te via a. C2nd usese re"artizat (n *ol ul Cam 'an dină ţ sud!estul ietnamului) "ierderile izice erau la ordinea zilei)

(nscrise cu s2n*e (n catalo*ul vie ii de zi cu zi. Cele de naturţ ă "si olo*ic erau *ravate "e c i"urile solda ilor. Atunci c2ndă ţ ace$tia aveau din zi (n zi tristul "rile# de!a ine (n bra e un "rietenţ ţ des i*urat de o e-"lozie sau ale c rui membre useser cio"2r iteă ă ţ de o min ) c2nd trebuiau s ie al turi de un camarad a lat "eă ă ă moarte (n urma unui *lon (ncasat (n "ie"t) (n *2t sau (n "2ntece)ţ e-istau numai dou modalit i de a!i motiva s continue lu"ta.ă ăţ ă Cea dint2i era de a!i trimite (n misiune "entru a se r zbuna.ă Aceasta era metoda numit de "si olo*ii militari dinte "entruă dinte;. Av2nd dre"t motiva ie uria) nu un sco" anume) era oţ metod valabil (n cazuri de ur*en : lovituri ul*er sau solu ii deă ă ţă ţ ultim moment (n situa ii di icile. Cea de a doua metod ) "e careţ ă 'od*ers o "re erase dintotdeauna) cerea comandantului s !$i ă "un el (nsu$i via a (n "rime#die. 3n elul acesta) membriiă ţ "lutonului se vedeau con runta i cu im"erativul moral de a nu seţ l sa dobor2 i $i de a!l s"ri#ini. Nu era o cale "rin care cicatriceleă ţ min ii s "oat i vindecate) dar se crea ast el o le* tur a"arte)ţ ă ă ă ă o camaraderie care "revala asu"ra oric rui alt sentiment.ă

Acestea erau *2ndurile ce um"lur mintea lui 'od*ers (nă scurtul interval c2t (i "rivi "e cei doi membri ai ec i"ei deinterven ie. 7ai a"uc s !i adreseze un z2mbet (ncura#ator luiţ ă ă Pu"s a ) care (nce"ea s se dezmeticeasc ) a"oi (ntoarseă ă "rivirea s"re "artea din s"ate a ur*onetei.

3n vreme ce Dasan (i "erc ezi iona "e membrii ec i"a#ului (nţ c utarea unor arme ascunse) 'od*ers sim i a" sarea evii uneiă ţ ă ţ arme (n s"inare. 7a mud (l (m"inse s"re st2n*a. oia ca el s se ă

retra* (n "artea din s"ate a ur*onetei.ă'od*ers r mase neclintit $i) cu o lovitur din $old) (m"inseă ă deo"arte eava automatului.ţ

1 2



Teroristul se r sti (n arab $i ($i olosi m2na liber "entru a!lă ă ă (m"in*e "e 'od*ers "rin desc iz tura (n*ust . Av2nd *lezneleă ă imobilizate) *eneralul se cl tin $i c zu (n "artea din s"ate aă ă ă

ur*onetei. %mediat) se r suci $i (ncerc s se ridice iar (nă ă ă "icioare. 7a mud se a"ro"ie $i ($i (ndre"t automatul s"re ca"ulă

lui 'od*ers) c2ndu!i semn s r m2n culcat.ă ă ă ă

6ra momentul care avea s de ineasc rela ia dintre ei sauă ă ţ avea s "un ca" t vie ii lui 'od*ers. 3n vreme ce (ncerca s !$iă ă ă ţ ă adune "icioarele sub el) americanul continu ne(ncetat s !lă ă "riveasc (n oc i "e terorist 7ul i dintre indivizii de acest el nuă ţ se s iau s "un bombe) dar ezitau (nainte de!a tra*e (ntr!un omă ă care (i "rivea (n oc i.

3nainte ca 'od*ers s i a"ucat s se ridice de tot) 7a mud ($iă ă ridic "iciorul. 3$i "ro"ti c lc2iul (n "ie"tul lui 'od*ers $i!l (m"inseă ă cu urie (n #os. A"oi (l lovi (n coaste $i stri* iar ceva (n arab .ă ă

%zbitura *oli tot aerul din "l m2nii lui 'od*ers) dar *eneralulă $tia acum ceea ce dorise s a le. 7a mud nu voia s !l ucid .ă ă ă 5esi*ur) asta nu (nsemna c n!ar i ost (n stare s!o ac ) ci doară ă c 'od*ers ($i "utea "ermite s (ntind coarda (nc "u in. 5ină ă ă ă ţ nou) (ncerc s se ridice.ă ă

>omb nind) 7a mud ($i re"ezi "umnul (n cre$tetul luiă 'od*ers. Acesta nu a"ucase (nc s se ridice) a$a (nc2t se tr2ntiă ă la " m2nt) evit2nd cu *reu lovitura ca de m ciuc .ă ă ăH Tic losK url 7a mud unul din "u inele cuvinte "e care leă ă ţ $tia (n en*lez .ă

Se d du un "as (na"oi $i ($i a inti arma s"re "2ntecele luiă ţ 'od*ers.

'od*ers ($i (ntoarse ca"ul) urm rindu!i "rivirea.ă 1 Ma'mud, la K stri* %bra im. <"re$te!teKă%bra im se a"ro"ie (n *rab $i se a$ez (ntre 'od*ers $iă ă

7a mud. Cei doi terori$ti discutar (n $oa"t ) noul!venit ar t2ndă ă ă c tre 'od*ers) a"oi c tre com"utere $i c tre ceilal i membri aiă ă ă ţ ec i"a#ului C'C!ului. 5u" o t cere (ndelun*at ) 7a mud d duă ă ă ă din m2n a le amite $i se (nde" rt . %bra im i se al tur l2n*ă ă ă ă ă ă u$a din s"ate $i (l a#ut s !l care (n untru "e colonelul Seden.ă ă ă A"oi (l trimise "e Dasan s discute cu 'od*ers.ă

'od*ers a"ucase s !$i revin du" lovitur $i se ridicase (nă ă ă ă "icioare. 3$i inea umerii dre" i $i b rbia ridicat . Se erea s !lţ ţ ă ă ă

"riveasc "e Dasan. 3n ast el de (m"re#ur ri) era mai bine caă ă "rizonierul s evite "rivirea celui care conducea intero*atoriul.ă Se crea ast el o deta$are "e care inc izitorul avea s ie obli*ată

1 3



s o de" $easc . 5e asemenea) (l (m"iedica "e "rizonier s (lă ă ă ă considere "e cel care (l ca"turase o iin uman . <ric2t deţă ă

(n ele* tor s!ar i ar tat) omul care "unea (ntreb rile r m2nea unţ ă ă ă ă du$man.

H Ai ost la un "as de moarte) i se adres Dasan lui 'od*ers.ă

H N!a ost "entru (nt2ia oar ) re"lic acesta.ă ă

H 5a) dar "utea i ultima) s"use Dasan. 7a mud era c2t "e ces te (m"u$te.ă

H 7oartea nu e cel mai cum"lit lucru care i se "oate (nt2m"launui om) rosti 'od*ers.

orbea rar) dorind s ie si*ur c Dasan (n ele*ea.ă ă ţDasan (l "rivi curios "e 'od*ers. 7a mud $i %bra im s 2r$iser ă

de suit tru"ul colonelului (n ur*oneta $i acum (l le*au al turi deă ceilal i. A"oi 7a mud se a"ro"ie de Dasan. Sc imbar re"edeţ ă c2teva cuvinte) du" care Dasan ($i (ntoarse iar "rivirea s"reă 'od*ers.

H %nten ia noastr este de a conduce acest microbuz "2n (nţ ă ă Siria) s"use el (ncrunt2ndu!se) (n (ncercarea de a reda c2t mai

idel (n en*leza dorin ele lui 7a mud. Cu toate acestea) auţ r mas c2teva lucruri "e care nu le (n ele*em (n le* tur cu elulă ţ ă ă

(n care trebuie condus microbuzul. Am v zut ni$te acumulatori (nă s"ate) iar bordul are indicatoare a c ror utilitate nu o cunoa$tem.ă 7a mud ar vrea s ne e-"lici.ăH S"une!i lui 7a mud c e vorba de ni$te instrumente olositeă "entru desco"erirea temeliilor unor cl diri antice (n*ro"ate) aă unor unelte $i alte arte acte) r s"unse 'od*ers. 7ai s"une!i că ă re uz s discut acest subiect) c2t vreme nu!i va dezle*a "e ceiă ă doi cole*i ai mei $i nu (i va l sa s se a$eze "e scaune.ă ă

S"un2nd acestea) 'od*ers se (ntoarse. orbise (ndea#uns detare "entru a "utea i auzit de c tre Pu"s a $i 5e onne.ă

'idurile dintre s"r2ncenele lui Dasan se ad2ncir . ăH Am (n eles bineI rei s le d m drumulIţ ă ăH %nsist s ie trata i cu res"ect) re"lic 'od*ers.ă ţ ăH %nsi$tiI re"et Dasan. Adic ne dai ordinIă ă'od*ers (ntoarse ca"ul $i "rivi c tre cei a la i (n "artea din aă ţ ţă

a ur*onetei.H Adic ) dac re uza i s ne trata i ca "e ni$te iin e umane)ă ă ţ ă ţ ţ

n!ave i dec2t s r m2ne i (n mi#locul de$ertului "2n c2ndţ ă ă ţ ă

armata turc v va da de urm . Ceea ce se va (nt2m"la (n zori)ă ă ă "oate c iar mai devreme.Dasan se olb la 'od*ers) "arc nevenindu!i s !$i creadă ă ă ă

1 4



de cadranul ceasului.Co ey se dezmeticise la r2ndul s u. 6ra a$ezat la st2n*a luiă

7ary 'ose $i " ru de!a dre"tul $ocat c2nd (l v zu "e 7a mud.ă ăH Ce (nseamn toate asteaI (ntreb el) ro$u de indi*nare. Jiă ă

cine sunte iIţ

H Lini$ti i!v ) (i (ndemn 'od*ers) cu o voce bl2nd ) darţ ă ă ă

ot r2t .ă ă7ary 'ose $i Co ey ($i ridicar "entru (nt2ia oar "rivirile s"reă ă

el.H P stra i!v calmul am2ndoi) continu 'od*ers.ă ţ ă ă6ra (ncruntat) iar *lasul s u era li"sit de in le-iuni. Atitudineaă

sa era menit s le dea de (n eles c intraser (ntr!o (ncurc tură ă ţ ă ă ă ă $i c aveau s ie nevoi i s aib (ncredere (n ceea ce cea $iă ă ţ ă ă ă s"unea el.

7ary 'ose " rea nel murit ) dar se su"use. Pie"tul lui Co eyă ă ă se um l $i o e-"resie de *roaz cresc2nd (nlocui indi*narea deă ă ă "e c i"ul s u. 'od*ers ($i ima*ina ce!i trecea "rin minte #uristuluiă

(n aceste cli"e.e naiba faci, Mi*e@ unoşti prevederile regulamentului

pentru astfel de situa ii6 ţ 5a) 'od*ers cuno$tea "revederile re*ulamentului) care erau

c2t se "oate de sim"le. Personalul militar era autorizat s ($i ă dezv luie numele) *radul $i codul "ersonal. Nimic mai mult. Cuă toate acestea) cei "e care Centrul de Comand (i includeaă eu emistic (n cate*oria "rizonierilor civili; aveau o sin*ur ă misiune: s su"ravie uiasc . Asta (nsemna c ) la cerereaă ţ ă ă terori$tilor) ostaticii erau liberi s urnizeze in orma iile solicitate.ă ţ 5u" eliberarea lor) "ovara "rinderii terori$tilor $i cea aă "rote# rii) evacu rii sau distru*erii obiectivelor decons"irateă ă revenea Centrului de Comand sau or elor armate. 3nc ună ţ ă sim"tom al sindromului caracteristic de care su erea *uvernul:ac iunea "ri"it ) urmat de reac ia e-a*erat .ţ ă ă ţ ă

Lui 'od*ers) ideea i se " rea res"in* toare. Civil ori soldat)ă ă datoria dint2i a oric rui cet ean era a de ar ) nu a deă ăţ ţă ţ ă ţă "ro"ria su"ravie uire. Ji totu$i) nu "atriotismul era cel care (lţ

(m"iedica s ca"ituleze. Ac iona acum "otrivit "ro"riului s u "lană ţ ă "si olo*ic. Trebuia s ($i dovedeasc or a. 5ac nu reu$eau să ă ţ ă ă c2$ti*e res"ectul celor care (i ca"turaser ) "rizonieratul lor ă

indi erent dac avea s dureze ore) zile) s "t m2ni sau luni ă ă ă ă avea s ie o (n$iruire de abuzuri $i umilin e.ă ţ 1 !ifr da'i a, rosti 7a mud.

1



H Ai la dis"ozi ie (nc un minut) (l anun Dasan "e 'od*ers)ţ ă ţă iar a"oi t2n rul sirian se (ntoarse c tre 7ary 'ose: 5ar "oate că ă ă t2n ra doamn nu e la el de (nc " 2nat ca $i conduc torulă ă ă ăţ ă ă eiM Poate c va consim i s ne arate cum unc ionează ţ ă ţ ă a"aratura $i cum "oate i condus microbuzulI Si*ur) at2ta vreme

c2t mai e (n stare s o ac .ă ă

H N!o s v s"un nimic) i!o retez 'od*ers.ă ă ă ă<c ii etei se desc iser ) (n*rozi i. 3$i mu$c buzele $i "riviă ţ ă

insistent c tre 'od*ers. Acesta r m sese neclintit) ca o st2nc )ă ă ă ă (ncerc2nd s !i dea cura# "rin atitudinea sa.ă

Dasan continua s o "riveasc "e 7ary 'ose.ă ăH <mul acesta vorbe$te $i (n numele t uI o (ntreb el. <are elă ă

($i va "ierde de*etele (n c inuri *roaznice) unul du" altulI Poateă c totu$i vrei s vorbe$ti cu mine. Poate c nu vrei s ii mutilat .ă ă ă ă ă

H Cu itele sunt (n m2inile voastre) nu (n ale noastre) observţ ă 'od*ers.

H 6 adev rat) (ncuviin Dasan) ridic2nd "rivirea s"reă ţă 'od*ers. 5ar ranul care!$i bate cat2rul (nc " 2nat nu o aceţă ă ăţ din cruzime. Pur $i sim"lu) vrea s !$i vad de munca lui. Nici noiă ă nu ne acem dec2t datoria.

H 5a) dar sunte i li"si i de ima*ina ie) trecu 'od*ers la atac.ţ ţ ţ Ji) cu si*uran a $i de cura#.ţ

H +iecare ace ceea ce (l (ndeamn con$tiin a) (i re"lic Dasan.ă ţ ă 1 &alateen, anun 7a mud.ţăH 3nc treizeci de secunde) traduse Dasan) care a"oi ($iă

(ndre"t aten ia c tre Co ey $i ?atzen: 5ore$te cumva vreunulă ţ ă dintre voi s ne a#uteI 5ac ve i coo"era cu noi) o ve i scuti nuă ă ţ ţ doar "e t2n ra doamn ) ci $i "e voi (n$iv de ni$te su erin e deă ă ă ţ neima*inat.

1 5s'reen: l tr 7a mud.ă ăH 5ou zeci de secunde) s"use Dasan $i se uit s"re Co ey:ă ă Tu) "oateI rei tu s ii eroul) cel care o va salva "e emeieIă

Guristul (ntoarse ca"ul s"re 'od*ers. Privirea *eneralului eraa intit s"re "arbrizul ur*onetei. Co ey ins"ir ad2nc) (ncerc2ndţ ă ă s se lini$teasc .ă ă

H 5ac t2n ra doamn dore$te a#utorul meu) i!l voi o eri)ă ă ă s"use el.

7ary 'ose cli"i "rintre lacrimi. 3i adres un sur2s "alid $iă

cl tin din ca" cu ot r2re.ă ă ă 1 As'ara6, ros ti 7a mud.H Oece secunde.

1 "



7a mud se a"lec $i!i $o"ti lui 7ary 'ose:ăH +aci semn c nu) dar nu cred c asta ( i dore$ti. ,2nde$te!ă ă ţ

te) emeie. N!a mai r mas "rea mult tim".ă 1 &isa.H Nou secunde) murmur Dasan. 3n cur2nd) vei i "lin deă ă ă

"ro"riul t u s2n*eMă

1 &aman a6H <"t secunde) urm Dasan. A"oi vei i"a) demn de mil )ă ţ ă ă

dorindu! i s i coo"eratMţ ă 1 !aba6H Ja"te secunde. Cu iecare de*et retezat) durerea va i din

ce (n ce mai mareM7ary 'ose *2 2ia. 3n oc i i se "utea citi s"aima.H 6 mai cura#oas dec2t tine) s"use 'od*ers m2ndru.ă

1 !itta6 *'amsa6H Asta r m2ne de v zut) re"lic Dasan. Ai cinci secunde)ă ă ă

eti a mea. A"oi ne vei im"lora s te ascult m.ţ ă ăAscult2nd num r toarea) Dasan cli"ea din ce (n ce mai des.ă ă

%ar acum) 'od*ers observa c e-"resia c i"ului s u seă ă sc imbase) devenind mai *rav . +usese oare #i*nit de insultaă lansat de 'od*ers) sau (i era team c ) (n cele din urm ) n!ă ă ă ăaveau s ob in in orma iile doriteI <ri "oate c ) (n ciudaă ţ ă ţ ă comentariilor sale at2t de *r itoare) Dasan nu su"orta v rsareaă ă de s2n*eI

1 Alba6H Patru) (i avertiz Dasan.ă< "arte a min ii lui 'od*ers de a"t) cea mai mare "arte a eiţ

ar i ost *ata s "arieze c 7a mud nu avea s !$i duc la bună ă ă ă s 2r$it amenin rile. Sirienii avuseser la dis"ozi ie dou minuteţă ă ţ ă "entru a se *2ndi la o erta lui 'od*ers $i constataser ) de ă asemenea) din ce material era croit ec i"a C'C!ului. <"rindu!seă "entru a ca"tura ur*oneta $i "e ocu"an ii acesteia) sirieniiţ "ierduser micul avans "e care (l aveau a de turci. C iar dacă ţă ă aveau s "orneasc imediat) "atrulele armatei aveau s ieă ă ă "retutindeni. Sirienii aveau nevoie de C'C $i de ec i"a#ulacestuia) iar de "e!acum a#unseser "robabil s se (ntrebe dacă ă ă nu cumva (i subestimaser "e "rizonieri. 5ac nu cumva ar iă ă trebuit s ac ceea ce le ceruse 'od*ersMă ă

1 &ale'ta6H Trei secunde) anun Dasan. ,2nde$te!te la cu itul care vaţă ţ reteza mai (nt2i carnea) a"oi osul. %ar $i iar) de zece ori la r2ndM

1



'od*ers auzea sc2ncetele lui 7ary 'ose) dar ata nu scoteanici un cuv2nt) slav 5omnului. Niciodat nu usese at2t deă ă m2ndru de vreunul dintre solda ii s i cum era acum de ea.ţ ă

1 5tne n6H 5ou secunde.ă

H >estieK stri* Co ey $i (nce"u s se zbat ) (ncerc2nd s !$iă ă ă ă

ru" le* turile.ă ăSirienii nu!l b *ar (n seam . ?atzen se trezise $i el) (n s 2r$ită ă ă

$i era lim"ede c (ncerca s (n elea* ce se "etrecea (n #urul s u.ă ă ţ ă ă 1 /e'id:H Tim"ul a trecut) s"use Dasan) "rivind s"re 7ary 'ose.7a mud) (n sc imb) avea "rivirea a intit asu"ra lui 'od*ers.ţ ă

5u" o cli" de ezitare) o lucire amar ) dornic de r zbunare) iă ă ă ă ă se ivi (n oc i. Poate c ) "rivindu!l "e 'od*ers) avea (n a un altă ţă du$man) cel care!i "ricinuise cine $tie ce dureri ascunse. 3$imu$c buza su"erioar $i) (n cli"a aceea) 'od*ers $tiu că ă ă "ierduse "artida.

H Nu) rosti 'od*ers) c iar (n cli"a (n care sirianul (nce"u s ă a"ese "e m2nerul cu itului. Continua s "riveasc (n *ol) "rinţ ă ă "arbriz) dar (ncuviin din ca") d2ndu!i lui 7a mud "osibilitateaţă de a!l (n ele*e. N!o ace. Am s v a#ut s "orni i ur*oneta.ţ ă ă ă ţ

Dasan re"et ceea ce 7a mud $tia de#a. Acesta ridic (ncetă ă cu itul. 3n oc ii s i nu se citea c2tu$i de "u in trium ul c2nd (l v2r( ţ ă ţ

(n teac . 7ary 'ose se "r bu$i) scuturat de o ote de "l2ns.ă ă ăDasan se * emui l2n* ea $i se a"uc s !i le*e m2naă ă ă

(ns2n*erat . 7a mud (i cu semn lui 'od*ers s se a"ro"ie.ă ă ă 'od*ers "orni s"re "artea din a a ur*onetei) dar se o"ri (nţă dre"tul lui 7ary 'ose. T2n ra emeie "l2n*ea) cu ca"ul rezemată de scaunul $o erului.

H Sunt oarte m2ndru de tine) (i s"use 'od*ers.Co ey ($i (nclin ca"ul $i atinse obrazul lui 7ary 'ose cu " rul.ă ăH Cu to ii suntem m2ndri de tine) (nt ri el $i ad u* :ţ ă ă ă

' m2nem (m"reun ) "2n la ca" t.ă ă ă ă7ary 'ose (ncuviin anemic din ca" $i le mul umi.ţă ţ7a mud se r sti la 'od*ers) dar acesta (l i*nor .ă ăH Dasan) s"use el) doamna s2n*ereaz . Crezi c!ai "utea s !iă ă

"ansezi ranaIDasan ridic "rivirea.ă

H 5ac re uz) aci din nou scandalIăH 5ac va i nevoie) de ce nuI re"lic 'od*ers. <rice rană ă ţă c ibzuit ($i (n*ri#e$te cat2rul) din momentul (n care acesta a

1 -



acce"tat s i se su"un ) nu!i a$aIă ăDasan cercet din "riviri t ietura (ns2n*erat ) se *2ndi c2tevaă ă ă

cli"e $i) du" ce m2na etei u le*at ) scoase din buzunar oă ă batist . Cu *ri# ) o introduse (ntre de*etele lui 7ary 'ose. C iară ă

(n cli"a aceea) 7a mud cu un "as (nainte $i smulseă

"ansamentul im"rovizat. 1 La K stri* 7a mud) arunc2nd batista "e #os $i c lc2nd!o (nă ă "icioare.

A"oi (nce"u s se r steasc la Dasan.ă ă ăAcesta ($i "lec oc ii $i traduse s"usele $e ului s u:ă ăH 7a mud mi!a s"us s ( i transmit c ) data viitoare c2nd voiă ţ ă

acce"ta vreun ordin de la tine) ne va t ia am2ndurora m2inile.ăH 3mi "are r u) s"use 'od*ers. Ai cut (ns ceea ce seă ă ă

cuvenea.Privi (n oc ii lui 7a mud. enise tim"ul s !$i utilizeze cel de!ală

treilea atu: sur"riza.H Dasan) s"une!i $e ului t u c am nevoie de a#utor "entru aă ă

(nlocui acumulatorii.H Am s te a#ut eu) s"use Dasan.ăH Nu m "o i a#uta) min i 'od*ers. Numai o sin*ur "ersoană ţ ţ ă ă

se "rice"e s m a#ute. S"une!i lui 7a mud c voi avea nevoieă ă ă de a#utorul Sondrei 5e onne) emeia care e le*at (n "artea dină s"ate a ma$inii. S"une!i c ) dac vrea s a#un* (n Siria) vaă ă ă ă trebui s!o dezle*e.

Dasan ($i drese *lasul. 'od*ers nu!$i amintea c2nd anume maiv zuse vreun om care s arate at2t de "ierdut. Sirianul (l in ormă ă ă "e su"eriorul s u des"re cererile lui 'od*ers. ,eneralul v zuă ă cum oc ii lui 7a mud deveneau mai mici) iar n rile i se l r*eau.ă ă Lovitura nimerise (n "lin. 'od*ers ($i savur victoria) v z2ndu!lă ă cum s"ume*a de urie (n vreme ce lua sin*ura ot r2re care (iă era (n* duit .ă ă7a mud cu un semn) iar Dasan se (ndre"t s"re "artea dină ă s"ate a ur*onetei. A"oi) d2nd r2u liber uriei) (l tr2nti "e'od*ers la "odea. Dasan nu se o"ri "entru a!l a#uta "eamericanul c zut s se ridice. P $i "e deasu"ra lui $i se *r bi s !iă ă ă ă ă taie le* turile Sondrei 5e onne. 7ai (nt2i (i eliber "icioarele $i)ă ă

(nainte de a!i t ia le* turile de la m2ini) (i imobiliz *leznele.ă ă ăSondra (ncerc s se (ntoarc "entru a!l a#uta "e 'od*ers) dară ă ă

Dasan o (m"inse dincolo de acesta. 3n tim" ce o conducea s"recom"artimentul (n care useser de"ozita i acumulatorii) laă ţ cealalt e-tremitate a C'C!ului) 'od*ers reu$i s se ridice. Seă ă

1"0



"rinse cu m2inile de mar*inile celor dou mese $i ($i aruncă ă "icioarele (nainte) ca (ntr!un e-erci iu la "aralele.ţ

5ar aceasta nu usese dec2t "rima "arte a sur"rizei. Cea de!adoua avea s urmeze cur2nd) c2nd aveau s (ncea" (nlocuireaă ă ă acumulatorilor) "un2nd (n unc iune a"aratura. Satelitul 6S4 aveaţ

s detecteze imediat intensi icarea undelor electroma*netice)ă

trimi 2nd un semnal c tre Centrul de Comand . 3n cli"a aceea)ţ ă ă Paul Dood avea s aib la dis"ozi ie mai multe o" iuni) de la a!iă ă ţ ţ urm ri "ur $i sim"lu "2n la a!i distru*e.ă ă

3n tim" ce 'od*ers se (ndre"ta s"re locul (n care (l a$te"tauDasan $i Sondra 5e onne) sim i "rivirile lui 7a mud a intiteţ ţ asu"r !i. Asta (l (nc2nt "este m sur ) deoarece a lase ast el că ă ă ă ă cel de!al "atrulea atu de care dis"unea se dovedise de olos:reu$ise s creeze o mic bre$ (n rela ia dintre lider $i unul dintreă ă ă ţ oamenii s i.ă

1"1



21

Luni, ora 14:23,Washin$ton, %&C&

Colonelul >rett Au*ust "artici"a la un seminar de $tiin e ţ militare cu oamenii s i din ec i"a de interven ie c2nd "a*erulă ţ s u emise un semnal sonor. Arunc o "rivire "e ecran: >obă ă Derbert era cel care (l solicitase. <c ii de un albastru!(n* e at ai ţ

lui Au*ust cu"rinser ima*inea celor $a"tes"rezece solda i a la iă ţ ţ (n (nc "ere. 6rau cu to ii a$eza i (n b ncile vec i) de lemn.ă ţ ţ ă ni ormele kaki le erau curate $i a"retate $i iecare dintre ei

avea (n a un la"to" desc is.ţăA"elul "a*erului (ntreru"sese cursul re eritor la s2n*eroasa

(ncercare de lovitur de stat a o i erilor #a"onezi care voiau să ţ ă instaureze o dictatur militar ) (n ebruarie /10.ă ă

H a la i la comanda or elor rebele din Tokio) (n ziuaă ţ ţ insurec iei) s"use Au*ust (n tim" ce se (ndre"ta s"re ie$ire. P2nţ ă c2nd m (ntorc) vreau ca iecare dintre voi s (mi "rezinte oă ă alternativ a (ncerc rii de lovitur de stat. 5e data asta (ns )ă ă ă ă vreau ca lovitura de stat s reu$easc . Pute i renun a) dac vre i)ă ă ţ ţ ă ţ la asasinarea "rimului!ministru Saito $i a ministrului de inan e ţ

Taka as i. N!ar strica s lua i (n considerare i"oteza lu rii lor caă ţ ă ostatici. Ar i ost o "osibilitate care ar i "ermis mani"ularea maie icient a o"iniei "ublice $i a reac iilor o iciale. Donda) "reieiă ţ conducerea "2n c2nd m !ntorc.ă ă

Soldatul %s i Donda) e-"ertul (n comunica ii al ec i"ei deţ interven ie) se ridic (n "icioare $i salut ) (n tim" ce o i erulţ ă ă ţ " r sea (nc "erea.ă ă ă

Parcur*2nd culoarul (ntunecat al Academiei +>% din uantico)ir*inia) o i erul nu se osteni s (ncerce s !$i dea seama ceţ ă ă

anume voia >ob Derbert cu el. Au*ust nu era un om dedats"ecula iilor. 3n sc imb) "asiunea sa era autoevaluarea. + tot ceţ ă "o i) "rive$te (na"oi $i (ncearc s ( i dai seama cum te!ai "uteaţ ă ă ţ descurca mai bine data viitoare.Se *2ndi la cei r ma$i (n sala de clas $i se (ntreb dacă ă ă ă "rocedase corect) o erindu!le su*estia re eritoare la luarea de

1"2



ostatici. Poate c totu$i n!ar i trebuit s!o ac . Ar i ostă ă interesant de a lat dac vreunul dintre ei ar i avut aceast ideeă ă

(n mod inde"endent.3n *eneral) era mul umit de "ro*resele (nre*istrate de ec i"aţ

de interven ie de la sosirea sa. Conce" ia sa des"re conducereaţ ţ

unei unit i militare era sim"l . Treze$te!i (n zori $i obli* !i s !$iăţ ă ă ă

atin* limitele rezisten ei izice. Aler* ri) ridic ri de *reut i)ă ţ ă ă ăţ ascensiuni "e r2n* ii. ,enu le-iuni $i lot ri cu o sin*ur m2n .ă ă ă A"oi) o "artid de (not) urmat de un mic de#un consistent. nă ă mar$ de $ase kilometri) cu (ntre* ec i"amentul (n s"inare) cualer*are (n "rimul $i al treilea s ert. A"oi un du$ $i o "auz deă ca ea) urmate de orele de curs. 7ateriile "arcur*eau (ntrea*a*am a $tiin elor militare) de la strate*ie la te nicile in iltr rii) "eă ţ ă care colonelul le (nv ase de la un cole* ce cea "arte dinăţ ă 7istaEaravim) comandourile or elor armate israeliene care seţ de* izau (n arabi. La ora la care intrau la cursuri) solda ii erauţ bucuro$i s se a$eze) iar min ile le erau (n "lin orm . Au*ustă ţ ă ă

(nc eia ziua cu o "artid de base!ball) volei sau basc et) (nă unc ie de starea vremii $i de dis"ozi ia membrilor ec i"ei.ţ ţ

6c i"a de interven ie "arcursese o cale lun* (n numai c2tevaţ ă s "t m2ni. 5in "unct de vedere izic) membrii ei erau acumă ă "re* ti i s (n runte orice criz $i s se m soare cu orice altaă ţ ă ă ă ă

or de elit din lume. 5in "unct de vedere "si olo*ic)ţă ă cicatricele l sate (n su letul oamenilor de moartea locotenent!ăcolonelului SQuires erau "e cale de a se vindeca. Au*ustcolaborase (ndea"roa"e cu "si olo*ul Centrului de Comand ) Liză ,ordon) "entru a!i a#uta "e solda i s de" $easc trauma. Lizţ ă ă ă abordase dou modalit i tera"eutice. 3n "rimul r2nd) (i a#utaseă ăţ s acce"te realitatea: misiunea din 'usia usese (ncununat deă ă succes. 6c i"a de interven ie evitase "ierderea a zeci de mii deţ vie i omene$ti. 3n al doilea r2nd) olosindu!se de simul rileţ ă com"uterizate "entru acest ti" de misiuni) ea le demonstrase c ă "ierderile su erite se (ncadrau cu mult sub ceea ce armatanumea "ra*ul "ierderilor acce"tabile;. Acest *en de observa ie ţ rece) distan at de evenimentul (n sine) nu avea cum s vindeceţ ă ă su erin a "ricinuit de moartea unui "rieten. Liz s"era (ns sţ ă ă ă mai (ndulceasc sentimentul de vin resim it de su"ravie uitori $iă ă ţ ţ s le redea acestora (ncrederea (n sine. P2n (n "rezent)ă ă

metodele " reau s unc ioneze. Pe "arcursul ultimei s "t m2ni)ă ă ţ ă ă colonelul observase c solda ii erau mult mai concentra i laă ţ ţ antrenamente $i la cursuri $i) de asemenea) (n "auze se auzeau

1"3



mult mai des r2sete.Oveltul o i er (nainta re"ede) r a da im"resia c s!ar iţ ă ă ă

*r bit. 5e$i avea oc i bl2nzi) "rivirea (i era a intit cu ot r2reă ţ ă ă (nainte. Nu se ostenea s !i salute "e unc ionarii de la +>% "eă ţ l2n* care trecea. 3n scurtul interval scurs de la "reluareaă

comenzii ec i"ei) Au*ust c utase s se izoleze) (m"reun cuă ă ă

ec i"a) de in luen ele e-terioare. 7ai mult dec2t "redecesorulţ s u) Au*ust era convins c o ec i" de elit nu e su icientă ă ă ă s fieă mai bun dec2t alte unit i) ci trebuieă ăţ s fie convinsă ă c este a$a.ă Nu voia s a#un* (n situa ia de a at2rna de!o st2nc ) (n tim" ceă ă ţ ă o or inamic su"erioar ca num r s!ar i a"ro"iat) iar oameniiţă ă ă ă s i s se (ntrebe dac aveau s ie (n stare s o (n runte.ă ă ă ă ă +raternizarea cu "ersoanele din e-terior diminua concentrarea)sentimentul unit ii $i ot r2rea.ăţ ă

>iroul lui Au*ust era a$ezat la nivelul rezervat conducerii +>%. Tast codul s u "ersonal "e consola (ncastrat (n rama u$ii) a"oiă ă ă intr . Se sim ea cu mult mai bine) de iecare dat c2nd (nc ideaă ţ ă u$a (n urma sa) izol2ndu!se de cei "e care (i numea ,ulereleAlbe;. 5esi*ur) asta nu (nsemna c (i detesta sau c nu!iă ă res"ecta. 5im"otriv : erau oameni inteli*en i) cura#o$i $i devota iă ţ ţ muncii lor. 3$i iubeau ara la el cum $i!o iubea el (nsu$i. 5arţ destinul "e care ei (l aleseser (l s"eria de moarte "e colonel.ă Pentru Au*ust) erau asemeni viziunilor lui Scroo*e din (ovestede r ciun.ă Colonelul nu ($i dorise niciodat s a#un* sclavulă ă ă unui birou con ortabil. Acesta era sin*urul motiv care (l

(m"iedicase s acce"te de la bun (nce"ut su*estia lui 7ikeă 'od*ers) renun 2nd la "ostul s u de o i er (n cadrul NAT< "entruţ ă ţ a veni la Fas in*ton. 7ike 'od*ers (i era (ns "rieten dină co"il rie) iar ec i"a de interven ie era vestit ca o unitate deă ţ ă elit ) s"ecializat (n misiuni a*resive) de mare "recizie) a$a (nc2tă ă

(n cele din urm Au*ust consim ise s "reia) m car "entru ună ţ ă ă tim") conducerea ei.+usese atras (n mod a"arte de "rovocarea re"rezentat de ă

reconstruirea $i conducerea unei ec i"e ce avea moralul la" m2nt du" moartea o i erului comandant. >ine(n eles) ideeaă ă ţ ţ de a i (n "rea#ma bunului s u "rieten 'od*ers avusese rolul ei.ă 5e c2nd erau co"ii) (m" rt $eau aceea$i "asiune aă ă aeromodelismului $i acelea$i amintiri des"re iubitele din tinere e. ţ

Pentru a!l ademeni (na"oi (n State) 'od*ers mersese c iar maide"arte) d2nd de urma unei oste iubiri "e care o credea de mult"ierdut .ă

1"4



%ar strate*ia unc ionase. C2nd Au*ust o re(nt2lnise "e >arbţ 7at ias) rumuse ea clasei din vremea c2nd erau (n *imnaziu)ţ cea dint2i iubire serioas ; a colonelului) $tiuse c nu avea să ă ă mai revin (n e ectivele NAT<. 3$i cum" rase un +ord "entruă ă de"las rile curente $i un 'ambler "e care (l reconstruia (n tim"ulă

liber) se mutase (n bar cile de la uantico $i ($i reluase statutulă

de o i er comandant de unitate "entru (nt2ia oar de c2nd seţ ă (ntorsese din ietnam. 6c i"a de interven ie era alc tuit dinţ ă ă oameni tineri) dar "lini de zel) iar ec i"amentul te nic de ultim ă or a lat (n dotarea lor era de!a dre"tul im"resionant.ă

Au*ust (nc ise u$a) se (ndre"t s"re biroul cu t blie de ună ă cenu$iu!metalic $i a" s "e butonul de a"el automat ală ă tele onului securizat. >ob Derbert (i r s"unse imediat.ă

H Salut) domnule colonel) (l salut Derbert.ăH >un ) >ob.ăH Porne$te! i com"uterul) (l (ndemn Derbert. ei * si "rintreţ ă ă

mesa#e un ordin de ac iune semnat. Contrasemneaz !l $iţ ă e-"ediaz !l (na"oi "rin e!mail.ă

Sim i (n stomac arsura ner bd rii) (n tim" ce "unea (nţ ă ă unc iune com"uterul DP!Pavilion $i ($i introducea "arola. Nici deţ

data asta) nu (ncerc s ac vreo s"ecula ie asu"ra con inutuluiă ă ă ţ ţ ordinului) dar era al naibii de curios. C2teva secunde mai t2rziu)ordinul semnat de Paul Dood a" ru "e ecran. Au*ust (l citi.ă Con inutul <rdinului de des $urare a ec i"ei de interven ie eraţ ă ţ sim"lu: (m"reun cu (ntre* e ectivul ec i"ei) i se cerea s "leceă ă de la uantico la >aza Andre s a +or elor Aeriene) unde (iţ a$te"ta aeronava C! 4 >. Au*ust lu creionul luminescent de "eă birou $i semn "e su"ra a a ecranului. Salv documentul $i (lă ţ ă retransmise lui Derbert.

H 7ul umesc) (i s"use Derbert. Locotenentul 6sse- din ec i"aţ *eneralului 'od*ers o s v a$te"te la aero"ort la oraă ă cincis"rezece. a aduce cu el ordinul de misiune. 5etaliile v vor ă

i transmise du" decolare. Tot ce "ot s ! i s"un) domnuleă ă ţ colonel) e c ve$tile nu sunt deloc (mbucur toare. 7ike $i C'C!ulă ă au ost ca"tura i) credem noi) de un *ru" de terori$ti kurzi.ţ

Au*ust sim i arsura urc2ndu!i (n *2t.ţH +ie ve i * si ur*oneta) urm Derbert) ie) con ormţ ă ă

instruc iunilor) va trebui s (nc idem "r v lia. S!ar "utea c iar sţ ă ă ă ă

im nevoi i s o"t m "entru ultima variant (nainte s a#un*e iţ ă ă ă ă ţ acolo) de$i) a$a cum e iresc) vom (ncerca s evit m recur*ereaă ă la solu ia e-trema. S!a (n elesIţ ţ

1"5



S (nc idem "r v lia;) ($i zise Au*ust. Adic s distru* C'C!ă ă ă ă ă ăul) indi erent cine sau ce s!ar i a lat la bordul s u.ă

H 5a) (ncuviin colonelul. Am (n eles.ţă ţH Nu!l cunosc "e *eneralul 'od*ers de at2ta tim") cum (l

cuno$ti tu) urm Derbert. 5ar (l res"ect $i mi!e al naibii de dra*.ă

6 sin*urul individ) din c2 i cunosc) care e (n stare s ! i citeze dinţ ă ţ

Arnold Toynbee acum) iar "este o cli" s ! i recite re"licile luiă ă ţ >urt Lancaster din cutare ilm. 3l vreau (na"oi. 3i vreau "e to i ţ

(na"oi.H Ji eu la el) re"lic Au*ust. Ji suntem *ata s mer*em acoloă ă

$i s (i aducem.ăH A$a!mi "laciK e-clam Derbert. 3 i urez noroc.ă ţH 7ul umesc) r s"unse Au*ust.ţ ăColonelul a$ez tele onul (n urc . < cli" mai t2rziu) ins"iră ă ă ă

ad2nc "e nas. Se l s um"lut de aer "2n (n str unduri. Truculă ă ă ă bur ii "line de aer; (l (nv ase de la un "aznic nord!coreeanţ ăţ

milos) (n vremea "rizonieratului de r zboi (n ietnam. Au*ustă usese trimis (n ietnamul de Nord "entru a da de urma unei

re ele Scor"ion) recrutat de C%A din r2ndul catolicilor nord!ţ ăvietnamezi "ersecuta i (n /04. Cei treis"rezece a*en i useserţ ţ ă crezu i mor i. C2 iva ani mai t2rziu) un zvon a#uns la Sai*onţ ţ ţ a irma c ace$tia erau (nc (n via . Au*ust $i al i cinci camaraziă ă ţă ţ

useser trimi$i (n c utarea lor. 3i desco"eriser "e cei zeceă ă ă Scor"ioni r ma$i (n via (ntr!un la* r de "rizonieri de l2n*ă ţă ă ă Dai" on* $iM li se al turaser . n "aznic nord!vietnamez "eă ă nume ?iet) care se (nrolase ca s !$i "oat r ni so ia $i iica)ă ă ă ţ nutrea convin*eri umaniste $i era un taoist convins. 6l (i (nv ase ăţ "e "rizonieri calea su"ravie uirii li"site de e ort;. 7etodaţ rela-ant a lui ?iet $i "ro"ria sa ot r2re contribuiser ) (n e*ală ă ă ă m sur ) la r m2nerea lui Au*ust (n via .ă ă ă ţă

Au*ust e-"ir ) se ridic (n "icioare) r mase locului c2tevaă ă ă cli"e) iar a"oi " r si biroul. Pa$ii (i erau mai *r bi i dec2tă ă ă ţ useser mai devreme) iar lucirea oc ilor s i mai "uternic .ă ă ă

3n tim" ce (ncerca s asimileze $ocul celor (nt2m"late) Au*ustă nu se *2ndi la 7ike 'od*ers sau la ec i"a C'C!ului. Sin*urul s u ă *2nd era s !$i vad oamenii la bordul avionului. 6ra un alt trucă ă

(nv at (n "rizonierat. 6 mai u$or s aci a unei situa ii deăţ ă ţă ţ criz ) atunci c2nd o se"ari (n se*mente comestibile;. Atunciă

c2nd st teai at2rnat de (nc eieturi (ntr!o latrin roind de mu$te)ă ă cu ra atul a#un*2ndu! i la nivelul nasului) ori c2nd erai (nc isţ (ntr!un co$ciu* l sat s se coac (n ar$i a soarelui) nu era indicată ă ă ţ

1"



s te *2nde$ti c2nd anume $i dac vei reu$i s sca"i de acolo.ă ă ă Asemenea *2nduri duceau direct (n bra ele nebuniei. 3n ast el deţ

(m"re#ur ri) cel mai bine era s ( i "ro"ui s rezi$ti "2n c2nd ună ă ţ ă ă nor avea s traverseze bolta cereasc dintr!un ca" t (ntr!altul)ă ă ă ori "2n atunci c2nd un " ian#en uria$ avea s traverseze oă ă ă

anumit "or iune de teren desc is sau) la nevoie) "2n c2ndă ţ ă

aveai s socote$ti o sut de ins"ira iiWe-"ira ii lente) um l2ndu! iă ă ţ ţ ţ burta cu aer) asemenea lui >udd a.

5a) se sim ea "re* tit Ji oamenii s i) la r2ndul lor) erau *ataţ ă ă de ac iune. Aveau tot interesul s ie a$a. Nu de alta) dar "esteţ ă a"ro-imativ o #um tate de minut avea s !i solicite "e membriiă ă ec i"ei de interven ie a$a cum nu o mai cuse nimeni.ţ ă

1""



22

Luni, ora 1(:13,%easu-ra .olfului Chesa-ea/e

Aeronava >oein* @ a 5e"artamentului de Stat decolase dela >aza Andre s la ora B $i 1 minute) iind re"ede (n* i it deţ ă "la onul cobor2t de nori de deasu"ra Fas in*tonului. Avionul cuo (n i$are obi$nuit avea s r m2n (n nori c2t mai mult tim"ăţ ă ă ă ă

cu "utin . Aceasta era "rocedura standard a 5e"artamentuluiţă de Stat) menit s evite re"erarea $i lansarea unor eventualeă ă atacuri de c tre terori$tii ce!$i aveau bazele "e ocean. 3n acestă

el) c l toria era mai si*ur ) dar $i mai a*itat .ă ă ă ăPaul Dood nu!i cuno$tea dec2t "e o mic "arte a celorlal iă ţ

"asa*eri. 3ntre ace$tia se num rau a*en ii S5 Si*uran aă ţ ţ 5i"lomatic vreo c2 iva re"orteri cu i*uri obosite $i o mul imeă ţ ţ de di"loma i de carier ) (mbr ca i (n costume ele*ante $i "urt2ndţ ă ă ţ *en i din "iele veritabil . 3naintea decol rii avuseser locţ ă ă ă transmisiuni televizate) iar Dully >urrou* s) cores"ondentulre elei A>C "e l2n* 5e"artamentul de Stat) or*anizaseţ ă tradi ionalul "ariu al aeronavei. +iecare dintre cei dis"u$i sţ ă "artici"e ac itase miza de un dolar $i ($i alesese un num r. nulă dintre "artici"an i usese desemnat ca arbitru $i) (nainte deţ aterizare) avea s cronometreze intervalul scurs (ntre anun ul deă ţ "unere a centurilor $i cli"a (n care ro ile aveau s atin* "ista.ţ ă ă Pasa*erul care * icea num rul secundelor scurse (ntre cele două ă evenimente c2$ti*a suma "us (n #oc.ă

Dood evitase toate acestea. 3$i ocu"ase un loc la *eam)l s2ndu!l "e t2n rul Falter >ickin* la mar*inea dins"re culoar.ă ă Dood (nv ase din e-"erien c "alavra*iii vorbeau mai "u inăţ ţă ă ţ atunci c2nd trebuiau s o ac "e deasu"ra ca"ului altui "asa*er9ă ă c iar $i atunci c2nd aveau la bord mai mult de un r2nd de t rie. ă

La trei $i $a"te minute) "a*erul lui Dood emise un semnalsonor. 6ra 7art a) iar Dood ($i (nc i"ui c avea de *2nd să ă continue discu ia "e care o (nce"user c2nd el se a la (n drumţ ă s"re aero"ort. Nu usese deloc (nc2ntat a l2nd c "re$edintele (iă ă

(ncredin ase lui Dood misiunea de"las rii (n <rient $i nu ei. Laţ ă 1"



urma urmei) ar*umentase ea) "oseda mai mult e-"erienă ţă di"lomatic dec2t oricine altcineva de la Centrul de Comand $i)ă ă

(n "lus) (i cuno$tea "ersonal "e mul i dintre cei im"lica i. Seţ ţ o erise s i se al ture la aero"ort) sau s !l a#un* din urm laă ă ă ă ă Londra) dar Dood re uzase. 3$i motivase decizia e-"lic2ndu!i c ă

"re$edintele) nu el) ot r2se a$a. Pe de alt "arte) (n absen a eiă ă ţ

>ob Derbert ar (i ost obli*at s !$i asume coordonarea Centruluiă de Comand ) dar Dood dorea ca acesta s nu aib altă ă ă ă "reocu"are (n a ara salv rii C'C!ului $i a ec i"a#ului acestuia.ă 7art a (nc isese tele onul urioas .ă

Dood nu avea voie s ($i oloseasc tele onul celular dec2t laă ă zece minute du" decolare. A$te"t ) a$adar) "2n c2ndă ă ă

(nso itorul de zbor (i acord "ermisiunea olosirii ec i"amentelorţ ă electronice. 3nainte de a r s"unde a"elului 7art ei) ($i "use (nă

unc iune la"to"ul. Le* turile tele onice ne iind con iden iale)ţ ă ţ 7art a avea s ie obli*at s (i transmit in orma iile re eritoareă ă ă ă ţ la "osibilele elemente noi ale situa iei) utiliz2nd codurile secreteţ "e care Dood le co"iase "e disc ete (nainte de a "orni.

C2nd 7art a ridic tele onul) Dood realiz imediat c nu maiă ă ă era la el de urioas ca mai (nainte. 5in intona ia ei *rav )ă ţ ă deduse imediat c se (nt2m"lase ceva.ă

H Paul) condi iile meteo din re*iunea s"re care te (ndre" i auţ ţ su erit modi ic ri) anun ea.ă ţăH Ce el de modi ic riI (ntreb el.ă ă

H Tem"eratura a urcat la dou zeci $i $ase de *rade Celsius)ă iar v2ntul bate acum dins"re nord!vest. Te a$tea"t un amur*ă "ur"uriu.

H 5ou zeci $i $ase de *rade) v2nt din nord!vest) amur*ă "ur"uriu) re"et el.ă

H 6-act.H Stai o cli" ) o ru* Dood.ă ă5esc ise servieta $i scoase o disc et cu etic eta ro$ie. 5ină

start) culoarea ro$ie nu (nsemna nimic bun. Asta (nsemna) (ntr!oanumit "rivin ) trecerea la alerta ma-im . %ntroduse disc etaă ţă ă

(n anta la"to"ului $i tast codul @0NF. Com"uterul zumz iă ă c2teva secunde) a"oi (i ceru lui Dood codul de acces. Dood tast ă PASDA ini ialele numelor Paul) Ale-ander) S aron) Darlei* $iţ Ann) cel din urm iind numele mamei sale a"oi a$te"tă ă

"ermisiunea de acces.Culoarea ecranului se modi ic din albastru (n ro$u. Doodă acces in orma iile cu a#utorul mouse!ului $i (n col ul ecranului seă ţ ţ

1"-



Pe m sur ce reac iile se "otolesc) $ansele de declan$are aă ă ţ ostilit ilor (n urm toarele dou zeci scad la X) iar (năţ ă ă continuare) la BX.

/. (rimul val al conflictului ini ial4 ţ Turcia va evita s a"ară ă (n "ostura a*resorului) "entru a nu st2rni o ri"ost dină

"artea ,reciei. Cu toate acestea) conte-tul "olitic al"rezentului "ermite urm rirea terori$tilor de c tre o oră ă ţă militar s"ecial constituit ) dac a"tele comise #usti ică ă ă ă acordarea unui mandat "entru o atare urm rire; a seă vedea artea Alb Militar &urc , =CCD2=CC>,ă ă ă i$ier B00!=BWCod erde . Pentru a descura#a escaladarea unorcon licte "e "lan intern) rezultat ca urmare a inactivit ii ăţ care ar "utea i "erce"ut ca un semn de sl biciune) oă ă ri"ost din "artea Turciei) la un nivel limitat) este e-trem deă "lauzibil . 'eac ia Siriei la o incursiune a turcilor va iă ţ imediat $i total . < ri"ost combinat a +or elor Armateă ă ă ă ţ Siriene este "lauzibil ) at2t (n interior) c2t $i (n e-teriorulă *rani elor a se vedeaţ artea Alb Militar !irian , =CCD2ă ă ă=CC>, i$ier B00!8 WCod erde .

=. Al doilea val al conflictului ini ial4 ţ Turcia va atacaorice e ective siriene care ar " trunde "e teritoriul s u) dară ă a"roa"e si*ur nu va trece *rani a sirian . 3n mod cert) acestţ ă lucru va st2rni "o"ula ia musulman de "e teritoriul Turciei.ţ ă 3n acest moment) ambele ri combatante vor considera cţă ă $i!au demonstrat ermitatea $i se vor retra*e) con$tiente c ă o continuare a ostilit ilor le!ar aduce numai "ierderi inutile.ăţ 6 orturile di"lomatice vor i intensi icate $i este oarte"robabil ca acestea s dea rezultate. +actorul deă incertitudine va i serios in luen at de reac ia concomitentţ ţ ă a rilor vecine vezi "ara*ra ul ) mai #os .ţă

. Reac ia estimat a rilor din regiune4 ţ ă ţă Se a$tea"t caă toate na iunile din re*iune s treac (n cel mai scurt tim" laţ ă ă o atitudine de de ensiv militar de am"loare mai mic sauă ă ă mai mare. < "arte dintre acestea ar "utea trece $i la m suri ă o ensive.

A. Armenia4 ,uvernul armean va s"ri#ini Turcia) cucondi ia ca Turcia s nu acorde s"ri#in Azerbaid#anului. 3nţ ă ambele cazuri) o ri"ost militar nu este de a$te"tat) maiă ă

"u in (n ceea ce "rive$te Azerbaid#anul. +or eleţ ţ *uvernamentale de securitate vor su"rave* ea (ndea"roa"e minoritatea kurd ) r a lua (ns m suriă ă ă ă ă

1 1



(m"otriva membrilor ei Eve-i artea Alb a Armeniei,ă fişier F 2;=;<I! WCod Alb) "rivind reac ia Statelor niteţ

(n cazul unor situa ii ce im"lic Armenia .ţ ă>. )ulgaria4 5in cei @ = === de militari activi) numai

tru"ele de *r niceri vor i "use (n alert . Po"ula iaă ă ţ

include o minoritate turc de 8)BX. Nu e-ist motive careă ă

s determine Turcia s (ncalce *rani ele >ul*ariei. 3nă ă ţ orice alte situa ii) tru"ele bul*are vor evita con runt rileţ ă directe.

C. Georgia4 ,uvernul ($i va declara s"ri#inul a deţă Turcia) r a lua (ns m suri de ordin militar.ă ă ă ă

5. Grecia4 Patrulele 7arinei *rece$ti din 7editeranavor i (nt rite. 3n cazul (n care acestea sunt atacate) esteă "osibil a"ari ia unor con runt ri. 5ac 3ntre Siria $iă ţ ă ă

Turcia se declan$eaz un al doilea val al con lictului)ă ,recia ($i va " stra du" toate "robabilit ileă ă ăţ neutralitatea) avans2nd (ns (n teritoriile din 6*eeă revendicate at2t de Atena) c2t $i de Ankara Eve-i fişierul+mi a, DI#I od Roşu .

6. 5ran4 (n mod a"roa"e si*ur) %ranul va r m2ne inactivă din "unct de vedere militar.

a i intensi icat cu si*uran activitatea coloanei aă ţă cincea.

+. 5ra*4 Pe "erioada atacurilor "rimului val de con lict)>a*dadul va intensi ica (n mod si*ur atacurile asu"rakurzilor irakieni) "entru a!i (m"iedica s ($i unească ă

or ele cu cele ale cona ionalilor lor din Turcia $i Siria. 3nţ ţ cazul unui al doilea val de ostilit i) >a*dadul ar "uteaăţ

(ncerca s !$i re(nnoiasc "reten iile mai vec i a deă ă ţ ţă ?u eit Eve-i fişierul Madi al2)atin, FFDIK I od Roşu .

G. 5srael4 Parteneriatul israelian cu Turcia se re er ă numai la manevrele militare comune. Nu este un "act dea" rare reci"roc ) dar %sraelul va "une la dis"ozi iaă ă ţ

Turciei resursele serviciilor sale de in orma ii. 3n cazulţ declan$ rii unui al doilea val de con lict) %sraelul ar "uteaă consim i s e ectueze misiuni aeriene limitate.ţ ă

H. 5ordania4 %ordania va e-ecuta manevre aeriene (ncolaborare cu %sraelul. 5e$i $i!ar " stra neutralitatea (nă

cazul unui con lict (ntre %srael $i lumea arab ) iordanieniiă se vor al tura Turciei (n r zboiul cu Siria) cu "ermisiuneaă ă Statelor nite.

1 2



Dood $terse datele de "e ecran $i i se adres 7art ei:ăH 6-ist $anse ca vremea s mai su ere $i alte modi ic riIă ă ăH Se "are c rontul atmos eric +!+rank s!a destr mat)ă ă

re"lic ea.ă

Dood (nce"u s caute (n memoria calculatorului $i (l in orm $iă ă

"e >ickin* (n le* tur cu ceea ce!i s"usese 7art a. %rakul nuă ă ac ionase (nc (m"otriva kurzilor de "e "ro"riul teritoriu. Doodţ ă $tia (ns c aceast a"arent acalmie nu avea s dureze.ă ă ă ă ă 'a"oartele recente ale serviciilor de in orma ii estimau armataţ irakian la un e ectiv de a"ro-imativ dou milioane de oameni.ă ă 7ul i dintre ace$tia erau tineri recru i) care nu trecuser (nc "rinţ ţ ă ă

ocul b t liei $i care) "robabil) erau s"eria i. Al ii erau (nsă ă ţ ţ ă veterani $i) (n mod cert) marea lor ma#oritate abia a$te"tau s !$i ă ia revan$a du" (n r2n*erea su erit (n ' zboiul din ,ol .ă ă ă

H 5e asemenea) ne a$te"t m ca ronturile 5!5avid $i ,!ă,eor*e s se de"laseze mai cur2nd dec2t ne!am i a$te"tat)ă urm 7art a.ă

Dood nu era sur"rins s a le acest lucru. Ale*erile b teau laă ă u$ ) iar "re$edintele *rec (n e-erci iu avea nevoie de o mi$careă ţ "atriotic r sun toare) care s !i aduc voturile dre"tei.ă ă ă ă ă 'ec " tarea unor teritorii a late de mult (n dis"uta de la turciiă ă a la i (n r zboi ar i constituit o mutare "otrivit ) (n (m"re#ur rileţ ă ă ă date. C2t des"re israelieni) *uvernul lor radical ar i ost oric2nd*ata s loveasc (ntr!un inamic) sub "rete-tul s"ri#inirii unui aliat.ă ă

H Cum e vremea acas I vru s a le Dood.ă ăH 7eteorolo*ii ac observa ii $i discut deocamdat ) anunţ ă ă ţă

7art a. C2teva e-cursii au ost anulate) dar nu s!a desc is dec2to sin*ur umbrel .ă ă

Aceasta (nsemna c "ermisiile militarilor din re*iune useseră ă sus"endate) iar tru"ele Statelor nite trecuser (n stadiul in erioră de alarm ) 5e con .ă

H Am s te in la curent) "romise 7art a. Tot ce "ot s ! i s"ună ţ ă ţ e c la "unctul meteo lumea e destul de "osomorit .ă ă

Punctul meteo era numele de cod al Casei Albe.H Se tem de o urtun ) sunt convins) (ncuviin Dood. Se "areă ţă

c vom avea cu to ii "arte de c2teva ra ale de v2nt.ă ţH C2teva ra ale nu ar su" ra "e nimeni) r s"unse 7art a. 5eă ă

un eventual tai un ne e ric tuturor.ăDood (i mul umi "entru in orma ii $i (nc ise tele onul. Seţ ţ (ntoarse a"oi c tre >ickin*. La dou zeci $i nou de ani) >ickin*ă ă ă

1 3



lucrase "2n de cur2nd ca "ro esor asociat la niversitateaă ,eor*eto n. 6ra e-"ert (n "olitica %slamului $i se num ra "rintreă cei "atru s"eciali$ti (n $tiin e "olitice an*a#a i de cur2nd (n ec i"aţ ţ Centrului de Comand ) (n calitate de consilieri "entru "roblemeleă e-terne ai lui Dood.

H 6i) ce " rere aiIă

>ickin* (nce"u s !$i r suceasc o $uvi de "2r mai lun* (nă ă ă ţă ă #urul de*etului ar t tor9 era ticul la care recur*ea ori de c2te oriă ă c dea "e *2nduri.ă

H 6-ist o "osibilitate serioas ca situa ia s devin e-"loziv .ă ă ţ ă ă ă %ar c2nd va e-"loda) ar "utea s atra* (n #oc tot restul lumii. 5ină ă

Turcia) s!ar "utea e-tinde (n ,recia $i >ul*aria) iar de acolo c tre ă 'om2nia $i >osnia. Av2nd (n vedere num rul mare de iranieni dină acea zon ) ne!am "utea trezi c scandalul s!a (ntins "2n (nă ă ă

n*aria) Austria $i ,ermania. 3n ,ermania tr iesc dou milioaneă ă de turci. 5intre ace$tia) o #um tate de milion sunt de ori*ineă kurd . 3n mod cert) ei se vor revolta. 3n acela$i tim" (ns )ă ă con lictul s!ar "utea e-tinde $i (n direc ia o"us ) dins"re Turciaţ ă c tre sudul 'usiei.ă

H Las naibii su"ozi iile) (l (ndemn Dood. S"une!mi verde!nă ţ ă a ) ce creziIţă

H 3mi cer scuze) s"use >ickin*. 5ar avem de!a ace cu ni$tecon licte vec i de c2nd lumea) mereu reactivate) careinterac ioneaz Turcia $i ,recia) Siria $i Turcia) %sraelul $i Siria)ţ ă %rakul $i ?u eitul) "recum $i di erite combin ri a dou sau c iară ă mai multe din aceste "erec i. < nimica toat "oate amorsaă e-"lozia. %ar c2nd l custele vor (nce"e s o" ieMă ă ţ ă

H Ne vom trezi cu un roi distru* tor) (nc eie Dood.ăH Nu un roi oarecare) ci 'oiul cel 7are) su"ralicita >ickin*.Dood (ncuviin ) ab tut. 'ealiza acum c la 5amasc nu vaţă ă ă

avea de rezolvat doar "roblema C'C!ului.>ickin* continua s se #oace cu $uvi a de " r. 3l "rivi "e Doodă ţ ă "e sub *enele sale dese $i ru"se t cerea.ă

H 7i!a venit o idee. Las !m s rezolv eu situa ia C'C!ului) (nă ă ă ţ vreme ce tu $i cu "ro esorul Nasr v ve i concentra asu"raă ţ "revenirii unei con la*ra ii ma#ore.ţ

H S!ar "utea s nu ne i r mas "rea mult tim" "entru aă ă rezolva "roblema C'C!ului) s"use Dood $i cl tin din ca". 5acă ă ă

"re$edintele va estima c e-ist o c2t de mic $ans caă ă ă ă a"aratura de la bordul ur*onetei s "oat i utilizat de c treă ă ă ă kurzi) "re$edintele va ordona * sirea $i distru*erea imediat aă ă

1 4



erau monta i "e unul din sateli ii multi unc ionali care ca"tauţ ţ ţ radia iile terestre emise (n benzile de recven de la =@/ deţ ţă

ertzi la zero ertzi $i "e lun*imile de und de la =! 1ă centimetri la in init. Aceast *am includea radia iile R) *ama)ă ă ţ ultravioletele) lumina vizibil ) in raro$iile) microundele $i undeleă

radio.H A$adar) acum $tim e-act unde anume se a l orma iaă ţ noastr I (ntreb Dood.ă ă

H 5a) r s"unse Stoll. Nu $tim (ns ce anume ac muzican ii.ă ă ţH A$adar) (nc nu!i auzi i cum c2nt ) deduse Dood.ă ţ ăH Precum s"ui) urm Stoll. Ceea ce ni s!a " rut semni icativă ă

este c liderul orma iei nu "are deloc *r bit s intre (n scen .ă ţ ă ă ăH 5e unde $tiiIH Con orm testelor "e care le!am cut (nainte de "lecareaă

lor) ei "ot da muzica la ma-imum (n a"ro-imativ "atru minute $i #um tate) c iar sc imb2nd ritmul. 7 urm re$tiIă ă ă

H 5a) s"use Dood.Acumulatorii deconecta i ini ial (n interiorul ur*onetei "uteauţ ţ

i (nlocui i (n ceva mai mult de "atru minute.ţH 3n ritmul (n care "une 6l Su"remo (n unc iuneţ

am"li icatoarele) rulota tru"ei nu va i *ata de drum $i nu vaavea motorul "ornit dec2t cel mai devreme "este vreocincis"rezece minute. Asta ar (nsemna) (n total) a"ro-imativdou zeci $i cinci de minute.ă

H Ceea ce ne indic a"tul c orma ia cealalt e (nc "eă ă ţ ă ă scen ) continu Dood ra ionamentul.ă ă ţ

H Tot ce se "oate) con irm Stoll.ăA$adar) 'od*ers (ncerca s tra* de tim") iar kurzii continuauă ă

s de in controlul asu"ra C'C!ului. Dood $tia c ) dac Derbert $iă ţ ă ă ă Stoll a#unseser la aceste concluzii) cei de la C%A $iă 5e"artamentul de Stat aveau s urmeze acela$i ra ionament.ă ţ 5in momentul (n care ei aveau s considere c dis"ozitivul eraă ă din nou unc ional) a l2ndu!se (n continuare (n m2inile inamicului)ţ C'C!ul era condamnat.

H S"une!mi) 7att) e-ist vreo cale "rin care le!am "uteaă (nc ide *ura celor din orma ie) dac reu$esc (n cele din urm sţ ă ă ă urce "e scen I (ntreb Dood.ă ă

H 5esi*ur) r s"unse Stoll.ă

H Cum anume s!ar "utea ace astaIH Am transmite o comand e$alonului su"erior) e-"lic Stoll.ă ă %!am s"une ca) de (ndat ce muzica tru"ei va a#un*e la urec ileă

1



sale) s $i le astu"e a de orice ar mai rece" iona din direc iaă ţă ţ ţ res"ectiv . N!ar trebui s dureze mai mult de cinci secunde.ă ă

H Acord !i liderului orma iei cincis"rezece secunde) su*eră ţ ă Dood. 5ac inten ioneaz s ne transmit vreun mesa#) o va aceă ţ ă ă ă imediat. A"oi (nc ide!le *ura. 6l va (n ele*e ce am cut $i de ce.ţ ă

H Am (n eles) s"use Stoll. Cu toate astea) vom r m2ne cuţ ă

oc ii "e ei.H A$a s ace i.ă ţSistemul 6S4 avea s le urm reasc urma electroma*netică ă ă ă

(ndea#uns de mult) "2n c2nd satelitul >N'!ului avea s "reiaă ă sarcina su"rave* erii) "este c2teva minute. 5ac Dood reu$eaă s !l (m"iedice "e "re$edinte s dea ordinul de distru*ere) ar iă ă avut o $ans de a!i salva "e ostatici.ă

H 7att) am s te ro* s notezi toate astea $i s i le daiă ă ă 7art ei. S"une!i c i!am cerut s transmit tot la Casa Alb ) cuă ă ă ă recomandarea mea de a a$te"ta $i de a continua observa iile) ţ

(ntre tim") "re* te$te!te s o"re$ti muzica) dac orma iaă ă ă ţ reu$e$te s urce "e scen .ă ă

H S!a cut) anun Stoll.ă ţăDood (nc ise $i (l anun "e >ickin* des"re cele a late. C zurţă ă ă

de acord c ) dac C'C!ul "utea i izolat) "re$edintele avea să ă ă acorde ec i"ei de interven ie r *azul necesar "entru a "une (nţ ă a"licare un "lan de salvare. 3n ciuda "resiunilor consilierului"entru Si*uran a Na ional ) Steve >urko ) care era convins cţ ţ ă ă " strarea si*uran ei merita orice sacri icii) "re$edintele n!aveaă ţ s se *r beasc s dea ordinul de distru*ere a "ro"riilor oameni)ă ă ă ă at2ta tim" c2t e-istau $anse de neutralizare a a"araturii a late labordul C'C!ului.

Dood $i >ickin* se a"ucar s studieze documenta iaă ă ţ re eritoare la lu rile de "ozi ie siriene care se a la (n memoriaă ţ com"uterului. Dood nu reu$ea cu nici un c i" s se concentreze)ă a$a (nc2t renun ) declar2nd c avea s ia o "auz ) duc2ndu!seţă ă ă ă "2n la bar. 3ntre tim") >ickin* inten iona s sintetizeze dateleă ţ ă re eritoare la "olitica administra iei (n domeniul care (i interesa.ţ

5irectorul Centrului de Comand ceru un Pe"si dietetic unuiaă din cei doi (nso itori de bord $i (nce"u s !l soarb ) "arcur*2nd dinţ ă ă "riviri cabina. +otoliile ca"itonate erau a$ezate (n dou $iruri deă c2te dou ) av2nd (ntre ele un culoar lar* de trecere. Pasa*eriiă

erau a"leca i deasu"ra la"to"urilor.ţ5e obicei) du" vreo or ) o or $i #um tate) c2nd b uturaă ă ă ă ă in*ur*itat ) ner bdarea $i insisten ele re"orterilor ($i ceauă ă ţ ă

1 "



23

Luni, ora 22:34,+$u eli, Turcia

%bra im ocu"a locul $o erului $i urm rea indicatorul niveluluiă de ener*ie) "e m sura (nlocuirii acumulatorilor. Suma a i$ată ă di*ital cre$tea) iar t2n rul a" sa succesiv "e di erite butoane)ă ă

(ncerc2nd s desco"ere unc ionarea aerului condi ionat) aă ţ ţ

luminilor de "ozi ie) a arurilor $i a altor dis"ozitive. 6rau (nsţ ă (ndea#uns de multe butoane $i "anouri de comand des"re careă abar nu avea la ce anume oloseau.

7a mud st tea l2n* el cu bra ele (ncruci$ate rezemate deă ă ţ bordul ur*onetei $i uma. <c ii lui obosi i erau a inti i asu"raţ ţ ţ americanilor care lucrau (n "artea din s"ate a ur*onetei. Dasanera l2n* ace$tia) urm rindu!le cu aten ie iecare mi$care $iă ă ţ in2nd (n m2n lanterna a"rins .ţ ă ă

To i ceilal i "rizonieri ($i rec " taser cuno$tin a. ?atzen)ţ ţ ă ă ă ţ Co ey) 7ary 'ose $i colonelul Seden erau le*a i (n s"ateleţ banc etei) (n a . Soldatul Pu"s a r m sese imobilizat "eţă ă ă scaunul din a a com"uterului. Nu li se o erise a" $i nimic deţ ă m2ncare) iar ei nu solicitaser nimic de acest el. Nimeni nu!$iă e-"rimase "2n acum nevoia de a mer*e la toalet .ă ă

%bra im "rivea a ar "e *eam. 5e (ndat ce nivelul ener*etică ă (nce"use s creasc ) cobor2se *eamul) "entru a alun*a umulă ă

i* rii lui 7a mud. i* rile sale "re erate) din tutun beduin)ţ ă Ţ ă emanau un um cu miros dulcea*) *re os) ce aducea oarecum cuţ mirosul de insecticid. %bra im nu (n ele*ea (n ru"tul ca"ului cumţ "utea ratele s u s umeze o asemenea "orc rie.ă ă ă

Pe de alt "arte) nu (n ele*ea multe din lucrurile care!iă ţ "l ceau ratelui s u. Con runt rile) de "ild . 7a mud tr ise cuă ă ă ă ă intensitate (n runtarea cu americanul. Am2ndoi useser nevoi iă ţ s renun e la c2te o mic "arte din or*oliul "e care (l a i$aser )ă ţ ă ă iar %bra im $tia c 7a mud abia a$te"ta izbucnirea urm toareiă ă diver*en e.ţ3n ceea ce!l "rivea) de$i era con$tient de necesitatea a ceea ce

ceau) %bra im nu era deloc (nc2ntat. 3$i "rivi ima*ineaă 1 -



re lectat (n o*linda retrovizoare $i o e-amin cu un amestecă ă straniu de satis ac ie $i ur . Se descurcaser bine "2n acum)ţ ă ă ă dar ce dre"t avea el s se numere "rintre su"ravie uitoriI Falidă ţ lu"ta de at2ta vreme) cu at2ta ardoareK 3n noa"tea aceasta) ar itrebuit s se a le aici) mul umindu!i lui Alla "rin ru* ciuni) iar nuă ţ ă

"rin viu *rai.3n tim" ce se "rivea (n o*lind ) %bra im observ "entru (nt2iaă ă oar (n i$area o*linzii (n sine. Avea orma unei ar urioareă ăţ concave "entru a o eri o ima*ine c2t mai lar* a drumului. 5ară rama ei era la r2ndul ei concav ) mai mult dec2t ar i cerut!oă re*ulile esteticii. Curios) scoase cu itul $i (ncerc s des"rindţ ă ă ă o*linda din ram .ă

Liderul americanilor) cel ce se numea ?u ni*it) se o"ri dinlucru $i (i adres c2teva cuvinte lui %bra im. 3i r s"unse Dasan.ă ă Americanul vorbi din nou. %bra im (ntoarse ca"ul. ?u ni*it " reaă a!$i i "ierdut din si*uran a de sine) iar t2n rul se (ntreb dac nuţ ă ă ă cumva "unea la cale ceva. Dasan (i ar t cu de*etul s"reă ă desc iz tura din "odea $i s"use ceva (n en*lez . Americanul seă ă a"lec $i se a"uc din nou de lucru. %bra im ($i relu cercet rile.ă ă ă ă

<*linda se des"rinse din mar*inile ramei) dar r mase "rins laă ă mi#locul acesteia. Nu era cut din sticl ) ci dintr!un material cuă ă ă mult mai u$or. P rea a i mai de*rab o olie de staniol.ă ă

%bra im se a"lec "rin *eamul desc is "entru a o studia maiă (ndea"roa"e. 5edesubtul ei se a la un mic dis"ozitiv (n orm de ă corn. P rea a i un transmi tor.ă ţă

>a nu) nu "utea i un transmi tor) ($i zise el. 7ai de*rab oţă ă anten "arabolic "entru radiocomunica ii) la el ca acelea uria$eă ă ţ "e care le cuno$tea din vremea c2nd cuse "arte din +or eleă ţ Aeriene.

%bra im a$ez o*linda la loc (n ram $i (ntoarse ca"ul.ă ă Americanul se o"rise din lucru $i se olba la el) (n ciuda (ndemnurilor lui Dasan de a trece din nou la treab . ă

Americanul se le* n st2n#enit) *ata s !$i "iard ec ilibrul dină ă ă ă cauza "icioarelor care (i r m seser le*ate) a"oi se rezem deă ă ă ă unul dintre com"utere. Dasan se a"ro"ie de el) (l a"uc de um ră ă $i (l (m"inse (na"oi l2n* desc iz tura din "odea.ă ă

%bra im se ridic de "e banc et ) c2nt rind (n "almă ă ă ă "umnalul.

H Ceva nu e (n re*ul aici) (i s"use el lui 7a mud.ă7a mud trase cu sete din i*ar ) a"oi o strivi.ţ ăH Ce "oate i mai (n nere*ul dec2t ritmul de melc ală

1-0



americanuluiIH Nu $tiu e-act) s"use %bra im. 5ac!ar i s !mi dau r2u liberă

ima*ina iei) a$ s"une c rama o*linzii retrovizoare "are a i unţ ă radioemi tor miniatural.ţă

A"oi) rotindu!$i v2r ul cu itului $i ar t2nd (n #ur:ţ ă

H 3n "lus) mai sunt $i com"uterele $i monitoareleM Să

"resu"unem c oamenii $tia nu caut ora$e (n*ro"ate. Să ă ă ă "resu"unem c nu sunt oameni de $tiin $i "aznicii lor. Să ţă ă "resu"unem c totul nu e dec2t o a ad Mă ţ ă

7a mud s ri (n "icioare) uit2nd "arc de orice urm deă ă ă oboseal .ă

H S"une mai de"arte) r ioare.ăţH <mul acela n!a ac ionat ca un om de $tiin ) urm %bra im)ţ ţă ă

ar t2nd cu v2r ul cu itului c tre 'od*ers. A $tiut e-act "2n undeă ţ ă ă s mear* atunci c2nd ai amenin at!o "e at .ă ă ţ ă

H 7da) ca $i cum ar mai i trecut "rin asemenea situa ii) ţ s"use 7a mud) *2nditor. A 3a da. Am avut $i eu aceea$isenza ie) dar nu $tiam de ce.ţ

H Sunt "rea lini$ti i) cu to ii) continu %bra im. Nici unul nu s!aţ ţ ă "l2ns $i n!a cerut m car un "a ar cu a" . %ar cei de colo ar tă ă ă ă c tre Pu"s a $i 5e onne au (ndurat "ozi ia aceea im"osibilă ţ ă

(n care i!am le*at r s cr2cneasc .ă ă ă ăH Ca $i cum ar i ost antrena i "entru a rezista (n ast el deţ

(m"re#ur ri) com"let 7a mud. 5e alt el) crezi c ni$te sim"liă ă ă "aznici s!ar i ascuns sub "odeaua ur*onetei) cum au cut eiIă

H Ni$te sim"li "aznici) (n nici un caz) u de acord %bra im.3ns ) dac ar ace "arte dintr!o ec i" de comandoMă ă ă

7a mud cerceta din "riviri interiorul ur*onetei) ca $i cum ar iavut "entru (nt2ia oar "rile#ul s o ac .ă ă ă

H 5ar dac nu e un ve icul "entru cercet ri $tiin i ice) ce!ară ă ţ "utea iIH < unitate de recunoa$tere de un el sau altul) su*er ă %bra im) ad u*2nd imediat) ceva mai (ncrez tor: 5a) cred c astaă ă ă e.

7a mud ($i a"uc de umeri ratele:ăH L udat ie Pro etul) ( i dai seama c2t de olositoare ne!ară ţ

"utea iMH NuK (l (ntreru"se %bra im. NuM

H 5ar ne!ar "utea a#uta s " r sim Turcia) ar*umentă ă ă ă 7a mud. Poate c vom reu$i s ascult m conversa iile (ntreă ă ă ţ "atrule.

1-1



24

Luni, ora 1(:3(,%easu-ra statului !ar lan"

Locotenentul 'obert 6sse- (l a$te"ta "e colonelul Au*ustatunci c2nd elico"terul ce avea la bord ec i"a de interven ie ţ ateriza la >aza Andre s a +or elor Aeriene. Locotenentul (iţ

(nm2n colonelului o disc et ce avea (n "artea su"erioar oă ă ă

band ar*intie tactilo!sensibil . Numai "urt2nd am"rentaă ă de*etului mare al lui Au*ust "ermitea) odat introdus disc etaă ă (n com"uterul colonelului) citirea datelor (nre*istrate.

3n tim" ce Au*ust "rimea disc eta) ser*entul C ick ,rey (izorea "e cei $ais"rezece membri ai ec i"ei de interven ie s urceţ ă la bordul aeronavei C! 4 >. Construit "e baza "lanuriloravioanelor de serie C! 4 A Lock eed Starli ter) C! 4 > avea un

uzela# lun* de 4@ de metri) cu cinci metri mai lun* dec2t"redecesorul s u. Prin re"roiectare) avionul c " tase (n "lus ună ă ă s"a iu de de"ozitare a combustibilului care "ermitea "relun*ireaţ razei medii de ac iune a trans"ortorului de tru"e la 0=== deţ kilometri.

Cei cinci membri ai ec i"a#ului aeronavei (i a#utar "e membriiă ec i"ei de interven ie s ($i urce ec i"amentul la bord. La maiţ ă "u in de o"t minute de la sosirea solda ilor) cele "atruţ ţ turboreactoare de mare "utere Pratt & F itney (i "urtau "e ceia la i la bord c tre (naltul cerului.ţ ă

Colonelul Au*ust a lase c locotenent!colonelul SQuiresă obi$nuia s stea de vorb cu oamenii s i des"re orice) de laă ă ă romanele "re erate "2n la modul de "re"arare a ca elei. Au*ustă

(n ele*ea inten iile "redecesorului s u) menite s !i rela-eze "eţ ţ ă ă membrii ec i"ei $i s !i ac s se simt mai a"ro"ia i deă ă ă ă ţ comandantul lor $i) (n consecin ) mai rece"tivi. 5ar stilul s u eraţă ă di erit. Nu a$a ceva (i (nv ase "e studen ii s i de la Centrul deăţ ţ ă Pre* tire Go n +. ?ennedy) (n "erioada c2t "redase acolo cursuriă de te nic a conducerii) (n calitate de "ro esor invitat. 5ină "unctul s u de vedere) unul dintre elementele c eie ale arteiă conducerii era de a nu da "osibilitatea subordona ilor s teţ ă

1-3



care avea la dis"ozi ie o mitralier calibrul B= $i un lansator deţ ă *renade de 4= de milimetri.

C iar $i (nainte de a i a"ucat s citeasc in orma iile de "eă ă ţ disc et ) colonelul Au*ust reu$ise de#a s !$i ac o idee des"reă ă ă destina ia lor. >anda ar*intie a disc etei (nre*istra am"renta)ţ

com"uterul o veri ic ) a"oi i se "ermise accesul la in orma iileă ţ

(nre*istrate.6ra un rezumat al celor (nt2m"late cu C'C!ul) ilustrat cu

oto*ra iile "e care i le ar tase Derbert lui Dood. 5ovezile culeseă "2n acum de Derbert (i indicau "e kurzii sirieni dre"t "ta$i) cuă ă o "osibil im"licare a kurzilor turci. < con irmare a com"licit iiă ăţ " rea a i in orma ia "rimit de Derbert (n urm cu a"ro-imativ oă ţ ă ă or ) de la un a*ent in iltrat (n r2ndul kurzilor sirieni. Acestaă men iona (nt2lnirile secrete din ultimul tim" dintre liderii celorţ dou *ru" ri) des $urate "e "arcursul ultimelor luni. 3n cursulă ă ă uneia dintre (nt2lniri se men ionase $i "osibilitatea unui atacţ asu"ra unui bara#.

A$a cum b nuise Au*ust) destina ia lor avea s ie Ankara sauă ţ ă %sraelul. 5ac se (ndre"tau s"re Ankara) aveau s aterizeze laă ă baza NAT< din nordul ca"italei. 5ac ec i"a de interven ie aveaă ţ s a#un* (n %srael) aterizarea avea s se "roduc la baza secretă ă ă ă ă

Tel Ne a +or elor Aeriene) l2n* Tel Aviv. Au*ust usese acolo (nţ ă urm cu mai "u in de un an $i ($i amintea (ndea#uns de bine celeă ţ v zute. 6ra una dintre cele mai si*ure $i mai bine " zite baze dină ă c2te vizitase vreodat . Perimetrul era (ncon#urat de *arduri (nalteă din s2rm * im"at . 5incolo de acestea) din o sut (n o sut deă ă ă ă metri se (n l au "osturi de "az din c r mid ) (n iecare dintreă ţ ă ă ă ă ele a l2ndu!se o santinel $i un c2ine ciob nesc *erman. 5eă ă cealalt "arte a *ardului) tot de #ur (m"re#urul "erimetrului) seă a la o band de nisi" alb $i in) lat de un metru $i #um tate) subă ă ă care erau (n*ro"ate mine anti"ersonal. 3n "este un s ert de secolde c2nd e-ista baza) "u ini erau cei ce (ncercaser s " trundţ ă ă ă ă

raudulos "e teritoriul ei. Nici unul dintre intru$i nu reu$ise.5e la Ankara) ec i"a de interven ie avea s se (ndre"te s"reţ ă

un loc ce avea s ie comunicat ulterior) situat (n interiorulă *rani elor Turciei. 5e la Tel Ne ) ie cu elico"terul) ie cu a#utorulţ mi#loacelor motorizate) ec i"a avea s conduc "2n la *rani aă ă ă ţ cu Siria sau cu Turcia. 5ac Derbert avea dre"tate $i C'C!ulă

usese ca"turat de kurzii sirieni) e-istau destule $anse ca ace$tias se (ndre"te c tre valea >ekaa din vestul Siriei. Aceasta eraă ă ort rea a terori$tilor) un loc (n care C'C!ul s!ar i dovedit dină ţ

1-5



"entru misiunile de (ncercuire $i salvare (n zone muntoase sau dede$ert.

5atorit anilor "etrecu i (n structurile NAT<) Au*ust eraă ţ amiliarizat cu *eo*ra ia re*iunii $i cuno$tea bine diversele

scenarii de misiune. Tactica ec i"ei de interven ie era aceea$i cuţ

a diverselor rami ica ii ale armatei Statelor nite din careţ

"roveneau solda ii (n$i$i. Neobi$nuit "entru Au*ust eraţ ă necesitatea de a salva o "ersoan at2t de a"ro"iat . 5ar) a$aă ă cum (l (nv ase ?iet (n ietnam) nu trebuia s se team de cevaăţ ă ă neobi$nuit. Necunoscutul (nsemna doar ceva nou) nimic maimult.

3n tim" ce colonelul "arcur*ea din "riviri r ile) %s i Donda seă ţ a"ro"ie. Au*ust ridic oc ii. Donda inea (n m2n dis"ozitivulă ţ ă tele onic securizat TAC!SAT) cu"lat la antena aeronavei C! 4 >.

H 5a) soldatI rosti Au*ust.H 5omnule) cred c!ar trebui s asculta i asta) s"use Donda.ă ţH 5es"re ce e vorbaIH 6 un mesa# rece" ionat "rin LA (n urm cu "atru minute)ţ ă

veni r s"unsul.ăLA era denumirea "rescurtat a liniei tele onice active) care)ă

atunci c2nd era a"elat ) cea le* tura automat cu >ob Derbertă ă ă $i cu o"eratorul radio al ec i"ei de interven ie. Atunci c2ndţ ec i"a de interven ie se a la (n misiune) le* tura se cea "rinţ ă ă dis"ozitivul TAC!SAT. Numai c2teva "ersoane cuno$teau num rul ă LA: "re$edintele) senatoarea +o- $i zece dintre membriiconducerii Centrului de Comand . ă

Au*ust ridic "rivirea c tre Donda.ă ăH 5e ce n!am ost anun at imediat du" rece" ionareaţ ă ţ

a"eluluiI (ntreb el cu as"rime (n *las.ăH 3mi cer scuze) domnule) r s"unse Donda. S"eram s "otă ă

desci ra mesa#ul (nainte de a vi!l (nm2na. Nu voiam s v "ierde iă ă ţ tim"ul cu ni$te date incom"lete.H 5ata viitoare nu te mai *2ndi la tim"ul meu) (l s tui ă

Au*ust. 3n cel mai bun caz) i!a$ "utea i de a#utor.ţH Am (n eles. 3mi "are r u) domnule.ţ ăH 6i) s"une!mi ce avem aiciIH < serie de semnale sonore) anun Donda. Cineva ne!aţă

contactat) a"oi a a" sat "e tastele cu anumite numere) (ntr!oă

succesiune care se re"et . ăAu*ust lu rece"torul) iar a"oi ($i astu" urec ea r masă ă ă ă liber "entru a "utea auzi. Se auzeau nou semnale sonore cuă ă

1-"



tonalit i di erite) du" care secven a se re"eta.ăţ ă ţH Nu e vorba de un num r de tele on) s"use Au*ust.ăH Nu) domnule) con irm Donda.ăAu*ust ascult din nou. P rea o melodie stranie) discordant .ă ă ăH Presu"un c iecare tonalitate cores"unde anumitor litereă

de "e tastatura tele onului.H 5a) domnule) (ncuviin Donda. Am "arcurs combina iileţă ţ "osibile) dar nici una dintre ele nu are sens.

Donda (i (ntinse lui Au*ust o oaie de 2rtie. Colonelul citi demai multe ori $irul de ci re: @@B@8B 1. Au*ust arunc o "rivireă la tastatura dis"ozitivului tele onic. Num rul combina iiloră ţ "osibile era im"osibil de calculat (n minte. Colonelul recitimesa#ul. 6ra) (n mod si*ur) un mesa# codi icat $i numai o sin*ur ă "ersoan era ca"abil s transmit a$a ceva "rin LA.ă ă ă ă

7ike 'od*ers.H Soldat) e-ist vreo "osibilitate ca acest semnal s i ostă ă

transmis de la C'CI (ntreb Au*ust.ăH 5a) domnule) s"use Donda. Ar i "utut utiliza unul dintre

tele oanele cu"late la calculatoare.H 5ar ar i ost nevoie ca acestea s ie "ornite) (n vreme ce oă

"ersoan ar i tastat seria de ci re) nuIăH 6-act) domnule) r s"unse Donda. Pe de alt "arte) num rulă ă ă

ar i "utut i ormat de la un tele on celular cu"lat la com"uter $itransmis ulterior "rin antena "arabolic . Ar i ost mai u$or deă realizat r s !$i dea nimeni seama.ă ă ă

Au*ust (ncuviin din ca". A$adar) C'C!ul revenea la via .ţă ţă nul dintre membrii ec i"ei era) du" toate "robabilit ile) celă ăţ

care transmisese mesa#ul. Pentru a "une (n unc iune a"aratura)ţ m2inile trebuiau s !i ie libere) ceea ce (nsemna c i se iviseă ă "robabil $i ocazia de a trimite mesa#ul.

H Centrul de Comand a rece" ionat cu si*uran mesa#ul)ă ţ ţă s"use Au*ust. ezi dac au reu$it s a le mai multe.ă ăH %mediat) domnule) re"lic Donda.ă

Transmisionistul se a$ez l2n* Au*ust. 3n tim" ce acestaă ă (ncerca s ia le* tura cu biroul lui >ob Derbert) "entru a a laă ă dac cei de la Centru reu$iser s * seasc o solu ie) Au*ust niciă ă ă ă ă ţ m car nu se osteni s (ncerce s se concentreze asu"ra r ilor.ă ă ă ă ţ Concizia mesa#ului $i a"tul c acesta era codat nu ar tau) c2tu$iă ă

de "u in) c situa ia lui 'od*ers s!ar i (mbun t it (n vreun elţ ă ţ ă ăţ sau altul.

