“Peste dealuri zgribulite,                        Peste ţarini zdrenţuite,                        A venit aşa, deodată,                        Toamna cea întunecată.”. Pe marginea strazii frunzele galbene, maronii, rosii, portocalii asternute parca erau un covor multicolor. Farmecul toamnei a schimbat parca ceva in natura.Copacii au devenit tristi fiindca si-au pierdut „copii” frunza.Prunii,merii,perii si alti pomi din livada, se scuturara,iara infrigurati si crengile lor imbelsugate de rod,umplu cu varf cosul toamnei.Fructele aurii si gustoase, frumos mirositore ajung in camara.Toamna le aseaza pe rafturi plina de bucurie si le adulmeca mirosul si aromele placute,admirandu-le cu placere culorile:mere rosii,galbene si verzi s-au adunat din belsug in camara si stau pe rafturi ca niste globuri de aur si arama,gutui pufose,burtoase si-aromate s-au adunat in camara toamnei asteptandu-si randul la compoturi si dulceata,o gramada de nuci suna-n sacii mari si burdusiti,prunele si-asteapta cu nerabdare randul la cazanele de facut magiun sau tuica,strugurii ajung in butoaie de lemn care aproape dau pe dinafara si mustul lor e dulce si bun ca mierea.Soarele este departe si din cand in cand parca ne e dor de o zi calduroasa de vara.Dar cel mai nostalgic se pare,e un greier care dupa cum spune poetul tota vara a cantat si a dansat si nimic n-a adunat.. Un greier mic pe aripi pudrat de bruma este trist, pentru ca stie ca se apropie timpul friguros, cand va rabda de foame. “ Cri-cri-cri,                        Toamnă gri,                        Nu credeam c-o să mai vii                        Înainte de Crăciun,                        Că puteam şi eu s-adun                        O grăunţă cât de mică,                        Ca să nu cer împrumut                        La vecina mea furnică,                        Fi’ndcă nu-mi dă niciodată,                        Şi-apoi umple lumea toată                        Că m-am dus şi i-am cerut…” Pasarile calatoare nu se mai afla la noi.Degeaba incercam sa aud cantecul lor, nu s-a auzit decat un cirip, cirip… Toamna se apropie de sfarsit prin vai si pe la rascruci vanturile suna neincetat ducand cu ele frunze moarte si ciulini. o liniste apasatoare, o liniste grea si rece care ne prevesteste venirea iernii.Soarele palid apare printre ramurile nemiscate si incearca sa ne mai incalzeasca.

Si cu toate astea iubesc acest anotimp si declar ca este anotimpul harniciei si al roadelor bogate