Sfarsit de toamnaAutor : Vasile Alecsandri

Oaspetii caselor noastre, cocostarci si randunele,Parasit-au a lor cuiburi s-au fugit de zile rele;Cardurile de cucoare, insirandu-se-n lung zbor,Pribegit-au urmarite de al nostru jalnic dor.

Vesela verde campie acu-i trista, vestezita;Lunca, batuta de bruma, acum pare ruginita;Frunzele-i cad, zbor in aer, si de crengi se dezlipescCa frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.

Din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt pe ceruri,Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri.Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii noriTrece-un card de corbi iernatici prin vazduh croncanitori.

Ziua scade; iarna vine, vine pe crivat calare!Vantul suiera prin hornuri raspandind infiorare.Boii rag, caii nacheaza, canii latra la un loc,Omul, trist, cade pe ganduri si s-apropie de foc.(Pasteluri, 1868)

ToamnaAutor : Octavian Goga

Val de bruma argintieMi-a impodobit gradinaFirelor de lămâiţăLi se uscă rădăcina.

Peste creştet de dumbravăNorii suri îşi poartă plumbul,Cu podoaba zdrenţuităTremură pe câmp porumbul.

Şi cum de la miazănoapteVine vântul fără milă,De pe vârful şurii noastreSmulge-n zbor câte-o şindrilă.

De viforniţa păgânăSe-ndoiesc nucii, bătrânii,

Plânge-un pui de ciocârlieSus pe cumpăna fântânii.

Îl ascult şi simt subt geneCum o lacrimă-mi învie:- Ni se-aseamănă povestea,Pui golaş de ciocârlie.

Seara de toamna Autor : Duiliu Zamfirescu

Ah! ce frumoase-s serile de toamna!Prin frunze reci doar un fior adie;S-arata-n deal, cu fata purpurie,A noptilor fermecatoare Doamna.Pe campul vested tainic ea-mprastieStralucitoarea-i negura albastra,O, Doamne sfant! Ce pana mult maiastraAtata farmec ar putea descrie!Stropit cu lacrimi pare-acum boschetul.In umbra lui ma simt prins de tristete:Exista oare-atata frumuseteIn fire, — asa cum o simti tu, poetul?Ori suntem prada — o! gandire-amara!De-a simturilor noastre amagireCe-arunca-un val frumos peste-o nestire,Si totusi, Doamne, ce frumoasa seara!

Toamna Autor : George Bacovia

Rasuna din margini de targUn bangat puternic de arma;E toamna... metalic s-audGornistii, in fund, la cazarma.

S-aude si-un clopot de scoala,E vant, si-i pustiu, dimineata;Hartii si cu frunze, de-a valma,Fac roata-n varteje, pe-o piata.

Se uita in zari catedrala,Cu turnu-i sever si trufas;

Gradina orasului plange,Si-arunca frunzisu-n oras.

Si vine,ca-n vremi de demult,Din margini, un bucium de-alarma,E toamna... metalic s-audGornistii, in fund, la cazarma.

Amurg De ToamnăAutor : Lucian Blaga

Din vârf de munti amurgul suflacu buze rosiiîn spuza unor norisi-atâtajaraticul ascunssub valul lor subtire de cenusa.

O razace vine goana din apussi-aduna aripile si se lasa tremurândpe-o frunza:dar prea e grea povara -si frunza cade.

O, sufletul!Sa mi-l ascund mai bine-n pieptsi mai adânc, sa nu-l ajunga nici o raza de lumina:s-ar prabusi.

E toamna.

Cu Toamna in odaieAutor : Ion Minulescu

Mi-a bătut azi-noapte Toamna-n geam,Mi-a bătut cu degete de ploaie…Şi la fel ca-n fiecare an,M-a rugat s-o las să intre în odaie,Că-mi aduce o cutie cu CapstanŞi ţigări de foi din Rotterdam…

Am privit în jurul meu şi-n mine:Soba rece,Pipa rece,Mâna rece,Gura rece,

Doamne!… Cum puteam s-o las să plece?Dacă pleacă, cine ştie când mai vine?Dacă-n toamna asta, poate,Toamna-mi batePentru cea din urmă oară-n geam?“Donnez-vous la peine d’entrer, Madame…”

Şi femeia cu privirea fumurieA intrat suspectă şi umilăCa o mincinoasă profeţieDe Sibilă…

A intrat…Şi-odaia mea-ntr-o clipăS-a încălzit ca un cuptor de pâineNumai cu spirala unui fum de pipăŞi cu sărutarea Toamnei, care mâineO să moară… vai!…Bolnavă de gripă…

Plumb de toamna Autor : George Bacovia

De-acum, tusind, a si murit o fata,Un palid visator s-a impuscat;E toamna si de-acuma s-a-nnoptat...-Tu ce mai faci, iubita mea uitata ?

Intr-o gradina publica, tacuta,Pe un nebun l-am auzit racnind,Iar frunzele cu droaia se desprind;E vant si-orice speranta e pierduta.

Prin targu-nvaluit de saracieAm intalnit un popa, un soldat...De-acum pe carti voi adormit uitat,Pierdut intr-o provincie pustie.

De-acum , au si pornit pe lumea eronataEcouri de revolta si de jale;Tot mai citesti probleme sociale...Sau, ce mai scrii, iubita mea uitata ?

Monosilab de toamna Autor : George Bacovia

Toamna suna-n geam frunze de metal,Vant.In tacerea grea, gand si animalFrant.

In odaie, trist suna lemnul mut:Poc.Umbre imprejur intr-un gol, tacut,Loc.

In van feste foi, singur, un condeiFrec.Lampa plange...anii tai, anii meiTrec.

Sa ma las pe pat, ochii sa-i inchidPot.In curand, incet va cadea in vidTot.

O, va fi candva altfel natural,Bis.Toamna suna-n geam frunze de metal,Vis.

Toamna Autor: Mihai Eminescu

Afara-i toamna, frunza-mprastiata,Iar vantul zvarle-n geamuri grele picuri;Si tu citesti scrisori din roase plicuriSi intr-un ceas gandesti la viata toata.

Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri,N-ai vrea ca nime-n usa ta sa bata;

Dar si mai bine-i, cand afara-i zloata,Sa stai visand la foc, de somn sa picuri.

Si eu astfel ma uit din jet pe ganduri,Visez la basmul vechi al zanei Dochii,In juru-mi ceata creste randuri, randuri;

Deodat-aud fosnirea unei rochii,Un moale pas abia atins de scanduri...Iar mani subtiri si reci mi-acopar ochii.

ToamnaAutor: Nicolae Labis

Par casele palate sub vraja inserariiSi norii le mangaie cu palme de sofran,Si nu-i mai larg si pasnic nici insusi cerul mariiDecat acest cer vesnic si-adanc, de Baragan.

Isi salta rosii tuiuri in vanturi papusoiiMiscand sub adiere apripa de strujeni;Tragand la care pline merg lung pe drumuri boiiPe langa negre garduri mancate de licheni.

Cresc focuri mari de frunze cu scanteieri usoareSpre luna incruntata, lipsita de un sfert,Iar vantul poarta-n trambe miresme-mbietoareDe lapte proaspat muls si proaspat fiert.

Albastru cer de seara se despleteste-n saraSi bumbi de stele rosii la geamuri se aprindOgrazile arata cu toate in afaraBelsugul lor tacut ce il cuprind.