1-



25

Luni, ora 22:38,+$u eli, Turcia

5e ast dat ) 7ike 'od*ers nu mai avea de ales. 3n oc ii luiă ă 7a mud se citea dorin a de a ucide. ,eneralul nici m car nu maiţ ă a$te"t ca 7a mud s s 2r$easc de num rat "2n la trei. 5eă ă ă ă ă

(ndat ce Dasan (i tradusese ordinul "rin care i se cerea să ă

coo"ereze) 'od*ers ($i ridicase m2inile) (n semn de acce"tare.H 6!n re*ul ) rosti el "e un ton ot r2t. Am s v s"un tot ceă ă ă ă vre i s $ti i.ţ ă ţ

Dasan traduse. 7a mud $ov i o cli" ) (n vreme ce 'od*ers (lă ă "rivea int .ţ ă

6ra lim"ede c 7a mud ($i savura victoria asu"ra lui 'od*ers.ă Ca"itul2nd imediat) americanul nu cuse dec2t s !i s"orească ă ă bucuria. Pentru sirian) con$tiin a a"tului c (nvinsese era sin*uraţ ă care (l (m"iedica s!o ucid "e 7ary 'ose) l s2ndu!se condus deă ă ur sau de r zbunare. 6-ista (nc o $ans ca terori$tii s ieă ă ă ă ă o"ri i) mai ales dac Centrul de Comand rece" iona $i reu$ea sţ ă ă ţ ă desci reze mesa#ul tele onic transmis de 'od*ers. ,eneralul ($iscosese tele onul din buzunarul c m $ii) unde i!l v2r2se Dasană ă ceva mai devreme. C2t tim" usese a"lecat deasu"ra tra"ei din"odea) (l "ro*ramase $i) c2teva minute mai t2rziu) c2nd serezemase de unitatea central a com"uterului) (l a$ezase (nă l ca$ul s u. Le* tura cu satelitul se realiza automat. Cone-iuneaă ă ă cu ordinatorul decu"la bateria intern a tele onului celular.ă

Tele onul nu avea s "oat "rimi a"eluri dec2t du" re"unerea (nă ă ă unc iune a sistemului.ţ

'evenind la desc iz tura din "odea) 'od*ers conectaă acumulatorul la cele mai z*omotoase dintre a"aratele a late (ninteriorul C'C!ului. C2nd) (n s 2r$it) com"uterul reveni la via ) ţă "ornir $i instala ia de aer condi ionat $i sistemul de si*uran )ă ţ ţ ţă care (nce"u s iuie abia audibil deoarece *eamul "ortiereiă ţ r m sese cobor2t. Sirienii nu auzir tic itul surd al tele onului)ă ă ă ă care transmitea a"el du" a"el. 5ou minute mai t2rziu) toateă ă bateriile iind conectate) 'od*ers ($i scoase "icioarele le*ate din

1--



interiorul com"artimentului de alimentare.H Dasan) s"une!i cole*ului t u c totul e "re* tit $i suntă ă ă

dis"us s coo"erez) anun 'od*ers. 3mi "are r u c v!am indusă ţă ă ă (n eroare (n "rivin a destina iei acestei ur*onete. Promite!i dinţ ţ "artea mea c nu se va mai (nt2m"la.ă

'od*ers ($i cobor( "rivirea c tre 7ary 'ose. S rmana at abiaă ă ă

mai res"ira. P rea c se ab inea cu *reu s vomite.ă ă ţ ă7a mud o smuci de " r.ăH Tic losuleK scr2$ni Pu"s a ) (ncerc2nd s se elibereze.ă ăH Ab ine!te) Pu"s a K (l avertiz 'od*ers) care (ncerca) laţ ă

r2ndu!l s u) s !$i (n bu$e rustrarea $i uria.ă ă ăDasan (ncuviin din ca" (n direc ia lui 'od*ers:ţă ţH 7 bucur c (n s 2r$it ai a#uns s vezi lucrurile din "unctulă ă ă

nostru de vedere.'od*ers nu!i r s"unse. Nu avea nimic de c2$ti*at dac i!ar iă ă

e-"licat ce " rere avea des"re ni$te indivizi care ($i a*itauă armele) amenin 2nd un civil le*at $i ne(narmat. 3n acesteţ momente) *eneralul nu!$i dorea dec2t ca terori$tii s r m2n (nă ă ă "artea din a a ur*onetei) de"arte de com"uter $i de tele onulţă s u.ă

7a mud o (m"inse "e 7ary 'ose c tre %bra im) care oă imobiliza. Liderul sirienilor se a"ro"ie de 'od*ers) care (i ie$i (n

(nt2m"inare) c2nd un salt (nainte. Se o"ri l2n* cel laltă ă ă calculator $i ($i a$ez o m2n (ncura#atoare "e um rul luiă ă ă Pu"s a .

7a mud i se adres lui Dasan) care traduse imediat:ăH 7a mud ( i cere s vorbe$ti.ţ ă'od*ers ridic "rivirea s"re 7a mud. +uria acestuia se maiă

domolise) ceea ce era un semn bun. 'od*ers "re era s " strezeă ă un tem"o c2t mai lent $i un nivel rela-at al conversa iei) "entru aţ le o eri celor de la Centrul de Comand r *azul necesar "entru a!ă ăi rece" iona mesa#ul. oia ca ei s (ndre"te instrumentele deţ ă detec ie ale unui satelit asu"ra C'C!ului) dac nu a"ucaser s!oţ ă ă

ac "2n atunci. Pe de alt "arte) s"era ca) dezv luind o "arteă ă ă ă dintre "osibilit ile C'C!ului) terori$tii s nu (ncerce s a le "rinăţ ă ă "ro"riile mi#loace mai multe9 ca de e-em"lu) cum s accesezeă com"uterele de (nalt securitate de la Fas in*ton. 5ac cei careă ă

(i ca"turaser ar i cunoscut "oten ialul C'C!ului) si*uran aă ţ ţ

na ional $i vie ile multor a*en i ar i ost (n mare "ericol. 3nţ ă ţ ţ acest caz) 'od*ers n!ar mai i avut dec2t solu ia inal : s a"eseţ ă ă tastele care scurtcircuitau (ntrea*a a"aratur a C'C!ului)ă

200



indi erent ce!ar i urmat du" aceea.ăH Aceasta este o unitate de su"rave* ere a"ar in2nd Statelorţ

nite) (nce"u 'od*ers. rm rim comunica iile "rin radio.ă ţ3n tim" ce Dasan (i traducea lui 7a mud) 'od*ers (l sim i "e ţ

Pu"s a zb t2ndu!se.ă

H 5omnule *eneral) mai bine l sa i!i s ne ucid ) $o"ti el.ă ţ ă ă

H ,uraK %!o retez 'od*ers.ăDasan se (ntoarse din nou c tre 'od*ers.ăH 7a mud vrea s $tie dac a i ost la curent cu ceea ce amă ă ţ cut azi.ăH Nu) r s"unse 'od*ers. 6 "entru (nt2ia oar c2nd această ă ă

unitate unc ioneaz . 3nc mai aveam de cut o serie deţ ă ă ă veri ic ri.ă

Dasan traduse. 7a mud (l ascult ) a"oi ar t c tre miniantenaă ă ă ă "arabolic .ă

H Ai "utea transmite un mesa# de aiciI (ntreb Dasan.ăH Prin satelitI (ntreb 'od*ers) (n tim" ce (n minte (i (ncol eaă ţ

o umbr de s"eran . 5a. 5a) si*ur c se "oate.ă ţă ăH 7esa#e "rin intermediul com"uterului $i mesa#e vocale) (n

e*al m sur I se interes Dasan.ă ă ă ă'od*ers (ncuviin din ca". 5ac 7a mud avea de *2nd sţă ă ă

utilizeze C'C!ul ca "e un me*a on) cu at2t mai bine. Ast el)Centrul de Comand avea s !i "oat ine sub urm rireă ă ă ţ ă ascult2ndu!i sau vizion2ndu!i mesa#ele.

7a mud z2mbi $i (i s"use ceva lui %bra im. Acesta r s"unseă (ncrez tor. 7a mud vorbi din nou) iar de data asta %bra im oă "rinse "e 7ary 'ose cu cel lalt bra $i o trase du" el) a ar dină ţ ă ă cabin .ă

H Ce aciI (ntreb 7ary 'ose (ns" im2ntat . 5omnuleă ă ă *eneralK 5omnule *eneralK

H L sa i!o (n "aceK ceru 'od*ers. Am ost de acord s vă ţ ă ă s"unem tot ce vre iKţ3nce"u s o" ie c tre 7a mud.ă ţ ă ăH 5ac ave i nevoie de cineva) lua i!m "e mineKă ţ ţ ăDasan (ncerc s !l re in . 'od*ers (l a"uc de " r) dar nu reu$iă ă ţ ă ă ă

s !$i men in ec ilibrul. Dasan (l (m"inse) arunc2ndu!l (nă ţ ă com"artimentul din "odea a lat cel mai a"roa"e. Sondra (ntinsem2na s !l a#ute) dar el (i cu semn s !l lase (n "ace. 5acă ă ă ă

terori$tii aveau de *2nd s loveasc (n cineva) "re era s ie elă ă ă acela. Sondra r mase a$ezat "e mar*inea desc iz turii dină ă ă "odea.

201



H 7!am "urtat rumos cu tineK i" Dasan.ţ ă3% scui" (n a "e 'od*ers $i url :ă ţă ăH AnimaluleK Nu meritaiKH Aduce i!o (na"oiK se r sti 'od*ers la Dasan. Am s ac totţ ă ă

ce (mi cere i.ţ

H Taci din *ur Kă

H NuK re"lic 'od*ers. Am avut o (n ele*ereKă ţ7a mud se a"ro"ie $i!$i a inti "istolul asu"ra lui 'od*ers.ţ

6-"resia de "e c i"ul lui r mase la el de im"enetrabil ) (n tim"ă ă ce!i s"unea c2teva cuvinte lui Dasan.

Dasan ($i trecu m2na "rin " r.ăH 7!ai (n uriat de*eaba) domnule 'ambo) (i s"use acesta.

%bra im o duce "e emeie la motocicleta turcului. Ne va urm ri ă de la o anumit distan . 7a mud ( i ordon s olose$tiă ţă ţ ă ă com"uterele "entru a (m"iedica satelitul s ne detecteze. 5acă ă vom i o"ri i) %bra im (i va scoate oc ii etei $i o va " r si (nţ ă ă de$ert.

'od*ers (n#ur (n *2nd. Se re"ezise orbe$te (n ca"can )ă ă nereu$ind dec2t s ($i ac din Dasan un inamic. 6ra momentulă ă s ac un "as (na"oi $i s (ncerce s *2ndeasc lo*ic.ă ă ă ă ă

Dasan (l trase "e 'od*ers (n "icioare $i!l (m"inse "e unuldintre scaunele din a a com"uterului. 3ntre tim") 7a mud vorbiţ din nou.

H 7a mud s"une c!ai "ierdut "rea mult tim") traduse Dasan.rem s vedem cum arat ur*oneta v zut din satelit.ă ă ă ă

'od*ers cl tin din ca":ă ăH Nu avem "osibilitatea s Mă7a mud se (ntoarse $i o lovi "e Sondra) intindu!i a a. 6aţ ţ

antici" lovitura $i se l s "e s"ate) atenu2ndu!i e ectul. Seă ă ă r sturn ) dar se ridic imediat) "rivindu!l s id tor "e 7a mud.ă ă ă ă

'od*ers avu senza ia c usese el (nsu$i lovit. Turnura luatţ ă ă de situa ie (m"insese nevoia de lo*ic (ntr!un cotlon (nde" rtat alţ ă ă min ii. 3l "rivi "e Dasan cu ur $i s"use:ţ ă

H S"une!i lui 7a mud c ) dac se mai atin*e de vreunulă ă dintre oamenii mei) nu mai ob ine nimic de la mine.ţ

7a mud rosti c2teva cuvinte) "e un ton iritat.H 7a mud s"une c o va omori (n b taie dac nu aci ce i!aă ă ă ţ

cerut) traduse Dasan.

H a la i "e o "ro"rietate a Statelor nite) i!o reteză ţ ă 'od*ers. S"une!i lui 7a mud c nu voi asculta de ordinele unuiă dictator. S"une!i) lua!te!ar dracuEK insist 'od*ers) olb2ndu!seă

202



la Dasan.Dasan se su"use. C2nd termin de vorbit) 7a mud ($i luă ă

av2nt "entru a o lovi din nou "e Sondra. Av2nd m2inile libere) ea ($i (ncruci$ antebra ele $i (i bloc lovitura. Concomitent) (i a"ucă ţ ă ă "iciorul $i) ridic2ndu!l "e al s u) (l (m"inse c2t colo "e 7a mud.ă

Acesta se cl tin $i d du (na"oi) *ata s !$i "iard ec ilibrul.ă ă ă ă ă

H Arde!lK scr2$ni Co ey.rl2nd (n uriat) 7a mud se re"ezi (nainte $i strivi cu c lc2iulă

*enunc iul st2n* al emeii) a"oi ($i lans v2r ul "iciorului) izbind!ăo (n b rbie. 6a nu a"ucase s reac ioneze $i se "r bu$i) lovindu!ă ă ţ ăse de "eretele cabinei. 7a mud nu se o"ri) ci izbi cu c lc2iul (nă "2ntecele ei. >ra ele etei se (nmuiar $i (nce"u s *2 2ie)ţ ă ă

(ncerc2nd s res"ire.ăH Pentru numele lui 5umnezeu) o"re$te!teK stri* ?atzen.ă7a mud o mai lovi de dou ori (n "ie"t "e Sondra) care *emuă

de durere. rm toarea izbitur inti (n *ur . Cu iecare lovitur )ă ă ţ ă ă scli"irea de ur din oc ii lui ?atzen devenea tot mai a"ri* . Aveaă ă oc ii a inti i asu"ra sirienilor) a"oi se (ntoarse c tre 'od*ers.ţ ţ ă

H < ucide) rosti ?atzen. Pentru numele lui 5umnezeu) cevaKă'od*ers era m2ndru de Sondra. 6ra *ata s se sacri ice "entruă

ara ei. 5ar nu "utea s (n* duie a$a ceva. 3n ciuda celor "e careţ ă ă le s"usese des"re dictatori) era convins c democra ia avea maiă ţ mult de c2$ti*at dac Sondra 5e onne avea s r m2n (n via .ă ă ă ă ţăH 6!n re*ul ) o s ac ce mi!a i cerut) s"use 'od*ers.ă ă ţ

7a mud (ncet ) iar Sondra (ncerc s se ridice (n ca"ulă ă ă oaselor. ,ura $i obra#ii (i erau "line de s2n*e. 5esc ise oc ii $i"rivi s"re ?atzen) care r su l u$urat.ă ă

'od*ers se "rinse de mar*inea mesei $i se r suci) a$ez2ndu!ăse "e scaun. 'idic2ndu!$i m2inile s"re tastatur ) $ov i din nou.ă ă 5ac ar i ost im"lica i doar el $i Pu"s a ) "oate c iar $i ?atzenă ţ $i Co ey) le!ar i "utut s"une sirienilor s se duc dracului. 5ară ă atunci c2nd cedase "rimei cereri) demonstrase c voin a saă ţ "utea i (n r2nt . Atac2ndu!l "e Dasan) "ierduse s"eran a de aă ţ reu$i vreodat s !i dezbine "e terori$ti. +usese o "rostie dină ă "artea lui) dar acum nu mai era nimic de cut. 6ra obosit $i seă temuse "entru 7ary 'ose. Acum nu!i mai r m2neau dec2t două ă atuuri "e care le "utea arunca (n #oc: "ro"ria via $i elementul!ţăsur"riz . C2t vreme era (n stare s m2nuiasc a"aratura C'C!ă ă ă ă

ului) terori$tii aveau s !i cru e via a. %ar c2t tim" avea s r m2nă ţ ţ ă ă ă viu) "utea oric2nd s !i ia "rin sur"rindere.ăCu o sin*ur condi ie) ($i aminti 'od*ers. ine! i irea. Nu! iă ţ Ţ ţ ţ

203



"ierde cum" tul.ă7a mud vorbi) iar Dasan (ncuviin a din ca".ţH rem s !l vedem "e %bra im (n ima*inea aia) (i s"use cel dină

urm lui 'od*ers. Convin*e!te c !l vom "utea vedea $i "e el.ă ă3n tim" ce 7a mud $i Dasan "riveau "este umerii s i) 'od*ersă

"orni "ro*ramul de contactare a >N'!ului. rm2nd instruc iunileţ

a i$ate "e ecran) tast coordonatele $i ceru o ima*ine luat dină ă satelit a zonei (n care se a lau. ' su larea i se o"ri (n *2t atunciă c2nd "e monitor se ivi r s"unsul: %ma*ine (n curs deă desc rcare;.ă

La naibaK ($i zise 'od*ers. La naibaK Sirianul $tia $i el s ă citeasc (n limba en*lez .ă ă

H %ma*ine (n curs de desc rcare) silabisi Dasan) a"oi se *r biă ă s !i traduc lui 7a mud) (nainte de a ad u*a: Asta (nseamn că ă ă ă ă $i altcineva a solicitat aceea$i in orma ie. CineIţ

H Ar "utea i oricare din serviciile de in orma ii militare de laţ Fas in*ton) r s"unse 'od*ers) c2t se "oate de sincer.ă

5u" mai "u in de dou zeci de secunde) aveau "osibilitateaă ţ ă s se vad "e ei (n$i$i) din s"a iu. %ma*inea aco"erea un s"a iuă ă ţ ţ cu latura de "atru sute de metri) aria standard de su"rave* ere.

7a mud " rea mul umit de ceea ce (i era dat s vad . 3iă ţ ă ă adres c2teva cuvinte lui Dasan.ă

H 7a mud vrea s a li cine altcineva se mai uit la noi.ă ăN!avea nici un rost s mint acum. 3n sc imb) terori$tii ar iă ă omor2t!o (n b taie "e Sondra) a"oi ar i luat la r2nd un altă "rizonier. 'od*ers atinse o "icto*ram ce (n i$a un satelit $i oă ăţ list scurt a utilizatorilor conecta i la acesta se ivi (n col ulă ă ţ ţ ecranului. 6rau doar doi: Centrul de Comand $i >iroul Na ională ţ de 'ecunoa$tere.

Dasan (i e-"lic lui 7a mud semni ica ia numelor celor două ţ ă institu ii) a"oi 7a mud emise din nou un ordin.ţH i!a cerut s (nc izi oc iul satelitului) rosti Dasan.Ţ ă

'od*ers nu mai ezit de data asta. na dintre c eile reu$iteiă (n situa iile care im"licau luarea de ostatici era s $tii c2nd sţ ă ă cedezi $i c2nd nu. Acum nu era momentul s se (nc " 2neze.ă ă ăţ

A"aratura C'C!ului nu!i "ermitea s deconecteze satelitul. <ă comand de acest el "utea veni doar de la >N'. Cu toateă acestea) C'C!ul "utea emite un semnal constant de bruia# care

s oculteze) (n ima*inile luate de satelit) o su"ra a cu latura deă ţă cincis"rezece kilometri. 3n acest el) C'C!ul devenea invizibil"entru orice orm de su"rave* ere electronic ) de la luminaă ă

204



normala la undele electroma*netice.'od*ers acces "ro*ramul destinat "rote# rii C'C!ului de oc iiă ă

sateli ilor inamici. 5u" ce (l (nc rc $i (nde" rt sistemele deţ ă ă ă ă ă "rotec ie) nu!i mai r mase dec2t s a"ese tasta 6NT6'.ţ ă ă

H ,ataK anun 'od*ers.ţă

Dasan traduse) iar 7a mud (ncuviin . 'od*ers a" s "eţă ă ă

tast .ăCei trei urm rir cum monitorul se um"lu de "arazi i) "2nă ă ţ ă

c2nd ima*inea dis" ru cu totul. Dasan se a"lec "este um rul luiă ă ă 'od*ers $i a" s "e butonul mouse!ului. Si*la >N'!ului $i cea aă ă Centrului de Comand dis" rur din lista celor care rece" ionauă ă ă ţ ima*inile transmise de satelit.

7a mud se ridic $i z2mbi. 3i vorbi (ndelun* lui Dasan) a"oi seă (ntoarse $i!$i scoase "un*a cu tutun din buzunarul c m $ii.ă ă

Dasan (l "rivi int "e 'od*ers.ţ ăH 7a mud vrea s m asi*ur c ai cut ceea ce ai "romis.ă ă ă ăH Am cut!o) s"use 'od*ers. Po i vedea cu oc ii t i.ă ţ ăH Am v zut o ima*ine dis" r2nd) s"use Dasan $i ar t c treă ă ă ă ă

buzunarul de la "ie"t al lui 'od*ers. +olose$te! i tele onul. Sunţ ă la cartierul vostru *eneral. reau s vorbesc cu su"eriorii t i.ă ă

'od*ers sim i cum (l cu"rindea iritarea) dar se str dui s "arţ ă ă ă calm. Poate c Dasan ar tase c tre el (n *eneral $i nu anumeă ă ă c tre buzunarul (n care (i v2r2se tele onul. 'od*ers (ncuviin dină ţă ca" $i (ntinse m2na c tre tele onul "lasat (n su"ortul de l2n*ă ă com"uter. 3l ridic $i (ncerc s a"ese) din aceea$i mi$care) "eă ă ă butonul de o"rire. ltimul lucru "e care $i!l dorea era ca sirieniis aud semnalele sonore ale succesiunii de ci re "e care oă ă "ro*ramase "entru transmitere.

72na lui Dasan 2$ni (nainte) a"uc2ndu!l "e 'od*ers deţ (nc eietura m2inii. Nu reu$ise s a"ese (nc "e buton.ă ă

H Ce aciI se r sti Dasan. nde i!e tele onulIă ţH L!am "ierdut "e undeva) r s"unse 'od*ers.ăH ndeI (ntreb Dasan.ăH Dabar n!am) re"lic 'od*ers. Pe!a ar ) b nuiesc. Sau aiciă ă ă

(n untru) s!ar "utea s i c zut "e "odea) c2nd am ost (m"insă ă ă sau lovit.

Dasan se (ncrunt .ăH Ce se (nt2m"l Iă

H La ce te re eriI (ntreb 'od*ers) simul2nd uimirea.ăDasan ar t c tre tele on.ă ă ăH Sun .ă

205



2

Luni, ora 1(:42,Washin$ton, %&C&

7art a 7ackall discuta cu Ann +arris) "urt toarea de cuv2nt aă Centrului de Comand ) des"re cea mai bun modalitate deă ă "rezentare a misiunii lui Paul Dood (n a a "resei. 7art a eraţ a$ezat la birou) iar Ann lua noti e "e la"to"ul a lat al turi de ea)ă ţ ă

"e cana"eaua ta"i at cu "iele veritabil . 3m"reun ) (ncercau sţ ă ă ă ă ormuleze c2t mai "om"os declara ia de "res ) ve icul2ndţ ă e-"resii de *enul interven ie e-"loratorie; $i mediereţ di"lomatic ;) (n te-tul a lat (nc (n stadiul de "roiect. %deea eraă ă de a "rezenta misiunea lui Dood mai de*rab dre"t unaă di"lomatic ) nu una menit cule*erii de in orma ii) cum s!ar iă ă ţ "utut (n ele*e) av2nd (n vedere unc ia lui de director alţ ţ Centrului de Comand .ă

5eodat ) un nou "oto" " ru a se rev rsa (n biroul 7art ei. 7aiă ă ă (nt2i ($i cu a"ari ia >ob Derbert (n otoliul s u rulant) "entru aă ţ ă le anun a c reu$iser s desci reze secven a re"etat transmisţ ă ă ă ţ ă ă de la C'C.

H Am desci rat semnalul "ulsatoriu) vesti el "lin de m2ndrie.Semnalele sonore re"rezint ci rele @@B@8B 1) ceea ce seă traduce "rin C'C >??'O) care re"rezint abreviereaă a"ro-imativ a razei: C'C AL6A >6?AA ? 'O%. <amenii no$triă sunt du$i (n ie ul kurzilor sirieni) (n valea >ekaa.

C iar (n tim" ce >ob Derbert le e-"lica elul (n care sea#unsese la desci rarea codului) tele onul ata$at otoliului rulant

(nce"u s sune. Derbert ridic rece"torul. La cel lalt ca" t ală ă ă ă irului se a la C in*my Yau) unul dintre asisten ii s i) care voia sţ ă ă

(l anun e c to i sateli ii "ierduser din ima*ine C'C!ul.ţ ă ţ ţ ăH Cum se "oate una ca astaI (ntreb Derbert. Sunte i si*uriă ţ

c nu e vorba de o de ec iune a a"araturiiIă ţH C2t se "oate de si*uri) s"use C in*my. Pe o arie cu latura

de cincis"rezece kilometri nu rece" ion m dec2t "arazi i) ca $iţ ă ţ cum acolo ar i avut loc un bombardament nuclear.H 5ar ' yolite!ulI (ntreb Derbert.ă

20"



Sistemul ' yolite era un mic radiotelesco" s"a ial) a lat "e oţ orbit *eosta ionar la 1= === de kilometri de su"ra a a "lanetei.ă ţ ă ţ

Trimi 2nd un ascicul ca"tator concentrat c tre P m2nt) acestaţ ă ă era ca"abil s detecteze orice semnal electroma*netic) oric2t deă slab. Cea mai mare "arte a semnalelor "roveneau din re lec ia ţ

lateral a undelor emise) la (nt2lnirea cu anumite obiecte.ă

S"eciali$tii erau ca"abili s desci reze mesa#e sim"le) "ornind deă la aceste mici abera ii.ţ

H Ji ' yolite!ul a amu it) re"lic C in*my.ţ ăH Nu "oate i dec2t o und de inter eren emis de C'C)ă ţă ă

deduse Derbert.H A$a ne!am *2ndit $i noi) (ncuviin C in*my. Lucr m acumţă ă

la restabilirea contactului. Se "are (ns c de la bordul C'C!ului aă ă ost lansat un "ro*ram de bruia#. Nu vor s ne (n* duie s !iă ă ă

vedem.Derbert (l ru* "e asistentul s u s !l in la curent cu oriceă ă ă ţ ă

nout i (nre*istrate. La mai "u in de un minut du" aceea)ăţ ţ ă (nainte ca el s i a"ucat s !$i reia e-"lica iile cerute de 7art aă ă ţ des"re mesa#ul cu valea >ekaa) tele onul (nce"u din nou s sune.ă

H Te ascult) C in*.3ns de data asta la tele on nu era asistentul s u.ă ăH L2n* mine se a l cineva care dore$te s v vorbeasc .ă ă ă ă ăDerbert a" s "e butonul de am"li icare $i ridic "rivirea s"reă ă ă

7art a) mim2nd din buze: Mi*e.7art a se (ntoarse c tre tastatura com"uterului $i not :ă ă

Prioritate zero: Localiza i a"elul rece" ionat de tele onulţ ţ lui >ob Derbert. 6-"edia i imediat.ţ

Transmise mesa#ul "rin e!mail directorului o iciului deradiosu"rave* ere) Go n uirk) a"oi ascult conversa iaă ţ amorsat de >oă b Derbert.

H Ce vede i atunci c2nd (ncerca i s localiza i ur*onetaIţ ţ ă ţ (ntreb cel a lat la cel lalt ca" t al irului.ă ă ă

H 7ai (nt2i) s"une i!mi cu cine am onoarea de a discuta)ţ re"lic Derbert.ă

H Sunt unul dintre cei care au "us m2na "e ur*onet $i "eă ec i"a#ul vostru ormat din $ase oameni) r s"unse interlocutorul.ă

5ac vre i s r m2n $ase) nu cinci) v ro* s !mi r s"unde i laă ţ ă ă ă ă ă ă ţ (ntrebare.Derbert ($i (n* i i o re"lic acid .ţ ă ă

20



H Nu vedem nimic acolo unde ar trebui s se a le ur*oneta)ă rosti el.

H NimicI 5escrie i!mi acest nimic;.ţH Nu se v d dec2t "arazi i) "reciz Derbert. Puncte. Purici.ă ţ ăDerbert o urm rea din "riviri "e 7art a. Aceasta rece" ionaseă ţ

un mesa# de la uirk) care o anun a c localizarea era (n curs deţ ă

e ectuare. 5in acest moment) o iciul de radiosu"rave* ere maiavea nevoie de dou zeci $i cinci de secunde "entru a a la "ozi iaă ţ celui care a"elase.

H Ce "utem ace "entru voiI (ntreb Derbert "e un tonă amabil) relu2ndu!$i accentul s"eci ic de locuitor al t2r*uluiP iladel" ia din 7ississi""i. Poate c reu$im s discut m des"reă ă ă aceast M M des"re aceast situa ieI Poate vom * si o caleă Ăăă ă ţ ă "rin care s v a#ut m.ă ă ă

H cerem un sin*ur lucru. rem s ace i (n a$a el (nc2tă ă ţ *uvernul turc s nu ne (m"iedice s a#un*em $i s trecemă ă ă

rontiera) r s"unse cel lalt.ă ăH >ine(n eles) domnule) dar trebuie s (n ele*e i c nuţ ă ţ ţ ă

suntem (n m sur s le im"unem turcilor acest lucru.ă ă ăH a trebui s!o ace i) ceru interlocutorul. 5ac voi i nevoit sţ ă ă

v sun din nou) o voi ace numai "entru a v da "osibilitatea să ă ă auzi i (m"u$c tura care va curma via a uneia dintre iscoadeleţ ă ţ voastre.

< cli" mai t2rziu) (n rece"tor reveni tonul. 7art a (i cu luiă ă Derbert semnul victoriei.

H C'C!ul se a l e-act acolo unde $tiam c ar trebui s ie)ă ă ă anun ea. 3n a"ro"iere de <*uzeli) (n Turcia. Nu s!au mi$catţă deloc.

H Nu) dar se vor mi$ca (n cur2nd) s"use Derbert.7art a se roti (n scaunul cu s" tar (nalt) (ntorc2ndu!le s"ateleă

cole*ilor ei. A"oi ($i sun secretarul $i!i ceru s !i ac le* tura cuă ă ă ă biroul ambasadorului turc de la Fas in*ton.3n a$te"tare) Derbert (nce"u s bat darabana "e bra ulă ă ţ

otoliului rulant.H La ce te *2nde$ti) >obI (ntreb Ann +arris.ăH Nu!mi "ot scoate din minte a"tul c nu am cum s trimită ă

"e nimeni la <*uzeli su icient de re"ede) ca s "oat urm riă ă ă C'C!ul) r s"unse el. %ar dac am (ncerca s !i urm rim din s"a iu)ă ă ă ă ţ

n!am ob ine dec2t o arie "lin de *unoi sonor $i vizual.ţ ăH Ji nu e-ist nici o alt solu ieI insist Ann.ă ă ţ ăH Dabar n!am) re"lic Derbert iritat.ă

20-



6ra urios mai ales "e sine (nsu$i) deoarece se consideravinovat de cele (nt2m"late. Si*uran a C'C!ului se num ra "rintreţ ă res"onsabilit ile sale.ăţ

H 5ar dac le!am cere a#utorul ru$ilorI su*er Ann. Paul eă ă "rieten cu *eneralul <rlov. Poate c "ro"riul lor Centruă

<"era ional din Sankt Petersbur* ar "utea s ca"teze o ima*ineţ ă

a C'C!ului.H Am montat la bordul C'C!ului un dis"ozitiv care s ă

(m"iedice detectarea unit ii noastre de c tre sateli ii ru$i)ăţ ă ţ r s"unse Derbert. Poate c Paul e "rieten cu <rlov) dar 7oscovaă ă $i Fas in*tonul n!au de" $it (nc stadiul "olite ii distante.ă ă ţ

%zbind cu "umnul (n "alma desc is ) ad u* :ă ă ăH Construim cea mai so isticat unitate mobil de cule*ere aă ă

in orma iilor $i) (nc de la "rima misiune) ne trezim orbi i deţ ă ţ "ro"riile a"arateK 5ar ceea ce e $i mai r u e a"tul c terori$tii auă ă acces la noul nostru sistem S%NC,A'S! .

H La ce olose$teI (ntreb Ann.ăH Sistemul 7ono!Canal de 6misie!'ece" ie de (naltţ ă

+recven ) e-"lic Derbert) e un a"arat radio care sc imbţă ă ă aleatoriu recven ele "e "arcursul unei sin*ure transmisii.ţ 5is"ozitivele de acest el) cele olosite de armata noastr ) acă a"ro-imativ c2teva sute de salturi de recven "e secund .ţă ă A"aratul nostru e ca"abil s sc imbe recven a de $a"te mii deă ţ ori "e secund . C iar dac mesa#ul transmis e ca"tat de ună ă satelit) decodi icarea lui devine) "ractic) im"osibil . %ar cei careă au "us st "2nire "e C'C au acum la dis"ozi ie at2t emi torul)ă ţ ţă c2t $i rece"torul.

7art a le cu semn s tac ) (n tim" ce sc imb c2tevaă ă ă ă cuvinte cu secretarul e-ecutiv al ambasadei. Derbert se cu und ă

(ntr!o t cere "lin de *2nduri ne*re. C2nd termin de vorbit)ă ă ă 7art a se roti din nou cu a a c tre cei doi. 6ra (ncruntat .ţ ă ăH a trebui s mai a$te"t m) s"use ea.ă ă

H Ce se (nt2m"l I vru s a le Ann.ă ăH Peste cincis"rezece minute voi sta de vorb cu doamnaă

ambasador ?ande des"re cererea de neinterven ie a terori$tilor)ţ e-"lic 7art a. Ad#unctul ei nu crede (ns c vom reu$i s c demă ă ă ă ă la (nvoial . Ambasadoarea a "rimit ordine ur*ente "entru a aceă tot ce!i st (n "utin "entru ca atentatorii s ie de"ista i $iă ţă ă ţ

"rin$i) vii sau mor i. 5e a"t) trebuie s ne a$te"t m la "resiuniţ ă ă serioase "entru a le dezv lui turcilor tot ce $tim.ăH Sincer s iu) nu!i condamn deloc) rosti Derbert) "e acela$iă

210



ton moroc nos. Nu ne!ar strica nici nou "u in ermitate (nă ă ţ ă decizii.

H Gusti ie oarb ) asta vreiI interveni 7art a. 5re"tate ca "eţ ă vremea lin$a#elorI

H Nu) re"lic Derbert. Pur $i sim"lu dre"tate. Nu (n*ri#or ri (nă ă

"rivin a eventualelor consecin e. S nu ne mai (ntreb m careţ ţ ă ă

ar ne va t ia a"rovizionarea cu "etrol dac acem una) careţ ă ă ă cor"ora ie ($i va scoate banii din b ncile noastre dac acemţ ă ă ailalt ) sau care or*aniza ie se va (n uria dac !i vom asu"ri ra iiă ţ ă ţ

(ntru convin*eri. < ast el de dre"tate (mi doresc.H 5in ne ericire) o ast el de dre"tate nu se "otrive$te unei 2ri ţ

ca a noastr ) re"lic 7art a. Gudecata cum" nit e cea care aă ă ă ă adus na iunii noastre m re ie.ţ ă ţ

H Ji vulnerabilitate) com"let Derbert) a"oi o t . Dai s l s mă ă ă ă ă discu ia asta "entru alt dat ) c2nd vom sta (n a a uneiţ ă ă ţ

(n* e ate) du" ce vom i rezolvat situa ia.ţ ă ţAr t s"re com"uterul 7art ei.ă ăH rei s ii dr *u s !mi a i$ezi o art a TurcieiIă ă ţă ă ă7art a se su"use) iar Derbert ($i (m"inse scaunul "2n dincoloă

de birou.H ,rani a dintre Turcia $i Siria are o lun*ime de a"ro-imativţ

"atru sute cincizeci de kilometri) s"use el. 5ac am inter"retată corect mesa#ul codi icat transmis de 7ike $i cred c a$a stauă lucrurile) C'C!ul se va (ndre"ta c tre valea >ekaa. Aceastaă

(nce"e la a"ro-imativ trei sute de kilometri s"re sud!vest de<*uzeli.

7art a m sur (ntre de*etul ar t tor $i cel mare distan aă ă ă ă ţ res"ectiv ) a"oi o com"ar cu scara r ii) a i$at (n "artea deă ă ă ţ ă

#os a ecranului.H Se "are c (ntre <*uzeli $i 7editerana sunt mai "u in de oă ţ

sut cincizeci de kilometri de rontier .ă ăH %ar C'C!ul va urma un coridor c iar mai (n*ust) (i atraseaten ia Derbert. Av2nd (n vedere rev rsarea 6u ratului (n urmaţ ă distru*erii bara#ului) vor i nevoi i s se men in (ndea#uns deţ ă ţ ă de"arte c tre vest de albia ireasc a luviului) "entru a cobor() (nă ă cele din urm ) direct c tre sud. Asta (nseamn c vor traversaă ă ă ă

rontiera undeva de!a lun*ul unei benzi cu l imea de cel mult oăţ sut de kilometri.ă

H 5ar r m2ne o "or iune (ndea#uns de mare de cercetat) nu!iă ţ a$aI (ntreb Ann +arris.ăH 6-act. %ar survolarea de c tre turci a re*iunii res"ective cuă

211



avioane sau elico"tere nu va i c2tu$i de "u in discret ) ad u*ţ ă ă ă 7art a.

H S!ar "utea s nu avem nevoie de su"rave* ere aerian )ă ă interveni Derbert. %ar o sut de kilometri nu!i c iar at2t de mult)ă dac $tii unde anume s cau i.ă ă ţ

3ntinse m2na s"re ecran $i tras o linie de!a curmezi$ulă

Turciei) c tre Liban.ăH < mare "arte a terenului din acea re*iune nu va i

avorabil de"las rii C'C!ului. 6-ist doar unul sau dou drumuriă ă ă ă "racticabile (n zon . 5ac a$ reu$i s * sesc "e cineva care ară ă ă ă avea oameni de le* tur de!a lun*ul $oselelor res"ective) le!amă ă "utea lua urma destul de u$or.

H n tele on r ir) s"use 7art a.ă ăDerbert (ncuviin .ţăH Cum ai s"usI n tele on r irI se mir Ann.ă ă ăH 6-act) con irm Derbert. om olosi o re ea de oameniă ţ

"osta i la erestrele caselor lor) (n v2r ul dealurilor sau "rin "ie e.ţ ţ 6i vor ra"orta "rin tele on omului nostru) care ne!ar ine la curentţ cu "ro*resul intei. 6 o metod "rimitiv ) dar c2t se "oate deţ ă ă e icient . Sin*urele "robleme care ar "utea a" rea ar iă ă scur*erile de in orma ii din interiorul re elei. Terori$tii ar "uteaţ ţ a la c au devenit inta observa iilor noastre.ă ţ ţ

H 3n ele*) s"use Ann.ţH 5ar nu cred c asta va i cu adev rat o "roblem ) dac mă ă ă ă ă voi "utea olosi de oamenii la care m!am *2ndit) ad u* Derbertă ă $i "rivi din nou arta. 5ac destina ia terori$tilor e valea >ekaa)ă ţ

(nseamn c ec i"a de interven ie va trebui s aterizeze la Telă ă ţ ă Ne . Presu"un2nd c vom reu$i s ob inem acordul Con*resuluiă ă ţ "entru a mer*e mai de"arte) ec i"a se va de"lasa c tre nord)ă "rin Liban) c tre valea >ekaa. 5ac omul nostru de le* tur i!ară ă ă ă "utea (nt2lni acolo) am avea $anse s !i salv m "e ai no$tri.ă ăH Poate c iar $i C'C!ul) ad u* 7art a.ă ă

Derbert ($i (ntoarse otoliul rulant $i "orni (n vitez c tre u$ )ă ă ă s"un2nd:

H 6 o idee $i (nc una destul de bun ) care merit (ncercat .ă ă ă ă Am s v anun ce!am reu$it s rezolv.ă ă ţ ă

5u" "lecarea lui Derbert) Ann cl tin din ca".ă ă ăH 6 uimitor cum "oate s devin Duck +inn din Games >ond (nă ă

numai c2teva minute.H 6 cel mai bun) (ncuviin 7art a. S"er s a#un* "entruţă ă ă ceea ce avem de dus la bun s 2r$it.

212



2"

Luni, ora 23:2#,0ir at Shmona

A$a e mult mai bine) ($i zise +ala S ibli. T2n rul zvelt st tea (n a a o*linzii (nalte i-ate "e u$aă ă ţ

dula"ului din *arsoniera sa $i ($i aran#a tradi ionalulţ *affi e', oe$ar (n carouri albe $i ro$ii "etrecut (n #urul ca"ului. Seă ă

convinse c aceasta (i st tea a$a cum se cuvenea) a"oi scutură ă ă m trea a c zut "e umerii uni ormei de "oli ist de un verde!"al.ă ţ ă ă ţ# mult, mult mai bine.5u" ce "etrecuse $a"te ani lun*i $i *rei (n cadrul tru"elor deă

recunoa$tere israeliene Sayeret DaE5ruzim) +ala sim ise acutţ nevoia unei sc imb ri. 3nainte de a i intrat (n "oli ie) nici m cară ţ ă nu!$i amintea c2nd anume "urtase ultima oar o uni ormă ă curat . ni orma sa de membru al Sayeret DaE5ruzim) de ună verde ceva mai (nc is) era mereu (mbibat cu noroi) sudoare sauă s2n*e. neori era s2n*ele s u) dar cel mai adesea era al altora.ă Pe ca" "urtase mult mai des o beret verde sau o casc ) nuă ă tradi ionalul turban. Nu de alta) dar n!ar i ost deloc indicat ca)ţ "rivind dintr!o tran$ee ori de du" vreun zid) vreun soldată israelian mai zelos s !l ia dre"t un intrus $i s !l (m"u$te.ă ă

+ala se mai "rivi o dat (n o*lind . 6ra m2ndru de mo$tenireaă ă sa $i) (n e*al m sur ) de "atria sa ado"tiv . Stinse lumina)ă ă ă ă

(nc ise ventilatorul de "e no"tier $i desc ise u$a.ăAerul r coros al no" ii era d t tor de "ros"e ime. Atunci c2nd)ă ţ ă ă ţ

(m"linind dou zeci $i $a"te de ani) se (nrolase (n or a de "oli ie aă ţ ţ acestei mici a$ez ri) ceruse un "ost de control de tra ic "e tim"ă de noa"te. Activitatea sa (n cadrul Sayeret DaE5ruzim usese at2tde intens $i teribil deă Bierbinte, (nc2t sim ea nevoia unei "auze.ţ 6ra tim"ul ca bronzul "e care soarele i!l (nti" rise "e a s maiă ţă ă " leasc ) ast el (nc2t ridurile dese din col ul oc ilor s nu maiă ă ţ ă ias c iar at2t de tare (n eviden . 6ra tim"ul s lase vec iloră ţă ă r ni r *azul necesar de a se vindeca $i nu era vorba doar deă ă mu$c ii s 2$ia i de *loan e) ci $i de b t turile "e care le mai aveaţ ţ ă ă de "e urma lun*ilor mar$uri de "atrulare) de z*2rieturile

213



"rovocate de bolovanii ascu i i $i de s"ini) (n tim" ce se t2raţ ţ "entru a lua "rin sur"rindere vreun *ru" de terori$ti) de r nile ă "rovocate s"iritului de nevoia de a tra*e (n com"atrio ii s i.ţ ă

Prin acest kibbutz treceau "u ini terori$ti. Ace$tia ale*eauţ trasee ce traversau c2m"iile "ustii dins"re est $i vest. C2te un

$o er beat) vreo motociclet urat sau un accident de ma$in )ă ă ă

acestea erau sin*urele incidente ce tulburau o slu#b altminteriă lini$tit . At2t de lini$tita (nc2t) (n c2te!o noa"te) (m"reun cuă ă "ro"rietarul unui bar din "artea locului) ost comandant al unei*ru"e de "u$ca$i (n Sayeret DaE5ruzim) aveau tim" s maiă " l vr *easc vreo #um tate de or . < ceau a$a cum seă ă ă ă ă ă ă b2r e$te (n tru"ele s"eciale) st2nd de!o "arte $i de alta a str zii) ă sub c2te un elinar $i cli"ind din oc i (n ritmul al abetului 7orse.

6-act c2nd " $i (n micu a tind care era mult "rea (n*ustă ţ ă ă "entru a merita ran*ul de verand ) de$i ad "ostea un scaună ă "liant) (n c i" de balansoar) tele onul (nce"u s sune. 6zit . P2nă ă ă la sec ia de "oli ie avea de mers dou minute. 5ac "ornea c iarţ ţ ă ă acum) avea s a#un* la tim". 5ac cea care (i tele ona eraă ă ă mama sa) avea s aib nevoie de cele dou minute numai "entruă ă ă a a"uca s !i s"un c trebuia s "lece. Pe de alt "arte) ar iă ă ă ă ă "utut i adorabila Sara. S"usese c avea de *2nd s !$i ia o ziă ă liber era $o er de autobuz $i "oate c voia s !l anun e c seă ă ă ţ ă "uteau (nt2lni a doua zi diminea . ţă+ala intr (na"oi (n a"artament $i smuci rece"torul tele onuluiă din urc .ă

H Cu care din rumoasele emei ale vie ii mele am onoareaIţ (ntreb el.ă

H Cu nici una dintre ele) (i r s"unse o voce de b rbat. T2n rulă ă ă "ocni din c lc2ie) (ntr!un *est re le- $i ($i (ndre"t umerii. Luareaă ă "ozi iei de dre" i la auzul vocii unui o i er su"erior era reac iaţ ţ ţ ţ imediat a oric rui membru al tru"elor s"eciale.ă ăH 5omnule ser*ent ilnai) rosti +ala ) a"oi t cu.ă

5u" recunoa$terea $i salutarea unui su"erior) solda ii dină ţ Sayeret DaE5ruzim erau (nv a i s tac $i s asculte cu aten ie.ăţ ţ ă ă ă ţ

H < i er S ibli) s"use ser*entul ilnai. n Gee" al tru"elor deţ *r niceri va sosi (n a a casei tale "este a"ro-imativ cinciă ţ minute. Jo erul se nume$te Salim. Te ro* s !l urmezi. 3 i "une laă ţ dis"ozi ie tot ce ai nevoie.ţ

+ala r m sese (n "ozi ia de dre" i. Ar i vrut s !l (ntrebe "eă ă ţ ţ ă ostul s u comandant: Tot ce am nevoieI nde anumeI Ji c2tă tim" voi li"siI; 5ar ar i ost o dovad de im"ertinen din "arteaă ţă

214



sa. Pe de alt "arte) conversa ia avea loc "e o linie tele onic ceă ţ ă ar i "utut i ascultat .ă

H 5ar trebuie s mer* la slu#b M) (nce"u +ala .ă ăH Am rezolvat s ii (nlocuit) (l in orm ser*entul.ă ăA$a cum s!a rezolvat $i atunci c2nd m!am an*a#at aici) ($i zise

+ala . Acce"t aceast slu#b ) +ala ) (i s"usese ser*entul. Te vaă ă ă

men ine (n orm ;.ţ ăH 'e"et ordinele "rimite) (i ceru ser*entul.ăH n Gee" al *r nicerilor va veni s m ia "este cinci minute.ă ă ă

Jo erul se nume$te Salim.H Ne vedem cam "e la miezul no" ii) +ala . 3 i urez c l torieţ ţ ă ă

"l cut .ă ăH Am (n eles) domnule. mul umesc.ţ ă ţ%nterlocutorul (nc ise tele onul. 5u" o cli" ) +ala a$ez laă ă ă

r2ndul s u rece"torul (n urc . ' mase locului) "rivind (n *ol.ă ă ă +usese con$tient c aceast zi avea s vin o data $i!o dat ) dară ă ă ă ă c iar at2t de cur2ndI Trecuser doar c2teva s "t m2ni. Abiaă ă ă a"ucase s !$i dezve e oc ii de ar$i a orbitoare a soarelui careă ţ ţ "2r#olea +2$ia de est.

oi reu$i oare cu adev rat s m dezv de soarele orbitorI Seă ă ă ăţ (ntreb el) ie$ind din nou.ă

3ntrebarea (nc (l s2c2ia c2nd se l s s cad *reoi (n scaunulă ă ă ă ă "liant. 'idic "rivirea s"re cerul s"uzit de stele. 3l s2c2ia (n e*ală ă m sur o alt (ntrebare: de ce naiba se (ntorsese "entru a ridicaă ă ă blestematul acela de tele onI 5e$i) la urma urmei) n!ar i avut"rea mare im"ortan . Ser*entul ilnai ar i urcat el (nsu$i (ntr!unţă

Gee" $i ar i venit s !l ia de la sec ia de "oli ie. Comandantul s uă ţ ţ ă din Sayeret DaE5ruzim $tia s ob in (ntotdeauna ceea ce!$iă ţ ă dorea.

Gee"ul vo"sit (n cenu$iu!(nc is ($i cu a"ari ia e-act du" cinciă ţ ă minute. +ala se ridic $i ocoli ma$ina) o"rindu!se (n dre"tulă $o erului.

H Prezenta i!v ) (i ceru el $o erului cu mutr co"il roas ) tunsţ ă ă ă ă "eriu .ţă

Jo erul scoase o cartel laminat din buzunarul de la "ie"t.ă ă +ala o e-amin (n lumina slab a indicatoarelor de bord) a"oi i!oă ă

(na"oie.H 6 r2ndul dumneavoastr ) o i er S ibli) s"use $o erul.ă ţ

+ala se str2mb $i scoase din buzunar "orto elul din "iele.ă3l desc ise $i (i ar t t2n rului insi*na $i le*itima ia de "oli ist.ă ă ă ţ ţ Jo erul ridic "rivirea s"re +ala ) e-amin oto*ra ia) a"oi (l "riviă ă

215



din nou (n oc i.H 6u sunt) (l asi*ur +ala ) de$i mi!a$ i dorit din su let s nu iă ă

ost.Jo erul (ncuviin .ţăH ro* s urca i) (l invit el) a"lec2ndu!se "este banc et $iă ă ţ ă ă

desc iz2ndu!i "ortiera.+ala se su"use. 3nainte s i a"ucat s (nc id "ortiera)ă ă ă $o erul (ntorsese de#a Gee"ul $i demarase (n direc ia din careţ venise.

Pornir s"re nord) "e vec iul drum neas altat. Jo erulă conducea (n t cere. +ala asculta sc2r 2itul "ietrelor (m"ro$cateă ţ de sub ro ile Gee"ului. Trecuse destul tim" de c2nd nu mai auziseţ acest sunet era z*omotul *rabei) al lucrurilor care se sc imbacu re"eziciune. A#unse la concluzia c nu!i dusese deloc dorul $iă nici nu se a$te"tase s !l mai aud ) nu at2t de cur2nd. 5ară ă

(nv ase o vorb (n Sayeret DaE5ruzim: C2nd te (nrolezi) o aciăţ ă "e via ;. A$a usese (nc din /48) c2nd "rimii musulmani druzi)ţă ă laolalt cu ru$ii circasieni e-"atria i $i cu beduinii) se o eriseră ţ ă voluntari "entru a!$i a" ra nou!n scuta na iune (m"otrivaă ă ţ atacurilor 2rilor arabe aliate. Atunci) combatan ii non!evreiţ ţ

useser aduna i cu to ii (ntr!o unitate de in anterie numită ţ ţ ă >ri*ada 1==) "us sub comanda +or elor de A" rare a %sraelului.ă ţ ă 5e!abia (n /0 ) du" ' zboiul de Jase Oile) c2nd >ri*ada 1==ă ă constituise elementul!c eie (n res"in*erea armatei iordaniene are*elui Dussein din +2$ia de est) +or ele de A" rare $iţ ă comandantul >ri* zii 1==) 7o ammed 7ulla ) ot r2seră ă ă constituirea unei unit i druze de elit ) cunoscut sub numele deăţ ă ă Sayeret DaE5ruzim.

5eoarece vorbeau luent araba $i erau antrena i caţ "ara$uti$ti) cerceta$ii druzi erau adeseori rec ema i sub armeţ "entru a i trimi$i (n rile arabe cu sco"ul str2n*erii deţă in orma ii. 7isiunile de acest el "uteau s dureze oric2t) de laţ ă c2teva zile "2n la mai multe luni. 3n loc s !$i recruteze a*en iiă ă ţ din e ectivele unit ilor active) o i erii "re erau s trimit (năţ ţ ă ă aceste misiuni solda i veterani) care lu"taser al turi de or eleţ ă ă ţ israeliene (n iunie /8@) c2nd acestea invadaser sudulă Libanului. 7embrii Sayeret DaE5ruzim se a laser (n "rimele liniiă ale b t liilor "urtate (n #urul taberelor de re u*ia i "alestinieni.ă ă ţ

7ul i dintre druzii israelieni se v zuser sili i s lu"te (m"otrivaţ ă ă ţ ă "ro"riilor rude ce se (nrolaser (n or ele armate libaneze. 7aiă ţ mult c iar) cei din Sayeret DaE5ruzim nu avuseser de ales $iă

21



a"uce de altceva. Nu se *2ndise s devin "oli ist. 5e$i cerereaă ă ţ de "ersonal cu sta*iul militar satis cut era mare (n acestă domeniu) se "l tea "rost) iar turele erau lun*i $i "lictisitoare. 5ară ser*entul ilnai (i cuse rost de aceast slu#b ) ar t2ndu!seă ă ă ă "reocu"at de soarta sa) a$a (nc2t +ala nu "utuse re uza.

5esi*ur) era con$tient c motiva ia atitudinii lui ilnai era de a!lă ţ

" stra "e rezervist (ntr!o orm izic bun ) a"roa"e de bazaă ă ă ă re*ional a Sayeret DaE5ruzim de la Tel Ne .ă

C l toria "2n la Tel Ne dur o #um tate de or . <dat intra iă ă ă ă ă ă ă ţ "e teritoriul bazei) +ala u condus c tre o cl dire de c r mida cuă ă ă ă un sin*ur nivel. Cl direa era *oal . >irourile se a lau de a"t (nă ă subsolul acesteia) (ntr!un bunc r a" rat de un blinda# de betonă ă armat *ros de doi metri $i #um tate) la ad "ost de artileriaă ă sirian ) de rac etele irakiene Scud $i de tot armamentulă conven ional care) de!a lun*ul celor dou zeci $i cinci de ani deţ ă c2nd e-ista baza) ($i ab tuse ur*ia distru* toare asu"ra ei.ă ă

+ala trecu de "unctul de control a lat (n ca"ul sc rilor $i intră ă (n biroul micu "e care ser*entul ilnai (l (m" r ea cu maiorulţ ă ţ 7aton Yarkoni. <rdonan a (nc ise u$a (n urma sa) l s2ndu!i (ntreţ ă "atru oc i.

7aiorul Yarkoni li"sea. Ca de obicei) era "lecat "e teren cuoamenii s i) motiv "entru care ilnai era nevoit s !$i "etreacă ă ă aici cea mai mare "arte a tim"ului. +ala era convins c ) (n tim"ă ce to i ceilal i membri ai bri*adei aveau "arte de "rea multţ ţ ă ar$i ) ilnai t2n#ea du" lumina soarelui. 6ra una dintreţă ă e-"lica iile ve$nicei sale atitudini moroc noase. Studiereaţ ă

r ilor $i a comunicatelor) men inerea le* turii cu tru"ele $iă ţ ţ ă "rocesarea in orma iilor (n (nc "erea aceasta strimt ) su ocant )ţ ă ă ă ar i adus la e-as"erare c iar $i "e unul dintre s in ii "ro e i aiţ ţ de$ertului.

Scund $i (ndesat) ilnai se ridic la a"ari ia lui +ala . +ostulă ţ in anterist acce"t m2na (ntins de ser*ent "e deasu"ra meseiă ă cu t blie de metal.ă

H Nu mai aci "arte din serviciul activ) (i reaminti ilnai.H A$a s ieI z2mbi +ala .ăH < icial) a$a este) recunoscu ilnai) ar t2ndu!i un scaun. %aă

loc) +ala . rei o i*ar Iţ ă%sraelianul se (ncrunt ) (n tim" ce se a$eza. Jtia ce (nsemnaă

aceast o erta. +ala uma numai atunci c2nd se a la "rintreă arabii care erau) (n marea lor ma#oritate) um tori (nr i i. 3$i lu oă ă ţ ă i*ar din tabac era de "e mas ) iar ilnai i!o a"rinse. +ala tu$i)ţ ă ă

21



(nec2ndu!se cu "rimul um tras (n "ie"t.H i!ai "ierdut antrenamentul) observa ser*entul.ŢH Cu totul. Nu!mi r m2ne dec2t s m (ntorc acas .ă ă ă ăH 5ac asta vrei) s"use ilnai.ă+ala (l "rivi "rin volutele umului de i*ar .ţ ă

H Sunte i amabil.ţ

H 5esi*ur) urm ilnai) ca s "leci ar trebui s traverseziă ă ă *ardul de s2rm * im"at $i c2m"ul minat care (ncon#oar baza.ă ă ă

H <dinioar ceam asta (n c i" de (nc lzire matinal ) z2mbiă ă ă ă +ala .

H Jtiu) s"use ilnai. 6rai cel mai bun.H 7 lata i.ă ţH C2teodat a#ut ) remarc ser*entul.ă ă ă+ala trase din nou din i*ar ) de ast dat r s maiţ ă ă ă ă ă ă

tu$easc .ăH 7aestrul " "u$ar ($i m2nuie$te marionetele) rosti el.ă+u r2ndul lui ilnai s z2mbeasc .ă ăH Asta sunt euI n maestru " "u$arI 6-ist un sin*ură ă

maestru " "u$ar (n lumea asta) "rietene.ăSe a$ez $i ($i ridic oc ii s"re tavanul v ruit (n alb.ă ă ăH C2teodat ba nu) de cele mai multe ori am senza ia că ţ ă

Alla nu se "oate ot r( dac "iesa (n care #ucam e o tra*edieă ă sau o comedie. n sin*ur lucru e si*ur: urmarea "iesei e

(ntotdeauna im"revizibil . ă,2ndul la "ro"riul s u con ort (l " r si atunci c2nd +ala ($iă ă ă

a inti "rivirea asu"ra ostului s u comandant.ţ ăH Ce s!a (nt2m"lat) domnuleISer*entul ($i r s ir de*etele "e su"ra a a biroului $i le "rivi)ă ă ţ

absent.H Cu "u in tim" (nainte de a! i i tele onat) am avut oţ ţ

telecon erin cu *eneralul!maior >ar!Levi din Dai a $i cu unţă o i er american de contrain orma ii) 'obert Derbert de la Centrulţ ţ Na ional de ,estionare a Crizelor din Fas in*ton.ţ

H Am auzit de aceast institu ie) s"use +ala . 5e undeIă ţH <amenii lor au "artici"at la demascarea Noilor %acobini) la

Toulouse.H A aK e-clam +ala (nc2ntat. Gocurile neonaziste di uzateă

"rin %nternet. +rumoas lucr tur Kă ă ă

H ,rozav ) (ncuviin a ilnai. 6ste o unitate t2n r $i dis"uneă ţ ă ă de o or de elit su"erb . 5in " cate) au intrat (n bucluc (nţă ă ă ă Turcia. > nuiesc c ai auzit de atacul terorist asu"ra >ara#uluiă ă

21-



Ataturk.H Numai des"re asta se vorbe$te (n ?iryat S mona) s"use

+ala . 5es"re atacul terorist $i des"re diamantul c2t un ou "ecare b tr2nul Ne emia l!a * sit (n "ra ul drumului (n kibbutz.ă ă Probabil c usese "ierdut de vreun contrabandist) dar toată ă

lumea!i acum convins c sub a$ezare se ascunde un ilon deă ă

diamante.ilnai (l s *et cu o "rivire as"r .ă ă ă

H 3mi cer scuze) s"use +ala . Continua i) v ro*.ţ ăH Americanii ($i testau o nou unitate mobil de colectare aă ă

in orma iilor (n re*iunea res"ectiv ) e-"lic ilnai. 5is"ozitiveţ ă ă so isticate) ca"abile s acceseze sateli i $i s asculte orice ti" deă ţ ă comunic ri radio!electronice. 3ntorc2ndu!se c tre Siria) terori$tiiă ă de la Ataturk cel "u in) americanii sus in c ar i vorba deţ ţ ă aceia$i indivizi au dat "este unitatea mobil a americanilor $iă au ca"turat!o. < dat cu acest Centru 'e*ional de Comand )ă ă sirienii au reu$it s "un m2na $i "e ec i"a#.ă ă

ilnai ($i consult noti ele.ă ţH 5in ec i"a# ceau "arte doi dintre membrii ec i"ei deă

interven ie) un anume *eneral 7ic ael 'od*ers) unul dintreţ te nicienii care au "roiectat unitatea mobil ) care i!ar "uteaă a#uta "e sirieni s o "un (n unc iune) doi unc ionari ai Centruluiă ă ţ ţ Na ional de ,estionare a Crizelor $i un o i er al Si*uran ei Turce.ţ ţ ţH Cum ar s"une americanii) o lovitur de 7are Jlem) remarcă ă +ala . La 5amasc va i s rb toare (n noa"tea asta.ă ă

H Se "are c nu 5amascul se a l (n s"atele acestei ac iuni)ă ă ţ s"use ilnai.

H ?urziiIilnai (ncuviin din ca".ţă

H Nu m sur"rinde) s"use +ala . 5e vreun an de zile se totă vorbe$te de o nou o ensiv .ă ăH Am auzit $i eu zvonurile astea) recunoscu ilnai. 5ar nu le!am luat (n considerare. Ji n!am ost sin*urul care le!a i*norat. N!am b nuit dis"onibilitatea kurzilor de a renun a la di erendeă ţ

(ndea#uns de mult "entru a orma o alian durabil .ţă ăH Ji totu$i) se "are c au reu$it. %ar aceast "rim lovitură ă ă ă

demonstreaz c sunt e icien i.ă ă ţH A ost o "rim lovitur menit s im"resioneze) (l corectaă ă ă ă

ilnai. Prietenul nostru american) domnul Derbert) este de " rere ă c ur*oneta care are la bord ec i"amentul $i ostaticii se a lă ă (nc (n Turcia) dar se (ndrea"t s"re valea >ekaa. < ec i" deă ă ă

220



interven ie a "lecat din Fas in*ton "entru a (ncerca s eliberezeţ ă ostaticii $i s recucereasc unitatea mobil .ă ă ă

H A a) cu +ala . %ar ec i"a res"ectiv are nevoie de oă ă c l uz ) ($i continu el deduc ia) ar t2nd c tre sine.ă ă ă ă ţ ă ă

H Nu) re"lic ilnai. Nu de o c l uz au nevoie) +ala ) ci de ună ă ă ă

om ca"abil s dea de urma ur*onetei.ă

221



2

Luni, ora ':4(,ara/, Turcia

3n tim" ce %bra im conducea ur*oneta) "arcur*2nd cei"atruzeci de kilometri care (i des" r eau de >arak) Dasan cuă ţ ă inventarul (nc rc turii C'C!ului. A$ezat "e banc eta de l2n*ă ă ă $o er) av2ndu!i la "icioare "e "atru dintre "rizonieri) 7a mud

(nv a s oloseasc radioul. 3ntreb rile (i erau transmise lui 7aryăţ ă ă ă 'ose "rin intermediul lui Dasan. 'od*ers o s tuise s r s"undă ă ă ă la (ntreb rile "use de terori$ti. Nu voia s !i mai st2rneasc . Nuă ă ă

(nc . 3n c2teva minute) 7a mud reu$i s desco"ere recven a "eă ă ţ care comunicau "atrulele *r nicerilor turci. 7ary 'ose (l (nv aseă ăţ cum s comunice cu acestea) dar nu " rea dis"us s!o ac .ă ă ă

<r $elul de rontier >arak e a$ezat la vest de 6u rat. 3nă ă momentul sosirii C'C!ului (n ora$) inunda iile aco"eriserţ ă

unda iile caselor de lemn) ale ma*azinelor $i ale mosc eii dinţ nord!estul or $elului. <ra$ul " rea "ustiu) cu e-ce" ia c2torvaă ă ţ vaci) ca"re $i a unui b tr2n) care era a$ezat (n tinda casei) cuă "icioarele (n a" . Se "are c acesta nu se ot r2se s seă ă ă ă re u*ieze nic ieri.ă

%bra im travers or $elul li"sit de via c tre sud) a"oi o"riă ă ţă ă ur*oneta la vreo trei metri de *ardul alc tuit de s"iralele deă

s2rm * im"at (ntinse (ntre st2l"ii (nal i de doi metri. Jo erul (iă ă ţ s"use c2teva cuvinte lui Dasan. Acesta (ncuviin $i se a"ro"ieţă de 'od*ers.

,eneralul usese le*at (ntre cele dou scaune din a aă ţ com"uterelor. St tea (n *enunc i) cu a a s"re "arteaă ţ "osterioar a ur*onetei. Pu"s a usese l sat (n aceea$i "ozi ieă ă ţ incomod ) le*at de scaun) iar Sondra usese obli*at ) la r2ndulă ă ei) s !$i reia c inuitoarea "ozi ie (n care o le*aser $i mai (nainte.ă ţ ă Sin*ura concesie (n* duit de sirieni usese "ansarea r niiă ă ă colonelului Seden de c tre P il ?atzen. 5e$i "ierduse mult s2n*e)ă rana o i erului turc nu era c iar at2t de *rav . 'od*ers eraţ ă con$tient c terori$tii nu "rocedaser ast el din mil . Cuă ă ă si*uran ) aveau nevoie de colonel) (l considerau im"ortantţă

222



"entru reu$ita "lanurilor lor. S"re deosebire de al i terori$ti) careţ ($i mai (mbl2nzesc atitudinea a de "rizonierii lor o dat cuţă ă trecerea tim"ului) cei trei nu " reau a i c2tu$i de "u in dis"u$i laă ţ concesii ori com"asiune. 3n mod cert) mila nu se num ra "rintreă virtu ile lor. 5im"otriv ) ($i demonstraser "uterea $i dorin a deţ ă ă ţ

a r ni sau c iar ucide. <dat a#un$i la ei acas ) "rintre camaraziiă ă ă

lor) nu se "utea $ti cum aveau s reac ioneze. C iar dacă ţ ă ostaticii nu aveau s ie uci$i) era oarte "osibil ca ace$tia)ă b rba i $i emei deo"otriv ) s ie serios maltrata i.ă ţ ă ă ţ

'od*ers a#unse la concluzia c avea s ie obli*at) c2t deă ă cur2nd) s intre (n ac iune (m"otriva celor care (i ca"turaser .ă ţ ă

Dasan "rivi (n #os) c tre Pu"s a .ăH Tu vii cu mine) rosti sirianul) retez2nd le* turile de laă

"icioare ale soldatului.H nde vrei s !l duciI (ntreb 'od*ers.ă ăH A ar din ur*onet ) (i r s"unse Dasan) (m"in*2ndu!l "eă ă ă

american (nainte.z2nd cum Dasan (i le*a m2inile lui Pu"s a de m2nerulă

"ortierei din dre"tul $o erului $i auzind cum acesta (i cereasoldatului s urce "e trea"ta (n*ust ) 'od*ers realiz imediată ă ă care era "lanul sirienilor.

Teritoriul nim nui ce se (ntindea (ntre *ardul de s2rmă ă * im"at $i cel lalt) similar) a lat (n "artea sirian era lat de celă ă ă mult "atru sute de metri. 'od*ers $tia c ambele *arduri erauă electri icate. Sirienii o $tiau $i ei) a"roa"e si*ur. %ar dac n!oă $tiuser (nainte de a veni aici) mul imea insectelor "r #ite a lateă ţ ă

(n dre"tul *ardului constituiau un indiciu incon undabil. T iereaă *ardului de s2rm ar i (ntreru"t circuitul) declan$2nd alarma laă cel mai a"ro"iat "unct de control. ,r nicerii turci ar i reac ionată ţ "rom"t) atac2nd din aer sau de la sol) (nainte ca vreun intrus s ă a"uce s traverseze teritoriul nim nui (ntr!un sens sau altul. 3ntr!ă ăo ast el de situa ie) 'od*ers se (ndoia c turcii ar i ezitat sţ ă ă atace ur*oneta) la vederea unuia dintre ostatici9 de a"t) nucredea c *r nicerii ar i ezitat m car o cli" . 3$i doreau cuă ă ă ă si*uran at2t de mult s !i o"reasc "e atacatorii >ara#uluiţă ă ă Ataturk) (nc2t aveau s desc id mai (nt2i ocul) veri ic2ndă ă identitatea intru$ilor abia du" aceea.ă

'od*ers se *2ndi dac era sau nu cazul s le dezv luieă ă ă

sirienilor un alt atu al C'C!ului. A l2nd acest lucru) terori$tii ar iavut (nc un motiv "entru a re uza s (na"oieze ur*onetaă ă "ro"rietarilor s i de dre"t. ia a ec i"a#ului era (ns (n "ericol)ă ţ ă

223



a$a (nc2t nu ($i "utea "ermite s tac .ă ăC2nd Dasan reveni "entru a o dezle*a "e Sondra) 'od*ers (l

c em . Trebuia s !i s"un .ă ă ăH Nu e nevoie s aci asta) (i s"use 'od*ers. +ur*oneta eă

blindat .ă

H +ur*oneta da) dar nu $i ro ile.ţ

H >a da) c iar $i ro ile) urm 'od*ers. Pneurile sunt c "tu$iteţ ă ă cu ?evlar. +ur*oneta nu va " i nimic.ăţ

Dasan se *2ndi c2teva cli"e.H 5e ce ar trebui s te credIăH 3ncearc . Tra*e un *lon (ntr!una dintre ro i.ă ţ ţH Ai vrea tu) r2se Dasan. Ar auzi turcii.H M Ji ne!ar (m"u$ca "e to i) com"let 'od*ers.ţ ăDasan se *2ndi din nou.H 5ac nu m min i) dac ro ile sunt blindate) (nseamn că ă ţ ă ţ ă ă

"utem "ur $i sim"lu s travers m *ardul. CorectIă ăH Nu) re"lic 'od*ers. C2nd ur*oneta va atin*e s2rma) $asiulă

de metal va conduce curentul electric $i vom i cu to ii uci$i.ţDasan d du din ca".ăH ite ce e) (nce"u 'od*ers) a"tul c i!ai le*at "e oameniiă

mei de "ortiere nu!i va o"ri "e turci. Jtii asta. ,r nicerii nu voră ezita s tra* asu"ra lor) dac ast el vor avea $anse de a vă ă ă ă nimeri "e voi. 7ai bine adu!i (n untru $i vom i cu to ii (nă ţ si*uran .ţă

Dasan cl tin din ca".ă ăH 5ac a"are "atrula de *r niceri) e-ist $anse s nuă ă ă ă

desc id ocul. or vedea "e unul de!ai lor le*at de "ortier $iă ă vor "re era s ne*ocieze.ă

Se a"lec asu"ra Sondrei $i se a"uc s!o dezle*e.ă ăH 3i cunosc "e oamenii $tiaK stri* 'od*ers. 3 i s"un) voră ă ţ

(ncerca s o"reasc ur*oneta $i nu vor avea deloc remu$c ri)ă ă ă c iar dac vor ucide ast el $i oameni de!ai lor. Ji ce ve i aceă ţ dac se vor ot r( s v urm reasc $i du" ce ve i trece (nă ă ă ă ă ă ă ţ SiriaI

H Asta e treaba armatei siriene.H Nu e) dac vom i "rin$i (ntre dou ocuri de artilerie) re"lică ă ă

'od*ers. 5ac !mi acorzi "u in tim") am "utea trece r ca turciiă ţ ă ă s !$i dea m car seama.ă ă

Dasan l s balt le* turile Sondrei.ă ă ă ăH CumIH Avem la bord cablu izolat) "entru eventualitatea (n care am

224



5ar 'o*ers nu se *2ndi la astea de!a lun*ul celor dou zeci $iă $a"te de minute c2t dur munca. Se *2ndi la datoria sa) care eraă de a (ncerca s !i o"reasc "e ace$ti tic lo$i. C2nd colo) el (i a#utaă ă ă s u* . 3ncerc s !$i #usti ice ac iunile) s"un2ndu!$i c ) oricum)ă ă ă ă ţ ă c iar $i r a#utorul s u) terori$tii tot ar i reu$it) (n cele dină ă ă

urm ) s sca"e. A#ut2ndu!i) evita ca oamenii s i s aib deă ă ă ă ă

su erit. %deea colabor rii cu terori$tii) indi erent de motive) i seă o"rise ca un nod (n *2t $i re uza s dis"ar .ă ă

C2nd ($i terminar treaba) Dasan (i cu semn lui 7a mud.ă ă Conduc torul le indic s revin (n ur*onet . Pre* tindu!se să ă ă ă ă ă ă urce la bord) 'od*ers se o"ri "entru a!$i scoate man$onul) iara"oi se a"uc s !l dezle*e "e Pu"s a .ă ă

Dasan ($i li"i eava armei de t2m"la lui 'od*ers.ţH Ce aciI (ntreb el cu as"rime.ăH 3l dezle*) ca s "oat intra $i el (n ur*onet .ă ă ăH 3 i de" $e$ti atribu iile) (l avertiz Dasan.ţ ă ţ ăH Credeam c am a#uns la o (n ele*ere) re"lic 'od*ers. 5acă ţ ă ă

v a#ut s trece i de *ard) oamenii mei revin (n untru.ă ă ţ ăH 6 adev rat) am avut aceast (n ele*ere) (ncuviin Dasan)ă ă ţ ţă

lu2nd "atentul din m2inile lui 'od*ers. 5ar nu e treaba ta s !l ă eliberezi.

H 3mi "are r u) s"use 'od*ers. oiam doar s *r besc "u ină ă ă ţ lucrurile.

H Nu (ncerca s "retinzi c e$ti de "artea noastr ) (l re"eziă ă ă Dasan. 7inciunile tale sunt #i*nitoare "entru am2ndoi.

Dasan ($i l s (n #os arma $i!i cu semn lui 'od*ers s urce.ă ă ă ăCu coada oc iului) 'od*ers "2ndea iecare mi$care a

"istolului. 3n tim" ce "unea "iciorul "e trea"t ) sentimentulă datoriei ($i cu din nou sim it "rezen a. Acestuia i se ad u*aă ţ ă ţ ă con$tiin a umilin ei de a i ost amenin at cu arma) r s "oatţ ţ ţ ă ă ă ă

(ntre"rinde nimic. + cea "arte din armata Statelor nite. 5atoriaă sa era de a (ncerca s evadeze) nu de a "rimi ordine de la ună terorist $i de a s"ri#ini un inamic al unei na iuni aliate din cadrulţ NAT<.

C2nt ri cu re"eziciune o" iunile de care dis"unea. 5ac s!ar iă ţ ă (ntors $i s!ar i aruncat asu"ra lui Dasan) ar i reu$it) "oate) s !i iaă arma) s !l (m"u$te) iar a"oi s (ntoarc arma (m"otriva celorlal iă ă ă ţ doi. La ad "ostul (ntunericului) avea oarecare $anse de succes.ă

%ar dac a$te"ta ca 7a mud s !l elibereze $i "e Pu"s a )ă ă soldatul avea s "rind din zbor ini iativa $i avea s !lă ă ţ ă neutralizeze "e 7a mud) a lat c iar l2n* el) de cealalt "arte aă ă

22



"ortierei. Cu "u in noroc) sin*urii care ($i riscau via a erau el $iţ ţ Pu"s a . Ji c iar dac ei ar i ost uci$i) ceilal i r m2neauă ţ ă ostatici) a c ror via era "re ioas "entru terori$ti. Sirienii nu s!ă ţă ţ ăar i *r bit s !i ucid .ă ă ă

6ra lim"ede c $i Pu"s a se *2ndea s ac ioneze. 'od*ersă ă ţ

deduse acest lucru v z2nd aten ia cu care soldatul (i "2ndeaă ţ

"rivirile) a$te"t2ndu!i semnalul. Jtia c ) dac nu ac iona acum)ă ă ţ avea s $i!o re"ro$eze mereu $i) (n "lus) avea s "iard res"ectulă ă ă subalternilor. Nu avea dec2t o secund la dis"ozi ie "entru a seă ţ

ot r(. Jtia c ) dac reu$ea s "un m2na "e arm ) nu avea să ă ă ă ă ă ă aib tim" s stea "e *2nduri.ă ă

7a mud s"use ceva. Dasan (ncuviin ) a"oi scoase dinţă buzunar bucata de r2n* ie $i (l obli* "e 'od*ers s se (ntoarcă ă ă cu s"atele.

H 3ntoarce!te) (i "orunci el. Trebuie s te le* "2n a#un*em laă ă *ardul urm tor.ă

La dracuE) ($i zise 'od*ers. S"erase c avea s aib m2inileă ă ă libere atunci c2nd Dasan l!ar i dezle*at "e Pu"s a . 5ac voiaă s treac la ac iune) se vedea silit s!o ac de unul sin*ur) iară ă ţ ă Pu"s a avea s se a le (n b taia armei. 'od*ers arunc oă ă ă "rivire soldatului. Acesta nici nu cli"ea.

'od*ers ($i (ntinse m2inile c tre Dasan. Sirianul ($i v2r( "istolulă la centur $i (nce"u s (n $oare r2n* ia (n #urul (nc eieturiloră ă ă americanului. 'od*ers avea "almele li"ite una de alta. 3ncet)im"erce"tibil) ($i retrase mi#lociul $i inelarul m2inii st2n*i)aduc2ndu!le la acela$i nivel cu ar t torul. A"oi in2ndu!$iă ă ţ de*etele str2nse) ($i re"ezi v2r urile unite (n *2tul lui Dasan.Sirianul *2 2i $i (ncerc s o"reasc m2na lui 'od*ers. 3n acestă ă ă tim") m2na drea"t a lui 'od*ers 2$ni (n #os $i a"uc "istolul.ă ţ ă

Trase de dou ori (n "ie"tul lui Dasan. 3n vreme ce acesta seă "r bu$ea r s scoat m car un *eam t) 'od*ers s ri (nă ă ă ă ă ă ă ă ur*onet $i inti c tre 7a mud.ă ţ ă

H +olosi i!m dre"t scutK stri* Pu"s a .ţ ă ă'od*ers n!avea c2tu$i de "u in inten ia s!o ac . 3ns ) (nainteţ ţ ă ă

de a a"uca s desc id ocul) evit2nd s !l loveasc "e soldat)ă ă ă ă %bra im a" s "e accelera ie. 'od*ers u azv2rlit la "odea) (nă ă ţ tim" ce ur*onet 2$ni (nainte. Portiera r m sese desc is ) cuă ţ ă ă ă Pu"s a (nc le*at de m2nerul ei. Soldatul ($i "ierdu ec ilibrul)ă

c z2nd de "e scar $i u t2r2t du" ur*onet care c " ta vitez .ă ă ă ă ă ă ă7a mud s ri de "e banc et $i se arunc asu"ra lui 'od*ers.ă ă ă 3n tim" ce americanul (ncerca s (ntoarc arma) sirianul ($iă ă

22"



scoase cu itul din teac . 'od*ers reu$i s !i (m"in* m2na (ntr!oţ ă ă ă "arte) dar) cu o vitez $i o de-teritate incredibil ) sirianul l s s !ă ă ă ă ăi alunece cu itul "rintre de*ete) (l "rinse de v2r $i (l (ntoarse)ţ "rinz2ndu!l invers. 5in nou) v2r ul "umnalului era a intit s"reţ bere*ata lui 'od*ers. Acesta se v zu silit s dea drumulă ă

"istolului "entru a se concentra asu"ra cu itului din m2na luiţ

7a mud. 3l "rinse de (nc eietur cu o m2n ) (n vreme ce (ncercaă ă s !i des ac de*etele de "e m2ner cu cealalt .ă ă ă

>rusc) %bra im a" s "e r2n . 7a mud $i 'od*ers ură ă ă ă arunca i "este "rizonierii le*a i l2n* banc et . O*omotulţ ţ ă ă

ur*onetei se stinse $i se l s t cerea de morm2nt a no" ii.ă ă ă ţ %bra im ($i scoase "istolul) (i stri* ceva lui 7a mud $i inti ca"ulă ţ lui 'od*ers.

7ary 'ose url . ă3nainte ca %bra im s a"uce s desc id ocul) vaierul uneiă ă ă

sirene (i a#unse la urec i. na dintre "atrulele *r nicerilor auzise)ă "robabil) (m"u$c turile. + r s ezite) %bra im trecu (n mar$arier.ă ă ă ă C2nd a#unser (n dre"tul cor"ului lui Dasan) 7a mud s ri dină ă ma$in $i!l trase (n untru. 6ra mort. <c ii (i r m seser desc i$i)ă ă ă ă ă a inti i (n *ol. C ma$a (i era n cl it de s2n*e.ţ ţ ă ă ă ă

rm un nou sc imb de cuvinte. Terori$tii se s tuiau "robabilă ă dac s !l omoare sau nu "e 'od*ers. 5e$i %bra im tremura deă ă

urie) cei doi a#unser se "are la concluzia c o (m"u$c tur i!ar iă ă ă ă alertat "e turci) "reciz2ndu!le "ozi ia ur*onetei.ţ

7a mud (l trase (n untru $i "e Pu"s a ) ame it $i "lin deă ţ s2n*e $i (l le* de scaun) (n tim" ce %bra im se ocu"a deă 'od*ers. 3l izbi cu "utere (n cre$tet) a"oi (l le* de "iciorulă scaunului) (ntins "e "odea. +ur*onet demar ) %bra im a" s2ndă ă ă la ma-imum "edala accelera iei.ţ

3n tim" ce ve iculul "rindea vitez ) 7a mud se a"ro"ie deă 'od*ers $i (nce"u s !l loveasc cu "umnul (n "lin i*ur . 5eă ă ă ă iecare dat c2nd atin*ea alca americanului) (l scui"a (n a . Seă ţă o"ri numai c2nd ur*oneta a#unse (n a a celuilalt *ard. Luţ ă man$onul im"rovizat $i "atentul $i cobor( "entru a t ia s2rmaă * im"at . 5iscre ia nu mai avea nici un rost. 'ealiz re"ede oă ţ ă bre$ (n *ard) tr *2nd deo"arte s2rma * im"at $i (n $ur2nd!oă ă ă ă a"oi (n #urul st2l"ilor) de!o "arte $i de cealalt . ă

'od*ers ($i ridic ca"ul) desc iz2ndu!$i oc ii (neca i (n s2n*e.ă ţ

zu cum Sondra se zb tea) (ncerc2nd s se dezle*e.ă ă ăH Nu) murmur el) "rintre buzele tume iate) cl tin2nd din ca".ă ă Trebuie s su"ravie uie$tiM ca s !i "o i conduceMă ţ ă ţ

22



2-

Luni, ora 18:41,Washin$ton, %&C&

H Nu!i nevoie s !mi să "ui) (l anun 7art a 7akall "e >obţă Derbert) care tocmai intrase (n biroul ei. C'C!ul a trecut (n Siria.

Scaunul rulant al lui >ob Derbert se re lecta (n discurile de aur (nr mate "e care tat l 7art ei) 7ack 7ackall) le c2$ti*ase "eă ă

"arcursul (ndelun*atei sale cariere muzicale. 3ncruntat) se "ost ă (n a a biroului.ţH Am a lat vestea dintr!un comunicat radio al unei "atrule de

*r niceri turci. C iar mi se cite$te "e a c estia astaI se miră ţă ă Derbert.

H Nu) r s"unse ea) atin*2nd cu v2r ul creionului monitorul deă "e birou. Am citit!o aici. rm ream liniile com"uterizate "e careă le!am accesat (n Turcia $i aiurea. 7i!am adus aminte de

(nce"utul "r bu$irii bursei (n E8 ) cu toate tranzac iileă ţ com"uterizate care a" reau din senin $i (nr ut eau situa ia.ă ă ăţ ţ

H 5a) seam n cu tranzac iile com"uterizate) (ncuviină ă ţ ţă Derbert. Numai c ) (n cazul nostru) avem de!a ace cu un r zboiă ă com"uterizat. Termenul care denume$te *eneric c estia astaeste 'AC.

H %ni ialele astea nu!mi s"un nimic) s"use 7art a) rec2ndu!$iţ oc ii obosi i. N!ai vrea s !mi traduci $i mieIţ ă

H 6 "rescurtarea de la 'eac ie Armat Com"uterizat ) e-"licţ ă ă ă Derbert. +iecare *uvern ($i ale*e reac ia "otrivit "e bazaţ ă "ro"riilor simul ri com"uterizate.ă

7art a se str2mb . ăH 5ac tot ce!am urm rit eu ine de 'AC) in s te!anun că ă ţ ţ ă ţ ă

tra icul de in orma ii e de!a dre"tul in ernal. +or ele Si*uran eiţ ţ ţ Turce a irm c "atrula lor de *r niceri a traversat *rani a (nă ă ă ţ Siria) a "ierdut urma intei $i s!a retras. Ca urmare a (nc lc riiţ ă ă

rontierei de stat) Siria ($i mobilizeaz rezervi$tii) iar Turciaă continu mobilizarea de tru"e $i dislocarea acestora la rontier .ă ă %sraelul a trecut (n starea de alert ma-im ) %ordania seă ă "re* te$te s !$i trimit diviziile de tancuri la *rani ) iar %rakulă ă ă ţă

230



ace mi$c ri de tru"e cu v dite tendin e "osesive c tre ?u eit.ă ă ţ ăH %nten ii "osesiveIţH Solda ii sunt ec i"a i "entru o sta ionare (ndelun*at ) ca $iţ ţ ţ ă

(naintea o"era iunii Scutul 5e$ertului) e-"lic 7art a. Colacţ ă "este "u" z ) Colon tocmai ne!a dat de $tire c 5e"artamentulă ă ă

A" r rii a ordonat de"lasarea unui "ortavion (n 7area 'o$ie.ă ăH 5e conIH 5oi) r s"unse ea.ăDerbert " ru oarecum u$urat.ăH 3n <ceanul %ndian s!a (nce"ut de#a sc i area unor trasee deţ

a"rovizionare) (n caz de nevoie. Pentru o"inia "ublic ) neă e-"rim m s"ri#inul a de aliatul nostru din cadrul NAT<. Pe deă ţă alt "arte) suntem *ata s tra*em $uturi (n und oricui va iă ă nevoie "entru a men ine toat "orc ria (n limite c2t maiţ ă ă restr2nse) (n cazul unei e-"lozii. Pre$edintele e ot r2t s nu laseă ă con lictul s se e-tind c tre Turcia $i 'usia.ă ă ă

H 5u" toate "robabilit ile) dorin a lui e e-act contrariulă ăţ ţ n zuin elor Siriei $i %ranului) remarc Derbert.ă ţ ă

H Sunt o adun tur de o"ortuni$ti) dar nu au nici un interes caă ă re*iunea s se trans orme (ntr!un teatru de r zboi) (l contraziseă ă 7art a. Nu uita) Siria ne!a s"ri#init "e "arcursul o"era iunii ţ +urtun (n 5e$ert.ă

H Ne!au dat vreo dou avioane $i "ermisiunea de a ne l saă ă uci$i (n tim" ce le a" ram resursele de a" ) "u ni Derbert. 5ar eiă ă n!au nici o im"ortan ) (n ond. Ceea ce e al naibii de rustrant eţă c nimeni altcineva nu vrea s se (nt2m"le toate astea. Jiă ă ma#oritatea celor im"lica i ($i dau seama c!au ost #uca i "eţ ţ de*ete de un *ru" restr2ns de kurzi.

H Parc!am i (n "ovestea aia cu Ridic'ea uriaş , ă s"use 7art a.<mul ($i c eam nevasta) care!$i c eam co"iii) care c eamă ă ă c2inele) "isica) $oricelul $i!a$a mai de"arte.Derbert o t .ă

H 7ie!mi aduce mai de*rab a ă asa cu fantome4 un co$mardu" altul.ă

H Se "are c lecturile noastre din co"il rie au ost alese dină ă arii culturale oarte di erite) observ 7art a) arcuindu!$iă s"r2ncenele.

H 5ac to i am citi acelea$i lucruri) via a ar i (ns" im2nt toră ţ ţ ă ă

de "lictisitoare) re"lic Derbert. 7 ro*. estea bun e că ă ă ă "rietenul meu) c "itanul ,unni 6liaz de la >ri*ada 3nt2i deă %n anterie a %sraelului) m!a "us (n le* tur cu un a*ent careă ă

231



cunoa$te valea >ekaa ca "e "ro"riul buzunar. Se a l de#a "eă drum (ntr!acolo) asum2ndu!$i identitatea unui lu"t tor kurdă "entru libertate) "entru a (ncerca s a le c2t mai multe. L!amă ru*at "e 7att s "re* teasc o sintez des"re *eo*ra ia re*iunii)ă ă ă ă "entru a determina "osibilele destina ii ale C'C!ului.ţ

H Ce anume va cu"rinde sintezaI vru s a le 7art a.ă

H 3n "rinci"al) localiz rile "e$terilor din zon ) r s"unseă ă ă Derbert. Ca o ironie a sor ii) bloc2ndu!ne ima*inea rece" ionatţ ţ ă "rin satelit) sirienii ne!au o erit un indiciu "ermanent (n "rivin a ţ "ozi iei lor. om $ti (ntotdeauna c C'C!ul se a l (n aria cuţ ă ă latura de cincis"rezece kilometri "e care nu o "utem vedea. omcom"ara aceast in orma ie cu bazele cunoscute ale P??!ului dină ţ zona res"ectiv $i vom (ncerca s decidem care este localizareaă ă cea mai "robabil . 3n "lus) s!ar "utea s mai rece" ion m vreoă ă ţ ă

r2ntur din comunica iile radio $i tele onice.ă ţH 5in momentul res"ectiv) a*entul israelian $i ec i"a noastr ă

de interven ie vor i sin*urii de care va de"inde salvarea alorţ no$tri) conc ise 7art a. Sau) (n cel mai r u caz) rac etaă

Toma a k va rezolva radical "roblema.3n tim" ce ea rostea ultima raz ) tele onul lui Derbert (nce"uă

s sune. 6l se *r bi s !l ridice. < cli" mai t2rziu) ($i astu"ă ă ă ă ă urec ea liber .ă

H Ce anume s!a * sitI (ntreb el) mut2ndu!$i "rivirea dină ă "odea c tre 7art a) a"oi ridic2nd oc ii c tre tavan. Nimică ă altcevaI N!au mai * sit nimic altceva acoloI insist el) rotindu!$iă ă din nou "rivirea. NimicI 6!n re*ul ) A met.ă &esse*ur. 7ul umescţ mult. La naibaK (n#ur el) (nc iz2nd tele onul.ă

H Ce eI (ntreb 7art a.ăH +rontiera turco!sirian e alc tuit dintr!o zon neutră ă ă ă ă

m r*init de dou *arduri de s2rm * im"at ) de!o "arte $i deă ă ă ă ă cealalt ) e-"lic Derbert. < "atrul de *r niceri a turcilor a auzită ă ă ă o (m"u$c tur $i s!a (ndre"tat s"re locul (n cauz . Acolo aă ă ă traversat C'C!ul c tre Siria. Patrula a * sit urme "roas"ete deă ă s2n*e l2n* $ase evantaie oarte ad2nci de "neuri.ă

H 6vantaie de "neuriIH rme de "neuri (n care noroiul (m"ro$cat are orma unui

evantai) o l muri Derbert. Sunt "rovocate de o demarare brusc .ă ăH 3n ele*) (ncuviin 7art a. Ai "omenit de $ase urme deţ ţă

"neuri. A$adar) a ost (ntr!adev r C'C!ul.ăDerbert (ncuviin din ca".ţăH 5in c2te!mi "ot da seama) ocu"an ii lui u*eau din caleaţ

232



cuiva.H 3nc nu erau urm ri i c2nd au "ornit) s"use Derbert. Turciiă ă ţ

a um c C'C!ul a trecut de *ardul electri icat "rin montareaă ă unei deriva ii. 'eu$iser de#a s treac de "artea cealalt atunciţ ă ă ă ă c2nd *r nicerii au auzit (m"u$c tura. +ur*oneta a luat!o din locă ă

cu mult (naintea sosirii "atrulei. Altceva l!a determinat "e cela lat la volan s demareze (n tromb .ă ăH >ob) mi!e team c nu (n ele*) (l (ntreru"se 7art a. 3nă ă ţ

"rimul r2nd) cine cred ei c a ost (m"u$cat $i de ceIăH 6i abar n!au) r s"unse Derbert.ă3$i (nc ise oc ii $i ad u* :ă ăH Nu $tiu. Trebuie s *2ndim lo*ic. 5e ce ar i avut $o erulă

motive s demareze bruscI +iindc se temeau c (m"u$c tura aă ă ă ă ost auzit I 6 "osibil. 5ar nu asta!i im"ortant. (ntrebarea este:ă

cine!a ost (m"u$catI 5ac vreunul dintre ostatici ar i ost ucis)ă terori$tii n!ar i luat cadavrul cu ei.

