tmlc - expertizare ba - 3

63
1 Expertizarea şi consolidarea structurilor din beton armat pentru construcţii civile, industriale şi agricole Cursul 3

Upload: alex-boboc

Post on 15-Jan-2016

27 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Tmlc, Expertizare

TRANSCRIPT

Page 1: Tmlc - Expertizare Ba - 3

1

Expertizarea şi consolidarea structurilor din beton armat pentru construcţii

civile, industriale şi agricole

Cursul 3

Page 2: Tmlc - Expertizare Ba - 3

I. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor antebelice cu pereţi portanţi de zidărie

Deşi s-au produs avarii, uneori importante, nu au fost înregistrate prăbuşiri.

La clădirile cu planşee de lemn, fisurile cele mai frecvente au apărut la pereţii insuficient lestaţi.

Viciile ascunse ale zidăriilor s-au marcat prin fisuri sau desprinderi.

Au apărut fisuri frecvente la capetele buiandrugilorinsuficient ancorate în zidărie.

Accidente locale au apărut şi datorită insuficientei ancorări în structură a frontoanelor de zidărie de pe înălţimea podurilor, a aticelor, coşurilor de fum etc.

2

Page 3: Tmlc - Expertizare Ba - 3

I. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor antebelice cu pereţi portanţi de zidărie

3

(a) Fisuri la 45° produse de suprasolicitarea la forţă tăietoare

şi care urmăresc conturul rosturilor zidăriei

(b) Fisuri verticale din tendinţe de dislocare la intersecţiile de pereţi executate fără ţeserea zidăriilor

Page 4: Tmlc - Expertizare Ba - 3

I. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor antebelice cu pereţi portanţi de zidărie

4

(c) Fisuri la 45° la capetele buiandrugilor de lemn sau

metalici insuficient ancoraţi

(d) Fisuri în buiandrugii din bolţi de zidărie cu intrados plan sau curb

Page 5: Tmlc - Expertizare Ba - 3

II. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor interbelice înalte cu schelet din beton armat

5

Reprezintă cea mai puternic lovită categorie de clădiri. Seismul din 1977 a scos în evidenţă în mod necruţător

carenţele acestor clădiri, provocând doar în Bucureşti prăbuşirea a peste 30 blocuri interbelice înalte.

!!! Cutremurul din 1977 a generat în Bucureşti o comportare dinamică a terenului caracterizată de o perioadă de vibraţie apropiată de perioadele proprii fundamentale ale acestor clădiri înalte !!!

În continuare, în Bucureşti, a rămas un număr mare de blocuri cu structuri similare, care sunt în pericol iminent de prăbuşire în cazul producerii unui cutremur major.

Page 6: Tmlc - Expertizare Ba - 3

III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor postbelice cu structuri în cadre de beton armat

6

Nu s-a înregistrat nicio prăbuşire, dar au apărut numeroase avarii, din cauza subdimensionării în raport cu cerinţele de a rezista în bune condiţii unui seism cu intensitatea şi caracteristicile dinamice ale celui din 1977.

Şi la acest tip de structuri, aportul favorabil, neluat în considerare la proiectare, dar manifestat în realitate, al pereţilor nestructurali masivi din zidărie ca elemente de contravântuire, a fost în multe cazuri esenţial.

Page 7: Tmlc - Expertizare Ba - 3

III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor postbelice cu structuri în cadre de beton armat

7

AVARII ALE RIGLELOR DE CADRU De cele mai multe ori fisurile au apărut atât la momente

negative, cât şi la momente pozitive, astfel că practic au ajuns să se întindă pe toată înălţimea secţiunii riglelor.

Page 8: Tmlc - Expertizare Ba - 3

III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor postbelice cu structuri în cadre de beton armat

8

AVARII ALE RIGLELOR DE CADRU Deformarea remanentă a armăturilor de la partea

inferioară pe reazeme. Dă impresia unei flambări a armăturilor, dar în realitate, armăturile au curs substanţial la întindere şi apoi nu şi-au mai putut relua forma rectilinie, rămânând deformate.