H 5ar dac ostaticul (n cauz ar i ost doar r nitI su*eră ă ă ă 7art a.

H Nu!i "lauzibil) re"lic Derbert.ăH Cum "o i i si*ur de astaIţH Turcii au a irmat c au auzit ecoul (m"u$c turii) urmă ă ă

Derbert. C'C!ul este izolat onic. Stratul izolator ar i estom"atecoul (m"u$c turii. Pentru a i r nit) unul dintre ostatici ar iă ă trebuit s (ncerce s u* ) "ierz2ndu!se (n (ntuneric. Terori$tii ară ă ă

i desc is ocul) u*arul ar i c zut) iar C'C!ul ar i trebuit s ieă ă condus "2n (n dre"tul cor"ului "r bu$it. N!a ost a$a. S!a trasă ă c iar acolo) l2n* *ard. Nu) cl tin Derbert din ca") (l cunoscă ă ă "rea bine "e 7ike 'od*ers. P rerea mea e c se "re* teau să ă ă ă treac (n Siria) a$a (nc2t 7ike s!a ot r2t s (ncerce s (iă ă ă ă o"reasc .ă

H 5ar n!a reu$it) rosti ea sec.Derbert o s *et din "riviri.ă ăH N!o s"une de "arc ar i dat!o (n bar . Numai a"tul c elă ă ă

sau altcineva a (ncercat s (ntre"rind ceva e un act de mareă ă cura#. 5a) de oarte mult cura#.

H N!am avut de *2nd s !mi bat #oc de nimeni) re"lic 7art aă ă indi*nat .ă

H 7 ro*) mie a$a mi s!a " rutMă ă

H Calmeaz !te) >ob) insist 7art a. 3mi "are r u.ă ă ăH >ine(n eles) bomb ni el. To i *eneralii din birouri re*retţ ă ţ ă enorm) (ntotdeauna. 7i!am "ierdut nevasta $i "icioarele din

233



"ricina unei *re$eli de calcul militar. 6 *reu) dar n!avem ce ace.6 al naibii de u$or s c ibi ezi urm rind un meci (n reluare) dar eă ţ ă in init mai *reu s te a li "e teren (n tim"ul meciului.ă

H N!am s"us c ar i u$or) relu 7art a) b t2nd darabana "eă ă ă t blia mesei cu de*etele ei lun*i. Ce!ar i s revenim la subiectIă ă

H 7da) e!n re*ul ) morm i Derbert) tr *2nd ad2nc aer (nă ă ă

"ie"t. Trebuie s m *2ndesc mai "e (ndelete la toate astea.ă ăH S (nce"em "rin a ormula c2teva i"oteze) "ro"use 7art a.ă

S "resu"unem c 7ike a r nit sau ucis un terorist. or avea locă ă ă re"resalii.

H Corect) (ncuviin a Derbert. A"are o (ntrebare: (m"otriva cuiIţH Se vor r zbuna terori$tii "e ostaticiIăH Nu nea" rat) s"use Derbert. 6-ist trei o" iuni. 3n "rimulă ă ţ

r2nd) nu!l vor ucide "e 7ike. C iar dac nu!i cunosc e-act *radulă $i!au dat cu si*uran seama c el e liderul ec i"ei. 6 un ostaticţă ă valoros $i nu vor risca s !l "iard . Ar i (ns "osibil s ie torturat)ă ă ă ă "entru a le demonstra celorlal i cum se "ede"se$te o tentativţ ă de evadare. 5ar tactica asta unc ioneaz rareori. C2nd vezi cumţ ă unul dintre tovar $ii t i e b tut) te s"erii) vrei s o iei la *oan cuă ă ă ă ă orice "re .ţ

Derbert ($i rezem cea a de s" tarul (nalt al scaunului rulant.ă ăH ' m2n dou "osibilit i. 5ac un terorist a ost ucis (ntr!ună ă ăţ ă

sc imb de ocuri) l!ar "utea r zbuna uci*2nd un ostatic. oră tra*e la sor i care va i cel condamnat) dar (i vor interzice luiţ 7ike s "artici"e la tra*erea la sor i) obli*2ndu!l (n sc imb s ieă ţ ă martor la crim .ă

H %isuseK $o"ti 7art a.H 5a) e r u de tot) rosti Derbert. 5ar "rocedura asta n!ar aceă

dec2t s (nt reasc solidaritatea $i rezisten a celorlal i ostatici.ă ă ă ţ ţ Terori$tii obi$nuiesc s o oloseasc numai atunci c2ndă ă inten ioneaz s trimit cadavrul autorit ilor) "entru a!$iţ ă ă ă ăţ demonstra ot r2rea. P2n acum) doar noi am ost anun a i că ă ţ ţ ă oamenii no$tri au ost lua i ostatici.ţ

H A$adar) scenariul num rul doi cade) deduse 7art a)ă oarecum mai lini$tit .ă

Derbert (ncuviin .ţăH Terori$tii nu "ot (n* dui (ns ca o (ncercare de evadare să ă ă

sca"e ne"ede"sit . 3n consecin ) ce vor aceI or trece laă ţă

varianta num rul trei) o o" iune dra* terori$tilor din <rientulă ţ ă 7i#lociu. or lovi o int "e care o consider e*al ca im"ortanţ ă ă ă ţă cu lovitura "e care au (ncasat!o. Cu alte cuvinte) dac mortul loră

234



avea ran*ul secund (n tru" ) vor ucide un demnitar de ran*ulă doi. 5ac mortul era un civil) ($i vor (ndre"ta aten ia asu"ra unuiă ţ "olitician) nu asu"ra unui lider militar.

7art a ($i (ncet mi$carea nervoas a de*etelor.ă ăH 5ac (n s"atele (ntre*ii o"era iuni se a l kurzii) nu au laă ţ ă

dis"ozi ie "rea multe o" iuni ra"ide.ţ ţ

H 5in nou) ai dre"tate) con irm Derbert. Nu credem c auă ă reu$it s se in iltreze (n vreuna dintre bazele noastre de "esteă ocean $i) c iar dac!ar i reu$it) nu!$i vor tr da c2rti a "entruă ţ at2ta lucru. 7ai de*rab vor "une la cale un atentat la oă ambasad .ă

H Au o mul ime de sim"atizan i (n Turcia) (n Siria) (n ,ermaniaţ ţ $i (n 6lve ia) s"use 7art a $i se uit (ncruntat la Derbert: Creziţ ă ă c ar "utea i la curent cu misiunea lui PaulIă

H 5amascul a ost in ormat) r s"unse Derbert 5ar vizita va iă anun at "ublic abia du" aterizarea lui Paul la Londra.ţ ă ă

Derbert ($i (ntoarse scaunul rulant $i "orni s"re ie$ire.H 5ac 5amascul $tie) e "osibil s i a lat $i kurzii. Am s !lă ă ă

anun "e Paul $i voi tele ona la ambasadele noastre din 6uro"a $iţ din <rientul 7i#lociu.

H Am s m ocu" eu de ambasadele din <rientul 7i#lociu) seă ă o eri 7art a. JiM) >ob) (mi "are r u "entru adineauri. O u c n!ă ă ăam vrut s !mi bat #oc de 7ike.ăH Jtiu) s"use Derbert. 5ar nici nu te!ai ar tat din cale!a ară ă de res"ectuoas . ă

%e$i) l s2nd!o "e 7art a cu *ura c scat ) (ntreb2ndu!se de ceă ă ă se mai ostenise s !$i cear scuze.ă ă

+iindc tu ai r mas s conduci aici) uite de!aia) ($i r s"unse eaă ă ă ă (n *2nd. 5i"loma ia nu trebuie s ie nea" rat o treab "l cut . 6ţ ă ă ă ă ă de!a#uns s ie e icient .ă ă

< sun "e Aurora) secretara sa $i ($i alun* din minte orice altă ă *2nd (n a ar de "reocu"area "entru si*uran a di"loma iloră ţ ţ americani. < instrui "e t2n ra emeie s !i ac le* turileă ă ă ă tele onice necesare) (nce"2nd cu Ankara $i %stanbulul.

235



30

!ar i, ora 2:32,ţ !em i , Siria

%bra im o"ri ur*oneta de!abia du" ce "arcursese vreoă cincis"rezece kilometri "e teritoriul Siriei. Nu $tia si*ur dac ă

useser sau nu urm ri i de "atrule de *r niceri turci. Nu!iă ă ţ ă auzise) dar era "osibil s i ost undeva (n urm ) " str2ndă ă ă

distan a. 5ar c iar dac i!ar i urm rit (ntr!o "rim eta" ) turcii n!ţ ă ă ă ăar i (ndr znit s se aventureze c iar "2n la 7embi#. 6ra "rimulă ă ă ora$ c2t de c2t im"ortant de aceast "arte a rontierei $i) c iar $iă la aceast or t2rzie) a"ari ia unor intru$i ar i st2rnit reac iaă ă ţ ţ indi*nat a localnicilor.ă

A"ari ia ur*onetei uria$e trezi) (n ciuda orei t2rzii) aten iaţ ţ "o"ula iei locale. Locuitorii ie$ir la erestre "entru a c sca *uraţ ă ă la su"erbul ve icul care traversa ora$ul. %bra im nu o"ri) cicontinu s conduc ) (ndre"t2ndu!se s"re sud) nedorind să ă ă ă atra* "rea mult aten ia. Prizonierii $i ma$ina ca"turat nu erauă ţ ă un tro eu al sirienilor) ci o "rad de r zboi "e care kurziiă ă inten ionau s o " streze.ţ ă ă

5e!abia c2nd r2n $i ($i (ntoarse "rivirea c tre 7a mud) careă ă se a$ezase "rotector l2n* tru"ul ne(nsu le it al lui Dasan)ă ţ %bra im ($i (n* dui s !$i "l2n* camaradul ucis. 7a mud rostiseă ă ă de#a o ru* ciune) era tim"ul ca $i %bra im s !$i recite verseteleă ă cuvenite din Coran.

3n*enunc e $i) cu ca"ul "lecat) rosti cu o voce bl2nd : ăH 6l va trimite ve* etori care s ve* eze asu"ra voastr $iă ă

care s v "oarte su letele) nesmintit) c2nd moartea v vaă ă ă co"le$i. Ji to i oamenii se vor re* si (ntru 5omnul) adev ratul lorţ ă ă st "2n.ă

A"oi) oc ii "lini de lacrimi ai lui %bra im se (ntoarser c tre celă ă care s v2r$ise aceast monstruoas a"t . Americanul z cea "eă ă ă ă ă s"ate "e "odeaua ur*onetei) acolo unde (l l sase 7a mud. Aveaă

a a um lat (n urma loviturilor (ncasate) dar (n oc i nu i se citeaţ ă nici o urm de re*ret. <c ii aceia blestema i "riveau (n sus)ă ţ nedemni $i nemi$ca i.ţ

23



H Privirea aceea nu ne va mai s ida mult vreme) scr2$niă %bra im $i (ntinse m2na s"re cu it. Am s !i scot oc ii $i!am s !iţ ă ă smul* inima.

7a mud ($i (ncle$t m2na "e (nc eietura m2inii lui.ăH NuK Alla ne vede $i ne #udec a"tele. Acum) r zbunareaă ă

nu e calea cea mai "otrivit de urmat.ă

%bra im ($i smuci m2na.H ' ul va i r s"l tit cu r u "e m sur ;) 7a mud. Coranulă ă ă ă ă ă

s"une adev rul. <mul acesta trebuie "ede"sit.ăH <mul acesta se va (n i$a #udec ii lui Alla c2t de cur2nd)ăţ ăţ

re"lic 7a mud. 5eocamdat ) ne "oate i (nc de olos.ă ă ăH 3n ce elI Avem destui ostatici.H Jtim (nc "rea "u ine des"re ceea ce "oate ace ur*oneta.ă ţ

Trebuie s !l obli* m s ne s"un mai mult.ă ă ă ă%bra im scui" dez*ustat.ăH 7ai de*rab ar muri) dec2t s ne s"un ceva. %ar eu l!a$ă ă ă

ucide r s cli"esc) rate.ă ă ăH Cineva va trebui s moar "entru ceea ce i s!a (nt2m"lat luiă ă

7a mud. 5ar de!acum suntem acas ) rate. Putem s !iă ă contact m "rin radio "e ai no$tri. Le "utem cere s ia urma $i să ă ă doboare unul dintre du$manii no$tri. <mul acesta trebuie s ă su ere) r m2n2nd (n via ) v z2nd su erin a tovar $ilor s i. Aiă ţă ă ţ ă ă v zut cum a cedat mai devreme) c2nd am amenin at c !i reteză ţ ă de*etele emeii. ,2nde$te!te ce c inuri (l mai a$tea"t de!acumă

(ncolo.%bra im continua s "riveasc ) cu oc ii (nc rca i de ur ) c treă ă ă ţ ă ă

'od*ers.H Tot (i scot oc ii.H < s!o aci) (ns numai la tim"ul "otrivit) (l "otoli 7a mud.ă

Acum (ns suntem obosi i $i ne #elim "rietenul. Nu suntem (nă ţ m sur s *2ndim destul de lim"ede. 7ai bine s lu m le* turaă ă ă ă ă ă cu comandantul $i s !l l s m s ot rasc (n ce el ar "utea iă ă ă ă ă ă r zbuna i Falid $i Dasan. A"oi ne vom le*a "rizonierii la oc i) neă ţ vom s 2r$i c l toria $i ne vom odi ni. 7erit m din "lin odi na.ă ă ă

%bra im ($i "rivi ratele) a"oi se (ntoarse din nou c treă 'od*ers. + r tra*ere de inim ) ($i v2r( cu itul (na"oi (n teac .ă ă ă ţ ă

5eocamdat .ă

23"



metalic.A*entul AS5 (ncerc s desc id "oarta) dar nu reu$i. Aveaă ă ă

"rivirea a intit s"re v2r ul co"acului din care usese aruncatţ ă acel obiect.

H 3na"oiK stri* el) e-act (n cli"a (n care *renada e-"lod .ă ă

3nainte ca domnul >ora $i 6u*enie s i a"ucat s ac un "as)ă ă ă

un nor de um alburiu um"lu aleea. O*omotul e-"loziei u urmatde bubuituri (n undate $i de cl m" nituri metalice) c2nd sc i#eleă ă lovir (n metalul "or ii) (n trunc iurile de co"ac $i (n carne.ă ţ A*entul AS5 se "r bu$i l2n* "oart ) cu "ie"tul s r2mat.ă ă ă ă 6u*enie $i domnul >ora c zur $i ei) ca secera i $i (nce"ur s seă ă ţ ă ă zv2rcoleasc .ă

La o secund du" e-"lozie) $o erul ma$inii cor"uluiă ă di"lomatic acceler $i) dobor2nd "oarta cu a#utorul enderuluiă ran orsat) o"ri l2n* tru"ul c zut al ad#unctei $e ului misiunii. 3nă ă urma sa veni ma$ina (n care se a la cel lalt a*ent AS5. Cel de laă volan "arc lateral $i cobor( din ma$in ) cu arma (n m2n . 5e laă ă ă ad "ostul ma$inii) se ridic $i (nce"u s tra* (n coroanaă ă ă ă co"acilor. Ploaia de *loan e u urmat de o "loaie de runzeţ ă s 2$iate.

5in co"ac i se r s"unse cu oc de arm automat ) iar a*entulă ă ă "lon# (n s"atele ma$inii. Pistolarul din co"ac) ce avea c i"ulă ascuns de o masc de sc i) ($i (ndre"t tirul asu"ra doamneiă ă 7orris) "e a c rei bluz alb se ivir mai multe "ete ro$ii. Cor"ulă ă ă ă ei tres ri sub im"actul *loan elor) a"oi r mase nemi$cat.ă ţ ă Pistolarul nu se sinc isi de domnul >ora) care) culcat "e!o r2n ) ă se t2ra (n direc ia vilei. aletul o luase la u* (nc din "rimaţ ă ă cli" $i) re u*iat (n olul cl dirii) tele ona "oli iei.ă ă ţ

A*entul AS5 se ridic . Se "re* tea s tra* din nou) c2nd auziă ă ă ă un clinc et. Privi (n #os. < alt *renad se rosto*olea c tre el.ă ă ă Aceasta usese aruncat de undeva din s"ate. Plon# (na"oi (nă ă ma$in ) av2nd tim" s !l z reasc "e motociclistul de adineauri)ă ă ă ă ascuns du" un co"ac) (n strad .ă ă

,renada e-"lod ) z*uduind ma$ina. A*entul lu zi!ul dină ă tor"edou. Avea nevoie de ra"iditate) nu doar de "utere de oc.Se rosto*oli $i) (ntins "e burt ) inti c tre motociclist. Acestaă ţ ă demarase $i "ornise (n direc ia sa) olosind dre"t scut ma$inile.ţ

A*entul ($i (ndre"t arma lateral) tr *2nd "e sub $asiulă ă

ma$inii. Nimeri ro ile) iar motocicleta dera" ) lovindu!se deţ ă ma$in . C iar c2nd se "re* tea s se t2rasc "e sub ma$ină ă ă ă ă "entru a "une m2na "e motociclist) auzi o bubuitur "e ca"otaă

241



ma$inii. 'idica oc ii $i!l v zu "e "istolarul din co"ac. Acesta ($iă " r sise ad "ostul) s rind "e ca"ot . Pro "it acolo cu "icioareleă ă ă ă ă ţă de" rtate) inea cu ambele m2ini un revolver) intind asu"ra sa.ă ţ ţ Nu a"uc s tra* . Jo erul lui 6u*enie ac ionase mai ra"id)ă ă ă ţ trimi 2ndu!i dou *loan e calibrul 4B) din s"ate. Lovit (n ambeleţ ă ţ

$olduri) "istolarul ($i "ierdu ec ilibrul) se rosto*oli "e ca"ot $iă

c zu la " m2nt. 5in buzunarele ainei) mai multe *renade seă ă (m"r $tiar "e alee.ă ă

A*entul AS5 se t2r( "e sub "ortiera desc isa) se ridic $i (lă dezarm "e "istolarul care *emea de durere. Lu *renadeleă ă r mase $i le de"use cu *ri# "e banc et . A"oi se a"ro"ieă ă ă "rudent de cel de "e motociclet . T2n rul sl b no* era (ntins "eă ă ă ă s"ate. 3$i racturase m2na drea"t $i "iciorul st2n*) iar oaseleă strivite se iveau din es tura s 2$iat a "antalonilor. 5in *eantaţ ă ă de curier) $a"te *renade se rosto*oliser "e alee.ă

A o"ta se a la (n m2na sa. 3i scosese cuiul $i deblocasesi*uran a.ţ

H GosK stri* a*entul AS5.ăJo erul se tr2nti la " m2nt) dincolo de ma$ina consulatului) iară

a*entul AS5 cu un salt "este ca"ota ma$inii sale. < cli" maiă ă t2rziu) "rima *renad e-"lod ) iar $ocul declan$ e-"loziaă ă ă celorlalte $a"te) o serie de bubuituri care st2rnir ecouri am"le.ă

7a$ina u z*2l 2it de im"actul sc i#elor) iar "neurile (iţ ă e-"lodar . A*entul AS5) "itit l2n* o roat ) ($i sim i "iciorulă ă ă ţ amor ind) du" ce o a$c ie de metal i se (n i"se (n c lc2ie.ţ ă ă ' mase la ad "ost) rezemat de ma$in ) (ncerc2nd s se erească ă ă ă ă at2t c2t se "utea.

C2nd) (ntr!un t2rziu) e-"loziile (ncetar ) se ridic cu *reu (nă ă "icioare) cu arma "re* tit .ă ă

Cei doi asasini erau mor i) s 2$ia i de sc i#ele "ro"riilorţ ţ *renade. Jo erul usese r nit la m2na (n care inea arma) dar seă ţ inea "e "icioare. 5omnul >ora reu$ise s a#un* (n cas $i z ceaţ ă ă ă ă

(ntins "e "ardoseala olului. aletul (n*enunc ease al turi de el.ă 3n umbr se z reau siluetele restului "ersonalului.ă ă

< cli" mai t2rziu) vuietul sirenelor s 2$ie t cerea de morm2ntă ă care se l sase du" e-"lozii. Patru ec i"a#e ale Poli iei Na ionaleă ă ţ ţ

Turce ($i cur a"ari ia. Poli i$tii (narma i cu revolvere Smit &ă ă ţ ţ ţ Fesson de 18 um"lur curtea $i strada. A*entul AS5 ($i a$eză ă

arma "e ca"ota ma$inii) "entru ca turcii s nu!l con unde cumvaă cu vreunul dintre atentatori. A"oi) $c io" t2nd) se (ndre"t c treă ă ă cole*ul s u. 6ra mort) la el ca $i ad#uncta $e ului misiunii.ă

242



Jo erul se a"ro"ie) r s lase arma din m2na r nit . Privireaă ă ă ă ă i se (ncruci$a cu cea a unui o i er de "oli ie) c ruia (i ar t rana.ţ ţ ă ă ă < i erul (l anun c ambulan a era "e drum.ţ ţă ă ţ

Cei doi urcar (n ma$ini) "entru a!$i anun a "rin radioă ţ su"eriorii de la ambasad . 'eac ia la a larea ve$tii atentatului uă ţ

re inut . 3n ast el de situa ii) emo iile nu trebuiau l sate s sca"eţ ă ţ ţ ă ă

de sub control. Presa $i) "rin intermediul acesteia) inamicul nutrebuiau s a le c2t de mare era su erin a $i iritarea "rovocat deă ţ ă "a*ubele su erite.

S 2r$ind de ra"ortat) cei doi se (nt2lnir l2n* ma$inaă ă a*entului AS5.

H 3 i r m2n dator c m!ai sc "at de ti"ul de "e ca"ot ) rostiţ ă ă ă ă a*entul.

Jo erul (ncuviin din ca") rezem2ndu!se cu b *are de seamţă ă ă de "ortiera din s"ate.

H S $tii) >rian) mai mult de!at2t nu "uteam s acem) rosti el.ă ăH 'a at) r s"unse cel lalt. Ar i trebuit s o (nt2m"in m "eă ă ă ă

doamna 7orris la ie$irea din vil . %!am s"us asta $i lui Lee) dar elă mi!a s"us c doamnei nu!i "l cea s ie (n* esuit . La naibaK 7aiă ă ă ă bine (n* esuit dec2t moart Kă ă

H 5ac!am i mers s o (nt2m"in m) am i ost mor i cu to iiă ă ţ ţ acum) re"lic $o erul. 6i tocmai asta a$te"tau) s !i ie$im (nă ă

(nt2m"inare. C2te *renade aveau (n totalI Oece) cincis"rezeceINu noi) ci ia care " zeau casa au cut!o de oaie. Pun "ariu că ă ă ă individul la era (n co"ac (nc de azi!noa"te) a$te"t2nd!o "eă ă doamna 7orris. C2t des"re tic losul cel lalt) cel de "eă ă motociclet ) "robabil c ne!a urm rit.ă ă ă

Trei ambulan e ($i cur a"ari ia $i o "arte din "ersonalulţ ă ă ţ acestora se re"ezi s se ocu"e de r nile celor doi) (n tim" ce al iiă ă ţ intrar (n olul vilei) "entru a se (n*ri#i de domnul >ora. Acesta uă "urtat "e o tar* c tre ambulan . >omb nea (n turce$te)ă ă ţă ă a irm2nd c nimic din toate astea nu s!ar i (nt2m"lat dac n!ar iă ă

ost un interna ionalist convins.ţH A$a a#un* terori$tii s c2$ti*e "uncte) rosti a*entul AS5) (nă

tim" ce urca (n ambulan ) al turi de cel lalt american. 3i s"erieţă ă ă "e cei ca >ora) care nu mai au cura#ul nici m car s mear* să ă ă ă vad un meci al ec i"ei locale.ă

H Nu!i nevoie de "rea mult "entru a s"eria "e cineva ca >ora)

re"lica $o erul) ridic2ndu!$i "rivirea de la "er uzia din bra c treţ ă a*entul AS5. S vedem (ns cum o vor scoate la ca" t tic lo$iiă ă ă ă c2nd vor trebui s dea "ie"t cu Statele nite.ă

243



32

!ar i, ora (:((,ţ Lon"ra, An$lia

Paul Dood $i Farner >ickin* ur a$te"ta i la aero"ortulă ţ Deat ro de o ma$in o icial $i de un ve icul al AS5 cu treiă ă a*en i. Americanii inten ionau s !$i "etreac cele dou ore aleţ ţ ă ă ă escalei (n aero"ort. Cu toate acestea) un unc ionar alţ

aero"ortului le ie$i (n (nt2m"inare) aduc2ndu!i lui Dood un a-ur*ent de la Fas in*ton. Dood se retrase (ntr!un col "entru a!lţ citi. >ob Derbert aran#ase ca ei s ie (nso i i de un unc ionar ală ţ ţ ţ ambasadei la sediul acesteia din ,rosvenor SQuare din Londra.6ra de ma-im im"ortan ca Dood s tele oneze la Fas in*tonă ţă ă de "e o linie si*ur ) se a irma (n a-. 3m"reun cu >ickin*) ură ă ă condu$i (ntr!o zon a"arte a terminalului) "e unde demnitariiă interna ionali "uteau s treac de vam r s trebuiasc sţ ă ă ă ă ă ă ă ă a$te"te la r2nd.

Traversarea ora$ului decurse lin) r incidente sau (nt2rzieri)ă ă la aceast or tra icul iind oarte sc zut. Dood era sur"rinz toră ă ă ă de treaz) de$i era oarte devreme. 'eu$ise s doarm trei ore (nă ă avion $i (nc sim ea (n *ur *ustul celor dou c ni mari de ca eaă ţ ă ă ă slab "e care le (n* i ise (nainte de debarcare. Toate acestea ară ţ

i trebuit s !l in "e "icioare) deocamdat . 5ac avea s maiă ţ ă ă ă ă doarm (nc vreo trei sau "atru ore (n cea de!a doua eta" aă ă ă c l toriei) avea s ie c2t se "oate de vioi la sosirea la 5amasc.ă ă ă Pe de alt "arte) vioiciunea se datora nelini$tii $i curiozit iiă ăţ st2rnite de misteriosul a-. 5ac ar i ost vorba de ceva ve$tiă bune) Derbert ar i men ionat cu si*uran acest lucru.ţ ţă

>ickin* st tea "icior "este "icior l2n* Dood) le* n2ndu!$iă ă ă ner bd tor v2r ul "anto ului. 5e$i lucrase (ntruna) de!a lun*ulă ă celor $a"te ore de zbor) studiind diversele simul ri com"uterizateă ale evolu iilor "osibile ale situa iei) era mai treaz dec2t Doodţ ţ

(nsu$i.La naiba cu >ickin*) e destul de t2n r "entru a rezista a$a) ($iă zise Dood) "rivind cum cea a zorilor (nce"ea s se destrame.ţ ă

<dinioar ) "e c2nd (nc lucra (n domeniul bancar) Dood usese $iă ă 244



el ca"abil s reziste la el de mult. Lua micul de#un la Ne Yorkă sau 7ontreal) o cin t2rzie la Stock olm sau Delsinki) "entru ca)ă a doua zi (n zori) s !$i ia micul de#un la 'oma sau Atena) (n zileleă acelea) rezista c iar $i "atruzeci $i o"t de ore r s doarmă ă ă ă deloc. 3n sc imb) c2nd a#un*ea acas ) se "r bu$ea (n "at $i nu!$iă ă

dorea nici m car m2n*2ierile so iei. oia doar s zac (ntins $i să ţ ă ă ă

aib "arte de somnul binemeritat.ăCur2nd du" ce automobilul demarase) $o erul (i (nm2n luiă ă

Dood un "lic si*ilat din "artea ambasadorului. Acesta con inea ţ itinerariul de"las rilor lor "rin Londra $i (l anun a c aveau s !lă ţ ă ă

(nt2lneasc "e doctorul Nasr la ambasad ) la ora $a"te.ă ă3n mod obi$nuit) Dood savura c l toriile la Londra. Str buniciiă ă ă

s i se n scuser (n cartierul ?ensin*ton) iar el reac iona) "rintr!oă ă ă ţ ocult le* tur s"iritual ) la rumuse ea $i "ersonalitateaă ă ă ă ţ b tr2nei metro"ole. 5e data asta (ns ) (n tim" ce ma$ina *oneaă ă "rintre cl dirile vec i de secole) b2ntuite (nc de du urileă ă str bunilor cura#o$i sau nemernici) Dood nu se "utea *2ndi dec2tă la >ob Derbert $i la C'C) (ntreb2ndu!se de ce oare ma$ina celorde la AS5 se inea at2t de a"roa"e "e urmele lor. 5e obicei)ţ ec i"ele de asi*urare a si*uran ei di"loma ilor " strau o distanţ ţ ă ţă ec ivalenta cu dou lun*imi de ma$in (ntre ve iculul lor $i celă ă " zit. 5e asemenea) Dood se (ntreba care era motivul "rezen eiă ţ a trei a*en i) (n loc de doi) c2 i erau (n mod obi$nuit re"artiza iţ ţ ţ "entru "aza unui unc ionar cu ran* de secretar al ambasadei)ţ cum era (nso itorul lor.ţ

Dood "rimi r s"uns la (ntreb rile sale de (ndat ce u condusă ă ă (ntr!un birou al anticei cl diri a ambasadei $i avu "osibilitatea s !ă ăi tele oneze) (n s 2r$it) lui >ob Derbert. Acesta (l "use la curent (nle* tur cu asasinatul din Turcia $i cu (ncercarea a"arentă ă nereu$it a ostaticilor de a evada c2nd C'C!ul trecuse (n Siria.ă 5u" " rerea lui Derbert) era "osibil ca atentatul s i avut loc caă ă ă re"resalii la tentativa nereu$it a cole*ilor lor. C2nd Dood (i ceruă e-"lica ii re eritoare la aceast i"otez ) Derbert (i dezv lui oţ ă ă ă serie de a"te care nu aveau $anse s a#un* "rea cur2nd (nă ă coloanele ziarelor.

H nul dintre servitorii domnului >ora e un turc de ori*inekurd ) s"use Derbert. 6l l!a l sat "e unul dintre asasini s intre.ă ă ă

Dood ($i "rivi ceasul.

H Toate astea s!au (nt2m"lat acum mai "u in de!o or . Cumţ ă au reu$it turcii s a le at2tea) (ntr!un tim" at2t de scurtIăH Turcii au "us o mul ime de (ntreb ri olosind ar*umenteţ ă

245



solide din cauciuc armat) r s"unse Derbert Servitorul aă recunoscut c a "rimit ordine din Siria. 3ns ) cu e-ce" ia numeluiă ă ţ de cod Yarmuk) n!a ost (n stare s "recizeze de la cine anume.ă Am cut cercet ri (n le* tur cu numele Yarmuk. P2n acum)ă ă ă ă ă sin*urul indiciu se re er la o b t lie "urtat "e malul r2ului cuă ă ă ă

acest nume (n 010) c2nd arabii i!au (n r2nt "e bizantini $i aurecucerit 5amascul.H S!ar zice c e-ist cineva care (ncearc ) cu tot dinadinsul)ă ă ă

s arunce vina (n c2rca 5amascului) su*er Dood.ă ăH Ji eu m!am *2ndit la asta) (ncuviin Derbert. 5ar nu "utemţă

s le s"unem asta celor de la 5amasc) (n "rimul r2nd iindc seă ă "rea "oate s nu ne cread . Pe de alt "arte) c iar dac ne!ară ă ă ă crede) ar "utea trece de "artea kurzilor) "entru a nu "rovocatensiuni (n zon .ă

H Ce $tim des"re motociclistI (ntreb Dood. 6ra tot kurd) sauă a ac ionat inde"endentIţ

H A) era de!ai lor "2n !n v2r ul de*etelor) r s"unse Dood.ă ă Locuia (ntr!un bordei de la "eri eria %stanbulului) de vreo "atrus "t m2ni. Presu"unem c a ost trimis acolo din zonele de lu"tă ă ă ă din estul Turciei $i c cea "arte dintr!o ec i" (ns rcinat să ă ă ă ă ă lanseze atacuri asu"ra unor inte din %stanbul) du" semnalul datţ ă de atacarea bara#ului. Am"rentele lui erau (nre*istrate la Ankara)%erusalim $i Paris. Pentru un ti" de numai dou zeci $i trei de ani)ă are un dosar al naibii de *ros) re eritor la activit ile sale caăţ revolu ionar kurd. ,renadele "e care le avea asu"ra sa erau dinţ cele olosite de kurzi (n estul Turciei) de un ti" mai vec i) r ă ă m2ner de si*uran ) de abrica ie est!*erman .ţă ţ ă

H 5u" toate "robabilit ile) kurzii au "re* tit ec i"e $i (n alteă ăţ ă ora$e) care sunt *ata s ac ioneze) observ Dood.ă ţ ă

H + r (ndoial ) con irm Derbert. Cei din Ankara au a"ucat să ă ă ă ă se (m"r $tie "recum *2ndacii) "2n acum. L!am anun at "eă ă ţ "re$edinte. 5u" " rerea mea) kurzii inten ioneaz s lansezeă ă ţ ă ă un val de atentate la Ankara) %stanbul $i 5amasc) trans orm2ndu!le (n c2m"uri de b t lie) con orm "lanului lor *eneral de b taie.ă ă ă

H Care "revede declan$area unui r zboi (n urma c ruia s !$iă ă ă c2$ti*e o "atrie) la tratativele de "ace care vor urma) com"let ă Dood. A ost una dintre i"otezele des"re care s!a discutat $i laCasa Alb .ă

H 6i bine) cred c i"oteza a devenit realitate) constată ă Derbert. Sin*ura veste bun "e care "ot s i!o dau e c amă ă ţ ă reu$it s trimit un soldat israelian druz (n valea >ekaa) "entru aă

24



da de urma C'C!ului. 5e$i avem un "ai lun* de cincis"rezecekilometri (n i"t (n oc i) acest veteran din Sayeret DaE5ruzim artrebui s ne "oat "reciza e-act localizarea ur*onetei. 6c i"a deă ă interven ie va sosi (n %srael "este a"ro-imativ cinci ore. 5e acolo)ţ vor "utea "orni s"re valea >ekaa imediat.

H Ce se mai aude de la Ankara $i 5amascI vru s a le Dood.ă

H La el ca $i noi) Ankara (ncearc s a le mai multe. 3nă ă sc imb) la 5amasc situa ia tinde s devin (ncordat . ,eneralul!ţ ă ă ămaior >ar!Levi a luat le* tura cu a*en ii s i din 7istaEaravimă ţ ă care lucreaz sub aco"erire (n Cartierul 6vreiesc de acolo.ă

H $tia sunt a*en ii care se dau dre"t arabi) nuIĂ ţH 6-act) (ncuviin Derbert. 5e a"t) sunt o tru" de elit aţă ă ă

or elor s"eciale) antrenat s vad $i s aud orice. 6i bine) l!auţ ă ă ă ă ă in ormat "e *eneral c se ac "resiuni r "recedent asu"raă ă ă kurzilor: arest ri) b t i9 se (n*roa$ *luma. Tare mi!e team că ă ă ă ă ă situa ia se va (nr ut i c2t de cur2nd.ţ ă ăţ

Derbert t cu o vreme) a"oi continu :ă ăH Jtii) Paul) voiam s ! i s"un ceva des"re 7ikeM 5ac el aă ţ ă

v rsat (ntr!adev r s2n*ele cuiva) (ncerc2nd s "reia din nouă ă ă controlul asu"ra C'C!ului) s"er din tot su letul ca atentatulasu"ra doamnei 7orris s i ost o reac ie la a"tele sale.ă ţ

H 5e ceIH +iindc asta ar (nsemna c kurzii au vrut ca el s "l teasc )ă ă ă ă ă r a!l r ni (n mod direct) e-"lic Derbert. Jtii cine "rocedaă ă ă ă

(ntotdeauna (n elul staIăH 5a) $tiu) z2mbi Dood. Cecil >. 5emille. 5ac voia s ba*e (nă ă

s"erie i vreo actri ) (nce"ea s urle la *arderobiera sauţ ţă ă mac ieuza ei. 5e iecare dat ) reu$ea s!o (ns" im2nte r s!oă ă ă ă atin* (n mod direct.ă

H >ravo) Paul) a"laud Derbert. Sunt im"resionat.ăH C2nd e$ti "rimar (n L. A.) auzi o mul ime de b2r e de *enulţ sta.ăSe uit din nou la ceas $i ($i aminti iritat c o cuse cu numaiă ă ă

o #um tate de minut mai devreme.ăH a trebui s te las) >ob. rmeaz s m (nt2lnesc cuă ă ă ă

doctorul Nasr) "entru ca s ne *r bim a"oi c tre aero"ort. Cu c2tă ă ă vom "orni mai re"ede) cu at2t mai bine. Jtii cum nimeresc eumereu (n a*lomera iiMţ

H 7da) ca %ov) dintr!un necaz (ntr!altul.H 6-act. Colac "este "u" z ) m simt al naibii de inutil.ă ă ăH Nu mai inutil dec2t m simt eu (nsumi) re"lic Derbert. Amă ă

24"



dat alarma la toate ambasadele noastre) imediat ce am a lat deincidentul "etrecut cu C'C!ul la *rani $i mi!am dat seama ce arţă "utea s urmeze. Am stat de vorb cu a*en ii AS5 de "este tot)ă ă ţ dar doamna 7orris mi!a sc "at din vedere. Tic lo$ii cuno$teauă ă tabieturile di"loma ilor no$tri $i au ac ionat (n "unctul nostru celţ ţ

mai slab.H Nu e vina ta) (l lini$ti Dood. Ai reac ionat corect $i ra"id.ţH 5a) (ns absolut "revizibil) insista Derbert. %ar de!acum vaă

trebui s ne sc imb m tactica. Atunci c2nd inamicul $tie undeă ă sunt oamenii t i) dar tu abar n!ai) e semn c ceva nu mer*eă ă cum trebuie.

H 5in *re$eli (nva omulMţăH 7da) morm i Derbert. Jtiu. 3n cele mai multe domenii)ă

(nve i c2te o lec ie atunci c2nd "ierzi bani. 3n meseria noastr )ţ ţ ă (nve i "ierz2nd vie i omene$ti. 6 o "orc rie) dar n!avem de ales.ţ ţ ă

Dood $i!ar i dorit din su let s !l "oat contrazice. 5ar Derbertă ă avea dre"tate. 5iscutar o "arte a "arametrilor misiunii ec i"eiă de interven ie. 6c i"a avea s aterizeze (n %srael (nainte deţ ă reluarea lucr rilor Con*resului (n acea zi. 6ra "osibil ca ec i"a să ă

ie nevoit s "orneasc la drum (nainte ca membrii Comisieiă ă ă Con*resului "entru Su"rave* erea Serviciilor Secrete s aibă ă "osibilitatea de a!$i da acordul "entru declan$area ac iunii. Doodţ

(l anun "e Derbert c avea de *2nd s semneze un ordinţă ă ă directorial "rin care avea s !$i asume de"lina res"onsabilitateă "entru orice activit i ale ec i"ei de interven ie. Nu avea deăţ ţ *2nd s !i lase "e membrii ec i"ei s a$te"te zadarnic (n de$ert)ă ă c2t vreme e-istau $anse "entru a!l salva "e 7ike $i "e oameniiă s i.ă

Derbert (i ur succes lui Dood (n misiunea sa de la 5amasc)ă a"oi (nc ise tele onul. ' mas sin*ur (n (nc "erea (ntunecat $iă ă ă cu undat (n t cere) Dood ($i (n* dui un moment de re lec ie)ă ă ă ţ "entru a se *2ndi la ceea ce urma s ac . Pentru a salva $aseă ă oameni des"re care s"erau doar c se mai a lau (n via ) eraă ţă *ata s ri$te vie ile a o"ts"rezece tineri solda i. Calculeleă ţ ţ matematice " reau li"site de sens) (n acest caz. Ji totu$i) de ceă avea oare senza ia c decizia sa era sin*ura #ust I +iindcţ ă ă ă "entru ast el de misiuni se antrenaser membrii ec i"ei deă interven ie) iindc (i $tia "re* ti i s duc totul la ca" t cu bineIţ ă ă ţ ă ă ă

+iindc a$a (i dicta con$tiin a) "entru " strarea onoarei na ionaleă ţ ă ţ $i din loialitate a de cole*ii s iI 6-istau o mul ime de motive)ţă ă ţ care mai de care mai (ntemeiate $i totu$i) nici unul dintre ele nu

24



Se (ntoarse "e #um tate) s"re a!l "rezenta "e >ickin*) care seă a la (n s"atele s u:ă

H 5omnule doctor Nasr) nu cred c v!a i mai (nt2lnit cuă ţ Farner >ickin*M

H 3ntr!adev r) n!am avut "l cerea) con irm Nasr. Totu$i ină ă ă ţ

s v s"un c v!am citit studiul re eritor la democratizareaă ă ă

%ordaniei $i s"er s avem ocazia s discut m mai "e (ndelete (nă ă ă avion.

H Pl cerea va i de "artea mea) re"lic >ickin*) str2n*2ndă ă m2na (ntins de doctorul Nasr.ă

3ndre"t2ndu!se c tre ma$in ) cu Nasr (ncadrat de cei doiă ă americani) Dood (i (n$tiin "e scurt des"re cele a late. rcar (nţă ă limuzin . >ickin* se a$ez "e banc eta din a ) l2n* $o er.ă ă ţă ă C2nd ma$ina se urni din loc) Nasr ($i cu"rinse v2r ul b rbii (ntreă de*etul mare $i ar t torul m2inii dre"te.ă ă

H Cred c ai dre"tate) (ncuviin el. ?urzii s"er s ob ină ţă ă ă ţ ă dre"tul de a!$i (ntemeia "ro"ria na iune. 5ar (ntrebarea nu e c2tţ de de"arte sunt dis"u$i s mear* "entru a ob ine ceea ce vor.ă ă ţ

H Ji!atunci) care!i (ntrebareaI vru s a le Dood.ăNasr (ncet s se #oace cu irele b rbii.ă ă ăH 3ntrebarea) dra*ul meu "rieten) este dac aruncarea (n aeră

a bara#ului a ost sau nu marea lor lovitur ) sau trebuie s neă ă a$te"t m la o viitoare ac iune de $i mai mare am"loare.ă ţ

250



33

!ar i, ora 11:'8,ţ 5alea e/aa, Li an

alea >ekaa este o vale de munte ce traverseaz Libanul "2nă ă (n Siria. Cunoscut $i sub numele de 6l >ika sau Al >iQa) valea eă (ncadrat de!o "arte de 7un ii Liban $i de cealalt de lan ulă ţ ă ţ muntos Anti!Liban. Av2nd o lun*ime de o sut cincis"rezeceă

kilometri $i o l ime cu"rins (ntre o"t $i cincis"rezece kilometri)ăţ ă e o continuare a 7arelui 'i t A rican $i una din cele mai ertilere*iuni ale <rientului 7i#lociu. oele ! ria o numeau romanii:

Siria Cerurilor;. 3nc de la (nce"uturile istoriei) aici s!au "urtată r zboaie a"ri*e "entru st "2nirea o*oarelor de secar $i a viilor)ă ă ă "recum $i a livezilor de cai$i) "iersici $i nuci.

3n ciuda bo* iei acestei v i) tot mai "u ini ermieri lucreazăţ ă ţ ă " m2nturile ei (nde" rtate) de$i acestea sunt cele mai ertile.ă ă 'e*iunea se (nvecineaz cu "iscuri (nalte $i " duri dese. 5e$iă ă autostrada >eirut!5amasc o traverseaz dintr!o "arte (ntr!alta)ă mun ii $i " durile dau o im"resie acut de "ustietate. La sol)ţ ă ă unele zone ale v ii "ermit accesul "e c2te un sin*ur drum.ă Acelea$i zone) din avion ori de "e culmile mun ilor) sunt ascunseţ de " durile ve$nic verzi $i de meandrele st2ncilor.ă

reme de secole) aceste locuri ascunse au o erit ad "ost ă cons"iratorilor $i di eritelor secte oculte. 3n e"oca modern ) ă "rima *ru"are des"re care e-ist in orma ii c s!ar i ascuns "rină ţ ă " r ile acestea e cea a or*anizatorilor com"lotului care a dus laă ţ asasinarea *eneralului >ake SidQi) liderul autoritar al %rakului)ucis (n au*ust /1 . Pe urmele acestora au venit r zboinici deă * eril "alestinieni $i libanezi care se (m"otriveau cre rii statuluiă ă %srael $i care) mai t2rziu) au "ornit la lu"t (m"otriva acestui stat.ă Ji!au * sit aici ad "ost cei ce unelteau (m"otriva $a ului dină ă %ran) (m"otriva *uvernelor %ordaniei) Arabiei Saudite $i a altorstate care s!au (ndre"tat cu bra ele desc ise c tre necredincio$iiţ ă din <ccident. 5e$i ar eolo*ii se aventureaz arareori (n vale (nă c utarea ruinelor *rece$ti sau romane) solda ii au desco"erit maiă ţ multe "e$teri dec2t le!a ost dat s * seasc savan ilor. 2nz2ndă ă ă ţ

251



antic it ile * site) ace$tia str2n* bani rumo$i) olosind a"oiăţ ă "e$terile dre"t cartier *eneral "entru o"era iunile lor militare sauţ "ro"a*andistice. Arme $i ti"arni e) rezerve de a"a mineral $iţ ă *eneratoare de curent electric cu combustibil lic id stau al turi ă

(n cavernele r coroase.ă

Cu binecuv2ntarea sirienilor) orma iunile P?? o"ereaz (nţ ă

valea >ekaa de a"roa"e dou zeci de ani. 5e$i sirienii seă (m"otrivesc cre rii unui stat kurd) kurzii de ori*ine sirian $i!auă ă c eltuit tim"ul $i au de"us e orturi im"resionante "entru a!i a#uta"e com"atrio ii lor din Turcia $i %rak s su"ravie uiasc atacurilorţ ă ţ ă lansate (m"otriva lor. Lu"t2nd (m"otriva Ankarei $i a >a*dadului)kurzii sirieni au contribuit im"licit la (nt rirea "ozi iei 5amascului.ă ţ 3n momentul (n care liderii de la 5amasc au realizat c "uteauă deveni ei (n$i$i o int ) kurzii erau de#a mult "rea bine ascun$i $iţ ă dis"uneau de "ozi ii "rea bine consolidate (n valea >ekaa) "entruţ a se mai l sa evacua i cu u$urin . 3n consecin ) liderii sirieni s!ă ţ ţă ţăau v zut nevoi i s ado"te "ozi ia e-"ectativei) s"er2nd că ţ ă ţ ă atacurile aveau s se (ndre"te (n continuare c tre nord $i c treă ă ă est.

3n mod ironic) de!abia (n ultima vreme "resiunile e-ercitate deNa iunile nite asu"ra >a*dadului $i Ankarei "entru (ncetareaţ atacurilor asu"ra kurzilor le!au "ermis acestora s seă concentreze 3n direc ia "lani ic rii unei o ensive unite. Au urmatţ ă o serie de (nt2lniri secrete) la >aza 5eir) (n ad2ncurile "e$terilordin nordul v ii >ekaa. <"t luni mai t2rziu) re"rezentan ii kurziloră ţ irakieni) sirieni $i turci au "us la "unct detaliile <"era iunii ţ

Yarmuk) un "lan menit s aduc aosul (n <rientul 7i#lociu) cuă ă a#utorul or ei dezl n uite a a"ei) combinat cu ac iuni militareţ ă ţ ă ţ de "recizie. La comanda bazei $i a o"era iunii a ost numit unţ kurd turc "e nume ?aya an Siriner) (n v2rst de cincizeci $i $a"teă de ani) care studiase (n Cali ornia de Sud. ec iul s u "rieten)ă sirianul Falid al!Nasri) era unul dintre ad#unc ii s i de (ncredere.ţ ă

7a mud olosise radioemi torul lui Dasan "entru a!$i anun aţă ţ sosirea la >aza 5eir. +recven a utilizat era cea olosit de ceaţ ă ă mai mare "arte a ermierilor din re*iune "entru a " stra le* turaă ă cu ciobanii lor. Pentru " strarea con iden ialit ii) oloseau numeă ţ ăţ de cod. 5ac ) (nt2m"l tor) comunica iile ar i ost ascultate)ă ă ţ nimeni nu le!ar i b nuit adev rata identitate. 7a mud (lă ă

in ormase "e Siriner c aduceau cu ei mai mul i boi s lbatici ă ţ ă adic inamici ne(narma i. 5ac ) (n loc de boi) ar i vorbit de tauriă ţ ă de "r sil ) ar i (nsemnat c inamicii erau (narma i) iar kurzii erauă ă ă ţ

252



ostaticii lor. Cu toate acestea) Siriner nu e-cludea "osibilitatea ca7a mud s i ost obli*at s vorbeasc . Liderului kurd nu!i "l ceaă ă ă ă s lase nimic la voia (nt2m"l rii.ă ă

A"ari ia C'C!ului u "recedat ) tim" de vreun minut) deţ ă z*omotul "rodus de acesta (n tim" ce urca "anta lin a drumului.ă

>olovani $i cren*i uscate trosneau (n undat sub "resiunea"neurilor) iar motorul vuia) st2rnind ecouri. 3n s 2r$it) ur*onetaa" ru "rintre trunc iurile co"acilor. rc (n zi*za* c tre "e$ter )ă ă ă ă ocolind zonele minate $i se o"ri atunci c2nd i$ul deveni "reaăţ des. C2nd "ortiera din drea"ta se desc ise) "atru kurzi (narma i ţ se re"ezir a ar din "e$ter 9 "urtau e$ar e ne*re $i uni orme deă ă ă camu la# $i aveau (n m2ini c2te o arm semiautomat din vec iulă ă ti" utilizat de tru"ele NAT<) model /08. 3nainte s i a"ucat s !ă ă$i ocu"e "ozi iile) %bra im (nc ise "ortiera) iar 7a mud cobor( laţ r2ndul s u. 3$i ridic "istolul $i trase (n aer trei ocuri. 5ac ar iă ă ă

ost ostatic) n!ar i "utut s aib o arm (nc rcat asu"ra sa.ă ă ă ă ă Stri*2ndu!$i mul umirea c tre 5umnezeu $i Pro etul S u)ţ ă ă 7a mud ($i v2r( "istolul (n teac $i se (ndre"ta s"re cel maiă a"ro"iat dintre cei "atru. 3n tim" ce 7a mud (l (mbr i$ )ăţ ă $o"tindu!i vestea trist a "ierderii lui Dasan) ceilal i trei "azniciă ţ se (ndre"tar s"re "ortiera r mas desc is . %bra im nu!$iă ă ă ă

(mbr i$ camarazii. Aten ia sa era (ndre"tat asu"raăţ ă ţ ă "rizonierilor le*a i la oc i9 nu se lini$ti dec2t atunci c2nd to iţ ţ ace$tia ur condu$i) unul c2te unul) (n "e$ter $i le*a i. 5e!abiaă ă ţ du" aceea %bra im se a"ro"ie de 7a mud) r mas sin*ur l2n*ă ă ă C'C. Paznicii reveniser ) aduc2nd cu ei ro*o#ini de culoareaă " m2ntului) cu care aco"erir ur*oneta.ă ă

%bra im ($i (mbr i$ ratele.ăţ ăH Am "l tit scum" "entru toate astea) sus"in %bra im.ă ăH Jtiu) (i $o"ti 7a mud la urec e. 5ar asta a ost voia

5omnului9 Dasan $i Falid sunt acum al turi de 6l.ăH A$ i "re erat s ie aici) cu noi.ăH Ji eu) (ncuviin 7a mud. S mer*em. Siriner a$tea"t s !iţă ă ă ă

d m ra"ortul asu"ra misiunii noastre.ăCu bra ul "etrecut "este um rul ratelui s u) 7a mud (lţ ă ă

conduse "e acesta c tre intrarea (n "e$ter . 6ra "rima oar c2ndă ă ă %bra im " trundea (n sanctuarul lu"t torilor kurzi "entruă ă libertate. S"erase dintotdeauna ca venirea sa s se "etreac (nă ă

alt el de (m"re#ur ri. %!ar i "l cut s vin aici umil) a"roa"eă ă ă ă invizibil) mai mult (n calitate de observator. n martor al istoriei.Nu un erou) care se sim ea ca un vandal.ţ

253



>aza 5eir usese numit du" cuv2ntul sirian "entruă ă 7 n stire;. +usese ideea lui Siriner) cons in ind ast el via a (nă ă ţ ţ

sin*ur tate $i sacri icii "e care el $i oamenii s i aveau s o ducă ă ă ă aici. Punctul de comand era am"lasat (n sec iunea subteran aă ţ ă "e$terii. 3n "ardoseala de "iatr usese s "at un tunel) cu tre"teă ă

de bazalt. ,ura tunelului era aco"erita de o tra" care) atunciă

c2nd era (nc isa) devenea invizibil (n (ntunericul *rotei. Tra"eiă din lemn i se ad u*aser c2teva straturi de cauciuc) "entru ca eaă ă s nu sune a *ol) dac ) din (nt2m"lare) un musa ir ne"o tit ar iă ă nimerit s calce deasu"ra. Sub tra" ) tunelul se "relun*ea c treă ă ă nord. Aici) c2teva zeci de solda i din P?? dormeau "e saltele $iţ m2ncau "e o mas de cam"in*. 5incolo de dormitor) tunelul seă bi urca. Coridorul estic era o continuare (n linie a"roa"e drea"t ă a tunelului orientat s"re nord. La ca" tul s u se z rea o *eană ă ă ă de lumin . %ni ial o *alerie uscat $i (n undat ) coridorulă ţ ă ă ad "ostea acum *eneratoarele de curent $i armeleă combatan ilor. Comandantul e-ecutiv al *ru" rii) ?enan Arkin)ţ ă avea o (nc "ere aici $i alta (n cartierul *eneral. 3nalt $i tras laă

a ) kurdul de ori*ine turc se a la (n le* tur "ermanent cuţă ă ă ă ă numeroasele ac iuni ale P??. %ni ial) *aleria se (nc eia (n dre"tulţ ţ

(nc "erii rezervate comandantului Arkin) dar solda ii s "aseră ţ ă ă mai de"arte) desc iz2nd!o c tre un canion (n*ust a lat deă cealalt "arte a muntelui. Crestele abru"te m r*ineau canionul)ă ă ascunz2ndu!l "rivirilor iscoditoare ale unui eventual observatoraerian) ceea ce cea din micul canion un loc ideal "entruă antrenamente. 3n coridorul vestic useser s "ate zece "u uri)ă ă ţ ad2nci de c2te doi metri $i #um tate. +useser c "tu$ite cu "lasă ă ă ă de s2rm $i aco"erite cu *ratii circulare) sus inute de bare deă ţ metal i-ate (n l ca$uri de o el) de o "arte $i de cealalt a iec ruiă ţ ă ă "u . Acestea slu#eau dre"t celule de (nc isoare $i "uteauţ ad "osti iecare c2te doi "rizonieri. %nstala ia sanitar consta (nă ţ ă desc ideri ceva mai lar*i (n "artea in erioar a "lasei de s2rm .ă ă

5e!a lun*ul coridorului (n*ust useser i-ate l m"i electrice)ă ă iar bunc rul lui Siriner era "rote#at cu o u$ de o el. Aceastaă ă ţ

usese cut din tra"a blindat a unui tanc sirian distrus deă ă ă israelieni. La trei metri $i #um tate sub su"ra a a "e$terii eraă ţ destul de r coare. 5ou ventilatoare a*itau lene$ atmos eraă ă st tut . 3nc "erea era a"roa"e " trat ) av2nd a"ro-imativă ă ă ă ă

dimensiunile unui ascensor "entru trans"ortul de m r uri. Pere iiă ţ erau li"si i de orice decora iuni) iar tavanul scund usese aco"eritţ ţ cu un strat de "lastic desc is la culoare. >ine (ntins) "lasticul

254



usese i-at la col uri cu nituri) "entru a "rote#a (nc "erea deţ ă eventualele c deri de "ra ) (n cazul unui bombardament deă artilerie asu"ra eta#ului su"erior. Pardoseala de " m2nt b t torită ă ă era aco"erit cu ro*o#ini) iar mobilierul consta (ntr!un birou mică de metal $i ni$te scaune "liante) cu "erne brodate deasu"ra.

5incolo de birou usese montat un "aravan) (n s"atele c ruia seă

a lau sta ia radio de emisie!rece" ie $i un sc unel.ţ ţ ăComandantul ?aya an Siriner st tea (n "icioare l2n* birou)ă ă

c2nd %bra im $i 7a mud intrar (n (nc "ere. 6ra (mbr cat (ntr!oă ă ă uni orm de un verde!"al $i "urta "e ca" o e$ar alb ) (ncins cuă ă ă ă o banderola ro$ie. 3n teaca de la centur avea un revolver deă calibrul 18. Siriner era de (n l ime medie $i avea o constitu ieă ţ ţ atletic . Avea tenul (nc is $i oc i s" l ci i. >uza de sus (i eraă ă ă ţ ornat de o must cioar (n*ust ) iar "e inelarul m2inii st2n*iă ă ă ă "urta un inel de aur) cu doua s bii (ncruci$ate deasu"ra uneiă stele. La el ca Falid) comandantul Siriner avea o cicatrice. A saera (ns ad2nc $i cu mar*ini zim ate $i se (ntindea de la bazaă ă ţ nasului "2n la mi#locul obrazului dre"t. C " tase aceast rană ă ă ă ă "e c2nd conducea raidurile (n c utarea ranei) (n Turcia. A lat "eă atunci (n runtea unor *ru"uri mici (narmate) n v lea (n sateleă ă non!kurde "entru a c uta de m2ncare. C2nd s tenii re uzau să ă ă dea de bun voie) Siriner $i ai lui oloseau or a "entru a ob ineă ţ ţ ceea ce doreau. Solda ii turci (nt2lni i (n cursul acestor raiduriţ ţ erau uci$i) indi erent dac o"uneau sau nu rezisten .ă ţă

Comandantul Siriner nu " r sea "e$tera dec2t (n cazurile deă ă absolut necesitate. C iar $i "e tim"ul no" ii) e-istau temeri să ţ ă nu ie asasinat de inta$ii de elit turci sau irakieni care s!ar iţ ă "utut ascunde "e crestele care (ncon#urau baza.

Pentru %bra im $i 7a mud) a"tul c Siriner (i (nt2m"inaseă st2nd (n "icioare constituia (n e*al m sur un "rile# de m2ndrieă ă ă $i de u$urare. 72ndrie) deoarece comandantul ($i ar ta ast elă res"ectul "entru succesul misiunii "e care cei doi o duseser la ă bun s 2r$it. $urare) c ci era lim"ede c Siriner nu avea s !iă ă ă

(nvinuiasc "entru "ierderea lui Falid $i a lui Dasan.ăH 3i mul umesc lui Alla c v!a (n* duit s v (ntoarce i te eriţ ă ă ă ă ţ

$i cu misiunea (nde"linit ) rosti Siriner) *lasul s u *rav um"l2ndă ă (nc "erea. 5in c2te!am (n eles) a i adus cu voi $i un tro eu.ă ţ ţ

H 5a) domnule comandant) (ncuviin 7a mud. 6 un ve iculţă

"e care americanii inten ionau s !l oloseasc (n sco"uri deţ ă ă s"iona#.Siriner cl tin din ca".ă ă

255



H Ji sunte i si*uri c ) aduc2ndu!l aici) nu vom i noi (n$ineţ ă s"iona i cu a#utorul luiIţ

H L!am olosit "entru a orbi detectoarele satelitului) domnulecomandant) s"use 7a mud. Nu avem nici o (ndoiala (n aceast ă "rivin a: nu "utem i v zu i.ţ ă ţ

Siriner z2mbi:H < demonstreaz num rul mare de avioane care au survolată ă azi re*iunea.

Se (ntoarse c tre 7a mud:ăH S"une!mi ce s!a (nt2m"lat cu inelul lui Falid $i cu Dasan.7a mud cu un "as (nainte. Dasan anun ase "rin radio laă ţ

baz moartea lui Falid) iar unul dintre "aznici (l in ormase "eă Siriner des"re moartea lui Dasan. 6ra acum r2ndul lui 7a muds !i urnizeze comandantului mai multe detalii. 3n tim" ce elă vorbea) comandantul r mase (n "icioare. 5e!abia c2nd acesta ($iă

(nc eie relatarea) Siriner se a$ez la birou.ăH Americanul e aiciI 6 "rizonierul nostruIH 6 aici) s"use 7a mud.H Jtie cum ar "utea s "un (n unc iune ec i"amentul "eă ă ţ

care l!a i ca"turatIţH 5a) con irm 7a mud. Se "are c mai mul i dintreă ă ţ

"rizonieri se "rice" s m2nuiasc a"aratura.ă ăSiriner se *2ndi o vreme) a"oi (l c em "e soldatul careă

(nde"linea unc ia de ordonan . T2n rul intr *r bit (n (nc "ereţ ţă ă ă ă ă $i salut ) lu2nd "ozi ia de dre" i. Cei dou zeci $i cinci de solda iă ţ ţ ă ţ care alc tuiau "ersonalul "ermanent al bazei " strau cu stricte eă ă ţ etic eta militar .ă

Comandantul (i r s"unse la salut) a"oi s"use:ăH Sadik) vreau ca $e ul americanilor s ie torturat (ntr!un locă

de unde ceilal i s !l "oat auzi url2nd de durere.ţ ă ă%bra im nu era oarte si*ur c americanul avea s cedeze. Cuă ă toate acestea) nu!$i rosti " rerea cu *las tare. Sin*urele cuvinteă

"e care Siriner acce"ta s le aud de la oamenii s i erau: Amă ă ă (n eles) domnule; $i (mi "are r u) domnule;.ţ ă

H Am (n eles) domnule) s"use ordonan a.ţ ţH 7a mud) urm Siriner) din c2te!am (n eles "rintre "rizonieriă ţ

se num r $i dou emei) nu!i a$aIă ă ăH 5a) domnule.

Siriner se (ntoarse din nou c tre Sadik.ăH Ale*e una dintre emei) care va i obli*at s urm rească ă ă ă tortura. 6a va urma la r2nd) (n cazul (n care el nu va ceda. reau

25



ca acest ve icul s devin unc ional "2n c2nd vom (nce"e ceaă ă ţ ă de!a doua az a o"era iunii. S!ar "utea s ne ie de olos "entruă ţ ă a!i c l uzi "e oamenii no$tri in iltra i (n r2ndurile inamicului.ă ă ţ

H 5a) domnule.Siriner (i cu semn ordonan ei c "utea s "lece) a"oi ($iă ţ ă ă

(ndre"t din nou aten ia asu"ra lui %bra im $i a lui 7a mud.ă ţ

H 7a mud) v d c "or i "e de*et inelul lui Falid.ă ă ţH 5a) domnule. 7i l!a dat (nainte deM (nainte de a ne " r si. ă ăH Falid era cel mai vec i "rieten al meu. 7oartea lui nu va

r m2ne ner zbunat .ă ă ăSiriner se ridic $i ocoli biroul. Pe c i"ul s u se amestecau (nă ă

c i" straniu m2ndria $i su erin a. %bra im v zuse $i alt datţ ă ă ă aceast e-"resie) "e c i"urile celor ce!$i "ierduser "rieteni)ă ă

ra i) so i sau co"ii "entru o cauz "e care o socoteau s 2nt .ţ ţ ă ăH A$a cum ne!am a$te"tat) tru"ele siriene au (nce"ut s se ă

de"laseze s"re nord) 7a mud. Cuno$ti rolul "e care ar i trebuits !l #oace Falid (n cea de!a doua az a o"era iunii noastreIă ă ţ

H 5a) domnule) r s"unse 7a mud. La (ntoarcere) Falid urmaă s ia locul comandantului ?enan) care urma s conduc ataculă ă ă nostru (m"otriva avan"ostului armatei siriene de la utei e.

Siriner se o"ri (n a a lui 7a mud $i!l "rivi int (n oc i.ţ ţ ăH 'aidul acesta e o com"onent vital a "lanului nostru. Allaă ă

a ost (n* duitor $i v!a adus (na"oi te eri. d (n asta un semn)ă ă 7a mud al!'as id. n semn c tu) nu ?enan) va trebui s ! iă ă ţ asumi rolul "e care ar i trebuit s !l #oace Falid.ă

Pleoa"ele *rele de oboseal ale lui 7a mud se ridicar aă ă uimire.

H 5omnule comandantIH A$ vrea s "reiei conducerea deta$amentului de la >azaă

5eir care va "leca la utei e) iar de acolo la 5amasc. <mulnostru nu a$tea"t dec2t un semnal de la noi. Porne$te la drumă (m"reun cu ceilal i $i eu voi da semnalul cuvenit.ă ţ

7a mud nu!$i revenea din sur"riz . 3$i "lec "rivirea) rostind:ă ăH 5esi*ur) domnule comandant. Sunt onorat.Siriner (l (mbr i$a) a"oi (l b tu "e s"ate.ăţ ăH Sunt convins c e$ti oarte obosit. 5ar e im"ortant s iuă ă

re"rezentat la 5amasc de unul dintre eroii cauzei noastre. 5u!te$i stai de vorb cu ?enan. 3 i va da toate instruc iunile necesare.ă ţ ţ

ei "utea s dormi (n a$te"tarea sirienilor.ăH 3nc o dat ) domnule) sunt onorat.ă ăSiriner cu un "as c tre %bra im.ă ă

25"



H Sunt la el de m2ndru $i de tine) %bra im.H mul umesc) domnule.ă ţH 5atorit rolului "e care l!ai #ucat (n victoria noastr de azi)ă ă

voi avea nevoie de tine (n mod deosebit) urm Siriner. reau caă tu s r m2i aici) l2n* mine.ă ă ă

%bra im se (ntrista brusc.H 5omnule) a$ "re era s !mi "ermite i s iu al turi de rateleă ţ ă ă meu.

H Te (n ele*) rosti Siriner) (n tim" ce (l (mbr i$a "e %bra im.ţ ăţ 5ar am nevoie de unul dintre oamenii care au avut de!a ace cuamericanii $i cu ur*oneta lor. 6 o c estiune de e icien . Nimeniţă nu! i "une la (ndoial cura#ul.ţ ă

H 5ar) domnule comandantM) Dasan este cel care a stat devorb cuMă

H ei r m2ne aici) (l (ntreru"se Siriner) "e un ton ce nuă admitea re"lic ) (n tim" ce se retr *ea. Tu ai condus ur*onetaă ă din Turcia $i "2n aici. S!ar "utea s i remarcat c2te ceva careă ă ne!ar "utea i de olos. Pe de alt "arte) te "rice"i la ma$ini. Suntă dou ar*umente care te situeaz deasu"ra oric rui camarad de!ă ă ăal t u.ă

H Am (n eles) domnule.ţPrivi "iezi$ c tre ratele s u) r a (ntoarce ca"ul. 'eu$ea cuă ă ă ă

*reu s !$i ascund dezam *irea.ă ă ăH oi sta de vorb cu americanii) (l anun Siriner. Acum (nsă ţă ă a$ vrea s te odi ne$ti. < meri i "e de"lin.ă ţ

H mul umesc) domnule) s"use %bra im.ă ţSiriner se (ntoarse c tre 7a mud.ăH 7ult noroc) (i ur el) a"oi reveni la birou.ăCei doi deduser imediat c (ntrevederea luase s 2r$it. + cură ă ă ă

st2n*a (m"re#ur $i " r sir (nc "erea. A#un$i (n tunel) se o"rir )ă ă ă ă ă a (n a .ţă ţăH 3mi "are r u) s"use %bra im. Locul meu ar i ost l2n* tine.ă ă

H ei i c iar mai a"roa"e) re"lic 7a mud) atin*2ndu!$iă "ie"tul (n dre"tul inimii. ei i aici. reau s iu m2ndru de tine)ă

r ioare.ăţH ei i) (ncuviin %bra im) a"oi ad u* : %ar eu vreau s aiţă ă ă ă

*ri#a de tine.Cei doi se (mbr i$ar (ndelun*) iar a"oi 7a mud o lu (nainteăţ ă ă

"rin tunelul (n*ust) "entru a se (nt2lni cu comandantul e-ecutival bazei.%bra im reveni c tre dormitorul im"rovizat. Se a$ez "e oă ă

25



saltea liber $i!$i scoase bocancii. Se (ntinse) rela-2ndu!$iă mu$c ii $i de*etele de la "icioare) bucuros s sca"e de "overi) ($iă

(nc ise oc ii $i!i auzi "e solda ii care treceau "e l2n* el)ţ ă (ndre"t2ndu!se c tre celulele "rizonierilor.ă

Siriner avea s stea de vorb ; cu americanii. Avea s !iă ă ă

tortureze. 6i aveau s cedeze (n cele din urm . %ar a"oi)ă ă

conduc torul lor nu va avea de ales $i va trebui s !i a#ute "eă ă kurzi s "un (n unc iune com"uterele $i s !i (nve e s conducă ă ţ ă ţ ă ă

ur*oneta.Nu era un deznod m2nt *lorios. Nici m car nu era convins că ă ă

ur*oneta avea s le ie de vreun olos. 5ar era obosit $i) "oate)ă nu *2ndea (ndea#uns de lim"ede.

Auzi cum *ratiile erau trase deo"arte $i doi dintre "rizonierierau sco$i din "u uri. Perce"ea stri* tele lor a$a cum ar i sim itţ ă ţ c ldura unui oc de tab r (ntr!o noa"te r coroasa. A"oi minteaă ă ă ă sa r t ci (na"oi) s"re evenimentele zilei care trecuse $i (nainte)ă ă s"re urtuna "e care aveau s o dezl n uie (nainte ca ziua de aziă ă ţ s se i s 2r$it. Se *2ndi la ratele s u $i sim i cum (l cu"rindeă ă ţ m2ndria) $tiind ce avea s ac acesta. %ar c ldura acestoră ă ă *2nduri (l (nv lui ca o " tur cald .ă ă ă ă

25-



34

!ar i, ora 11:43,ţ 5alea e/aa, Li an

C2nd era mic ) Sondraă 5e onne obi$nuia s !$i a#ute tat l (nă ă buc t ria a"artamentului lor din Sout Nor alk) Connecticut. 3nă ă tim"ul zilei) Cari 5e onne *estiona un restaurant ti" ast! ood)am"lasat "e intens circulata arter Post 'oad. Seara) tat l ei nuă ă

l sa deo"arte crati ele) ci se a"uca s combine diverseă ţ ă in*rediente) (n c utarea unei re ete de (n* e at care s aib ună ţ ţ ă ă ă *ust mai bun dec2t oricare alt "rodus similar a lat "e "ia . 5u"ţă ă doi ani) Cari 5e onne reu$ise s "re"are o crem de (n* e ată ă ţ ă delicioas ) "e care so ia sa o vindea (n tim"ul meciurilor din Li*aă ţ %n erioar $i la toate "aradele "ublice. n an mai t2rziu) tat l eiă ă

($i " r sise slu#ba $i desc isese o co et rie "e Autostrada ) (nă ă ă Filton) Connecticut. 5u" al i doi ani) mai desc isese o co et rie.ă ţ ă Cu c2teva luni (nainte ca Sondra s se (nroleze (n +or ele Aerieneă ţ ale Statelor nite) cel de!al dois"rezecelea local din lan ul CarlEsţ Custard ($i desc idea "or ile) iar tat l ei "rimea di"loma "entruţ ă

<mul de A aceri al Anului;.rm rind iecare mi$care a tat lui ei (n serile acelea) t2n ra (nă ă ă

v2rst de dou zeci de ani (nv ase ce (nseamn r bdarea. 5eă ă ăţ ă ă asemenea) (nv ase ce (nseamn s ii s2r*uincios $i c2nd eăţ ă ă cazul s " strezi t cerea. Tat l ei lucra asemenea unui artist:ă ă ă ă concentrat la ma-imum) nu!i "l cea s ie deran#at din munc .ă ă ă Sondra avea s !$i aduc mereu aminte de seara (n care "e a aă ă ţ tat lui ei se de"usese un strat at2t de *ros de za r "udr ) (nc2tă ă ă

(l cea s semene cu un clovn mac iat. St tuse coco at "eă ă ă ţ ă masa (n*ust din buc t rie vreme de a"roa"e un ceas) (nv2rtindă ă ă de m2nerul mala-orului "entru (n* e at $i mu$c2ndu!$i buzeleţ ă ca s nu izbucneasc (n r2s. 5ac ar i cedat o oteloră ă ă nest "2nite) tat l ei s!ar i sim it #i*nit. < or (ntrea* ($i inuseă ă ţ ă ă ţ oc ii (nc i$i $i c2ntase (n *2nd) de la un ca" t la cel lalt) iecareă ă melodie la mod "e care $i!o amintise.ăAcum nu se a la (ns (n buc t ria micu din Sout Nor alk.ă ă ă ţă > rbatul din a a ei nu era tata. Ji totu$i) Sondra se sim ise dină ţ ţ

2 0



nou mic $i nea#utorat atunci c2nd m2inile (i useseră ă ă (nc tu$ate la s"ate (ntr!o veri* de o el i-at (n zidul de "iatr laă ă ţ ă ă (n l imea taliei. 3n a a ei) de cealalt "arte a *rotei) unul dintreă ţ ţ ă terori$ti tocmai s 2$ia cu cu itul c ma$a lui 7ike 'od*ers. 72inileţ ă *eneralului erau le*ate sus) de un inel i-at (n tavan. 5e*etele de

la "icioare abia atin*eau " m2ntul. 3ntr!un t2rziu) m2nat "arcă ă

de un im"uls de moment) omul cu cu itul z*2rie cu v2r ulţ acestuia o t ietur in deasu"ra buzei su"erioare a celui le*at.ă ă ă

3n lumina slab a becului care at2rna din tavan) Sondraă distin*ea tr s turile lui 'od*ers. Acesta "rivea (n direc ia ei) dară ă ţ

r s o vad . S2n*ele i se "relin*ea (n *ur $i "e b rbie) dar elă ă ă ă ă ă i*nora totul (n #ur) " r2nd a se concentra: asu"ra unui "oem) aă unei amintiri) a unui visI 6ra lim"ede c (ncerca s !$i aduneă ă "uterile "entru a rezista la ceea ce avea s urmeze.ă

5u" c2teva minute) doi b rba i ($i cur a"ari ia. Cel dint2iă ă ţ ă ă ţ inea (n m2n un mic arz tor cu butan. +lac ra alb!alb strieţ ă ă ă ă

$uiera amenin tor. Cel lalt avea un mers ot r2t. Avea m2inileţă ă ă (ncruci$ate la s"ate) iar oc ii desc i$i la culoare se a intir maiţ ă (nt2i asu"ra lui 'od*ers. < m sur din "riviri "e Sondra) a"oi seă ă (ntoarse din nou c tre *eneral. 3n oc i nu i se "utea citi niciă com"asiune) nici bucurie. 5oar o ot r2re calm ) de neclintit.ă ă

Se o"ri cu s"atele la Sondra.H 6u sunt comandantul) rosti el cu un *las "uternic) marcat

de un accent u$or "erce"tibil. Nu m intereseaz numele t u.ă ă ă Pentru mine nu are im"ortan dac tr ie$ti sau mori. Conteazţă ă ă ă doar s !mi dezv lui tot ce $tii des"re modul de unc ionare aă ă ţ ve iculului vostru. 5ac nu vei vorbi) vei muri acolo unde e$tiă acum) iar noi ne vom (ndre"ta aten ia asu"ra tinerei doamne.ţ

3ntoarse din nou ca"ul c tre ea:ăH Pedea"sa ei va i (ns di erit de a ta) va i mult maiă ă

umilitoare. %ar du" ce vom i terminat $i cu ea) urm el)ă ă adres2ndu!i!se direct lui 'od*ers) vom trece la urm torul ă membru al *ru"ului. 5ac vei acce"ta s coo"erezi) te veiă ă

(ntoarce (n celul . 5e$i ne!ai omor2t un tovar $) ai cut doară ă ă ceea ce ar i cut orice bun soldat. Nu am nimic de c2$ti*ată "ede"sindu!te9 ve i i cu to ii elibera i de (ndat ce vom aran#a unţ ţ ţ ă sc imb ec itabil. A$adar) te (ntreb: vrei s ne s"ui de!acum totă ce $tiiI

'od*ers nu!i r s"unse. Cel lalt nu a$te"t dec2t vreo c2tevaă ă ă secunde.H 7i s!a s"us c ai rezistat l c rii unei bric ete) "e c2nd vă ă ă ă

2 1



a la i (n de$ert) rosti el. Prea bine. Ca s $tii la ce trebuie s teţ ă ă a$te" i acum: ( i vom arde carnea de "e bra e) de "e "ie"t $i deţ ţ ţ "e s"inare. A"oi ( i vom scoate "antalonii $i vom continua "2n !nţ ă t l"i. ei urla de durere "2n c2nd ( i va s2n*era *2tul. 6$ti si*ură ă ţ c nu vrei s ne s"ui nimicIă ă

'od*ers se (nc " 2na s tac . Comandantul o t ) a"oi (i cuă ăţ ă ă ă ă

un semn din ca" celui care inea arz torul. Acesta cu un "asţ ă ă (nainte) (ntoarse lac ra c tre 'od*ers $i o a"ro"ie de subsuoaraă ă acestuia.

,eneralul ($i (ncle$ta lcile) oc ii i se olbar ) iar v2r urileă ă "icioarelor i se des"rinser de " m2nt. C2teva cli"e mai t2rziu)ă ă mirosul de " r $i carne ars (n*reuna atmos era cavernei. Pentruă ă a nu voma) Sondra (nce"u s res"ire "e *ur .ă ă

Comandantul se (ntoarse c tre Sondra. 3i astu" *ura)ă ă obli*2nd!o s res"ire "e nas. Simultan) (i a" s (n sus ma-ilarul)ă ă ă "entru a o (m"iedica s !l mu$te.ă

H 5in e-"erien ) $tiu c unul dintre membrii unui *ru"ţă ă s 2r$e$te "rin a ne s"une ceea ce vrem s $tim) rosti el. 5ac aiă ă acce"ta s vorbe$ti acum) i!ai salva "e to i. %nclusiv "e el. 'asaă ţ ta a ost $i (nc este o"rimat ) ad u* el) retr *2ndu!$i m2na.ă ă ă ă ă Nu e$ti oare cea mai (n m sur s (n ele*i cauza "entru careă ă ă ţ lu"t mIă

Sondra $tia c n!ar trebui s stea de vorb cu aceia care oă ă ă ca"turaser . 6l era (ns cel ce!i o erise un subiect de discu ie.ă ă ţ 6ra de datoria ei s (ncerce s !l aduc la sentimente mai bune.ă ă ă

H 3n ele* cauza voastr ) s"use ea. Nu sunt (ns de acord cuţ ă ă metodele "e care le olosi i. ţ

H Ji!atunci) de ce nu vrei s "ui ca" t acestei st ri de lucruriIă ă ă (ntreb comandantul. Jtiu c nu e$ti ar eolo*. Ai "re* tireă ă ă militar .ă

+ cu un semn din ca" c tre 'od*ers:ă ăH Ji el a ost antrenat "entru a rezista. Se vede de la o "o$t . ă Se simte.

+ cu un "as c tre Sondra) ad u*2nd) "e un ton con iden ial:ă ă ă ţH Nu!mi "lace s ac asta. orbe$te!miK A#ut !m $i a#ut !l "eă ă ă ă

el. orbind) ai salva vie i.ţSondra nu!i r s"unse.ăH 3ntr!un el) te (n ele*) urm comandantul. 5ar nu voi (n* duiţ ă ă

ca zeci de emei $i co"ii s moar (n iecare zi iindc al ii nu suntă ă ă ţ de acord cu elul (n care (n ele*em s tr im) s vorbim sau s neţ ă ă ă ă ru* m. Sute de com"atrio i de!ai mei zac (n "u$c riile siriene $iă ţ ă

2 2



sunt tortura i de 7uk abarat) "oli ia secret . Sunt convins c !miţ ţ ă ă (n ele*i dorin a de a!i a#uta.ţ ţ

H 3n ele* $i (i com" timesc) re"lic ea. 5ar cruzimea altora nuţ ă ă #usti ic "ro"ria voastr cruzime.ă ă

H Nu e vorba de cruzime) o contrazise el. A$ vrea din su let s ă

nu iu nevoit s ac a$a ceva. Am ost eu (nsumi torturat. Amă

su erit ore (ntre*i) cu ire electrice v2r2te (n cor") ast el (nc2t$ocurile electrice s nu lase urme. n animal mort at2rnat de *2tă

(ntr!o celul (ncins nu las nici el urme. Nici mu$tele "e care leă ă ă atra*e $i *rea a "e care i!o "rovoac . So ia mea a ost violatţ ţ ă ţ ă de un "luton (ntre* de turci $i a"oi ucis . %!am * sit cadavrulă ă aruncat "e!o coast de deal. +usese siluit (n eluri "e care) s"er)ă ă nici nu i le "o i ima*ina.ţ ţ

3ntoarse "rivirea s"re 'od*ers $i continu : ăH Alte na iuni au cut unele e orturi de com"lezen "entru aţ ă ţă

ne a#uta. Trimisul s"ecial american a (ncercat s unească ă ac iunile Talabani $i >arzani) r a le o eri (ns nici arme) niciţ ă ă ă

bani. A dat *re$. +or ele Aeriene ale Statelor nite au (ncercatţ s !i (m"iedice "e irakieni s !i bombardeze "e kurzii din nord. Auă ă reu$it) dar irakienii nu s!au dat b tu i) ci le!au otr vit resurseleă ţ ă de a" . Avioanele voastre n!au "utut "reveni asta. A sosit tim"ulă s ne a#ut m noi (n$ine. A venit vremea ca unul dintre noi să ă ă "reia conducerea.

5e aceea nu ar trebui s st m de vorb cu ei) ($i zise Sondra.ă ă ă 3ntr!un el) omul acesta avea dre"tate (n ceea ce s"unea. Ji)m car (ntr!o "rivin ) kurdul s"unea) cu si*uran ) adev rul:ă ţă ţă ă "2n la urm unul dintre membrii *ru"ului avea s vorbeasc .ă ă ă ă 5ar nu avea s ie ea aceea. Gurase credin atunci c2nd seă ţă

(nrolase) iar #ur m2ntul acela im"lica res"ectarea ordineloră su"eriorilor. 'od*ers nu voia ca ea s vorbeasc . Nu "utea s oă ă ă

ac . Nu voia. A tr i cu con$tiin a tr d rii avea s ie mai cum"lită ă ţ ă ă ă dec2t orice moarte.Continu s !l "riveasc int "e comandant) (n tim" ceă ă ă ţ ă

c tu$ele lui 'od*ers zorn iau) ciocnindu!se de inelul de metal.ă ă n minut mai t2rziu) c l ul mut arz torul de cealalt "arte aă ă ă ă ă

cor"ului lui 'od*ers. 5e ast dat $i el $i Sondra tres rir violentă ă ă ă atunci c2nd lac ra atinse "ielea. + lcile nu!i mai erau c iar at2tă ă de str2ns (ncle$tate. ,ura i se desc ise) ($i d du oc ii "este ca"ă

$i un s"asm (i cutremur cor"ul. 2r urile "icioarelor i se mi$cară ă sacadat. Cu toate acestea) nu scoase nici un sunet.Comandantul urm rea scena) a i$2nd o e-"resie rela-at $iă ă

2 3



(ncrez toare. +lac ra era acum (ndre"tat s"re s"inarea luiă ă ă 'od*ers. ,eneralul se (ncord ) se zb tu $i ($i (nc ise oc ii. ,ura iă ă se desc ise lar* $i din *2t (i r bu ni) involuntar) un *2l*2it. 5eă

(ndat ce deveni con$tient de sursa z*omotului) ($i oră ţă ma-ilarele s se a"ro"ie.ă

<c ii i se um"lur de lacrimi $i sim i rica usc2ndu!i *ura) dară ţ

Sondra re uz s rosteasc vreun cuv2nt.ă ă ă5eodat ) comandantul s"use c2teva cuvinte (n arab . C l ulă ă ă ă

se (nde" rt de 'od*ers $i stinse arz torul. Comandantul "riviă ă ă c tre Sondra.ă

H Te voi l sa s te *2nde$ti c2teva minute r a! i im"uneă ă ă ă ţ "riveli$tea su erin elor "rietenului t u. 6 "rietenul t uM sau ( iţ ă ă ţ este su"eriorI z2mbi el. N!are im"ortan . ,2nde$te!te la cei "eţă care i!ai a#uta dac ai vorbi. La tovar $ii t i $i la com"atrio ii mei)ă ă ă ţ

(n e*al m sur . 3 i cer s te *2nde$ti la "o"orul ,ermaniei) (nă ă ă ţ ă tim"ul celui de!al doilea r zboi mondial. Cine!au ost "atrio iiIă ţ Cei ce i s!au su"us lui Ditler) sau cei care au lu"tat de "arteadre"t iiIăţ

Comandantul mai a$te"t c2teva cli"e) iar a"oi) v z2nd că ă ă Sondra re uza s !i vorbeasc ) se (nde" rt . C l ul (l (nso i.ă ă ă ă ă ă ţ

C2nd z*omotul "a$ilor lor (ncet ) Sondra "rivi c tre 'od*ers.ă ă Acesta ($i ridic cu mare *reutate ca"ul.ă

H Nu!i s"uneM nimic) ordon el.ăH Jtiu) r s"unse ea.ăH Nu suntem nazi$ti *ermani) *2 2ii 'od*ers. <amenii $tiaMă

sunt ni$te terori$ti. <r s se oloseasc de C'C "entru a!$iă ă (nde"lini sco"urile uci*a$e. AiM (n elesIţ

H 5a) (ncuviin ea.ţă'od*ers l s din nou ca"ul s !i cad (n "ie"t Printre lacrimi)ă ă ă ă

Sondra "rivi arsurile (nne*rite de la subsuorile lui 'od*ers.,eneralul avea dre"tate. Arunc2nd (n aer bara#ul) terori$tiiuciseser mii de nevinova i. 5ac le o ereau "osibilitatea de aă ţ ă

olosi C'C!ul) "entru a urm ri mi$c rile de tru"e sau "entru aă ă asculta clandestin comunica iile armatei) ar i ucis $i mai mul i.ţ ţ 6ra adev rat) kurzii erau o"rima i) dar le!ar mer*e oare mai bineă ţ sub conducerea unui tic los r zboinicI 5e$i (ndurase el (nsu$iă ă destule su erin e) acesta era *ata s !i ard de vii "e ostatici $iţ ă ă s !i in "rizonieri (n "u uri "entru a!$i atin*e sco"urile. 5ac eraă ţ ă ţ ă

de ori*ine sirian ) cum avea s !i tolereze "e kurzii turciI 5acă ă ă era turc) avea s se (m"ace oare cu cona ionalii s i din %rakIă ţ ăN!avea de unde s $tie toate acestea 5ar dac 7ike 'od*ersă ă

2 4



era *ata s moar (m"otrivindu!i!se) Sondra era $i ea "re* tit .ă ă ă ăAuzi "a$ii c l ilor a"ro"iindu!se din nou. Sondra v zu cumă ă ă

7ike 'od*ers trase ad2nc aer (n "ie"t) c2ndu!$i cura# "entru aă rezista mai de"arte. Sim i cum i se (nmuiau "icioarele. 3$i smuciţ m2inile (nc tu$ate) dorindu!$i din su let s "oat muri lu"t2ndă ă ă

(m"otriva celor ce!i ca"turaser .ă

C l ul rea" ru) de ast dat ne(nso it de comandant. A"rinseă ă ă ă ă ţ arz torul $i se a"ro"ie de cel le*at. Calm) metodic) netulburat) caă $i cum ar i cut *r tare) (ndre"t lac ra s"re "ie"tulă ă ă ă americanului.