Page 9: Tmlc - Expertizare Ba - 3

III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor postbelice cu structuri în cadre de beton armat

9

AVARII ALE RIGLELOR DE CADRU Fisurarea prematură în secţiuni înclinate, ce denotă

un nivel insuficient de asigurare la forţă tăietoare, acestea nefiind asociate momentelor de plastificare de la extremităţile grinzilor.

Page 10: Tmlc - Expertizare Ba - 3

III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor postbelice cu structuri în cadre de beton armat

10

AVARII ALE STÂLPILOR Fisurile au apărut ceva mai sus faţă

de lungimea teoretică a zonei plastice de la extremitatea inferioară a stâlpilor, respectiv, acolo unde sporul local de armături verticale creat de înnădirea lor prin petrecere nu a mai influenţat capacitatea portantă.

Page 11: Tmlc - Expertizare Ba - 3

III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor postbelice cu structuri în cadre de beton armat

11

AVARII ALE STÂLPILOR Fisuri verticale denotând apropierea

de stadiul de cedare la compresiune (deosebit de periculoase), au fost observate rar la stâlpi vizibil subdimensionaţi sau la care betoanele executate au fost cu mult sub clasa prevăzută în proiect.

Page 12: Tmlc - Expertizare Ba - 3

III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor postbelice cu structuri în cadre de beton armat

12

AVARII ALE STÂLPILOR Cedări prin fisurare şi dislocare în

secţiuni înclinate la forţă tăietoare au intervenit în special la stâlpii scurţi.

Page 13: Tmlc - Expertizare Ba - 3

III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor postbelice cu structuri în cadre de beton armat

13

AVARII ALE NODURILOR DE CADRU Nu s-au întâlnit fisurări în interiorul nodurilor

datorită subdimensionării armăturilor din reazeme ale riglelor, solicitările transmise de rigle nodurilor fiind astfel mai mici decât capacitatea la forţă tăietoare a nodului.

!!! Însă, pentru construcţiile proiectate după 1977, la care armările pe reazem ale riglelor au fost substanţial majorate, necesitatea verificării prin calcul a nodurilor este indispensabilă.

Page 14: Tmlc - Expertizare Ba - 3

III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor postbelice cu structuri în cadre de beton armat

14

AVARII ALE CADRELOR “UMPLUTE” Panourile de zidărie de umplutură + cadrele de beton

armat = elemente de contravântuire, lucrând ca o consolă verticală cu zăbrele → eforturi de întindere în grinzi → fisuri verticale în zona armăturilor de montaj

Page 15: Tmlc - Expertizare Ba - 3

III. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor postbelice cu structuri în cadre de beton armat

15

AVARII ALE CADRELOR “UMPLUTE” Uneori, prin deformarea ansamblului cadru-zidărie de

umplutură, zidăria s-a desprins de cadru, astfel că stâlpii au rămas liberi pe o înălţime mică, devenind pe zona respectivă stâlpi scurţi.

Page 16: Tmlc - Expertizare Ba - 3

AVARIEREA STÂLPILOR SCURŢI

16Test pe masă vibrantă - structură P+5E de b.a., accelerograma JMA Kobe 100%

Page 17: Tmlc - Expertizare Ba - 3

IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor cu pereţi structurali de beton armat

17

Au avut o comportare satisfăcătoare la acţiunea cutremurului (inclusiv clădirile din panouri mari prefabricate).

S-au prăbuşit două tronsoane (scări) de bloc: tronsonul marginal al unui bloc cu pereţi structurali cu

parter flexibil, de pe Şos. Ştefan cel Mare. tronsonul marginal al unui bloc cu pereţi structurali, din

cartierul Militari (blocul OD 16).* În afara tronsonului prăbuşit, au fost destul de grav avariate şi celelalte tronsoane ale blocului OD 16, la care s-au constatat fisuri verticale în pereţii structurali, denotând o stare avansată de suprasolicitare la compresiune.

Page 18: Tmlc - Expertizare Ba - 3

IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor cu pereţi structurali de beton armat

18

AVARII ALE MONTANŢILOR VERTICALI Nu s-au constatat avarii în zonele de capăt, care să

denote suprasolicitări la moment încovoietor În mod aproape general, au apărut fisuri înclinate pe

inimile pereţilor, unele de importanţă majoră, care au evidenţiat o asigurare insuficientă la forţă tăietoare. Principalele motive sunt: neasocierea forţelor tăietoare de calcul cu valorile

momentelor capabile dimensionările în exces, pe considerente constructive, ale

armărilor verticale din zonele de capăt

Page 19: Tmlc - Expertizare Ba - 3

IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor cu pereţi structurali de beton armat

19

AVARII ALE MONTANŢILOR VERTICALI subevaluarea rigidităţii secţionale a pereţilor în formă de

T sau dublu T → lăţimi active ale tălpii prea mici →

Pentru mişcări seismice pe direcţia inimii peretelui, lăţimea activă reală mai mare a tălpii conduce la majorarea momentelor

capabile pentru ambele sensuri de acţiune a forţei seismice

Page 20: Tmlc - Expertizare Ba - 3

IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor cu pereţi structurali de beton armat

20

AVARII ALE MONTANŢILOR VERTICALI La pereţii structurali armaţi pe inimă cu plase din oţel

laminat (armături ductile), suprasolicitarea la forţă tăietoare a generat deformaţii mari ale armăturilor, dincolo de limita de curgere, ceea ce a condus la apariţia unor fisuri larg deschise.

La pereţii structurali armaţi pe inimă cu plase sudate din sârmă trasă netedă (STNB - bare neductile), suprasolicitarea la forţă tăietoare a condus în unele cazuri chiar la ruperi ale barelor de armătură, astfel încât consolidările necesare au fost mai radicale.

Page 21: Tmlc - Expertizare Ba - 3

IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor cu pereţi structurali de beton armat

21

AVARII ALE RIGLELOR DE CUPLARE La blocurile de locuinţe cu înălţimi de etaj obişnuite (de

cca. 2,70 m) → înălţime redusă a riglelor (cca. 50 cm) Necunoaşterea şi neaplicarea, la vremea respectivă, a

regulii de ierarhizare a capacităţilor de rezistenţă a făcut ca la cutremurul din 1977 solicitarea la forţă tăietoare să producă degradări majore ale grinzilor de cuplare, necesitând uneori chiar demolarea şi rebetonarea totală a riglelor respective.

Page 22: Tmlc - Expertizare Ba - 3

IV. Efectele seismului din 1977 asupra clădirilor cu pereţi structurali de beton armat

22

AVARII ALE RIGLELOR DE CUPLARE

Este de precizat că aceste degradări ale riglelor de cuplare nu pot fi considerate drept avarieri grave pentru ansamblul structurii, influenţa lor asupra capacităţii portante globale şi asupra capacităţii de disipare a energiei induse de cutremur fiind secundară.

Page 23: Tmlc - Expertizare Ba - 3

23

Page 24: Tmlc - Expertizare Ba - 3

24

Page 25: Tmlc - Expertizare Ba - 3

25

Page 26: Tmlc - Expertizare Ba - 3

26

Page 27: Tmlc - Expertizare Ba - 3

27

Page 28: Tmlc - Expertizare Ba - 3

28

Page 29: Tmlc - Expertizare Ba - 3

29

Page 30: Tmlc - Expertizare Ba - 3

30

Page 31: Tmlc - Expertizare Ba - 3

31

Page 32: Tmlc - Expertizare Ba - 3

32

Page 33: Tmlc - Expertizare Ba - 3

33

Page 34: Tmlc - Expertizare Ba - 3

PERIOADA 1977-1990

Page 35: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada 1977-1990

35

Modificarea prescripţiilor de proiectare seismică (normativele P100-78 şi P100-81) Corectarea hărţii de macrozonare seismică a

teritoriului ţării, prin noul STAS denumit 11100/1-77 Modificarea curbei spectrale = f (T) pentru a ţine

seama de faptul că la cutremurul din 1977 amplificările dinamice maxime s-au produs la construcţiile cu perioade fundamentale de vibraţie T = 1,40-1,50 sec.