5u" ce ca"ul (i c zu "e s"ate $i du" o (ndelun*at str danieă ă ă ă ă de a!$i ine ma-ilarele (ncle$tate) *eneralul url (n cele din urm .ţ ă ă

2 5



35

!ar i, ora 3:((,ţ Washin$ton, %&C&

>ob Derbert "use de ca ea "entru a cincea oar ) (n tim" ceă 7att Stoll *olea a $a"tea cutie de r coritoare. Cu e-ce" ia unoră ţ scurte "auze "entru a mer*e la toalet ) nici unul dintre cei doi nuă " r sise biroul lui Stoll) c iar $i du" sosirea sc imbului deă ă ă

noa"te.6-aminau oto*ra iile care (n i$au valea >ekaa) cute dinăţ ă satelit (nce"2nd cu / B. Alte ima*ini useser ob inute deă ţ a*en ii in iltra i sau de tru"ele Sayeret Tza anim aleţ ţ "ara$uti$tilor israelieni. Jtiau c C'C!ul se a la undeva (n vale)ă dar nu!i cuno$teau "ozi ia e-act . < survolare e ectuat de unţ ă ă avion +! 0 decolat de la %ncirlik nu le urnizase nici un indiciu. Cue-ce" ia "ro*ramului de bruiere a satelitului) C'C!ul " rea a iţ ă

ost scos din unc iune sau ascuns (ntr!o *rot ori (n vreun canionţ ă im"enetrabil. Camu la#ul $i desimea coroanelor arborilor

(m"iedicau recunoa$terea aerian . Alt el) o scanare (n in raro$u aă zonei ar i scos la iveal orice urm de activitate. Aeronavaă ă +or elor Aeriene transmisese de asemenea semnale (n benzile deţ microunde) menite s stimuleze un r s"uns din "arteaă ă re lectorului radar instalat la bordul C'C!ului. 5ac 'od*ers ar iă avut acces la bord) "un2nd (n unc iune trans"onderul)ţ re lectorul radar ar i r s"uns "rintr!un mesa# codat. P2n (nă ă "rezent (ns t cerea era de"lin .ă ă ă

Neav2nd nici un alt "unct de "lecare) cei doi studiauoto*ra iile. Derbert nu "rea $tia ce anume ar i trebuit s caute)ă

(ns ) (n vreme ce ecranul cu dia*onal al com"uterului lui Stollă ă a i$a ima*ine du" ima*ine) o i erul de contrain orma ii seă ţ ţ str duia s *2ndeasc asemenea inamicului.ă ă ă

Con orm datelor urnizate de turci $i con irmate de serviciilesecrete israeliene) armata P?? num ra a"ro-imativ cincis"rezeceă mii de membri. 5intre ace$tia) cam zece mii tr iau (n zoneleă colinare din estul Turciei $i nordul %rakului. Ceilal i) (m" r i i (nţ ă ţ ţ deta$amente de c2te zece!dou zeci de oameni) erau r s"2ndi iă ă ţ

2



am"lasat l2n* $osea sau m car l2n* un drum de ar .ă ă ă ă ţ ăH Cate*oric) (ncuviin Stoll. C iar $i a$a) tot r m2n (nsţă ă ă

treizeci sau "atruzeci de variante "osibile de am"lasare a uneibaze a terori$tilor. Am e-aminat de nu $tiu c2te ori oto*ra iile)am m rit diverse sec iuni $i am rulat o analiz com"uterizat aă ţ ă ă

*eolo*iei re*iunii) dar tot n!am ob inut un rezultat concludent.ţ

H 6 lim"ede) nu c ut m ce trebuie) s"use Derbert. <riceă ă activitate uman las obli*atoriu urme.ă ă

6ra urios "e sine (nsu$i. C iar (n li"sa instrumentelorultraso isticate $i a su"rave* erii "rin satelit) tot ar i trebuit s ă * seasc acele urme. Fild >ill 5onovan se descurcase $i (n ast elă ă de (m"re#ur ri) atunci c2nd vie ile omene$ti $i si*uran aă ţ ţ na ional useser (n "ericol.ţ ă ă

H 6!n re*ul ) o t Derbert. Jtim c baza de comand eă ă ă ă undeva) acolo. Ce el de semne distinctive ar "utea s aib Iă ă

Stoll ($i ridic "rivirea.ăH ,arduri camu late de s2rm * im"at ) de "ild 9 dar n!amă ă ă

* sit nimic de elul sta. 7ine) "e care oricum nu le!am "uteaă ă vedea. 3n s 2r$it) mucuri de i* ri care ar "utea i v zute) dac!amţ ă ă avea un satelit unc ional deasu"ra arealului res"ectiv. Am maiţ trecut (n revist "osibilit ileMă ăţ

H Atunci) ai s (ncerc m s * sim un alt un* i de abordare aă ă ă ă "roblemei) su*er Derbert.ăH Per ect. 6u sunt de acord. 5 !i drumul.ă

H 6$ti liderul unei *ru" ri teroriste) (nce"u Derbert. Care e celă mai im"ortant criteriu luat (n calcul la ale*erea unei bazeI

H Aerisirea) rana) instala iile sanitare. Astea!s c estiileţ esen iale) "resu"unMţ

H 7ai e un element) interveni Derbert. nul $i mai im"ortant.Si*uran a. < combina ie (ntre "osibilitatea de a te a" ra $iţ ţ ă im"enetrabilitatea ort re ei alese.ă ţH A" rare (m"otriva cuiI (ntreb Stoll. 3m"otriva s"ionilor sauă ă a atacurilor aerieneI Sau) "oate) a atacurilor de la solI Ji (nc ă ceva: ort rea a ar trebui s ie doar un loc "entru retra*ere) sauă ţ ă s "ermit lansarea unor atacuriIă ă

H Si*uran a (n caz de bombardamente) su*er Derbert.ţ ă Survol rile $i tirurile de artilerie sunt c ile cele mai si*ure "entruă ă distru*erea unei baze a inamicului.

H Am (n eles) (ncuviin Stoll. Ce!ar trebui s deducem de!ţ ţă ăaiciIH Cunoa$tem ti"ul de roc (n care sunt s "ate "e$terile dină ă

2



zon . Cum (l numea P il (n analizele luiIăH Nu mai in minte) cl tin din ca" Stoll. 'oc "oroas ) roc !ţ ă ă ă ă ă

bureteM Cam a$a ceva. <ricum) nu "are a i un material (ndea#uns de solid.

H 6-act) con irm Derbert. 5ar o ast el de roc (m"iedic doară ă ă

localizarea din aer a terori$tilor) r a!i "rote#a (n cazul unoră ă

atacuri aeriene) a unor bombardamente. Cum anume s!ar "uteaa" raIă

H 3n cazul unor atacuri lansate din avionI (ntreb Stoll.ă S"uneai adineauri c terori$tii din valea >ekaa ($i mut oarteă ă des taberele) la el ca unit ile mobile de lansare a rac etelorăţ SC 5. Cea mai bun modalitate de a" rare ar "utea iă ă im"osibilitatea unei localiz ri "recise.ă

H 6!adev rat) (ncuviin Derbert. 3n cazul de a (ns situa iaă ţă ţă ă ţ ar "utea i di erit .ă

H 5e ceIH 5in motive de lo*istic ) (l l muri Derbert. 5ac terori$tiiă ă ă

$tia coordoneaz mi$c rile unor *ru" ri care ac ioneaz "eă ă ă ă ţ ă teritoriul a cel "u in dou ri) vor i nevoi i s " streze oţ ă ţă ţ ă ă anumit centralizare) "entru a "utea realiza distribuirea armelor)ă a com"onentelor "entru bombe) a r ilor) a in orma iilor.ă ţ ţ

H Av2nd la dis"ozi ie com"utere $i tele oane celulare)ţ mutarea n!ar constitui o "roblem ) c iar $i (n asemenea condi ii)ă ţ

(i atrase aten ia Stoll.ţH Posibil9 ca"canele ar "utea i la r2ndul lor mutate) u de

acord Derbert. 5ar indivizii au trebuit s se antreneze "entru oă serie de misiuni cu un s"eci ic bine de init.

Sorbi din nou din cea$ca de ca ea. 3n* i i inclusiv za ul de "eţ ţ undul c nii) "e care (l scui" (na"oi.ă ă

H Dai s ne *2ndim "u in la subiectul sta) "ro"use el. C2nd oă ţ ă ec i" de comando se antreneaz "entru o misiune anume) eă ă nevoit s construiasc o re"lic a obiectivului "e care (l vaă ă ă ă ataca.

H 6 ridicol) >obK 5oar nu! i (nc i"ui c terori$tii au construit oţ ă re"lic a >ara#ului AtaturkKă

H Nu) s"use Derbert. 5ar nici n!ar i ost nevoie s!o ac . ăH 5e ce nuIH Partea res"ectiv a "lanului a ost un sim"lu atac (n or .ă ţă

Terori$tii n!au ost nevoi i s "un la "unct detalii strate*ice deţ ă ă mare ine e. S!au mul umit s zboare "2n la obiectiv) s !$iţ ţ ă ă ă arunce bombele $i a"oi s dis"ar . 5ar) dac sta n!a ost dec2tă ă ă ă

2 -



incidentul declan$ator) cum se "are c stau lucrurile) e-istă ă a"roa"e si*ur "lanuri "entru urm toarele atacuri. %ar acesteă atacuri vor avea nevoie de re"eti ii. ţ

H 5e ce crezi astaI (ntreb Stoll. Ce te ace s crezi că ă ă res"ectivele atacuri nu vor i tot ni$te lovituri de or I ţă

Derbert scurse ultimele "ic turi de ca ea din can ) a"oi scui"ă ă ă

resturile de za (n can $i o (m"inse s"re mar*inea biroului.ţ ăH 6 o constatare istoric ) 7att. Prima lovitur (ntr!un r zboiă ă ă

sau (ntr!o az a unui r zboi este) de re*ul ) masiv )ă ă ă ă sur"rinz toare $i im"ortanta din "unct de vedere strate*ic9 veziă Pearl Darbor sau invazia din Normandia. < ast el de lovitur e ă menit s destabilizeze $i s $oc eze adversarul. 5u" aceea)ă ă ă ă inamicul e "re* tit) a$a (nc2t cel ce atac trebuie s ado"te oă ă ă strate*ie metodic ) cu asalturi c irur*icale) "l nuite cu *ri# .ă ă ă

H Ca de e-em"lu) ca"turarea unor a$ez ri im"ortante dină "unct de vedere strate*ic sau uciderea unor lideri aiadversarului.

H 6-act) (ncuviin a Derbert. Asta necesit (ns antrenamenteţ ă ă s"eci ice. Combinam acest actor cu ceilal i) re eritori laţ comunica ii) a"rovizionare $i comand $i e-isten a unei baze maiţ ă ţ mult sau mai "u in stabile devine un im"erativ de neevitat.ţ

H S!ar "utea) rosti Stoll) ar t2nd a"oi c tre monitor. 5ar nuă ă "o i "lasa o baz (n "e$teri s "ate (ntr!o roc at2t de ra*il .ţ ă ă ă ă Ast el de *rote nu "ot i orti icate. it !te $i tu. 3n "rimul r2nd)ă nu sunt (ndea#uns de lar*i) av2nd cel mult doi metri $i #um tateă

(n l ime $i un metru o"tzeci l ime. 5ac mai adau*i (n interioră ţ ăţ ă st2l"i de sus inere $i arm turi) nu mai r m2ne nici loc de!ntors.ţ ă ă

Derbert "escui de "e v2r ul limbii o bucat dintr!o boab deă ă ca ea $i o studie *2nditor.

H %a staiK e-clam el. P m2nt.ă ăH Po timI cu Stoll.ăDerbert cu v2nt a$c iei maronii.ăH P m2nt) re"et el. Nu se "oate construi cine $tie ce (nă ă

interiorul acestor *rote. 3n sc imb) se "oate e-cava. Nord!vietnamezii oloseau oarte des "rocedeul sta.ă

H Te *2nde$ti la ni$te bunc re subteraneI (ntreb Stoll.ă ăDerbert (ncuviin .ţăH Ar i solu ia "er ect . Pe de alt "arte) ne (n*usteaz multţ ă ă ă

aria c ut rilor. Nu se "oate e-cava un tunel olosind e-"lozibilă ă (ntr!o "e$ter care s!ar "utea "r bu$i oric2nd.ă ăH M (n sc imb) se "oate s "a un tunel) com"let Stoll)ă ă

2"0



entuziasmat. 6 sin*ura solu ieKţH 6-act) a"rob Derbert. %ar ca s "o i s "a) "ardosealaă ă ţ ă

trebuie s ie de " m2nt) nu de "iatr .ă ă ăH Con orm descrierilor ane-ate oto*ra iilor) cea mai mare

"arte a acestor "e$teri au ost s "ate (n st2nc de torenteă ă

subterane) remarca Stoll.H 7a#oritatea) dar nu toate) rosti Derbert) (n tim" ce datele ($iceau a"ari ia "e ecran.ă ţStoll ar iv oto*ra iile luate (n valea >ekaa $i a i$ i$ierele cuă ă

date *eolo*ice "e care ?atzen le "re* tise (nainte de "lecare. Seă a"lecar am2ndoi asu"ra monitorului) (n tim" ce Stoll "unea (nă a"licare o selec ie bazat "e cuv2ntul!c eie sol;. 'ezultatul u oţ ă list de treizeci $i $a"te de re erin e "rivitoare la com"ozi iaă ţ ţ solului. 3nce"ur s le citeasc r2nd "e r2nd) (n c utarea unoră ă ă ă indicii ale unor e-cava ii recente. Trecur (n revist o mul ime deţ ă ă ţ ci re) "rocente $i termeni *eolo*ici) (nainte ca Derbert s aibă ă im"resia c * sise ceva interesant.ă ă

H <"re$te!te) ceru el) la un moment dat) a" s2nd "e butonulă mouse!ului $i revenind la "a*ina anterioar . %a uit !te la asta)ă ă 7att. n studiu a*ronomic e ectuat de sirieni (n luna ianuarie aacestui an. 6c i"a de cercet tori a ra"ortat e-isten a uneiă ţ anomalii (n ste# ri$ul 7un ilor C ou ) citi el.ă ţ

Stoll arunc o "rivire (n noti ele "e care $i le cuse maiă ţ ă devreme.

H 7 iculi K Asta!i e-act re*iunea (n care se a l C'C!ul.ă ţă ăDerbert ($i continu lectura.ăH Aici scrie c stratul de sol A) cel su"erior adic ) seă ă

caracterizeaz "rintr!o activitate biolo*ic neobi$nuit de intensă ă ă $i "rintr!o abunden de materii or*anice care) (n mod obi$nuit)ţă "ot i * site (n stratul de sol >) cel in erior. 3n mod normal)ă mi$carea are loc dins"re stratul A s"re stratul >) " m2ntul ină av2nd tendin a de a se de"une (n ad2ncime. Concentra ia deţ ţ materie or*anic "rovenit din stratul in erior su*ereaz două ă ă ă "osibilit i) (n "rimul r2nd) ar "utea i vorba de un e ort deăţ

(mbun t ire a calit ii solului) care a ost (ns abandonat "eă ăţ ăţ ă "arcurs. Pe de alt "arte) ar "utea i rezultatul e-cava iilor dintr!ă ţun $antier ar eolo*ic din a"ro"iere. Nivelul activit ii biolo*iceăţ su*ereaz c " m2ntul din stratul in erior ar i ost de"ozitată ă ă

acolo (n urm cu "atru "2n la $ase s "t m2ni.ă ă ă ăStoll "rivi int s"re Derbert.ţ ăH 6-cava iile dintr!un $antier ar eolo*ic ar "utea i) la el deţ

2"1



bine) rezultatul s " rii unui bunc r) s"use el.ă ă ăH Absolut "osibil) (ncuviin a Derbert. %ar intervalul de tim" seţ

"otrive$te. Anomalia a ost desco"erita acum "atru luni. Asta (nseamn c s " turile s!au cut acum cinci sau $ase luni. 6ă ă ă ă ă tim" destul "entru a construi o baz $i a antrena o ec i" Mă ă

Stoll se a"uc s tasteze renetic comenzi.ă ă

H Ce aciI vru s a le Derbert.ăH >N'!ul oto*ra iaz "eriodic valea >ekaa) e-"lic Stoll.ă ă

Adun i$ierele cu ima*ini din satelit realizate (n ultimele $ase luni.5ac s!au cut (ntr!adev r s " turi) nu cred c!au ost cute cuă ă ă ă ă ă m2inile *oale.

H 7da) *rotele din re*iune ar "ermite) la limit ) olosirea unoră utila#e) acce"t Derbert. %ar dac oamenii no$tri au avut nevoieă ă de un e-cavator sau de un buldozer $i l!au adus acolo) c iar $i "etim" de noa"teM

H Ar trebui s desco"erim urme ad2nci ale cauciucurilor)ă continu Stoll. 5ac nu d m "este urmele utila#elor) ar trebui să ă ă ă le * sim m car "e cele ale camionului sau ale autotrailerului.ă ă

<dat (nc rcate i$ierele) Stoll acces un "ro*ram de analiză ă ă ă *ra ic . 5esc ise un i$ier $i tast :ă ă rme de cauciucuri. C2ndmeniul cerut se desc ise) Stoll introduse o nou men iune:ă ţ #limin automobilele.ă Com"uterul "orni la treab . 5u" ună ă minut) aveau (n a trei oto*ra ii. Toate trei (n i$au urme deţă ăţ $enile (n a a aceleia$i "e$teri. Aceasta era *rota (n care useserţ ă

cute e-cava iile.ă ţH nde se a l I (ntreb Derbert.ă ăStoll ceru com"uterului s localizeze "e$tera "e art .ă ă

Coordonatele a" rur "e ecran du" c2teva secunde.ă ă ăH S bem "entru "ra ul din oc ii no$triK stri* Stoll) ridic2ndă ă

cutia de r coritoare $i sorbind ultimele "ic turi.ă ăDerbert (ncuviin re"ede din ca") iar a"oi smuci din urcţă ă tele onul $i (l sun "e *eneralul!maior >ar!Levi din Dai a) "entruă

a!i anun a trimiterea "rin modem a r ii.ţ ă ţ

2"2



3

oi, oro 13,%amasc, Siria

3n ultimii dou zeci de ani) Paul Dood trecuse "rin zeci deă aero"orturi a*lomerate) "retutindeni (n lume. Tokio usese unuldintre cele mai mari) dar v dise o ordine des v2r$it ) "lin "2n laă ă ă ă re uz de oameni de a aceri $i de turi$ti. era Cruz) (n 7e-ic) era

un aero"ort mic) ticsit de lume) cu dot ri (nvec ite $i cu oă atmos er inima*inabil de umed . S lile de a$te"tare erau "reaă ă ă (nc lzite) iar ventilatoarele nu slu#eau la nimic. Sosirile $iă decol rile erau (nscrise cu cret "e o tabl de lemn.ă ă ă

Dood nu avusese (ns niciodat "rile#ul de a vedea cevaă ă asem n tor cu "riveli$tea care (l (nt2m"in la intrarea (nă ă ă terminalul Aero"ortului %nterna ional din 5amasc. +iecare metruţ " trat al uria$ei (nc "eri era ocu"at de oameni. Cei mai mul iă ă ţ c l tori erau bine (mbr ca i) (n aine (n*ri#ite. 3$i ineau ba*a#eleă ă ă ţ ţ deasu"ra ca"etelor) deoarece lateral nu aveau loc. Poli i$ti ţ

(narma i " zeau intrarea dins"re "ist ) "entru a (m"iedicaţ ă ă n v lirea celor care voiau s "lece $i "entru a!i a#uta "e nou!ă ă ăveni ii s intre (n sal ) urm2nd ca din acel moment s seţ ă ă ă descurce sin*uri.

H To i oamenii $tia abia au sosit sau vor s "leceI (l (ntrebţ ă ă ă Dood "e Nasr.

6ra nevoit s stri*e "entru a se ace auzit (n vacarmul in ernală al celor care!$i c utau amiliile sau d deau instruc iuni) url2nd)ă ă ţ "rietenilor $i (nso itorilor.ţ

H Se "are c vor s "leceK stri* Nasr. 5ar n!am mai v zută ă ă ă nimic asem n tor "e!aici) niciodat . Cu si*uran ) s!a (nt2m"lată ă ă ţă ceva.

Dood ($i cu loc) d2nd din coate) (nde" rt2ndu!se de "oartaă ă de intrare. % se " ru c simte o m2n "i" ind (n c utareaă ă ă ă ă buzunarului interior al ainei sale $i se retrase cu o #um tate deă "as) ciocnindu!se de Nasr. Pa$a"ortul $i "orto elul s u ar i ost laă el de valoroase "entru un o de buzunare care (ncerca sţ ă " r seasc Siria. in2ndu!$i m2inile str2ns "e l2n* cor") seă ă ă Ţ ă

2"3



ridic "e v2r uri. < bucat de carton "urt2nd numele lui se a*itaă ă deasu"ra ca"etelor c l torilor) la vreo cinci metri distan .ă ă ţă

H eni i du" mineK le stri* o voce lui Nasr $i >ickin*.ţ ă ăCei trei lu"tar din *reu) (m"in*2ndu!se $i (n* esuindu!se)ă

"entru a a#un*e l2n* t2n rul (mbr cat (ntr!un costum ne*ruă ă ă

care inea "ancarta.ţ

H Sunt Paul Dood) i se "rezent el) a"oi ar t (n urma sa: 6iă ă ă sunt doctorul Nasr $i domnul >ickin*.

H >un ziua) domnilor. Sunt a*entul AS5 5avies) iar l2n*ă ă mine se a l a*entul +emette) (i stri* t2n rul) c2nd semn dină ă ă ă ca" c tre o emeie a lat (n drea"ta sa. ' m2ne i c2t maiă ă ă ţ a"roa"e de noi. vom a#uta s trece i de "unctul vamal.ă ă ţ

Cei doi a*en i se (ntoarser $i "ornir um r la um r. Dood $iţ ă ă ă ă cei doi (nso itori ai s i se (ncadrar (n urma lor) in2ndu!seţ ă ă ţ a"roa"e de cei doi care) d2nd din coate) (m"in*2nd (n drea"ta $i

(n st2n*a) se a"ucar s desc id drum "rin mul ime. Dood nuă ă ă ţ era deloc sur"rins c nu usese (nt2m"inat de o dele*a ie aă ţ sirienilor. 'an*ul s u nu era (ndea#uns de (nalt "entru a meritaă a$a ceva. Ji totu$i) (l uimea num rul mic al "oli i$tilor "rezen i "eă ţ ţ aero"ort. 7urea de curiozitate s a le ce se (nt2m"lase) dar nuă voia s le distra* aten ia celor doi a*en i.ă ă ţ ţ

Avur nevoie de a"roa"e zece minute "entru a traversa olulă "rinci"al. Oona de recu"erare a ba*a#elor era) (n sc imb)a"roa"e "ustie. A$te"t2nd s !$i "rimeasc lucrurile) Dood (iă ă

(ntreb "e a*en i des"re cele (nt2m"late.ă ţH Au avut loc ciocniri la *rani ) domnule Dood) (i r s"unseţă ă

a*entul +emette. T2n ra " rea s aib vreo dou zeci $i doi de ani9 avea "2rulă ă ă ă ă

ne*ru tuns scurt $i o voce sub ire.ţH C2t e de *ravIH +oarte *rav. Solda ii sirieni au (ncercuit un "luton turc careţ traversase rontiera (n c utare de terori$ti. S!a tras asu"ra lor) iară

sirienii au ri"ostat. Trei solda i turci au ost uci$i (nainte caţ "lutonul s a"uce s se!ntoarc .ă ă ă

H Se "utea $i mai r u) u de " rere Nasr. Asta a "rovocată ă "anicaI

+emette ($i (ntoarse s"re el "rivirea (ntunecat $i r s"unse:ă ăH Nu) domnule. Panica s!a "rodus din cauza a ceea ce a

urmat. Comandantul sirienilor i!a urm rit "e teritoriul Turciei $i i!ăa e-terminat. %!a e-ecutat c iar $i "e cei care i se "redaser . ăH 5umnezeuleK e-clam >ickin*.ă

2"4



H Ce l!a determinat s ac astaI (ntreb Nasr.ă ă ăH 6ra de ori*ine kurd ) r s"unse +emette.ă ăH Ji ce a mai urmatI vru s a le Dood.ăH Comandantul a ost de*radat iar sirienii s!au retras) s"use

t2n ra. 3ntre tim" (ns ) turcii $i!au de"lasat tru"ele $i tancurile laă ă

rontier . Cam a$a st teau lucrurile ultima oar c2nd am auzită ă ă

nout i.ăţH %ar acum toat lumea (ncearc s " r seasc ara) deduseă ă ă ă ă ă ţ

Dood.H Nu c iar toat lumea) s"use +emette. Cei mai mul i dintreă ţ

cei a la i aici sunt iordanieni) saudi i $i e*i"teni. ,uvernele lorţ ţ urmeaz s trimit avioane "entru a!i evacua. 6-ist temerea că ă ă ă ă

rile res"ective ar "utea interveni) de "artea turcilor $i nimeniţă nu vrea s a le ce!ar "utea s " easc dac ar r m2ne aici (ntr!ă ă ăţ ă ă ăo ast el de eventualitate.

5u" ce ($i "rimir ba*a#ele) Dood $i (nso itorii s i ur condu$iă ă ţ ă ă (ntr!o (nc "ere micu ) (n e-tremitatea nordic a terminalului.ă ţă ă Trecur r "robleme de controlul vamal $i se (ndre"tar s"reă ă ă ă ma$ina care (i a$te"ta. rc2nd (n limuzina ultralu-oas condusă ă de un $o er american) Dood z2mbi (n sinea sa: usese nevoie ca"re$edintele s !l trimit la cel lalt ca" t al lumii ca s ie obli*ată ă ă ă ă s urce (ntr!o ast el de ma$in .ă ă

Se (ndre"tar s"re nord) c tre centrul ora$ului) r să ă ă ă ă (nt2m"ine di icult i. Circula ia "e autostrad nu era delocăţ ţ ă intens ) iar $o erul intr (n ora$ "e strada S a ik al!7ouaed. Cotiă ă s"re vest) (ndre"t2ndu!se s"re strada 7ansour) unde) la num rul ă doi) se a la Ambasada Statelor nite. 5rumurile erau "ustii.

3n tim" ce "arcur*eau strada (n*ust ) Nasr cl tin din ca" $iă ă ă rosti cu (n*ri#orare (n *las:

H Am ost (n ora$ul sta de nenum rate ori) dar nu l!am v zută ă ă niciodat c iar at2t de "ustiu. 5amascul $i Ale"ul sunt "rintreă ora$ele cele mai vec i din lume $i au ost dintotdeauna locuite.Pustietatea asta e de!a dre"tul sinistr . ă

H Se "are c (n a$ez rile din nord e $i mai r u) domnuleă ă ă doctor) s"use a*entul +emette.

H Locuitorii au " r sit ora$ul sau se ascund (n caseI (ntrebă ă ă Dood.

H Ji una $i alta) s"use +emette. Pre$edintele a ordonat ca

str zile s r m2n libere "entru a o eri) (n caz de nevoie)ă ă ă ă libertate de mi$care tru"elor $i * rzii sale "ersonale.ăH Nu (n ele*) s"use Dood. <stilit ile sunt "e cale de a izbucniţ ăţ

2"5



la dou sute dou zeci de kilometri distan ) (n nord. Turcii nu voră ă ţă i at2t de nes bui i (nc2t s atace ca"itala.ă ţ ă

H 6!adev rat) (ncuviin >ickin*. Pun "ariu (ns c sirienii seă ţă ă ă tem de un atac venit din interior) dins"re kurzii de!un neam cucomandantul care a "rovocat incidentul de la *rani . ţă

H 6-act) con irm +emette. S!a instituit o interdic ie deă ţ

circula ie du" ora cinci du" !amiaza. Cei care vor i "rin$i "eţ ă ă str zi du" aceast or vor a#un*e la (nc isoare.ă ă ă ă

H asi*ur c nu v!a i dori s a#un*e i acolo) interveniă ă ţ ă ţ a*entul 5avies. Tratamentul la care sunt su"u$i cei aresta i nu e ţ dintre cele mai bl2nde.

<dat a#un$i la ambasad ) Dood $i ai lui ur (nt2m"ina i deă ă ă ţ (nsu$i ambasadorul L. Peter Daveles. Dood (l (nt2lnise "edi"lomatul de carier o sin*ur dat ) la o rece" ie dat la Casaă ă ă ţ ă Alb . Daveles (nce"ea s c eleasc $i "urta oc elari cu lentileă ă ă *roase. Avea cam un metru $a"tezeci (n l ime) dar era (ndesat)ă ţ iar asta (l cea s "ar $i mai scund. Se zvonea c ($i ob inuseă ă ă ă ţ "ostul iindc era bun "rieten cu vice"re$edintele. La vremeaă numirii sale) "redecesorul s u remarcase (ns c nimeni n!ară ă ă numi (n acest "ost "e altcineva dec2t cel mai (nver$unat dintredu$mani.

H >un venit) Paul) rosti Daveles) a lat (nc la #um tateaă ă culoarului.

H >ine v!am * sit) domnule ambasador) r s"unse Dood.ă ăH Ai avut "arte de o c l torie "l cut I se interesă ă ă ă ă

ambasadorul.H Am ascultat muzic vec e la radio $i am dormit) (i r s"unseă ă

Dood. 5u" " rerea mea) cam asta ar i de ini ia unei c l toriiă ă ţ ă ă "l cute.ă

H Ai dre"tate) (l a"rob Daveles) "e un ton nu "reaă convin* tor) (n tim" ce!i str2n*ea m2na.ă3$i (ndre"t a"oi aten ia c tre Nasr:ă ţ ă

H 6 o onoare s v avem aici) domnule doctor.ă ăH Sunt onorat eu (nsumi) re"lic Nasr. 7i!a$ i dorit (ns caă ă

(m"re#ur rile s nu ie at2t de ne ericite.ă ăDaveles (i str2nse m2na lui >ickin*) r a!l sc "a din oc i "eă ă ă

e*i"tean.H 5in " cate) situa ia e c iar mai *rav dec2t v (nc i"ui i)ă ţ ă ă ţ

s"use Daveles. eni i) vom sta de vorb (n biroul meu. 5ori iţ ă ţ ceva de b utIăCei trei cl tinar din ca") iar a"oi Daveles se (ntoarse $i (iă ă

2"



invit s (l urmeze de!a lun*ul coridorului. Pornir r *rab )ă ă ă ă ă ă Daveles iind (ncadrat de Dood $i de Nasr) iar >ickin* urm2ndu!ila o distan de doi metri. Pa$ii lor r sunau "uternic "eţă ă "ardoseala coridorului) (n vreme ambasadorul le vorbea des"receramica antic e-"us l2n* "ere i) vasele erau luminate deă ă ă ţ

sus) iar as"ectul lor era "us (n valoare de "icturile murale dat2nddin secolul al nou s"rezecelea) ce (n i$au evenimenteă ăţ "etrecute (n secolul (nt2i) (n tim"ul cali ilor din dinastia mayyad.

>iroul lui Daveles era o (nc "ere rotund ) situat (nă ă ă e-tremitatea o"us a cl dirii ambasadei. 5e$i nu oarte mare)ă ă era abundent decorat ) iind (ncon#urat de coloane de marmură ă ă $i av2nd tavanul sub orma unei cu"ole ce amintea de catedraladin >osra. Lumina venea dintr!o lucarn desc is (n centrulă ă cu"olei. Nu e-istau alte erestre. <as"e ii se a$ezar (n otoliileţ ă ta"i ate) iar Daveles (nc ise u$a $i ($i ocu" locul obi$nuit) (nţ ă s"atele biroului. 5imensiunile masive ale acestuia (i accentuaustatura scund .ă

H Avem in ormatori la "alatul "reziden ial) rosti el z2mbind)ţ dar b nuim c $i "re$edintele ($i are oamenii s i aici. 6 deă ă ă "re erat s discut m r martori.ă ă ă ă

H >ine(n eles) (ncuviin Dood.ţ ţăDaveles ($i (ncruci$ bra ele deasu"ra biroului.ă ţH Cei de la "alat cred c la 5amasc se a l un comandoă ă

sinuci*a$ $i) din in orma iile lor) rezult c atacul va avea loc (nţ ă ă cursul acestei du" !amieze.ă

H Avem con irmarea acestui zvonI (ntreb Dood.ăH S"eram s ne "o i a#uta (n aceast "rivin ) re"lic Daveles.ă ţ ă ţă ă

7 ro*) s"eram ca oamenii t i s ne s"un mai multe. Nu deă ă ă ă alta) dar am ost invitat la "alat (n aceast du" !amiaz .ă ă ă

Se uit la ceasul antic cu cadran de ilde$ de "e birou) a"oiă ad u* :ă ăH Peste nou zeci de minute voi i la "alat. rmeaz s !miă ă ă "etrec acolo restul zilei) discut2nd situa ia cu "re$edintele.ţ Convorbirile vor i urmate de un dineu o icial.

H orbim oare des"re acela$i "re$edinte care l!a inut ţ deo"arte "e secretarul de Stat tim" de dou zile) (nainte de a!lă "rimi (n audien I se mir Nasr.ţă ă

H 5a) iar "e "re$edintele rancez l!a inut (n anticamer tim"ţ ă

de "atru ore) ad u*a >ickin*. Se "are c "re$edintele sirian nuă ă vrea s "ricea" nici (n ru"tul ca"ului.ă ăH Ce anumeI (ntreb Dood.ă

2""



H Lec iile trecutului) "reciza >ickin*. 3n secolul alţ nou s"rezecelea) liderii sirieni ($i invitau du$manii (n corturile loră $i (ncercau s !i seduc cu bun tatea de care d deau dovad .ă ă ă ă ă Pernele $i "ar umurile au c2$ti*at mai multe r zboaie dec2tă s biile $i v rs rile de s2n*e.ă ă ă

H Ji totu$i) aceste victorii n!au adus unitatea arabilor)interveni Nasr. Pre$edintele nu (ncearc s ne cucereasc "rină ă ă amabilitate. 5im"otriv ) (ncearc s !i seduc "e ra ii s i arabiă ă ă ă ţ ă "urt2ndu!se ur2t cu str inii.ă

H Am im"resia c n!a i (n eles) (l (ntreru"se Daveles. 5ac !miă ţ ţ ă da i voie s termin. Pre$edintele i!a invitat $i "e ambasadorii rusţ ă $i #a"onez la aceast (nt2lnire. Se "are c dore$te s ne aibă ă ă ă al turi "2n la trecerea crizei.ă ă

H >ine(n eles) (ncuviin Dood. 5ac el va " i ceva) acela$iţ ţă ă ăţ lucru li s!ar (nt2m"la $i celorlal i.ţ

H 5esi*ur) dac "re$edintele va catadicsi s ie "rezent laă ă (nt2lnire) s"use >ickin*. S!ar "utea ca) (ntre tim") s i " r sită ă ă 5amascul.

H Ar i "osibil) admise Daveles.H 5ac ar avea loc un atac) c iar $i (n absen a "re$edinteluiă ţ

din "alat) Fas in*tonul) 7oscova $i Tokio nu vor mai "uteas"ri#ini "artea care a declan$at atacul) indi erent dac ar i vorbaă de turci sau de kurzi) continu Nasr ra ionamentul.ă ţH 6-act) (l a"rob Daveles.ă

H Atentatorii ar "utea i) la o adic ) solda i sirieni travesti i (nă ţ ţ kurzi) su*era >ickin*. %!ar ucide "e to i cei "rezen i) cu e-ce" iaţ ţ ţ "re$edintelui. Su"ravie uind) acesta ar deveni un erou (n oc iiţ milioanelor de arabi care!i ur sc "e kurzi.ă

H Ji aceast variant e c2t se "oate de "lauzibil ) s"useă ă ă Daveles. Tocmai de aceea) Paul) am avea nevoie de oricein orma ie su"limentar ) care s!ar "utea dovedi olositoare.ţ ăH oi lua le* tura cu Centrul de Comand c iar acum) anună ă ţă Dood. P2n atunci) a$ vrea (ns s a lu ce se aude des"reă ă ă

(nt2lnirea mea cu "re$edinteleIH S!a rezolvat) Paul) r s"unse Daveles) "rivindu!l int "eă ţ ă

Dood.Acestuia nu!i "l cu deloc tonul "ar$iv al ambasadorului.ăH C2ndI

Pentru (nt2ia oar ) Daveles z2mbi:ăH Ai ost invitat s m (nso e$ti la "alat.ă ă ţ

2"



3"

!ar i, ora 13:33,ţ 5alea e/aa, Li an

P il ?atzen st tea * emuit "e "ardoseala "u ului (ntunecată ţ . Seobi$nuise destul de re"ede cu mirosul st tut al micii sale celule)ă

(n care st ruia du oarea de sudoare $i e-cremente a celor care oă ocu"aser (naintea lui. <rice tenta ie de a se "l2n*e se risi"iseă ţ

atunci c2nd cei care (i ca"turaser (nce"user s !l tortureze "eă ă ă 'od*ers. A"oi sim i (n n ri mirosul de carne ars .ţ ă ă?atzen sim ise cum (l (neca "l2nsul atunci c2nd) (ntr!un t2rziu)ţ

auzise urletul lui 'od*ers. Continua $i acum s sus"ine. L2n* el)ă ă Lo ell Co ey st tea cu b rbia rezemat de *enunc ii "e care $i!iă ă ă str2n*ea la "ie"t $i "rivea s"re el) r s !l vad (ns .ă ă ă ă ă

H nde! i r t cesc *2ndurile Lo ellI (ntreb ?atzen.ţ ă ă ăH 3mi aminteam de acultate) r s"unse Co ey) ridic2ndu!$iă

"rivirea. Am "artici"at la reconstituirea unui "roces) a" r2nd ună an*a#at concediat dintr!o abric ) care ($i luase ostul $e ostatic.ă Cred c de data asta a$ ale*e cealalt tab r .ă ă ă ă

?atzen (ncuviin din ca". Jcoala nu te "re* te$te niciodatţă ă ă (ndea#uns "entru ceea ce ( i e dat s tr ie$ti mai t2rziu. 3nţ ă ă

acultate) urmase o serie de cursuri s"ecializate) (n cadrul"re* tirii "entru vizitele de lun* durat (n alte 2ri. 3ntreă ă ă ţ acestea se num rase $i o serie de "rele*eri) inute de!a lun*ulă ţ unui semestru de c tre "ro esorul invitat 5r. >ryan Lindsayă 7urray) de la Centrul de Cercet ri "entru 'eabilitarea ictimeloră de ' zboi din Co"en a*a. La vremea aceea) (n urm cu a"roa"eă ă un deceniu) numai "e teritoriul Statelor nite tr iau a"roa"e oă

#um tate de milion de victime ale torturii. 6rau re u*ia i din Laosă ţ $i A rica de Sud) din +ili"ine $i C ile. nii dintre ei useser ă invita i s le vorbeasc studen ilor. 6rau oameni c rora leţ ă ă ţ ă

useser "er orate tim"anele) al ii care useser b tu i la t l"iă ţ ă ă ţ ă "2n c2nd ($i "ierduser sim ul ec ilibrului. Altora le useseră ă ţ ă

(n i"te a$c ii ascu ite sub un* iile de la m2ini sau de la "icioare)ţ ori li se turnase b le*ar "e *2t cu "2lnia. < emeie su eriseă su"liciul clo"otului) iind (nc is sub un dom de sticl $i l sată ă ă ă

2"-



acolo "2n c2nd sudoarea (i a#unsese la *enunc i. Cursulă "ro esorului 7urray era menit s !i a#ute "e studen i s (n elea*ă ţ ă ţ ă ce (nsemna tortura) "entru a!i ace a mai u$or (n cazul (n careţă aveau s ie vreodat ca"tura i. 5oamne $i c2te aiureliă ă ţ intelectuale le usese dat s asculteKă

Ji totu$i) ?atzen (nv ase din acel curs m car un lucru care nuăţ ă

"utea i "us la (ndoial . 5ac aveau s su"ravie uiasc acesteiă ă ă ţ ă (ncerc ri) cele mai cum"lite cicatrici nu aveau s ie cele izice) ciă ă acelea de natur emo ionala. Ji) cu c2t ca"tivitatea avea s seă ţ ă "relun*easc ) cu at2t aveau s ie mai *reu de vindecat urm rileă ă ă $ocului "osttraumatic. Cele (nt2m"late azi "uteau s "roducă ă senza ii cronice de "anic sau de"resii nervoase care aveau sţ ă ă se declan$eze subit) la auzul unui i" t sau al unui sunet anume)ţ ă

(n (ntuneric sau la (n* esuial ) ori de c2te ori aveau s trans"ireă ă abundent) indi erent din ce motive. <rice "utea s le readuc (nă ă memorie cum"lita zi "e care o tr iser .ă ă

?atzen "rivi c tre Co ey. z2ndu!l c ircit (n "ozi ia unui t)ă ă ţ ă cu "rivirea r t cit ) se v zu "e sine $i "e ceilal i. Tim"ul "e careă ă ă ă ţ

(l "etrecuser le*a i (n ur*onet (i determinase s traversezeă ţ ă ă ra"id "rima az a (ndelun*atului "arcurs emo ional "e care (lă ţ aveau de (n runtat ostaticii: aza ne* rii. Acum su"ortau "ovaraă strivitoare a acce"t rii) o az secund care avea s durezeă ă ă ă c2teva zile. Aceasta avea s ie urmat de (ntoarceri mintale (nă ă vremuri mai bune Co ey " rea a se (ndre"ta cu "a$i re"eziă s"re aceast eta" ultima az iind cea a dominan ei instinctuluiă ă ă ţ de conservare.

5esi*ur) dac aveau s su"ravie uiasc "2n atunci.ă ă ţ ă ă?atzen ($i (nc ise oc ii) dar lacrimile se (nc " 2nau s i seă ăţ ă

"relin* "e obra#i. 'od*ers se zv2rcolea ca un c2ine turbat (nc isă (ntr!o cu$c 9 c tu$ele zorn iau (n contact cu inelul de metal.ă ă ă Sondra 5e onne (i vorbea calm) (ncerc2nd s !l a#ute s seă ă concentreze.

H Sunt al turi de dumneavoastr ) rostea ea cu o voce bl2nd )ă ă ă tremurat . Suntem cu to ii al turi de dumneavoastr .ă ţ ă ă

H a suntem cu to ii al turiK stri* Pu"s a din "u ul a lat (nţ ă ă ţ st2n*a lui ?atzen. To iKţ

,emetele lui 'od*ers se "resc imbar cur2nd (n urlete scurte)ă a*onice) "line de urie. Stri* tele lui (l (m"iedicau de!acum "eă

?atzen s o mai aud "e Sondra. Pu"s a (nce"use s (n#ure) iară ă ă (n "u ul din drea"ta) cineva orc ia) vom2nd. Nu "utea i dec2tţ ă 7ary 'ose) c ci Seden nu!$i rec " tase cuno$tin a.ă ă ă ţ

2 0



acarmul nu era c2tu$i de "u in omenesc) demn de ni$teţ oameni civiliza i. 3n c2teva minute doar) terori$tii reu$iser sţ ă ă trans orme un *ru" de oameni educa i (ntr!o ait de animaleţ ă dis"erate $i (ns" im2ntate. 5ac nu s!ar i num rat el (nsu$iă ă ă "rintre ei) ?atzen mai c!ar i ost tentat s admire (ndem2nareaă

sim"l a strate*iei ado"tate de terori$ti.ă

Nu "utea sta acolo) r s nu ac nimic. Se (ntoarse $i!$iă ă ă ă (n i"se de*etele (n "eretele de ar*il ) "rintre oc iurile "lasei deă s2rm ) ridic2ndu!se (n "icioare.ă

Co ey ridic "rivirea.ăH P ilIH A#ut !m ) (i ceru ?atzen) a"uc2ndu!l "e Co ey de subsuoriă ă

$i obli*2ndu!l s se ridice.ăz2ndu!l (n "icioare) (i d du drumul) cu b *are de seam )ă ă ă ă

(ntreb2nd:H Te sim i bineIţH 5a) cred c da) s"use Co ey. 7ul umesc. 5ar tuIă ţ?atzen se (ntoarse cu a a c tre "lasa de s2rm .ţ ă ăH 7 simt ca dracuE) r s"unse el. Lo ell) trebuie s ! i s"ună ă ă ţ

ceva. Nu m!am ridicat doar ca s m dezmor esc.ă ă ţH Ce vrei s s"uiI (ntreb Co ey) mirat.ă ă?atzen ridic "rivirea s"re *ratii. 'od*ers urla acum (n valuriă

succesive. Lu"ta (m"otriva durerii) r sor i de izb2nd .ă ă ţ ăH Pentru numele lui 5umnezeu) o"ri i!v ) *emu ?atzen.ţ ă3$i "lec "rivirea $i) cl tin2nd din ca") continu :ă ă ăH 5umnezeule) !i s se o"reasc Kă ă ăCo ey ($i $terse runtea cu batista.H Nu i se "are c e o ironie a sor iiI (ntreb acesta. Suntemţ ă ţ ă

c iar (n o*rada 5omnului) iar el nici m car nu vrea s ne asculte.ă ă Sau) dac ne!aude) "lanurile lui n!au nici o noim "entru mine)ă ă ad u* el) "e un ton de scuz .ă ă ăH Nici "entru mine) rosti ?atzen. 5oar dac nu cumva noiă suntem cei care *re$im) iar oamenii ace$tia au dre"tate. Poatec 5umnezeu e cu adev rat de "artea lorMă ă

H 5e "artea unor mon$triI re"lic Co ey. N!a$ "rea crede)ă cl tin el din ca") du" care cu a"oi doi "a$i $ov itori $i se o"riă ă ă ă ă c iar l2n* cole*ul s u: 5e ce te!ai ridicat) P ilI Ce!ai de *2nd să ă ă

aciI

H 7 *2ndeam s "un ca" t ororii.ă ă ăH CumI (ntreb Co ey.ă?atzen ($i rezem runtea de c "tu$eala din "las de s2rm aă ă ă ă

2 1



"u ului.ţH 7i!am dedicat via a salv rii ecosistemelor $i animalelorţ ă

a late (n "ericol de dis"ari ie.ţocea (i cobor() "resc imb2ndu!se (ntr!o $oa"t : ă

H Am ac ionat) mi!am riscat via a.ţ ţ

H 3n tine se ascunde o v2n de ier) (ncuviin Co ey. C2tă ţă

des"re mineI Nu $tiu) z u) nu $tiu cum voi "utea ace a laM laă ţă a$a ceva.

'idic re"ede "rivirea $i (i $o"ti lui ?atzen) "e un ton deă cons"irator:

H 5ac te!ai *2ndit s ne c r m dracului de!aici) sunt al turiă ă ă ă ă de tine. Pre er s mor lu"t2nd dec2t s "utrezesc (ntr!un "u .ă ă ţ Cred c sunt (ndea#uns de "uternic "entru asta.ă

?atzen (l m sur "e Co ey (n lumina "alid ce se strecuraă ă ă "rintre *ratii.

H N!am de *2nd s "ornesc un r zboi) Lo ell. Am de *2nd să ă ă "un ca" t celui de#a (nce"ut.ă

H CumI?atzen (nc ise oc ii atunci c2nd urletele lui 'od*ers devenir ă

mai "uternice. Nu dur "rea mult) c ci *eneralul ($i mu$că ă ă buzele) (ncet2nd s mai stri*e. ?atzen sim i cum i se (nmuiauă ţ *enunc ii. < cli" mai t2rziu) se a"lec (ns"re Co ey.ă ă

H 5ac C'C!ul ar i "us (n unc iune) dac toate sistemele ară ţ ă mer*e) ar "orni $i locatorul) rosti ?atzen. Centrul de Comand ar ă reu$i ast el s localizeze ur*oneta. %ar atunci armata ar "utea să ă o arunce (n aer) cu tot cu terori$ti. N!ar mai i (n stare s o ă

oloseasc (m"otriva nim nui.ă ăH Stai ni elK 3ncerci s !mi su*erezi c!ar trebui s !i a#ut m "eţ ă ă ă

tic lo$ii $tiaIă ăH 5ac n!o acem) (l vor arde de viu "e 7ike) e-"lic ?atzen.ă ă

Ji numai 5umnezeu $tie la ce cazne o vor su"une "e Sondra.5ac "relu m ini iativa) avem o $ans s su"ravie uim. Sau)ă ă ţ ă ă ţ dac nu) m car s murim cu demnitate.ă ă ă

H A!i a#uta "e terori$ti nu (nseamn nicidecum a muri cuă demnitate) s"use Co ey. 3nseamn tr dare.ă ă

H Tr dare a de ceI (ntreb ?atzen. +a de re*ulile dină ţă ă ţă manualeI

H +a de ar ) re"lic Co ey. P il) nu ace asta.ţă ţ ă ă

?atzen (i (ntoarse s"atele #uristului $i se a* de *ratii. Co eyăţă (l ocoli) a#un*2nd din nou a (n a .ţă ţăH Am e$uat de "rea multe ori (n via ) (n ceea ce mi!amţă

2 2



"ro"us) rosti el. Acum n!a$ "utea s o ac. N!a$ mai "utea să ă tr iesc) $tiind ce am cut.ă ă

H Tu nu vei avea nici un amestec) (i s"use ?atzen.Se ridic "rin or a bra elor) li"indu!$i a a de *ratii $i stri* :ă ţ ţ ţ ăH Scoate i!m de!aiciK Am s v s"un tot ce vre i s $ti iKţ ă ă ă ţ ă ţ

T cerea cobor( (n *rot . 7ai (nt2i Pu"s a (ncet s (n#ure)ă ă ă ă

a"oi se o"ri 2$2itul arz torului) a"oi stri* tele lui 'od*ers $i) (nă ă s 2r$it) (ncura# rile lui 5e onne. C2teva cli"e mai t2rziu) seă auzir "a$i a" sa i "e "ardoseala de "iatr . Cineva a"rinse oă ă ţ ă lantern ) (ndre"t2nd!o s"re ?atzen. 6colo*ul d du drumulă ă *ratiilor) ateriz2nd "e undul "u ului.ţ

H Te!ai ot r2t s vorbe$tiI (ntreb o voce "ro und .ă ă ă ăH 5a) o s vorbesc) con irm ?atzen.ă ăCo ey (i (ntoarse s"atele $i se a$ez .ăH Cine sunt cei care alc tuiesc *ru"ul vostruI (ntreb b rbatulă ă ă

cu voce *rav .ăH Cei mai mul i dintre noi sunt cercet tori (n domeniulţ ă

mediului) rosti ?atzen) erindu!$i oc ii de lumina "uternic . Seă a lau aici "entru a studia e ectele construirii de bara#e asu"raecosistemului 6u ratului. Cel "e care!l tortura i e un sim"luţ mecanic) nicidecum o i erul su"erior; al cuiva. 6u sunt cel "eţ care!l c uta i.ă ţ

H 5e ceI Cine e$ti tuIH Sunt o i er de in orma ii al Statelor nite. 3m"reun cuţ ţ ă

colonelul turc inten ionam s olosim o "arte din ec i"amentulţ ă ur*onetei "entru a asculta clandestin comunica ii la Ankara $iţ

5amasc.Cel de sus t cu o vreme.ăH Cel de l2n* tine. Ce s"ecialitate areIăH 6 #urist) s"use ?atzen. Ne!a (nso it "entru a i si*ur c nuţ ă

vom (nc lca le*isla ia interna ional .ă ţ ţ ăH +emeia care e aici) sus) urm b rbatul. A irmi c e om deă ă ă $tiin aIţ

H 5a) (ncuviin ?atzen) ru*2ndu!se s ie crezut.ţă ăH 3n ce anume e s"ecializat I ăH 7ediile de cultur ) r s"unse Sondra. 5iverse substan eă ă ţ

*elatinoase con in nutrien i (n care "ot i cultivateţ ţ microor*anisme sau esuturi (n sco"ul cercet rii. Tat l meuţ ă ă

de ine o serie de brevete (n acest domeniu. Am lucrat (m"reunţ ă cu el.> rbatul stinse lanterna $i s"use c2teva cuvinte (n arab . <ă ă

2 3



cli" mai t2rziu) *rila#ul care aco"erea "u ul u ridicat) iar ?atzenă ţ u tras la su"ra a ) sub amenin area armei. Se ridic (n "icioare)ţă ţ ă

(n a a unui b rbat cu ten (nc is ce avea o cicatrice care!i br zdaţ ă ă obrazul. Cu coada oc iului) c tre st2n*a) (l v zu "e 'od*ers)ă ă at2rnat de (nc eieturile m2inilor. Sondra era le*at de "ereteleă

din drea"ta.H Nu cred c sunte i o ec i" de ecolo*i) rosti comandantul.ă ţ ă 5ar asta n!are nici o im"ortan ) dac ve i consim i s ne ar ta iţă ă ţ ţ ă ă ţ cum unc ioneaz ec i"amentul.ţ ă

H Am s v ar t tot ce vre i s a la i) s"use ?atzen.ă ă ă ţ ă ţ 1 Ku2i spune nimic: *2 2i 'od*ers.?atzen ($i (ntoarse "rivirea c tre *eneral. Sim i cum i seă ţ

(nmuiau *enunc ii v z2nd *rimasa de "e c i"ul sc imonosit deă durere al acestuia $i zonele lucioase $i (nne*rite (n care carnea (i

usese ars .ă'od*ers scui" s2n*e $i continu :ă ă

1 R m0i unde eşti: Ku primim ordine de la comandan iă ţ str ini:ă

> rbatul cu ten (nc is se (ntoarse $i izbi cu "utere cu "umnul (lă alca lui 'od*ers. Lovitura r sun (n *rota (n*ust ) iar ca"ul luiă ă ă

'od*ers zv2cni "e s"ate.H C2nd e$ti oas"etele unui comandant str in) ai datoria s !iă ă

ascul i ordinele) rosti b rbatul.ţ ăSe (ntoarse s"re ?atzen) v dit iritat.ăH ie ile voastre de"ind de ceea ce (mi vei ar ta.ţ ă?atzen "rivi c tre 'od*ers.ăH 3mi "are r u) s"use el. ie ile voastre sunt mai im"ortanteă ţ

"entru mine dec2t "rinci"iile. 1 Laşule K url 'od*ers.ăSondra se zv2rcoli (n lan uri) $uier2nd:ţH Tr d toruleKă ăH Nu!i asculta) s"use comandantul) adres2ndu!i!se lui ?atzen.

%!ai salvat "e to i $i i!ai salvat via a. 6 un act de loialitate) nu deţ ţ ţ tr dare.ă

H N!am nevoie de a"robarea ta) s"use ?atzen.H Ai nevoie de un "luton de e-ecu ieK $uier Sondra 5e onne.ţ ă

i!am cut #ocul iindc am crezut c ai un "lan. Nu $tie nimicŢ ă ă ă des"re ur*oneta) (i s"use ea comandantului. %ar eu nu sunt un

om de $tiin .ţăComandantul se a"ro"ie de ea.H 6$ti at2t de t2n r $i de vorb rea ) s"use el. 5u" ce vomă ă ă ţă ă

2 4



a la c2t $tie domnul acesta) eu $i cu oamenii mei vom sta devorb $i cu tine) mai "e (ndelete.ă

H Nu) i!o retez ?atzen. 5ac le ace i vreun r u "rieteniloră ă ţ ă mei) (n ele*erea cade.ţ

Comandantul se (ntoarse brusc $i) cu dosul "almei) (l lovi "este

a "e ?atzen.ţăH Nimeni nu!mi s"une mie nu K scr2$ni el) rec " t2ndu!$iă ă

imediat cum" tul. 3mi vei ar ta c iar acum cum unc ionează ă ţ ă ve iculul vostru) r nici o alt am2nare.ă ă ă

3$i strecur m2na sub b rbia Sondrei) obli*2nd!o s !$iă ă ă desc id *ura.ă

H Sau "re eri s !i auzi i"etele (n tim" ce!i vom smul*e din iiă ţ ţ cu cu itul) unul c2te unulIţ

?atzen ($i ridic m2inile.ăH Nu ace i asta) s"use el) (n tim" ce lacrimile i se "relinserţ ă

din nou "e obra#i. ro*) nu ace i asta. Am s coo"erez.ă ţ ăComandantul (i d du drumul Sondrei) (n tim" ce un alt b rbată ă

(l (m"inse (nainte "e ?atzen. Acesta se (m"letici) *ata s cad .ă ă Trec2nd "rin dre"tul etei) sim i "ovara cum"lit a "rivirilor ei)ţ ă mai uci* toare dec2t arma a c rei atin*ere o sim ea "e s"inare.ă ă ţ Presc imba i (n dou ante ne*re $i (n*uste) oc ii ei (i trimiteauţ ă blesteme "2n (n ad2ncul inimii.ă

?atzen cli"i des) atunci c2nd u (m"ins a ar din "e$ter ) (nă ă b taia soarelui. Lacrimile continuau s !i cur* "e obra#i. Nu) nuă ă ă era un la$. A" rase "uii de oc "un2ndu!$i scut "ro"riul tru".ă ă 5ar nu "utea s !$i lase "rietenii s ie tortura i $i uci$i. C iară ă ţ dac $tia c ) din acea zi) ace$ti oameni care useser at2t deă ă ă im"ortan i "entru el tim" de mai bine de un an nu aveau s !l maiţ ă considere demn de "rietenia lor.

2 5



3

!ar i, ora 12:43,ţ Tel 7ef, srael

Cur2nd du" !amiaz ) aeronava C! 4 > ateriz "e aerodromulă ă ă de l2n* baza militar . Colonelul Au*ust $i cei $a"tes"rezeceă ă solda i ($i (mbr caser de#a inutele u$oare "entru misiunile (nţ ă ă ţ de$ert $i ($i "useser e$ar ele (n culori de camu la# $i " l riileă ă ă

moi. +ur (nt2m"ina i de solda i israelieni) care (i a#utar s (nal eă ţ ţ ă ă ţ corturile care aveau s ad "osteasc (nc rc tura avionului.ă ă ă ă ăC "itanul S lomo Dar!Oion (i (nm2n colonelului Au*ust ună ă

mesa# dactilo*ra iat. 6ra scris cu cerneal cenu$iu! ilde$) "e oă 2rtie alb $i mat ) care re lecta lumina soarelui. Au*ust eraă ă

obi$nuit cu acest *en de documente. 7aterialul s"ecial *arantaim"osibilitatea citirii celor scrise de c tre "osibilii s"ioni ascun$iă "e colinele din vecin tate. 5etaliile nu trebuiau discutate "rin viuă *rai) deoarece s"ionii arabi oloseau intens te nica cititului de "ebuze.

Au*ust mic$or re lectivitatea documentului) rotind 2rtia "eă m sur ce citea. A l ast el c Centrul de Comand * sise oă ă ă ă ă ă "osibil localizare a C'C!ului $i a ostaticilor. n a*ent israeliană

usese trimis (n zon $i avea s e ectueze o recunoa$tereă ă (naintea sosirii ec i"ei de interven ie. A*entul avea s ra"ortezeţ ă direct c "itanului Dar!Oion. 5ac in orma iile se con irmau)ă ă ţ ec i"a de interven ie avea ordin s intre imediat (n ac iune.ţ ă ţ Au*ust (i mul umi o i erului $i (l anun c avea s i se al ture (nţ ţ ţă ă ă ă c2teva minute.

Au*ust (i a#ut "e oamenii s i $i "e solda ii israelieni să ă ţ ă descarce $i s "re* teasc de "lecare ve iculele. Cele $aseă ă ă motociclete ur (m"inse sub o "relat de camu la#) urmate a"oiă ă de cele "atru e icule 'a"ide de Asalt. 7otoarele ur veri icate)ă "entru a se asi*ura c nu " iser nimic (n tim"ul zborului.ă ăţ ă Cercetar cu aten ie mitralierele de calibrul B= $i lansatoarele deă ţ *renade de 4= de mm) ca nu cumva dis"ozitivele de oc ire s i ă su erit dere*l ri. Aeronava C! 4 > decol imediat du"ă ă ă alimentarea cu combustibil) "entru a mic$ora riscul de"ist rii eiă

2



de c tre sateli ii ruse$ti sau de c tre eventualele "riviriă ţ ă indiscrete. %n orma ia ar i a#uns cur2nd (n ca"italele ostile aleţ re*iunii) "ut2nd i olosit ulterior (m"otriva Fas in*tonului.ă

3n tim" ce ec i"a sa veri ica armamentul din dotare) Au*ust $iser*entul ,rey se (ndre"tar s"re o cl dire si*ur ) li"sit deă ă ă ă

erestre) a lat "e teritoriul bazei. Aici) (m"reun cu o i eriiă ă ţ

israelieni) cei doi studiar r ile v ii >ekaa) in orm2ndu!seă ă ţ ă asu"ra "ericolelor "e care le "uteau (nt2lni acolo. 3ntre acestease num rau minele (n*ro"ate $i "rivirile indiscrete ale unoră

ermieri care ar i "utut alc tui o re ea de avertizare aă ţ terori$tilor. %sraelienii se an*a#ar s su"rave* eze comunica iileă ă ţ

(n banda de unde scurte $i s bruieze orice mesa# "ericulosă ca"tat.

5in acest moment) lui Au*ust $i oamenilor s i nu le maiă r m sese dec2t s a$te"te. 6ra sin*urul lucru la care colonelulă ă ă nu se "rice"ea c2tu$i de "u in. ţ

2 "



3-

!ar i, ora 13:4(,ţ 5alea e/aa, Li an

+ala mersese toat noa"tea) o"rindu!se "entru a tra*e un "uiă de somn (nainte de r s ritul soarelui. Oorii (i slu#eauă ă dintotdeauna dre"t ceas de$te"t tor. n ceas care nu!lă dezam *ise niciodat . 3ntunericul) "e de alt "arte) (i slu#eaă ă ă

dre"t mantie $i nici (n aceast "rivin nu avea de ce s seă ţă ă "l2n* .ă5in ericire) +ala nu dormise niciodat "rea mult. C2nd eraă

"u$ti) cresc2nd (n Tel Aviv) avusese mereu senza ia c ) dormind)ţ ă "ierdea ceva irecu"erabil. 3n adolescen ) senza ia de "ierdere (lţă ţ co"le$ea imediat du" a"usul soarelui. 7aturiz2ndu!se) avuseseă "rea multe de cut la ad "ostul no" ii.ă ă ţ

3ntr!o bun zi) somnul "ierdut se va r zbuna cu v2r $i (ndesat)ă ă ($i zise el.

5u" ce usese condus la *rani a cu Libanul) +ala "arcurseseă ţ "rima eta" a c l toriei r s se odi neasc . 3l des" r eauă ă ă ă ă ă ă ă ţ dou zeci $i o"t de kilometri de *ura v ii >ekaa. A#uns aici) * siă ă ă un cr2n* de m slini a lat (ndea#uns de de"arte de drumul deă ar . Se (nveli cu runze moarte) "entru a se (nc lzi $i "entru a nuţ ă ă i v zut. Avea la vest lan ul 7un ilor Libanului iar la est "oaleleă ţ ţ

colinelor ce "recedau 7un ii Anti!Liban. 3nainte de a adormi) seţ convinse c locul ales "entru odi n era a$ezat (ntre dou culmi)ă ă ă ast el (nc2t soarele s !l scoale (nainte de a se ridica "rea sus "eă cer) trezind (ntrea*a vale.

+iecare a$ezare din Siria $i Liban ($i are ve$mintele saletradi ionale: e$ar e) robe) "antaloni sau uste cu motiveţ s"eci ice) (n culori $i cu broderii mai variate dec2t (n orice col al ţ lumii. < "arte dintre aceste stiluri vestimentare se datorautradi iei) altele "roveneau din anumite necesit i unc ionale. 3nţ ăţ ţ r2ndul kurzilor str muta i (n sudul v ii >ekaa) sin*urul articol deă ţ ă

(mbr c minte comun "rin tradi ie erau turbanele. 3nainte de aă ă ţ "leca din Tel Ne ) +ala cuse un "o"as la *arderoba; bineă *arnisit ) o (nc "ere "lin cu costume de tot elul) "entru a!$iă ă ă

2



ale*e ve$mintele s"eci ice unui muncitor a*ricol itinerant. 3n celedin urm ) se ot r2se "entru o rob nea*r "onosit ) sandale deă ă ă ă ă aceea$i culoare $i un turban tradi ional) tot ne*ru. 3$i mai luase $iţ o "erec e de oc elari de soare cu lentile *roase $i cu ramene*re. Sub roba *reoaie $i lar* ) +ala "urta o centur deă ă

cauciuc) av2nd ata$ate dou buzunare im"ermeabile. 3n cel careă

(i at2rna "e $oldul dre"t avea un "a$a"ort als emis deautorit ile turce "e un nume kurd $i cu o adres dintr!o a$ezareăţ ă kurd . Numele s u de!acum era Aram Tunas) ori*inar dină ă Semdinli. 3n acela$i buzunar mai avea $i un a"arat minuscul deemisie!rece" ie.ţ

Cel lalt buzunar con inea un revolver 7a*num de calibrul 44)ă ţ ce a"ar inuse unui "rizonier kurd. < art codi icat ) desenatţ ă ă ă "e o bucat de "iele uscat de miel) se mai a la (n buzunarul ceă ă con inea radioemi torul. 5ac risca s ie ca"turat) +ala aveaţ ţă ă ă s m n2nce arta. Lui +ala i se comunicase $i o "arol ) care s !lă ă ă ă identi ice la (nt2lnirea cu ec i"a de salvare american . 6ra oă re"lic a "ersona#ului 7oise din ilmulă ele -ece porunci4 3mi voi* si s la$ (n aceast ar ;. >ob Derbert se *2ndise la o "arola cuă ă ă ţ ă semni ica ie reli*ioas ) iind vorba de o misiune (n <rientulţ ă 7i#lociu) r a ale*e (ns un citat din >iblie sau din Coran) "eă ă ă care oricine le!ar i "utut rosti "rintr!o sim"l coinciden . 5u"ă ţă ă rostirea acestei "arole) +ala avea s ie (ntrebat cum seă nume$te) iar el avea s se "rezinte dre"t $eicul 7idian. 3n cazulă

(n care ar i ost "rins $i torturat "entru a dezv lui "arola) e-istauă $anse ca im"ostorul s nu se *2ndeasc s !l mai (ntrebe $iă ă ă des"re acest al doilea mesa# de identi icare. 3n acest caz) celcare avea s !i ia locul avea s se tr deze) s"un2nd numeleă ă ă

(nscris (n "a$a"ortul als al lui +ala .Pe um rul st2n*) israelianul "urta un burdu de vit "lin cuă ă

a" . Pe um rul dre"t) (ntr!o boccelu ) avea un sc imb de aine)ă ă ţă m2ncarea $i un rece"tor 6A'. Acest dis"ozitiv se com"uneadintr!o minianten "arabolic demontabil ) un emi tor!rece"toră ă ă ţă $i o unitate com"uterizata com"act . 7icul com"uter era dotată cu un recorder di*ital $i cu un "ro*ram! iltru bazat "e "rinci"iilee ectului 5o""ler. Acesta (i "ermitea utilizatorului s selecteze $iă s se"are sunetele "e di erite e$aloane $i straturi. Prin a" sareaă ă unui buton de "e tastatur ) utilizatorul avea "osibilitatea să ă

elimine sunetele care "roveneau de la distan a cea mai mic )ţ ă c2nd ast el "osibil ascultarea unei conversa ii "urtate (ntr!ună ă ţ loc mai (nde" rtat. 5ac ascultarea se cea (n condi ii acusticeă ă ă ţ

2 -



(ndea#uns de bune) 6A'!ul "ermitea c iar $i auzirea unorsc imburi de re"lici care aveau loc du" col ul unui "erete) (nă ţ "lus) datele audio "uteau s ie (nre*istrate) "entru a i ulterioră transmise mai de"arte.

La mai "u in de cinci minute du" ce se trezise) +ala st teaţ ă ă

a"lecat deasu"ra unui "2r2ia$) sorbind a"a "roas" t "rintr!ună ă

"ai) c2nd sim i vibra iile radioemi torului. Prin ac ionarea unuiţ ţ ţă ţ comutator) a"aratul "utea i cut s sune. A lat (n misiuneă ă secret ) (n c utarea unui inamic care "utea "2ndi de oriunde)ă ă +ala nu avea (ns nici un motiv s ado"te aceast variant .ă ă ă ă

St2nd * emuit) +ala ron i v2r ul "aiului) a" s2nd "e butonulţă ă de rece" ie. Nu se a$eza niciodat atunci c2nd se a la (n aerţ ă liber. 3n caz de ur*en ) i!ar i ost mai *reu s se ridice (nţă ă "icioare.

1 Ana ra'gil ac'melmu-e'ii, rosti el (n arab . Sunt muncitoră a*ricol.

1 5nta mine n I (ntreb interlocutorul. 5e unde e$tiIă+ala recunoscu vocea ser*entului ilnai) a$a cum) cu

si*uran $i acesta (i recunoscuse *lasul. 5in motive deţă securitate) ($i continuar sc imbul de re"lici con orm coduluiă convenit.

1 Ana min )eirut, r s"unse +ala . Sunt din >eirut.ă5ac ar i ost r nit) conveniser ca el s r s"und :ă ă ă ă ă ă Ana min

Hermil9 (n cazul (n care ar i ost ca"turat) codul (i cerea s ă r s"und :ă ă Ana min & re.

5e (ndat ce auzi r s"unsul lui +ala ) ser*entul ilnai rosti:ă ăH <"t) $ase) $ase) zece) zero) $a"tes"rezece.+ala re"et $irul de numere) a"oi scoase din buzunar arta.ă

Aceasta (n i$a o re"rezentare sc i at a v ii) intersectat de oăţ ţ ă ă ă *ril numerotat . Primele dou numere ale succesiunii (i indicară ă ă ă lui +ala un anume careu al *rilei. Cea de!a doua "erec e indicalocalizarea e-act (n careul res"ectiv. 3n s 2r$it) ultimele două ă numere se re ereau la altitudine. Con orm acestora) "e$tera "ecare o c uta era situat la o altitudine de dou sute $a"tezeci $iă ă ă cinci de metri deasu"ra nivelului in erior al v ii) "robabil (nă a"ro"ierea unui drum.

H Am * sit) con irm +ala .ă ă3ntr!adev r) locul " rea ideal "entru o baz militar . 5incoloă ă ă ă

de "e$ter se desc idea un canion (n care "uteau i ad "ostiteă ă elico"tere) iind totodat un teren de antrenament e-celent.ăH 5u!te acolo) transmise ilnai. 6 ectueaz o recunoa$tere $iă

2-0



ra"orteaz (n caz a irmativ. lterior) vei a$te"ta instruc iuni.ă ţH Am (n eles) (ncuviin t2n rul.ţ ţă ă !a'l.

1 !a'l, re"lic ilnai) (nainte de a (nc ide.ă!a'l (nsemna u$or;. Acesta era semnalul "ersonal de

(nc eiere al lui +ala . 5at iind num rul mare al misiuniloră

(nde"linite cu succes de c tre t2n rul israelian) su"eriorii s iă ă ă

*lumeau "e seama lui) s"un2nd c !$i alesese aceast ormulă ă ă iindc misiunile sale erau (ntotdeauna u$oare $i!l amenin au cuă ţ

altele) mai di icile) "entru viitor. +ala se mul umea s !iţ ă "rovoace) cer2ndu!le s !i * seasc ) (ntr!adev r) misiuni maiă ă ă ă "ericuloase.

Pun2nd radioemi torul (na"oi (n buzunar) +ala ($i (n* dui unţă ă r *az "entru a studia arta. ,emu iritat. Pe$tera (n cauz se a laă ă la a"roa"e dou zeci $i trei de kilometri distan . 5ate iindă ţă

(nclina ia terenului $i relie ul accidentat) lu2nd (n considerare $i oţ scurt "auz "entru odi n ) urma s aib nevoie de a"ro-imativă ă ă ă ă cinci ore $i #um tate "entru a a#un*e la destina ie. Jtia deă ţ asemenea c ) odat intrat (n vale) comunica iile "rin radio aveauă ă ţ s devin im"osibile. Pentru a comunica cu baza de la Tel Ne )ă ă avea s ie obli*at s utilizeze dis"ozitivul 6A'.ă ă

Scui"2nd "aiul "e care (l mestecase) +ala mai culese c2teva)cu *2nd s le ron ie mai t2rziu. Le v2r( (n buzunarul robei $iă ţă "orni la drum. %mediat du" ce se a$ternu la drum) se a"uc să ă ă m n2nce arta din "iele de miel) (n c i" de mic!de#un.ă

+ala ($i "ierduse condi ia izic de odinioar . C2nd a#unse (nţ ă ă a"ro"ierea "e$terii) trecuse de amiaz . 3$i sim ea "icioarele *releă ţ ca ni$te saci "lini de nisi") iar c lc2iele (i s2n*erau. + cuseă ă b t turi la *lezne) iar "ielea (i era ud de sudoare. A#un*2nd laă ă ă destina ie) d du uit rii orice discon ort 5incolo de liziera deasţ ă ă ă z ri *ura "e$terii) (ncadrat de $iruri de co"aci. Pe drumul deă ă " m2nt care des" r ea " durea de intrarea (n *rot useseă ă ţ ă ă "arcat ur*oneta alb . 6ra aco"erit cu o ro*o#in (n culori deă ă ă ă camu la# $i " zit de doi b rba i (narma i cu "u$ti semiautomate.ă ă ă ţ ţ La vreo trei sute de metri distan ) drumul de ar se intersectaţă ţ ă cu o c rare ce ducea (n cealalt "arte a muntelui.ă ă

+ala se * emui (n s"atele unui bolovan) la "atru sute demetri de *rot . 3$i d du #os de "e um r bocceaua $i sa" oă ă ă ă *roa" nu oarte ad2nc ) adun2nd " m2ntul dislocat (ntr!oă ă ă

movili . Smulse din r d cini un smoc de iarb $i!l a$ez (n v2r ulţă ă ă ă ă movilei.Pre* tind toate acestea) ($i (ndre"t aten ia s"re "e$ter . 6raă ă ţ ă

2-1



situat la a"ro-imativ dou zeci de metri de nivelul drumului) laă ă cealalt lizier a " durii) iar accesul se cea "e o c rareă ă ă ă ă b t torit oarte abru"t . Studie (n treac t terenul relativ "lată ă ă ă ă a lat la nivelul s u. Jtia c ) (n mod si*ur) zona usese minat (nă ă ă

#urul "oienii) dar nu!$i cea "robleme (n "rivin a minelor. 5u"ă ţ ă

sosirea ec i"ei de interven ie) inten iona s se "redea kurzilor. 6iţ ţ ă

aveau s vin s !l ia) iar traseul lor avea s ocoleasc ) (n modă ă ă ă ă cert) minele.

3n tim" ce studia (m"re#urimile) +ala z ri un b rbat ie$ind dină ă *rot . Purta un $ort $i o c ma$ kaki. n altul (l urm ) cu armaă ă ă ă a intit s"re cel dint2i. 3n *ura "e$terii se mai a la cineva) darţ ă acest al treilea individ nu ie$i din umbr . ' mase "e loc)ă ă urm rindu!i din "riviri "e cei doi. Prizonierul u condus s"reă

ur*onet .ă+ala desc ise bocceaua $i scoase cele trei com"onente ale

dis"ozitivului 6A'. 7iniordinatorul nu era mai mare dec2t ocaset audio. 3l a$ez "e bolovan) a"oi) "rintr!o a" sare "e ună ă ă buton) de"lie antena "arabolic ) care avea a"ro-imativă dimensiunile unei umbrelu e $i un mod de de"liere similar. A" sţ ă ă "e un alt buton $i din "artea anterioar a antenei se des cu ună ă tre"ied miniatural. A$ez antena "e v2r ul movilei. Scoaseă c $tile) le cu"l la com"uter) "use (n unc iune dis"ozitivul $iă ă ţ a"ro-im distan a care (l des" r ea de intrarea "e$terii.ă ţ ă ţ %ntroduse coordonatele $i (nce"u s asculte.ă

3n a a "e$terii se vorbea turce$te. Ceru com"uterului sţ ă treac la urm torul nivel. Auzi o voce care vorbea siriana.ă ă

1 6 0nd ar urma s se +nt0mple astaă I (ntreb o voce deă b rbat.ă

1 Ku ştiu e act, r s"unse alt *las.ă estul de cur0nd, presupun. 52a promis lui 5bra'im c i2l va +ncredin a pe liderulă ţ

grupului, iar femeile vor reveni locotenen ilor. ţ 1 Koi nu primim nimic I morm i un al treilea.ăAcum avea dovada e-isten ei unei colabor ri (ntre kurzii sirieniţ ă

$i cei turci. +ala nu era deloc sur"rins) ci doar mul umit cţ ă "resu"unerea lui ini ial se adeverise. 5u" (nc eiereaţ ă ă o"era iunii de ascultare) avea s transmit (nre*istr rile celor deţ ă ă ă la Tel Ne . 5e la baza israelian ) acestea aveau s ie transmiseă ă mai de"arte) la Fas in*ton. Pre$edintele american avea s ă

in ormeze) "robabil) Ankara $i 5amascul. Pe de alt "arte)ă aceast conversa ie dovedea e-isten a mai multor "rizonieri (nă ţ ţ acest loc. 3nainte de a contacta baza Tel Ne ) +ala se ot r( să ă

2-2



asculte conversa iile care aveau loc (n ad2ncul "e$terii.ţComut succesiv) "e intervale de c2te trei metri. Auziă

vorbindu!se siriana) din nou turca $i) (n s 2r$it) en*leza. Cuvinteler sunau (n undat $i sensul lor era *reu de (n eles. Cunosc2ndă ţ modul de ac iune al kurzilor din zonele muntoase) deduse cţ ă

"rizonierii erau (nc i$i) mai mult ca si*ur) (n "u uri. Nu reu$i sţ ă

(n elea* dec2t vreo c2teva cuvinte.ţ ă&r dare6 mai cur0nd aş muri:ă6nu2 i face griji: ţ 7ai ascult c2teva minute) a"oi introduse noi coordonate (nă

com"uter. Antena "arabolic (nce"u s se roteasc ) (ntr!ună ă ă ec ilibru "recar) "e a-ul tre"iedului. Satelitul israelian decomunica ii "e care trebuia s !l contacteze se a la (n orbitţ ă ă *eosta ionar deasu"ra Libanului $i a estului Siriei.ţ ă

3n tim" ce +ala a$te"ta ca antena "arabolic s stabilească ă ă le* tura) unul dintre arabi "orni (n u* de l2n* ur*onet .ă ă ă ă Aler* s"re silueta (ntunecat ascuns la *ura "e$terii.ă ă ă

+ala a" s "e butonul de anulare a cone-iunii cu satelitul)ă ă a"oi (ntoarse antena c tre intrarea (n *rot $i introduseă ă coordonatele ini iale. 3nce"u s asculte:ţ ă

H M Pus +n func iune unul din computere, spu ţ nea cel venit del2n* ur*onet . Ne!aă ă spus c e ist o anten de satelit undevaă ă ă

pe2aproape.<mul din umbr (ntreb calm) r s se clinteasc ) undeă ă ă ă ă ă

anume se a la res"ectiva anten . ă 1 La vreo cinci sute de metri distan c tre sud2vest, ţă ă (i

r s"unse cel lalt.ă ă+ala nu a$te"t urmarea. Jtia c nu avea $anse s u* maiă ă ă ă

re"ede dec2t kurzii $i cu nici un c i" nu!i "utea (nvin*e de unulsin*ur. Nu avea de ales. 3n#ur2nd) a" s "e un buton $i transmiseă ă ast el un semnal discret c tre baz . A"oi "lie antena $i tre"iedulă ă $i) (m"reun cu celelalte com"onente ale dis"ozitivului) le aruncă ă

(n *roa"a s "at mai devreme. Scoase din buzunarul interioră ă radioemi torul) care avu aceea$i soart . 3n cele din urm ) ($iţă ă ă desc l sandalele $i le a$ez (n *roa" . m"lu *roa"a cuă ţă ă ă " m2nt $i a$ez deasu"ra smocul de iarb . 3n a ar de cazul (nă ă ă ă care ar i $tiut ce anume s caute) nimeni nu "utea s observe că ă ă " m2ntul de sub acel "etic de iarb usese r scolit. A"uc2ndu!$iă ă ă

bocceaua) +ala (nce"u s se t2rasc s"re nord!est. Arunc2nd oă ă "rivire s"re "e$ter ) v zu "este zece solda i kurzi ie$ind (n u* .ă ă ţ ă Se des" r ir (n trei coloane) (nde" rt2ndu!se cu *ri# ) "entru aă ţ ă ă ă

2-3



evita minele (n*ro"ate.+ala (nainta t2r2$) c ut2nd (ndeosebi "eticele de iarb $iă ă

zonele st2ncoase) "entru a l sa c2t mai "u ine urme. A#un*2ndă ţ la vreo sut de metri distan de locul (n care (n*ro"ase antenaă ţă $i radioemi torul) t2n rul israelian ($i des cu bocceaua $iţă ă ă

scoase "erec ea de sandale de rezerv . Le (nc l . 3n elulă ă ţă

acesta) urmele sale nu aveau s se "otriveasc deloc cu aceleaă ă l sate (n #urul st2ncii l2n* care se ad "ostise mai devreme. 3$iă ă ă lu bocceaua) se ridic $i o lu la *oan ) rev z2nd (n *2ndă ă ă ă ă detaliile bio*ra ice ale numitului Aram Tunas din Semdinli.

2-4



40

!ar i, ora 14:'3,ţ Quteife, Siria

>aza armatei siriene de la utei e nu (nsemna cu mult maimult dec2t o (n$iruire de c2teva bar ci din lemn $i mai multeă duzini de corturi. Pe laturile din nord!est $i sud!vest se ridicaudou oi$oare de "az ) (nalte de $a"te metri iecare. Perimetrulă ă

era (ncon#urat de un *ard din s2rm * im"at ) cu st2l"i de treiă ă metri (n l ime. >aza usese (n iin at cu uns"rezece luni (n urm )ă ţ ţ ă ă du" ce tru"ele kurde din valea >ekaa atacaser de mai multeă ă ori la r2nd satul utei e) "entru a ura "rovizii. 5u" am"lasareaă bazei) atacurile asu"ra satului ce avea o "o"ula ie destul deţ numeroasa (ncetaser . ă

C "itanul Damid 7outamin) un o i er de comunica ii (n v2rstă ţ ţ ă de dou zeci $i nou de ani) $tia c at2t raidurile) c2t $i acalmiaă ă ă care le urmase aveau un sco" "recis. C2nd comandantul Siriner

($i alesese locul "entru am"lasarea "ro"riei baze (n valea >ekaa)dorise ca sirienii s !$i stabileasc ) la r2ndul lor) o "rezenă ă ţă militar simbolic (n zon . A"ro"ierea de o unitate a armateiă ă ă siriene era crucial "entru realizarea "lanurilor lui Siriner. 5u"ă ă construirea bazei de la utei e) c "itanul 7outamin se "revalaseă de cei zece ani de activitate e-em"lar (n cadrul armatei "entruă a ob ine trans erul acolo. Ji acesta era un element im"ortant (nţ "lanurile comandantului Siriner. %mediat du" realizarea ambeloră deziderate) comandantul trecuse la treab ) instal2ndu!$i "ro"riaă baz (n valea >ekaa.ă

7outamin nu era de ori*ine kurd . Tat l s u usese medică ă ă stomatolo* ambulant care se ocu"a de mai multe sate de kurzi.Damid era unicul s u iu. Adeseori) du" orele de $coal sau (nă ă ă vacan e) (l (nso ea "e tat l s u (n "ere*rin ri. 3ntr!o noa"te) c2ndţ ţ ă ă ă Damid avea doar "ais"rezece ani) ma$ina lor u o"rit de oă "atrul de solda i sirieni) nu de"arte de 'aQQa) (n nordul rii. Ceiă ţ ţă "atru solda i luaser aurul "e care tat l s u (l olosea "entruţ ă ă ă "lombe) "un*a cu tutun $i veri* eta acestuia) a"oi (i l saser s !ă ă ă$i vad de drum. Damid voise s se o"un ) dar tat l s u nu!lă ă ă ă ă

2-5



l sase. C2teva minute mai t2rziu) b tr2nul 7outamin o"riseă ă ma$ina "e un drum "ustiu $i) c iar acolo) sub razele lunii)su erise un atac de cord $i murise. Damid se (ndre"tase s"recasa unui "acient al tat lui s u) un ti"o*ra (n v2rst "e numeă ă ă

Galal. 3i tele onase mamei sale $i un unc i venise s !l ia din casaă

b tr2nului kurd. 3nmorm2ntarea (l um"luse de triste e $i de urie.ă ţ

Damid se v zuse nevoit s renun e la $coal $i s ($i * sească ă ţ ă ă ă ă de lucru) "entru a!$i (ntre ine mama $i sora. Se an*a#ase la oţ

abric de ec i"amente radio) unde munca de rutin la banda deă ă asamblare (i "ermitea s *2ndeasc . Cu trecerea tim"ului) ura saă ă

a de solda ii sirieni s"orise. Continua s !l viziteze "e Galal)ţă ţ ă care) du" doi ani de taton ri "rudente) (l "rezentase altor tineriă ă care avuseser de su erit din "ricina armatei siriene. Cu to iiă ţ erau kurzi de ori*ine. 5iscut2nd cu ei des"re #a uri) crime $itortur ) Damid c " tase convin*erea c nu numai armata) ciă ă ă ă

(nsu$i *uvernul "urta vina "entru toate acestea. Tic lo$ia trebuiaă o"rit . nul dintre "rietenii lui Galal (l "rezentase unui t2n r turcă ă a lat (n vizit ) "e nume ?aya an Siriner. Acesta era ot r2t să ă ă creeze (n re*iune o nou na iune) (ntre *rani ele c reia kurzii $iă ţ ţ ă al i asu"ri i s "oat tr i (n "ace $i libertate. Damid se o erise sţ ţ ă ă ă ă

(l a#ute. Siriner (i s"usese c una dintre cele mai bune modalit iă ăţ "rin care o entitate "utea i sl bit era din interior. 3i ceru)ă ă a$adar) lui Damid s devin ceea ce el ura mai mult dec2t oriceă ă

(n lume: s se (nroleze (n armata sirian . 5atorit e-"erien eiă ă ă ţ c " tate la banda de asamblare a ec i"amentelor radio) Damidă ă

usese (nscris (n deta$amentele de comunica ii. ţ Tim" de mai bine de zece ani) Damid ($i slu#ise comandan ii ţ

sirieni cu a"arent loialitate $i cu entuziasm. Cu toate acestea)ă (ntre tim") el comunicase mi$c rile de tru"e kurzilor sirieni.ă %n orma iile sale erau menite s evite con runt rile) s !i a#ute "eţ ă ă ă kurzi s ure "rovizii sau s (ntind ca"cane unor "atrule deă ă ă solda i.ţ

7isiunea sa de acum era (ns cea mai im"ortant . % se ceruseă ă s !l in ormeze "e comandantul bazei c ) "rintr!o (nt2m"lare)ă ă interce"tase un mesa# transmis de un kurd turc. Acesta s!ar ia lat) sin*ur) "e versantul estic al lan ului muntos Anti!Liban) la oţ

#um tate de kilometru de satul Oebdani) l2n* *rani a sirian .ă ă ţ ă Damid dedusese) c i"urile) c individul res"ectiv se a la acolo deă

mai mult vreme) "entru a ra"orta des"re mi$c rile de tru"e aleă ă armatei siriene. Damid (i o eri comandantului bazei $icoordonatele e-acte ale locului (n care se a la s"ionul.

2-



Comandantul z2mbi. + r (ndoial ) se a$te"ta s ie "romovată ă ă ă la o baz mai ac t rii) dac avea s "un m2n "e acel kurd careă ă ă ă ă ă ă s"iona (n avoarea turcilor) smul*2ndu!i in orma iile "e care leţ de inea. Trimise un "luton (n c utarea lui) dois"rezece oameni (nţ ă trei Gee"uri) ordon2ndu!le acestora s !l (ncon#oare $i s !l iaă ă

"rizonier.Damid z2mbi la r2ndul s u) dar numai (n *2nd. A"oi ceruă comandantului voie s "lece $i) r s ie v zut) se asi*ur că ă ă ă ă ă ă motocicleta "e care avea de *2nd s o ia avea rezervorul "lin.ă

2-"



41

!ar i, ora 14:18,ţ e "ani, Siria

7a mud se trezi imediat atunci c2nd unul din camarazii s i (l ă scutur u$or de um r. 5ormise vreo dou ore. 5esc ise oc ii $iă ă ă scrut c i"ul (ntunecat ce se "ro ila "e cerul de un albastru ră ă ă "at .ă

H Solda ii se a"ro"ie) (l anun 7a#eed , aderi. in) a$a cumţ ţă a "romis Damid.H Alla ie l udat) re"lic 7a mud.ă ă3$i (n* dui un r *az "entru a se (ntinde "e "atul de ierburi)ă ă

a"oi se ridic (n "icioare. Nu se odi nise) dar somnul de dou oreă ă usese su icient "entru a!i mai alun*a din e"uizarea zilei trecute.

3$i lu "losca $i se stro"i "e a cu a" ) iar a"oi se (ntoarse c treă ţă ă ă 7a#eed) (nviorat.