Page 36: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Curba spectrală cf. P100-78 şi P100-81

36

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

T [s]

77inc13n

P13-63

P13-70

P100-78(81)

Page 37: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada 1977-1990

37

Modificarea prescripţiilor de proiectare seismică (normativele P100-78 şi P100-81) S-a introdus obligativitatea verificării la forţe

tăietoare asociate momentelor de plastificare. S-a introdus verificarea de rigiditate (limitarea

deplasărilor relative de nivel). S-au introdus o serie de prevederi de detaliu specifice

structurilor din beton armat, între care şi reguli pentru armarea cadrelor umplute cu zidărie, după modelul de comportare ca elemente cu zăbrele.

S-au dat prescripţii mai detaliate pentru utilizarea şi dimensionarea rosturilor seismice.

Page 38: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada 1977-1990

38

Sisteme constructive utilizate curent nu au fost modificate esenţial faţă de cele din perioada

precedentă, însă se remarcă următoarele aspecte: Arhitecţii au început să acorde mai multă atenţie

cerinţelor de alcătuire corectă de ansamblu a clădirilor.

Gradul de asigurare, în special la structurile flexibile (în cadre), a fost substanţial crescut prin majorarea valorilor forţelor seismice de cod, precum şi printr-o serie de măsuri constructive îmbunătăţite.

Domeniul de utilizare a structurilor în cadre s-a redus mult, în favoarea soluţiilor cu pereţi structurali, din cauza condiţiilor severe de limitare a deplasărilor relative de nivel impuse de noile prescripţii.

Page 39: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Cutremurele din 1986 şi 1990

39

Au fost de tip vrâncean “clasic”, cu intensitate maximală în zona epicentrală şi descrescândă pe măsura depărtării de această zonă, ca şi seismul din 1940.

Perioadele proprii cele mai defavorabile ale mişcării terenului au fost joase (0,3-0,4 sec.), astfel că de data aceasta construcţiile mai afectate au fost cele cu puţine niveluri, îndeosebi cele pe ziduri portante de cărămidă.

Degradările construcţiilor au fost minimale; nu s-au înregistrat victime omeneşti.

Chiar şi la construcţiile antebelice nu s-a înregistrat nici o prăbuşire suplimentară, iar avariile au fost mult mai reduse faţă de1977.

Page 40: Tmlc - Expertizare Ba - 3

PERIOADA ACTUALĂ(DUPĂ 1990)

Page 41: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

41

Noile prescripţii de proiectare seismică STAS 10107/0-90 conţine prevederi specifice pentru proiectarea

elementelor din beton armat la solicitări seismice Normativul P100-92, revizuit în 1996 Codul P.85-96 pentru proiectarea clădirilor cu pereţi structurali

de beton armat Codul NP 007-97 pentru proiectarea structurilor în cadre din

beton armat Codul CR 2-1-1.1/2005 pentru proiectarea clădirilor cu pereţi

structurali de beton armat Codul P100-1/2006 pentru proiectarea seismică a clădirilor (noi) Codul P100-3/2008 pentru evaluarea seismică a clădirilor

existente Codul P100-1/2013 pentru proiectarea seismică a clădirilor (noi) Codul CR 2-1-1.1/2013

Page 42: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

42

Normativul P100-92 Corectarea hărţii de macrozonare seismică, în

funcţie de înregistrările obţinute la mişcările seismice din 1986 şi 1990.

Înlocuirea gradelor de intensitate pe scara Mercalli cu notaţiile A-F asociate valorilor PGA: 0,32g-0,08g

Modificarea încadrării clădirilor în clase de importanţă: clădirile de “emergenţă” în caz de cutremur au fost trecute în clasa I de importanţă.

Modificarea radicală şi diferenţierea curbelor spectrale după regiuni, ţinând seama de specificul curbei în funcţie de amplasament.

Page 43: Tmlc - Expertizare Ba - 3

P100-92: Curbele spectrale

43

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

T [s]

Tc=1,5 sec.

Tc=1,0 sec.

Tc=0,7 sec.

Page 44: Tmlc - Expertizare Ba - 3

P100-92: Zonarea funcţie de Tc

Page 45: Tmlc - Expertizare Ba - 3

P100-92: Curbele spectrale

45

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

T [s]

77inc13n

P13-63

P13-70

P100-78(81)

P100-92 (Tc=1,5 sec.)

Page 46: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

46

Normativul P100-92 Este introdusă noţiunea de DUCTILITATE, definită

prin capacitatea de disipare a energiei induse de mişcarea seismică ca urmare a incursiunilor în domeniul inelastic al elementelor structurale.

Primele prevederi asociate exigenţelor de ductilitate: Dirijarea formării zonelor plastice potenţiale (z.p.p.) Măsuri de sporire a ductilităţii din z.p.p. Măsuri de evitare a ruperilor cu caracter casant:

Limitarea nivelului de solicitare la compresiune Introducerea bulbilor în zonele de capăt ale pereţilor Sporirea gradului de confinare prin armare transversală

Page 47: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

47

Normativul P100-92 Primele prescripţii privitoare la punerea în siguranţă

a construcţiilor existente Capitolul 11 – Expertizarea clădirilor existente Capitolul 12 – Elaborarea proiectelor de intervenţii

Începând din 1992-1993, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (MLPAT) instituie o acţiune de atestare a unor experţi tehnici care să fie autorizaţi să elaboreze expertizele necesare referitoare la nivelul de protecţie seismică a construcţiilor existente şi să verifice proiectele de consolidare întocmite pe baza acestor expertize.

Page 48: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

48

Normativul P100-1/2006 Corectarea hărţii de macrozonare seismică, ca

urmare a prelucrării complete a datelor instrumentaledisponibile pentru diferite zone ale teritoriului

Modificarea formatului spectrului seismic de calcul în acord cu formatul internaţional

Page 49: Tmlc - Expertizare Ba - 3

P100-1/2006: Zonarea funcție de ag

49

Page 50: Tmlc - Expertizare Ba - 3

P100-1/2006: Zonarea funcţie de Tc

50

Page 51: Tmlc - Expertizare Ba - 3

P100-1/2006: Curbele spectrale

51

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

T [s]

77inc13n

P13-63

P13-70

P100-78(81)

P100-92

P100-1/2006

Page 52: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

52

Codul P100-1/2006 Conceptul proiectării seismice bazate pe performanţă

presupune controlul comportării construcţiilor la mai multe stări limită definite de obiective de performanţă.

Obiectivul de performanţă reprezintă asocierea Unui nivel de performanţă (siguranţa oferită ocupanţilor

clădirii, durata întreruperii funcţiunii, costurile si fezabilitatea lucrărilor de consolidare, impactul economic, arhitectural şi social etc.) cu un

Nivel de hazard seismic (un cutremur cu un anumit interval mediu de revenire)

Page 53: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

53

Codul P100-1/2006 Nivel de performanţă

Ocupanţa imediată

Siguranţa vieţii

Prevenirea prăbuşirii

Page 54: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

54

Codul P100-1/2006 Nivel de hazard seismic

Cerinţa de siguranţa vieţii. Structura va fi proiectată pentru a prelua acţiunile seismice de proiectare cu o marjă suficientă de siguranţă faţă de nivelul de deformare la care intervine prăbuşirea locală sau generală, astfel încât vieţile oamenilor să fie protejate.Nivelul forţelor seismice corespunde unei mişcări seismice cu intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani.