7a#eed era v rul lui Falid $i usese a* iotantul devotat ală acestuia. +usese instruit s nu!l trezeasc "e 7a mud dec2tă ă atunci c2nd atacul avea s devin iminent. Adolescentul t cuseă ă ă tot tim"ul c2t traversaser mun ii) iar oc ii (i erau (nc um la i $iă ţ ă ţ ro$ii de "l2ns) (n urma "ierderii v rului s u. Acum (ns (n "riviri iă ă ă se "utea citi ot r2rea $i din *las (i r zb tea ner bdarea.ă ă ă ă 7a mud era m2ndru de atitudinea b iatului.ă

H S mer*em) s"use el.ă7a mud "orni "e urmele lui 7a#eed. Traversar albiileă

torentelor s "ate la to"irea z "ezilor $i ocolir st2ncile masiveă ă ă care ad "osteau "ozi iile ocu"ate de solda ii P??!ului.ă ţ ţ

Pais"rezece inta$i kurzi de elit useser r s"2ndi i "e culmileţ ă ă ă ţ #oase. Sta ia radio usese montat (n s"atele unui st2nci de laţ ă baza "antei. 3n a"ro"iere "re* tiser un oc de tab r ) "e care (lă ă ă ă stinseser a"roa"e imediat $i r s"2ndiser cenu$a. Sirienii aveauă ă ă s z reasc simulacrul de tab r ) a"oi) con orm2ndu!seă ă ă ă ă re*ulamentelor) aveau s ocu"e "ozi ii de lu"t (n s"atele Gee"!ă ţ ăurilor. Aco"erit de camarazi) un soldat avea s "orneasc (nă ă recunoa$tere s"re locul ocului de tab r . 3n momentul res"ectiv)ă ă "atrula sirian avea s se trezeasc asaltat de tirul (ncruci$at ală ă ă ă

2-



inta$ilor "lasa i "e culmi. Cei care aveau s aib armele a intiteţ ţ ă ă ţ s"re (n l imile dim"re#ur aveau s ie "rimele victime. C2tă ţ ă ă vreme cei r ma$i aveau s !i re"ereze "e inta$i) kurzii aveau să ă ţ ă tra* o a doua salv ) omor2ndu!i "e to i. Pe c2t "osibil) kurziiă ă ţ aveau s !i (m"u$te (n ca" "e sirieni. Cu "u in noroc) uni ormeleă ţ

lor nu aveau s ie " tate cu s2n*e. ?urzii aveau nevoie de zeceă ă

uni orme curate.7a mud se al tur celorlal i. 3m"reun ) urm rir din "riviriă ă ţ ă ă ă

Gee"!urile care se a"ro"iau. 3$i ridicar "u$tile) a$te"t2nd caă sirienii s coboare din ma$ini $i s !$i ocu"e "ozi iile. La un semnă ă ţ al lui 7a mud) desc iser ocul to i odat .ă ţ ă

7ul i dintre kurzii ascun$i "e culmi v2nau ie"uri) curcaniţ s lbatici sau zimbri "entru a!$i r ni amiliile. ,loan ele iindă ă ţ scum"e $i rare) erau cu to ii obi$nui i s !$i loveasc inta dinţ ţ ă ă ţ "rima lovitur . Prima salv tras de c tre zece dintre kurzi (iă ă ă ă secer "e solda ii a la i mai a"roa"e de baza "antei) inclusiv "eă ţ ţ cel "ornit (n recunoa$tere. Nou dintre sirieni murir "e loc. Ală ă zecelea) care "urta casc ) u lovit de dou ori (n *2t (nainte de aă ă se "r bu$i. Cei r ma$i "rivir deruta i (n #ur) "ierz2nd secundeă ă ă ţ "re ioase "entru a!i de"ista "e ranctirori. ?urzii desc iser dinţ ă nou ocul) iar a doua salv (i dobor( "e to i sirienii careă ţ su"ravie uiser "rimei salve.ţ ă

Cu "istolul (n min ) 7a mud "orni c tre vale) (n runtea uneiă ă *ru"e de kurzi. Sirienii erau cu to ii mor i. 7a mud le cu semnţ ţ ă celor r ma$i ascun$i "e culmi) iar ace$tia cobor2r (n *rabă ă ă "anta. Oece dintre cadavre ur dezbr cate) a"oi to i mor ii ură ă ţ ţ ă aduna i (ntr!un Gee". 3mbr ca i (n uni ormele solda ilor sirieni)ţ ă ţ ţ zece dintre kurzi urcar (n cele dou Gee"!uri r mase. 3n tim" ceă ă ă restul ec i"ei aco"erea urmele s2n*eroasei (nt2lniri) 7a mud ($iscutur "ra ul de "e tresele uni ormei de colonel $i cu semnă ă camarazilor s "orneasc (nainte "entru a str bate "odi$ul arid.ă ă ă5eoarece Turcia $i Siria ($i (nc iseser rontierele "entru turi$tiă $i c l tori) autostrada 7l era relativ "ustie. A#un*2nd laă ă intersec ia cu drumul modernizat) 7a mud $i ceilal i nouţ ţ ă camarazi ai s i cotir s"re sud. 3i des" r ea o c l torie de numaiă ă ă ţ ă ă dou zeci $i cinci de minute de 5amascM $i de s 2r$itul a o"tzeciă de ani de su erin e.ţ

2--



42

!ar i, ora 13:23,ţ Tel 7ef, srael

Ser*entul ilnai $i colonelul >rett Au*ust a$te"tau de mai binede un ceas (n centrala radio subteran . 3n tot acest tim")ă studiaser (m"reun r ile aeriene ale v ii >ekaa a i$ate "eă ă ă ţ ă ecranul unui com"uter. Al turi) radioo"eratorul ,ila Darareet) oă

brunet su"erb ) "2ndea eventualele semnale transmise deă ă +ala .Cu c2teva minute (n urm ) li se al turase $i comandantulă ă

bazei) maiorul 7aton Yarkoni. eteran al ' zboiului de Yomă ?i""ur din / 1) maiorul avea o a de taur $i) de$i scund) eraţă bine cl dit 5in c2te auzise Au*ust) comandantul "oseda $i o ireă "e m sura or ei sale. 5u" sosirea acestuia) subiectul discu ieiă ţ ă ţ devenise alarma ma-im (n care intraser or ele armateă ă ţ israeliene (n momentul (n care Siria ($i trimisese tru"ele s"renord. 3n cazul izbucnirii lu"telor) %sraelul era *ata s o ere a#utoră

Turciei.H Nici %sraelul $i nici NAT< nu ($i "ot "ermite s asiste laă

s 2$ierea Turciei de c tre ac iunile r zboinice) era de " rereă ţ ă ă maiorul Yarkoni. NAT< are nevoie de un zid de "rotec ie (n a aţ ţ

undamentali$tilor islamici. Pe de alt "arte) la el ca $i Siria)ă %sraelul are nevoie de resursele de a" care vin de la turci.ă 7erit s lu"t m (n acest r zboi) dac aceasta e sin*ura caleă ă ă ă ă "entru a " stra na iunea intact .ă ţ ă

H Care va i "ozi ia ado"tata de NAT<I (ntreb ilnai.ţ ăH Tocmai am stat de vorb cu *eneralul ?evin >urke de laă

>ru-elles) s"use Yarkoni. 3n a ar de (nt rirea "rezen ei militareă ă ţ americane (n 7editeran ) tru"ele NAT< sta ionate (n %talia auă ţ trecut la stadiul de alarm 5e con @.ă

H 3n elea"t mi$care) (ncuviin Au*ust. 3nainte de a comandaţ ă ţă ec i"a de interven ie a Centrului de Comand ) am ost o i erţ ă ţ NAT< (n %talia. Pun "ariu "e ce vre i c trecerea la alarma 5e conţ ă @ e menit s obli*e ,recia s alea* acum de ce "arte seă ă ă ă situeaz (n acest con lict. +ie c se va al tura alia ilor s i dină ă ă ţ ă

300



NAT< "entru a a" ra Turcia) ie c va lua "artea Siriei. %ar dacă ă ă ,recia va trece de "artea Siriei) se va ale*e cu cizma italian (n ă

und.Ser*entul ilnai cl tin (ncet din ca".ă ăH <rientul 7i#lociu "orne$te la r zboi) iar NAT< seă

ractureaz . Lumea a devenit (n ultima vreme mult "reaă

"reocu"ata de interesele re*ionale.H 7ie!mi s"uiI (ntreb Au*ust) "lin de am r ciune.ă ă ăH < na iune se al tur altei na iuni) dar ac iunile dinţ ă ă ţ ţ

interiorul acestora se solidarizeaz cu ac iuni diverse de "eă ţ teritoriul na iunilor inamice. 3n cur2nd) ideea de na iune vaţ ţ

(nceta s e-iste.ăH or e-ista doar interesele re*ionale) com"let colonelulă

Au*ust. < lume a seniorilor r zboiului $i a re*ilor lacomi.ă3n tim" ce vorbeau) o lumin ro$ie de avertizare se a"rinse "eă

consol . 'adioo"eratoarea ascult cu aten ie) (n tim" ce ună ă ţ caseto on di*ital (nre*istra mesa#ul care consta (n dou suneteă scurte) urmate de alte dou lun*i) des" r ite de o "auz . 7esa#ulă ă ţ ă se re"et ) a"oi lumini a ro$ie se stinse.ă ţ

'adioo"eratoarea ($i scoase c $tile $i se (ntoarse s"reă com"uterul am"lasat l2n* sta ia radio.ă ţ

H 6iI (ntreb Yarkoni) ner bd tor.ă ă ăH A ost un mesa# codi icat de ur*en ) r s"unse t2n raţă ă ă

radioo"eratoare.%ntroduse semnalul (nre*istrat (n com"uter) iar mesa#ul

decodi icat u a i$at a"roa"e instantaneu "e ecran.H Prizonierii aici. 5eta$ament inamic se a"ro"ie. 3ncercare de

evadare) citi ea.H A$adar) i!au dat de urm ) rosti Yarkoni.ăSin*ura sc imbare de e-"resie a i$at "e c i"ul lui Au*ust uă

o u$oar (ncordare a mu$c ilor ma-ilarului. Nu!i st tea (n ire să ă ă ($i arate emo iile.ţH om mai avea ocazia s !l contact mIă ăH Pu in "robabil) r s"unse ilnai. 5ac +ala va sim i c seţ ă ă ţ ă

a l (n "rime#die) se va descotorosi de radioemi tor. Nu!$i "oateă ţă "ermite s ie "rins av2ndu!l asu"ra sa. 5ac va crede c e (nă ă ă stare s u* de cei care!l urm resc) o va ace. 5ac nu $i se vaă ă ă ă sim i (ncol it) ($i va asuma identitatea kurd ) "rezent2ndu!seţ ţ ă

membrilor P?? dre"t un "oten ial recrut.ţAu*ust "rivi s"re t2n ra o"eratoare) r s o vad . Avea (nă ă ă ă ă a c i"urile membrilor ec i"a#ului C'C. 3n tot tim"ul c2tţă

301



a$te"tase) (l c inuise un sin*ur *2nd: c era "osibil ca) atunciă c2nd aveau s dea de urma ur*onetei) s ie de#a "rea t2rziu.ă ă A$te"tarea avusese sens at2ta vreme c2t e-ista s"eran a "rimiriiţ unor in orma ii de la a a locului. Acum) c2nd era evident cţ ţ ă acestea nu aveau s mai soseasc ) nu mai e-ista nici un motivă ă

s a$te"te.ă

H 5omnule maior) inten ionez s ordon ec i"ei mele s treacţ ă ă ă la ac iune.ţ

Yarkoni "rivi int (n oc ii colonelului.ţ ăH Cunoa$tem localizarea "e$terii) ar*ument Au*ust. Amă

studiat "osibilele modalit i de a"ro"iere dins"re vest $i est)ăţ (m"reun cu ser*entul ilnai.ă

Colonelul cu un "as c tre maiorul Yarkoni) iar *lasul (ncordată ă (i deveni a"roa"e o $oa"t : ă

H 5omnule maior) nu e vorba doar de salvarea membrilorec i"a#ului C'C!ului. 5ac aceast "e$ter ascunde cartierulă ă ă *eneral al P??!ului) am "utea s !l cucerim. Putem o"ri r zboiulă ă

(nainte s (ncea" .ă ă Yarkoni ($i "lec runtea $i oc ii s i de taur " rur a deveni $iă ă ă ă

mai (ntuneca i.ţH 6!n re*ul . Pleca i $i ie ca 5umnezeu s ve* eze asu"raă ţ ă

voastr .ăH mul umesc) r s"unse Au*ust.ă ţ ăSalutar am2ndoi) a"oi americanul urc sc rile) cu "a$iă ă ă

*r bi i.ă ţSer*entul ilnai descarc r ile studiate "e disc ete) du"ă ă ţ ă

care (l urm "e Au*ust (n tab ra instalat l2n* *ardul de s2rmă ă ă ă ă * im"at .ă

Oece minute mai t2rziu) cele "atru ve icule ra"ide de asalt*oneau cu o sut dou zeci de kilometri "e or de!a curmezi$ulă ă ă zonei colinare (m" durite. 3naintau (n orma ie de atac) două ţ ă ve icule a l2ndu!se (n a ) iar alte dou (n s"atele lor) (ntr!unţă ă un* i de "atruzeci $i cinci de *rade. 6le (ncadrau cele $asemotociclete) care erau aran#ate (n dou $iruri de c2te trei.ă 7itralierele de calibrul B= $i lansatoarele de *renade de 4= demm de la bordul 'A!urilor erau "re* tite de tra*ere) iar oc itoriiă erau *ata s r s"und "e dat oric rui atac) mai (nt2i cu o salvă ă ă ă ă ă de avertisment) a"oi cu o alta) uci* toare.ă

Colonelul Au*ust se a la (ntr!unul dintre ve iculele din runteaorma iei. 5ou zeci de minute de drum des" r eau baza Tel Ne ţ ă ă ţ de *rani . Peste cinci minute) o escadril de avioane deţă ă

302



v2n toare avea s decoleze de la baz c tre rontier ) "entru aă ă ă ă ă crea o diversiune. 5e (ndat ce sirienii $i libanezii aveau s ieă ă "reocu"a i cu "osibilul atac al acestei escadrile) colonelul Au*ustţ $i ec i"a sa aveau s "oat traversa r "robleme *rani a. 5ină ă ă ă ţ acel moment) doar treizeci de minute aveau s !i des"art deă ă

destina ie.ţ

D r ile *enerate "e baza ima*inilor luate din satelit useseră ţ ă desc rcate de "e disc ete (n memoria com"uterelor a late laă bordul 'A!urilor. 3n tim" ce ve iculele ec i"ei de interven ie ţ str b teau terenul accidentat al %sraelului de nord) cea maiă ă

ertil re*iune a rii) Au*ust $i ser*entul ,rey trecur (n revistă ţă ă ă strate*iile de atac $i de retra*ere. 3n cazul (n care e-istau indiciic ostaticii erau (n via ) ec i"a de interven ie avea s utilizezeă ţă ţ ă orice mi#loace "entru a!i salva. 5ac e-ista "osibilitatea de aă salva C'C!ul) aveau s o ac ) dac nu) acesta avea s ieă ă ă ă distrus. 5ac ) "entru a (m"lini aceste sco"uri) aveau s ieă ă nevoi i s ucid ) oamenii lui Au*ust erau *ata s!o ac .ţ ă ă ă

C2nd el $i ,rey terminar ) colonelul ($i "use oc elarii deă soare. Nu mai "artici"ase la o misiune de lu"t de c2nd usese (nă

ietnam) dar era ner bd tor s treac l ac iune. Se uit "rină ă ă ă ă ţ ă runzi$ul co"acilor s"re mun ii care se z reau) (nce o$a i) (nţ ă ţ ţ

de" rtare. ndeva acolo) "rintre mun i) 7ike 'od*ers eraă ţ "rizonierul terori$tilor. 6c i"a de interven ie avea s !l salveze)ţ ă iar dac cel mai vec i "rieten al s u era ucis) Au*ust nu avea să ă ă ezite nici m car o cli" : avea s !l e-ecute el (nsu$i "e uci*a$ul luiă ă ă 7ike.

303



43

!ar i, ora 14:24,ţ %amasc, Siria

Str b t2nd str zile 5amascului) Paul Dood avea senza iaă ă ă ţ vizit rii unei mine de aur.ă

Poate c (nde"linirea (ndatoririlor de "rimar al unui "aradisă turistic cum era Los An*eles!ul ($i "usese am"renta asu"ra

*2ndirii sale) sau "oate c (nce"use s se ramoleasc . 7osc eeleă ă ă $i minaretele) cur ile interioare $i artezienele i se " reauţ ă s"ectaculoase) cu a adele bo*at ornamentate $i cu mozaicurileţ lor meticulos e-ecutate. Oidurile (n amestec de alb $i cenu$iucare (ncon#urau <ra$ul ec i (n aria sud!estic a 5amasculuiă erau) (n e*al m sur ) maiestuoase $i " r *inite. Slu#iser dre"tă ă ă ă ă ă ziduri de a" rare (m"otriva atacurilor crucia ilor (n secolul ală ţ treis"rezecelea) iar urmele asediilor "relun*ite se vedeau $iacum. Por iuni mari ale zidului odinioar continuu useserţ ă ă distruse sau "e #um tate d r2mate $i nu mai useser re"arate)ă ă ă din vremuri care erau de mult istorie.

rm rind (ns "riveli$tile ma*ni ice "e *eamul umuriu ală ă limuzinei ambasadei) Dood nu se *2ndea c2tu$i de "u in laţ trecut. 3n minte avea doar a"tul c ) dac aceasta re*iune ar iă ă

ost "a$nic ) dac na iunea sirian nu ar i s"ri#init ac iunileă ă ţ ă ţ teroriste) dac oamenii de "retutindeni ar i "utut c l tori (n voieă ă ă

(n aceste locuri) 5amascul ar i ost) (n mod cert) o destina ie ţ turistic mult mai c utat . Cu banii ast el ob inu i) Siria ar iă ă ă ţ ţ "utut * si o cale "entru a desaliniza a"ele 7editeranei) iri*2ndă su"ra e e (ntinse de de$ert. Ar i "utut construi $coli sau ar iţ "utut s creeze noi locuri de munc ) ba c iar s (nvesteasc (nă ă ă ă alte ri arabe mai s race.ţă ă

5ar lucrurile st teau alt el) ($i s"use Dood. 5e$i 5amascul eraă un ora$ cu un "oten ial interna ional) conduc torii s i aveau alteţ ţ ă ă "riorit i. %ar acestea erau le*ate de e-tinderea domina iei Sirieiăţ ţ su"ra rilor (nvecinate.ţă3nt2lnirea cu "re$edintele avea s aib loc (n inima <ra$uluiă ă

ec i) (n "alatul construit de *uvernatorul Assad Pa$a al!Azem)304



(n 4/. Ale*erea acestui loc se datora) (ntre altele $i unor ra iuni ţ de securitate. 6ra mult mai u$or s !l " ze$ti "e "re$edinte (nă ă interiorul ormidabilei ort re e re"rezentate de zidurile deă ţ a" rare ale ec iului <ra$. Pe de alt "arte) cet enilor li seă ă ăţ reamintea ast el c ) indi erent dac erau sau nu de acord cuă ă

ideile "re$edintelui) acesta era acum st "2nul "alatului construită

odinioar de c tre un *uvernator otoman $i c to i str inii erauă ă ă ţ ă du$manii lor.

3n mare "arte) era o ale*ere datorat dorin ei de "ro"a*andă ţ ă $i unei *2ndiri "aranoice. 3ns ) (n condi iile acestei zile)ă ţ slo*anurile -eno obe erau oarecum (ntemeiate. A$a cum (iatr sese aten ia >ob Derbert) atunci c2nd tele onase de laă ţ ambasad la Centrul de Comand : A irma iile siriene suntă ă ţ asemenea unui ceas stricat) care arat ora e-act de dou ori "eă ă ă zi. Azi) kurzii sirieni $i turci sunt (ntr!adev r du$manii Siriei;.ă

Derbert (l anun ase "e Dood c a*en ii de la 5amascţ ă ţ ra"ortaser mi$c ri (n *ru" rile clandestine kurde. 3n aceaă ă ă diminea ) (nce"2nd cu ora o"t $i #um tate) o mare "arte aţă ă membrilor acestora " r siser cinci dintre ad "osturile a late (nă ă ă ă ora$. 6rau case cons"irative "e care or ele de securitate sirieneţ le tolerau) $tiind c acolo se "uneau la cale ac iuni (m"otrivaă ţ turcilor. Cu "u in tim" (nainte de amiaz ) c2nd autorit ile sirieneţ ă ăţ realizaser c aveau de a ace cu un com"lot "us la cale deă ă kurzii reuni i) ordonaser un raid asu"ra acestor ad "osturi.ţ ă ă

Toate useser (ns " r site. <amenii lui Derbert reu$iser să ă ă ă ă ă dea de urma c2torva dintre cei "atruzeci $i o"t de combatan i ţ kurzi. Se a lau cu to ii (n vecin tatea <ra$ului ec i. nii seţ ă "re ceau c !$i "ierd vremea "e malurile r2ului >arada) careă ă cur*ea de!a lun*ul zidurilor) (n latura nord!estic a ort re ei.ă ă ţ Al ii se metamor ozaser (n vizitatori ai cimitirului musulman deţ ă l2n* zidul din sud!vest. Nici un kurd nu " trunsese "2n acumă ă ă (n incinta <ra$ului ec i.

Derbert nu transmisese aceast in orma ie autorit ilor sirieneă ţ ăţ din dou motive. 3n "rimul r2nd) risca ast el s !$i decons"ireă ă sursele de in orma ii de la 5amasc. Pe de alt "arte) kurzii ar iţ ă "utut intra (n "anic . 5ac e-ista un com"lot (m"otrivaă ă "re$edintelui) numai acesta $i a"ro"ia ii s i se a lau (n "ericol.ţ ă +or 2ndu!i "e kurzi s ac ioneze "rematur) e-ista "osibilitateaţ ă ţ

izbucnirii unor lu"te de strad . 6ra *reu de $tiut c2 i locuitori aiă ţ 5amascului le!ar i c zut victime.ăDood nu se obosi s (l anun e "e Derbert c el (nsu$i "utea să ţ ă ă

305



devin una dintre intele din antura#ul "re$edintelui sirian.ă ţ7a$ina ambasadei " trunse (n sectorul sud!vestic al ora$uluiă

vec i. Aici) zidurile se "r bu$iser "e o "or iune de a"roa"e cinciă ă ţ sute de metri) iar securitatea era (nt rit la ma-imum. 3n s"a iulă ă ţ dintre ca"etele zidului useser "arcate Gee"!uri bar l2n* bar )ă ă ă ă

l s2nd un s"a iu de trecere de cel mult cincizeci de metri.ă ţ

Culoarul era #alonat de o duzin de solda i (narma i cu "istoaleă ţ ţ 7akarov $i "u$ti!mitralier A?7. Aici erau veri icate "a$a"oarteleă turi$tilor) iar localnicii erau soma i s !$i "rezinte actele deţ ă identitate.

7a$ina ambasadorului u o"rit de un ca"oral ce a i$a oă e-"resie de dur. Acesta adun "a$a"oartele celor a la i (nă ţ ma$in ) a"oi ($i olosi tele onul celular "entru a anun a la "alat.ă ţ 5u" ce iecare "asa*er u veri icat) cu semn $o erului să ă ă treac . 3nainte de a demara) $o erul a$te"t ca $i ma$inaă ă escortei) (n care se a lau a*en ii AS5) s "rimeasc "ermisiuneaţ ă ă de a trece. Pornir s"re nord!est "e strada al!Amin) cotir s"reă ă st2n*a) a"oi s"re drea"ta $i str b tur bazarul Souk al!>azuryieă ă ă cale de trei sute de metri. Trecur "rin dre"tul celor mai vec iă b i "ublice din 5amasc) Dammam Nur al!5in $i de" $ir anul cuă ă ă nou cu"ole al lui Assad Pa$a) o vec e re$edin aă ţă *uvernatorului care construise "alatul.

Palatul era am"lasat "e latura de sud!vest a 7arii 7osc ei)numit $i 7osc eea mayyad. Purt2nd numele musulmaniloră care o renovaser la (nce"utul secolului o"t) aceasta se (nal "eă ţă ruinele unui vec i tem"lului roman. Pe acela$i loc) cu trei milenii

(n urm ) iin a tem"lului Dadad) zeul aramaic al soarelui. 5e$i aă ţ ost incendiat $i asediat de nenum rate ori de!a lun*ulă ă ă

secolelor) mosc eea a rezistat $i se num r $i (n "rezent "rintreă ă locurile s inte ale %slamului.

Palatul nu e cu nimic mai "re#os dec2t mosc eea cu care se (nvecineaz . Trei "avilioane se"arate (ncon#oar o curte imens )ă ă ă un s"a iu de lini$te $i recule*ere cu un iaz (ntins $i o livad deţ ă l m2i. na dintre ari"i a ost construit "entru a ad "ostiă ă ă buc t ria $i locuin ele servitorilor) a doua era menit "rimiriiă ă ţ ă oas"e ilor) (n vreme ce a treia constituia re$edin a "ro"riu!zis aţ ţ ă *uvernatorului. Pe latura sudic a "alatului se a l un s"a iuă ă ţ "entru rece" iile (n aer liber) cu ziduri "lacate cu marmur alb $iţ ă ă

cu o artezian .ă3n mod obi$nuit) "alatul era desc is "entru "ublic) cu e-ce" ia ţ re$edin ei) (n zilele (n care "re$edintele se a la la "alat) (n acea ziţ

30



(ns accesul "ublicului usese interzis) iar *arda "ersonal aă ă "re$edintelui (m"2nzise livada.

5u" ce ma$inile ur "arcate (n a a ari"ii de nord!vest aă ă ţ "alatului) a*en ilor AS5 li se indic o (nc "ere a"ar in2nd * rzii)ţ ă ă ţ ă

(n vreme ce ambasadorul $i (nso itorii s i erau condu$i c tre salaţ ă ă

de rece" ii a lat la ca" tul unui coridor. 5ra"eriile useserţ ă ă ă

trase) iar candelabrul de cristal r s"2ndea o lumin str lucitoare.ă ă ă Pere ii erau aco"eri i cu lambriuri (nc ise la culoare) scul"tate cuţ ţ scene reli*ioase. 7obila cu intarsii era bo*at ornamentat . La ă mi#locul "eretelui o"us intr rii se a la ună ma'mal, un baldac inmenit s ad "osteasc un e-em"lar al Coranului vec i de c2tevaă ă ă secole. Construit "entru a i "urtat "e s"inarea unei c mile)ă ma'mal !ul era aco"erit cu cati ea verde brodat cu ir de ar*int.ă 3n v2r ul s u se a la o s er din aur masiv) lancat de ran#uri dină ă ă ar*int.

Ambasadorul Ga"oniei) Akira Seriza a) sosise de#a) (nso it deţ ad#unc ii s i) ?iyo#i Naka#ima $i 7asaru <naka. A* iotantulţ ă "re$edintelui) un b rbat c runt "e nume Aziz Azizi era $i el deă ă

a . Ga"onezii se (nclinar "oliticos atunci c2nd americanii ($iţă ă cur a"ari ia. Azizi (i (nt2m"in cu un z2mbet lar*.ă ă ţ ă

Ambasadorul Daveles) urmat de ceilal i membri ai *ru"ului)ţ str2nse "e r2nd m2inile celor "rezen i. A"oi (i "rezent "e Dood)ţ ă "e doctorul Nasr $i "e Farner >ickin*. 5u" (nc eiereaă "rezent rilor) Daveles (l lu deo"arte "e ambasadorul Ga"oniei.ă ă Continu2nd s z2mbeasc ) Azizi r mase s le in com"anieă ă ă ă ţ ă celorlal i americani. Purta oc elari cu ram nea*r $i un barbi$onţ ă ă

(n*ri#it. 5in buzunarul interior al sacoului alb) un ir se unduiadiscret "e l2n* *ulerul im"ecabil al c m $ii) c tre urec e: oă ă ă ă "erec e de c $ti.ă

H Sunt (nc2ntat s v cunosc) (nce"u Azizi) (ntr!o en*leză ă ă ire"ro$abil . Pe doctorul Nasr (l cuno$team) (ns numai "rină ă intermediul "ublica iilor sale. !am citit recent volumulţ &e-aur şisuferin , ţă des"re caravanele ce se (ndre"tau s"re 7ecca (nvec ime.

H Aten ia dumneavoastr m onoreaz ) re"lic Nasr)ţ ă ă ă ă (nclin2ndu!se u$or.

O2mbetul lui Azizi r mase nesc imbat.ăH C iar crede i c beduinii ar i atacat caravanele) l s2ndţ ă ă

dou zeci de mii de oameni s moar (n de$ert) dac n!ar i ostă ă ă ă m2na i de dis"erare $i de oameteIţNasr ($i ridic "rivirea) sur"rins.ă

30"



H >eduinii din acele vremuri $i acele locuri erau barbari (n"urt ri $i lacomi. +a"tele lor au "rea "u in de!a ace cu nevoileă ţ traiului lor.

H >arbaria $i l comia str mo$ilor mei din secolul ală ă o"ts"rezecelea) cum le numi i dumneavoastr ) se datoreazţ ă ă

asu"ririi otomane) re"lic Azizi. Asu"rirea e o motiva ie (ndea#unsă ţ

de "uternic .ă>ickin* ($i mu$case limba "entru a nu interveni. 3n cele din

urm ) nu se mai "utu st "2ni $i (ntreb :ă ă ăH C2t de "uternic IăAzizi nu!$i "ierdu z2mbetul.H 5orin a de libertate ace ca un ir de iarb s str "un*ţ ă ă ă ă

as altul $i r d cinile unui co"ac s des"ice o st2nc . 6 oă ă ă ă motiva ie oarte "uternic ) domnule >ickin*.ţ ă

Dood nu reu$ea s !$i dea seama dac asculta o discu ie "eă ă ţ teme istorice sau o antici"are a unei con runt ri9 mai de*rab )ă ă " rea a i c2te "u in din iecare. Azizi ado"tase "ozi ia unuiă ţ ţ motan iritat) iar Nasr ($i "lecase "rivirea "entru a nu!l ucide dinoc i. Cer2ndu!$i scuze) sub motivul sosirii dele*a iei ruse)ţ a* iotantul "reziden ial se retrase.ţ

H Poate cineva s !mi e-"lice ce s!a (nt2m"lat aiciI (ntrebă ă Dood.

H A ost o r bu nire a unei rivalit i vec i de secole) e-"lică ăţ ă >ickin*. 6*i"tenii contra beduinilor. A$ "une "ariu c domnulă Azizi ace "arte din tribul Damazrib. S!a ada"tat cu succes lamoravurile moderne) dar a r mas din cale!a ar de or*olios.ă ă

H 6-cesiv de or*olios) morm i Nasr. 6 orb a de adev r.ă ţă ă Po"orul s u are cu adev rat o istorie "lin de cruzime.ă ă ă

H 6 iresc ca un inamic s *2ndeasc a$a) rican >ickin*.ă ă ăDood arunc o "rivire c tre Azizi. Acesta (i conducea "e ru$iă ă

s"re locul (n care se a lau ceilal i. La sosirea americanilor) nu seţ ar tase c iar at2t de amabil.ăH Crede i c discursul lui des"re libertate ar "utea iţ ă

inter"retat ca un avertisment (n "rivin a kurzilorI se *r bi Doodţ ă s (ntrebe.ă

H 3ntre kurzi $i beduini se mani est o rivalitate eroce) (iă r s"unse >ickin*. Nu s!ar s"ri#ini (n nici un caz) dac la asta teă ă *2ndeai.

H Nu) nu de asta mi!e team ) urm Dood. Ai v zut cum s!aă ă ă *r bit s !l (n urie "e doctorul Nasr. Poate c ambasadorulă ă ă Daveles avea dre"tate c2nd s"unea c am "utea slu#i dre"tă

30



momeal .ăH 5a) dar e "osibil $i ca ideea asta s ie doar un acces deă

"aranoia) coment >ickin*.ăH Ambasadorii sunt (ntotdeauna "u in "aranoici) remarcţ ă

Nasr.

5u" ce (i "rezent "e cei "atru membri ai dele*a iei ruse)ă ă ţ

Azizi (i anun "e cei "rezen i c "re$edintele avea s soseascţă ţ ă ă ă oarte cur2nd. A"oi se (ntoarse $i!i cu semn unui servitor careă

a$te"ta l2n* u$ . Acesta cu semn altcuiva) a lat lateral) (nă ă ă a ara c2m"ului vizual al invita ilor. reme de o cli" ) Dood avuţ ă viziunea unor terori$ti (mbr ca i (n inute de camu la#) n v lind (nă ţ ţ ă ă

(nc "ere cu armele automate ridicate $i desc iz2nd ocul) "entruă a!i secera "e to i cei "rezen i. ' su l u$urat atunci c2nd "e u$ţ ţ ă ă ă

($i cur a"ari ia c elneri (mbr ca i (n livrele albe) "urt2nd t vi.ă ă ţ ă ţ ăAtacul n!a avut loc iindc "re$edintele n!a sosit (nc ) ($i ziseă ă

el. 5e!abia atunci ($i vor ace a"ari ia terori$tii.ţAmbasadorul rus ($i a"rinsese o i*ar $i) (nso it deţ ă ţ

translatorul s u) se a"ro"iase de cei doi omolo*i ai s i) retra$iă ă (ntr!un col al (nc "erii. Azizi se (ndre"t s"re u$ $i r mase "eţ ă ă ă ă loc (n "ra*) (n vreme ce oas"e ii se a"ro"iau de masa lar* )ţ ă servindu!se cu s'a3arma ri"tur de miel t iat oarte sub ire ă ă ă ţ $i *'ub- N "ui rumenit) tocat $i (ntins "e elii de "2ine nedos"it . ă 3n vreme ce to i cei din #urul s u ceau s"ecula ii re eritoare laţ ă ă ţ atacul asu"ra bara#ului din Turcia $i la mi$c rile de tru"e) Doodă observ cum Azizi ($i duse ar t torul la minicasca din urec e.ă ă ă A* iotantul "reziden ial ascult c2teva cli"e) a"oi cu un "asţ ă ă s"re centrul (nc "erii $i anun :ă ţă

H 5omnilor) "re$edintele 'e"ublicii Arabe Siria.H A$adar) c iar ($i va ace a"ari ia) $o"ti >ickin*) a"lec2ndu!ţ

se la urec ea lui Dood.H Trebuia s ac act de "rezen ) s"use Nasr. Trebuie să ă ţă ă demonstreze c nu!i este team .ă ăConversa iile (ncetar $i toate "rivirile se (ndre"tar s"reţ ă ă

intrare. 5ins"re culoarul "lacat cu marmur se auzeau "a$i vioi.ă < cli" mai t2rziu) v2rstnicul "re$edinte intr (n (nc "ere. 6raă ă ă

(nalt $i "urta un costum *ri!desc is) o c ma$ alb $i o cravată ă ă ă nea*r . Ca"ul (i era desco"erit) iar "2rul a"roa"e alb (i eraă "ie"t nat "e s"ate. 6ra lancat de "atru * rzi de cor". Azizi seă ă

retrase deo"arte) (n tim" ce "re$edintele $i suita sa se (ndre"tar ă s"re *ru"ul ambasadorilor.A lat (ntre Nasr $i >ickin*) Dood se (ncrunt .ă

30-



umul care se risi"ea le dezv lui "ro"or iile masacrului. Peă ţ marmura alb a "ere ilor se vedeau "ete de s2n*e) iară ţ "ardoseala era #alonat de b l i. Cel dint2i cadavru ce le ie$i (nă ă ţ cale era cel al teroristului. Arunc2ndu!se c tre ceilal i (n cli"aă ţ e-"loziei) r m sese r m2ini $i r "icioare. >ickin* se o"ri $iă ă ă ă ă ă

(ntoarse ca"ul) r v $it de "riveli$te. Dood continu . 3n tim" ceă ă ă

(nainta) d2nd la o "arte din cale "articulele t ioase de cristal) seă (ntreb de ce nu se *r bea nimeni s investi* eze e-"lozia. 3iă ă ă trecu "rin minte s !l trimit "e >ickin* du" a#utor) (ns a"oi seă ă ă ă r z*2ndi. Nu "utea risca s (l trimit (n (nt2m"inarea * rziloră ă ă ă

(nnebunite) care l!ar i "utut (m"u$ca r s !l mai le*itimeze.ă ă ăA#un*2nd (n dre"tul * rzilor de cor") Dood desco"eri că ă

acestea useser ucise. 6-"lozia s 2$iase vestele anti*lon aleă ţ celor doi a la i mai a"roa"e de locul e-"loziei. Cel lalt aveaţ ă tru"ul ciuruit de cuie $i de bile de rulment) materia "rim ă "re erat de abrican ii de bombe artizanale sinuci*a$e. Doodă ţ ocoli cadavrele) a"ro"iindu!se de locul (n care c zuseră ă "re$edintele $i a* iotantul s u. Pre$edintele usese ucis. Dood seă t2r( c tre Azizi. Acesta era (nc (n via ) dar ($i "ierduseă ă ţă cuno$tin a. S2n*era din "ie"t $i din $oldul st2n*. 3n*enunc ind)ţ Dood trase deo"arte cu bl2nde e zdren ele (ns2n*erate aleţ ţ sacoului. oia s a le dac s2n*erarea "utea i o"rit .ă ă ă

Azizi tres ri $i scoase un *eam t.ă ăH JtiamM Jtiam c a$a se va (nt2m"la.ăH Nu te mi$ca) (i $o"ti Dood la urec e. Ai ost r nit.ăH Pre$edinteleM) (n*2n Azizi.ăH A ost ucis) (l anun Dood.ţă

1 Ku K rosti Azizi) desc iz2nd oc ii.H 3mi "are r u) cl tin din ca" Dood.ă ă ă5e$i urec ile (i erau (nc "line de iuitul su" r tor) i se " ru că ţ ă ă ă ă

aude (m"u$c turi. O*omotele "roveneau) din c2te!$i "utea daă seama) din a ara "alatului. 6rau oare al i terori$ti) care (ncercauţ s intre (n "alat) sau *arda "alatului tr *ea asu"ra unor com"liciă ă ai sinuci*a$ului) care (ncercau s u* I Cu iecare salv )ă ă ă

(m"u$c turile r sunau din ce (n ce mai a"roa"e. Dood (nce"u să ă ă se team c (m"u$c turile erau (ndre"tate asu"ra "alatului) nuă ă ă dins"re acesta.

Azizi icni de durere.

H Nu este) (nce"u el) (nec2ndu!se. Nu este "re$edintele.Dood continua s (nde" rteze es tura (ns2n*erat .ă ă ţ ă ăH Cum adic Iă

311



H 6raM o dublur ) (l l muri Azizi. 6ra menit s !i atra* M "eă ă ă ă du$manii "re$edinteluiM a ar din ascunz toare.ă ă

Dood se str2mb ) auzind aceste cuvinte. C2teodat ) nu strică ă ă "u in "aranoia) ($i zise el. Atinse um rul lui Azizi.ţ ă ă

H Nu! i irosi or ele) (i s"use. oi (ncerca s o"rescţ ţ ă

s2n*erarea) a"oi vom c ema o ambulan .ţă

1 Ku K r cni Azizi. 6i trebuieM trebuie s vin aici.ă ă ăDood (l "rivi sur"rins.H 3i a$te"tam) e-"lic Azizi cu voce sl bit . P2ndeamă ă ă

sosireaM lor.H A cuiIH A celorlal i. 7ai mul iM r s"unse Azizi.ţ ţ ăDood cli"i des) (nde" rt2nd ultimele r m $i e ale c m $ii deă ă ă ţ ă ă

"e "ie"tul lui Azizi. 5in r nile de doi centimetri l r*ime) s2n*eleă ă izbucnea (n salve scurte. Nu $tia ce s ac . Se rezem "e c lc2ieă ă ă ă $i!l a"uc de m2na "e Azizi.ă

H 5e ce nu m l sa i s c em un doctorI (ntreb Dood.ă ă ţ ă ăH 7ai (nt2iM trebuie ca ei s ie atra$i (n untru.ă ăH 6iIK se mir Dood. Crede i c sunt mai mul i terori$tiIă ţ ă ţH 7ul i) $uier Azizi. AtentatorulM era kurd. 7ul i kurzi au ostţ ă ţ

da i dis" ru i) dar $timM $tim c se a l (nc la 5amasc.ţ ă ţ ă ă ă5eodat ) r vreun avertisment) cu (ncetinitorul "arc ) ca"ulă ă ă ă

lui Azizi c zu (ntr!o "arte. ' su larea i se (ncetini) (n tim" ceă ă s2n*ele continua s 2$neasc din r nile ad2nci. < cli" maiă ţ ă ă ă t2rziu) Azizi (nc ise oc ii. 6-"ir "entru ultima oar ) a"oi r maseă ă ă nemi$cat.

Dood d du drumul m2inii lui Azizi. Privi s"re drea"ta $i (l v zuă ă "e Nasr a"ro"iindu!se. 6ra urmat de cei trei ambasadori. 'usul" rea $ocat. Daveles (l s"ri#inea) in2ndu!l de antebra $iă ţ ţ conduc2ndu!l (nainte. Ambasadorul #a"onez venea (n urma celordoi) cu "a$i (m"letici i. 3nso itorii lor) (nc buim ci i de e-"lozie)ţ ţ ă ă ţ se a lau la c2 iva "a$i (n s"atele lor.ţ

H 5umnezeule) b2i*ui Daveles. Pre$edinteleMH Nu) cl tin din ca" Dood) sim ind cum auzul i se lim"ezeaă ă ţ

6ra o sosie. Acesta e motivul "entru care *arda "re$edintelui n!asosit (nc . S!au olosit de sosie "entru a sili o c2rti s seă ţă ă decons"ire.

H L!am subestimat "e "re$edinte) s"use Daveles. S"era s !$i ă

c2$ti*e alia i) dac noi am i ost uci$i) iar el ar i sc "at cu via .ţ ă ă ţăH Ar i ob inut $i acest lucru) dac atentatorul n!ar i intrat (nţ ă "anic ) re"lic Dood.ă ă

312



H 3n "anic I se mir Daveles. Ce vrei s s"uiIă ă ăSub "rivirile lui Dood) s2n*ele (ncet s mai 2$neasc dină ă ţ ă

"ie"tul lui Azizi.H Cel in iltrat s"era ca ceilal i body*uarzi s aib "rivirileţ ă ă

a intite (nainte) ast el (nc2t s nu!i observe mi$c rile. Nu s!aţ ă ă

*2ndit (ns c unul dintre cei "rezen i ar i "utut s observeă ă ţ ă

(nc rc tura electrostatic "rodus o dat cu armarea si*uran eiă ă ă ă ă ţ electroma*netice a bombei.

Ar t2nd c tre r m $i ele s 2rtecate ale sinuci*a$ului) Doodă ă ă ă ţ continu :ă

H Probabil c a ost in iltrat (n urm cu ani de zile) ast el (nc2tă ă a reu$it s a#un* (ntr!o "ozi ie at2t de "rivile*iat .ă ă ţ ă

H Cine eraI (ntreb Daveles.ăH Azizi s"uneM credea c a ost kurd) s"use Dood. %ar eu suntă

de aceea$i " rere. Avem de!a ace cu un "lan mult mai elaborat9ă nu e vorba doar de o (ncercare de a (nvr #bi Turcia $i Siria.ă

H Ji care e sco"ul) atunciI vru s a le Daveles.ăH Sincer s iu) abar n!am) r s"unse Dood.ă ă3m"u$c turile de a ar se auzeau din ce (n ce mai tare) maiă ă

a"roa"e.H nde sunt a*en ii no$tri de securitateI (ntreb ambasadorulţ ă

rus (n en*lez .ăH N!am idee) morm i Dood) mai mult "entru sine.ă3ns ) nici (n aceast "rivin ) "resim irile sale nu erau cu nimică ă ţă ţ

mai o"timiste. Scrut (nc "erea (nc (nv luit (n valuri de um.ă ă ă ă ăH 5omnule ambasador Andreev) oamenii dumneavoastr sunt ă

te eri cu to iiIţH 5a) r s"unse cel (ntrebat.ăH 5omnule ambasador Seriza aK stri* Dood. Sunte i tea rIă ţ ăH N!am " it nimic) (i r s"unse unul dintre (nso itoriiăţ ă ţ

ambasadorului #a"onez) d2nd din m2ini "entru a risi"i umul (nec cios.ăDood control tru"urile celor c zu i. 6rau mor i cu to ii. Jaseă ă ţ ţ ţ

oameni) (n a ara teroristului) ($i d duser vie ile "entru aă ă ţ contribui la ademenirea altor terori$ti. 6ra o nebunieK

H Farner) m auziI (ntreb Dood.ă ăH 5a) veni r s"unsul) un *las (n undat) undeva (n drea"ta.ă5u" toate "robabilit ile) >ickin* (ncerca s iltreze umul)ă ăţ ă

res"ir2nd "rin batist . ăH Ai la tine tele onul celularI vru s $tie Dood.ăH 5a.

313



H Sun la Centrul de Comand ) (i ceru Dood.ă ă3n de" rtare r sunar e-"lozii. Se *2ndi la kurzii "e careă ă ă

oamenii lui Derbert (i urm riser "2n (n "rea#ma "alatului.ă ă ăH S"une!i lui >ob Derbert ce s!a (nt2m"lat. S"une!i c suntemă

asedia i (n "alat) ad u* el.ţ ă ă

A"oi) a"lec2ndu!se "entru a evita o a*lomerare de um ne*ru)se (nde" rt $c io" t2nd c tre u$ .ă ă ă ă ăH nde "leciI (ntreb Daveles.ăH reau s a lu dac avem vreo $ans s ie$im de!aici.ă ă ă ă

314



44

!ar i, ora 14:(3,ţ 5alea e/aa, Li an

+ala nu "utea s (n elea* . Aler*a (ndea#uns de re"ede. Jiă ţ ă totu$i) oric2t de re"ede ar i u*it) urm rind un traseu (n zi*za*ă "rintre coline) nu reu$ea cu nici un c i" s se distan eze de kurzi.ă ţ 6ra ca $i cum ace$tia ar i avut un "2ndar ascuns undeva "e

creast ) care le!ar i ra"ortat orice mi$care a sa. 5ar această ă variant nu era "lauzibil . Coroanele co"acilor "rintre care seă ă strecura erau dese) iar el evita s ias la vedere (n lumini$uri. Cuă ă toate acestea) kurzii reu$eau s " streze tot tim"ul o distan deă ă ţă cel mult treizeci "2n la cincizeci de metri.ă

3ntr!un t2rziu) e"uizat $i curios (n e*al m sur ) +ala se o"ri.ă ă ă 3$i scoase turbanul leoarc de sudoare) "use m2na "e o crean*ă ă ru"t ) o (n i"se l2n* un "etic de iarb $i im"roviz cu a#utorulă ă ă ă turbanului des cut un umbrar) "re c2ndu!se c se "re* tea să ă ă ă ă tra* un "ui de somn. 5u" mai "u in de un minut) kurzii ($iă ă ţ

cur a"ari ia. 3l (ncon#urar ) " str2nd distan a) a"oi (nce"ur să ă ţ ă ă ţ ă ă str2n* cercul) (naint2nd (ncet. 5esc ise oc ii) se ridic (n ca"ulă ă oaselor $i ($i ridic m2inile.ă

1 Alamala* K stri* el. <"ri i!v Kă ţ ă6i nu!i ascultar avertismentul $i (naintar mai de"arte)ă ă

tro" ind "rintre tu i$urile scunde $i ocolind co"acii. Cei o"t seă o"rir de!abia c2nd a#unser deasu"ra sa) st2nd um r l2n*ă ă ă ă um r) cu "u$tile (ndre"tate asu"ra sa.ă

H Ce ace iI (ntreb +ala . Ce vre i de la mineIţ ă ţnul dintre cei o"t b rba i (i ceru lui +ala s !$i in m2inile laă ţ ă ţ ă

s"ate $i s se ridice r mi$c ri bru$te. Se su"use. Se "re* ti să ă ă ă ă ă (ntrebe (nc o dat ce voiau. 3i ordonar s tac . 5in nou) seă ă ă ă ă su"use. Cel care vorbise (i le* m2inile la s"ate $i (i "etrecuă ca" tul uniei (n #urul *2tului. A"oi (l obli*a s (n*enunc eze. 3iă ă lu "u$ca $i "a$a"ortul $i i le (ntinse unui camarad care "orniă

(na"oi c tre "e$ter (n u* . A"oi) obli*at s !$i in ca"ul "eă ă ă ă ţ ă s"ate de r2n* ia (ntins care!i (ncon#ura *rumazul) +ala uă condus "rintre st2ncile de la "oalele colinelor) "e un drum mai

315



dre"t dec2t cel "arcurs la venire) c tre intrarea (n *rot . 3n tim"ă ă ce str b teau drumul de ar ) +ala se str dui s calce c2t maiă ă ţ ă ă ă a" sat. 5ac ec i"a de interven ie decidea s atace *rota) eraă ă ţ ă "osibil s !i desco"ere ast el urmele) $tiind "e unde nu eraă "ericulos s calce.ă

+u (m"ins "e l2n* ur*oneta. 3n trecere) observ ceea ce nuă ă

reu$ise s vad din ascunzi$ul de "e deal: c luminile din untrulă ă ă ă C'C!ului erau a"rinse $i c toate a"aratele zumz iau) iind "useă ă

(n unc iune. 6-istau dou "osibilit i: ie c rebelii kurzi seţ ă ăţ ă "rice"eau la electronic $i reu$iser s deduc modul deă ă ă ă

unc ionare al a"araturii de la bord) ie c unul dintre "rizonieriţ ă cedase sub tortur $i vorbise. <ricare ar i ost adev rul) b nuiaă ă ă acum care usese motivul "rinderii sale. Se bucura c nuă a"ucase s transmit nici un mesa# vorbit c tre Tel Ne .ă ă ă A"aratura din ur*onet l!ar i interce"tat cu si*uran . 7esa#ulă ţă codi icat avea $anse destule s i trecut neobservat) iindă asem n tor "arazi ilor. C iar (n cazul (n care (l interce"taser ) nuă ă ţ ă aveau cum s decodi ice sensul acestuia.ă

+ala u (m"ins (n interiorul *rotei. T2n rul israelian $tia destule des"re *ru" rile care ac ionau (nă ă ţ

aceast "arte a lumii. ,ru" rile "alestiniene Damas $i Dezbollaă ă aveau tendin a de a!$i stabili cartierele *enerale (n sate sau (nţ

erme) unde atacurile (ndre"tate (m"otriva lor ar i "us (n "ericolvia a unor civili. +rontul Libanez de 6liberare) ai c rui membriţ ă lu"tau "entru r sturnarea st "2nirii siriene (n Liban) ac ionau (nă ă ţ ec i"e "u in numeroase $i oarte mobile. P??!ul "re era ac iuneaţ ţ

(n *ru"uri mai mari) o"t2nd cu toate acestea "entru mobilitates"orit . <bli*at s "riveasc numai (nainte (n cli"a (n careă ă ă a#unser la intrarea (n *rot ) +ala avu totu$i "rile#ul s constateă ă ă c nu se a la (n "rezen a unei baze tem"orare. Se a lau aiciă ţ dormitoare) instala ii electrice deloc im"rovizate) rasteluri cuţ arme $i (nc "eri cu "rovizii. A"uc s z reasc $i ceea ce) (nă ă ă ă ă

#ar*onul celor din Sayeret DaE5ruzim se numeau urmele "a$ilorSatanei;) "u urile ad2nci (n care ca"tivitatea se s 2r$ea direct (nţ iad) c ci nimeni nu reu$ea s sca"e cu via de acolo. 5ar +alaă ă ţă nu!$i "use nici m car o dat (ntrebarea dac avea sau nu s maiă ă ă ă ias viu din *rot . Antrenamentul Sayeret DaE5ruzim nu se limitaă ă la a accentua *2ndirea "ozitiv ) ci o im"unea ca "e o condi ieă ţ

sine $ua non.3nc le*at) +ala u condus (n #os "e ni$te tre"te (n ceea ce) (nă mod evident) constituia "unctul de comand al *ru"ului.ă

31



+inisarea (n*ri#it a (nc "erii (l uimi. <amenii ace$tia nu seă ă a$te"tau c2tu$i de "u in s ie alun*a i de aici. Se (ntreb dacţ ă ţ ă ă nu cumva kurzii aveau de *2nd s ac din aceste locuri inimaă ă na iunii lor. Nu (n "artea de est a Turciei) unde "o"orul kurd seţ stabilise cu secole (n urm ) ci (n vest) cu"rinz2nd o "arte din Siriaă

$i Liban $i av2nd acces la 7editerana.5incolo de birou se a la a$ezat un b rbat care citea ni$teă documente. n altul st tea (n "icioare) rezemat de un scaun)ă ascult2nd radioul $i lu2nd noti e (ntr!un carne el. Cel care (lţ ţ condusese "e +ala "2n aici salut ceremonios. Cel a$ezat laă ă birou (i r s"unse) a"oi ($i v zu de documentele "e care le studia)ă ă du" toate a"aren ele steno*ramele unor mesa#e radio)ă ţ i*nor2ndu!l "e +ala . 5u" vreo dou sau trei minute) b rbatulă ă ă de la birou lu "a$a"ortul lui +ala ) (l e-amin (n treac t) iar "eă ă ă urm (l "use deo"arte. 'idic "rivirea s"re "rizonier. < cicatriceă ă ur2t (i br zda a a) de la baza nasului $i "2n la mi#loculă ă ţ ă obrazului dre"t. Avea oc ii de o "aloare maladiv . ă

H %sayid Aram Tunas) rosti comandantul Siriner. 5omnul Aram Tunas.

1 A 3a, a*oo a, (ncuviin +ala . 5a) rate.ţăH 7 consideri ratele t uI (ntreb Siriner.ă ă ă

1 A 3a, r s"unse +ala . Am2ndoi suntem kurzi. Am2ndoiă lu"t m "entru libertate.ăH sta e motivul care te!a adus aiciI vru s a le Siriner. reiĂ ă s lu" i al turi de noi) a$adar.ă ţ ă

1 A 3a, re"lic +ala . Am auzit de atacul de la >ara#ulă Ataturk. Cei care au ac ionat acolo cic s!ar i (ndre"tat s"re oţ ă tab r din valea >ekaa. 7!am *2ndit s !i caut $i s m al tur lor.ă ă ă ă ă ă

H 5orin a ta m onoreaz ) s"use Siriner) lu2nd (n m2n armaţ ă ă ă lui +ala . 5e unde ai astaI

H 3mi a"ar ine) domnule) r s"unse +ala cu m2ndrie.ţ ăH 5e c2nd o aiIH Am cum" rat!o de "e "ia a nea*r acum doi ani) laă ţ ă

Semdinli) veni r s"unsul.ă3ntr!un el) s"unea adev rul. Arma usese (ntr!adev ră ă

ac izi ionat de "e "ia a nea*r ) dar nu +ala usese cel care oţ ă ţ ă cum" rase.ă

Siriner l s arma deo"arte. <"eratorul radio (i (nm2nă ă ă

comandantului o nou steno*ram . Acesta continua s !lă ă ă "riveasc int "e +ala .ă ţ ăH Am detectat "rezen a cuiva la "oalele colinei) un om careţ

31"



avea un radioemi tor) rosti el (ntr!un t2rziu. Ai v zut sau ai auzitţă ă cumva ceva care ne!ar "utea interesaI

H N!am v zut "e nimeni) domnule.ăH 5e cine u*eaiIH 6u) domnuleI se mir +ala . Nu u*eam de nimeni. 7ă ă

odi neam atunci c2nd oamenii dumneavoastr m!au (ncon#urat.ă

H 7i s!a s"us c erai trans"irat.ăH 6 oarte cald a ar ) re"lic +ala . Pre er s c l toresc "eă ă ă ă ă

r coare. Prostul de mine) nu mi!am dat seama c a#unsesemă ă c iar at2t de a"roa"e de int .ţ ă

Siriner scrut c i"ul "rizonierului.ăH A$adar) Aram) vrei s lu" i al turi de noi.ă ţ ăH 5a) domnule. 5oresc mult asta.Comandantul ($i (ntoarse "rivirea c tre soldatul care r m seseă ă ă

(n s"atele lui +ala .H 5ezlea* !l) Abdula ) ceru el.ăSoldatul e-ecut ordinul. 5e (ndat ce la ul din #urul *2tului (iă ă ţ

u des cut) +ala $i!l roti "entru a se dezmor i. C2nd $i m2inile (iă ţ ur eliberate) ($i le- de*etele) rela-2ndu!se. Siriner ar t s"reă ă ă ă

arma de "e mas . ăH %a! i "istolul) (i s"use el.ţH mul umesc) r s"unse +ala .ă ţ ăH Am multe de cut aici) urm Siriner. 5ac te vei ot r( să ă ă ă ă

te (nrolezi sub comanda mea) i se va cere s urmezi r ezit riţ ă ă ă ă sau comentarii ordinele "rimite.

H 3n ele*) (ncuviin +ala .ţ ţă 1 &a ib, z2mbi Siriner. 6!n ordine. Abdula ) condu!l la

"rizonieri.H 5a) domnule) s"use soldatul.H 5oi dintre ei sunt militari americani) Aram) continu ă

comandantul. n b rbat $i o emeie. A$ vrea s !i (m"u$ti (nă ă cea ) olosindu!te de "istolul t u. 5u" ce vei i terminat cuă ă ă asta) ( i voi da $i alte instruc iuni "entru a sc "a de cadavre. Aiţ ţ ă vreo (ntrebareI

H Nici una) domnule) s"use +ala .3$i e-amin arma $i) brusc) o ridic ) intind ca"ulă ă ţ

comandantului) du" care a" s "e tr *aci. Percutorul izbi (nsă ă ă ă ă (n *ol: "istolul usese desc rcat.ă

Siriner z2mbi. +ala sim i eava unei arme li"indu!i!se deţ ţ cea .ăH Te!am urm rit din ur*oneta american ) e-"lic Siriner.ă ă ă

31



Con ine o mul ime de instala ii electronice care "ot i de olosţ ţ ţ "entru urm rirea unui inamic. Te!am v zut u*ind. Jtiam c ne!aiă ă ă s"ionat.

+ala (n#ur (n *2nd. zuse ur*oneta "e care americaniiă ă ineau mor i$ s o recu"ereze. Ar i trebuit s !$i aduc aminte cţ ţ ă ă ă ă

usese "us (n unc iune. 6ra *enul de *re$eala care "utea să ţ ă

coste vie i. %nclusiv a lui) din c2te se " rea.ţ ăH 6 interesant) nu!i a$aI (ntreb Siriner. Cei mai mul i s"ioniă ţ

n!ar i ezitat s ucid . Probabil c tu e$ti druz sau beduin. Ai oă ă ă ire mai sensibil .ă

Siriner avea dre"tate. A*en ii israelieni in iltra i (n r2ndurileţ ţ inamicului "entru "erioade mai lun*i de tim" erau obli*a i s ţ ă

ac orice li se cerea "entru a!$i men ine identitatea asumat .ă ţ ă 6ra un sacri iciu trist) dar necesar) (n "tuit (n numele unei cauzeă dre"te. A*en ii beduini $i druzi trimi$i (n recunoa$tere nuţ "rocedau a$a.

Siriner continu s z2mbeasc (n tim" ce smul*ea "istolulă ă ă calibru 44 din m2na lui +ala .

H Pe de alt "arte) eu (nsumi am v2ndut acest "istol "e "ia aă ţ nea*r din Semdinli. Aram Tunas a ost unul dintre clien ii meiă ţ

ideli. Nu!i semeni deloc. Nici m car (n *2ndire. N!am scos dec2tă un sin*ur *lon din (nc rc tor) "entru ca "istolul s c2nt reascţ ă ă ă ă ă a"roa"e la el de mult. Ar i trebuit s mai a"e$i o dat "eă ă tr *aci.ă

+ala se sim i teribil de "rost. <mul acesta avea dre"tate. Ar iţ trebuit s mai tra* o dat .ă ă ă

Siriner (l "rivi lun*.H Ai "utea s !mi s"ui cine este eebIăH Po timISiriner se a"lec . 'idic de "e "odea radioemi torulă ă ţă

abandonat de +ala .H eeb) re"et Siriner. Cel "e care ai (ncercat s !l contacteziă ă olosindu!te de acest a"arat.

+ala n!avea idee des"re ce vorbea comandantul. 5ar asta n!avea im"ortan . C iar dac i!ar i s"us) (n mod cert n!ar i ostţă ă crezut. 3n consecin ) nu scoase o vorb .ţă ă

H N!are im"ortan ) ridic din umeri Siriner) a"oi c em un altţă ă ă soldat) c ruia (i (ntinse revolverul. 5u!l a ar "e s"ion $i e-ecut !ă ă ă

l. Ai *ri# ca tru"ul lui s ie (na"oiat israelienilor. 5e asemenea)ă ă olose$te!te de a"aratura din ur*onet "entru a!i anun a "eă ţ americani c le vom trimite unul c2te unul cadavrele oameniloră

31-



lor) (n cazul (n care vor mai (ncerca $i alte ac iuni de salvare.ţSub amenin area a dou arme) +ala urc tre"tele. 3n cadrulţ ă ă

tru"elor Sayeret DaE5ruzim) (nv ase cum s !l dezarmeze "e celăţ ă care l!ar i amenin at cu arma de la s"ate. 5ac arma era inutţ ă ţ ă

(n m2na drea"t ) avea de cut o (ntoarcere (n sensul acelor deă ă

ceasornic. 5ac arma era (n m2na st2n* ) trebuia s seă ă ă

r suceasc (n sens o"us. A"oi trebuia s izbeasc cu cotulă ă ă ă aceleia$i m2ini (n s"ate) la nivelul "ie"tului. 5in (ntoarcere) cotulavea s (m"in* arma (n direc ia o"us ) a#un*2nd (n cele dină ă ţ ă urm a (n a cu adversarul a c rui arm nu avea s mai ieă ţă ţă ă ă ă a intit asu"ra sa.ţ ă

7anevra era *2ndit ast el (nc2t s unc ioneze c iar $i atunciă ă ţ c2nd cel amenin at avea m2inile le*ate. 5ar nu "utea scoate dinţ lu"t dec2t un sin*ur om. 3n mod si*ur) Siriner o cuno$tea $i deă aceea trimisese doi oameni care s !l (nso easc "e "rizonier.ă ţ ă %e$ind din "e$ter la lumina zilei) +ala $tia c nu avea de ales.ă ă 5e (ndat ce aveau s a#un* a ar ) avea s (ncerce s !iă ă ă ă ă ă

secere; "e cei doi. Avea s se arunce la " m2nt) (ntinz2ndu!$iă ă "iciorul $i mi$c2ndu!l brusc dintr!o "arte (ntr!alta. A ar avea să ă aib loc destul "entru o ast el de tentativ ) dar +ala eraă ă con$tient c nu avea "rea multe $anse s !i doboare "e am2ndoiă ă kurzii) (nainte ca m car unul dintre ei s a"uce s desc id ocul.ă ă ă ă

5e$i se obi$nuise s tr iasc cu con$tiin a "rezen eiă ă ă ţ ţ "ermanente a mor ii) nu era obi$nuit cu e$ecurile. 6ra sin*urulţ lucru "e care (l re*reta. 3n a ar ) desi*ur) de a"tul c Sara)ă ă

rumoasa $o eri a de autobuz din ?ryat S mona) nu avea s a leţ ă niciodat ce se (nt2m"lase cu el. C iar dac israelienii aveau s !iă ă ă recu"ereze cadavrul $i era si*ur c aveau s !l * seasc )ă ă ă ă armata israelian era dis"usa s mear* oric2t de de"arteă ă ă "entru a recu"era r m $i ele " m2nte$ti ale unor solda i sauă ă ţ ă ţ s"ioni nimeni nu avea s duc vestea (n sat. 7ai mult) oriceă ă urm a "rezen ei sale (n valea >ekaa avea s ie $tears . +alaă ţ ă ă nu se "utea (m" ca cu *2ndul c ata ar i "utut s cread c oă ă ă ă ă " r sise r vreun cuv2nt.ă ă ă ă

Soarele care cobora s"re as in it (i sc lda a a (n razele!iţ ă ţ c ldu e de (ndat ce u (m"ins (n a a *rotei. Se o"rir "e drumulă ţ ă ţ ă de ar ) c iar (n dre"tul intr rii. n kurd (narmat st tea de "azţ ă ă ă ă l2n* ur*onet . 3$i inea (n m2n "istolul mitralier calibrul 18ă ă ţ ă ă

$i!i "rivea absent.'u*2ndu!se lui 5umnezeu s !i binecuv2nteze " rin ii) +ala seă ă ţ "re* ti s moar a$a cum ($i tr ise via a: lu"t2nd.ă ă ă ă ţ

320



45

!ar i, ora 14:(*,ţ %amasc, Siria

Cele dou Gee"uri accelerar ) intr2nd "e strada care duceaă ă c tre Souk al!>azuriye. 3n tim" ce se a"ro"iau) 7a mud v zu ună ă nor de um izbucnind la erestrele de "e latura sud!estic a ă "alatului. O2mbi. La nord!est $i sud!vest) kurzii ($i ocu"aser ă

"ozi iile de lu"t $i desc iseser ocul asu"ra "oli i$tilor. Turi$tiiţ ă ă ţ $i localnicii veni i s ac cum" r turi) amesteca i cuţ ă ă ă ă ţ comercian ii din <ra$ul ec i) u*eau care (ncotro) s"orindţ con uzia. Cele c2teva zeci de kurzi ($i cuno$teau intele. 3n ceeaţ ce!i "rive$te "e "oli i$ti) oricare dintre sutele de oameni careţ

u*eau ori se t2rau (n c utarea unui ad "ost "utea i un inamic.ă ă7a mud se ridic de "e banc eta de l2n* $o er. oia caă ă

oamenii s i s !l vad ) s !i citeasc "e c i" m2ndria. 5u"ă ă ă ă ă ă decenii de a$te"tare) du" ani de s"eran e $i luni (n careă ţ

cuser "lanuri) libertatea era (n s 2r$it la (ndem2na lor.ă ă Ascult2nd radioul a lat la bordul Gee"!ului) a lase c (nc deă ă diminea oamenii 7uk abarat!ului) temuta "oli ie secret ) (iţă ţ ă o"riser "e to i cei sus"ecta i a i rebeli kurzi $i (iă ţ ţ "erc ezi ionaser ) c ut2nd arme. 5ar kurzii ($i ascunseserţ ă ă ă armele (n urm cu c2teva zile. < "arte useser (n*ro"ate (nă ă vec iul cimitir) (n vreme ce altele useser cu undate (n albiaă r2ului) (n l zi im"ermeabile. 3nc din zori) r zboinicii din P?? seă ă ă a laser (n "rea#ma ascunzi$urilor) "re c2ndu!se a vizitaă ă cimitirul sau "ierz2nd vremea "e malul r2ului >arada. Nu ($irecu"eraser armele dec2t (n cli"a (n care e-"lozia care vesteaă moartea tiranicului "re$edinte sirian marcase cli"a trecerii (ntr!onou er .ă ă

3m"u$c turile r sunau de "retutindeni. 5e$i el $i oamenii s iă ă ă ar i trebuit s se a le a"roa"e de intrarea (n "alat (n momentulă

(nce"erii atacului) 7a mud nu!$i cea *ri#i. <amenii s i lu"tauă ă cu cura# $i r mil . 3n untru) cutez torul Akbar nu!$i va iă ă ă ă ă detonat (nc rc tura e-"loziv dec2t atunci c2nd usese si*ur că ă ă ă avea s !l ucid m car "e "re$edinte. Akbar era un o i er turc aă ă ă ţ

321



c rui mam era de ori*ine kurd ) devotat cauzei lor. >iletul "eă ă ă care (l l sase ascuns (n vestiar anun a c a"ta sa era menit să ţ ă ă ă r zbune deceniile de *enocid (m"otriva kurzilor.ă

5u" ce Akbar avea s !$i (nde"lineasc misiunea) omul celoră ă ă din P?? a lat (n (nc "erea de *ard avea ordin s !i lic ideze "eă ă ă

a*en ii care (i (nso iser "e vizitatorii str ini. Lui 7a mud $iţ ţ ă ă

oamenilor s i nu le r m2nea dec2t s neutralizeze ceea ce maiă ă ă r m sese din *arda "reziden ial ) "un2nd a"oi st "2nire "eă ă ţ ă ă "alat. 3n acel moment) 7a mud avea s renun e la de* izareaă ţ care!l identi ica dre"t sirian $i avea s !l anun e "e comandantulă ţ Siriner c drumul s"re 5amasc era liber. +or ele armate sirieneă ţ

iind masate (n nord) de!a lun*ul rontierei cu Turcia) (n vreme ce%rakul avea s "ro ite de aceast diversiune "entru a!$i (ndre"taă ă lacom aten ia c tre ?u eit) kurzii de "e teritoriul a trei ri aveauţ ă ţă s !$i (ncea" mar$ul c tre 5amasc. 7ul i dintre ei aveau s ieă ă ă ţ ă uci$i) dar $i mai mul i aveau s treac de barierele militarilorţ ă ă co"le$i i numeric. orbind (n numele a zeci de mii de oameni)ţ kurzii aveau s dea (n vilea* crimele comise de turci) de sirieni $iă irakieni. C2nd oc ii lumii aveau s ie a inti i asu"ra sa) "o"orulă ţ ţ kurd avea s cear mai mult dec2t dre"tatea care i se cuvenea.ă ă Avea s !$i cear dre"tul de a avea o ar a sa. nele state aveauă ă ţ ă s condamne mi#loacele olosite "entru a!$i atin*e acest sco".ă 3ns ) de la 'evolu ia American $i "2n la na$terea %sraelului) niciă ţ ă ă o na iune nu usese (ntemeiat r violen a. 3n cele din urm )ţ ă ă ă ţ ă

#uste ea cauzei) nu metodele olosite) avea s ie cea care sţ ă ă "revaleze (n oc ii celorlalte na iuni.ţ

Poli i$tii se retraser c tre mar*inea drumului "entru a aceţ ă ă loc de trecere celor dou Gee"uri. < i erii (l salutar "e 7a mud9ă ţ ă credeau) "robabil) c se ridicase de "e banc et "entru a leă ă insu la cura# $i s"eran ) "rin atitudinea sa ne(n ricat .ţă ă

Las !i s cread asta) ($i zise 7a mud. 5e a"t) voia s a#uteă ă ă ă autorit ile e-act (n acela$i el (n care acestea (i a#utaser ; "eăţ ă kurzi de!a lun*ul tim"ului) "rin e-terminare $i teroare.

Gee"!urile o"rir (n a a ari"ii de vest a "alatului. 7a mud s riă ţ ă din ma$in ) urmat de oamenii s i. Cei zece a i$au e-"resii "lineă ă de (ncredere) d2nd im"resia c s idau (m"u$c turile) (n tim" ceă ă se (ndre"tau cu "a$i ot r2 i s"re "oarta din ier or#at. +ură ţ ă

(nt2m"ina i de unul dintre membrii * rzii) care se ad "ostise (nţ ă ă

s"atele uneia dintre c milele de marmur ce str #uiau intrarea.ă ă ă 6ra un civil $i nu unul dintre cei care alc tuiau *arda "ersonal aă ă "re$edintelui.

322



H Ce se (nt2m"l I (ntreb 7a mud) (n tim" ce de #ur!ă ă (m"re#urul s u *loan ele mu$cau din "eluza (n*ri#it .ă ţ ă

5ar kurzii $tiau cine era $i nu riscau s !l nimereasc ) "e el sauă ă "e vreunul dintre (nso itorii s i. Paznicul se a"lec ) c ut2nd dinţ ă ă ă nou ad "ostul c milei de marmur ) atunci c2nd un *lon r t cit (iă ă ă ţ ă ă

iui "e la urec e.ţ

H S!a auzit o e-"lozie) s"use el. Cred c s!a "rodus (n sala deă rece" ii din ari"a estic .ţ ă

H nde se a la "re$edinteleIH Se "resu"une c "re$edintele se a la (n (nc "erea (n care s!ă ă

a "rodus e-"lozia. 1 !e presupune I re"et 7a mud) iritat.ăH Nu $tim nimic din ce s!a mai (nt2m"lat (n untru dină

momentele dinaintea e-"loziei) (l l muri "aznicul. Atunci) unulă dintre membrii * rzii a anun at "rin radio "e un alt cole* al s uă ţ ă c "re$edintele $i!a " r sit re$edin a "entru a "artici"a la oă ă ă ţ

(nt2lnire.H nul dintre membrii * rziiI (ntreb 7a mud. Nu era vorbaă ă

de unul dintre membrii * rzii "ersonale a "re$edinteluiIăH Nu) era cineva din or a de "oli ie care " ze$te "alatul) (lţ ţ ă

l muri "aznicul.ă7a mud u sur"rins de ceea ce (i era dat s aud . 3n modă ă

obi$nuit) atunci c2nd "re$edintele se de"lasa undeva) indi erentdac " r sea "alatul sau nu) comunica iile $i si*uran a erauă ă ă ţ ţ asi*urate de or a de elit care!i alc tuia *arda "ersonal .ţ ă ă ă

H S!a c emat cumva vreo ambulan I ţăH N!am auzit nimic de *enul sta) cl tin din ca" "aznicul.ă ă ă7a mud "rivi s"re ari"a vestic . Trecuser cinci minute de laă ă

"roducerea e-"loziei. 5ac "re$edintele ar i ost r nit) mediculă ă s u ar i ost c emat de ur*en . P2n (n acest moment ar iă ţă ă trebuit s i sosit de#a. Ceva nu era (n re*ul .ă ă'idic2ndu!$i "istolul) 7a mud le cu semn oamenilor s i s !lă ă ă urmeze $i intr (n u* (n "alat.ă ă

323



4

!ar i, ora #:'#,ţ Washin$ton, %&C&

7art a 7ackall tres ri) trezit brusc din somn de "iuitulă ă "a*erului. Arunc o "rivire "e ecranul cu cristale lic ide. Cel careă o a"elase era Curt Darda ay.

7art a ($i "etrecuse noa"tea (n cl direa Centrului deă

Comand ) (n salonul s"artan rezervat an*a#a ilor. Adormise de!ă ţabia "e la trei. 7art a se vedea nevoit s recunoasc : atunciă ă ă c2nd ceva o scotea din s rite) era asemenea unui leu (n cu$c .ă ă %ar ideea de a!i "reda comanda Centrului lui Curt Darda ay)omolo*ul lui Dood din tura de noa"te) o enerva din cale!a ar . ă Situa ia de "este ocean era mult "rea (ncordat "entru a!i l saţ ă ă "uterea de decizie ble*ului de Darda ay. C2nd acesta se"rezentase "entru a!$i "relua res"onsabilit ile) 7art a nuăţ ezitase s !l consulte "e loc iitorul lui Lo ell Co ey) Aideenă ţ 7arley) "entru a a la cui (i a"ar inea "uterea de decizie (n cazulţ

(n care "este noa"te s!ar i "etrecut ceva ne"rev zut. Atunciă c2nd Paul Dood r m2nea la birou du" (nc eierea sc imbului) ($iă ă " stra "rero*ativele (n a a celor din tura de noa"te. 3ns )ă ţ ă con orm re*ulamentelor) un director interimar nu bene icia deacest "rivile*iu. P2n la $a"te $i #um tate) Curt Darda ay seă ă a la) de dre"t) la c2rma Centrului de Comand . ă

7art a s"era din tot su letul c nu se (nt2m"lase nimică deosebit. Darda ay era v rul $i "rote#atul directorului C%A) Larryă 'ac lin) iar numirea sa (n unc ie usese un com"romis necesar.ţ Pentru a " stra Centrul de Comand (n a ara s erei de in luen aă ă ţă C%A) "re$edintele considerase necesar numirea la conducere aă cuiva venit din a ar . Pe de alt "arte) "entru a nu su" ra "eă ă ă nimeni (n comunitatea serviciilor de in orma ii) consim ise sţ ţ ă numeasc (n calitate de rezerv a lui Dood un veteran dină ă bran$ . 5e$i Darda ay) ori*inar din <kla oma) era un individă amabil) care "oseda inteli*en a $i "rice"erea necesareţ (nde"linirii unei ast el de unc ii) 7art a (l considera li"sit deţ ini iativ . 5in ericire "entru Centrul de Comand ) triumviratulţ ă ă

324



e-trem de "uternic "e care (l alc tuiau Dood) 'od*ers $i Derbertă stabilise un set de re*uli oarte stricte valabile "e tim"ul zilei)a$a (nc2t Darda ay nu "rea avea $anse s o dea (n bar .ă ă

7art a ridic rece"torul tele onului a$ezat "e m su a de l2n*ă ă ţ ă cana"ea $i orm num rul lui Darda ay. Acesta ridic imediat.ă ă ă

H Ar i indicat s vii imediat aici) (i s"use acesta. Se "are că ă

mizeria st s se reverse (n ca"ul nostru.ă ăH Sosesc) s"use ea $i (nc ise.Darda ay era la el de "lin de tact ca (ntotdeauna.Salonul an*a#a ilor era am"lasat c iar l2n* 'ezervor) o salţ ă ă

de con erin e li"sit de erestre) "rote#at de o re ea electric .ţ ă ă ţ ă Nici un dis"ozitiv de s"iona# e-istent "e su"ra a a P m2ntului nuţ ă "utea sur"rinde conversa iile care aveau loc (n interiorul acesteiţ

(nc "eri. Pe "artea st2n* ) dincolo de 'ezervor) erau (n$irateă ă birourile lui >ob Derbert) 7ike 'od*ers $i Paul Dood. 7art a o lu ă la drea"ta) cu "a$i *r bi i. Trecu de "ro"riul s u birou) de celă ţ ă ocu"at de de"artamentul "entru rela ia cu +>%!ul $i %nter"olul)ţ condus de 5arrell 7cCaskey) de sala com"uterelor lui 7att Stoll

lo#a instrumenti$tilor;) cum o numea acesta mai (n *lum ) maiă (n serios de biroul #uridic $i cel ecolo*ic) ocu"ate de oamenii luiLo ell Co ey $i) res"ectiv) P il ?atzen. rmau de"artamentul"si olo*ic $i cel medical) (nvecinate cu sta ia radio) iar a"oi miculţ birou al comandantului ec i"ei de interven ie) colonelul Au*ust $iţ de"artamentul rela iilor cu "resa) condus de Ann +arris.ţ

5e$i (nainta *r bit ) >ob Derbert o a#unse din urm ) (n otoliulă ă ă s u rulant.ă

H Curt i!a s"us cumva des"re ce e vorbaI (ntreb el.ţ ăH Nu) r s"unse ea. 5oar c mizeria st s se reverse $i c noiă ă ă ă ă

vom i cei care o vom (ncasa.H 5estul de brutal ormulat) dar c2t se "oate de adev rat) ă

coment Derbert. La 5amasc s!a dezl n uit in ernul. Am "rimită ă ţ un tele on de la Farner. La "alatul Azem a avut loc un atentatsinuci*a$. Sosia "re$edintelui a ost ucis . ă

H Care dintre eleI PotcovarulIDerbert (ncuviin .ţăH 3nseamn c "re$edintele nici m car nu se a l la 5amasc)ă ă ă ă

deduse 7art a. Ambasadorul Daveles e tea rI ăH Se a la $i el la "alat) e ni el $ocat) dar n!a " it nimic)ţ ăţ

r s"unse Derbert. Acum (ns "alatul e asediat. 5in ne ericire)ă ă Farner se a l $i acum (n (nc "erea (n care s!a "rodus atentatulă ă $i nu ne!a "utut s"une "rea multe. %!am cut le* tura cu Curt $iă ă

325



vom (ncerca s men inem comunicarea "e aceast cale.ă ţ ăH Ce e cu PaulI vru s a le 7art a.ăH A " r sit (nc "erea "entru a!i c uta "e a*en ii AS5 care i!ă ă ă ă ţ

au (nso it la "alat.ţH Nu trebuia s "lece) u de " rere 7art a. A*en ii s!ar "uteaă ă ţ

s a"ar (n li"sa lui $i s "lece r s !l mai a$te"te.ă ă ă ă ă ă

H 7i!e team c "lecarea nu va i c iar at2t de u$or deă ă realizat) s"use Derbert. 5ac nu cumva vreunul dintre a*en iă ţ cunoa$te "alatul ca "e "ro"riul s u buzunar. %ma*inileă rece" ionate "rin satelit de c tre israelieni arat c zona s!aţ ă ă ă trans ormat (ntr!un c2m" de lu"t . Se "are c a"ro-imativă ă "atruzeci sau cincizeci de atacatori (mbr ca i (n aine civileă ţ

(ncearc s str "un* zidul de a" rare. Armata tocmai $i!a cută ă ă ă ă ă a"ari ia) cu (nt riri: (n total) zece oameni.ţ ă

H A$a le trebuie) dac $i!au trimis tru"ele (n nord) scr2$niă 7art a. Ce (nseamn toate asteaIă

H < "arte din oamenii mei sunt de " rere c e un atac "us laă ă cale de turci cu s"ri#inul israelienilor) r s"unse Derbert. %ranieniiă a irm c noi am i "us la cale m celul. <amenii lui Larry 'ac lină ă ă aveau de mult de *2nd s !l doboare "e "re$edinte) datorită ă im"lic rii Siriei (n diverse ac iuni teroriste. Larry #ur (ns că ţ ă ă ă a*en ii o"erativi ai C%A n!au nici un amestec.ţ

H Tu ce " rere aiI (ntreb 7art a) b t2nd la u$a luiă ă ă Darda ay) care se desc ise imediat.

6a ezit c2teva cli"e (nainte de a trece "ra*ul.ăH A$ "une "ariu c e m2na kurzilor) s"use Derbert.ăH 5e ceIH +iindc numai ei ar avea de c2$ti*at dintr!o ast el deă

ac iune) e-"lic Derbert Am dedus "roced2nd "rin eliminareaţ ă sus"ec ilor. Turcii $i israelienii "ar sincer sur"rin$i de celeţ

(nt2m"late.7art a (ncuviin din ca" $i cei doi intrar (n birou.ţă ăSub ire $i b rbos) Curtis Sean Darda ay era a$ezat la birou $iţ ă

urm rea ceva "e ecranul calculatorului. Avea oc ii (ncerc na i)ă ă ţ iar scrumiera de "e birou era "lin cu ambala#e de *um deă ă mestecat. 3n otoliul de al turi) in2ndu!$i (n bra e la"to"!ul) eraă ţ ţ a$ezat *eneralul!locotenent Filliam Abram) (nlocuitorul lui 7ike'od*ers. S"rincenele lui *roase $i ne*re) unite) se arcuiau

deasu"ra oc ilor vioi. <bra#ii dolo ani (ncadrau o *ur cu buzeă sub iri.ţ5in c2nd (n c2nd) din di uzorul tele onului de "e biroul lui

32



Darda ay se auzeau "2r2ituri $i bubuituri (n undate.Darda ay ($i arunc *uma de mestecat $i ridic "rivirea.ă ăH >un diminea a) 7art a. >ob) de c2nd mi!ai "asat le* tura)ă ţ ă

n!am mai auzit nimic de la Farner.H Numai (m"u$c turi $i "arazi ii indu$i de comunica iile "eă ţ ţ

recven ele armatei) com"let Abram) cu o voce sc zut .ţ ă ă ă

H A$adar) nu $tim dac Paul a reu$it sau nu s dea de urmaă ă a*en ilor AS5I (ntreb 7art a.ţ ă

H Nu) con irm Darda ay. Pre$edintele a$tea"t su*estiiă ă "rivind evacuarea "2n la $a"te $i un s ert $i) sincer s iu) nuă ă v d "rea multe variante "osibile. Am "utea a"ela la in anteri$tiiă de la 7arin care a" r ambasada) dar #urisdic ia lor nuă ă ă ţ de" $e$te teritoriul ambasadei.ă

H Cu toate acestea) ar "utea s ac ioneze) c estiunileă ţ di"lomatice urm2nd a i rezolvate ulterior) su*er Abram.ă

H 6!adev rat) (ncuviin Darda ay. 7ai avem $i o ec i"ă ţă ă 5elta la %ncirlik) care s!ar "utea "ara$uta "e aco"eri$ul "alatului

(n cel mult "atruzeci de minute.H 5a) dar varianta asta ar "utea s creeze "robleme (n cazulă

(n care turcii au "us la cale atacul) deoarece am a#un*e ast el s ă tra*em (n "ro"riii no$tri alia i) interveni Abram.ţ

H Avem un motiv serios) remarc 7art a9 e vorba de salvareaă ambasadorului.

H Ar*umentul nu rezista) (n cazul (n care ambasadorul nu aost inta atacului) (i atrase aten ia Abram. P2n (n "rezent) n!ţ ţ ă

avem nici un motiv s credem c vreunul dintre ambasadori s!ară ă a la (n "ericol.

Darda ay arunc o "rivire la ceas.ăH Ar mai e-ista o o" iune: aceea de a rec ema ec i"a deţ

interven ie $i de a o trimite la 5amasc. Am discutat cuţ res"onsabilii de la baza Tel Ne . Pot trimite un elico"ter) a$a (nc2t ec i"a ar sosi la 5amasc (n cel mult treizeci de minute.

H Nu) se o"use cate*oric Derbert.H Nu te ambala >ob) (l "otoli 7art a. Aideen a ob inut de#aţ

a"robarea Comisiei Con*resului "entru de"lasarea ec i"ei (n<rientul 7i#lociu. 5in cele trei o" iuni) sunt sin*urii care auţ autoriza ia "entru a ac iona.ţ ţ

H Cate*oric nu) re"lic Derbert. Avem nevoie de ec i"a deă

interven ie "entru a!i salva "e oamenii no$tri din valea >ekaa.ţ7art a (l "rivi int .ţ ăH Nu m lua "e mine cu re uzuri cate*orice) >ob) rosti ea. Nuă

32"



atunci c2nd Paul $i ambasadorul nostru se a l (n b taia "u$tii.ă ăH Nu avem certitudinea c ei s!ar a la (n "ericol iminent)ă

s"use Derbert. 1 (ericol iminent@ K izbucni 7art a) a"roa"e url2nd. 'obert)

"alatul se a l sub asediuKă

H %ar C'C!ul $i ec i"a#ul s u sunt (n m2inile terori$tilorK stri*ă ă

Derbert. Acolo) "ericolul e c2t se "oate de real) iar ec i"a deinterven ie e la o arunc tur de "iatr de locul sta. Las !i s !$iţ ă ă ă ă ă ă duc la bun s 2r$it misiunea "entru care au ost trimi$i. Pentruă numele lui 5umnezeu) ec i"a de interven ie nici nu dis"une deţ "lanul "alatuluiK Nu!i "o i trimite acolo s orbec iasc Kţ ă ă ă

H 3narma i $i ec i"a i a$a cum sunt) cu *reu s!ar "utea s"uneţ ţ c vor orbec i) re"lic 7art a.ă ă ă

H 5ar ei au studiat de#a terenul din valea >ekaa) insistaDerbert. S!au "re* tit "entru misiune. ite ce zic eu: am reu$ită s " str m le* tura cu Farner. Dai s a$te"t m (ntoarcerea luiă ă ă ă ă ă Paul $i s !l l s m "e el s ot rasc .ă ă ă ă ă ă

H Jtii "rea bine ce va ot r() s"use 7art a.ăH La naiba) si*ur c $tiuK "u ni Derbert. 3 i va s"une s la$iă ţ ă

ec i"a s !$i vad de misiune) iar tu s ! i mai domole$ti ambi iaKă ă ă ţ ţH 6uIK Ambi iaIKţH 7da) morm i Derbert. Salv2ndu!l "e ambasador) marc ezi oă

mul ime de "uncte (n avoarea ta la 5e"artamentul de Stat. Creziţ c nu $tiu care sunt re"erele "e care i le!ai i-at "e artaă ţ viitoarei tale cariereI

7art a se (ncord $i "rivi urioas c tre Derbert:ă ă ăH 5ac vei continua s !mi vorbe$ti a$a) voi avea *ri# să ă ă ă

desco"eri o serie de obstacole la tine "e art K ăH Calmeaz !te) 7art aK interveni Darda ay. Ji tu) >obK N!aiă

dormit toat noa"tea. 3n tim" ce voi v certa i) tim"ul trece.ă ă ţ Solu ia cu ec i"a de interven ie este cea mai corect ) (n oriceţ ţ ă caz. Pre$edintele $i!a "ro"us s ot rasc "2n la $a"te $iă ă ă ă

#um tate dac va da sau nu ordinul de distru*ere a C'C!ului) cuă ă a#utorul unei rac ete Toma a k lansat de "eă nava (ittsburg',care se a l (n 7editeran .ă ă

H Pentru 5umnezeu) dar era vorba c ne va mai acorda ună r *azK izbucni Derbert.ă

H Ji!a am2nat decizia c2t a "utut. Acum se teme c kurzii ară

"utea s oloseasc a"aratura de la bordul C'C!ului (m"otrivaă ă sirienilor $i a turcilor.H >ine(n eles c o vor olosi) dac n!au $i (nce"ut de#a) s"useţ ă ă

32



Abram.H Presu"ui) a$adar) c au reu$it s !$i dea seama cumă ă

unc ioneaz sistemele de la bord) se (ncrunt Derbert. 5ar aţ ă ă "une (n unc iune C'C!ul nu!i la el de sim"lu ca a "orni o ma$inţ ă

(nc iriat .ă

H >a da) dac e-ist cineva care s le arate cum se ace)ă ă ă

re"lic Abram.ăH 7 soar ! i cuvintele) >ill) (l avertiz Derbert.ă ă ţ ăH >ob) $tiu c2t ( i este de a"ro"iat 7ike) urm Abram. 5ar nuţ ă

dis"unem de nici un el de in orma ii $i nu "utem $ti ce le!auţ cut terori$tii oamenilor no$tri "entru a!i obli*a s vorbeasc .ă ă ăH Sunt convins c 7ike ar a"recia la #usta ei valoareă

(ncrederea "e care i!o acorzi.H Nu e vorba numai des"re 7ike) interveni 7art a. Printre

ostatici se num r (ns $i trei civili) care nu sunt cu i dină ă ă ă ţ acela$i aluat ca 7ike.

H Pu ini sunt cei care!s cu i din acela$i aluat ca 7ike) rostiţ ă ţ Derbert %ar sta!i un motiv (n "lus "entru a!l salva naibii. Avemă nevoie de el $i le dator m asta celorlal i "e care i!am trimisă ţ acoloK

H 5a) dac salvarea este "osibil ) "reciz 7art a. %ar noi n!ă ă ăavem de unde s $tim acest lucru.ă

H 7ai ales dac vom renun a acumK l tr Derbert. %isuse) c2tă ţ ă ă mi!a$ dori s im cu to ii "e!aceea$i lun*ime de und Kă ţ ă

H Ji eu (mi doresc acela$i lucru) re"lic 7art a cu r ceal )ă ă ă (ntrebarea care se "une este dac ostaticii mai "ot sau nu s ieă ă salva i $i dac nu cumva ar i cazul s ne concentr m aten iaţ ă ă ă ţ asu"ra 5amascului.

H 7art a are dre"tate) (ncuviin Darda ay. 5ac rac eta vaţă ă i lansat ) nu vom avea de ales $i va trebui s cerem ec i"ei deă ă

interven ie s renun e la ac iune. Alt el) e-ist riscul ca membriiţ ă ţ ţ ă ei s ie uci$i o dat cu ec i"a#ul C'C!ului.ă ăDerbert ($i (ncle$ta "umnii.H Trebuie s c2$ti* m tim" "entru a da "osibilitatea ec i"eiă ă

de interven ie s ac ioneze. C iar dac rac eta Toma a k esteţ ă ţ ă lansat ) va dura a"ro-imativ o #um tate de or "2n ($i va atin*eă ă ă ă inta. Acest r *az ar "utea i de!a#uns "entru salvarea ec i"a#uluiţ ă

C'C!ului. 5ar) dac !i cerem ec i"ei s se retra* ) 7ike $i ceilal iă ă ă ţ

vor muri (n mod si*ur. Punct. Se (ndoie$te carevaI T cur cu to ii. Darda ay se uit din nou la ceas $i) (ntr!ună ă ţ ă t2rziu) ru"se t cerea:ă

32-



H Peste dou minute va trebui s !i o er "re$edinteluiă ă recomand rile noastre (n ceea ce "rive$te situa ia de la "alat.ă ţ 7art aI

H Pro"un s sc imb m ordinul de misiune al ec i"ei deă ă interven ie) rosti ea. 7embrii ei sunt ec i"a i a$a cum trebuie)ţ ţ

sunt a"roa"e $i sunt sin*ura o" iune care se men ine (n limiteleţ ţ

le*alit ii.ăţH >illIH Sunt de acord cu 7art a) s"use Abram. Cred) de asemenea)

c oamenii no$tri sunt mai bine antrena i dec2t ec i"a 5elta $i)ă ţ (n mod cert) dec2t "u$ca$ii marini de la ambasad . ă

Darda ay se (ntoarse c tre Derbert.ăH >obIDerbert ($i cu"rinse a a (n m2ini.ţH L sa i (n "ace ec i"a de interven ie. > ie ii au nevoie deă ţ ţ ă ţ

cinci minute "entru a se "une la ad "ost de e-"lozia rac eteiă Toma a k. Asta (nseamn c vor avea la dis"ozi ie o #um tateă ă ţ ă de or "entru a salva ec i"a C'C!ului.ă

H Avem nevoie de ei la 5amasc) rosti 7art a rar $i a" sat. ăDerbert ($i a" s t2m"lele cu de*etele ar t toare)ă ă ă ă

concentr2ndu!se. >rusc) l s m2inile s !i cad (n "oal .ă ă ă ă ăH 5ar dac * sesc "e altcineva care s se ocu"e de salvareaă ă ă

lui Paul $i a ambasadoruluiIH Pe cineI (ntreb 7art a.ăH 6 doar o idee) urm el. Nu $tiu dac >ar!cel!de!< el va i deă ă ţ

acord. 1 ine I insist 7art a.ăH Ni$te oameni care ar "utea a#un*e la a a locului (n cinciţ

minute.Derbert ridic rece"torul tele onului securizat a lat "e m su aă ă ţ

de l2n* otoliul (n care st tea Abram. A" s "e un buton $i!iă ă ă ă ceru secretarului s u s (i ac le* tura cu *eneralul!maior >ar!ă ă ă ăLevi de la Dai a.