Page 55: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

55

Codul P100-1/2006 Nivel de hazard seismic

Cerinţa de limitare a degradărilor. Structura va fi proiectată pentru a prelua acţiunile seismice frecvente (cu o probabilitate mai mare de apariţie decât acţiunea seismică de proiectare), fără degradări sau scoateri din uz, ale căror costuri să fie exagerat de mari în comparaţie cu costul structurii.Acţiunea seismică considerată pentru cerinţa de limitare a degradărilor corespunde unui interval mediu de recurenţă de 30 de ani.

Page 56: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

56

Normativul P100-1/2013 Updatarea hărții de macrozonare seismică Majorarea la IMR = 225 ani pentru SLU asociată

cerinței de siguranța vieții Majorarea la IMR = 40 ani pentru SLS asociată

cerinței de limitare a degradărilor Modificări ale spectrului seismic de calcul Ajustări / modificări ale relațiilor și prevederilor de

proiectare seismică

Page 57: Tmlc - Expertizare Ba - 3

P100-1/2013: Zonarea funcție de ag

57

Page 58: Tmlc - Expertizare Ba - 3

P100-1/2013: Zonarea funcţie de Tc

58

Page 59: Tmlc - Expertizare Ba - 3

P100-1/2013: Curbele spectrale

59

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5

T [s]

77inc13nP13-63P13-70P100-78(81)P100-92P100-1/2006P100-1/2013

Page 60: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

60

Sisteme constructive utilizate Apariţia investitorilor particulari a creat o diversitate

mai mare de cerinţe şi exigenţe sporite din punctul de vedere al nivelului de confort, al flexibilităţii funcţionale şi al aspectului clădirilor.

Varietatea de forme şi funcţiuni ale clădirilor au redus sensibil posibilităţile de tipizare a deschiderilor şi traveelor la clădirile civile etajate → scăderea utilizării prefabricatelor de beton armat uzinate.

Structurile pe ziduri portante de cărămidă şi-au pierdut din domeniul de utilizare, chiar la clădiri cu puţine niveluri, datorită lipsei de flexibilitate funcţională.

Page 61: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

61

Sisteme constructive utilizate Condiţiile foarte severe de limitare a deplasărilor relative

de nivel au făcut ca structurile în cadre etajate să devină în multe cazuri practic prohibitive.

Au început să fie evitate soluţiile cu pereţi având secţiuni cu tălpi foarte late rezultate din legătura între pereţii longitudinali şi cei transversali, care prezintă dezavantajele arătate anterior. Pe aceste considerente, câştigă teren din ce în ce mai mult sistemele cu pereţi structurali individuali, de tip “halteră", dezvoltaţi pe câte o singură deschidere sau travee şi cu bulbi la capete.

Page 62: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

62

Sisteme constructive utilizate O piedică în realizarea unor infrastructuri spaţiale rigide

o constituie exigenţa majorităţii investitorilor şi a organelor de urbanism ale municipalităţilor de a se prevedea garaje la subsolurile clădirilor, deseori chiar extinse pe mai multe niveluri subterane.Aceasta generează necesitatea unei alcătuiri foarte atente a infrastructurilor respective, pentru a-şi îndeplini în condiţii satisfăcătoare funcţia de transmitere la teren a încărcărilor, inclusiv a celor seismice.

Page 63: Tmlc - Expertizare Ba - 3

Perioada actuală (după 1990)

63

Sisteme constructive utilizate În ultimii ani, în Bucureşti au început să se

execute şi clădiri cu înălţimi foarte mari, la care necesitatea limitării dimensiunilor secţiunilor elementelor verticale a condus la extinderea utilizării betonului cu armătură rigidă (B.A.R.).