Darda ay ($i "rivi din nou ceasul.H >ob) trebuie s !i tele onez "re$edintelui.ăH S"une!i s (mi acorde (nc cinci minute) (i r s"unse Derbertă ă ă

directorului ad#unct al Centrului de Comand ) care (l "rivea cuă oc i obosi i. S"une!i c (i voi scoate "e Paul $i "e ambasador dinţ ă

"alat r a olosi ec i"a noastr de interven ie. %ar dac nu voiă ă ă ţ ă reu$i) demisia mea va a#un*e "e biroul 7art ei (nainte de "r2nz.

330



4"

!ar i, ora 12:1#,ţ !area !e"iteran ă

'ac eta Toma a k este o rac et de croazier ce "oate iă ă lansat din tuburile rezervate tor"ilelor sau cu a#utorul unoră dis"ozitive de lansare vertical . 6-ist "atru ti"uri de rac eteă ă

Toma a k: TAS7) sau rac ete anti!va"oare9 TLA7!N) rac ete de

atac terestru ec i"ate cu o*ive nucleare9 TLA7!C) rac ete deatac terestru ec i"ate cu (nc rc tur e-"lozibil conven ional 9ă ă ă ă ţ ă (n s 2r$it) TLA7!5) rac ete de atac terestru ca"abile s lansezeă covoare de minibombe.

Atunci c2nd rac eta Toma a k) av2nd o lun*ime de o"tmetri) este lansat din dis"ozitivul de accelerare) am"ena#eleă minuscule se desc id $i ($i i-eaz "ozi ia. 7otorul!rac et seă ţ ă o"re$te du" c2teva secunde de la lansare) iar "ro"ulsia esteă "reluat de motorul turboreactor. 3n momentul res"ectiv) rac etaă a atins de#a viteza de croazier de "este o"t sute de kilometri "eă or . Obur2nd la #oas (n l ime deasu"ra oceanului sau aă ă ă ţ " m2ntului) unitatea de * ida# men ine direc ia c tre intă ţ ţ ă ţ ă

olosindu!se de datele (nre*istrate de altimetrul radar. rm2ndun itinerariu de zbor com"uterizat) rac eta Toma a k ($i atin*e

(n scurt vreme re*iunea! int ) adic locul (n care sistemul deă ţ ă ă navi*a ie este (n m sur s re"ereze "rimele #aloane9 de re*ul )ţ ă ă ă ă acestea sunt coline) cl diri sau alte structuri i-e. A"oi) sistemulă

T6'C<7) de com"arare a "ro ilului orizontal) conduce rac eta Toma a k de la un re"er la altul) adeseori "rin (ntoarceristr2nse) ascensiuni abru"te sau "lon#oane ame itoare. Corec iileţ ţ aduse "arcursului sunt urnizate de sistemul o"toelectronicdi*ital) o minicamer de luat vederi care com"ar ima*inea reală ă ă cu in orma iile stocate (n baza de date T6'C<7. 3n cazul iviriiţ

nor discre"an e date) de "ild ) de un camion o"rit (ntr!un locţ ă anume sau o construc ie recent ) 5S7AC $i T6'C<7 analizeazţ ă ă ra"id celelalte elemente ale ima*inii) "entru a determina dac ă acestea cores"und $i rac eta $i!a men inut cursul s"re int . 3nţ ţ ă caz contrar) com"uterul de bord transmite un semnal la baz ) ă

331



care nu "oate "rimi dec2t unul dintre cele dou r s"unsuriă ă "osibile: continuarea sau abandonarea misiunii.

5atele T6'C<7 sunt "re* tite de A*en ia "entru Carto*ra ieă ţ 5e ensiv $i a"oi (naintate Centrului "entru Plani icareaă 7isiunilor. 5e aici) in orma iile sunt transmise "rin satelit la bazaţ

de lansare. Atunci c2nd inta se a l (ntr!o re*iuneţ ă

necarto*ra iat ) sunt olosite ima*ini transmise din minut (nă minut de satelitul care survoleaz re*iunea res"ectiv . 3n unc ieă ă ţ de acurate ea carto*ra ierii) rac eta Toma a k "oate iţ

(ndea#uns de "recis "entru a distru*e o int de dimensiunileă ţ ă unui automobil) la o distan de dou mii de kilometri.ţă ă

5irectiva "reziden ial 7!/8! 1 u rece" ionat de sta ia radioţ ă ţ ă ţ a submarinului (ittsburg' la ora local @ $i minute. <rdinulă ci rat usese transmis "e cale di*ital ) "rin intermediul unui canală satelit securizat $i u imediat desci rat $i (nm2nat de un curierc "itanului ,eor*e >reen.ă

5irectiva de lu"t (i transmitea c "itanului >reen misiunea)ă ă localizarea intei $i codul de abandonare. na dintre celeţ dou zeci $i "atru de rac ete Toma a k cu care era ec i"ată submarinul avea s ie lansat la ora @ $i 1= de minute) oraă ă local ) (n direc ia unei inte situate (n valea >ekaa) "e teritoriulă ţ ţ Libanului. 6rau ad u*ate coordonatele e-acte) (m"reun cuă ă datele 57A $i T6'C<7 necesare orient rii rac etei. 5ac intaă ă ţ avea s se de"laseze) rac eta Toma a k avea s a"eleze laă ă serviciile unui "ro*ram de * idare de rezerv . %nstrumenteleă rac etei aveau s e-"loreze orizontul (n c utarea caracteristiciloră ă vizuale) "recum $i a radia iilor (n banda microundelor $iţ electroma*netice care nu se "otriveau dec2t intei urm rite. 5eţ ă

(ndat ce aceasta avea s ie detectat ) rac eta avea s "lon#ezeă ă ă ă asu"ra ei) distru*2nd!o. Sin*ura modalitate "rin care rac etei ise "utea ordona s se autodistru* (nainte de a!$i atin*e intaă ă ţ era transmiterea de c tre c "itan a codului de abandonare aă ă misiunii) DA'5PLAC6.

C "itanul >reen semn directiva $i o transmise o i eruluiă ă ţ res"onsabil cu armamentul) 6.>. 'ut ay. 3n cabina de comand ) ă a#utat de o"eratorul de consol 5anny 7a-) acesta introduseă "arametrii de zbor (n com"uterul de bord al rac etei Toma a k.5u" veri icarea acestora) submarinulă (ittsburg' ($i (ncetini

(naintarea "2n la o vitez de "atru noduri $i urc la ad2ncimeaă ă ă care "ermitea ridicarea "erisco"ului. C "itanul >reen emiseă ordinul de lansare a rac etei. Tra"ele idraulice ale unuia dintre

332



cele dou s"rezece sisteme tubulare de lansare vertical situateă ă la "rova se desc iser . alva "resurizat destinat "rote# riiă ă ă ă rac etei u retras . 3n acest moment) rac eta Toma a k eraă *ata de start.

C "itanul >reen u in ormat (n "rivin a statutului rac etei.ă ţ

5u" ce se asi*ur c (n a"ro"iere nu se a lau a"arate aleă ă ă

avia iei inamice $i c la su"ra a nu se vedea nici o nav )ţ ă ţă ă c "itanul (i ordon lui 'ut ay s lanseze rac eta. 3ncuviin 2nd)ă ă ă ţ o i erul ($i introduse c eia (n anta s"ecial a consolei) o (ntoarseţ ă $i a" s "e butonul de start. Submarinul se z*2l 2i u$or (n cli"aă ă ţ

(n care rac eta decol ) (nce"2ndu!$i c l toria de $a"te sute deă ă ă kilometri.

La cinci secunde du" ce se convinsese c rac eta decolaseă ă r "robleme) c "itanul >reen d du ordinul ca submarinul să ă ă ă ă

" r seasc imediat zona. 3n tim" ce ec i"a#ul e-ecuta manevreleă ă ă de "ornire s"re lar*) o"eratorul de consol 7a- continua să ă monitorizeze (naintarea rac etei. Pe "arcursul urm toareloră treizeci $i dou de minute) nu avea s !$i " r seasc "ostul. 3nă ă ă ă ă cazul (n care c "itanul sau o i erul res"onsabil cu armamentul (iă ţ transmitea ordinul de abandonare a misiunii) lui 7a- (i reveneasarcina introducerii codului care urma s ie transmis "rin satelit)ă "recum $i aceea de a a" sa butonul ro$u marcat distru*ere;.ă

Submarinul (ittsburg' avea o e-"erien bo*at (n lansareaţă ă de rac ete Toma a k. 3ntre misiunile de acest el) membriiec i"a#ului ($i aminteau cu m2ndrie de roiul de rac ete lansate (ntim"ul o"era iunii +urtun (n 5e$ert. La vremea res"ectiv ) nici oţ ă ă rac et Toma a k nu!$i ratase inta. 3n "lus) submarinul nuă ţ "rimise niciodat vreun ordin de abandonare a misiunii.ă

Pentru 7a-) era "entru (nt2ia oar c2nd lansa o rac et (nă ă a ara e-erci iilor de testare. 3$i sim ea "almele trans"irate $iţ ţ *ura uscat . Pentru el) era o c estiune de or*oliu "ro esional caă rata medie de succes (n atin*erea intelor rac etelor Toma a k)ţ de nou zeci $i cinci la sut ) s nu ie e*alat (n tim"ul cartuluiă ă ă ă s u de rata de succes a rac etelor lansate de la bordulă submarinului.

Arunc o "rivire s"re cronometrul di*ital.ă &rei-eci şi unu deminute.

5e asemenea) 7a- s"era din su let s nu ie nevoie s anulezeă ă

misiunea. 3n caz contrar) cole*ii s i aveau s !l tac inezeă ă s "t m2ni de!a r2ndul) c2nd aluzii la rateurileă ă ă ; $i la tra*erile (n *ol; "e care le e ectuase.

333



4

!ar i, ora 1(:33,ţ 5alea e/aa

P il ?atzen era a$ezat "e locul ocu"at de obicei de 7ary 'ose (n interiorul C'C!ului. C2te un kurd (narmat care vorbea en*lezast tea de!o "arte $i de cealalt a scaunului. 5e iecare dat c2ndă ă ă ?atzen a" sa "e vreun buton) cei doi (i solicitau e-"lica iiă ţ

detaliate. nul dintre ei asculta cu aten ie) (n vreme ce al doileaţ nota totul (n am nunt. ?atzen sim ea sudoarea n cl indu!l.ă ţ ă ă <boseala (i ardea oc ii) iar sentimentul vinov iei se (nvolbura (năţ mintea sa. 3ns ) nici m car "entru o cli" ) nu se (ndoia că ă ă ă "rocedase a$a cum se cuvenea.

Ca to i "u$tanii care urm riser vreun ilm de r zboi sau seţ ă ă ă #ucaser de!a r zboiul) P il ?atzen ($i "usese nu o dată ă ă (ntrebarea ti"ic :ă um aş re-ista dac aş fi torturat@ă C2nd e$tico"il) te *2nde$ti numai la "ro"ria "ersoan . Nu te (ntrebiă niciodat :ă um aş re-ista dac altcineva ar fi torturat sub oc'iiă mei@ ' s"unsul la cea de!a doua (ntrebare era c2t se "oate deă lim"ede: K2aş suporta aşa ceva: Aceast constatare (l luase "rină sur"rindere. Trecuse (ns o *r mad de vreme de c2nd se #ucaseă ă ă de!a solda ii (n curte. 3ntre tim") urmase cole*iul la >erkeley.ţ Asistase la "aralizarea cam"usului universitar (n urma mar$urilor"entru res"ectarea dre"turilor omului (n >irmania) (n A *anistan$i (n C ina. A#utase la (n*ri#irea studen ilor sl bi i (n urmaţ ă ţ *revelor oamei "entru abolirea "ede"sei cu moartea. 6l (nsu$ise an*a#ase s nu m n2nce "e$te (n tim"ul s "t m2nilor deă ă ă ă "roteste (m"otriva tacticilor "escarilor #a"onezi) care "rindeau (nn voadele lor nu numai ton) ci $i del ini. >a c iar umblase o ziă

(ntrea* cu bustul *ol) "entru a atra*e aten ia asu"raă ţ revendic rilor muncitorilor din abricile clandestine din %ndonezia.ă

5u" ob inerea doctoratului) ?atzen lucrase o vreme "entruă ţ ,reen"eace. A"oi se an*a#ase "e r2nd la o serie de or*aniza ii ţ ecolo*iste al c ror bu*et cre$tea $i sc dea (n unc ie de ca"riciileă ă ţ norocului. 3n tim"ul liber) muncea ca voluntar (n construc ii) (nţ cadrul ini iativei caritabile a ostului "re$edinte Gimmy Carter) (nţ

335



Comand . C2nd c l toreau (n a ara rii) to i unc ionariiă ă ă ţă ţ ţ *uvernului american se "resc imbau (n "oten iale inte. 3nţ ţ aceste condi ii) cunoa$terea elementelor de baz din "si olo*ie)ţ ă autoa" rare $i (n m2nuirea armelor erau vitale "entruă su"ravie uire. ?atzen $tia) "rin urmare) c "entru a su"ravie uiţ ă ţ

trebuia s ie tot tim"ul (n alert . <ric2t de obosit ar i ost) oric2tă ă

l!ar i mustrat con$tiin a "entru cele (nt2m"late) trebuia s ieţ ă mereu cu oc ii (n "atru. Nu (ntotdeauna ostaticii se "ot baza "esosirea unei ec i"e de salvare. neori) "ro it2nd de diversiuneaunui contraatac) ace$tia aveau datoria de a (ncerca s evadeze.ă Alteori (ns ) sarcina contraatacului le revenea c iar lor.ă

+iindc avea (ncredere de"lin (n >ob Derbert) ?atzen seă ă ot r2se s lucreze c2t mai lent cu "utin ) "entru a c2$ti*aă ă ţă

tim". 5e asemenea) (nce"use "rin a "une (n unc iune a"araturaţ care s!ar i "utut dovedi olositoare: radioul) monitoarele cuin raro$ii) radarul $i alte sisteme vitale. Cum cei doi "aznici ai s i ă

(n ele*eau limba en*lez ) evit s ca"teze recven a deţ ă ă ă ţ comunicare olosit de ec i"a de interven ie. Se mul umi să ţ ţ ă

(nre*istreze sc imburile de mesa#e) urm2nd s le asculte cevaă mai t2rziu) dac avea s se iveasc vreo ocazie.ă ă ă

+ r s vrea) ?atzen (i alertase "e kurzi (n "rivin a s"ionuluiă ă ă ţ sin*uratic de la "oalele colinei. <mul (i ascultase olosindu!se deun a"arat de radioca"tare so isticat) "robabil un sistem TACSAT!1. Cu a#utorul rece"torului de ima*ini cu laser de la bordul C'C!ului) kurzii reu$iser s urm reasc iecare mi$care a s"ionului)ă ă ă ă atunci c2nd acesta (ncercase s sca"e. +iecare manevr deă ă esc ivare a acestuia usese transmis "rin radio urm ritorilor.ă ă Ceea ce kurzii nu $tiau era c omul acela usese "re* tit să ă ă transmit un semnal c tre israelieni. ?atzen urm rise mi$careaă ă ă antenei "arabolice (n c utarea le* turii cu satelitul. 5e (ndat ceă ă ă desco"erise orientarea acesteia (n re*iunea res"ectiv a ă cerului nu se "utea a la dec2t satelitul israelienilor ?atzencomutase "e un "ro*ram de simulare (n care un a*ent o"erativ

(ncerca s !$i contacteze unitatea de recunoa$tere numit (n codă ă eeb. eeb) "rescurtarea de la ictory >ri*ade) era un *ru" de

m rime necunoscut $i de na ionalitate incert ) a lat (ntr!oă ă ţ ă re*iune ne"recizat ) undeva la *rani a dintre %srael $i Siria.ă ţ Sco"ul simul rii era olosirea "ro*ramelor C'C!ului "entruă

identi icarea res"ectivului *ru" $i localizarea acestuia.5u" ce individul usese "rins) ?atzen se olosise de a"araturaă C'C!ului "entru a asculta conversa iile care aveau loc (n "e$ter .ţ ă

33"



<mul vorbise (n arab cu comandantul) a$a (nc2t ?atzen nu aveaă nici cea mai mic idee des"re con inutul discu iei. 3n sc imb)ă ţ ţ "aznicii s i (n eleseser . 6-"resia lor s"unea totul) de$i nici unulă ţ ă dintre ei nu comentase. Arunc2nd o "rivire "e *eamul ur*onetei$i v z2ndu!l "e "rizonier (m"ins a ar din "e$ter ) ?atzen nu maiă ă ă

avu nici o (ndoial : urmau s !l e-ecute. +usese un s"ion) sauă ă

"oate avan*arda ec i"ei de interven ie. ţ?atzen trase aer (n "ie"t) nelini$tit. %nstala ia de aerţ

condi ionat usese o"rit ) "entru a se economisi combustibilul. 3$iţ ă $terse runtea de sudoare cu batista. 3$i riscase via a "entru aţ salva oci) ur$i "olari) del ini $i bu ni e. Nu "utea s stea cuţ ă m2inile (n s2n (n tim" ce un om era ucis.

H Am nevoie s iau o *ur de aer) rosti ?atzen brusc.ă ăH Lucreaz ) (i "orunci "aznicul din drea"ta sa.ăH La naiba) trebuie s iau o *ur de aer "roas" tK izbucni el.ă ă ă

Ce crede i c!am s acI Am s!o iau la u* I Jti i cum m "ute iţ ă ă ţ ă ţ urm ri cu a"aratele astea ar t c tre monitor $i) la urmaă ă ă ă urmei) unde dracuE crede i c m!a$ "utea duceIţ ă

Cel din st2n*a ($i u*uie buzele $i (ncuviin :ţ ţăH Numai un minut. N!avem tim" de "ierdut) ad u* el.ă ăH 6!n re*ul ) morm i ?atzen. +ie cum vre i.ă ă ţ?urdul (l a"uc de *uler "e la s"ate "e ?atzen $i!l smuci)ă

obli*2ndu!l s se ridice (n "icioare. Li"i eava revolverului calibrulă ţ 18 de t2m"la "rizonierului.

H DaideK s"use el) c2ndu!i semn s "orneasc s"re u$aă ă ă (nc is a ur*onetei.ă

Cobor2r cele dou tre"te) kurdul (m"in*2ndu!l "e ?atzenă ă (nainte. Acesta desc ise u$a $i) amintindu!$i de cele (nv ate laăţ cursul de autoa" rare) se olosi de avanta#ul "e care i!l o ereauă cele dou tre"te. Se * emui $i) vreme de o cli" ) arma uă ă

(ndre"tat (n *ol) undeva deasu"ra lui. Asi*ur2ndu!se c nu riscaă ă s !$i "iard ec ilibrul) ?atzen (ntinse m2na st2n* $i!l a"uc "eă ă ă ă "aznicul s u de m2neca #ac etei. Trase cu "utere de es turaă ţ ă solid $i ($i l s um rul (n #os.ă ă ă ă

Teroristul c zu cu a a (n #os) aruncat "este um rul lui ?atzen.ă ţ ă Ateriz "e s"ate "e " m2nt) iar ?atzen se arunc asu"ra lui.ă ă ă C2nd acesta (i ateriz deasu"ra) kurdul tocmai (ncerca s seă ă ridice. ?atzen se trezi cu a a s"re bocancii teroristului. 72naţ

care inea arma (i era (n "artea drea"t . Se (ntoarse) ridicţ ă ă "umnul $i izbi cu "utere (n (nc eietura m2inii teroristului.5e*etele i se des cur ) din re le-) iar ?atzen a"uc re"edeă ă ă

33



revolverul.Americanul ($i (ntoarse "entru o cli" ca"ul $i "rivi s"re cei doiă

care (l escortau "e "rizonier. Se o"riser $i "riveau (n direc iaă ţ ur*onetei) la vreo dou zeci de metri distan . nul dintre eiă ţă

realiz ce se (nt2m"lase $i (nce"u s stri*e:ă ă

1 "u af: <"re$te!teK?atzen auzi tro" itul teroristului care r m sese (n ur*onet .ă ă ă ă Se (ndre"ta s"re ie$ire. 3l "rivi "e cel "e care (l dobor2se. 3ncercas salveze via a unui om $i nu avea de *2nd s ucid "e nimeni.ă ţ ă ă

3ns ) dac nu ac iona imediat) "ro"ria sa via era (n "ericol.ă ă ţ ţă + r s se ridice) ($i (ndre"t "istolul s"re "icioarele celui dobor2tă ă ă ă $i trase.

?urdul url ) iar ?atzen "rivi (n direc ia celor doi c l i. Cel careă ţ ă ă "rivise "rimul (ns"re ur*onet ($i (ndre"t arma s"re ?atzen. 3nă ă cli"a aceea) "rizonierul se r suci s"re drea"ta) erindu!$i *2tulă din raza de ac iune a armei celuilalt. Simultan) ($i (ndoi bra ulţ ţ dre"t $i!l ridic la nivelul ca"ului. 3ntorc2ndu!se) izbi cu cotul (nă arm ) (m"in*2nd!o deo"arte. Tim" de o rac iune de secund )ă ţ ă "rizonierul nu se a l (n b taia nici unei arme. Continu s seă ă ă ă r suceasc ) "2n c2nd a#unse (n lanc cu cei doi c l i) cu a aă ă ă ă ă ţ s"re ei. 3n tim" ce "istolarul ($i ridica din nou arma) (ncerc2nd s ă inteasc s"re "rizonier) acesta ($i ridic m2inile) ast el (nc2tţ ă ă

"almele sale se a lau de!o "arte $i de cealalt a (nc eieturiiă m2inii celuilalt) ca $i cum s!ar i "re* tit s a"laude. A"oiă ă "almele izbir simultan antebra ul "istolarului) una dintre eleă ţ u$or mai sus dec2t cealalt ) c tre cot. 7i$carea u continuată ă ă

luid) ast el (nc2t "almele cu"rinser (nc eietura m2inii ca (ntr!ună cle$te. C iar de la acea distan ) ?atzen auzi z*omotul racturii.ţă Pistolul c zu) iar "rizonierul se a"lec s !l ridice.ă ă ă

Toate acestea se "etrecuser (ntr!o secund ) sub "rivirileă ă uimite ale lui ?atzen. 5in urma sa auzea tro" itul bocanciloră celuilalt kurd "e tre"tele C'C!ului. 5in st2n*a) dins"re "e$ter ) ă r sunar stri* te. 3ntr!o cli" avea s ie "rins (ntr!un ocă ă ă ă ă

(ncruci$at) "ornit din trei direc ii. Nu!i r m2nea dec2t o sin*urţ ă ă cale de sc "are: dre"t (nainte) dincolo de muc ia drumului deă ar . 5e cealalt "arte se a la o "r "astie a c rei ad2ncime nu oţ ă ă ă ă

cuno$tea) dar aceast unic solu ie i se " rea "re erabil uneiă ă ţ ă ă "loi de *loan e. Nu mai st tu "e *2nduri. 2$ni (n "icioare)ţ ă Ţ

eliber2ndu!l "e kurdul care se zb tea sub el) se rosto*oli c2 ivaă ţ metri $i trecu de cealalt "arte a drumului.ăSe rosto*oli "e "anta abru"t . Sub *reutatea lui) cren*ileă

33-



arbu$tilor cedau) iar din c2nd (n c2nd se izbea cu "utere de c2teun bolovan. Nu l s s !i sca"e revolverul $i (ncerc s !$i erească ă ă ă ă ă

a a) (n tim" ce se str duia s !$i r2neze c derea. Auzi mai multeţ ă ă ă (m"u$c turi) atenuate de distan $i de z*omotul cren*ilor ru"teă ţă (n c dere. 6ra (ns "u in "robabil s i ost cel vizat)ă ă ţ ă

(m"u$c turile r sunau "rea de"arte de mar*inea drumului.ă ă

C derea i se (ntreru"se brusc. Aterizase "e s"ate de!aă curmezi$ul unui co"ac crescut lateral) "er"endicular "e un* iul"antei. %zbitura (i alun* aerul din "l m2ni $i avu senza ia c !$iă ă ţ ă ru"sese cel "u in o coast . ' mase nemi$cat) tr *2nd (ncet aerţ ă ă ă

(n "ie"t) ceea ce (i "rovoc o *rimas de durere. Se auzir dină ă ă nou (m"u$c turi) iar ?atzen ridic "rivirea s"re cerul de ună ă albastru r "at . 3n cli"a aceea) de dincolo de muc ia drumuluiă ă ă se ivi un c i". 6ra teroristul care r m sese (n urm ) (n ur*onet .ă ă ă ă < cli" mai t2rziu) c i"ului i se al tur eava unei arme.ă ă ă ţ

?atzen nu "ierduse "istolul "e care reu$ise s "un m2na.ă ă >ra ul (i at2rna lateral) dar c2nd (ncerc s !l ridice) o s *eat deţ ă ă ă ă durere (i str "unse "ie"tul. Tremur2nd) (ncerc s ridice din nouă ă ă bra ul) (ns durerea s 2$ietoare se re"et ) a$a (nc2t renun .ţ ă ă ţă

,2 2ind) ?atzen a$te"t arsura *lon ului. 3ns (nainte caă ţ ă teroristul s a"uce s desc id ocul) ca"ul (i u smucit bruscă ă ă s"re drea"ta. < nou smucitur ) (n tim" ce kurdul (ncerca s seă ă ă

(ntoarc . A"oi ca"ul (i c zu inert) (ntr!o "arte $i o nou i*ur ($iă ă ă ă cu a"ari ia de dincolo de muc ia r2"ei. 6ra "rizonierul careă ţ

usese condus a ar din "e$ter . 3i cu semn lui ?atzen să ă ă ă r m2n "e loc.ă ă

H 5e "arc a$ i (n stare s "lec undeva) morm i ?atzen) maiă ă ă mult "entru sine.

> rbatul se a$ez "e mar*inea r2"ei $i cu) "icioarele (nainte)ă ă ca $i cum ar i ost a$ezat "e o sanie) ($i d du drumul s aluneceă ă

(n #os. 3$i inea m2inile de" rtate de cor") mi$c2ndu!le "entru a!ţ ă$i " stra ec ilibrul. 3n iecare m2n inea o arm . A#un*2ndă ă ţ ă deasu"ra co"acului care o"rise c derea lui ?atzen) ($i (n i"seă c lc2iele (n " m2nt) ca o r2n $i se o"ri. Se strecur "e subă ă ă ă co"ac) "entru a se eri de eventualele ocuri de arm venite deă sus) a"oi ($i a$ez "istoalele la r d cina co"acului. Lu revolverulă ă ă ă de calibrul 18 din m2na lui ?atzen $i (l a$ez l2n* celelalte)ă ă du" care (l a#ut "e americanul r nit s coboare la ad "ostulă ă ă ă ă

trunc iului *ros. ?atzen se rezem (n m2ini $i (ncerc s se a$ezeă ă ă mai comod. La iecare mi$care) scr2$nea din din i de durere.ţH 3mi "are r u) s"use noul!venit. oiam s te aduc laă ă

340



ad "ostul co"acului.ăH 6!n re*ul ) re"lic ?atzen. 3 i mul umesc.ă ă ţ ţH Nu) eu sunt cel care trebuie s ! i mul umesc) s"use +ala .ă ţ ţ

5atorit diversiunii "e care ai creat!o) am reu$it s m descurcă ă ă cu cei doi care urmau s m ucid . %!am terminat $i "e cei doiă ă ă

care (ncercau s te o"reasc .ă ă

?atzen sim i un val de triste e (nv luindu!l. +iindc se ot r2seţ ţ ă ă ă s coboare din ur*onet ) muriser "atru oameni) (n loc s moară ă ă ă ă unul sin*ur. 6ra o #udecat "ur cantitativ ) nimic mai mult. Jiă ă totu$i) (i sim ea "ovara a" s2ndu!i su letul.ţ ă

H 7ai sunt $i al ii (n "e$ter ) s"use ?atzen. Cel "u in dou zeciţ ă ţ ă de kurzi) "recum $i $ase dintre cole*ii mei.

H Jtiu) r s"unse cel lalt. 7 c eam +ala $i vin din "arteaMă ă ă ăH Nu) (l (ntreru"se ?atzen. A"aratura de (nre*istrare a r mas ă

(n unc iune. 6i nu $tiu cum s "rocedeze ca s asculte) dar n!ţ ă ăavem nici o *aran ie c vom mai avea acces la (nre*istr ri.ţ ă ă

+ala (ncuviin .ţăStr2mb2ndu!se de durere) ?atzen se ridic (ntr!un cot.ăH 7 c eam P il) se "rezent el. Te a lai (ntr!o misiune deă ă ă

recunoa$tere) nu!i a$aICel lalt d du din nou din ca") ar t s"re ?atzen $i sc i ună ă ă ă ţă

salut militar.Ai no$tri) ($i zise ?atzen. 6c i"a de interven ie. A$adar) "e eiţ

(ncercase s !i contacteze "rin radio.ăH Am "rice"ut) s"use el. Ce urmau s ac dac nu le!ai mai iă ă ă

transmis nici unM?atzen t cu) atunci c2nd com"anionul s u (i cu semn s seă ă ă ă

culce la " m2nt) a"oi (l imit . ?atzen auzi $i el ceea ce!l alertaseă ă "e +ala : z*omot de "a$i) bocanci sc2r 2ind (n "ra ul drumului.ţ 'idic oc ii) c ut2nd s z reasc ce se (nt2m"la sus) la mar*ineaă ă ă ă ă drumului. eava unei arme semiautomate se ivi (n v2r ul "antei.Ţ +ala se trase mai a"roa"e de ?atzen) la ad "ostul trunc iuluiă de co"ac) iar cel care inea arma desc ise ocul. ,loan ele seţ ţ

(n i"ser (n trunc iul "rotector $i (n " m2nt) de #ur (m"re#urul lor.ă ă 'a ala nu durase mai mult de!o secund ) dar lui ?atzen aceastaă

(i " ru o ve$nicie.ă3ntoarse ca"ul c tre +ala ) "entru a se convin*e c era tea r)ă ă ă

a"oi ridic din nou oc ii. >uc i din scoar a co"acului at2rnau deă ăţ ţ

trunc i (n un* iuri ne ire$ti. ?atzen nu!$i "utu st "2ni ună z2mbet: era "entru (nt2ia oar c2nd un co"ac salva un ecolo*istă $i nu invers.

341



5a) dar "entru c2t vremeI să e (ntreb el.ă+ala ($i lu armele. + r s se ridice) le (ndre"t s"re buzaă ă ă ă ă

r2"ei. Se auzir din nou "a$i) a"oi t cerea se (nst "2ni. 3n cli"aă ă ă aceea) un *2nd (ns" im2nt tor ($i cu loc (n mintea lui ?atzen.ă ă ă L sase blestematul de detector de ima*ini (n in raro$u (nă

unc iune. 7onitorul com"uterului lui 'od*ers continua s a i$ezeţ ă

datele rece" ionate de acesta. C iar dac cei doi kurzi careţ ă (nv aser c2te ceva des"re modul de unc ionare al C'C!uluiăţ ă ţ muriser ) oricine "utea s urce (n ur*onet $i s arunce o "rivireă ă ă ă "e ecran. <rice iin vie a lat "e o raz de dou sute de metriţă ă ă ă de la ur*onet avea s ie (n i$at sub orma unei siluete ro$ii.ă ă ăţ ă C2t des"re cadavrele celor (m"u$ca i) s2n*ele scurs din acesteaţ le determina) la r2ndul lor) s ie vizibile.ă

6l $i +ala nu s2n*erau) iar kurzii $tiau asta.?atzen se a"lec ) a"ro"iindu!$i *ura de urec ea drea"t a luiă ă

+ala .H Avem o "roblem ) anun el. Putem i re"era i dină ţă ţ

ur*onet ) a$a cum ai ost re"erat $i tu mai devreme. Sistemulă cu in raro$ii. 6i $tiu c n!am murit.ă

5u" (nc un r *az de t cere) "a$ii r sunar din nou. Se auziă ă ă ă ă ă un i" t *2tuit. ?atzen se r suci "entru a "utea "rivi (n sus. <ţ ă ă cli" mai t2rziu) 7ary 'ose ($i cu a"ari ia "e mar*inea "antei)ă ă ţ

(n s"atele ei se mai a la cineva) un individ c ruia ?atzen nu!iă "utea vedea dec2t "icioarele) "rintre ale etei.

H oi) ia de #osK r sun o voce "uternic . Ave i cinci secundeă ă ă ă ţ ca s v "reda i. 5ac nu veni i aici) cu m2inile sus) oameniiă ă ţ ă ţ vo$tri vor i (m"u$ca i "e r2nd) (nce"2nd cu aceast emeie.ţ ă nu:

H Are de *2nd s ac ce s"une) (i $o"ti +ala lui ?atzen.ă ă 1 oi:H Jtiu) r s"unse ?atzen. %!am v zut "un2ndu!$i (n a"licareă ă

amenin rile de acest el. Trebuie s m "redau.ţă ă ă 1 &rei:H <r s te ucid ) (i s"use +ala ) a$ez2ndu!$i o m2n "e bra ulă ă ă ţ

s u.ăH PatruKH Poate c nu) s"use ?atzen) ridic2ndu!se (n "icioare cu "re ulă ţ

unor dureri cr2ncene (n "ie"t. 3nc au nevoie de mine.ă'idic "rivirea. Tic lo$ii num rau "rea re"ede.ă ă ă

H Sunt r nit) le stri* el. 7 mi$c c2t "ot de re"edeKă ă ă 1 inci:H Nu) a$te"ta iK url ?atzen. !am s"us c Mţ ă ă

342



5eodat ) s2n*ele e-"lod de dincolo de mar*inea "antei)ă ă (m"ro$c2nd cu stro"i (ntuneca i ondul albastru al cerului.ţ

1 Ku K url ?atzen) cu c i"ul sc imonosit de ur ) (n vreme ceă ă 7ary 'ose c dea (n *enunc i) iar "loaia de s2n*e se "r v leaă ă ă asu"ra sa. umne-eule, nu:

343



4-

!ar i, ora 1(:4(,ţ %amasc, Siria

Pardoseala cor"ului de *ard a "alatului era lunecoas deă ă s2n*e.

A*en ii AS5 erau mor i. La el $i cei cinci (nso itori din escortaţ ţ ţ ambasadorilor rus $i #a"onez. +useser (m"u$ca i "rină ţ

sur"rindere) (n (nc "erea micu r erestre) ce nu con ineaă ţă ă ă ţ dec2t dou scaune $i o consol cu"rinz2nd dou zeci deă ă ă monitoare alb!ne*ru) terminalul televiziunii cu circuit (nc is.%ma*inile de "e ecrane ar tau scene de lu"t la iecare intrare (nă ă "alat $i a"roa"e (n iecare (nc "ere.ă

Cel care (i (m"u$case) un individ (n uni orma albastr a * rziiă ă "alatului) z cea $i el mort) cu dou * uri de *lon (n runte.ă ă ă ţ Pu$ca sa automat c zuse al turi. nul dintre a*en ii ru$iă ă ă ţ reu$ise) du" toate "robabilit ile) s !$i scoat "istolul $i s !lă ăţ ă ă ă

(m"u$te) (nainte de a!$i da su letul.Paul Dood nu avea de *2nd s mai "iard tim"ul (n cor"ul deă ă

*ard . Cercet tru"urile celor c zu i (n c utarea unor semne deă ă ă ţ ă via a) dar nu * si nici unul. , emuit) risc o "rivire a ar ) "eţ ă ă ă culoar. Pretutindeni r sunau ocuri de arm . 5e ast dat ) nuă ă ă ă veneau de de"arte) ci de undeva din "rea#ma sa. Sala derece" ie) de$i a lat la numai dois"rezece metri distan deţ ă ţă cealalt "arte a culoarului) i se " ru deodat e-trem deă ă ă

(nde" rtat . 3n direc ia o"us ) ie$irea era mai la (ndem2n . Nuă ă ţ ă ă voia (ns s "lece r ceilal i. 5in "unct de vedere strate*ic)ă ă ă ă ţ " rea mai lo*ic s !i c eme "e ace$tia (n locul (n care se a la.ă ă

3$i aminti de tele onul celular al lui >ickin*.'eveni (n (nc "ere. Am2ndoi a*en ii AS5 aveau (n dotare c2teă ţ

un tele on celular. nul dintre a"arate usese s r2mat de ună *lon . Cel lalt usese strivit (n c dere. Nici unul dintre a*en iiţ ă ă ţ str ini nu avea tele on. Se rezem "e c lc2ie $i "rivi (n #ur.ă ă ă

6 un cor" de *ard ) ce naiba) ($i zise Dood. Trebuie s e-isteă ă un tele on "e!aici.Pi" i consola. 6-ista (ntr!adev r un tele on) i-at (ntr!o ni$ .ă ă ă

344



Sub ultimul monitor din drea"ta. 'idic rece"torul. Tastele seă a lau "e m2ner. in2ndu!l (n "alma desc is care (i tremura)Ţ ă

orm num rul lui Farner >ickin*. Se (ntreb dac ) (n decursulă ă ă ă istoriei) se mai (nt2m"lase oare ca vreun om s dea tele oaneă atunci c2nd era "rins la mi#loc (ntre dou ocuri.ă

A$te"t2nd ca Farner s !i r s"und ) Dood arunc din nou oă ă ă ă

"rivire s"re monitoare. >ickin* r s"unse du" cel de!al doileaă ă a"el.

H 5aIH Farner) aici Paul.H 5umnezeuleK rosti >ickin*) cu un r2s nervos. S"eram din tot

su letul s nu ie vreo *re$eal . Ce!ai reu$it s a liIă ă ăH Aici to i sunt mor i) r s"unse Dood. reo veste de la Centrulţ ţ ă

de Comand IăH 7!au trecut "e linia de a$te"tare) (n tim" ce (ncearc s neă ă

trimit a#utoare) s"use >ickin*. ltima oar am vorbit cu >ob. 7i!ă ăa s"us c se "re* te$te ceva) dar nu mi!a "utut da detalii.ă ă

H Probabil c se teme ca nu cumva convorbirea s ieă ă ascultat ) cl tin Dood din ca". Am (ns (n a a mea monitoareleă ă ă ă ţ de su"rave* ere $i nu v d cum ar "utea cineva s M %a staiKă ă

Dood urm ri cum ceea ce " rea a i un "luton de solda i sirieniă ă ţ ($i cu a"ari ia "e unul dintre coridoarele "alatului.ă ţ

H Ce s!a (nt2m"latI vru s a le >ickin*.ăH Nu sunt si*ur) dar e "osibil ca salvatorii no$tri s i sosită de#a) r s"unse Dood.ă

H nde suntIH 5in c2te!mi dau seama) la ca" tul o"us al culoarului.ăH 7ai a"roa"e de noiIH 5a.H Crezi c ar trebui s le ies (n (nt2m"inareI (ntreb >ickin*.ă ă ăH Nu $tiu dac e cazul) re"lic Dood. 5in c2te!mi dau seama)ă ă se (ndrea"t direct c tre voi.ă ăH Probabil au "rimit ordin s !i scoat de aici "e cei treiă ă

ambasadori) u de " rere >ickin*. Cred c!ar i bine s te (ntorci.ă ăH Poate) (l a"rob Dood.ă3m"u$c turile se auzeau acum $i mai tare dins"re ca" tulă ă

o"us al culoarului) (nde" rt2ndu!se de sala de rece" ii. 3n cur2nd)ă ţ rebelii aveau s a#un* (n dre"tul cor"ului de *ard .ă ă ă

Dood continu s urm reasc monitoarele. Solda ii nuă ă ă ă ţ cercetau (nc "erile laterale $i nici nu!$i a" rau lancurile.ă ă 3naintau cu o si*uran sur"rinz toare. +ie c erau e-trem deţă ă ă

345



cura#o$i) ie c nu realizaser c2t de *rav era (n realitateă ă ă situa ia.ţ

5ac nu cumva) ($i zise Dood) nu se tem c2tu$i de "u in c ară ţ ă "utea i ataca i.ţ

Pentru Dood) "rin natura unc iei "e care o ocu"a) era a"roa"eţ

o de orma ie "ro esionala s caute) (n s"atele oric rui m run i$)ţ ă ă ă ţ

semnele unei "osibile cons"ira ii. 3n "arte) misiunea "rinci"al aţ ă Centrului de Comand consta (n a se (ntreba $i dac totu$iMI;ă ă ori de c2te ori aveau de!a ace cu o crim comis de un asasină ă sin*uratic sau cu o r zvr tire "us la cale de o ac iune altminteriă ă ă ţ nesemni icativ . Dood nu era obsedat de cons"ira ii) dar eraă ţ de"arte de a i naiv.

Solda ii continuau s (nainteze) (ncrez tori. Dood ($i mutţ ă ă ă "rivirea s"re monitorul urm tor) atunci c2nd o alt camer deă ă ă luat vederi "relu automat su"rave* erea.ă

H PaulI rosti >ickin*. Ce aci) nu viiIH ' m2i "e ir) (i ceru Dood.ăH Cei de la Centrul de Comand m!au trecut $i ei "e linia deă

a$te"tareM 1 Ku +nc'ide K (i ordon Dood.ăSe a"lec l2n* consola. C2teva secunde mai t2rziu) v zu doiă ă ă

b rba i "urt2ndă ţ *affi e'2 uri ne*re) trec2nd "e culoar "rin dre"tulu$ii. Aveau (n m2ini "istoale 7akarov. nul dintre cei doi solda i ţ arunc (n treac t o "rivire) r a!$i (ncetini "asul.ă ă ă ă

H Farner) $o"ti Dood (n rece"tor) trebuie s ie$i i de acolo.ă ţH CumI 5e ceIH Adun !i "e to i ceilal i $i "orni i) insist el. eni i (ncoace.ă ţ ţ ţ ă ţ

7i!e teama c solda ii n!au venit s ne salveze.ă ţ ăH 6!n ordine) "ornim acum) (ncuviin >ickin*.ţăH 5ac ceilal i re uz s te urmeze) nu sta s !i convin*i. %e$iă ţ ă ă ă

imediat de acolo.H Am (n eles) s"use >ickin*.ţDood str2nse (n m2n rece"torul. C2 iva rebeli trecur r s !ă ţ ă ă ă ă

$i ac *ri#i "rin dre"tul u$ii) "e urmele solda ilor. +ie c armataă ţ ă sirian era im"licat la r2ndul ei (n rebeliune) ie c solda ii nuă ă ă ţ erau dec2t unii dintre atacatori care se travestiser (n o i eri aiă ţ armatei. 3n ambele cazuri) situa ia (nceta a mai i doarţ "ericuloas ) devenind de!a dre"tul mortal .ă ă

H La dracuEK e-clam Dood) atunci c2nd solda ii d dur col ulă ţ ă ă ţ ultimei sec iuni a coridorului. Farner) r m2i ascuns.ţ ăH Po timI

34



H ' m2i unde e$ti acumK stri* Dood.ă ăNu mai era nevoie s !i urm reasc "e rebeli "e monitoareleă ă ă

de su"rave* ere. Pentru a!i vedea) ar i ost de!a#uns s scoată ă ca"ul "e u$ . Ca"ul sauMă

Dood ($i cobor( "rivirea s"re "ardoseala " tat cu s2n*e.ă ă

Pistolul a*entului rus era acolo) la el $i "u$ca automat aă

uci*a$ului sirian. Dood nu $tia mare lucru des"re armele de oc.Partici"ase la e-erci iile obli*atorii de tir de la Centrul deţ Comand . 'ezultatele sale nu useser deloc str lucite) mai alesă ă ă

(n com"ara ie cu cele ale lui 7ike 'od*ers $i >ob Derbert) careţ tr *eau *lon du" *lon (n centrul intei. 5ar at2t c2t $tia Doodă ţ ă ţ ţ ar i "utut i de!a#uns. 5ac reu$ea s distra* aten ia sirienilor)ă ă ă ţ Farner $i ceilal i ar i avut r *azul necesar "entru a " r si salaţ ă ă ă de rece" ii.ţ

H Farner) $o"ti el (n rece"tor. Solda ii se (ndrea"t s"re voi)ţ ă dar inten iile lor sunt) du" toate "robabilit ile) ostile.ţ ă ăţ Ad "osti i!v ) "2n c2nd auzi i semnalul meu. S!a (n elesIă ţ ă ă ţ ţ

H Am (n eles) ne ascundem) con irm >ickin*.ţ ăDood l s tele onul (n urc . 'idic "u$ca automat de "eă ă ă ă ă

"ardoseala aco"erit cu un strat sub ire de s2n*e. Se ridic $i uă ţ ă cu"rins de ame eal . Nu $tia si*ur dac aceasta era cauzat deţ ă ă ă mi$carea "rea ra"id sau de a"tul c ($i sim ea m2inile $i t l"ileă ă ţ ă li"icioase) din cauza s2n*elui unui om care z cea "e "odea.ă Probabil c ambele variante con ineau un dram de adev r. Cuă ţ ă mi$c ri iu i) Dood evit s calce "e bra ul (ntins al unuia dintreă ţ ă ă ţ cadavre $i se "ost l2n* tocul u$ii.ă ă

3$i sim ea inima b t2nd cu "utere. 72inile (i useser cu"rinseţ ă ă de un tremur u$or. 5a) cuse antrenamente de tir. 5ar niciodată ă nu usese obli*at s tra* asu"ra cuiva. Nu avea s (ncerce s ($iă ă ă ă ucid adversarul) cel "u in nu din "rimul oc. +usese "rimarulă ţ ora$ului Los An*eles) a"oi lucrase (n domeniul bancar. Acce"t2nd"ostul de la Centrul de Comand ) se *2ndise c avea s "restezeă ă ă o munc intelectual ) (n s"atele unui birou con ortabil $iă ă nicidecum c avea s ie nevoit s se scalde (n s2n*e.ă ă ă

6i bine) lucrurile se mai sc imb ) ($i s"use Dood) tr *2ndă ă ad2nc aer (n "ie"t. Ai de ales: vei tra*e dac va i necesar) dacă ă nu vrei ca amilia s se "re* teasc de (nmorm2ntare. Se a"lecă ă ă ă

(n a ar s"re culoar $i "rivi (n urma solda ilor ce se (ndre"tauă ţ

s"re sala de rece" ii. 3$i sc i ase (n minte un "lan. 3n "rimul r2nd)ţ ţ trebuia s a le dac "utea s comunice cu ace$ti oameni. 3n ală ă ă doilea r2nd) trebuia s le testeze reac ia la o "rovocare.ă ţ

34"



H orbe$te vreunul dintre voi limba en*lez I (ntreb Dood.ă ăSolda ii se o"rir . 3i des" r eau vreo o"t metri de sala deţ ă ă ţ

rece" ii $i cam treizeci $i cinci de camera de *ard . + r s seţ ă ă ă ă (ntoarc ) liderul *ru"ului (i s"use c2teva cuvinte unuia dintreă oamenii s i. Acesta cu un "as (nainte $i s"use:ă ă

H 6u vorbesc en*leza. Cine sunte iIţ

H Sunt un oas"ete american al "re$edintelui) r s"unse Dood.ă Tocmai am vorbit la tele on cu comandantul * rzii "reziden iale.ă ţ

7i!a s"us c tuturor or elor loiale li s!a cerut s se aduneă ţ ă imediat (n ari"a de nord a "alatului.

Soldatul (i traduse cele auzite liderului. Acesta d du un ordin.ă 5oi solda i se des"rinser de *ru" $i "ornir (n direc ia din careţ ă ă ţ veniser .ă

rea s veri ice s"usele mele) dar nu!$i olose$te a"aratul deă emisie!rece" ie) ($i zise Dood. 5ac *arda "reziden ial s!aţ ă ţ ă adunat (ntr!adev r (n ari"a de nord) nu vrea s !i ie desco"erită ă ă "ozi ia.ţ

3n tim" ce cei doi solda i dis" reau (n "as aler* tor "e unţ ă ă coridor lateral) liderul d du un nou ordin. ,ru"ul se des" r i dină ă ţ nou. Liderul $i al i "atru oameni ($i continuar drumul s"re salaţ ă de rece" ii) iar trei solda i "ornir (na"oi) c tre Dood. Aveauţ ţ ă ă armele (n m2ini. 6ra lim"ede) nu veniser ca s !i salveze.ă ă 3ntrebarea care se "unea era dac aveau de *2nd s !i ia ostaticiă ă "e cet enii str ini) sau inten ionau s !i ucid I Nu $ov iser săţ ă ţ ă ă ă ă ă ucid ) (n (ncercarea ratat de a!l asasina "e "re$edinte. Pe deă ă alt "arte) (i uciseser "e to i a*en ii din camera de *ard . C iară ă ţ ţ ă dac inten ionau s !i in (n via "e "rizonieri un lucru de careă ţ ă ţ ă ţă Dood se cam (ndoia nu era momentul ca ara sa) amilia) el (nsu$iţ $i cei a la i (n (nc "erea cealalt s ie nevoi i s treac ) o dat (nţ ă ă ă ţ ă ă ă "lus) "rin calvarul unei situa ii cu ostatici. 5u" cum s"unea 7ikeţ ă odinioar ) "e termen lun*) "rizonieratul e doar un alt el deă moarte) ceva mai lent ;.ă

Dood str2nse la "ie"t "atul armei automate) cu (nc rc torulă ă li"it de $old. intind destul de #os) s ri (n mi#locul culoarului $iŢ ă

(m"ro$c "ardoseala cu *loan e) c iar la "icioarele liderului.ă ţ Tres ri c2nd tuburile *oale aruncate a ar din ma*azia armei (lă ă lovir ) dar continu s a"ese "e tr *aci. Solda ii b tur (nă ă ă ă ţ ă ă retra*ere. Cei trei care "orniser c tre el se li"ir de "erete) (nă ă ă

s"atele unei statui ecvestre din bronz $i ri"ostar a"roa"eă imediat) desc iz2nd la r2ndul lor ocul.Dood (ncet s mai tra* $i "lon# (na"oi (n (nc "ere) laă ă ă ă ă

34



ad "ostul tocului u$ii. +alan*ele de*etelor i se albiseră ă str2n*2nd "atul armei. ,2 2ia) iar inima (i b tea mai "uternică dec2t (nainte. Cei a la i la cel lalt ca" t al coridorului (ncetaserţ ă ă ă $i ei ocul.

Pu$ca automat i se " rea acum mai u$oar ) iar (nc rc torulă ă ă ă ă

era a"roa"e *ol. Dood lu de "e "ardoseala (ns2n*erat "istolulă ă

$i (i veri ica (nc rc torul. Li"seau vreo dou *loan e. 3n total) nuă ă ă ţ avea mai mult de $a"te!o"t.

Dood $tia c nu!i r m sese "rea mult tim" la dis"ozi ie.ă ă ă ţ Trebuia s ias din nou "e culoar $i s a"ese "e tr *aci) de astă ă ă ă ă dat intind mai sus. Arunc o "rivire s"re monitor. Liderul $iă ţ ă *ru"ul s u r m seser "e loc. Lor li se al turaser c2 iva sirieniă ă ă ă ă ă ţ

(n aine "estri e) (narma i. Conduc torii celor dou *ru"uriţ ţ ă ă st teau de vorb . Dood nu mai avea tim" de "ierdut9 (n cur2nd)ă ă *loan ele de care mai dis"unea nu aveau s ie su iciente.ţ ă

Se li"i de tocul u$ii $i ridic armele. Nu se sim ea c2tu$i deă ţ "u in asemenea lui Go n Fayne) >urt Lancaster sau ,ary Coo"er.ţ 6ra doar un di"lomat (ns" im2ntat care inea (n m2ini două ţ ă arme.

n diplomat de a c rui atitudine depind vie ile celor prinşi +nă ţ capcan la cel lalt cap t al coridorului.ă ă ă Ascult cu aten ie. 5eă ţ a ar nu r zb tea nici un z*omot de mi$care. in2ndu!$iă ă ă Ţ r su larea) ($i "re* ti de*etele "e tr *aciul armelor $i s ri (nă ă ă ă mi#locul culoaruluiM

M nde (ncremeni a (n a cu un soldat care (i (n i"se eavaţă ţă ţ unui "istol sub b rbie.ă

34-



50

!ar i, ora 1(:3#,ţ 5alea e/aa, Li an

3nainte de a i devenit membru al ec i"ei de interven ie) ţ ser*entul C ick ,rey cuse "arte) cu *radul de ca"oral) din oi aă ţ de elit antiterorist 5elta. 6ra sim"lu soldat atunci c2nd useseă ă re"artizat la +ort >ra**. Cele dou s"ecializ ri ale sale (lă ă

a#utaser s "arcur* re"ede scara ierar ic ) devenind runta$ $iă ă ă ă a"oi ca"oral) (ntr!un interval de numai c2teva luni.Cea dint2i s"ecializare erau salturile de la mare (n l ime) cuă ţ

desc iderea "ara$utei la altitudinea minim "osibil . 3nă ă recomandarea "entru avansare semnat de comandantul s u deă ă la +ort >ra**) acesta "recizase: <mul este (n stare s zboare;.ă ,rey era ca"abil s tra* de m2nerul de desc idere a "ara$uteiă ă la cea mai mic (n l ime) ateriz2nd la "unct i- cu o "recizieă ă ţ nemai(nt2lnit (n istoria or elor 5elta. 5u" " rerea lui) acestă ţ ă ă talent se datora unei sensibilit i a"arte la curen ii de aer.ăţ ţ Aceea$i (nsu$ire (i era de olos $i (n cea de!a doua s"ecializare.

Aceasta era tirul de elit . 3n scrisoarea de recomandare "entruă recrutarea lui ,rey (n ec i"a de interven ie a Centrului deţ Comand ) r "osatul locotenent!colonel SQuires (i adresase luiă ă 7ike 'od*ers urm toarele r2nduri: Ca"oralul ,rey e mai multă dec2t un tr * tor de elit ) domnule *eneral. ,rey ar i ca"abil să ă ă ă nimereasc un inamic (n "u"ila oc iului) de la absolut oriceă distan ;. 'a"ortul (n cauz nu men iona a"tul c ,rey reu$eaţă ă ţ ă s reziste oric2t de mult ar i ost necesar) r s cli"easc . 3$iă ă ă ă ă dezvoltase aceast abilitate atunci c2nd realizase c era de!ă ăa#uns o cli"ire din oc i "entru a rata *aura c eii;) cum numea elmomentul (n care inta se a la (n "ozi ia "er ect "entru a iţ ţ ă dobor2t.

Cu c2teva secunde mai devreme) coco at (ntre cren*ile unuiţ co"ac) ,rey "rivea "rin obiectivul telesco"ului 'ed ield montat"e "u$ca 'emin*ton 74= de calibrul )0@. Trecuser dou zeciă ă de secunde de c2nd nu mai cli"ise. 5ou zeci de secunde de c2ndă teroristul ie$ise din "e$ter ) in2ndu!$i eava armei li"ita deă ţ ţ

350



cea a lui 7ary 'ose 7o alley. 5ou zeci de secunde de c2ndă colonelul >rett Au*ust (l anun ase c era liber s doboare inta (nţ ă ă ţ momentul (n care avea s ie "re* tit. 3n tot acest tim") ,rey nuă ă se mul umise s "riveasc ) ci ascultase cu aten ie iecare cuv2ntţ ă ă ţ "ronun at de terorist cu a#utorul c $tilor conectate la antenaţ ă

rece"toare cu diametrul de cincis"rezece centimetri. Antenademontabil usese i-at de o crean* al turat $i rece" ionaă ă ă ă ă ţ orice sunet emis (n #urul ur*onetei " r site.ă ă

6-ist un moment (n cursul oric rei situa ii cu ostatici c2nd ună ă ţ tr * tor de elit trebuie s ia o ot r2re) "ornind de la criteriiă ă ă ă ă mai de*rab emo ionale dec2t "ro esionale "entru a ace ceeaă ţ ce se cuvine. < via trebuie curmat "entru a salva via a unuiţă ă ţ "rizonier. Nu este nea" rat o ot r2re irevocabila9 situa iile cuă ă ţ ostatici sunt mai de*rab instabile) iar ot r2rile se "ot sc imbaă ă dintr!o cli" (ntr!alta. Dot r2rea (n cauz ace "arte dintr!ună ă ă "roces de (m" care cu sine. 5ac cel vinovat nu este ucis oă ă moarte bl2nd ) r dureri un nevinovat va "l ti cu via a. 6 oă ă ă ă ţ constatare ce nu admite nuan e. 6ste o #udecat de moment)ţ ă care nu "oate s ia (n considerare #uste ea cauzei "entru careă ţ lu"t teroristul condamnat. 3n acel moment) un calm a"roa"eă su"ranatural "une st "2nire "e tr * torul de elit . ltimeleă ă ă ă secunde scurse (nainte de desc iderea ocului sunt cli"e de*2ndire e icient ) rece) a"roa"e (ns" im2nt toare. Secundeleă ă ă care urmeaz a" s rii "e tr *aci sunt cli"e de acce"tare calm )ă ă ă ă ă li"sit de "atim ) (n care se re* se$te $i un dram de or*oliuă ă ă "ro esional.

Ser*entul ,rey a$te"t "2n c2nd teroristul rosti ultima ci r aă ă ă num r toarei (nainte de a a" sa "e tr *aci. nicul *lon "ornită ă ă ă ţ din arma sa (l lovi "e "istolar (n t2m"la st2n* . > rbatul uă ă aruncat violent s"re drea"ta de im"actul *lon ului) a"oi se r suciţ ă u$or $i c zu "e s"ate. S2n*ele e-"lod deasu"ra r2"ei) c z2ndă ă ă a"oi ca o "loaie) cu (ncetinitorul "arc . C2nd bra ele teroristuluiă ţ

($i (ncetar s"asmele) 7ary 'ose c zu (n *enunc i. Nimeni nu seă ă re"ezi a ar din "e$ter "entru a o (m"iedica s u* . < cli" maiă ă ă ă ă t2rziu) cineva (nce"u s urce "anta. ,rey nu mai a$te"t s vadă ă ă ă urmarea.

Solda ii 5avid ,eor*e $i Terrence Ne meyer a$te"tau la bazaţ co"acului. 3n cli"a (n care teroristul se "r bu$i) ser*entul ,rey (iă

(ntinse c $tile $i miniantena lui ,eor*e) "u$ca lui Ne meyer $iă cobor( din co"ac. 3n tim" ce ($i veri ica ec i"amentul) ,rey n!avea (n minte dec2t un sin*ur *2nd: c mai r m seser destuleă ă ă ă

351



de cut.ăCei trei li se al turar colonelului Au*ust $i celorlal i camaraziă ă ţ

ai lor. 6c i"a de interven ie ($i abandonase ve iculele la unţ kilometru (n urm ) "entru ca z*omotul motoarelor s nu atra*ă ă ă aten ia terori$tilor. 5oi solda i r m seser (n urm ) "entru a " ziţ ţ ă ă ă ă ă

'A!urile $i motocicletele) (n vreme ce restul se strecuraseră

(nainte) "rin " durea deas . Cercetaser (m"re#urimile cuă ă ă a#utorul dis"ozitivelor cu in raro$ii $i nu detectaser "rezen a niciă ţ unei santinele) a$a (nc2t a"tul c (naintau (n "aralel cu drumulă de ar slu#ea un dublu sco". 3n "rimul r2nd) evitau ast el risculţ ă de a c lca "e eventualele mine care ar i #alonat drumul s"reă "e$ter . 3n al doilea r2nd) dac C'C!ul usese "us (n unc iune)ă ă ţ sistemele acestuia aveau s detecteze mi$carea unor iin eă ţ "rintre co"aci) dar de la aceast distan kurzii nu aveau s $tieă ţă ă cu certitudine dac acestea erau iin e umane sau vreun stol deă ţ vulturi) din s"ecia comun (n aceast re*iune.ă ă

Pe "arcursul celor trei minute "etrecute de ser*entul ,rey (nco"ac) colonelul Au*ust $i ca"oralul Pat Prementine urm riseră ă "rin binoclu tot ce se "etrecea "e t "$anul des" durit situat laă ă a"ro-imativ trei sute de metri distan . Ceilal i uns"rezeceţă ţ membri ai ec i"ei de interven ie se re*ru"aser (n s"atele lor. Laţ ă

(ntoarcerea ser*entului ,rey $i a celor doi solda i) *ru"ul (i (n* i iţ ţ r a da im"resia c ($i s"orise num rul.ă ă ă ăAu*ust (ntoarse "rivirea s"re nou!veni i. Ca"oralulţ

Prementine) un adev rat *eniu al strate*iei (n lu"ta deă in anterie) continua s scruteze t "$anul.ă ă

H >una treab ) ser*ent) (l elicit Au*ust.ă ăH mul umesc) domnule.ă ţH 5omnule colonel) nimeni nu s!a aventurat s!o recu"ereze

"e emeie) anun ca"oralul Prementine.ţăAu*ust (ncuviin din ca".ţăH 6 cazul s a la i $i voi ultimele nout i: se "are c la bazaă ţ ăţ ă

"antei se a l P il ?atzen $i omul nostru de le* tur . om (naintaă ă ă (ntr!un *ru" sau ne vom se"ara (n dou . nul sin*ur) dac vom iă ă nevoi i s lu m cu asalt "e$tera "entru a!i salva "e ostatici.ţ ă ă 5ou ) dac ostaticii vor iMă ă

H 5omnule) au ie$it din "e$ter ) (l (ntreru"se ca"oralulă Prementine. Tic lo$ii s!au (m" r it (n dou .ă ă ţ ă

Au*ust se (ntoarse $i "rivi "rin binoclu. Ser*entul ,rey ($i (ndre"t la r2ndul s u "rivirea c tre *rot . Trei dintre ostaticiă ă ă ă useser arunca i cu a a (n #os "e " m2ntul din a a intr rii. 3nă ţ ţ ă ţ ă

352



"enumbra care masca intrarea) ,rey (ntrez ri alte c2teva siluete.ăH Ca"oral) "une! i masca $i "reia comanda ec i"ei A) ordonţ ă

Au*ust. %ntra i (n "e$ter . Noi ne vom ocu"a de "erimetru.ţ ăH Am (n eles) (ncuviin a Prementine.ţ ţPorni (n u* s"re t "$an) urmat de $a"te dintre membriiă ă

ec i"ei de interven ie.ţ

H ,eor*e) ScottK rosti Au*ust.H 5a) domnule) r s"unser cei doi (ntr!un *las.ă ăH ,aza i!iKţH Am (n eles) r s"unse ,eor*e.ţ ăCei doi solda i se (ndre"tar s"re lada cu ec i"ament ceţ ă

usese trans"ortat "2n aici de la ve iculele ra"ide de asalt. 3nă ă tim" ce 5avid ,eor*e asambla un mortier cenu$iu) Gason Scott"re* ti "atru "roiectile de 'AC un *az "aralizant cu ac iuneă ţ ra"ida din *eanta izolat . La dou secunde du" e-"lozie)ă ă ă *azul de culoarea c i limbarului avea s doboare orice iină ţă a lat "e o raz de $a"te metri. Soldatul Scott (l a#ut a"oi "eă ă ă ,eor*e s monteze su"ortul circular $i) (n ceva mai mult deă treizeci de secunde) lansatorul de *renade era "re* tit. 3n tim"ă ce soldatul ,eor*e "rivea "rin vizor) Scott a#usta i-areasu"ortului $i ridic m2nerele menite s "otriveasc linia deă ă ă tra*ere.

H Ser*ent ,rey) ( i reiei locul) urm Au*ust. 7onteazţ ă ă dis"ozitivul de vedere "e tim" de noa"te $i s"une!mi ce "o i ţ distin*e (n interiorul "e$terii.

H %mediat) domnule.3n tim" ce ,rey ($i lua "u$ca $i se (ndre"ta s"re co"acul!

observator) Ne meyer scoase din rucsac obiectivul de vedere "etim" de noa"te. 6ra "rev zut cu o curea ce "utea i i-at "eă ă casca lui ,rey) iar telesco"ul 'ed ield "ermitea conectarea cuoricare din cele dou lentile ale sale.ăH Ser*ent) se "are c ostaticii sunt le*a i de "icioare) iară ţ

r2n* iile sunt inute (n m2n de cineva a lat la ad "ostul *rotei)ţ ă ă (ncearc s !l oc e$ti "e individ.ă ă

H 5a) domnule) s"use ,rey $i (nce"u s urce "entru a!$iă ocu"a locul "e crean*a *roas care (i (n* duia o "ers"ectivă ă ă desc is "rintre coroanele celorlal i arbori.ă ţ

3n tim" ce urca) ,rey auzi semnalul sonor emis de

radiorece"torul lui %s i Donda. <"eratorul ascult vreme deă c2teva secunde) a"oi (i ceru interlocutorului s u s r m2n "eă ă ă ă rece" ie.ţ

353



H 5omnule) avem le* tura cu biroul domnului Derbert) rostiă calm Donda. 6 vorba de un comunicat *eneral.

n comunicat *eneral; era menit a i ascultat de (ntrea*aec i" . 5e$i) de re*ul ) un comunicat *eneral (nsemna un ordină ă de evacuare imediat ) ,rey ($i continu ascensiunea.ă ă

H S"une) ceru Au*ust.H 5omnul Derbert ne!a transmis c (n urm cu $a"te minute oă ă rac et Toma a k a ost lansat de la bordul submarinuluiă ă (ittsburg'. a lovi C'C!ul "este a"ro-imativ dou zeci $i cinci deă minute. Suntem s tui i s renun m.ă ţ ă ţă

H 6 un s at) nu este un ordin) remarc Au*ust.ăH 5a) domnule.Au*ust cl tin din ca".ă ăH Soldat ,eor*e.H 5omnuleIH ,azeaz !i "e tic lo$iKă ă

354



51

!ar i, ora 1(:38,ţ %amasc, Siria

3n cli"a (n care sim i revolverul (m"un*2ndu!i b rbia) Dood nuţ ă avu deloc senza ia c (ntrea*a!i via (i trecea "rin a a oc ilor)ţ ă ţă ţ cu re"eziciune. 3n tim" ce doi solda i (i luau armele) Dood uţ co"le$it de o rela-are cvasioniric . 6ra oare o modalitate "rină

care mintea sa (ncerca s asimileze $ocul ca"tur riiI Cu toateă ă acestea) era (ndea#uns de lucid "entru a se (ntreba cum de ($i (nc i"uise c avea s !i "oat o"ri "e terori$ti. 6ra un birocrat)ă ă ă nicidecum un r zboinic. +usese at2t de "reocu"at de lider $i deă *ru"ul lui) de inten iile acestora) (nc2t uitase cu totul de cei treiţ care se uri$au "e l2n* zid) c tre el. Ca de obicei) 7ike 'od*ersă ă avusese dre"tate. ' zboiul) s"unea el) nu iart "e nimeni.ă ă

Cei doi cur un "as (na"oi) iind acum (n "osesia armelor luiă ă Dood. nul dintre ei se (ntoarse. Dood (l urm ri "e lider c2ndă ă semn oamenilor care (l (nso eau s ($i continue drumul.ţ ă Atitudinea adversarului s u nu tr da trium ul sau bucuria uneiă ă reu$ite. P rea ot r2t at2t $i nimic mai mult c2nd se o"ri (nă ă

a a u$ii $i "rivi (na"oi) (n lun*ul coridorului. + cu un semn dinţ ă ca". Cel care se (ntorsese (i s"use c2teva cuvinte celui care (lamenin a cu arma "e Dood. Acesta morm i un r s"uns $i!l "riviţ ă ă

(n oc i "e american. S"re deosebire de lider) acesta z2mbi.Dood (nc ise oc ii. 3$i lu (n *2nd r mas!bun de la amilia sa.ă ă

Sim i un nod (n *2t. Ji!ar i dorit s (n* it ) dar a" sarea eviiţ ă ă ă ţ armei care!i era li"it de b rbie (l (m"iedica s!o ac . 5ar asta nuă ă ă "rea mai avea im"ortan . 3n cur2nd) nu avea s mai (n* it ) nuţă ă ă avea s mai z2mbeasc ) s !$i (nc id oc ii obosi i sau s maiă ă ă ă ţ ă viseze.

< (m"u$c tur r sun dins"re ca" tul coridorului $i Doodă ă ă ă ă tres ri. Auzi un *eam t de durere $i desc ise oc ii. > rbatul careă ă ă st tuse (n a a lui z cea "e "ardoseal ) in2ndu!se de $oldulă ţ ă ă ţ st2n*. Sub "rivirile $ocate ale lui Dood) ceilal i doi solda i seţ ţ "r bu$ir . ,loan ele cur * uri ur2te (n "icioarele $i (n s"in rileă ă ţ ă ă ă ă acestora. Am2ndoi erau mor i. ţ

355



'idic "rivirea s"re ca" tul coridorului $i v zu *ru"ul de sirieniă ă ă (mbr ca i (n aine "estri e (naint2nd s"re el) un zid de robeă ţ ţ multicolore) cu "riviri str lucitoare. 3n tim" ce Dood r maseă ă locului) (ncremenit $i uimit c mai era (nc (n via ) ne$tiind ce să ă ţă ă

ac ) liderul kurzilor (ncremeni la r2ndul s u. <amenii s i seă ă ă

o"rir . Se a lau la numai c2 iva "a$i de intrarea (n sala deă ţ

rece" ii. Liderul (i "rivi "e cei trei solda i c zu i) a"oi se (ntoarseţ ţ ă ţ $i (nce"u s urle la sirieni.ă

%*norat "entru moment de toat lumea) Dood "lon#a (na"oi (nă cor"ul de *ard . C iar (n tim" ce trecea "ra*ul) se mustră ă amarnic "entru li"sa sa de ins"ira ie: cum de nu!i trecuse "rinţ minte s se a"lece $i s ia "istolul unuia dintre cei c zu iI 6raă ă ă ţ

(ns "rea t2rziu "entru " reri de r u9 im"ortant era c r m seseă ă ă ă ă ă (n via . Cum se s"unea la "ia ) ur$ii $i vitele ($i "ot "ermite sţă ţă ă

ac mo turi. Porcii) nu.ăDood se re"ezi la tele on.H Farner) e$ti acoloIH >ine(n eles) r s"unse >ickin*. Ce se (nt2m"l Iţ ă ăH Sincer s iu) nu "rea (mi dau seama) ridic din umeri Dood.ă ă

< "arte dintre solda i tocmai au ost (m"u$ca i de c tre sirieni.ţ ţ ăH ,rozav.H S!ar "utea) rosti Dood. Nu "rea cred c aveau de *2nd să ă

ne a#ute. Auzi cumva ce s"une liderul lorIH Stai a$a. S !ncerc s m a"ro"ii ni el.ă ă ă ţC2teva cli"e mai t2rziu) >ickin* reveni la tele on:H PaulI Numele lui este 7a mud al!'as id $i vrea s $tie ceă

naiba ac sirienii. Se "are c i!a anun at c e un conduc tor ală ţ ă ă kurzilor) nu un o i er din armata sirian .ţ ă

H Ce i!au r s"uns sirieniiIăH Nimic) s"use >ickin*.Dood "rivi s"re monitor.H Farner) am im"resia c sirienii nu i!au luat nici o cli" "eă ă

kurzi dre"t solda i. 7ai mult) cred c $tiau e-act cu cine au de!aţ ă ace.

3l auzi din nou "e 7a mud stri*2nd.H Ce s"uneI (ntreb Dood.ăH Le!a ordonat sirienilor s se "rezinte) traduse >ickin*. Le!aă

cerut s dea (n*ri#iri celor "e care i!au (m"u$cat.ă

3n tim" ce urm rea ecranul) inima lui Dood (nce"u s bat maiă ă ă re"ede.H 7a mud ($i ridic "istolul) anun la el. Farner) ba* m2na!nă ţă

35



oc c nu sunt de aceea$i "arte a baricadeiKăH S!ar "utea s ie membri ai * rzii "reziden iale) su*eră ă ţ ă

>ickin*. > ie ii $tia ar i trebuit s !$i ac a"ari ia cam deă ţ ă ă ă ţ multi$or.

H Nu $tiu) cl tin din ca" Dood. Ascult !m ) Farren. %a dină ă ă ă

nou le* tura cu Centrul de Comand $i s"une!le ce se (nt2m"l .ă ă ă

A l dac $tiu ceva des"re o contralovitur e-ecutat subă ă ă ă aco"erire.

H Nu crezi c mi!ar i s"us) dac!ar i $tiut cevaIăH Nu) c2t vreme vorbe$ti de la un tele on nesecurizat) s"useă

Dood. Acum (ns ) con iden ialitatea nu mai are im"ortan .ă ţ ţă7a mud s 2r$i de vorbit. rmar c2teva cli"e de t cere) a"oiă ă

sirienii b tur brusc (n retra*ere) desc iz2nd ocul la unisonă ă (m"otriva *ru"ului lui 7a mud.

H La dracuEK stri* >ickin* (n rece"tor. Paul) nu mai audă nimicK 6 "rea mult z*omotK

7ai mul i dintre oamenii lui 7a mud se "r bu$ir ) (nainte de aţ ă ă i a"ucat s ri"osteze. 7a mud (nsu$i nu "utea desc ide ocul)ă

deoarece oamenii lui (i st teau (n cale. Le cu semnă ă su"ravie uitorilor s se retra* . 3n vreme ce ace$tia treceau (nţ ă ă

u* "e l2n* el) desc ise ocul) aco"erindu!le retra*erea)ă ă (m"ro$c2ndu!i "e sirieni cu o ra al tras la nivelul "ie"tului.ă ă C2 iva dintre sirieni se "r bu$ir ) a"oi se ridicar iar: "urtau) seţ ă ă ă "are) veste anti*lon . 7a mud) (n sc imb) nu "urta a$a ceva.ţ 3ncas mai multe *loan e) a"oi se (m"letici (n direc ia s lii deă ţ ţ ă rece" ii. 5e (ndat ce 7a mud le (ntoarse s"atele) sirieniiţ ă

(ncetar ocul $i "ornir (nainte.ă ăC2nd) (n s 2r$it) se a$ternu lini$tea) Dood reveni la tele on.H Farner) las Centrul de Comand K Ad "oste$te!te imediată ă ă

?urzii vor a#un*e acolo dintr!o cli" (ntr!alta.ăNu "rimi nici un r s"uns.ăH Farner) ascunde!teK stri* Dood. Farner) m auziIă ăH Te aud) veni r s"unsul. 5ar "oate reu$esc s ac cevaMă ăH Nu "o i ace nimicK re"lic Dood. Ad "oste$te!te imediatKţ ă ăDood urm ri "e monitor cum cinci dintre kurzi " trunser (nă ă ă

sala de rece" ie) urma i de liderul lor) (n mod evident r nit. Doodţ ţ ă t cu. 5ac >ickin* reu$ise cumva s se ascund ) vocea saă ă ă ă r sun2nd (n tele on ar i "utut s !i tr deze "rezen a. A$eză ă ă ţ ă

deo"arte rece"torul tele onului $i continu s "riveasc ecranul.ă ă ă3n tim" ce a$te"ta) auzi (m"u$c turi) c iar (n dre"tul (nc "eriiă ă (n care se a la. zu cum cineva (nainta "e coridor) (ntoarseă

35"



ca"ul e-act c2nd cel ce usese la un "as de a!l e-ecuta alunec ă "e "ardoseala de marmur "rin dre"tul u$ii) lun*it "e s"ate $iă zv2rcolindu!se ca un vierme. Se (ntoarse "e!o "arte) c ircindu!se. 3n "ie"t i se desc ideau trei * uri (ns2n*erate. ' su larea i seă ă acceler ) a"oi (ncet brusc. C i"ul sc imonosit nu se rela-ă ă ă

deloc c2nd ($i d du su letul.ă

Dood sim i c !i vine r u.ţ ă ă< cli" mai t2rziu) unul dintre sirieni ($i cu a"ari ia (n dre"tulă ă ţ

cadavrului. 6ra un b rbat masiv) (nalt de "este un metruă nou zeci) "urt2nd o barb nea*r $i deas $i ună ă ă ă *aff ie' alb.'evolverul Parabellum de / mm "e care!l "urta la centur mai ă

ume*a (nc ) iar (n "ie"tul vestei kaki "e care o "urta se vedeauă dou * uri de *lon . Se o"ri (n "ra*ul u$ii) um"l2nd!o cu totul cuă ă ţ silueta sa uria$ .ă

H Tu e$ti DoodI (ntreb el (ntr!o en*lez st2lcit .ă ă ăocea lui *roas " rea a veni din ad2ncul unei *rote.ă ă

H 5a) (ncuviin acesta.ţă> rbatul lovi cu "iciorul (n revolverul celui c zut) care "atină ă ă

"e stratul de s2n*e care aco"erea "ardoseala) (n direc ia lui ţ Dood.

H P streaz asta) (i ceru el americanului) (n tim" ce ($iă ă aco"erea "artea de #os a e ei cuţ *affi e'2 ul. 5ac va i nevoie)ă

olose$te!o.Dood ridic arma.ăH Cine sunte iIţH 7istaEaravim) re"lic cel lalt. ' m2i aici.ă ă ăH reau s vin cu voi) s"use Dood.ă

ria$ul cl tin din ca".ă ăH 7i s!a s"us c domnul Derbert se va ocu"a el (nsu$i deă

mine dac " e$ti ceva.ă ăţLu din buzunar un (nc rc tor "lin $i!l (nlocui "e cel dină ă ă Parabellum) care se *olise.H Cum r m2ne cu ceilal iIă ţH ' m2i aici $i caut (nre*istr rile) (i s"use uria$ul. 5ac leă ă ă ă

* se$ti) adun !le $i ia!le cu tine.ă ăH 6!n ordine) (ncuviin Dood. 5ar ambasadorul $i cole*iiţă

meiMH Ne ocu" m $i de ei) a"oi m (ntorc s te iau) r s"unseă ă ă ă

cel lalt) du" care (i (ntoarse s"atele $i "orni (na"oi "e coridor.ă ăn sc imb de ocuri se cu auzit dins"re celelalte " r i aleă ă ţ "alatului. Ari"a aceasta) cu e-ce" ia z*omotului "a$ilor *rei aiţ

35



uria$ului) era (nv luit de o lini$te care nu "revestea nimic bun.ă ăDood ($i (ndre"t din nou aten ia s"re monitoare. 3% urm ri "eă ţ ă

uria$ul care se al turase celorlal i camarazi ai s i. Cei dină ţ ă 7istaEaravim erau a*en i israelieni ai Serviciului Secret careţ o"erau (n clandestinitate) asum2ndu!$i identitatea unor arabi.

Derbert colabora (ndea"roa"e cu armata israelian $i) du" toateă ă

"robabilit ile) a"elase la ace$tia "entru a ob ine a#utor.ăţ ţ 7en inerea identit ilor clandestine era "robabil motivul "entruţ ăţ care a*entul (i ceruse lui Dood s caute (nre*istr rile: nu trebuiaă ă s r m2n (n urm nici o (nre*istrare "e "elicul a c i"ului s u.ă ă ă ă ă ă

Cei cinci a*en i erau (n$ira i de!o "arte $i de cealalt a intr riiţ ţ ă ă (n sala de rece" ii. Se des" r iser (n dou *ru"uri $i i-au cevaţ ă ţ ă ă "e "ere ii (nc "erii. Dood b nui c era vorba de e-"lozibil C!4. Seţ ă ă ă

oloseau de (nc rc turile de e-"lozibil "lastic "entru a distra*eă ă aten ia kurzilor) desc iz2ndu!$i totodat o cale de intrare) "rinţ ă care s "oat desc ide ocul.ă ă

3nre*istr rile nu constituiau sin*ura dovad a "rezen ei (nă ă ţ "alat a comandoului 7istaEaravim. Ji kurzii (i v zuser $i) dină ă acest motiv) trebuiau s "iar . Pentru a i si*uri de acest lucru)ă ă israelienii aveau s ciuruiasc (nc "erea) (nainte de a intra. 6raă ă ă "rocedura obi$nuit a israelienilor. neori) cei buni erauă sacri ica i o dat cu cei r i) "entru binele unei cauze nobile.ţ ă ă

Dood) (n sc imb) "re era alt el de metode. 'idic rece"torul.ăH Farner) $o"ti el. 5ac m auzi) r m2i ascuns. 7i!e teamă ă ă ă c in ernul e "e cale de a seMă

< cli" mai t2rziu) in ernul se dezl n ui (ntr!adev r. Oidurile deă ă ţ ă alabastru e-"lodar de ambele " r i ale u$ii) iar israelieniiă ă ţ masca i luar "ozi ie (n dre"tul desc iz turilor. 3n tim" ce kurziiţ ă ţ ă desc ideau ocul asu"ra lor) armele israeliene) mult maie iciente) r s"unser (ntr!un sin*ur *las aduc tor de moarte.ă ă ă

35-



52

!ar i, ora 1(:43,ţ 5alea e/aa, Li an

3m"ro$cat de "loaia de s2n*e) P il ?atzen (nce"u s urleă blesteme la adresa kurzilor. it2nd de durerea s 2$ietoare dincoaste) (ncerc s urce "anta c tre mar*inea drumului de ar .ă ă ă ţ ă

+ala ($i "use deo"arte armele $i!l a"uc cu ambele m2ini "eă

?atzen de talie) tr *2ndu!l (na"oi.ăH A$tea"t K stri* el. A$tea"t K Ceva nu e (n re*ul .ă ă ă ă?atzen ($i rezem runtea de " m2ntul uscat $i (nce"u să ă ă

izbeasc cu "umnii (n r2n .ă ţă ăH Au ucis!oK Au (m"u$cat!o r nici o remu$careKă ăH Nu cred) cl tin din ca" +ala . Ssst. 7i se "are c am auzit!ă ă ă

o.?atzen t cu. Auzi uruitul motorului ur*onetei care demara.ă

A"oi auzi un sc2ncet) venind de dincolo de muc ia "antei.H 7aiy 'oseI se mir ?atzen cu *las tare.ăNu se mai auzea dec2t sc2ncetul slab al etei. ?atzen (ntoarse

ca"ul c tre +ala .ăH 5ac e (n via ) (nseamn c s!a (nt2m"lat ceva cu individulă ţă ă ă

care urma s!o (m"u$te.H 6-act) (ncuviin +ala ) lu2ndu!$i armele. Se "are c amţă ă

v zut s2n*ele lui.ăH 5ar cum se "oate una ca astaI (ntreb ?atzen. Nu!mi dauă

seama cum ar i "utut evada oricare alt "rizonier. Pu urile erauţ (nc ise cu *ratii de ier.

H N!a evadat nimeni) s"use +ala . Alt el am i auzit stri* te $iă v2nzoleal . 5im"otriv ) nimeni nu se mi$c .ă ă ă

Privi c tre sud) cli"ind des.ăH 5ac cel (m"u$cat a ost kurd) (nseamn c a ost dobor2tă ă ă

de un ranctiror. Am (nc is radioul (n urm cu o or . Ar i ost ună ă r *az (ndea#uns de lun* "entru a se lua o decizie ra"id deă ă de"lasare $i des $urare ur*ent a or elor.ă ă ţ6c i"a de interven ie) ($i zise ?atzen) urm rind "rivirea luiţ ă +ala .

3 0



3nainte ca P il ?atzen s i a"ucat s scruteze coroaneleă ă co"acilor (n c utarea vreunui semn al "rezen ei membriloră ţ ec i"ei de interven ie) de sus se auzi o voce. Cineva stri*a (nţ en*lez ) amenin 2nd c va ucide trei ostatici.ă ţ ă

H Nu ni se adreseaz nou ) s"use +ala . Cineva l!a oc it de laă ă

distan "e uci*a$. Cu el vorbe$te.ţă

H 5ac !i a$a) C'C!ul "oate de"ista localizarea oricui s!ară ascunde (n " dure) observ ?atzen.ă ă

H Nu "utem s lu m ur*oneta cu asalt) s"use +ala . Se "areă ă c terori$tii i!au sc imbat locul.ă

rc "2n (n dre"tul lui ?atzen $i!i (ntinse una dintre arme)ă ă ad u*ind:ă

H ' m2i aici. 3ncerc s !i * sesc $i s !i avertizez.ă ă ă ă3nainte (ns ca +ala s !$i "oat continua ascensiunea)ă ă ă

dins"re sud!est se auzi o bubuitur (n undat ) urmat de ună ă ă $uierat. ?atzen ridic "rivirea) la tim" "entru a sur"rindeă traiectoria unui "roiectil mic $i ne*ru ce se (ndre"t s"re *uraă "e$terii. La scurt vreme) u urmat de altul) a"oi de un al treilea.ă 6-"lodar (ntr!o succesiune ra"id ) declan$2nd r s"2ndirea unoră ă ă nori de um de culoare ar mie.ă

H Neo os*enK e-clam ?atzen.ăH CumI (ntreb +ala .ăH 6 un nou ti" de *az "aralizant) e-"lic ?atzen. Provoacă ă

e ecte similare astmului cu o durat de a"ro-imativ cinci minute.ă 6c i"a de interven ie e sin*ura unitate care are a$a ceva (nţ dotare.

Norii de *az se e-tinseser ) asemenea unei "erdele de vat . 3nă ă c2teva cli"e) sus"ensia lic id se eva"or ) iar va"orii seă ă "reci"itar ) e-tinz2ndu!se c tre mar*inea "antei. Cei doi oă ă v zur "e 7ary 'ose cl tin2ndu!se) a"oi c z2nd) cu torsulă ă ă ă at2rn2nd de cealalt "arte a muc iei r2"ei. ' mase nemi$cat )ă ă ă *2 2ind) ne"ut2nd s res"ire.ă

H ino) rosti ?atzen. Norul ($i va sc imba culoarea (n alb $i vadeveni ino ensiv (n a"ro-imativ dou minute. S!ar "utea să ă reu$im s !i salv m "e ceilal i (nainte ca terori$tii s !$i revin .ă ă ţ ă ă

H Nu) (l contrazise +ala . Tu r m2i aici. Coastele tale ru"te ne!ăar (ncetiniM

H Pe naibaK (l (ntreru"se ?atzen. < s am *ri# de 7ary 'ose.ă ă

rc $i eu.+ala (ncuviin $i (nce"u s se t2rasc (n susul "antei. itezaţă ă ă $i de-teritatea cu care urca (l sur"rinser "e ?atzen. Neav2ndă

3 1



ocazia s lucreze "rea mult tim" (n aer liber (n ultima vreme)ă uitase a*ilitatea cu care un localnic se "utea mi$ca "e terenuls u de ba$tin .ă ă

3ntinz2ndu!$i "iciorul de "e "artea "e care avea coasta ru"t ) ă ?atzen (ncerc ) "e c2t "osibil) s se ca ere. 3$i "use arma laă ă ţ

centur $i (nce"u s se t2rasc (ns"re v2r ul "antei. 5in c2nd (nă ă ă

c2nd arunca "riviri (n #os) c tre sud $i c tre muc ia drumului.ă ă 5e$i nu era amiliarizat (n domeniu) nu!i sc "ase a*erimea cuă care ec i"a de interven ie atacase) r nici un avertisment.ţ ă ă 5ac neo os*enul le o erea un r *az de ac iune de cinci minute)ă ă ţ era convins c membrii ec i"ei aveau s a#un* aici (n mai "u ină ă ă ţ de cinci minute $i totul avea s se s 2r$easc cu bine.ă ă

3n tim" ce scruta orizontul c tre sud) auzi "a$i deasu"ra) "eă drumul de ar . 'idic "rivirea. +ala (nc nu a#unsese (n v2r ) iarţ ă ă ă norul de *az ($i " stra culoarea maronie) (nc nociv. Nu vedeaă ă drumul) dar z ri mar*inile norului (nv2rte#indu!se) semn c (nă ă interiorul s u se mi$ca cineva. %mediat du" aceea) un b rbat ($iă ă ă

cu a"ari ia l2n* 7ary 'ose. Purta masc de *aze $i o uni ormă ţ ă ă ă (n culori de camu la#. 3n*enunc e (n dre"tul etei $i o "rinse deumeri) ridic2nd!o cu b *are de seam de "e buza r2"ei. A"oi oă ă arunc "e um r ca "e un sac $i dis" ru din nou (n interiorulă ă ă norului o"ac.

+ala "arcurse din c2teva salturi ultimii metri ai "antei.<"rindu!se la limita clar de init a norului to-ic) +ala se (ntoarseă c tre ?atzen. %sraelianul z2mbi entuziast) c2nd semnulă ă victoriei) du" care "orni (n u* (n direc ia "e$terii.ă ă ţ

Nu mai avea nici un rost s !$i continue ascensiunea. Sim indă ţ cum durerea (l "araliza de la br2u $i "2n !n ma-ilare) se o"riă

(ntins "e burt "e un "etic de iarb . ' su l ad2nc) olosindă ă ă ă te nica >udd a (nv at la cursurile de "rim a#utor) um l2ndu!$iăţ ă "2ntecele) nu cavitatea toracic ) "entru a mic$ora durereaă cauzat de mi$c rile inutile.ă ă

St tea (ntins) ascult2nd ritmul re*ulat al "a$ilor ce r sunau (nă ă surdin "e drumul de ar ) c2nd tres ri) la auzul unei (m"u$c turiă ţ ă ă ă nea$te"tate. Av2nd (n vedere ecoul "e care (l st2rni) ocul dearm " ruse a veni din ad2ncul "e$terii.ă ă

Tr *2ndu!$i "almele $i un *enunc i sub cor") ?atzen se lu"tă ă cu sine "entru a "orni din nou anevoioasa ascensiune c tre ă

v2r ul "antei.

3 2



53

!ar i, ora 1 (:4(,ţ %amasc, Siria

7a mud st tea rezemat cu ambele m2ini de o mas a lată ă ă al turi deă ma'mal, c2nd "eretele s lii de rece" ie e-"lod . Ar iă ţ ă vrut s "artici"e $i el la a" rarea micului bastion "e care (lă ă cuceriser ) dar nu mai avea "utere. Nu usese (n stare nici m cară ă

s cerceteze (nc "erea) (n c utarea unor "osibili su"ravie uitoriă ă ă ţ ai e-"loziei sinuci*a$e declan$ate de omul lor) Saber 7o seni.Sl bit de r nile de *lon din "icior $i din $oldul st2n*) 7a mudă ă ţ

u aruncat la " m2nt de su lul e-"loziei. 5e$i in irmitatea (lă st2n#enea) reu$i s evite evantaiele de *loan e care secerară ţ ă

(nc "erea) mai (nt2i la nivelul "ie"tului) a"oi (nc o dat ) laă ă ă nivelul *enunc ilor. Ceilal i kurzi nu ur la el de noroco$i.ţ ă <cu"aser "ozi ii la ad "ostul otoliilor $i coloanelor din centrulă ţ ă

(nc "erii) "re* tindu!se "entru a (nt2m"ina un atac. 'a aleleă ă "ornite din "uternicele carabine de asalt ,1 de abrica ie ţ turceasc (i culcar la " m2nt) r mil .ă ă ă ă ă ă

O c2nd (ntr!o rin ) cu obrazul li"it de *resia rece) 7a mudă ă ascult cu aten ie) (n vreme ce ecourile (m"u$c turilor seă ţ ă stinser ) o dat cu oamenii s i. ltima salv nu (l atinsese. 3$iă ă ă ă

(ntredesc ise oc ii. Privi (n lun*ul "ardoselii aco"erite cu a$c iide cristal s r2mat $i "res rat cu cadavre. C2te un c i" ($i cuă ă ă ă a"ari ia (n s" rturile desc ise de e-"lozie. > rba ii ($iţ ă ă ţ aco"eriser "artea de #os a e elor cuă ţ *affi e'2urile. 7a mudb nuise de la bun (nce"ut c ace$tia nu ceau "arte din *ardaă ă ă de elit a "re$edintelui. Acum era si*ur de asta. Atacatorii nuă voiau s ie identi ica i. Pe de alt "arte) * rzile "re$edintelui nuă ţ ă ă tr *eau "entru a ucide. +oloseau mai de*rab *aze "aralizanteă ă "entru a!$i ca"tura adversarii) ast el (nc2t s !i "oat tortura maiă ă t2rziu. Pre$edintele sirian voia s cunoasc tot ce se "uteaă ă des"re "osibilele cons"ira ii) iar mor ii nu "uteau i intero*a i. 3nţ ţ ţ s 2r$it) oamenii ace$tia desc iseser ocul orbe$te (ntr!oă (nc "ere ce ad "ostea s 2ntulă ă ma'mal. Nici un musulman n!ar i

(ndr znit s comit un asemenea sacrile*iu.ă ă ă3 3



Nu) oamenii ace$tia nu erau sirieni. 7a mud (i b nuia a i dină tru"ele 7istaEaravim) israelieni care se travesteau (n arabi.

'evolverul lui 7a mud c zuse al turi) (n umbr . 3l lu ) erindu!ă ă ă ăse s ac z*omot. 3nc "utea contribui la trans ormarea eluluiă ă ă ţ lor (n realitate. 5e*etele i se (ncle$tar "e "atul revolverului) iară

ar t torul c ut tr *aciul. 3n cl dire r m seser $i al i kurziă ă ă ă ă ă ă ă ă ţ

sirieni) care continuau s lu"te. 6ra de datoria sa s mear*ă ă ă "2n la ca" t.ă ă

> rba ii masca i se uri$ar (n (nc "ere. nul dintre ei r maseă ţ ţ ă ă ă (n urm ) de "az "e coridor) (n tim" ce restul se r s"2ndir (nă ă ă ă sala de rece" ii. 5oi dintre ei avansar de!a lun*ul "ereteluiţ ă nordic) al i doi "ornir "e l2n* "eretele sudic. Scrutauţ ă ă

(ntunericul) a"ro"iindu!se de el) veri ic2nd iecare cadavru (nt2lnit (n cale. P reau a c uta ceva sau "e cineva.ă ă

Cantitatea mare de s2n*e "e care o "ierduse (l ame ea "e ţ 7a mud9 lu"ta din r s"uteri "entru a!$i " stra cuno$tin a.ă ă ţ %sraelienii se a lau acum la vreo $a"te metri distan de el. Ceiţă doi care (naintau "e latura sudic a (nc "erii se (ndre"tau s"reă ă alcovul a lat (n ca" tul o"us al acesteia. Cei de "e latura nordică ă trecur "rin dre"tul unor cana"ele tradi ionale otomane.ă ţ 5ivanele aveau ta"i eria s 2$iat de salvele trase (n (nc "ere.ţ ă ă 5e!o "arte $i de cealalt a divanelor se (n l au doi cedri "itici)ă ă ţ crescu i (n *lastre de ceramic . Trunc iurile miniaturale useserţ ă ă des"icate de *loan e.ţ

5eodat ) ceva se mi$c (n s"atele arbustului mai (nde" rtat.ă ă ăH Aten ieK r sun o voce (n sirian .ţ ă ă ă,lasul u aco"erit de z*omotul (m"u$c turilor "ornite dină

"istolul lui 7a mud) care desc isese ocul asu"ra celor doiisraelieni. Trase dou *loan e (n "iciorul celui care se a la maiă ţ a"roa"e) a"oi (nc unul (n $oldul celui de!a doilea) care seă "r bu$i. 3ns ) atunci c2nd 7a mud se r suci "entru a!$i (ndre"taă ă ă tirul s"re cei doi a la i (n "artea cealalt a s lii) o siluetţ ă ă ă

(ntunecat se "r v li asu"ra sa. < m2n "uternic (i intui laă ă ă ă ă ţ "odea m2na (n care inea revolverul $i un "umn (l izbi (n ma-ilar.ţ

H 3na"oiK stri* o alt voce.ă ăSilueta (ntunecat se (nde" rt dintr!un salt. 7a mud v zuă ă ă ă

evile a dou arme (ndre"t2ndu!se s"re el $i) o cli" mai t2rziu) oţ ă ă "loaie de *loan e de / mm (i s 2$ie tru"ul c zut. 3$i (nc ise oc ii)ţ ă

(n vreme ce "roiectilele (i str "un*eau um rul dre"t) s"inarea)ă ă *2tul) ma-ilarul $i $oldul. Nu sim i deloc durerea. C2nd z*omotulţ (m"u$c turilor se stinse) orice senza ie (ncet . 7a mud nu maiă ţ ă

3 4



era (n stare s se mi$te) s res"ire sau m car s desc id oc ii.ă ă ă ă ăAlla ) am dat *re$) ($i zise el) co"le$it de triste e. 5arţ

con$tiin a l sa loc uit rii) iar e$ecul) la el ca $i succesul) nu maiţ ă ă avu nici o im"ortan .ţă

3 5



54

!ar i, ora 1(:(1,ţ %amasc, Siria

Farner >ickin* se ridic (n "icioare. 3$i ridic m2inile) unaă ă dintre ele iind (ns2n*erat (n urma loviturii "e care o a"licaseă kurdului (n ma-ilarul s u "roeminent.ă

H Sunt de "artea voastr ) rosti >ickin* (n sirian 7ă ă ă

(n ele*e iIţ ţn individ scund) cu runtea (nalt br zdat de o cicatrice) ($iă ă ă a$ez "u$ca la subsuoar $i se a"ro"ie de >ickin*. 3i cu semnă ă ă tovar $ului s u) un b rbat cu o statur de uria$) s vad deă ă ă ă ă ă ceilal i doi. >ickin* ($i (ntoarse "rivirea s"re "artea drea"t aţ ă

(nc "erii) unde uria$ul tocmai (l ridica) r vreun e ort a"arent)ă ă ă "e unul dintre cei doi r ni i) cel (m"u$cat (n "icior. 3l a$ez de!aă ţ ă curmezi$ul "este um r) a"oi se a"lec $i (l ridic "e cel de!ală ă ă doilea.

H Sunt american) iar ace$tia sunt cole*ii mei) continu ă >ickin*) ar t2nd din ca" s"re * ivecele cu cedri (n s"atele c roraă ă

($i * siser ad "ost Daveles $i Nasr.ă ă ăCei doi se ridicar (n "icioare. Cel r mas de "az "e coridor seă ă ă

(ntoarse $i le stri* celor din sala de rece" ii:ă ţH ine cinevaKCel scund ($i (ndre"t "rivirea s"re uria$ $i (l (ntreb :ă ăH Te descurciI

ria$ul (ncuviin ) (n tim" ce ec ilibra "ovara celui de!al doileaţă r nit "e um rul dre"t. A"oi ($i a"uc arma ast el (nc2t să ă ă ă inteasc dre"t (nainte) "rintre "icioarele unuia dintre cei doiţ ă

r ni i.ă ţCel scund ($i (ntoarse din nou ca"ul s"re >ickin*.H ino cu noi.H Cine sunte iI (ntreb Daveles.ţ ăAmbasadorul cu un "as (nainte) nesi*ur. 3i amintea luiă

>ickin* de victima unui accident de circula ie) care) de$i (n stareţ de $oc) insista c se simte bine.ăH Am ost trimi$i s v lu m) s"use cel scund. eni i cu noiă ă ă ţ

3



acum sau va trebui s r m2ne i aici.ă ă ţH 'e"rezentan ii 'usiei $i ai Ga"oniei se a l $i ei aici) s"useţ ă

Daveles. Sunt (n alcovulMH Numai voi) i!o retez cel scund.ăSe (ntoarse c tre u$ $i!i cu semn celui r mas de "az .ă ă ă ă ă

Acesta (ncuviin din ca" $i "orni "e coridorul care se desc ideaţă

s"re st2n*a. A"oi se adres din nou americanilor:ăH AcumK>ickin* (l a"uc de bra "e ambasador.ă ţH S mer*em. a trebui s l s m restul (n *ri#a * rziiă ă ă ă ă

"alatului.H Nu) se (nc " 2n Daveles. ' m2n $i eu aici) cu ceilal i.ă ăţ ă ă ţH 5omnule ambasador) lu"tele continu . ăH ' m2n) insist acesta.ă ă>ickin* ($i d du seama c nu avea nici un rost s se certe.ă ă ăH 6!n re*ul ) acce"t el. Ne revedem mai t2rziu) laă ă

ambasad .ăDaveles se (ntoarse $i) cu "a$i cl tina i) de automat) seă ţ

(ndre"t s"re alcovul (ntunecat destinat s serveasc $i dre"tă ă ă bar) al tur2ndu!se celorlal i) care ($i c utaser ad "ost (nă ţ ă ă ă "enumbra ocrotitoare.

ria$ul "orni c tre u$ ) urmat de tovar $ul s u cel scund.ă ă ă ăH S!a urnit din loc locomotiva) rosti Nasr) trec2nd "rin dre"tul

lui >ickin*.>ickin* (ncuviin $i (l urm .ţă ăCel care dis" ruse "e coridorul din st2n*a reveni) (nso it deă ţ

Paul Dood. Dood (i (ntinse celui scund un teanc de videocasete)a"oi *ru"ul "orni (nainte) "e culoar. 5oi dintre b rba ii masca iă ţ ţ desc ideau calea) iar uria$ul (nc eia "lutonul.

H nde sunt ambasadoriiI (ntreb Dood. Toat lumea eă ă tea r Iă ă>ickin* (ncuviin ) a"oi ($i "rivi alan*ele (ns2n*erate. Nu maiţă e-"ediase un "umn de cel "u in $ase ani.ţ

H A"roa"e toat lumea) rosti el) cu *2ndul la liderul kurd.ăH Ce vrei s s"ui cu astaIăH ?urzii sunt mor i cu to ii) iar ambasadorul Daveles e ni elţ ţ ţ

$ocat) r s"unse >ickin*. Cu toate acestea) a ot r2t s r m2n .ă ă ă ă ă 6scorta noastr a "recizat oarte clar "e cine avea misiunea să ă

"rote#eze.H Numai "e!ai no$tri) s"use Dood.H 6-act.

3 "



H Cu si*uran ) >ob Derbert a cut destule "romisiuni "entruţă ă a ob ine aceast avoare.ţ ă

H 3n mod si*ur) (ncuviin >ickin*. 6i bine) din "unct deţă vedere di"lomatic) ot r2rea ambasadorului a ost c2t se "oateă de (n elea"t . S!ar dezl n ui o adev rat urtun (n o"iniaţ ă ă ţ ă ă ă

"ublic interna ional ) dac o (ncercare de salvare i!ar avorizaă ţ ă ă

e-clusiv "e americani. 7 (ndoiesc c #a"onezilor sau ru$ilor le!ară ă " sa c2t ne*ru sub un* ie de un di"lomat american.ă

H ,re$e$ti) (l contrazise Dood. Cred c le!ar " sa $i (nc oarteă ă ă mult.

,ru"ul continu s (nainteze "e culoar) "2n c2nd (nt2lnir oă ă ă ă u$ aurit . 6ra (ncuiat . Cel a lat (n runte trase un *lon (nă ă ă ţ

(ncuietoare) a"oi o desc ise cu o lovitur de "icior. %ntrar ) unulă ă dintre israelieni (nc ise u$a) iar cel a lat (n runte a"rinse olantern . Traversar (n *rab o uria$ sal de bal. C iar $i (nă ă ă ă ă semi(ntunericul ce (nv luia (nc "erea) >ickin* sim i "ovaraă ă ţ istoriei) care a" sa asu"ra dra"eriilor *rele) aurii.ă

5incolo de u$ se auzi deodat z*omot de "a$i. Cei trei a*en iă ă ţ 7istaEaravim (ncremenir ) cu armele (ndre"tate s"re culoar.ă Lanterna u stins ) iar scundul se uri$ (na"oi) c tre u$a aurit .ă ă ă ă

H Continua i dre"t (nainte $i a$te"ta i!ne l2n* buc t rie) leţ ţ ă ă ă $o"ti uria$ul lui Dood) Nasr $i >ickin*.

Se su"user . 5in mers) Dood arunc o "rivire (n urm .ă ă ă 7 run elul "2ndi "rin *aura ce se c scase (n (ncuietoare. Nimeniă ţ ă nu intr ) iar cei doi b rba i masca i i se al turar .ă ă ţ ţ ă ă

Cel scund le s"use celorlal i c2teva cuvinte (n sirian .ţ ăH ,arda "reziden ial ) (i traduse >ickin* lui Dood) (n tim" ceţ ă

str b teau (n u* buc t ria enorm .ă ă ă ă ă ăH A$adar) totul n!a ost dec2t o re"rezenta ie de kabuki) a$aţ

cum a "rezis ambasadorul Daveles) remarc Nasr. Pre$edintele aă (n* duit ca sosia sa $i ambasadorii str ini s ie e-"u$i atacului)ă ă ă l s2ndu!i doar (n *ri#a * rzii "alatuluiMă ă

H M Ai c rei membri sunt la el ca $i "aznicii din b nci sau dină ă muzee) "e la noi) continu >ickin* ra ionamentul. Sunt antrena iă ţ ţ "entru a ri"osta unor atacuri izolate) dar au consemnul ca) (ncazul unui atac masiv) s c eme (nt riri.ă ă

H 6-act) (l a"roba Nasr. 5e (ndat ce "re$edintele aă considerat c or ele kurde se a lau) (n mare ma#oritate) (nă ţ

interiorul "alatului $i!a trimis or ele de elit ) "rinz2ndu!i (nţ ă ca"can .ăH Pre$edintele sirian a olosit dintotdeauna alte na iuni dre"tţ

3



tam"on a de inamicii s i declara i) s"use >ickin*. Se olose$teţă ă ţ de Liban "entru a lansa atacuri teroriste (m"otriva %sraelului) de,recia "entru a!i ine la res"ect "e turci $i a#ut %ranul "entru caţ ă acesta s creeze tulbur ri "retutindeni (n lume. Ar i trebuit s neă ă ă a$te"t m ca el s "rocedeze la el $i (n cazul oamenilor.ă ă

O*omotul (m"u$c turilor s"ori (n intensitate. Dood ($i ima*ină ă

alan*e de solda i (narma i "2n (n din i str b t2nd coridoarele $iţ ţ ă ţ ă ă dobor2nd "e oricine le st tea (n cale. 5e$i unii kurzi r ni i aveauă ă ţ s ie ca"tura i) nu!$i "utea (nc i"ui c vreunul dintre ace$tiaă ţ ă avea s consimt s se "redea. Cei mai mul i vor "re eraă ă ă ţ moartea (ncarcer rii.ă

Se o"rir (n a a unei alte u$i. Liderul cel scund le ceruă ţ celorlal i s a$te"te. Scoase din buzunar un baton sub ire de C!4)ţ ă ţ dotat cu un detonator "ro*ramabil) desc ise u$a $i ie$i. Ace$tioameni nu se num rau "rintre cei mai amabili "e care!i useseă dat lui >ickin* s (i cunoasc ) dar un lucru era si*ur: erau e-tremă ă de bine "re* ti i.ă ţ

H Crezi c ambasadorul e (n si*uran I (ntreb Dood.ă ţă ăH 6 *reu de s"us) recunoscu Nasr. 3n orice caz) "re$edintele

sirian nu va avea dec2t de c2$ti*at) orice s!ar (nt2m"la. 5ac ă Daveles va i ucis) va da vina "e kurzi) iar Statele nite le vorre uza acestora orice s"ri#in "e viitor. 5ac va su"ravie ui)ă ţ membrii * rzii de elit vor deveni ni$te eroi) iar "re$edintele seă ă "oate a$te"ta la concesii din "artea Statelor nite.

7 run elul reveni $i le cu semn celorlal i s (nainteze.ă ţ ă ţ ă Traversar o *arderob (nc " toare) din care se desc idea o u$ă ă ă ă ă ce d dea (ntr!o *r din . ,ardul ce o (m"re#muia era din "iatr $iă ă ă ă avea cam trei metri (n l ime. < "oart din ier or#at se desc ideaă ţ ă "e latura sudic . Pornir (ntr!acolo) de!a lun*ul unei alei "ietruiteă ă ce era m r*init de un *ard viu tuns cu *ri# . La ca" tul aleii)ă ă ă ă m run elul le cu semn s se o"reasc . A$te"tar la vreo zeceă ţ ă ă ă ă metri de "oart . C2teva cli"e mai t2rziu) (nc iz toarea "or iiă ă ţ e-"lod . 3n "oart $i (n *ard se c sca acum o s" rtur lar* .ă ă ă ă ă ă A"roa"e imediat) un camion cu "relat din "2nz de cort o"ri (nă ă dre"tul s" rturii. Scundul o lu la u* (nainte.ă ă ă

Strada era "ustie. Pietonii dis" ruser ) alun*a i de "oli ie sauă ă ţ ţ "oate de z*omotul lu"telor. Li"seau $i ec i"ele "osturilor de $tiri)care nu ilmau nimic r a"robarea *uvernului. 5e$i) *2ndindu!ă ă

se mai bine) >ickin* ($i s"use c era "osibil ca *uvernul s !$i iă ă trimis a*en ii la a a locului) travesti i (n re"orteri. Acesta eraţ ţ ţ "oate motivul "entru care salvatorii lor cuser un asemeneaă ă

3 -



ocol. Nu voiau s ie oto*ra ia i.ă ţ7 run elul trase deo"arte "relata $i le cu semn celor a la iă ţ ă ţ

dincolo de "oart s se a"ro"ie.ă ăA#un*2nd (n a"ro"ierea camionului) ur izbi i de un mirosă ţ

"uternic de "e$te. Nu era (ns un motiv (ndea#uns de seriosă

"entru a!i (m"iedica s urce (n camion. Dood) >ickin* $i Nasră

suir "rimii) a#ut2ndu!l a"oi "e uria$ s !$i urce cole*ii r ni i. A"oiă ă ă ţ a" rur $i ceilal i. Cei doi r ni i ur (ntin$i "e saci *oi din "2nz )ă ă ţ ă ţ ă ă iar ceilal i se a$ezar "e butoaiele unsuroase (n$irate (n camion.ţ ă 5u" mai "u in de un minut) camionul demar ) (ndre"t2ndu!seă ţ ă s"re sud!vest. Cotind la st2n*a) $o erul acceler (n tim" ceă treceau "rin dre"tul Arcului 'oman) vec i de $ais"rezece secole$i "e l2n* >iserica S intei +ecioare.ă

Nasr arunc o "rivire (n a ar ) ridic2nd un col al "relatei.ă ă ţH 6-act cum m a$te"tam) morm i el.ă ăH Ce anumeI (ntreb Dood.ăNasr l s "relata $i se a"lec s"re Dood.ă ă ăH Am evitat Cartierul 6vreiesc) $o"ti el.H Nu (n ele*) s"use Dood. Ce (nseamn astaIţ ăNasr se a"lec la urec ea lui Dood $i e-"lic :ă ăH 3nseamn c suntem (n mod si*ur (n m2inile unor a*en iă ă ţ

7istaEaravim. 6i n!ar ac iona niciodat (n acea zon a ora$ului.ţ ă ă 5ac ar i desco"eri i) re"resaliile (m"otriva "o"ula iei evreie$tiă ţ ţ ar i deosebit de severe.

>ickin* se a"lec $i el c tre Dood.ă ăH Pun "ariu c !n butoaiele astea nu se a l doar "e$te. Suntă ă

convins c (n camion se a l destule arme "entru a "urta un mică ă r zboi.ă

Camionul (ncetini) str b t2nd str du e (ntortoc eate $iă ă ă ţ (n*uste. Case (nalte $i albe str #uiau drumul) la intervaleă nere*ulate $i (n un* iuri de"arte de a i dre"te) iar varul de "e"ere ii acestora era scoro#it de ar$i a soarelui. 'u ele at2rnate laţ ţ uscat "e s orile (ntinse (ntre cl diri se recau de "relataă camionului) (n vreme ce bicicli$ti $i ma$ini nenum rate seă strecurau r *rab "e uli e) (ncetinind $i mai mult manevreleă ă ă ţ camionului.

3ntr!un t2rziu) camionul o"ri "e o alee (ntunecat ) r ie$ire.ă ă ă Cobor2r cu to ii $i se (ndre"tar s"re o u$ de lemn ce seă ţ ă ă

desc idea (n "artea st2n* a aleii. +ur (nt2m"ina i de două ă ţ ă emei) care (i a#utar s !i "oarte "e cei doi r ni i (ntr!oă ă ă ţ buc t rioar (ntunecoas . Aici) r ni ii ur (ntin$i "e ni$te " turiă ă ă ă ă ţ ă ă

3"0



aruncate (n "ri" "e "ardoseal . +emeile le scoaseră ă ă *affi e'2urile. Ji "antalonii $i se a"ucar s se (n*ri#easc de r nile lor.ă ă ă ă

H "utem a#uta cu cevaI (ntreb Dood.ă ăNu "rimi nici un r s"uns.ăH Nu le lua (n nume de r u ursuzenia) (i $o"ti Nasr.ă

H Nici nu!mi trece "rin minte a$a ceva) r s"unse Dood. Auă

altele "e ca" acum.H S!ar "urta la el c iar dac tovar $ii lor n!ar i ostă ă

(m"u$ca i) urm Nasr. Sunt de!a dre"tul "aranoici (n "rivin aţ ă ţ " str rii secretului identit ii lor.ă ă ăţ

H 6 de (n eles) e-"lic >ickin*. Comandourile 7istaEaravim s!ţ ăau in iltrat (n *ru" ri teroriste ca Damas sau Dezbolla . Au laă dis"ozi ie case cons"irative cum e asta "entru cazurile (n careţ trebuie s lucreze (n condi ii de ma-im si*uran . 5ac!ar iă ţ ă ţă v zu i aici) ar "utea "l ti cu via a $i ceea ce ar i c iar maiă ţ ă ţ *rav) (n o"inia lor ar com"romite si*uran a %sraelului. Cuţ si*uran ) n!au ost din cale!a ar de (nc2nta i c2nd li s!a cerutţă ă ţ s !$i " r seasc locurile "entru a salva un *ru" de americani.ă ă ă ă

3n tim" ce americanii st teau de vorb cu *las sc zut) $o erulă ă ă camionului $i cei trei b rba i masca i se ridicar . 3n tim" ceă ţ ţ ă m run elul vorbea la tele on) le (mbr i$ar "e cele dou emei)ă ţ ăţ ă ă lu2ndu!$i r mas!bun. A"oi " r sir (nc "erea (ntunecat $i)ă ă ă ă ă ă c2teva cli"e mai t2rziu) se auzi uruitul motorului camionuluicare ie$ea (n mar$arier de "e alee.

na dintre emei continu s "anseze r nile celor doi a*en i.ă ă ă ţ Cealalt se ridic $i se o"ri (n a a celor trei nou!veni i. Avea vreoă ă ţ ţ treizeci de ani $i era (nalt cam de un metru $aizeci $i cinci. P rulă ă castaniu (i era str2ns (ntr!un coc mic) iar s"rincenele *roase

ceau ca oc ii ei s "ar $i mai ne*ri dec2t erau. Avea o aă ă ă ţă rotund ) buze "line $i "ielea m slinie. Purta un $or " tat deă ă ţ ă s2n*e "este roc ia nea*r . ăH Cine dintre voi e DoodI (ntreb ea.ă

H 6u sunt) r s"unse acesta) ridic2nd un de*et. <amenii vo$triă vor sc "a cu bineIă

H Cred c da) s"use ea. Am trimis du" doctor. Cole*ul t uă ă ă are (ns dre"tate. Camarazii mei n!au ost (nc2nta i de această ţ ă misiune. %ar a"tul c doi dintre ei au ost r ni i nu ace dec2t să ă ţ ă com"lice situa ia. Absen a $i r nile lor vor i destul de *reu deţ ţ ă

e-"licat.H 3n ele*) rosti Dood.ţH a la i (n localul meu) urm emeia. A i ost adu$i aici subă ţ ă ţ

3"1



(n*enunc e l2n* unul dintre b rba i. 3i a$ez (ntre din i coadaă ă ţ ă ţ unei lin*uri de lemn) a"oi (i a" s "ie"tul cu ambele m2ini)ă ă "entru a!l (m"iedica s se zbat . C2nd ea (i cu un semn dină ă ă ca") doctorul cu o incizie "entru a e-tra*e *lon ul din "icior.ă ţ Cealalt emeie reveni) aduc2nd un "roso" $i un li* ean cu a"ă ă

$i se a"uc s $tear* s2n*ele.ă ă ă

> rbatul (nce"u s se zv2rcoleasc de durere.ă ă ăH 3ntotdeauna mi s!a " rut c "artea cea mai *rea aă ă

di"loma iei e atunci c2nd nu "o i s"une $i nu "o i ace nimic) (iţ ţ ţ $o"ti >ickin* lui Dood.

Acesta cl tin din ca".ă ăH Nu asta!i "artea cea mai *rea) (l contrazise el) tot (n $oa"t . ă

Ji mai cum"lit e s $tii c ) (n com"ara ie cu cei a la i (n linia!nt2i)ă ă ţ ţ ceea ce aci $i s"ui tu nu (nseamn mai nimic.ă

La cererea doctorului) emeia l s deo"arte "roso"ul $iă ă imobiliza "iciorul b rbatului. + r s i!o i cerut nimeni) Dood (iă ă ă ă

(ntinse lui >ickin* tele onul $i se a"ro"ie. Lu "roso"ul) ($iă strecur m2na "rintre cele trei tru"uri $i se a"uc s $tear*ă ă ă ă s2n*ele) cu toat (ndem2narea de care era (n stare.ă

H 7ul umesc) rosti emeia cu care vorbiser mai devreme.ţ ă Dood nu!i r s"unse) iar >ickin* realiza c ) (ntr!adev r) nu eraă ă ă deloc *reu s taci.ă

3"3



55

!ar i, ora 1(:(2,ţ 5alea e/aa, Li an

6c i"a de interven ie nu luase dec2t ec i"amentul strictţ necesar din 'A!uri. Purtau vestele anti*lon sub uni orme $iţ m $tile de *aze. 3n *en ile "entru ec i"ament aveau *renade cuă ţ neo os*en) "etarde $i batoane de e-"lozibil C!4. 7embrii ec i"ei

erau (narma i cu revolvere >eretta de / mm cu (nc rc toareţ ă ă e-tinse $i semiautomate Deckler & ?oc 7PB S51 de acela$icalibru) cu rezerve de muni ie. +iecare dintre ei avea c tu$e dinţ ă "lastic "entru de*etele mari de la m2ini. C tu$ele minuscule $iă u$oare erau menite s imobilizeze indivizii "ericulo$i) le*2ndu!leă de*etele mari (ntre ele) (nc eietur l2n* (nc eietura. 5eă ă asemenea) "uteau i olosite "entru a realiza lan uri de "rizonieri.ţ

<rdinele useser transmise ec i"ei du" decolarea de la >azaă ă Andre s a +or elor Aeriene. Jtiind c inta misiunii avea s ie oţ ă ţ ă "e$ter sau o tab r ) nu un obiectiv (n mi$care) ot r2ser s seă ă ă ă ă ă des"art (n dou ec i"e. Cea dint2i avea s or eze intrarea)ă ă ă ţ ani il2nd rezisten a inamicului) (n tim" ce a doua avea s asi*ureţ ă aco"erirea. Tot cea de!a doua ec i" avea s (i (m"iedice "eă ă combatan ii inamici s evadeze) "recum $i s "rimeascţ ă ă ă eventuale (nt riri din e-terior.ă

S"re deosebire de "redecesorul s u locotenent!colonelulă SQuires) colonelul Au*ust era un ade"t declarat al muncii (nec i" . SQuires ($i se"ara invariabil ec i"a (n indivizi sau "erec iă

(narmate "2n (n din i) iecare dintre acestea #uc2nd un rol bineă ţ de init (n cadrul unui "lan de ansamblu. 3n cazul (n care sco"ulurm rit de una dintre "erec i nu era (nde"linit) e-istau treiă variante. Se trecea la e-ecutarea unui "lan de rezerv ) o ă "erec e de rezerv lua locul "erec ii ce d duse *re$ "rima oară ă ă sau misiunea era anulat . 3n anii (n care condusese ec i"a deă interven ie) SQuires nu usese niciodat nevoit s anuleze vreoţ ă ă misiune. Te nicile sale de in iltrare erau discrete) e iciente) lu2nd (ntotdeauna "e ne"re* tite inamicul. Au*ust avea (ns o altă ă ă conce" ie. Pre era s loveasc "uternic $i s men in a"oiţ ă ă ă ţ ă

3"4



"resiunea. 3n loc s r stoarne o sin*ur "ies de domino) careă ă ă ă avea s antreneze c derea celorlalte) Au*ust credea (n e icien aă ă ţ z*2l 2irii mesei.ţ

6c i"a de o"t solda i condus de ca"oralul Prementineţ ă "arcurse (n *rab drumul de ar care ducea s"re *ura "e$terii.ă ţ ă

Solda ii (naintar (n $ir indian cu armele "re* tite) av2ndţ ă ă

consemn s tra* r soma ie. 3n momentul (n care a#unser laă ă ă ă ţ ă mar*inea norului de neo os*en) acesta cobor2se de la nivelul"ie"tului la nivelul *enunc ilor. ,azul orma v2rte#uri) declan$atede (naintarea solda ilor. Parc!ar i un bazin "lin cu acuarele ce seţ amestec ) ($i zise Prementine. Ca"oralul cel (nalt $i osos (lă trimise "e soldatul Filliam 7usicant) medicul ec i"ei) (n c utareaă

emeii "e care se "re* teau s!o e-ecute kurzii.ă3nainte ca 7usicant s i a"ucat s se des"rind de "luton) deă ă ă

dincolo de mar*inea drumului) dins"re st2n*a) un *las "uternic (icu "e cei o"t s (ncremeneasc .ă ă ăH 3mi voi * si s la$ (n aceast ar Kă ă ă ţ ăPrementine le cu semn celorlal i s r m2n "e loc)ă ţ ă ă ă

ridic2ndu!$i "alma la nivelul e ei. 5ac $i!ar i (ncle$tat "umnul)ţ ă consemnul le cerea oamenilor s i s desc id ocul. 7embriiă ă ă ec i"ei de interven ie nu!$i des"rinser de*etele de "e tr *aci.ţ ă ă 5e$i "arola era corect ) Prementine $tia c e-ista "osibilitatea caă ă ea s i ost smuls cu or a de la unul dintre "rizonieri. Avea să ă ţ ă a$te"te urmarea) (nainte de a da semnalul continu rii drumului.ă

Cei o"t (l urm rir din "riviri "e b rbatul care urc "anta)ă ă ă ă evit2nd contactul cu norul de *az. Avea m2inile ridicate. 3n m2nast2n* ) cu a" r toarea tr *aciului "etrecut "rin de*etulă ă ă ă ă ar t tor) at2rna un revolver.ă ă

H %denti ic !te) ceru Prementine) cu vocea (n undat din cauzaă ă m $tii de *aze.ă

H Sunt $eicul 7idian) r s"unse noul!venit.ăH ' m2i "e loc) (i s"use Prementine.ăCa"oralul le cu semn oamenilor s i s continue. Soldatulă ă ă

7usicant se (ndre"t s"re mar*inea r2"ei) (n tim" ce restul seă (n$irar de!a lun*ul coastei ce str #uia drumul ce ducea s"re *uraă ă "e$terii) a lat la vreo dou zeci de metri distan .ă ă ţă

Ca"oralul (naint "rin norul de *az) care "lutea acum a"roa"eă de nivelul *leznelor. Se o"ri la c2 iva metri de noul!venit. Acestaţ

r m sese cu m2inile ridicate) dar ar t (n #osul "antei $i s"use:ă ă ă ăH nul dintre ostatici e acolo #os) tea r. Ceilal i cinci sunt (ncă ţ ă (n untru. N!am idee unde e ur*oneta. Au mutat!o acum c2tevaă

3"5



minute. 6 "osibil c iar s i ost dus (n "e$ter . 5e cealaltă ă ă ă "arte se a l un loc "otrivit "entru ad "ostirea ei.ă ă

Prementine ($i inu arma a intit asu"ra lui +ala ) (n vreme ceţ ţ ă arunc o "rivire dincolo de buza r2"ei. 3l v zu "e P il ?atzen)ă ă a lat la numai trei metri de v2r ul "antei) care continua s urce)ă

(n ciuda durerilor. 6colo*ul ridic "rivirea $i!i cu semnă ă

ca"oralului. 5in urm ) ($i cuser a"ari ia Au*ust $i ec i"a sa.ă ă ă ţ Se r s"2ndir la baza "antei) iar "atru din cei o"t solda iă ă ţ

(nce"ur s urce) urm2nd s ia "ozi ii strate*ice la di eriteă ă ă ţ niveluri. 5e cealalt "arte) ec i"a A se (m" r ise (n dou . Treiă ă ţ ă dintre solda i (naintau cu b *are de seam ) (n salturi scurte)ţ ă ă c tre cealalt "arte a "e$terii. Nimeni din "e$ter nu desc iseă ă ă

(ns ocul asu"ra lor.ăCa"oralul "rivi s"re b rbatul a lat (n a a sa.ă ţH Jtii unde sunt (nc i$i "rizonieriiIH 5a) r s"unse el.ă3ntre tim") 7usicant reveni. < a$ezase "e 7ary 'ose "e un

"etic de iarb de la mar*inea drumului) de"arte de norul de *az.ăH 'a"orteaz ) (i ceru Prementine.ăH +ata e ame it ) dar tea r ) anun 7usicant.ţ ă ă ă ţăH 5u!o la baza "antei) la oamenii colonelului Au*ust) a"oi

a#ut !l "e domnul ?atzen) s"use Prementine. Ji d !i $eiculuiă ă masca ta de *aze.

H Am (n eles) (ncuviin 7usicant.ţ ţă6ra dezam *it c nu avea s "artici"e la cucerirea "e$terii)ă ă ă

dar "e a i se citea o e-"resie de ot r2re.ţă ă7usicant (i (ntinse masca lui +ala . Acesta ($i "use arma la

centur $i masca "e i*ur . 3ntre tim") Prementine se (ntoarseă ă s"re solda ii a la i la *ura *rotei. 3n tim" ce doi dintre ace$tiaţ ţ tr *eau ra ale scurte de aco"erire (n "e$ter ) la nivelul umerilor)ă ă ceilal i "atru (i traser de!o "arte "e kurzii c zu i $i "e cei treiţ ă ă ţ ostatici le*a i. <dat adu$i (n a ara razei de ac iune a *azului)ţ ă ţ kurzilor le ur "use c tu$ele. Prementine se a"lec "esteă ă ă mar*inea r2"ei $i ridic dou de*ete. 5oi dintre solda ii a la iă ă ţ ţ mai a"roa"e de v2r ul "antei se *r bir s le vin (n a#utor celoră ă ă ă trei membri ai ec i"a#ului C'C. Nu mai era tim" destul "entru a!ievacua din zon . 5ac rac eta Toma a k avea s e-"lodeze)ă ă ă aveau s ie uci$i) laolalt cu to i ceilal i. Pentru moment (ns ) ceiă ă ţ ţ ă

trei aveau s ie trans"orta i la baza "antei) (n a ara liniei de oc.ă ţCei $ase solda i ai ec i"ei A se re*ru"ar de o "arte $i deţ ă cealalt a intr rii (n "e$ter . Aveau cu to ii "rivirile a intite s"reă ă ă ţ ţ

3"



colonelul care ($i inea m2na ridicat ) cu "alma desc is . < cli"ţ ă ă ă mai t2rziu) colonelul ($i cobor( m2na. Primii solda i) a la i c iarţ ţ l2n* intrare) aruncar dou "etarde (n "e$ter ) a"oi intrar $i seă ă ă ă ă li"ir de "ere ii de st2nc ) iind urma i de al i doi.ă ţ ă ţ ţ

Petardele luminescente dezv luir un num r de cinci kurziă ă ă

care se su ocau) "r bu$i i la " m2nt) (n stratul de neo os*en (ncă ţ ă ă

activ. Sub aco"erirea "rimilor doi intra i) care traser din nouţ ă ra ale scurte s"re (ntunericul *rotei) ceilal i doi le "user c tu$eleţ ă ă kurzilor. 5u" aceea) ultimii doi solda i r ma$i a ar intrar )ă ţ ă ă ă "entru a!i scoate "e "rizonieri din "e$ter . A"oi) cei doi dină

runte aruncar ad2nc (n "e$ter dou *renade cu neo os*en.ă ă ă C2nd acestea e-"lodar ) eliber2nd *azul cu un $uieră caracteristic) solda ii azv2rlir (n aceea$i direc ie dou "etardeţ ă ţ ă luminescente) iar eta"ele (naint rii se re"etar .ă ă

3n a a "e$terii) Prementine arunc o "rivire la ceas. 'ac etaţ ă Toma a k avea s soseasc (n $a"te minute. 3l c ut din "riviriă ă ă ă "e comandantul Au*ust $i ridic m2inile c tre acesta) ar t2ndu!iă ă ă $a"te de*ete.

Au*ust (ncuviin din ca".ţăPrementine ridic a"oi "atru de*ete.ăAu*ust (ncuviin din nou.ţăPrementine se (ntoarse c tre tovar $ul s u.ă ă ăH Avem "atru minute "entru a intra $i a!i elibera "e "rizonieri.

+olose$te revolverul) dac va i nevoie) ad u* el) (ntinz2ndu!iă ă ă arma. reau ca oamenii mei s ias de acolo vii $i nev t ma i.ă ă ă ă ţ

H Ji eu vreau acela$i lucru) s"use +ala ) "ornind imediat c tre ă "e$ter .ă

3""



5

!ar i, ora 1(:((,ţ 5alea e/aa, Li an

7ike 'od*ers st tea (n "icioare (n "u ul ad2nc de doi metri $iă ţ #um tate. 3$i inea m2inile ridicate) cu de*etele a* ate deă ţ ăţ *ratiile care (nc ideau "u ul. 6ra sin*ura "ozi ie (n care arsurileţ ţ de "e m2ini nu se atin*eau de cele din " r i. 3n sc imb) datorită ţ ă

"ozi iei deloc comode) sudoarea s rat se "relin*ea "este r ni)ţ ă ă ă "rovoc2ndu!i dureri cum"lite) care!i declan$au un tremur nervos (n tot cor"ul.

Colonelul Seden usese (nc is (n "u ul al turat. < i erul turc ($iţ ă ţ rec " tase cuno$tin a) dar avea dureri. Sondra 5e onne (lă ă ţ

r nise cu orez $i!i d duse s bea "u in a" ) (nainte ca ea)ă ă ă ţ ă ă Co ey $i Pu"s a s i ost sco$i din "u uri $i du$i altundeva. Cuă ţ e-ce" ia *emetelor care!i sc "au din vreme (n vreme lui Sedenţ ă $i a cle itului enervant al "aznicului) care mesteca *um ) (nă ă "e$ter domnea o lini$te de"lin .ă ă

'od*ers $i!ar i dorit s $tie de ce useser lua i ceilal i.ă ă ţ ţ Presu"unea c useser du$i la ur*onet . Tic losul de ?atzenă ă ă ă "usese (n unc iune a"aratura $i le s"usese kurzilor tot ce $tiaţ des"re unc ionarea acesteia. Acum) terori$tii voiau s!o obli*e "eţ 7ary 'ose s vorbeasc . Lui 'od*ers i se " ruse c auzise oă ă ă ă

(m"u$c tura la scurt tim" du" ce ata usese scoas dină ă ă "e$ter . S"era c nu o uciseser "entru a le da o lec ie celorlal iă ă ă ţ ţ "rizonieri care useser sco$i din "u uri. S"eran a sa era a"roa"eă ţ ţ la el de intensa "recum aceea ca liderul kurzilor sa r m2n (nă ă via a "2n c2nd avea s * seasc "rile#ul de a!l ucide.ţ ă ă ă ă

'od*ers (ncerc s alun*e aceste *2nduri) a" s2nd (n susă ă ă *ratiile) "entru a le testa rezisten a. ,rila#ul nu voia s cedeze) ($iţ ă strecur un de*et "rin oc iurile "lasei de s2rm care c "tu$eaă ă ă "u ul $i (ncerc s sa"e (n "ere ii de " m2nt. Plasa nu!i "ermiteaţ ă ă ţ ă

(ns s (nainteze "rea ad2nc) a$a (nc2t abandon această ă ă ă activitate.A"oi auzi e-"loziile "roiectilelor (n a a "e$terii. ' maseţ ă nemi$cat) ascult2nd cu aten ie. % se " ru a recunoa$te bubuitulţ ă

3"



distinct al mortierului com"act utilizat de ec i"a de interven ie. ţ 5ar nu "utea i si*ur. 6-"loziile ur urmate de i"ete ceă ţ r sunar (n a a "e$terii $i (n dormitorul terori$tilor.ă ă ţ

La auzul e-"loziilor) ($i des"rinse m2inile de *rila# $i r mase (nă "icioare) cl tin2ndu!se u$or.ă

H 5omnule colonel Seden) rosti 'od*ers) renun 2nd la oriceţ

discre ie (n "rivin a identit ii lor. 5omnule colonel) m auziIţ ţ ăţ ăColonelul nu!i r s"unse. Pe de alt "arte) nici "aznicul nu!iă ă

ceru s tac din *ur . Acest lucru (i d du de (n eles lui 'od*ersă ă ă ă ţ c se (nt2m"lase ceva ne"rev zut. 'od*ers ascult c2teva cli"eă ă ă cu aten ie. Cle itul amatorului de *um de mestecat (ncetase.ţ ă ă Paznicul nu mai era acolo.

H 5omnule colonel SedenK stri* 'od*ers.ăH Te aud) r s"unse acesta) cu *las stins.ăH Po i s !mi s"ui ce se (nt2m"l a ar Iţ ă ă ăH Stri*au ceva des"reM un atac cu *aze) s"use turcul. ?urzii

(ncercau s a#un* laM m $tile de *aze.ă ă ă,aze) a$adar) *2ndi 'od*ers. Prima eta" a strate*iei de atacă

utilizate de colonelul Au*ust era olosirea neo os*enului "entruimobilizarea adversarului. 5in acest moment) evenimenteleaveau s se "reci"ite.ă

3ncura#at $i (nviorat) dornic s "artici"e $i el la lu"t ) 'od*ersă ă (m"inse din nou *ratiile. Nu reu$ea s disloce *rila#ul din cauzaă r n*ii care (l bloca) (n c i" de z vor) de!a curmezi$ul. 3ncerc să ă ă ă

(m"in* dintr!o "arte) dar (i li"sea or a necesar . 3ncerc să ţ ă ă ă tra* (n #os de *ratii) (ns *reutatea sa nu era su icient "entru aă ă ă disloca *rila#ul.

St2nd (n "icioare $i "rivind (n sus) c tre *rila#) 'od*ers realiză ă c avea nevoie de o "2r* ie "entru a!l disloca. Cu "re ul unoră ţ dureri atroce) se a"lec $i!$i scoase "anto ii $i $osetele. Strecură ă $osetele "rintre *ratii) una (n drea"ta) alta (n st2n*a. Trase deca"etele acestora $i le (nnod laolalt ) orm2nd bucle. A"oi seă ă "rinse cu de*etele de una dintre mar*inile *rila#ului $i) tr *2ndu!ăse (n sus "rin or a bra elor) ($i strecur "icioarele (n amurileţ ţ ă

(ncro"ite din $osete.Arsurile (l dureau (n*rozitor. Pielea ars se (ntinsese $iă

cr "ase) iar acum s2n*era. Cu toate acestea) re uza s seă ă o"reasc . Nu voia s ie * sit de ec i"a de interven ie (n "osturaă ă ă ţ

unui animal care!$i a$tea"t resemnat moartea) (nc is (ntr!oă cu$c . Trase ad2nc aer (n "ie"t) "entru a!$i s"ori *reutateaă cor"ului) iar a"oi smuci) l s2ndu!se (n #os) (n tim" ce (m"in*eaă

3"-



*rila#ul cu "icioarele. Sim i *ratiile z*uduindu!se. Trase din nouţ cu toat "uterea) izbind (n acela$i tim" (n sus cu "icioarele.ă Partea de mi#loc a *rila#ului sc2r 2i) rec2ndu!se de ran*a!z vor.ţ ă ,rila#ul se de"lasase c2 iva centimetri) "ivot2nd (n #urul a-eiţ centrale. 'od*ers cobor( "e undul "u ului9 bra ele (l dureauţ ţ

cum"lit.Se auzir (m"u$c turi) ra ale scurte: oc de aco"erire.ă ă Cate*oric) ec i"a de interven ie a#unsese la *ura "e$terii.ţ

7ar*inea de sus a "u ului era armat de un cerc de metal) deţ ă care usese i-at "lasa de s2rm . Cercul avea diametrul cevaă ă mai mic dec2t *rila#ul) (m"iedic2nd rotirea acestuia "e maide"arte. 6ra (ns cut din cu"ru) un material mai moale dec2tă ă o elul. ,rila#ul era de#a u$or (ndoit. 5in acest moment) o *reutateţ su"limentar a"licat la locul "otrivit "utea s cauzeze (ndoireaă ă ă cercului) "ermi 2nd *rila#ului s "ivoteze s"re interior.ţ ă

'od*ers se o"ri sub "artea de *rila# care se (ndoise s"reinterior. 3$i strecur de*etele (n s"a iul (n*ust creat (ntreă ţ mar*inea *rila#ului $i cercul de metal. in2ndu!se str2ns de *rila#)Ţ se l s cu toat *reutatea) smucind. Sudoarea (i ardea r nile) iară ă ă ă durerea nu cea dec2t s !i s"oreasc (nd2r#irea. 3$i ridică ă ă ă *enunc ii la "ie"t) l s2ndu!i a"oi s cad brusc) ceea ce con eriă ă ă un "lus de or smuciturii. A$te"t c2teva cli"e) a"oi re"etţă ă ă mi$carea. 5e aceast dat ) se auzi un scr2$net "uternic) acoloă ă unde mar*inea *rila#ului a" sa "e interiorul cercului. 'od*ersă sim i cum cercul (nce"ea s cedeze. ' mase at2rnat de *rila#) cuţ ă ă "icioarele ridicate) (n tim" ce *rila#ul de o el (ndoia cercul deţ cu"ru. C2teva secunde mai t2rziu) 'od*ers "utea s se strecoareă "rin desc iz tur . 5urerea s 2$ietoare a arsurilor (i alimentaă ă

ot r2rea. 5e$i *rila#ul era acum sus"endat a"roa"eă "er"endicular) 'od*ers continu s se in de acesta. 3ntinseă ă ţ ă m2na $i se a* de bara transversal ) z vorul care (lăţă ă ă (m"iedicase s ias ceva mai devreme) dar care acum (i o erea oă ă cale de ie$ire. 5e (ndat ce sim i c "riza era bun ) (ntinse $iă ţ ă ă cealalt m2n ) lu2nd "ozi ia clasic "entru trac iuni. >ra ele (iă ă ţ ă ţ ţ obosiser ) iar mu$c ii (i tremurau sl bi i. 5e*etele (i erauă ă ţ amor ite. Jtia (ns c ) dac!ar i dat acum drumul barei) n!avea sţ ă ă ă mai ie (n stare s sar (ndea#uns de sus "entru a o "rinde.ă ă

Cu un stri*at de urie $i de durere) 'od*ers se trase (n sus)

"2n c2nd bara (i a#unse la nivelul "ie"tului. Se odi ni o cli" )ă ă a"oi ($i ridic un "icior. At2rnat de m2ini $i de "icioare) seă de"las (n lun*ul barei) c tre mar*inea "u ului. A#uns aici) seă ă ţ

3 0



ridic (n "icioare.ă3nce"u s urle. rla din cauza su erin elor "e care le (ndurase)ă ţ

dar stri* tul s u se "resc imb cur2nd (ntr!un urlet nearticulat)ă ă ă d2nd *las trium ului. 5e!abia se stinser ecourile urletului) c2ndă 'od*ers smulse dintr!o mi$care ran*a ce z vorise *ratiile osteiă

sale (nc isori.H Am s m (ntorc s te scot de!acolo) domnule colonel) rostiă ă ă el) (n tim" ce trecea "e l2n* "u ul al turat) (naint2nd "eă ţ ă culoarul "ustiu.

ndeva s"re nord se auzea zumzetul unui motor. C2nd tocmaia#unsese la bi urca ia coridorului "rinci"al) (n ramura dins"reţ vest) ceva mai de"arte) e-"lod o "etard luminescent . Seă ă ă

(ntoarse) dar nu "orni c tre sud) s"re lumina aruncat de "etardă ă ă $i s"re *ura "e$terii. Jtia ce avea s * seasc acolo. Porni c treă ă ă ă st2n*a.

3nainta de!a lun*ul coridorului) cu s"atele la zid. Se str duia să ă r m2n (n umbr $i!$i men inea *enunc ii le-a i. 3n elul acesta)ă ă ă ţ ţ

($i muta *reutatea de "e un "icior "e altul) ast el (nc2t t l"ile ă sale descul e nu ceau nici un z*omot.ţ ă

5u" "arcur*erea a a"ro-imativ cincizeci de metri) 'od*ersă z ri un rastel "entru arme $i doi solda i kurzi. nul dintre solda iă ţ ţ vorbea (ntr!un radioemi tor antic. 5in *esturile a*itate aleţă acestuia) 'od*ers deduse c transmitea in orma ii unei ec i"eă ţ a late a ar ) cer2nd (nt riri. 6ra (narmat cu un "istol a lat (ntr!oă ă teac ) la centur . Cel lalt soldat st tea de "az ) in2nd (n m2iniă ă ă ă ă ţ o "u$c de asalt A?7. 5in c2nd (n c2nd) tr *ea cu sete dintr!oă ă i*ar . La o oarecare distan dincolo de cei doi se a lau douţ ă ţă ă

*eneratoare "ortabile de curent) ale c ror *aze rezultante erauă eliminate "rin urtunuri care dis" reau (n bezna cavernei.ă

5oar vreo zece metri (l des" r eau "e 'od*ers de cei doiă ţ solda i. A"uc mai str2ns ran*a. 5urerile din bra e $i din $olduri (lţ ă ţ a#utau s se concentreze. Se o"ri. Sin*urul bec care at2rna dină tavan lumina o arie destul de lar* ) de #ur (m"re#urul celor doi.ă 5ac s!ar i a"ro"iat mai mult) ar i ost (n mod si*ur desco"erit.ă

3$i (n* dui un scurt r *az) "entru a ale*e o strate*ie de atac.ă ă A"oi ($i (ntinse bra ul (n dia*onal ) "2n c2nd v2r ul r n*iiţ ă ă ă a"roa"e c atinse solul. Nu ($i "utea "ermite s rateze.ă ă

3$i le- (nc eietura) a"oi o re"ezi (nainte) d2nd drumulă

dru*ului de o el. Acesta zbur direct la int ) izbindu!l "e "aznicţ ă ţ ă (n lancul dre"t. <mul se (ncovoie de durere. %mediat du" ceă aruncase ran*a) 'od*ers se re"ezi (nainte. 'eu$i s a#un* laă ă

3 1



tim") c2t vreme "aznicul mai era (nc (ncovoiat $i a"uc armaă ă ă (nainte ca acesta s i "utut s se (ndre"te. 3m"inse cu "utereă ă "atul "u$tii (n "2ntecele teroristului) "un2ndu!i "iedic (n acela$iă tim". 3n s 2r$it) (l dobor( cu un "umn re"ezit (n t2m"l . ă

Paznicul d du drumul armei $i se "r bu$i. 'od*ers (ntoarseă ă

eava "u$tii) "etrec2ndu!$i cureaua "este um r $i o (ndre"t s"reţ ă ă

transmisionist.?urdul ($i ridic m2inile. 'od*ers (l dezarm $i (i cu semn să ă ă ă

se ridice. Acesta se su"use. 'od*ers se o"ri) lu i*ara dintreă ţ buzele celui c zut $i trase un um. A"oi lu din nou (n m2nă ă ă ran*a $i!i cu semn transmisionistului s o ia (nainte c treă ă ă ca" tul tunelului) unde se z rea o raz de lumin . ,eneratoareleă ă ă ă

($i continuau b2z2itul z*omotos.

3 2



5"

!ar i, ora 1(:(6,ţ 5alea e/aa, Li an

6c i"a A se o"ri (n momentul (n care membrii ei observar c ) ă ă "e o anumit "or iune) stratul de neo os*en se ridica (n loc s seă ţ ă "reci"ite. Cei doi solda i a la i (n runte ridicar m2inile) c2ndu!ţ ţ ă ăle semn celorlal i s r m2n "e loc) a"oi "ornir (nainte) "entru aţ ă ă ă ă

e-"lora zona (n cauz . ăCa"oralul Prementine $i +ala a$te"tau la *ura "e$terii)urm rind scena (n lumina "e cale de a se stin*e (m"r $tiat deă ă ă "etarda luminescent . < sec iune a stratului de *az de ormă ţ ă a"roa"e rectan*ular "lutea la un nivel ceva mai (nalt dec2tă restul stratului. Numai c ldura "utea s "rovoace un ast el deă ă

enomen. C ldur ) "rovenind dintr!o (nc "ere subteran . <ă ă ă ă (nc "ere ocu"at .ă ă

Prementine arunc o "rivire la ceas. 'ac eta Toma a k aveaă s soseasc $i avea s e-"lodeze "este $ase minute. 5ac C'C!ă ă ă ăul se a la la o distan de mai "u in de "atru sute de metri deţă ţ "e$ter ) indi erent de direc ie) e-"lozia avea s !i ucid "e to i ceiă ţ ă ă ţ a la i (n #ur. Nu aveau destul tim" "entru a se ad "osti) iar doiţ ă dintre ostatici nu useser (nc * si i.ă ă ă ţ

Cei doi oameni din avan*ard $tiau acest lucru. nul dintre eiă scoase din *eant un baton de e-"lozibil C!4. 3l a$ez "e tra"aă ă care se desc idea s"re (nc "erea subteran ) (i ata$ ună ă ă minicronometru $i le cu semn celorlal i s se dea la o "arte.ă ţ ă

To i membrii ec i"ei se (ntinser "e burt (n stratul de *az careţ ă ă (nce"ea de#a s se risi"easc . Li se al tur $i el) o cli" maiă ă ă ă ă t2rziu) iar du" cinci secunde cronometrul declan$a e-"lozia.ă

+ra*mente de o el zburar (n toate direc iile) $uier2nd "esteţ ă ţ ca"etele solda ilor) unul dintre ele iind c2t "e ce s !l loveasc (nţ ă ă cre$tet "e Prementine. 5in (nc "erea subteran ) cineva desc iseă ă

ocul. Solda ii erau ast el (m"iedica i s (nainteze) iar ca"oralulţ ţ ă Prementine se v zu nevoit s se retra* din *ura "e$terii.ă ă ăPrementine realiz c unii dintre solda ii P?? a"ucaser s !$iă ă ţ ă ă "un m $tile de *aze $i se ad "ostiser (n (nc "erea subteran .ă ă ă ă ă ă

3 3



Avea s ie destul de *reu s (i obli*e s ias de acolo. Nu e-istaă ă ă ă nici o surs de lumin ) a$a (nc2t era destul de *reu să ă ă nimereasc "e cineva. ,renadele nu *arantau neutralizareaă adversarului $i) la urma urmei) era "osibil ca 7ike 'od*ers $io i erul turc s ie "rizonieri acolo #os.ţ ă

5ar ec i"a de interven ie trebuia cu orice "re s cucereascţ ţ ă ă

acea (nc "ere) iar asta c2t mai re"ede. 3n acest sco") "atruă dintre ei aveau s "orneasc imediat la atac. 7ai (nt2i) doiă ă solda i aveau s sar (n untru) identi ic2nd ra"id intele $iţ ă ă ă ţ desc iz2nd ocul. Cu "u in noroc) vestele lor anti*lon aveau sţ ţ ă reziste unui "rim bara# de oc. n "lus de $ans avea s leă ă "ermit s !i doboare "e adversari (nainte ca vreunul dintre ei s !ă ă ă$i dea seama c americanii "urtau veste. 5e (ndat ce "rimii doiă ă aveau s stabileasc un ca" de "od) al i doi solda i aveau să ă ţ ţ ă coboare (n (nc "erea subteran "entru a!i a#uta s termineă ă ă treaba.

6ra o o"era iune deosebit de "ericuloas . 5ar) av2nd (nţ ă vedere mar#a de tim" r mas ) era sin*ura o" iune "osibil .ă ă ţ ă

Prementine (nainta "rudent dincolo de *ura "e$terii. Petardelese stinseser $i silueta sa se "ro ila "e undalul albastru!desc isă al cerului. Cu toate acestea) nimeni nu desc ise ocul asu"ra sa.'idic ambele m2ini) "entru a le semnaliza celor "atru lu"t toriă ă s ie "re* ti i) cu c2te dou de*ete ridicate. Cei doi din runteă ă ţ ă con irmar "rimirea ordinului "rin ridicarea u$oar a de*eteloră ă mari. 3ns ) (nainte ca Prementine s i a"ucat s !i trimit "eă ă ă ă solda i t2r2$ (nainte) ridic2ndu!$i de*etele ar t toare) z ri oţ ă ă ă mi$care c tre undul cavernei.ă

'idic ambii "umni) cer2ndu!le oamenilor s i s se o"reasc )ă ă ă ă a"oi urm ri cum o siluet $i (nc una se deta$au lent din bezn .ă ă ă ă Cel a lat (n runte era kurd. inea (n m2ini dou containere mariŢ ă de "lastic. Cel de!al doilea avea (ntr!o m2n o "u$c ) iar (nă ă cealalt o ran* solid de o el de al c rei ca" t usese le*at oă ă ă ţ ă ă ă batist alb . 3ntre buze avea o i*ar a"rins . Prementineă ă ţ ă ă a$te"t ner bd tor "2n c2nd cei doi a#unser mai a"roa"e deă ă ă ă ă sursa de lumin .ă

H 5omnule *eneral 'od*ersK e-clam el sur"rins) v z2ndă ă c i"ul b rbatului cu "ie"tul *ol.ă

Cel lalt nu "utea i o i erul turc) deduse Prementine) deoareceă ţ

'od*ers avea eava armei a intit s"re cea a acestuia.ţ ţ ăH A ost torturat) (i $o"ti +ala .H Am observat) (ncuviin Prementine.ţă

3 4



H 5e (ndat ce va i "osibil) scoate i!l de!aici) (l s tui +ala .ă ţ ă 6u voi "leca s !l caut "e cel lalt ostatic.ă ă

'od*ers "use deo"arte stea*ul alb $i ridic "umnul) cer2ndu!ăle solda ilor s a$te"te. Prementine ($i "rivi ceasul. 'ac etaţ ă

Toma a k avea s a#un* (n cinci minute. Aveau la dis"ozi ieă ă ţ

trei minute "entru a anun a Centrul de Comand ) "entru caţ ă

ordinul de anulare a misiunii rac etei s a#un* la tim".ă ă Ca"oralul $tia c Au*ust nu avea s ia le* tura cu Centrul dec2tă ă ă

(n momentul (n care "e$tera va i ost cucerit : dac C'C!ulă ă usese mutat (n alt "arte) Au*ust avea s ie obli*at s e-"liceă ă ă

motivele care (l determinaser s cear anularea misiunii.ă ă ă Salvarea ec i"ei $i a ostaticilor nu constituia o scuz valabil )ă ă c2t vreme) a#uns (n m2inile inamicului) C'C!ul "utea "rovocaă "ierderi cu mult mai (nsemnate.

Av2nd runtea $i *ulerul n cl ite de sudoare) Prementineă ă urm ri cum teroristul "orni (nainte "rin norul de!acum ino ensivă de neo os*en. A$ez containerele la un metru de desc iz tur $iă ă ă de$urub ca"acele acestora. 'od*ers se a"ro"ie $i!i cu semnă ă kurdului s ridice m2inile. 3ns" im2ntat) transmisionistul seă ă con orm . 'od*ers (i (n i"se eava armei sub b rbie. Cu "iciorulă ţ ă *ol) r sturn una dintre canistre) a"oi cealalt . Con inutul seă ă ă ţ rev rs ) scur*2ndu!se (n desc iz tur .ă ă ă ă

'od*ers se retrase) tr *2ndu!l du" sine "e kurd) a"oi cuă ă ă v2nt i* rii (n balta de benzin . Continu s se retra* ) (n tim" ceţ ă ă ă ă ă

(nc "erea de dedesubt izbucni (n l c ri) cu un $uier "uternic.ă ă ăn val de c ldur n v li (n sus "e tre"te) obli*2ndu!i "eă ă ă ă

membrii ec i"ei de interven ie s se retra* (n *rab . i"ete $iţ ă ă ă Ţ l c ri izbucnir a"oi "rin desc iz tur ) urmate de tru"uriă ă ă ă ă

a"rinse) care se zv2rcoleau) urc2nd orbe$te sc rile.ăH A#uta i!iK stri* ca"oralul Prementine) re"ezindu!se (nainteţ ă

(n "e$ter .ă7embrii ec i"ei A se ridicar ) iar +ala "orni "e urmele lor.ă 3m"reun ) se a"ucar s tra* de "e sc ri tru"urile arse) "eă ă ă ă ă m sur ce terori$tii reu$eau s sca"e din in ernul de dedesubt.ă ă ă Prementine se eri de l c ri) ocolind tra"a $i (ndre"t2ndu!se s"reă ă 'od*ers.

H 7 bucur s v v d) domnule) rosti el) salut2nd.ă ă ă ăH Ca"orale) colonelul Seden a r mas (nc is (ntr!un "u ) s"useă ţ

'od*ers. Ji ur*oneta e tot acolo) dincolo de ramura estic a ă *aleriei. 6 " zit de $ase sau $a"te kurzi.ă ăPrementine se uit la ceas.ă

3 5



H < rac et Toma a k urmeaz s e-"lodeze "este maiă ă ă "u in de "atru minute) s"use el. Asta (nseamn c avem douţ ă ă ă minute "entru a cuceri ur*oneta.

Se (ntoarse $i stri* :ăH 6c i"a A) du" mineKă

Solda ii l sar deo"arte ceea ce ceau $i se a"ro"iar (n u* .ţ ă ă ă ă ă

+ c2ndu!le semn s "orneasc (nainte "e ramura estic aă ă ă ă tunelului) Prementine ($i des"rinse de la centur radioemi torul.ă ţă

H 5omnule colonel Au*ust) avem nevoie de ec i"a > aici) carezerv . ,eneralul 'od*ers necesit (n*ri#iri medicale $i (nă ă aceea$i situa ie se a l mai mul i kurzi r ni i. Pornim (nainteţ ă ţ ă ţ "entru a recuceri C'C!ul. ro*) r m2ne i "e rece" ie.ă ă ţ ţ

H Am rece" ionat) ca"oral) r s"unse Au*ust.ţ ăPrementine (l salut din nou "e 'od*ers) a"oi "orni (nainteă

"rin tunel. C2nd (i a#unse din urm "e oamenii s i) unul dintreă ă ace$tia tocmai (i "unea c tu$ele kurdului dobor2t de 'od*ers.ă Ceilal i ($i continuau (naintarea c tre ca" tul o"us al tunelului.ţ ă ă Coridorul cotea c2nd s"re drea"ta) c2nd s"re st2n*a) (nainte dea se desc ide (ntr!un canion. Solda ii se li"ir de "ere i) iarţ ă ţ Prementine risc o "rivire (n a ar . +ur*oneta era acolo) la niciă ă cincizeci de metri distan . +usese "arcat sub o sur"lomb ) cuţă ă ă

a a c tre "e$ter . 5e!o "arte $i de cealalt ) * emui i (n tu i$uri)ţ ă ă ă ţ se a lau c2te doi kurzi. Cel "u in al i doi se a lau (n interiorulţ ţ

ur*onetei. Nimeni nu " rea a i "reocu"at de a"araturaă electronic din interiorul C'C!ului. Probabil c nici unul dintre eiă ă nu se "rice"ea s o utilizeze.ă

Solda ii americani aveau la dis"ozi ie "u in "este un minutţ ţ ţ "entru a de"arazita; C'C!ul. Pe de alt "arte) e-ista riscul de aă c lca "e vreo min ) "ermi 2ndu!le ast el kurzilor s seă ă ţ ă

(nde" rteze. Trebuiau s "un din nou st "2nire "e ve icul)ă ă ă ă (nainte de a anun a Centrul de Comand .ţ ăLui Prementine (i trecu "rin minte ironia e-traordinar a ă situa iei: ur*oneta usese ast el "roiectat (nc2t s rezisteţ ă ă *loan elor $i c iar unui incendiu. Sin*urul "lan de rezervţ ă e-istent (n eventualitatea (n care C'C!ul ar i c zut (n m2inileă du$manului consta (n distru*erea acestuia cu a#utorul uneirac ete. 5in nou) se vedea (n situa ia de a (n runta) (m"reun cuţ ă oamenii s i) un inamic a lat (ntr!o "ozi ie mai bun ) la ad "ost. Jiă ţ ă ă

nu aveau la dis"ozi ie dec2t $aizeci de secunde "entru a c2$ti*a.ţH Ca"oralKPrementine se (ntoarse) la tim" "entru a da oc i cu colonelul

3



Au*ust) care venea din urm ) (nso it de solda ii 5avid ,eor*e $iă ţ ţ Gason Scott.

H 5a) domnule) r s"unse Prementine.ăH 5 !te la o "arte) (i ceru Au*ust) (n vreme ce solda ii seă ţ

a"ucar s monteze mortierul "ar ial dezasamblat.ă ă ţ

H Am (n eles) (ncuviin Prementine. 5ar) domnule colonel) s!ţ ţă

ar "utea s nuMăH $urel) ca"oral) (l lini$ti Au*ust. Am discutat cu P il ?atzen.

7!a asi*urat c nu le!a "omenit nimic terori$tilor (n ceea ceă "rive$te blinda#ul C'C!ului.

H Am (n eles) re"et Prementine.ţ ăH ,rey) Ne meyer) "re* ti i!v s desc ide i ocul (n direc iaă ţ ă ă ţ ţ

C'C!ului) ceru Au*ust. 5ac terori$tii desc id ocul) ri"osta iă ţ imediat. Ave i (ns *ri# s nu nimeri i ur*oneta) ca s nuţ ă ă ă ţ ă divul*a i " c leala.ţ ă ă

H Am (n eles) r s"unser cei doi (ntr!un *las) a$ez2ndu!se de!ţ ă ăo "arte $i de cealalt a ie$irii din "e$ter .ă ă

' maser la ad "ostul "enumbrei. nul dintre kurzi trase oă ă ă ra al scurt (n direc ia lui Ne meyer) care re"lic imediat.ă ă ţ ă Nimeni nu u r nit.ă

C2nd solda ii ,eor*e $i Scott s 2r$ir de asamblat mortierul)ţ ă Au*ust ins"ir ad2nc) iar a"oi "rivi c tre cei doi.ă ă

H Trebuie s !l l s m "e inamic s ne vad ) s"use el. 6u voiă ă ă ă ă desc ide ocul) iar voi m ve i urma.ă ţ

Cei doi con irmar (n ele*erea ordinului. Au*ust ($i scoase dină ţ toc revolverul >eretta $i cu un "as (nainte) ivindu!se dină

(ntunericul cavernei. 3naint *r bit c tre ie$ire) urmat de cei doiă ă ă solda i.ţ

Prementine se uit la ceas. Aveau treizeci de secunde "entruă a!l anun a "e Derbert. 'adioo"eratorul %s i Donda se * emuiţ al turi de el.ăH 6$ti "re* titI (ntreb ca"oralul) nervos.ă ă

H Sunt (n le* tura cu domnul Derbert) r s"unse acesta.ă ă 5omnia sa e (n le* tur cu Casa Alb ) "e o linie "aralel . L!amă ă ă ă in ormat asu"ra situa iei $i $tie ce trebuie s ac .ţ ă ă

Prementine ($i "re* ti semiautomatul) *ata s !i s"ri#ine "e ceiă ă din avan*arda ec i"ei) dac avea s ie nevoie. ,2ndul (i eraă ă

(ns la rac et $i la soarta care (i a$te"ta "e to i (n cazul (n careă ă ţ

aceasta avea s e-"lodeze.ă,loan ele mu$car din "ere ii cavernei) atunci c2nd Au*ustţ ă ţ ie$i la iveal . inti c tre C'C) trase $i continu s (nainteze.ă Ţ ă ă ă

3 "



Prementine $i 7usicant desc iser la r2ndul lor ocul asu"raă terori$tilor) obli*2ndu!i s se ad "osteasc . 3ntre tim") solda iiă ă ă ţ ,eor*e $i Scott luar "ozi ie) "re* tind mortierul. ,eor*e lu (nă ţ ă ă vizor ur*oneta.

Colonelul Au*ust ($i "use revolverul (n teac $i se "ro "i cuă ţă

a a c tre ur*onet . 'idic ambele m2ini) cu de*etele (ntinse)ţ ă ă ă

ast el (nc2t cei din untru s !l "oat vedea.ă ă ăH OeceK stri* el) (ndoindu!$i de*etul mare. Nou K rm )ă ă ă

(ndoindu!$i ar t torul. <"tM $a"teM $aseM cinciM "atruMă ăC2nd ($i (ndoi de*etul mare al celeilalte m2ini) era lim"ede c ă

terori$tii (n eleseser mesa#ul. Cei a la i de!o "arte $i de cealaltţ ă ţ ă a ur*onetei o luar la u* (n direc ia o"us . Cei doi a la i laă ă ţ ă ţ bord se re"ezir s"re "ortiere. S rir din ur*onet $i o luar laă ă ă ă ă *oan "e urmele camarazilor lor.ă

H ,rey) Ne meyer) aco"eri i!neK stri* Au*ust. 3nainte)ţ ă solda iK ordon el) "ornind la atac (m"otriva ur*onetei.ţ ă

Prementine r mase (n urm ) (m"reun cu Donda. Potrivită ă ă ceasului ca"oralului) mai r m seser zece secunde. 5e laă ă ă ad "ostul unei st2nci) un terorist trase (n direc ia lui Ne meyer.ă ţ ,rey ri"ost ) iar Au*ust continu s aler*e (nainte. A#unse la u$aă ă ă

ur*onetei $i) dintr!un salt) u (n untru) urmat de solda iiă ţ 7usicant) Scott $i ,eor*e.

%nima lui Prementine b tea nebune$te) (n vreme ce urm reaă ă de"lasarea secundarului ceasului. Nu mai r m seser dec2t cinciă ă ă secunde.

Au*ust scoase ca"ul "e u$ . ăH +ur*onet e a noastr K stri* el.ă ă ăH 5 !i drumul) (i ceru Prementine lui Donda.ăH Aici ec i"a > de interven ie) rosti el (n micro on. C'C!ul e (nţ

m2inile noastre. 'e"et: C'C!ul e (n m2inile noastreK

3



5

!ar i, ora 8,ţ Washin$ton, %&C&

3n realitate) >ob Derbert inea le* tura cu Casa Alb nu "e oţ ă ă sin*ur linie) ci "e dou linii di erite) "entru eventualitatea (nă ă care una dintre ele s!ar i (ntreru"t accidental. Tele onul de "ebiroul 7art ei 7ackall) ca $i tele onul celular montat "e bra ul ţ

otoliului s u rulant) erau (n le* tur cu biroul $e ului Statelor!ă ă ă7a#ore 'eunite. Derbert inea (n m2n celularul) (n tim" ceţ ă 7art a asculta la rece"torul celuilalt tele on. ' m seseră ă ă sin*uri) sc imbul de noa"te "lecase de#a) iar sc imbul de zi eraocu"at din cauza tensiunilor care atinseser a"o*eul (n <rientulă 7i#lociu.

H 6c i"a de interven ie a recucerit C'C!ul) (i s"use Derbertţ *eneralului ?en anzandt. Cerem anularea imediat a misiuniiă

Toma a k.H Am (n eles. ' m2ne i "e rece" ie) veni r s"unsul.ţ ă ţ ţ ăDerbert ascult cum an*rena#ul comenzilor ceea ce elă

numea lan ul sl biciunilor; ($i croi drum s"re cei a la i la a aţ ă ţ ţ locului) "arcur*2nd traseul birocratic. Nu avea s (n elea*ă ţ ă niciodat din ce motive solda ii a la i (n miezul ac iunii) cei aleă ţ ţ ţ c ror vie i se a lau (n "ericol) nu "uteau transmite ei (n$i$i "rină ţ radio comanda DA'5PLAC6) de anulare a misiunii rac etei. Sau)m car) de ce nu "uteau s (l contacteze direct "e c "itanulă ă ă >reen) de "e SS (ittsburg'.

3ntre tim") anzandt transmisese ordinul omului s u deă contact din cadrul marinei. Cu "u in noroc) acesta avea s iaţ ă le* tura cu submarinul. C2t mai cur2ndK 'ac eta urma să ă e-"lodeze "este e-act dou minute. Nu mai e-istaă nici o mar#ă de eroare) nu mai era "ermis nici o cli" de (nt2rziere. 3nă ă intervalul necesar "entru ca unul dintre "artici"an ii la acestţ an*rena# al transmiterii comenzii s str nute) rac eta Toma a kă ă avea s a#un* cu "atru sute de metri mai a"roa"e de int .ă ă ţ ăH 6 o nebunie) bomb ni Derbert.ă

H 6 o serie necesar de veri ic ri) (l contrazise 7art a.ă ă3 -



H Te ro*) 7art a) rosti Derbert. Sunt obosit $i m tem "entruă oamenii no$tri. Nu!mi vorbi ca $i cum a$ i un blestemat desta*iar.

H 3n cazul sta) nu te "urta ca un sta*iar) re"lic ea.ă ăDerbert r mase cu urec ea li"it de rece"tor. T cerea de laă ă ă

cel lalt ca" t al irului nu era cu mult mai enervant dec2tă ă ă

7art a.,eneralul anzandt reveni "e ir:H >ob) c "itanul >reen a rece" ionat ordinul $i (l transmiteă ţ

o i erului res"onsabil cu armamentul.ţH Asta (nseamn (nc o am2nare de cincis"rezece secundeMă ăH ite ce e) ne mi$c m c2t se "oate de re"ede.ăH Jtiu) $tiu) o t >ob) uit2ndu!se la ceas. a dura alteă

cincis"rezece secunde "2n c2nd comanda de abandonare aă misiunii va i transmis rac etei. >a c iar mai mult) dac M Laă ă dracuK

H Ce eI (ntreb anzandt.ăH Nu vor "utea olosi satelitul "entru a transmite codul de

anulare) s"use Derbert. C'C!ul emite o und de inter eren careă ţă va bruia transmisia dins"re satelit.

+u r2ndul lui anzandt s (n#ure. 'elu a"oi le* tura cuă ă ă submarinul.

Derbert ascult ) (n tim" ce *eneralul (i e-"lica cele a lateă c "itanului >reen. 3i venea s se ascund undeva $i s seă ă ă ă s"2nzure. Cum "utuse s uite o "recizare at2t de im"ortant Iă ă CumI

anzandt reveni la tele on.H Ji!au dat seama la tim" c satelitul nu reac iona corect $iă ţ

au trecut la transmisia direct "rin radio.ăH Asta va dura ceva mai mult) scr2$ni Derbert. 'ac eta ($i va

lovi inta "este un minut.ţH ' *azul ar "utea i su icient) u de " rere anzandt.ă ăH Nu $tiu) z u) cl tin din ca" Derbert. Ce (nc rc tură ă ă ă ă ă

trans"ort rac etaIăH < o*iv standard) cu cinci sute de kilo*rame de e-"lozibilă

de mare "utere) r s"unse anzandt.ăH 6-"lozia va distru*e totul "e o raz de "atru sute de metri)ă

s"use Derbert.

H S"er m s "utem anula comanda cu mult (nainte deă ă amorsarea e-"loziei) (l lini$ti anzandt (n acest caz) va e-"lodadoar rac eta (n sine) nu $i (nc rc tura. 6c i"a de interven ie nuă ă ţ

3-0



va " i nimic.ăţDerbert tres ri.ăH Nu e si*ur. 5ac rac eta e-"lodeaz (n interiorul "e$teriiIă ăH Cum adic I interveni 7art a. Ce s caute rac eta (nă ă

"e$ter Iă

H Noile ti"uri de rac ete au un sistem de * idareultra"er ec ionat) *2ndi Derbert cu *las tare) (ncerc2nd s !$i deaţ ă seama dac avea sau nu dre"tate. 3n absen a unor coordonateă ţ *eo*ra ice "recise) Toma a k!ul ($i identi ic inta "e baza uneiă ţ combina ii de date vizuale) audio $i electronice. 'ac eta nu vaţ avea contact vizual) deoarece C'C!ul se a l "e cel lalt versantă ă al muntelui) iar satelitul nu unc ioneaz . 3n sc imb) va detectaţ ă activitatea electronic de la bordul ur*onetei "robabil "rină *aleriile "e$terii) care constituie cea mai direct cale. A"oi)ă rac eta se va (ndre"ta s"re int urm2nd traseul datelorţ ă rece" ionate. Senzorii instala i (n bot vor evita coliziunea cu oriceţ ţ alt obiect (n a ara C'C!ului) iar (n consecin rac eta nu se vaţă ciocni de "ere ii *rotei.ţ

H 5ar nu!i va "utea evita "e oamenii (nt2lni i (n cale) continuţ ă 7art a ra ionamentul.ţ

H <amenii sunt "rea mici "entru a "utea i detecta i) s"useţ Derbert. <ricum) nu de im"act mi!e mie team ) ci de momentulă rece" ion rii ordinului de anulare. C iar dac va i transmis laţ ă ă tim") rac eta (l va rece" iona c2nd se va a la (n *rot . Tot ce seţ ă a l (n interiorul acesteia va i distrus de e-"lozie.ă

Pentru c2teva cli"e) cobor( t cerea. Derbert se uit din nou laă ă ceas. A"oi smuci tele onul $i i se adres lui %s i Donda.ă

H Soldat) ascult !m ) ceru Derbert.ă ăH 5omnuleIH Ad "osti i!v K stri* el. Ad "osti i!v oriunde "ute iK 6-istă ţ ă ă ă ţ ă ţ ă

"osibilitatea ca rac eta s se autodistru* la un "as de voiKă ă

3-1



5-

!ar i, ora 16:'1,ţ 5alea e/aa, Li an

7ike 'od*ers nu avea c e s asiste la a#utarea kurzilor deă c tre membrii ec i"ei >. Ace$tia scoteau tru"urile (n l c ri aleă ă ă terori$tilor din in ernul incendiului declan$at (n cartierul lor*eneral. Solda ii oloseau " m2nt adunat de "e solul "e$terii $iţ ă

c iar "ro"riile tru"uri "entru a stin*e l c rile ce cu"rinseseră ă ă ve$mintele) " rul $i membrele kurzilor. A"oi se a"ucar s !iă ă ă "oarte a ar din "e$ter ) unde) la lumina zilei) aveau s le acordeă ă ă un "rim a#utor minim.

'od*ers ($i (ntoarse s"atele ars e orturilor de salvare. Nu!i"l cea ceea ce *2ndea $i sim ea9 $i anume) c terori$tii meritauă ţ ă din "lin s su ere. +iecare dintre ei. 3$i dorea ca to i s (ndureă ţ ă ceea ce (ndurase el (nsu$i.

,eneralul ($i d du ca"ul "e s"ate. 5urerea continua s !i s 2$ieă ă bra ele $i s"inarea. 6ra o durere "ricinuit "rin i*norarea oric rorţ ă ă coduri de le*e sau "rinci"ii morale. < durere "ricinuit de un omă care sus inea c ($i a" r cauza $i "o"orul "rin tortur .ţ ă ă ă ă

'od*ers intr (na"oi (n "e$ter . Avea s !l salveze "e Sedenă ă ă ceva mai t2rziu. Acum voia s a le dac "utea s "artici"e (nă ă ă vreun el la recucerirea C'C!ului) obiectivul a lat sub comandasa) "e care (l "ierduse.

A"ro"iindu!se de ie$ire) ascult cu aten ie. Auzi (m"u$c turi)ă ţ ă a"oi *lasul colonelului Au*ust) care!$i (nce"use num r toareaă ă invers . A#unse la a a locului e-act (n momentul (n care %s iă ţ Donda anun a Centrului de Comand vestea "relu rii controluluiţ ă ă asu"ra ur*onetei.

'od*ers se retrase (n umbra "e$terii. 6ra victoria coloneluluiAu*ust) iar el nu avea nici un dre"t s i!o (m" rt $easc . Privi (nă ă ă ă " m2nt $i ascult . Perce"u u$urarea din *lasurile solda ilor careă ă ţ se (ndre"tau s"re ur*onet . Sim i sin*ur tatea d2ndu!i t2rcoale)ă ţ ă dar ne(ndr znind s !l co"le$easc . A$a cum scria odinioară ă ă ă Cesare Pavese nimeni nu e niciodat sin*ur (n aceast lume9 (nă ă cel mai r u caz) e (nso it de un b ie el) de!un t2n r $i de un adultă ţ ă ţ ă

3-2



i"ostaze ale eului s u trecut;. 'od*ers se a la acum (nă tov r $ia b rbatului $i a soldatului care usese) cu numai o zi (nă ă ă urm .ă

5u" c2teva secunde) lun*i c2t o eternitate) 'od*ers (l auzi "eă Donda c em2ndu!l "e colonelul Au*ust.

H 5omnule) rac eta Toma a k ar "utea s atin* C'C!ul sauă ă

s e-"lodeze (n interiorul "e$terii "este a"ro-imativ "atruzeci deă secunde. Am ost avertiza i s ne ad "ostim) turui Donda.ţ ă ă

H Solda i) adunareaK stri* Au*ust.ţ ă'od*ers "orni (n *oan c tre ei.ă ăH 5omnule colonel) veni i du" mineKţ ăAu*ust ridic "rivirea. 'od*ers "ornise de#a (n u* "e cealaltă ă ă

ramur a *aleriei.ăH rm ri i!l "e *eneralK ordon Au*ust. %s i) anun "rin radioă ţ ă ţă

ec i"a >) s coboare "anta (m"reun cu "rizonieriiKă ăH Am (n elesKţ'od*ers a#unse (n "rea#ma "u urilor!(nc isoare (n cli"a (n careţ

vuietul de bas al rac etei Toma a k r sun ) "e m sur ceă ă ă ă aceasta se (ndre"ta s"re "e$ter . ,eneralul ordon solda ilor să ă ţ ă dea *ratiile la o "arte de deasu"ra "u urilor $i s coboareţ ă

(n untru. 5esc ise c iar el "u ul (n care se a la colonelul Seden)ă ţ asi*ur2ndu!se c acesta nu avea s ie strivit de solda ii care seă ă ţ *r beau s a#un* la ad "ost.ă ă ă ăSoldatul Donda u cel din urm care cobor( (ntr!unul dintreă "u uri. 5e (ndat ce acesta se * emuise) cu m2inile inuteţ ă ţ deasu"ra ca"ului) 'od*ers se retrase c2 iva "a$i. Se o"ri laţ ie$irea din "e$ter ) ascult2nd vuietul care devenea din ce (n ceă mai "uternic. Se sim i m2ndru de com"atrio ii s i) *2ndindu!se laţ ţ ă

Toma a k) rezultatul "unerii (n a"licare a inteli*en ei) talentului)ţ ot r2rii $i s"iritului american. Acelea$i sentimente le nutrea $iă a de C'C. Ambele ma$in rii unc ionaser ire"ro$abil) a$a cumţă ă ţ ă useser "roiectate. 3$i cuser datoria. La el $i membrii ec i"eiă ă ă

de interven ie) de care era tot at2t de m2ndru. C2t des"re sineţ (nsu$i) dac n!ar i ost con$tient c (i mai r m sese ceva deă ă ă ă

cut $i!ar i dorit din su let ca e-"lozia s !l (n* it .ă ă ăPere ii $i solul cavernei se cutremurar . Particule de "iatr seţ ă ă

des"rinser din tavan. uietul emis (ntr!o *am #oas deă ă ă "ro"ulsorul rac etei crescu (n intensitate) devenind asurzitor din

cli"a (n care Toma a k!ul " trunse (n "e$ter .ă ăCur2nd du" aceea) "ere ii *rotei (nce"ur s luceasc dină ţ ă ă ă cauza *azelor a"rinse eliminate de rac et . A"oi se "roduseă

3-3



e-"lozia. Str lucirea deveni "entru o cli" incandescent ) a"oi seă ă ă (nro$i) (n tim" ce bubuitura "r v lea de!a valma st2nciă ă amestecate cu " m2nt. 'od*ers ($i aco"eri urec ile cu "almele)ă

(ntr!un e ort zadarnic de a le eri de tunetul r limite. Continuă ă ă s "riveasc ) (n tim" ce un val de l c ri linse "ere ii coridoruluiă ă ă ă ţ

"rinci"al al cavernei) "urt2nd cu sine ra*mente din (nveli$ulrac etei. >uc i mai mari sau mai mici izbir *ura bi urca iei)ăţ ă ţ rico$2nd dintr!un "erete (n cel lalt. nele erau 2$ii sub iri cuă ţ muc ii ascu ite) altele #alnice cocoloa$e de metal incandescent.ţ Cele mai multe ($i curmar traiectoria "rin aer (nainte de aă a#un*e (n dre"tul "u ului. < a$c ie lovi becul) arunc2nd *aleria (nţ

(ntuneric. 'od*ers se v zu silit s se arunce la " m2nt $i s !$iă ă ă ă (ntoarc a a s"re "erete) nu "entru a evita sc i#ele) ci "entru a!ă ţ$i "rote#a a a de "umnul masiv al aerului ierbinte) care (l izbiţ nemilos. Tem"eratura crescu brusc) at2t de mult) (nc2t cea maimic mi$care $i c iar res"ira ia) devenir c inuri cum"lite.ă ţ ă

7ai (nt2i se stinse vuietul e-"loziei) a"oi l c rile. C2teva cli"eă ă mai t2rziu) c ldura (n bu$itoare se domoli. 'od*ers auzi o tuseă ă venind dins"re "u uri. Se ridic (ncet $i "orni (ntr!acolo.ţ ă

H Sunte i te eri cu to iiIţ ţSe cu auzit un amestec de r s"unsuri a irmative. 'od*ersă ă

(ntinse m2na $i!l a#ut "e unul dintre solda i s ias din *roa" .ă ţ ă ă ă 6ra ser*entul ,rey.

H A#ut !i "e ceilal i s ias ) a"oi or*aniza i o cercetareă ţ ă ă ţ detaliat a "e$terii) "2n c2nd * si i o*iva. 7 duc s v d ce eă ă ă ţ ă ă ă cu C'C!ul.

H Cred c domnul colonel Au*ust s!a ocu"at de#a de asta)ă domnule *eneral) s"use ,rey.

H Ce vrei s s"uiI se mir 'od*ers. nde eIă ăH N!a cobor2t cu noi (n "u uri) e-"lic ,rey. oia s muteţ ă ă

C'C!ul $i mai de"arte de ie$irea din "e$ter . S!a *2ndit s neă ă o ere o $ans (n "lus) (n eventualitatea (n care Toma a k!ul $i!ară i atins inta.ţ

'od*ers (i re"et s (i a#ute "e ceilal i) a"oi "orni (n *rab s"reă ă ţ ă *aleria "rinci"al . 3$i scoase "istolul de la centur ) "entru a nuă ă risca s !l "iard .ă ă

Pe$tera rezistase e orturilor de"use de marina american ă "entru a o ace s se "r bu$easc . 3n i"te (n "ere i $i (m"r $tiateă ă ă ţ ă

"e solul "e$terii erau o mul ime de ra*mente din (nveli$ulţ rac etei) care continuau s ard . Priveli$tea (i amintea luiă ă 'od*ers de *ravurile lui ,ustave 5ore care ilustrau 5nfernul lui

3-4



5ante. 5ar "e$tera nu se "r bu$ise) "ermi 2nd (n continuareă ţ trecerea dintr!o "arte (ntr!alta a muntelui. ,eneralul o a"uc ă s"re st2n*a) c tre canion) olosindu!$i ultimele or e "entru a!$iă ţ c uta "rietenul.ă

'od*ers z ri ie$irea orientat s"re vest a "e$terii. C'C!ul (nsă ă ă

nu era nic ieri. A"ro"iindu!se) v zu co"acii cu runzi$ul des)ă ă

colinele care str #uiau canionul) buc ele arz2nd din (nveli$ulă ăţ rac etei $i umbrele "relun*i ale du" !amiezei. +ur*onetaă dis" ruse. A"oi observ drumul de ar . C'C!ul era "arcat laă ă ţ ă vreo dou sute de metri distan . Au*ust venea (n u* s"reă ţă ă "e$ter .ă

H 5omnule *eneralK stri* acesta. Toat lumea e bineIă ăH 5ac nu "unem la socoteal micile z*2rieturi) da) r s"unseă ă ă

'od*ers.H Cum r m2ne cu (nc rc tura rac eteiIă ă ăH L!am trimis "e ser*entul ,rey $i c2 iva oameni s cauteţ ă

o*iva.Au*ust a#unse (n dre"tul lui 'od*ers. 3l "rinse de (nc eieturile

m2inilor $i!l trase deo"arte) la ad "ostul sur"lombei.ăH Au mai r mas c2 iva kurzi (narma i (n canion) s"use el) a"oiă ţ ţ

scoase de la centur radioemi torul. Soldat DondaIă ţăH 5a) domnuleIH 5 !mi!l "e ca"oralul Prementine.ăCa"oralul se "rezenta o cli" mai t2rziu.ăH Ca"orale) cei din ec i"a > sunt te eriI (ntreb Au*ust.ăH Sunt c iar l2n* ei) r s"unse acesta. Au a"ucat s seă ă ă

retra* ) cu tot cu terori$tii su"ravie uitori) (naintea sosiriiă ţ rac etei. Nimeni n!a ost r nit.ă

H +oarte bine) (ncuviin Au*ust. %a trei oameni $i vino aici) laţă C'C.

H N!ar trebui s or*aniz m o "artid de v2n toare) "entru a!iă ă ă ă "rinde "e cei ce!au mai r mas) din r2ndul inamiculuiI (ntrebă ă Prementine.

H N!avem tim" de v2n toare) cl tin din ca" Au*ust. reau caă ă ă ur*oneta s ie adus c2t mai re"ede (na"oi la drumul de ar )ă ă ţ ă

"entru ca toat lumea s se "oat (mbarca. Plec m de!aici.ă ă ă ăH Am (n eles.ţAu*ust ($i "use (na"oi la centur radioemi torul $i ridică ţă ă

"rivirea s"re 'od*ers.H 5omnule *eneral) e tim"ul s ca"e i (n*ri#iri medicale)ă ţ "u in m2ncare $i tot ce! i mai dore$ti.ţ ă ţ

3-5



H 5e ceI (ntreb 'od*ers. Ar t c iar at2t de r uIă ă ăH Sincer s iuM da. O u c ar i cam "2rlitKă ă ă ăţ'od*ers avu nevoie de c2teva secunde "entru a!$i da seama

c "rietenul s u *lumea. 5ar) c iar $i atunci c2nd realiz acestă ă ă lucru) nu z2mbi. Nu "utea s z2mbeasc . Li"sea ceva. 'od*ersă ă

sim ea un *ol acolo unde ar i trebuit s se a le m2ndria saţ ă

"ierdut . Nu "o i s r2zi de tine (nsu i atunci c2nd or*oliul t u nuă ţ ă ţ ă mai e (ndea#uns de "uternic "entru a su"orta a$a ceva. Cei doi se

(ndre"tar c tre "e$ter ) (n t cere.ă ă ă ă3n tunelul "rinci"al) ser*entul ,rey $i oamenii s i * siseră ă ă

o*iva. +usese "roiectat "e sol (n cli"a (n care rac etaă rece" ionase semnalul de anulare. 3n mod remarcabil) o*iva ţ am"lasat deasu"ra rezervorului de combustibil) "reced2ndă sistemul de detec ie $i camera de luat vederi r m sese relativţ ă ă intact . 5etonatoarele se a lau (ntr!un com"artiment modulară deasu"ra (nc rc turii de e-"lozibil. rm2nd instruc iunileă ă ţ im"rimate "e carcas ) acestea "uteau i u$or re"ro*ramate sau)ă la nevoie) demontate. Au*ust (i ceru lui ,rey s "re* tească ă ă e-"lozia cu e ect (nt2rziat a (nc rc turii) r a "orniă ă ă ă num r toarea inversa "2n (n momentul (n care avea să ă ă ă "rimeasc ordine (n acest sens.ă

A#un*2nd (n a a "e$terii) colonelul Au*ust $i *eneralulţ 'od*ers cobor2r drumul de ar ) "2n la baza "antei. 3ntreă ţ ă ă tim") Au*ust (i "ovesti lui 'od*ers cum reu$ise ?atzen s salvezeă via a a*entului israelian) distr *2nd aten ia c l ilor. Salv2ndu!lţ ă ţ ă ă "e +ala ) ?atzen cuse "osibil interven ia la tim" a ec i"ei.ă ă ţ

'od*ers se ru$in iindc avusese (ndoieli (n "rivin aă ă ţ ecolo*ului. Ar i trebuit s !$i dea seama c P il ?atzen nu cedaseă ă din sl biciune) ci m2nat de o or interioar de nebiruit.ă ţă ă

La baza "antei) soldatul 7usicant) +ala $i ceilal i membri aiţ ec i"ei > se ocu"au de r nile kurzilor) (n m sura (n care acestă ă lucru le st tea (n "uteri. Prizonierii le*a i ($i reveniser de "eă ţ ă urma e ectelor neo os*enului $i st teau a$eza i) cu s"ateleă ţ rezemat de un co"ac. 6rau le*a i $i (ntre ei $i) (n consecin ) "u$iţ ţă

(n im"osibilitatea de a u*i. Cele $a"te victime ale incendiuluierau (m"r $tiate "e iarb . rm2nd instruc iunile lui 7usicant)ă ă ţ solda ii olosiser cren*i "entru a ridica "icioarele r ni ilor)ţ ă ă ţ a#ut2nd ast el la eliberarea c ilor res"iratorii. 7edicul in#ectaseă

de#a "u ina "lasm "e care o avea (n trus celor mai *rav atin$iţ ă ă de l c ri. Acum) cei care su eriser $ocuri i"ovolemice "rimeauă ă ă in#ec ii cu o solu ie de e"ine rin . +ala ) care urmase un curs deţ ţ ă

3-



"rim a#utor (n cadrul "re* tirii "entru 7istaEaravim) se ocu"a deă acest lucru.

Cu e-ce" ia colonelului Seden) care "rimea (n*ri#irile Sondreiţ 5e onne) ceilal i membri ai ec i"a#ului C'C!ului erau a$eza i "eţ ţ bolovani sau rezema i de trunc iurile co"acilor de "e mar*ineaţ

drumului. Priveau (n de" rtare) s"re vale $i nu b *ar (n seamă ă ă ă

(ntoarcerea lui 'od*ers. 6ra o situa ie care acestuia (i convenea)ţ date iind (m"re#ur rile.ă

H Soldat) s"use Au*ust) a$ vrea s arunci o "rivire la arsurileă *eneralului 'od*ers c2t mai cur2nd "osibil.

H 5a) domnule.'od*ers "rivi s"re colonelul Seden. Sondra (i s 2$iase c ma$a)ă

iar acum (i cur a rana cu alcool.ăţH reau s v ocu"a i de el mai (nt2i) ceru 'od*ers.ă ă ţH 5omnule *eneral) r nile tale au nevoie de (n*ri#iri) interveniă

Au*ust.H 7ai (nt2i colonelul) insist 'od*ers) r dre"t de re"lic . 6ă ă ă ă

un ordin.Au*ust ($i "lec "rivirea) a"oi se (ntoarse c tre 7usicant.ă ăH <cu" !te de asta) soldat.ăH Am (n eles) (ncuviin medicul.ţ ţă'od*ers se (ntoarse $i "rivi c tre kurzi. 3l cercet mai (nt2i "eă ă

cel culcat (n "artea st2n* a "a#i$tii. 6ra incon$tient9 su eriseă arsuri ur2te "e bra e $i "e "ie"t. ' su la nere*ulat.ţ ă

H <mul acesta $i!a (ndre"tat arma s"re t2m"la coloneluluiSeden atunci c2nd am ost ataca i. Se nume$te %bra im. 6l aţ inut arma) (n tim" ce tovar $ul s u "e nume Dasan (l ardea "eţ ă ă

colonel cu i*ara.ţH 5in " cate) mi!e team c %bra im nu va a#un*e s ieă ă ă ă

#udecat "entru a"tele sale) coment 7usicant. A su erit arsuri deă *radul trei "e "ie"t $i "e s"inare $i) din c2te!mi dau seama) c ile ă res"iratorii i!au ost *rav a ectate. Se "are c a "ierdut multă s2n*e.

3n mod normal) lui 'od*ers (i " rea r u "entru cei careă ă useser r ni i (n lu"t ) indi erent care le!ar i ost crezul. 5ară ă ţ ă

omul acesta era un terorist) nu un soldat. Tot ceea ce cuse) deă la aruncarea (n aer a bara#ului $i "2n la ca"turarea C'C!ului)ă a ectase) "ar ial sau "e de!a!ntre*ul) civili nevinova i. Luiţ ţ

'od*ers nu!i "utea i mil de un ast el de om.ăAu*ust (l "rivea int "e 'od*ers.ţ ăH Daide) domnule *eneral) a$az !te.ă

3-"



H %mediat.'od*ers se a"ro"ie de urm torul r nit. Arsurile de "e bra ele)ă ă ţ

"icioarele $i "ie"tul acestuia erau ro$iatice. 6ra treaz $i "riveas"re cer cu oc ii "lini de urie.

'od*ers ar t c tre el cu eava armei.ă ă ă ţ

H 3n ce stare eI (ntreb el.ă

H 6 cel mai s n tos dintre to i) (i r s"unse 7usicant. > nuiescă ă ţ ă ă c el a ost comandantul. Ceilal i l!au a" rat. A su erit un $oc nuă ţ ă "rea *rav $i arsuri de *radul doi. Are s sca"e cu via .ă ţă

'od*ers (l "rivi lun*) a"oi se a$ez al turi.ă ăH 6l e cel care m!a torturat) rosti el.H 3l vom lua cu noi (n Statele nite) s"use Au*ust. a i

#udecat. Nu va sc "a ne"ede"sit.ă'od*ers continua s !l "riveasc "e Siriner. 3n ciuda $ocului) (nă ă

oc ii acestuia nu se citea c2tu$i de "u in vreo urm deţ ă remu$care.

H 7da) murmur 'od*ers. %ar (n tim" ce el va i #udecat)ă americanii care lucreaz (n Turcia vor i r "i i $i e-ecuta i. Sau ună ă ţ ţ avion american care se (ndrea"t s"re Turcia va i aruncat (n aer.ă Sau "oate o com"anie american care coo"ereaz cu turcii va iă ă atacat cu bombe. Procesul lui $i c iar o eventual condamnareă ă vor aduce numai su erin a Americii. Ji $ti i care!i "artea cea maiţ ţ ironic IăH Nu) domnule *eneral) r s"unse Au*ust "recaut. S"une!mi.ă

H Pl2n*erile kurzilor sunt le*itime) s"use 'od*ers) ridic2ndu!se) dar r s !$i dezli"easc oc ii de c i"ul lui Siriner. Problemaă ă ă ă este c un "roces "ublic le!ar con eri kurzilor o tribun de la careă ă s !$i e-"rime (n voie ideile. +iindc "o"orul lor a ost asu"rit)ă ă lumea va considera ac iunile teroriste ale acestui individ deţ

(n eles) "oate c iar necesare. A "2r#oli tru"ul unui b rbat cu oţ ă tor sau a amenin a o emeie cu abuzuri violente vor deveniţă ţ acte de eroism) iar nu mani est ri sadice. <"inia "ublic vaă ă s"une c su erin ele "o"orului s u l!au (m"ins s"re asemeneaă ţ ă

a"te.H Nu toat lumea va s"une asta) (l contrazise Au*ust. omă

avea *ri# s nu se (nt2m"le a$a.ă ăH CumI (ntreb 'od*ers. Nu! i "o i dezv lui identitatea.ă ţ ţ ăH Tu vei i cel care va de"une m rturie) urm Au*ust. Tu veiă ă

discuta cu "resa. Jtii s vorbe$ti) e$ti erou de r zboi.ă ăH or s"une c n!am cut dec2t s (nr ut im lucrurile)ă ă ă ă ăţ s"ion2ndu!i. or s"une c noi (n$ine i!am "rovocat) uci*2ndu!leă

3-



un camarad "e teritoriul Turciei. or s"une c le!am distrusM Jtiiă cum vor numi acest locI n re u*iu) un ad "ost bucolicKă

Oumzetul motorului (n o"t cilindri al C'C!ului se cu auzit.ă +ur*onet a" ru (n *ura "e$terii. Au*ust se inter"use (ntreă ă Siriner $i *eneralul 'od*ers.

H om avea tim" s discut m mai t2rziu des"re toateă ă

acestea) (i s"use Au*ust. Ne!am (nde"linit misiunea. S imă m2ndri de asta.

'od*ers nu!i r s"unse.ăH Te sim i bine) 7ikeIţ'od*ers (ncuviin din ca".ţăAu*ust se retrase "recaut) a"oi ($i "use (n unc iuneţ

radioemi torul.ţăH Ser*ent ,rey) "re* te$te!te s ini iezi num r toareaă ă ţ ă ă

invers ) rosti el.ăH Am (n eles) veni r s"unsul.ţ ăAu*ust se (ntoarse c tre ceilal i solda i:ă ţ ţH %ar voi) "re* ti i!v deMă ţ ăAu*ust tres ri violent) atunci c2nd revolverul lui 'od*ers ($iă cu auzit *lasul. Colonelul se (ntoarse. >ra ul dez*olit al luiă ţ

'od*ers era (ntins a"roa"e la vertical . +umul ce se ridica dină eava armei se ridica (n volute s"re oc ii acestuia) dar 'od*ersţ

nici nu cli"ea. Privea int s"re Siriner. S2n*ele se "relin*ea linţ ă din *aura ur2t ce i se desc idea (n mi#locul run ii.ă ţ

Au*ust and $i (m"inse arma (n sus. 'od*ers nu se o"use.ăH 7isiunea ta usese (nde"linit ) >rett) dar nu $i a mea) rostiă

'od*ers.H 7ike) ce!ai cutIă'od*ers (l "rivi (n oc i $i r s"unse calm:ăH 7i!am rec2$ti*at m2ndria.C2nd Au*ust (i eliber bra ul) 'od*ers se (ndre"t calm s"reă ţ ă drumul de ar . Ceilal i membri ai ec i"a#ului C'C!ului seţ ă ţ

ridicaser (n "icioare la auzul (m"u$c turii $i "riveau (ntr!acolo.ă ă Acum 'od*ers se sim ea (n stare s z2mbeasc $i c iar o cu.ţ ă ă ă 6ra ner bd tor s !i cear scuze lui P il ?atzen.ă ă ă ă

Cu c i"ul sumbru) Au*ust (i ordon lui 7usicant s termineă ă mai (nt2i cu kurzii) urm2nd s se ocu"e de colonelul Seden du"ă ă ce aveau s se (mbarce (n ur*onet . A"oi (i (ntinse "istolulă ă

Sondrei 5e onne) care se a"ro"iase du" ce (i consultase dină "riviri "e cole*ii din ec i"a de interven ie. ţH 5omnule colonel) nimeni dintre noi n!a v zut ce s!aă

3--



(nt2m"lat) s"use ea. Nici unul dintre noi n!a ost martor laaceast scen . Liderul kurd a ost ucis (n tim"ul lu"tei.ă ă

Au*ust cl tin din ca") "lin de am r ciune.ă ă ă ăH 3% cunosc "e 7ike 'od*ers de c2nd m $tiu. N!a s"us (nă

via a lui o minciun $i nu cred c are de *2nd s (ncea" acumţ ă ă ă ă

s mint .ă ă

H 5ar va i condamnat) dac nu o ace) insista 5e onne.ăH Jtiu) se r sti Au*ust. Tocmai de asta (mi era team . 7ike vaă ă

ace e-act ceea ce se temea c aveau s ac terori$tii. Se vaă ă ă olosi de curtea mar ial ca de o tribun .ţ ă ă

H Pentru ceI (ntreb 5e onne.ăAu*ust ins"ir ad2nc) (ntret iat.ă ăH Pentru a ar ta Americii cum trebuie s (i trateze "e terori$ti)ă ă

soldat. Ji "entru a demonstra c America s!a s turat.ă ăSe (ntoarse $i "orni cu "a$i mari s"re drum.H Pre* ti i!v de "lecareK stri* el. reau s arunc m (n aeră ţ ă ă ă ă

"e$tera asta blestemat . ă

400



0

!ar i, ora 18:'3,ţ %amasc, Siria

n convoi de ma$ini "urt2nd (nsemnele * rzii "reziden ialeă ţ o"ri (n a a Ambasadei Statelor nite din 5amasc la ora $i 4Bţ de minute. Ambasadorul Daveles u escortat "2n la "oart )ă ă unde doi "aznici (n uni orme de "u$ca$i marini (l luar (n "rimire.ă

n dric ocoli ambasada "2n la intrarea din s"ate) "entru aă de"une tru"urile ne(nsu le ite ale a*en ilor AS5. Daveles urcţ ţ ă direct (n biroul s u) cu tr s turile c i"ului calme) (n ciudaă ă ă s"aimei care i se mai "utea citi (nc (n oc i $i tele onaă ambasadorului Turciei la 5amasc. 3i e-"lic tot ce se (nt2m"laseă la "alat) c iar sub oc ii s i $i (l anun de asemenea c membriiă ţă ă P?? se a laser la ori*inea urtului elico"terului *r nicerilor) aă ă atacului asu"ra >ara#ului Ataturk $i a incidentului de la *rani a cu ţ Siria. 3l ru* "e ambasador s transmit toate acestea armateiă ă ă

rii sale $i s cear demobilizarea. Ambasadorul se an*a# sţă ă ă ă ă transmit in orma iile "e cale ierar ic .ă ţ ă

Paul Dood ($i cu a"ari ia du" numai c2teva minute. 6l)ă ţ ă Farner >ickin* $i "ro esorul Nasr useser de* iza i cuă ţ *aff ie'2uri $i oc elari de soare $i condu$i la o sta ie de autobuz. Luiţ Dood) ideea de* iz rilor i se " ruse (ntotdeauna o e-trava*ană ă ţă teatral ) atunci c2nd (i usese dat s o (nt2lneasc ) "rin c r i sauă ă ă ă ţ "rin ilme. 5e aceast dat (ns ) "arcursese cei cinci sute deă ă ă metri "2n la sta ia de autobuz ca $i cum s!ar i n scut $i!ar iă ţ ă crescut "e strada %bn Assaker. Nu avea de ales. 5ac ar i ostă recunoscut de vreun ziarist sau un unc ionar str in) ar i "us (nţ ă "ericol si*uran a celor dou emei care (i (nso iser .ţ ă ţ ă

5in ericire) nu usese re"erat. 5e$i rutele autobuzelor eraudeviate "e trasee ce ocoleau <ra$ul ec i) cei trei a#unser la ă ambasad (n numai o #um tate de or . C2nd cei doi "u$ca$iă ă ă marini de la intrare (i o"rir ) cer2ndu!le s se le*itimeze) Dood seă ă sim ise asemenea lui Claude 'ains (nţ ?mul invi-ibil, (n tim" ce!$idezbr ca roba $i e$ar a) "entru a!$i decons"ira identitatea.ă

rm rind cele (nt2m"late la "oart cu a#utorul unei camere deă ă 401



luat vederi cu circuit (nc is) un a*ent AS5 se *r bi s le ias (nă ă ă (nt2m"inare celor trei.

Dood se (ndre"t s"re "rimul birou (nt2lnit (n cale) "entru a!iă tele ona lui >ob Derbert. 3nc ise u$a biroului ad#unctului $e uluimisiunii) Go n Lecoz $i r mase sin*ur) (n "icioare l2n* masaă ă

antic din lemn de ma on. 5ra"eriile *rele trans ormau micaă

(nc "ere (ntr!o oaz de lini$te $i semi(ntuneric) d2ndu!i lui Dood oă ă senza ie de si*uran . +orm num rul tele onului mobil al luiţ ţă ă ă Derbert $i (i trecu "rin minte c S aron $i co"iii auziser "robabilă ă la televizor des"re cele (nt2m"late la 5amasc $i) mai mult casi*ur) erau (n*ri#ora i. 6zit ) a"oi se ot r( s !i sune imediat du"ţ ă ă ă ă aceea. 7ai (nt2i) trebuia s a le ce se (nt2m"lase cu C'C!ul.ă

Derbert (i r s"unse imediat. 6ra neobi$nuit de re inut (n tim"ă ţ ce!i anun a lui Dood ve$tile bune. 7isiunea rac etei Toma a kţ

usese anulat la tim". 6c i"a de interven ie atacase "e$tera)ă ţ salvase ec i"a#ul C'C!ului) "reluase controlul asu"ra ur*onetei$i toat lumea revenise cu bine la Tel Ne . +or ele armate sirieneă ţ

useser anun ate (n le* tur cu locul (n care se a lau r ni iiă ţ ă ă ă ţ kurzi) iar ace$tia useser recu"era i. 3ntr!un scurt interviuă ţ di uzat de CNN) liderul armatei siriene atribuise e-"lozia "e$teriim2nuirii incorecte a muni iilor de c tre membrii P??) dar numaiţ ă du" ce Statele nite le "ermiseser unc ionarilor Si*uran eiă ă ţ ţ Siriene s !i intero* eze "e su"ravie uitori) (n ciuda insisten eloră ţ ţ "rivind ine-isten a acestora. Sirienii voiau s a le tot ce se "uteaţ ă des"re elul (n care useser (nc lcate m surile de si*uran deă ă ă ţă la 5amasc $i amis li. Ad#unctul ambasadorului Daveles ($id duse acordul (n aceast "rivin ) du" ce se consultase cuă ă ţă ă *eneralul anzandt.

Dood se sim i u$urat) "2n (n cli"a (n care Derbert (i vorbiţ ă des"re torturarea lui 7ike $i des"re e-ecutarea de c tre acesta aă liderului kurd care o ordonase.Dood t cu c2teva cli"e) a"oi (ntreb :ă ă

H Cine a ost martor la uciderea liderului kurdIH arianta asta nu va ine) Paul) (i s"use Derbert) * icindu!iţ

*2ndurile. 7ike vrea ca lumea s a le ce a cut $i s !i cunoască ă ă ă motivele.

H A dat o rait "rin %ad) s"use Dood) (n ele* tor. om sta deă ţ ă vorb cu el du" ce se va i odi nit.ă ă

H Paul.H a trebui s se r z*2ndeasc ) insist Dood. Trebuie s seă ă ă ă ă r z*2ndeasc . 5ac 7ike va i citat (n a a cur ii mar iale) va iă ă ă ţ ţ ţ

402



obli*at s dezv luie ce c uta (n Turcia. a trebui s vorbească ă ă ă ă des"re contacte) des"re metode) des"re o"era iunile "e care le!ţam "re* tit.ă

H 3n situa iile care im"lic si*uran a na ional ) "rocesele cur iiţ ă ţ ţ ă ţ mar iale "ot i inute cu u$ile (nc ise.ţ ţ

H Presa tot va a la $i se va re"ezi asu"ra noastr ) cl tin dină ă ă

ca" Dood. Asta ar "utea duce e ectiv la "r bu$irea (ntre*uluiă sistem de in orma ii "e care (l avem (n <rientul 7i#lociu. Cumţ r m2ne cu colonelul Au*ustI 6 cel mai vec i "rieten al lui 7ike.ă Nu "oate ace nimicI

H Crezi c n!a (ncercatI (ntreb Derbert. 7ike i!a r s"uns că ă ă ă terorismul e cea mai *rav amenin are cu care se con runt (nă ţ ă "rezent America. A irm c a sosit tim"ul s lu"t m cu ocă ă ă ă

(m"otriva ocului.H 6 (nc a ectat de cele (nt2m"late) deduse Dood.ăH A ost v zut de un medic la Tel Ne ) re"lic Derbert. 6 (nă ă

de"lin tatea acult ilor mintale.ă ăţH 5u" toate c2te a avut de (ndurat din "artea kurzilorIă

(ntreb Dood.ăH 7ike a trecut "rin iad de!o mie de ori $i a sc "at cu bine)ă

r s"unse Derbert. <ricum) medicii israelieni s"un c ) din "unctă ă de vedere mintal) e s n tos. 7ike (nsu$i sus ine c s!a *2ndită ă ţ ă bine $i c nu!$i va sc imba ot r2rea.ă ăDood lu un "i- $i o oaie de 2rtie.ă

H 5 !mi num rul de tele on al bazei) ceru Dood. reau s stauă ă ă de vorb cu el) (nainte de a ace ceva ce ar "utea re*reta.ă

H Nu "o i vorbi cu el) s"use Derbert.ţH 5e ceIH +iindc a cut de#a acel ceva;) o t Derbert.ă ă ăDood sim i un nod (n *2t.ţH Ce!a cut) >obIăH %!a tele onat *eneralului T omas 6s"osito) $e ul

Comandamentului <"era iunilor S"eciale ale Statelor nite $i aţ m rturisit uciderea liderului kurd) (l l muri Derbert. 3n "rezent) seă ă a l sub "az la in irmeria din Tel Ne $i a$tea"t sosirea "oli ieiă ă ă ţ militare $i a consilierului #uridic de la >aza +or elor Aeriene de laţ %ncirlik.

Dood deveni brusc con$tient de semi(ntunericul din (nc "ere)ă

iar senza ia de si*uran se risi"i. Sim ea c se su oc . ' su laţ ţă ţ ă ă ă ad2nc) a"oi rosti) calm:H 6!n re*ul . reau s $tiu care sunt variantele. Trebuie să ă ă

403



H 'oa* !te) r s"unse Derbert 'oa* !te c2t "o i.ă ă ă ţ

405



1

!ar i, ora 12:38,ţ Washin$ton, %&C&

>ob Derbert era a$ezat (n scaunul s u rulant $i citea ună document con iden ial cu"rinz2nd o sin*ur "a*in . 5ocumentulţ ă ă era adresat "rocurorului *eneral al Statelor nite $i "urta antetulCasei Albe.

A$ezat la biroul s u) "re$edintele citea) la r2ndul s u) o co"ieă ă a aceluia$i document. ' s"2ndi i "rin >iroul <val) a$eza i sauă ţ ţ st2nd (n "icioare) se a lau consilierul "entru Si*uran a Na ionalţ ţ ă Steve >urko ) $e ul Statelor!7a#ore 'eunite) *eneralul anzandt)consilierul #uridic al Casei Albe 'oland 'izzi $i 7art a 7ackall.+iecare dintre ei "arcur*ea o co"ie a documentului (n cauz . ă Derbert) 'izzi) >urko $i anzandt cuno$teau a"roa"e "edina ar con inutul acestuia. 3$i "etrecuser ultimele nou zeci deă ţ ă ă minute sc i 2nd ideile "rinci"ale) du" ce a laser de la 'izzi cţ ă ă ă "re$edintele era dis"us s semneze un ordin de *ra iere (nă ţ

avoarea *eneralului 7ike 'od*ers.Pre$edintele ($i drese *lasul. 5u" o "rim lectur aă ă ă

documentului) o lu de la ca" t) de data asta cu *las tare.ă ă 3ntotdeauna "roceda ast el) "entru a auzi cum ar i sunat acestdocument trans"us sub orma unui discurs) (n cazul (n care ar i

ost obli*at s ia o atitudine "ublic "entru a!$i #usti ica ac iunile.ă ă ţH Prin acest document) o er *ra ierea de"lin *eneraluluiţ ă

7ic ael 'od*ers din cadrul +or elor Armate ale Statelor nite.ţ ,ra ierea se re er la a"tele "e care *eneralul a m rturisit sauţ ă ă se "resu"une c le!ar i s v2r$it (n tim" ce ($i servea cu loialitateă ă ara) "e "arcursul unei misiuni comune cu 'e"ublica Turcia)ţ

av2nd dre"t sco" colectarea de in orma ii. ţ,uvernul $i "o"orul Statelor nite au avut bene icii *reu de

m surat (n urma ac iunilor cura#oase conduse de *eneralulă ţ 'od*ers "e "arcursul unei cariere (ndelun*ate) cu totulire"ro$abil . Na iunea $i institu iile sale nu ar avea deloc deă ţ ţ "ro itat (n urma condamn rii *eneralului "entru a"te care) dină toate "unctele de vedere) au ost eroice) dezinteresate $i

40



"otrivite) la locul $i momentul res"ectiv.;Pre$edintele (ncuviin din ca" $i se a"uc s cioc neasc cuţă ă ă ă ă

v2r ul de*etului ar t tor (n oaia de 2rtie a lat "e birou. Priviă ă ă c tre st2n*a. sc iv) cu un (nce"ut de c elie) 'oland 'izziă ăţ st tea (n "icioare l2n* biroul s u.ă ă ă

H 6 bine) 'ollo.H mul umesc) domnule "re$edinte.ă ţH 7ai mult c iar) cred (n ceea ce scrie aici) z2mbi

"re$edintele. Ceea ce se (nt2m"l oarte rar (n cazulă documentelor "e care mi se cere s le semnez.ă

7art a $i anzandt c icotir . ăH Cel ucis era cet ean sirian $i se a la "e teritoriul Libanului)ăţ

urm "re$edintele.ăH 6-act) domnule "re$edinte.H 3n cazul (n care rile (n cauz ar ot r( s e-ercite "resiuniţă ă ă ă

asu"ra noastr ) care este le*isla ia lor (n aceast "rivin Iă ţ ă ţăH Teoretic) ar "utea cere e-tr darea *eneralului 'od*ers)ă

r s"unse 'izzi. 5ar) c iar dac ni s!ar cere a$a ceva) nu vom daă ă curs solicit rii lor.ă

H Siria a acordat azil unor criminali interna ionali) mult maiţ des dec2t oricare alt ar de "e *lob) observ >urko . 3n ceeaă ţ ă ă ce m "rive$te) a$ i de!a dre"tul (nc2ntat ca ei s ne cear a$aă ă ă ceva) numai "entru a!i "utea re uzaK

H Ne!ar "utea ace necazuri "rin intermediul "reseiI vru s ă a le "re$edintele.

H Pentru a "utea ace asta) ar avea nevoie de dovezi)r s"unse 'izzi. 5e asemenea) ar trebui s insiste asu"ra cereriiă ă de e-tr dare a *eneralului 'od*ers.ă

H nde sunt dovezile res"ectiveI (ntreb "re$edintele. Ce s!aă (nt2m"lat cu cadavrul celui ucisI

H Se a l (n "e$tera ce slu#ea dre"t cartier *eneral *ru" riiă ă teroriste) s"use >ob Derbert. 3nainte de a "leca din zon ) ec i"aă de interven ie a aruncat (n aer caverna) olosind (nc rc turaţ ă ă e-"loziv a rac etei Toma a k.ă

H 5e"artamentul nostru de "res a lansat in orma ia că ţ ă acesta ar i ost ucis (ntr!o e-"lozie "rodus la cartierul *eneral)ă interveni 7art a. Nimeni nu va "une la (ndoial acest lucru) iară kurzii vor i satis cu i de aceast e-"lica ie.ă ţ ă ţ

H Prea bine) conc ise "re$edintele) care lu un stilou $i ezită ă o cli" ) (ntreb2nd: Putem i si*uri c *eneralul 'od*ers vaă ă sus ine aceast versiuneI Nu trebuie s ne acem *ri#i c se vaţ ă ă ă

40"



"oarte 7ike 'od*ers.H Nu e-ist c2tu$i de "u in si*uran a c (l vom "uteaă ţ ţ ă

convin*e c n!a ost vina lui) ad u*ase Liz. nii oameni s!ar l sa)ă ă ă "oate) convin$i c n!ar i "utut ace nimic "entru a (m"iedica oă ast el de des $urare a evenimentelor. Sau i!ai "utea l muri să ă ă

caute s"ri#in moral (n celelalte lucruri bune "e care le!au realizat) (n ansamblul activit ii lor. Pentru 7ike (ns nu e-ist cale deăţ ă ă mi#loc. 6-ist ie reu$it ) ie e$ec. Teroristul ie c a meritat să ă ă ă moar ) ie n!a meritat. Adau* la toate acestea sentimentul deă ă "ierdere a demnit ii "e care el $i oamenii lui au trebuit s !lăţ ă

(n runte. Su erin ele lor au ost) (n e*al m sur ) su erin ele luiţ ă ă ă ţ 7ike) "o i s ii si*ur de asta. 'ezultatul inal ar "utea i oţ ă "si oz e-trem de com"le- .ă ă

Derbert (n ele*ea c2t se "oate de bine *ravitatea situa iei luiţ ţ 7ike. Lucra "entru C%A) (n calitate de $e al contras"iona#ului la>eirut) atunci c2nd Ambasada American usese atacat cuă ă bombe de c tre terori$ti. Printre numeroasele victime se a lase $iă so ia sa. Nu trecea o zi r ca el s nu ie tulburat de remu$c riţ ă ă ă ă $i de (ntreb ri de *enul ce!ar i ost dac MI; 5ar nu e-ista nici oă ă modalitate "rin care s le "oat "une ca" t. Nu "utea dec2t să ă ă ă tra* (nv minte din ceea ce tr ise $i s (ncerce s "revin alteă ăţă ă ă ă ă catastro e similare.

Derbert $i 7art a ie$ir din Casa Alb ) (ndre"t2ndu!se s"reă ă ur*oneta s"ecial amena#at cu care Derbert c l torea "rină ă ă

Fas in*ton. rc2nd ram"a de"liat (n "artea din s"ate aă ur*onetei) Derbert se *2ndi c nu "utea s s"ere dec2t ună ă

sin*ur lucru: c trecerea tim"ului) distan a $i camaraderia celoră ţ din #ur aveau s !l a#ute "e 'od*ers s de" $easc aceste cli"eă ă ă ă di icile. A$a cum (i s"usese Derbert lui Liz) la des" r ire:ă ţ

H Am avut "rile#ul s (nv din "ro"ria!mi e-"erien c via aă ăţ ţă ă ţ e asemenea $colii9 dar orele devin tot mai di icile $i maicostisitoare cu iecare zi care trece.

Liz usese de acord) dar ad u*ase:ăH Ji totu$i) >obM) (n cazul acestei $coli) nu!i deloc "re erabil

s ii e-matriculat.ă6ra c2t se "oate de adev rat) ($i zise Derbert) (n vreme ceă

$o erul 7art ei " r sea "arcarea (n*ust ) cotind "e Pennsylvaniaă ă ă Avenue. 3n zilele $i (n s "t m2nile care aveau s urmeze) oric2tă ă ă

de mult tim" ar i trebuit s treac ) Derbert avea s !$i ac oă ă ă ă datorie din a!l convin*e "e 7ike 'od*ers de adev rul s"uselor luiă Liz.

40-



2

!iercuri, ora 23:34,%amasc, Siria

%bra im al!'as id desc ise oc ii $i "rivi a ar ) "e *eamulă murdar al in irmeriei (nc isorii. 3$i sim i n rile um"l2ndu!se deţ ă mirosul de dezin ectant.

%bra im $tia c se a la la 5amasc) (n calitate de "rizonier ală

+or elor de Securitate Siriene. Jtia) de asemenea) c usese *ravţ ă r nit) de$i nimeni nu!i dezv luise c2t de *rave (i erau r nile. Jtiaă ă ă toate acestea iindc ) trezindu!se din somn) auzise in irmierele $iă "aznicii discut2nd des"re el. ,lasurile lor (i "arveneau "arc din ă de" rtare) din cauza banda#elor care (i aco"ereau urec ile.ă

3n scurtele intervale de trezie) %bra im devenea va* con$tientde alte c2teva lucruri. inea minte c un b rbat (n uni orm (iŢ ă ă ă "usese (ntreb ri) dar el nu usese (n stare s !i r s"und . ,uraă ă ă ă "arc (i (n* e ase) iar buzele sale re uzau s se mi$te. 3$iă ţ ă amintea c usese "urtat (ntr!o camer de baie) dezbr cat "ar ială ă ă ţ $i s" lat. Avusese senza ia c "ielea i se dezli"ea de tru" (n 2$ii)ă ţ ă la el ca ceara (nt rit a unei lum2n ri. A"oi usese din nouă ă ă banda#at $i readus (n aceast (nc "ere.ă ă

3n somn) (n sc imb) viziunile t2n rului kurd erau cu mult maiă lim"ezi. 3$i amintea c se a lase al turi de comandantul Siriner laă ă >aza 5eir. Parc (l auzea $i acum stri*2nd: Aici) (n cartierulă *eneral) nimeni nu va (ndr zni s desc id oculK; ($i aminteaă ă ă cum st tea um r la um r cu comandantul) tr *2nd (n inamic)ă ă ă ă "entru a!l (m"iedica s intre. 3$i amintea cum urlaser )ă ă "rovoc2ndu!i "e du$mani) (n a$te"tarea atacului. A"oi) ocul. nlac de l c ri) rev rs2ndu!se asu"ra lor. 3$i amintea cum lu"taă ă ă

(m"otriva l c rilor cu bra ele) inea minte cum) (m"reun cuă ă ţ ţ ă comandantul Arkin) desc iseser calea "entru a!i "ermite luiă Siriner s treac . 3$i amintea cum cineva (l smulsese din l c ri) (lă ă ă ă aco"erise cu " m2nt. +usese "urtat "e bra e) v zuse cerul) a"oiă ţ ă auzise o (m"u$c tur .ă ă< lacrim i se ivi la coada oc iului.ă

H ComandantulI M410



%bra im (ncerc s se r suceasc ) "entru a!$i vedea camarazii.ă ă ă ă Nu reu$i. >anda#ele sunt de vin ) realiz el. 5ar nu aveaă ă im"ortan . Sim i c era sin*ur (n acest loc. Ji revolu iaI 5ac arţă ţ ă ţ ă

i izb2ndit) n!ar i ost sin*ur aici) (ncon#urat de du$mani.At2 ia oameni au contat "e noi) iar noi am e$uat) ($i zise el.ţ

C iar e$uaser I 3nseamn oare un e$ec s "lantezi o s m2nă ă ă ă ţă

"e care o vor (n*ri#i al iiI 3nseamn oare un e$ec s "ui (nţ ă ă mi$care o ac iune la care cei cura#o$i au visat de deceniiIţ 3nseamn oare un e$ec s atra*i aten ia (ntre*ii omeniri asu"raă ă ţ calvarului "rin care trece "o"orul t uI ă

%bra im (nc ise oc ii. 3n a (i a" rur comandantul Siriner)ţă ă ă Falid) Dasan $i to i ceilal i. Ji ratele s u 7a mud era "rintre ei.ţ ţ ă 6rau (n via ) (l "riveau cu to ii $i " reau a i mul umi i.ţă ţ ă ţ ţ

3nseamn oare un e$ec s te al turi (n "aradis tovar $ilor t iă ă ă ă ă de armeI

Cu un *eam t discret) %bra im li se al tur .ă ă ă

411



3

!iercuri, ora 21:3#,Lon"ra, An$lia

Paul Dood discut cu 7ike 'od*ers (n tim" ce se a la laă Londra) "re* tindu!se s ia avionul c tre Fas in*ton. 'od*ersă ă ă urma s " r seasc in irmeria din Tel Ne "entru a se al turaă ă ă ă ă ec i"ei de interven ie (n zborul c tre cas .ţ ă ă

Cei doi avur o conversa ie scurt ) neobi$nuit de tensionat .ă ţ ă ă +ie c se temea s dea r2u liber uriei) rustr rii) triste ii) ie c !$iă ă ă ţ ă re"rima orice alt sentiment) un lucru era si*ur: 'od*ers nu l sa ă s trans"ar nimic din zbuciumul s u interior. Dood u nevoit s !iă ă ă ă smul* cu cle$tele c iar $i minimele in orma ii des"re stareaă ţ s n t ii lui sau des"re elul (n care useser caza i la Tel Ne .ă ă ăţ ă ţ ' s"unsurile lui erau teme) vocea monocord . Dood "use toateă ă acestea "e seama e"uiz rii $i a de"resiei (n "rivin a c roraă ţ ă

usese avertizat de c tre Liz.ă%ni ial) Dood nu inten ionase s !i s"un lui 'od*ers des"reţ ţ ă ă

actul de *ra iere. Considera c era de "re erat ca *eneralul sţ ă ă a le vestea du" ce va i a"ucat s se odi neasc "u in) c2ndă ă ă ţ avea s ie (ncon#urat de cei care se zb tuser "entru ob inereaă ă ă ţ amnistiei. <ameni a c ror #udecat o res"ecta. <ameni careă ă "uteau s !i e-"lice c totul se cuse "entru a "rote#a intereseleă ă ă na ionale) nu "entru a!l scoate "e 'od*ers din belea) "e u$a dinţ dos.

3n cele din urm (ns ) Dood sim ise c 'od*ers avea dre"tul să ă ţ ă ă a le ce se (nt2m"lase. oia ca *eneralul s oloseasc r *azul dină ă ă tim"ul zborului "entru a!$i "une la cale viitorul (n cadrulCentrului de Comand ) nu "entru a se *2ndi la con runt rile careă ă

(l a$te"tau (n s lile de tribunal.ă'od*ers "rimi vestea calm. 3l ru* "e Dood s le mul umească ă ţ ă

lui Derbert $i 7art ei "entru e orturile de"use. 5ar) (n tim" cevorbea) Dood avu $i mai acut senza ia c ) (n realitate)ţ ă conversa ia avea un cu totul alt sens) ca $i cum (ntre ei ar iţ intervenit ceva. Nu era vorba de am r ciune sau resentimente)ă ă ci de un soi de melancolie) ca $i cum) (n loc s !i i anun ată ţ

412



salvarea) Dood i!ar i citit lui 'od*ers actul de condamnare.3ntr!un el) 'od*ers " rea s !$i ia r mas!bun "entruă ă ă

totdeauna.%mediat du" ce termin de discutat cu 'od*ers) Dood (iă ă

tele ona colonelului Au*ust. 'od*ers $i comandantul ec i"ei de

interven ie crescuser (m"reun (n Dart ord) Connecticut. Dood (lţ ă ă

ru* s se oloseasc de "2r* iile oric ror aduceri aminte) c2tă ă ă ă mai amuzante cu "utin ) "entru a!i distra*e aten ia lui 'od*ersţă ţ de la *2ndurile sumbre $i "entru a!i re ace moralul. Au*ust"romise c avea s ac tot ce!i va sta (n "utin a.ă ă ă ţ

La Deat ro ) Dood $i >ickin* ($i luar un cald r mas!bun de laă ă "ro esorul Nasr) "romi 2nd s asiste la concertul cu "artituri dinţ ă Liszt $i C o"in al so iei acestuia. Cu toate acestea) >ickin* (l ru*ţ ă "e "ro esor s insiste ca renumita "ianist s renun e laă ă ă ţ inter"retarea !tudiului revolu ionar, ţ (nlocuindu!l cu o alt ă "artitur ) mai "u in (nc rcat de conota ii "olitice. Nasr se ar taă ţ ă ă ţ ă

(ntru totul de acord.Pe "arcursul zborului de la Londra) la bordul aeronavei

5e"artamentului de Stat) Dood avu "rile#ul s se rela-eze $i să ă r s"und numeroaselor com"limente sincere care (i ură ă ă adresate. Acestea se deosebeau radical de elicit rile deă circumstan "e care le "rimea cu ocazia (nt2lnirilor $i rece" iilorţă ţ de la Fas in*ton. 5i"loma ii a la i (n avion " reau (nc2nta i deţ ţ ă ţ zvonurile con orm c rora ec i"a de interven ie (nc lcase oă ţ ă mul ime de le*i scrise $i nescrise) "rin ac iunea des $urat (nţ ţ ă ă valea >ekaa. 6rau a"roa"e la el de (nc2nta i de acest lucruţ "recum erau de bucuro$i c terori$tii de la Ataturk useseră ă desco"eri i $i neutraliza i $i c tru"ele turce $i siriene useserţ ţ ă ă retrase de la rontiera dintre cele dou state. Ad#unctulă Secretarului de Stat sintetizase acest entuziasm (ntr!o raz ă memorabil : te saturi s #oci con orm re*ulilor) c2nd nimeniă ă altcineva nu se sinc ise$te de ele;.

Andrea insistase s a le detalii (n "rivin a modului (n careă ţ reu$iser Dood) >ickin* $i Nasr s sca"e cu bine din ataculă ă asu"ra "alatului "reziden ial din 5amasc. Dood se mul umise s !ţ ţ ă$i soarba r coritoarea ener*izant comandat imediat du"ă ă ă ă decolarea de la Londra) r s scoat un cuv2nt des"re acestă ă ă ă subiect.

Avionul ateriz la Fas in*ton miercuri la ora @@ $i 1= deă minute. < *ard de onoare a$te"ta la aero"ort) "entru a le daă onorul a*en ilor AS5 uci$i) iar Dood a$te"t la mar*inea "isteiţ ă

413



"2n c2nd sicriele ur cobor2te din avion $i (nc rcate (nă ă ă ur*onetele unerare. A"oi urc (n limuzina care urma s !i duc )ă ă ă

"e el $i "e Farner >ickin*) la casele lor. 7a$ina usese trimis de ă Ste" anie ?la de la Casa Alb ) care!i (ncredin ase $o erului ună ţ bilet "entru Dood) cu urm toarele cuvinte:ă

>un venit acas ) Paul. 7 temeam c vei "re era s c emi ună ă ă ă

ta-i.;7a$ina o"ri mai (nt2i (n a a casei lui Dood. Acesta (i str2nseţ

m2na lui >ickin* $i) (nainte de a cobor() (l (ntreb : ăH Cum te!ai sim it (n calitate de "ion a doi "re$edin iIţ ţH Plin de via ) Paul) r s"unse t2n rul >ickin*) z2mbind. Doodţă ă ă

($i "etrecu o or #uc2ndu!se cu co"iii (n "at) (nainte de a le stin*eă lumina. 5u" aceea) tim" de dou ore) cu dra*oste cu so ia sa.ă ă ă ţ

3n s 2r$it) mult mai t2rziu) (n tim" ce so ia sa dormea) in2ndu!ţ ţl de m2n ) Dood r mase treaz mult vreme) (ntreb2ndu!se dacă ă ă ă nu s v2r$ise cumva cea mai mare *re$eal a vie ii sale c2nd (iă ă ţ s"usese lui 'od*ers des"re ordinul de *ra iere. ţ

414



4

oi, oro 1:'1,%easu-ra !arii !e"iterane

C2nd 7ike 'od*ers se (nrolase (n +or ele Armate) cuse "arteţ ă dintr!un "luton de "re* tire condus de un ser*ent "e numeă 7essy >oyd. Nu reu$ise s a le niciodat care era de ectul luiă ă 7essy) c ci era im"osibil ca acesta s nu aibă ă ă nici un de ect.

7essy >oyd usese omul cel mai ordonat) mai ti"icar $i maidisci"linat din c2 i (i usese dat lui 'od*ers s (nt2lneascţ ă ă vreodat .ă

+ r (ncetare) 7essy se str duise s (nti" reasc dou lucruriă ă ă ă ă ă ă (n memoria oamenilor s i. Cel dint2i era cura#ul) cea maiă im"ortant calitate a oric rui soldat. 3n al doilea r2nd) onoarea)ă ă mai de "re c iar dec2t cura#ul. n om de onoare este cel ce!$iţ ada"teaz conduita "otrivit idealurilor datoriei;) obi$nuia el să ă s"un ) "ara raz2ndu!l "e Foodro Filson.ă

'od*ers ($i (nti" rise (n su let acest dicton. 7ai t2rziu) (i ceruseă (m"rumut lui >oyd e-em"larul din dic ionarul de citate al luiţ >artlett "e care acesta (l inea (n "ermanen "e birou. A$a seţ ţă n scuse dra*ostea sa "entru (n ele"ciunea marilor oameni deă ţ stat) a conduc torilor de o$ti) a (nv a ilor. Se trans ormase de!ă ăţ ţatunci (ntr!un cititor (nr it) devor2nd orice (i c dea (n m2n ) de laă ă ă 6"ictet la S 2ntul Au*ustin) de la Domer la Demin* ay. %ar ceeace citea (i "unea *2ndurile (n mi$care.

Poate "rea mult) *2ndi el) cu am r ciune.ă ă3n cabina auster a aeronavei C! 4 >) 'od*ers asculta absentă

cum colonelul Au*ust le "ovestea lui Lo ell Co ey $i lui P il?atzen des"re rivalitatea dintre ei doi) c2nd se antrenau (nco"il rie la baseball) (n aceea$i ec i" de #uniori.ă ă

'od*ers era con$tient c nu ac ionase din la$itate) nici m cară ţ ă "entru o cli" $i c a"tele sale nu erau de natur s (lă ă ă ă dezonoreze. Cu toate acestea) din cauza celor (nt2m"late (n<rientul 7i#lociu) cariera sa militar era terminat . +useseă ă convins de acest lucru atunci c2nd) la rontiera dintre Siria $i

Turcia) e$uase (n tentativa de a recuceri C'C!ul din m2inile415



terori$tilor. +usese o ac iune ratat din stu"iditate) o eroare "eţ ă care un om a lat (n "ozi ia sa nu $i!o "utea (n* dui. 3ns ) o datţ ă ă ă cu moartea liderului P??) crezuse c ($i * sise un nou rost (nă ă via . Nu (n calitate de soldat "e c2m"ul de lu"t ) ci ca unţă ă combatant "e rontul (m"otriva terorismului. Procesul s u s!ar iă

"utut trans orma (ntr!o "rim b t lie (m"otriva teribilului la*el.ă ă ă

5ar acum) din lu"ta sa se alesese "ra ul.H ,enerale) cum o c ema "e a" r toarea care a s 2r$it "rin aă ă

ne (ntrece "e am2ndoi (n clasa a cinceaI (ntreb Au*ust.ăH Laurette) r s"unse 'od*ers. %!am uitat (ns numele deă ă

amilie.H C iar a$a) LauretteK e-clam Au*ust. 6ra at2t de dulce) de!ă

i venea s!o m n2nci. C iar $i atunci c2nd era ascuns (n s"ateleţ ă ă m $tii) a m nu$ii $i a *umei de mestecatMă ă

'od*ers z2mbi. Laurette era cu!adev rat dulce. %ar (ntrecereaă din acel an usese o com"eti ie "e cinste. 5ar orice com"eti ie seţ ţ

(nc eie cu un sin*ur c2$ti* tor $i mai mul i "erdan i.ă ţ ţAsemeni com"eti iei la care am "artici"at (n <rientul 7i#lociu.ţ3n acest caz) c2$ti* toare ie$ise ec i"a de interven ie.ă ţ

Per orman a membrilor ei usese remarcabila. 3nvin$iiI ?urzii)ţ care useser zdrobi i. Turcia $i Siria) (ntre ale c ror *rani e seă ţ ă ţ mai a lau $i acum milioane de cet eni "e cale de a se revolta.ăţ Ji) (n s 2r$it) 7ike 'od*ers) care d duse *re$ (n ceea ce "riveaă securitatea C'C!ului) (n (ncercarea de evadare) (n elul (n care!$i

#udecase un cole* loial) (n atitudinea sa a de un "rizonier deţă r zboi.ă

Pe de alt "arte $i America se num ra "rintre (nvin$i. Pierduse)ă ă trimi 2ndu!l "e 7ike 'od*ers (na"oi (n biroul s u strimt de laţ ă Centrul de Comand ) (n loc s !l s"ri#ine (n r zboiul (m"otrivaă ă ă terorismului.

C ci este un r zboi (n toat "uterea cuv2ntuluiM) sau a$a ară ă ă trebui s ie.ăC2t tim" z bovise la in irmerie) 'od*ers ($i c2nt rise cuă ă

aten ie *2ndurile (n aceast "rivin . Pl nuia s se oloseasc deţ ă ţă ă ă ă "rezen a sa (n sala de #udecat "entru a declara r s"icat c oriceţ ă ă ă na iune care ataca cet enii americani) oriunde (n lume) declaraţ ăţ "rin aceasta r zboi (ntre*ii Americi. Avea de *2nd s !i ceară ă ă "re$edintelui s declare r zboi oric rei na iuni care ar i (ndr znită ă ă ţ ă

s r "easc vreun cet ean american) s deturneze un avion ală ă ă ăţ ă Statelor nite sau s bombardeze o cl dire de "e teritoriul rii.ă ă ţă < ast el de declara ie de r zboi nu im"lica (n mod necesarţ ă

41



trimiterea bombardierelor (m"otriva solda ilor sau "o"orului riiţ ţă res"ective. 6a ar i "ermis (ns instituirea unei blocade $iă scu undarea oric rei nave care ar i cutezat s o str "un* . Ar iă ă ă ă

(nsemnat distru*erea aero"orturilor $i a $oselelor cu a#utorulrac etelor. <"rind comer ul) distru*2nd economia riiţ ţă

res"ective) re*imul care s"ri#inea ac iunile teroriste ar i ostţ

re"ede r sturnat de la "utere.ă%ar acest r zboi avea s (nceteze numai atunci c2nd toateă ă

ac iunile teroriste ar i (ncetat.ţAcestea erau "lanurile lui 'od*ers. 5ac (m"u$carea lideruluiă

kurd ar i ost "rima ac iune (n r zboiul "urtat (m"otrivaţ ă terorismului) el $i!ar i rec2$ti*at onoarea. A$a) uciderea celuicare (l torturase nu usese dec2t un act de r zbunare) li"sit deă cura# $i de onoare. 5u" cum scria odinioar C arlotte >ronte)ă ă r zbunarea e aromata ca vinul atunci c2nd (l sorbi) te (nc lze$teă ă $i te (nvi*oreaz 9 dar *ustul "e care i!l las (n *ur e ad $iă ţ ă ă metalic;.

'od*ers ($i "lec "rivirea. Nu) nu dorea s nu i tras acel *lon .ă ă ţ ciderea liderului kurd scutise na iunea de a*onia unui "roces)ţ

de controverse $i de acuza ii. Pe de alt "arte) le o erise kurzilorţ ă un martir) (n locul unui (nvins. 5oamne) c2t de mult $i!ar i dorit

(ns ca acel "roiectil s !i i luat $i lui via aK +usese antrenată ă ţ "entru a!$i slu#i ara) "entru a!i a" ra stea*ul $i inte*ritatea cuţ ă orice "re . %ar *ra ierea sa constituia o "at "e obrazul na iunii.ţ ţ ă ţ Ar t2nd com"asiune a de el) na iunea american "ierduse dină ţă ţ ă vedere cea mai im"ortant dintre calit ile sale: dre"tatea.ă ăţ

6roarea usese comis de c tre ni$te oameni bine inten iona i.ă ă ţ ţ 5ar) "entru binele rii) "entru ca ea s !$i " streze onoarea)ţă ă ă aceast eroare se cuvenea a i (ndre"tat .ă ă

'od*ers se ridic ea" n) incomodat de banda#ele care (iă ţ ă aco"ereau bra ul $i torsul. Se a* de r2n* ia ce slu#ea dre"tţ ăţă balustrad ) de!a lun*ul uzela#ului.ă

Au*ust ridic "rivirea:ăH Te sim i bineIţ3l m sur din oc i "e colonel) a lat (ntr!o dis"ozi ie neobi$nuită ă ţ

de e-uberant . 6ra m2ndru de el $i se bucura c acestaă ă c2$ti*ase (ntrecerea. 'od*ers se (ntoarse $i "orni s"re ca" tul ă o"us al cabinei.

Toaleta era o (nc "ere strimt $i rece) luminat de un becă ă ă c ior. Li"sea $i u$a) o economie de material menit s u$urezeă ă aeronava.

41"



La (ntoarcere) 'od*ers trecu "e l2n* ra turile de aluminiu "eă care era (n$irat ec i"amentul ec i"ei de interven ie. Se o"ri.ţ Lucrurile sale useser adunate (n sacul "e care (l avusese laă bordul C'C!ului. 7 i r m sese o sin*ur cale "rin care $i!ar iă ă ă ă "utut rec2$ti*a onoarea.

H N!ai s !l * se$ti acolo) r sun o voce (n s"atele s u.ă ă ă ă ă

'od*ers se (ntoarse $i (nt2lni c i"ul "relun*) de a"ostol) alcolonelului Au*ust.

H Arma "e care ai olosit!o "entru a!l e-ecuta "e terorist)e-"lic Au*ust. 6 la mine.ă

'od*ers ($i (ndre"t umerii.ăH Nu aveai dre"tul s scotoce$ti (n ba*a#ul unui alt o i er)ă ţ

domnule colonel.H >a da) domnule *eneral) aveam acest dre"t. 3n calitate de

o i er su"erior) martor la o crim m rturisit ) aveam datoria de aţ ă ă ă con isca "robele (n vederea "rezent rii lor (n a a cur ii mar iale.ă ţ ţ ţ

H Am ost *ra iat) rosti 'od*ers.ţH Acum $tiu acest lucru) re"lic Au*ust. Atunci c2nd am luată

"istolul) nu $tiam. A i vrea s v rec " ta i arma) domnuleţ ă ă ă ă ţ *eneralI

Privirile le r maser (m"letite.ă ăH 5a) a$ vrea arma (na"oi) articul 'od*ers.ăH 6 un ordinIH 5a) colonele) este un ordin.Au*ust se (ntoarse $i (n*enunc e l2n* cea mai scund dintreă ă

cele trei "oli e. 5esc ise "rima din cele cinci l zi care con ineauţ ă ţ armamentul ec i"ei de interven ie) a"oi se ridic $i!i (ntinse luiţ ă 'od*ers revolverul.

H Po ti i) domnule.ţH 3 i mul umesc) colonele.ţ ţH N!ave i "entru ce) domnule *eneral. %nten iona i s olosi iţ ţ ţ ă ţ acest revolverIH Nu cred c asta te "rive$te.ăH 7i!e team c va trebui s v contrazic) domnule *eneral)ă ă ă ă

s"use Au*ust. Sunte i e-tenuat. 5e asemenea) "une i (n "ericolţ ţ via a su"eriorului meu) *eneral al +or elor Armate ale Statelorţ ţ

nite. Am de"us un #ur m2nt) an*a#2ndu!m s a" r via aă ă ă ă ţ tovar $ilor mei de arme.ă

H Ai #urat) de asemenea) s te su"ui ordinelor) re"lică ă 'od*ers. Te ro*) (ntoarce!te la locul t u. ăH Nu) domnule) cl tin din ca" Au*ust.ă ă

41



'od*ers (i (n runt "rivirea) cu arma la $old. 5e cealalt "arteă ă a cabinei) Sondra 5e onne $i ser*entul ,rey se ridicaser de "eă banc ete. P reau *ata s se re"ead (n orice cli" s"re cei doi.ă ă ă ă

H Colonele) na iunea a s v2r$it azi o *re$eal *rav ) (nce"uţ ă ă ă 'od*ers. A *ra iat un om care nu merita $i nici nu ($i dorea acestţ

lucru. Prin aceasta) a "us (n "ericol si*uran a cet enilor $i aţ ăţ

institu iilor sale.ţH Ceea ce ai de *2nd s aci nu va sc imba nimic) s"useă

Au*ust.H >a da) (n ceea ce m "rive$te.ăH 6 un "unct de vedere al naibii de e*oist) domnule *eneral)

urm Au*ust. 5 !mi voie s !i amintesc domnului *eneral c )ă ă ă ă atunci c2nd a ost (nvins de Laurette Nu!7ai!Jtiu!Cum) nu credeac va su"ravie ui (n r2n*erii. 3n tim" ce ea ocolea terenul) viitorulă ţ *eneral a tr2ntit de " m2nt b2ta de baseball cu o asemeneaă

or ) (nc2t) dac n!ar i ost o"rit la tim" de cel mai bun "rietenţă ă al s u) ar i s 2r$it "rin a!$i da (n ca") su erind o como ieă ţ serioas . 5ar via a a mers mai de"arte $i ostul #uc tor deă ţ ă baseball a salvat nenum rate vie i (n Asia de Sud!6st) (n tim"ulă ţ o"era iunii +urtun (n 5e$ert $i) mai recent) (n Coreea de Nord.ţ ă 5ac domnul *eneral are de *2nd din nou s !$i dea (n ca") teă ă avertizez de "e!acum c ostul s u tovar $ din ec i"a deă ă ă baseball (l va o"ri din nou. Na iunea aceasta are nevoie deţ domnul *eneral) viu $i tea r.ă

'od*ers (l "rivi lun* "e colonelul Au*ust.H 7ai mult dec2t are nevoie s !$i " streze onoareaIă ăH <noarea unei na iuni st (n inimile cet enilor ei) re"licţ ă ăţ ă

Au*ust. 5ac inima ta va (nceta s mai bat ) vei r "i na iuniiă ă ă ă ţ e-act ceea ce voiai s " strezi intact. ia a e o "orc rie) dar amă ă ţ ă v zut cu to ii "rea mult moarte (n #urul nostru.ă ţ ă

Privirea lui 'od*ers se (ndre"t s"re membrii ec i"ei deă interven ie. 3n "rivirile lor) "e c i"urile lor se "utea citi oţ ormidabil dorin de via . 3n ciuda a tot ce (nduraser (n Liban)ă ţă ţă ă

(n ciuda mor ii lui >ass 7oore (n Coreea de Nord $i a locotenent!ţcolonelului SQuires (n 'usia) erau cu to ii "lini de entuziasm) deţ "ros"e ime $i de s"eran . 6rau (ncrez tori (n ei (n$i$i $i (nţ ţă ă sistem.

Cu *esturi lente) 'od*ers a$ez arma (na"oi "e "oli . Nu $tiaă ţă

dac era sau nu de acord cu s"usele lui Au*ust (n celelalteă "rivin e. 6ra (ns convins c ceea ce se "re* tise s ac ar iţ ă ă ă ă ă r "it cu totul entuziasmul solda ilor. 6ra un motiv (ndea#uns deă ţ

41-



"uternic "entru a!l ace s se r z*2ndeasc .ă ă ăH < c ema 5el*uercio) rosti 'od*ers. Laurette 5el*uercio.Au*ust z2mbi.H Jtiam. 7ike 'od*ers nu uit niciodat nimic. oiam doar să ă ă

te "un la (ncercare) s v d dac erai atent la ceea ce "ovesteam.ă ă ă

7i!am dat seama c aveai mintea aiurea. 5e!aceea te!am urmată

(ncoace.H 3 i mul umesc) >rett) s"use 'od*ers (ncet.ţ ţAu*ust ($i mu$c buzele $i (ncuviin din ca".ă ţăH S vedem) urm 'od*ers) (mbl2nzit. Le!ai "ovestit cum amă ă

#urat) (n ultimul #oc al sezonului) s v bat "e tine $i "e Lauretteă ă (n sezonul urm torIă

H Tocmai m "re* team s o ac) z2mbi Au*ust.ă ă ă'od*ers (l b tu "e um r "e colonel.ă ăH S mer*em) rosti el) str2mb2ndu!se atunci c2nd banda#eleă

o$nir ) (n tim" ce!l ocolea "e Au*ust.ă52nd din ca" c tre Sondra 5e onne $i ,rey) 7ike 'od*ers ($iă

ocu" din nou locul "e banc eta tare $i se "re* ti s !l asculte "eă ă ă >rett Au*ust "ovestind des"re vremurile c2nd lumea (nsemnaLi*a de Guniori) iar "ers"ectiva unui nou sezon com"eti ional eraţ un motiv (ndea#uns de "uternic "entru ca via a s mear*ţ ă ă

(nainte) netulburat .ă

420



5

5ineri, ora 8:3',Washin$ton, %&C&

3ntoarcerea acas ) du" cum stabilise >ob Derbert) usese laă ă el de li"sit de ast "recum se (nt2m"la (ntotdeauna.ă

<ri de c2te ori o i erii Centrului de Comand reveneau dinţ ă misiuni di icile sau "ericuloase) cole*ii acestora aveau *ri# caă

totul s se des $oare con orm orarului obi$nuit. 6ra o cale si*ură ă ă "entru a!i a#uta "e cei reveni i din misiune s se ada"teze laţ ă rutina zilnic .ă

Prima zi du" (ntoarcerea acas debut "entru Paul Dood cu oă ă ă (nt2lnire or*anizat (n biroul s u. 3n tim"ul zborului de (ntoarcere)ă ă de la Londra) trecuse (n revist materialele ce!i useser trimiseă ă "rin modem de asistentul s u) >u*s >enet. nele dintre ele seă cereau a i discutate imediat) a$a (nc2t (i convocase "rin mesa#ee!mail "e Derbert) 7art a) 5arrell 7cCaskey $i Liz ,ordon (nbiroul s u) "entru aceast $edin matinal . Dood nu credea (nă ă ţă ă e icien a re"ausului du" zborurile care im"licau sc imbareaţ ă

usului orar. Pre era s se * ideze du" orarul local $i s seă ă ă ocu"e imediat de toate "roblemele strin*ente.

7ike 'od*ers avea $i el acelea$i conce" ii. Dood (i tele onaseţ acas (n #urul orei $ase $i #um tate "entru a!i ura bun!venită ă acas . Se a$te"tase s aud vocea robotului tele onic) dar celă ă ă care (i r s"unsese usese (nsu$i *eneralul) "er ect treaz. Dood (lă in orm des"re (nt2lnire) a$a (nc2t 'od*ers ($i cu $i el a"ari iaă ă ţ

(n birou) la scurt vreme du" sosirea lui 7cCaskey $i a luiă ă Derbert. rmar str2n*eri de m2n ) ur ri de bun!venit $i oă ă ă remarc amuzant din "artea lui Derbert c tre 'od*ers: Ar i caă ă ă ăţ dracuEK; 7art a $i Liz sosir o cli" mai t2rziu. 'od*ers nu uit să ă ă ă le mul umeasc lui Derbert $i 7art ei "entru str daniile de"useţ ă ă "entru *ra ierea sa. Sim indu!i st2n#eneala) Dood se *r bi sţ ţ ă ă treac la c estiunile curente.ă

H Pentru (nce"ut) Liz) a$ vrea s $tiu dac ai a"ucat s stai deă ă ă vorb cu eroii no$triI rosti el.ăH Am discutat azi!noa"te cu Lo ell $i P il) r s"unse ea. Ji!auă

421



luat o zi liber ast zi) dar ($i vor reveni. P il are vreo dou coasteă ă ă ru"te) e*o!ul lui Lo ell e cam $i onat $i) (n "lus) e c inuit $i deideea c a (m"linit "atruzeci de ani. 3n cele din urm ) nimic *rav.ă ă

H Abia a$te"t s !l s2c2i ni el "e s rb toritK r2n#i Derbert.ă ţ ă ăH ei avea tim" destul s o aci) luni) (i r s"unse t2n raă ă ă

"si olo* . Sunt convins c va i la el de sensibil $i atunci.ă ă

H Cum e 7ary 'oseI vru s a le Dood.ăH Am trecut azi!noa"te s!o v d) s"use Liz. a avea nevoie deă

"u in odi n ) dar ($i va reveni.ţ ă ăH Tic lo$ii s!au olosit de durerea ei "entru a ne obli*a s neă ă

su"unem) rosti 'od*ers) "e un ton sumbru. 5e mai multe ori.H 5e$i s!ar "utea s nu! i vin s crezi) su erin a ei s!ar "uteaă ţ ă ă ţ

s aib ) (n cele din urm $i un rezultat "ozitiv. Cei careă ă ă su"ravie uiesc unui incident de acest el au tendin a de a atribuiţ ţ sor ii meritul salv rii lor. 5ac (ns trec de dou sau de maiţ ă ă ă ă multe ori cu bine de ast el de momente limit ) (nce" s seă ă *2ndeasc la "osibilitatea ca "ro"ria lor t rie de caracter s iă ă ă avut un rol de #ucat.

H 6 o at "e cinste) (ncuviin 'od*ers.ă ţăH 6-act. Ji dac vom $ti cum s e-"loat m e-"erien a "rină ă ă ţ

care a trecut) s!ar "utea ca ea s !i ie de olos (n via a de zi cu zi.ă ţH Am ost dintotdeauna convins c (n s"atele oc ilor ei bl2nziă

de irlandez se ascundea un "oten ial ormidabil) remarcă ţ ă Derbert.

Dood (i mul umi lui Liz) a"oi se (ntoarse c tre Derbert.ţ ăH >ob) vreau s ! i mul umesc $i eu "entru s"ri#inul acordată ţ ţ

mie) lui 7ike $i ec i"ei de interven ie) (nce"u el. 5ac oameniiţ ă t i n!ar i a#uns la tim") eu) Farner >ickin*) doctorul Nasr $iă ambasadorul Daveles am i a#uns acas (n sicrie.ă

H Soldatul druz "e care ni l!ai trimis s!a descurcat de minune)interveni 'od*ers. 5ac n!ar i ost el) ec i"a de interven ie n!ară ţ i reu$it s * seasc C'C!ul (n tim" util.ă ă ă

H Sunt combatan i de elit ) (i a"rob Derbert. S"er c nu veiţ ă ă ă uita s le aminte$ti $i celor din Con*res treaba asta) c2nd se vaă

(m" r i bu*etul.ă ţH 5oamna senator +o- va "rimi un ra"ort con iden ial ţ

detaliat) (l lini$ti Dood. Ji voi avea *ri# s !l citeasc "2n laă ă ă ă ca" t.ă

H 5ac tot am adus vorba de Con*resM) ($i aminti Derbert)ă Ste" en iens va avea nevoie de a#utorul nostru. n "rocurors"ecial a ost (ns rcinat s studieze ondurile ascunse ale >N'!ă ă

422



ului. Ste" en crede c va i ales dre"t a" is" $itor "entruă ţ ă eventualele nere*uli) iar eu sunt de aceea$i " rere. A$ vrea să ă nu se uite c el) 7att Stoll $i ec i"ele lor au lucrat toat noa"teaă ă "entru a "une din nou (n unc iune re eaua noastr de sateli i.ţ ţ ă ţ

H Jtiu c iens e "rietenul nostru $i te asi*ur c vom ace totă ă

ce ne va sta (n "uteri "entru a!l a#uta) (ncuviin Dood. 7ike) cineţă

va su"rave* ea (ntoarcerea acas a C'C!uluiIăH oi colabora (n aceast c estiune cu colonelul Au*ust $i cuă

comandantul bazei Tel Ne ) r s"unse acesta. 5e (ndat ce se voră ă i lini$tit a"ele (n re*iune) eu $i colonelul vom zbura (ntr!acolo)

"entru a recu"era ur*oneta cu tot ec i"amentul.H Per ect) (l a"rob Dood. 5ac ai "utea s ! i aci "u in tim"ă ă ă ţ ţ

azi) te!a$ ru*a ca) (m"reun cu >ob) s "une i la "unct ună ă ţ memoriu re eritor la sumele $i vie ile salvate datorit muncii luiţ ă Ste" en iens la >N'. Poate c vom reu$i c iar s (i convin*emă ă "e oamenii no$tri de la Contabilitate s * seasc ni$te baniă ă ă "entru a le (nc ide *ura ti"icarilor de "e Colina Con*resului.

'od*ers (ncuviin .ţăH Am s !i "un imediat la treab "e b ie ii care se ocu" deă ă ă ţ ă

ci re) s"use Derbert.Dood se (ntoarse a"oi c tre 7art a $i 5arrell 7cCaskey) careă

erau am2ndoi a$eza i "e cana"eaua de "iele. 5arrell a i$aţ e-"resia calm ) im"enetrabil ) "e care o e-ersase (ndelun* c2tă ă tim" lucrase la +>%. 7art a) (n sc imb) ($i a*ita nervoas v2r ulă "iciorului.

H oi doi nu ve i avea tim" s (i a#uta i) li se adres el. Pleca iţ ă ţ ă ţ m2ine (n S"ania.

7art a tres ri.ăH >u*s mi!a trimis un ra"ort) "e c2nd m a lam (n avion) (ntreă

Londra $i Fas in*ton) e-"lic Dood. Poli ia de la 7adrid a cută ţ ă arest ri (n r2ndul na ionali$tilor basci $i a a lat o serie de zvonuriă ţ re eritoare la "re* tirea unei ac iuni de am"loare) care ar "uteaă ţ avea consecin e *rave "e "lan interna ional.ţ ţ

6-"resia lui 7cCaskey r m sese nesc imbat . 7art a) (nă ă ă sc imb) radia de ericire. P2ndea orice ocazie "entru a!$i "une la

(ncercare abilit ile di"lomatice $i a!$i dovedi or a "e "lanăţ ţ interna ional.ţ

H Je ul Si*uran ei Na ionale de acolo ne!a solicitat s"ri#inţ ţ

di"lomatic $i in orma ii) continu Dood. !am ales "e voi doiţ ă "entru a ne re"rezenta. >u*s $i 5e"artamentul de Stat v ă "re* tesc materialele necesare) ast el (nc2t s ave i totul laă ă ţ

423



(ndem2n (nainte de "lecare.ăH Am s ! i (m"rumut cursul de limb s"aniol ) 5arrell) se o eriă ţ ă ă

Derbert.H < s ne descurc m) anun 7art a. orbesc "er ect limba.ă ă ţăDood avea "rivirea a intit asu"ra lui Derbert. %ar Derbertţ ă

sim ise acest lucru. Se oi (n scaunul s u rulant) dar nu s"useţ ă

nimic. >u*s (l in ormase "e director (n "rivin a tensiunii careţ domnea (n rela iile dintre cei doi) iar Dood $tia c va trebui sţ ă ă rezolve) (ntr!un el sau altul) aceast "roblem ) c2t tim" 7art aă ă avea s ie "lecat . 5eocamdat (ns ) n!avea idee cum.ă ă ă ă Prevenirea unui r zboi (ntre >ob Derbert $i 7art a 7ackall aveaă s ie cu mult mai di icil dec2t (m"iedicarea izbucnirii unuiă ă con lict (ntre Siria $i Turcia.

Jedin a u declarat (nc eiat ) dar Dood (l ru* "e 'od*ers sţ ă ă ă ă mai r m2n . 3n tim" ce >ob Derbert " r sea (nc "erea)ă ă ă ă ă

(nc iz2nd u$a (n urma sa) Dood se ridic de la birou $i se a$ez (nă ă otoliul din a a *eneralului.ţ

H A ost cum"lit) nu!i a$aI (ntreb Dood.ăH Jtii ce mi se "are ciudatI rosti 'od*ers. Am trecut "rin

(ncerc ri mai *rele. Nu cele (nt2m"late m!au co"le$it.ăH rei s st m de vorb des"re astaIă ă ăH 5a) iindc ceea ce ( i voi s"une are de!a ace cu demisiaă ţ

mea) anun 'od*ers.ţăDood urm ri sur"rins cum 'od*ers scoase un "lic dină buzunarul #ac etei. Se a"lec $i!l a$ez "e birou.ă ă

H La asta lucram azi!diminea ) c2nd m!ai sunat) s"use el.ţă 5emisia mea va intra (n vi*oare de (ndat ce!mi vei * si ună ă

(nlocuitor.H Ce te ace s crezi c o voi acce"taI (ntreb Dood.ă ă ăH N!a$ vrea ca tot ce! i voi s"une s sune a"ocali"tic) Paul)ţ ă

re"lic 'od*ers. Cele (nt2m"late (n <rientul 7i#lociu mi!auă desc is (ns oc ii: America se con runt cu un inamic e-trem deă ă versat $i de "ericulos.

H Terorismul.H 6-act) terorismul. Lui i se adau* u$urin a cu care acesta eă ţ

i*norat. ,uvernul are m2inile le*ate) din "ricina tratatelor $i aintereselor economice. ,ru"urile de "ro esioni$ti de la C%A $iCentrul de Comand duc li"s de "ersonal cali icat. Liniileă ă

aeriene $i com"aniile care ac a aceri "este otare) "recum $ior ele armate deta$ate "e teritoriul altor na iuni nu reu$escţ ţ dec2t s !$i "rote#eze "ro"riul "ersonal. Avem nevoie deă

424



"ro esioni$ti "e teren) (n locul su"rave* erii electronice $i "rinsatelit9 avem nevoie de "osibilit i e-tinse de ac iune "entru aăţ ţ "reveni terorismul. Am discutat cu +ala ) israelianul druz carene!a a#utat (n valea >ekaa. 6ra "e cale de a se retra*e dinserviciul activ) dar $i!a dat seama c2t de mult (i li"sea munca "e

teren. 6 *ata s treac din nou la ac iune. oi discuta cu alia iiă ă ţ ţ

no$tri din alte ri) voi lua le* tura cu "rietenii lui >ob. Paul) credţă ă (n ceea ce am de *2nd mai mult dec2t (n orice altceva am crezutvreodat . Avem nevoie de o or la el de "re* tit $i deă ţă ă ă "ericuloas care s lu"te (m"otriva terorismului.ă ă

Dood (l "rivi int .ţ ăH Am s (ncerc s te convin* s renun i la ideea ta.ă ă ă ţH Nu te mai obosi) clatin din ca" 'od*ers. 7!am ot r2t.ă ăH Jtiu. Jtiu de asemenea c nu renun i niciodat ) dac ai luată ţ ă ă

vreo ot r2re. Ji totu$i) voi (ncerca s te convin* s renun i laă ă ă ţ demisie. La urma urmei) de ce n!ai (n iin a aceast ec i"ţ ă ă antiterorist c iar aici) (n cadrul Centrului de Comand Iă ă

+u r2ndul lui 'od*ers s !$i e-"rime sur"rinderea. Trecură ă c2teva secunde "2n c2nd acesta reu$i s articuleze un r s"uns.ă ă ă

H 3 i dai seama ce s"ui) PaulI Nu vorbeam des"re o s"orire aţ "rero*ativelor ec i"ei de interven ie) ci des"re o unitateţ se"arat .ă

H Am (n eles) s"use Dood.ţH Nu vom reu$i niciodat s o icializ m a$a ceva.ă ă ăH 3n acest caz) vom mer*e "e c i neo iciale.ăH Ji de unde vom ob ine inan areaIţ ţH Avem de (nv at din *re$elile "e care le!a cut Ste" enăţ ă

iens) su*er Dood. Putem * si o modalitate de inan areă ă ţ "aralel . Putem avea (ncredere (n 6d Colo an (n aceast "rivin .ă ă ţă La naiba) cred c va i de!a dre"tul (nc2ntatK 6-"ertul nostruă contabil ne invidiaz "entru ac iunile noastre de ca" $i s"ad .ă ţ ă ă 5e asemenea) vom tra*e (nv minte $i din *re$elile "e care le!ăţăam cut noi (n$ine (n Turcia. om trece (n revist toate datele)ă ă vom (nv a s ne olosim mai e icient de C'C. om " straăţ ă ă Centrul 'e*ional de Comand (n "ermanen "e teren) (n loc s !lă ţă ă trimitem doar atunci $i acolo unde va i nevoie.

H < unitate mobil de s"iona#) observ 'od*ers.ă ăH Cu "ersonal cali icat) care s lucreze sub aco"erire) ad u*ă ă ă

Dood. 6 o idee care are "oten ial. %ar tu ai elanul necesar "entruţ a o conduce.'od*ers cl tin din ca".ă ă

425



H Cum r m2ne cu ac iunile "ro"riu!ziseI Am e-ecutat ună ţ terorist (n Liban. Am ac ionat con orm "rinci"iuluiţ imperium inimperio. Alt el s"us: ucide sau vei i ucis. L!am #udecat eu (nsumi$i l!am (m"u$cat. N!am de *2nd s ! i "romit c n!a$ mai ace laă ţ ă

el $i a doua oar . ie ile americanilor nevinova i se a l maiă ţ ţ ă

"resus de asta.H Jtiu) re"lic Dood. Ji n!am s ! i s"un c nu sunt de acord cuă ă ţ ă tine.

'od*ers r2n#i.H Nu z uI Nu te recunosc) Paul. Tu e$ti (m"otriva "ede"sei cuă

moartea.H 6!adev rat) 7ike) (ncuviin Dood. 5ar am (nv at c2te cevaă ţă ăţ

conduc2nd o ec i" cum e a noastr ) un ora$ ca Los An*elesul $iă ă c iar o amilie. Nu e vorba de "rinci"ii) de ceea ce a"rob saudeza"rob. 6 vorba de ceea ce e mai bine) (n anumitecircumstan e. 7ike) oricum ai de *2nd s aci ceea ce i!aiţ ă ţ "ro"us. 5e#a mi te (nc i"ui (ntr!o rob de "atriar al de$ertului)ă cu o coas (ntr!o m2n $i un zi (n cealalt ) v2n2nd terori$ti. Nuă ă ă cred c asta ar i cea mai bun solu ie) "entru am2ndoi. Amă ă ţ

(ncredere (n tine $i vreau s te a#ut.ăDood (ntinse m2na $i lu "licul de "e birou) o erindu!l luiă

'od*ers. Acesta (l "rivi) dar nu!l lu . ăH %a!l) (i ceru Dood.H 6$ti convins c o erta ta nu e doar o (ncercare de a m aveaă ă

mereu sub oc i) ca nu cumva s o iau razna $i s m trans ormă ă ă (ntr!un soi de "ro et r zboinicI (ntreb 'od*ers) "rivindu!l (nă ă oc i.

H Av2nd (n vedere elul (n care obi$nuie$ti s ac ionezi) mă ţ ă (ndoiesc c!a$ reu$i s iu "rea mult tim" cu oc ii "e tine) z2mbiă Dood. 5e a"t) e o (ncercare de a!l ine "e >ob c2t mai de"arteţ de 7art a. Prietenul nostru va i (nc2ntat s te a#ute s ! i "uiă ă ţ "lanurile (n a"licare.

'od*ers sur2se.H Am s m *2ndesc la asta. Am multe lucruri la care trebuieă ă

s m *2ndesc. Acum c2teva ore) m *2ndeam s renună ă ă ă ţ de initiv la aceast (ntrecere. Au ost (ns oameni care mi!auă ă s rit (n a#utor $i nu m!au l sat s sca" de "roblemele "e care leă ă ă creasem eu (nsumi) dar nici n!au vrut s m lase s le (n runt deă ă ă

unul sin*ur.H 3ntotdeauna ai "re erat s (n run i de unul sin*ur oriceă ţ "roblem ) remarc Dood.ă ă

42



H 6-act) (ncuviin 'od*ers. Ji sunt m2ndru de asta) ad u*ţă ă ă el) (nainte de a " stra o t cere "relun*it ) cu "rivirea a intit (nă ă ă ţ ă *ol. A"oi (ns ) un "rieten oarte vec i mi!a amintit c ) "2n $iă ă ă atunci c2nd te (ntreci doar cu tine (nsu i) nu e$ti sin*ur.ţ

H Avea dre"tate) s"use Dood. Parc >en#amin +ranklină

s"usese ceva (n aceast "rivin Mă ţă

H Adres2ndu!se Con*resului Continental) a a irmat: Trebuies im laolalt (n aceast "rivin ) dac nu vrem s at2rn m)ă ă ă ţă ă ă ă se"arat) (n $trean*;.

H A$a e) s"use Dood. Cine l!ar "utea contrazice "e >en#amin+ranklinI La urma urmei) el) Go n Adams $i ceilal i P rin i aiţ ă ţ Libert ii au cut ceva asem n tor cu ceea ce avem noi deăţ ă ă ă *2ndM

Continua s in (ntins "licul.ă ţ ăH N!a$ vrea s "ar insistent) dar m2na a (nce"ut s !miă ă

amor easc $i n!a$ vrea s te "ierd. Ce ziciI ' m2nemţ ă ă ă (m"reun Iă

'od*ers "rivi lun* "licul) a"oi) cu o mi$care brusc ce (l luă ă "rin sur"rindere "e Dood) (l smuci $i!l v2ri (n buzunar.

H 6!n re*ul ) u de acord 'od*ers. ' m2nem (m"reun .ă ă ăH 7 bucur) s"use Dood. Acum) s vedem dac "utem să ă ă ă

* sim o modalitate de!a!l a#uta "e "rietenul nostru iens să ă sca"e din * earele vulturilor.

Dood (l rec em "e Derbert. Cei trei se a"ucar de lucru) cuă ă un entuziasm $i cu o dorin de coo"erare ce nu!i mai animaseţă niciodat "2n atunci. Dood nu avea (ns de *2nd s !i ieă ă ă ă recunosc tor P??!ului "entru acest lucru. Cu toate acestea) (nă tim" ce a$te"tau sosirea e-"ertului (n "robleme inanciare 6dColo an) cu datele necesare) (n mintea lui Dood r sunară ă cuvintele din alte vremuri) a"ar in2nd altui du$man. 6rauţ cuvintele amiralului #a"onez Yamamoto. 5u" ce conduseseă atacul de la Pearl Darbor) un atac menit s nimiceasc rezisten aă ă ţ american (n Paci ic) Yamamoto a irmase: 7 tem c n!amă ă ă reu$it dec2t s trezim un uria$ adormit $i s !i urniz m o doză ă ă ă teribil de ot r2ri;.ă ă

5u" ce (l autorizase "e 'od*ers s !$i discute ideea cuă ă Derbert) Dood nu!$i amintea s !i mai i v zut vreodat ) "eă ă ă oricare dintre ei) mai treazM sau mai ot r2t.ă

42"



# ! ) A,&()I

&om Clanc este autorul romanelor ?ctombrie Roşu, Burtunaroşie, Jocuri de putere, ardinalul de la Oremlin, uel la +n l ime, ă ţ B r şov ire, atorie de onoareă ă ă $i ?rdine pre-iden iale. ţ 6ste) deasemenea) autorul unor volume documentare "recum!ubmarinul, avaleria blindat , Avia ia de v0n toareă ţ ă $i Marina. 3n"rezent locuie$te (n 7aryland.

!te6e ieczeni7 a absolvit Psi iatria la Darvard $i a ob inutţ doctoratul (n medicin la Cole*iul niversitar 7edical Corneli.ă 5u" ob inerea doctoratului (n 'ela ii %nterna ionale la 7.%.T.) aă ţ ţ ţ lucrat ca ne*ociator "rinci"al (n "robleme de ostatici $i mana*er

(n crize interna ionale) iind ad#unct la Secretariatul de Stat (nţ tim" ce acesta a ost condus de Denry ?issin*er) Cyrus an ce $i

Games >aker. 5e asemenea) este autorul unor t rillere "si o!"olitice: (alatul Min ii, !0nge +nfierb0ntat, Vigilen ma im ţ ţă ă $i(a (acifica, romane cu mare succes de "ublic.

42



Cuprins

Mulţumiri ...................................................................................................... 51 .................................................................................................................... 6

Luni, ora 11,Qamishli, Siria .......................................................................................... 6

2 .................................................................................................................. 10Luni, ora 13:22,Sanliurfa, Turcia ..................................................................................... 10

3 .................................................................................................................. 22

Luni, ora 6:48,Ch !" Chas , Mar"lan# .......................................................................... 22

4 .................................................................................................................. 25Luni, ora $:18,%ashin&'on, (.C. .................................................................................... 25

5 .................................................................................................................. 31Luni, ora 14:30,Qamishli, Siria ........................................................................................ 31

6 .................................................................................................................. 41Luni, ora 14:4$,Mar#in, Turcia ........................................................................................ 41

$ .................................................................................................................. 46Luni, ora $:56,%ashin&'on, (.C. .................................................................................... 46

8 .................................................................................................................. 53

Luni, ora 15:53,Sanliurfa, Turcia ..................................................................................... 53) .................................................................................................................. 6$

Luni, ora 16:25,*alf 'i, Turcia ......................................................................................... 6$

10 ................................................................................................................ $2Luni, ora 16:45,Sanliurfa, Turcia ..................................................................................... $2

11 ................................................................................................................ $6Luni, ora 16:46,*alf 'i, Turcia ......................................................................................... $6

42-



12 ................................................................................................................ 81Luni, ora ):5),%ashin&'on, (.C. .................................................................................... 81

13 ................................................................................................................ )2Luni, ora 1$:55,

+&u li, Turcia ....................................................................................... )214 ................................................................................................................ )4

Luni, ora 18:2),+&u li, Turcia ....................................................................................... )4

15 .............................................................................................................. 105Luni, ora 18:2),Sanliurfa, Turcia ................................................................................... 105

16 .............................................................................................................. 115Luni, ora 12:01,%ashin&'on, (.C. .................................................................................. 115

1$ .............................................................................................................. 13$Luni, ora 20:1$,+&u li, Turcia ..................................................................................... 13$

18 .............................................................................................................. 14$Luni, ora 20:35,

+&u li, Turcia ..................................................................................... 14$1) .............................................................................................................. 14)Luni, ora 14:01,%ashin&'on, (.C. .................................................................................. 14)

20 .............................................................................................................. 160Luni, ora 21:1$,+&u li, Turcia ..................................................................................... 160

21 .............................................................................................................. 1$2Luni, ora 14:23,%ashin&'on, (.C. .................................................................................. 1$2

22 .............................................................................................................. 1$8Luni, ora 15:13,( asu-ra olfului Ch sa- a/ ............................................................. 1$8

23 .............................................................................................................. 18)Luni, ora 22:34,

+&u li, Turcia ..................................................................................... 18)24 .............................................................................................................. 1)3

430



Luni, ora 15:35,( asu-ra s'a'ului Mar"lan# .................................................................. 1)3

25 .............................................................................................................. 1))Luni, ora 22:38,+&u li, Turcia ..................................................................................... 1))

26 .............................................................................................................. 20$Luni, ora 15:42,%ashin&'on, (.C. .................................................................................. 20$

2$ .............................................................................................................. 213Luni, ora 23:2$,

ir"a' Shmona ...................................................................................... 21328 .............................................................................................................. 222

Luni, ora 0:45,ara/, Turcia ........................................................................................ 222

2) .............................................................................................................. 230Luni, ora 18:41,%ashin&'on, (.C. .................................................................................. 230

30 .............................................................................................................. 236Marţi, ora 2:32,M m i , Siria ........................................................................................ 236

31 .............................................................................................................. 23)Marţi, ora $:01,s'an ul, Turcia ..................................................................................... 23)

32 .............................................................................................................. 244Marţi, ora 5:55,Lon#ra, n&lia ...................................................................................... 244

33 .............................................................................................................. 251Marţi, ora 11:08,

al a /aa, Li an .............................................................................. 25134 .............................................................................................................. 260

Marţi, ora 11:43,al a /aa, Li an ............................................................................... 260

35 .............................................................................................................. 266Marţi, ora 3:55,%ashin&'on, (.C. .................................................................................. 266

36 .............................................................................................................. 2$37oi, oro 13,(amasc, Siria ........................................................................................ 2$3

431



3$ .............................................................................................................. 2$)Marţi, ora 13:33,

al a /aa, Li an ............................................................................... 2$)38 .............................................................................................................. 286

Marţi, ora 12:43,

T l f, sra l ....................................................................................... 2863) .............................................................................................................. 288

Marţi, ora 13:45,al a /aa, Li an ............................................................................... 288

40 .............................................................................................................. 2)5Marţi, ora 14:03,Qu' if , Siria ......................................................................................... 2)5

41 .............................................................................................................. 2)8Marţi, ora 14:18,9 #ani, Siria ........................................................................................ 2)8

42 .............................................................................................................. 300Marţi, ora 13:23,T l f, sra l ....................................................................................... 300

43 .............................................................................................................. 304Marţi, ora 14:24,

(amasc, Siria ........................................................................................ 30444 .............................................................................................................. 315Marţi, ora 14:53,

al a /aa, Li an ............................................................................... 31545 .............................................................................................................. 321

Marţi, ora 14:5),(amasc, Siria ....................................................................................... 321

46 .............................................................................................................. 324Marţi, ora $:0$,%ashin&'on, (.C. .................................................................................. 324

4$ .............................................................................................................. 331Marţi, ora 12:1$,Mar a M #i' ran ................................................................................. 331

48 .............................................................................................................. 335Marţi, ora 15:33,

al a /aa .......................................................................................... 3354) .............................................................................................................. 344

432



Marţi, ora 15:45,(amasc, Siria ........................................................................................ 344

50 .............................................................................................................. 350Marţi, ora 15:3$,

al a /aa, Li an ............................................................................... 350

51 .............................................................................................................. 355Marţi, ora 15:38,(amasc, Siria ........................................................................................ 355

52 .............................................................................................................. 360Marţi, ora 15:43,

al a /aa, Li an ............................................................................... 36053 .............................................................................................................. 363

Marţi, ora 1 5:45,(amasc, Siria ........................................................................................ 363

54 .............................................................................................................. 366Marţi, ora 15:51,(amasc, Siria ....................................................................................... 366

55 .............................................................................................................. 3$4Marţi, ora 15:52,

al a /aa, Li an ............................................................................... 3$4

56 .............................................................................................................. 3$8Marţi, ora 15:55,al a /aa, Li an ............................................................................... 3$8

5$ .............................................................................................................. 383Marţi, ora 15:56,

al a /aa, Li an ............................................................................... 383

tom clancy - centrul de comanda - 04 acte de razboi [ibuc.info]

Documents