title page · web viewpentru a rezolva acest exerciţiu, studiază cu atenţie fişa de...

Title Page

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

(MEdCT–CNDIPT / UIP)

MATERIALE DE ÎNVĂŢARE

Domeniul: Agricultură

Calificarea: Tehnician zootehnist

pentru clasa a XII a

Modulul: Tehnologia creşterii bovinelor

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

Noiembrie 2008

Coordonator:

· Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

Autori:

· Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

· Tureac Anişoara – prof. grad. did. II, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

· Livadariu Florica – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

· Bucur Roxana – prof. grad. did. II, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

· Zamfir Elena Adriana – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

· Alba Daniela - prof. grad. did.II, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

Consultanţă:

· Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT – UIP

· Claudia Călinescu -– expert CNDIPT – UIP

· Ivan Mykytyn – expert asistenţă tehnică

1

CUPRINS

SPECIFICARE

PAGINA

INTRODUCERE

3

COMPETENŢE

5

OBIECTIVE

6

INFORMAŢII PENTRU PROFESORI

7

FIŞE DE REZUMAT

9

FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ŞCOLAR

13

CUVINTE CHEIE / GLOSAR

14

INFORMAŢII PENTRU ELEVI

· Competenţa 18.1 fişe de documentare






17

18

21

23

25

25

30

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

· Competenţa 18.1 exerciţii






41

42

47

52

56

64

66

SOLUŢII DE ACTIVITATE

· Competenţa 18.1 soluţii






67

71

77

84

92

103

109

PROIECT DE LECŢIE

111

BIBLIOGRAFIA

114

INTRODUCERE

Prezentul material de învăţare se adresează elevilor care urmează traseul profesional de pregătire în calificarea ,,Tehnician zootehnist’’, profesorilor şi maiştrilor instructori care asigură formarea competenţelor profesionale specifice acestei calificări.

Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o prezentare cât mai captivantă pentru elevi , în vederea depăşirii barierelor din calea învăţării şi a ajuta grupul ţintă să-şi atingă întregul potenţial.

La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională în care sunt prezentate pentru fiecare competenţă criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi diferitele probe de evaluare.

În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară în care sunt corelate competenţele specifice modulului cu conţinuturile ce vor fi parcurse de profesor şi elevi prin diverse activităţi de formare.

Prin planul de învăţământ pentru cultura de specialitate corespunzătoare calificării de tehnician zootehnist, clasa a XII-a, s-a alocat un număr de 133 ore, corespunzător celor 2 credite repartizate unităţii de competenţă Tehnologia creşterii bovinelor, care este asimilat în noţiunea de modul “Tehnologia creşterii bovinelor”

Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi valorifică abilităţi şi atitudini care vor îmbunătăţi activitatea educaţională a elevilor şi îi va ajuta în formarea competenţelor profesionale pentru viitorul loc de muncă.

Materialul auxiliar contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de creativitate, inovare şi adaptare la schimbare a cursanţilor.

Materialele de învăţare prezentate în acest document pot constitui modele de bună practică pentru profesorii care parcurg modulele pentru care nu sunt elaborate materiale de învăţare pentru această calificare.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, deci prin folosirea celor mai adecvate metode, mijloace de învăţământ, în care activitatea didactică este centrată pe elev. Există numeroase metode şi procedee didactice, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice a conţinutu

Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de învăţare relevante pentru calificarea Tehnician zootehnist şi anume:

· pentru elevi

· fişe de descriere a activităţilor

· fişe de documentare

· fişe de observaţii

· fişe de lucru: pentru activităţi practice, pentru activităţi de laborator,

· pentru activităţi teoretice la clasă

· fişe de autoevaluare, coevaluare

· fişe rezumat (o intrare pentru fiecare activitate de învăţare)

· cuvinte cheie/glosar

· pentru profesori

· fişe de evaluare

· fişe rezumat ( pentru înregistrarea progresului)

· soluţii pentru activităţile de învăţare prezentate

· proiecte de lecţie

· observaţii didactice

În prezentarea activităţilor de învăţare, profesorii pot utiliza următoarele metode: proiectul, metoda portofoliului metodologic, problematizarea, demonstraţia, studiul de caz, experimentul, vizite de studiu la agentul economic, expoziţia cu produse de specialitate, etc.

Materialul de învăţare nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională privind UC 18 „ Tehnologia creşterii bovinelor. Pentru certificare este necesară validare integrală a competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională pentru această unitate de competenţă

(Materialul de învăţare nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională privind UC 18 „ Tehnologia creşterii bovinelor. Pentru certificare este necesară validare integrală a competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională pentru această unitate de competenţă)

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR

COMPETENŢE

18.1 Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de taurine:

· clasificarea şi selectarea raselor de taurine după diferite criterii

· diferenţierea raselor de taurune: dezvoltare corporală, culoare,conformaţie, constituţie, caractere de exterior.

· analizarea particularităţilor bioeconomice pe rase de taurine: producţie de lapte, producţie de carne , sporuri de creştere, randamentul la sacrificare.

· aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice sectorului taurine.

18.2. Organizează reproducţia taurinelor:

· analizarea factorilor care influenţează sporirea efectivelor de taurine.

· supravegherea hrănirii şi întreţinerii taurinelor de reproducţie, a vacilor şi a viţelelor.

· organizarea reproducţiei vacilor şi viţelelor.

· aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă specifice sectorului de reproducţie a taurinelor.

18.3 Aplică tehnologia creşterii tineretului taurin:

· aplicarea sistemelor şi metodelor de alăptare a viţeilor.

· supravegherea hrănirii viţeilor în perioada de alăptare.

· selectarea nutreţurilor folosite în alimentaţia viţeilor sugari.

· asigurarea condiţiilor de întreţinere a viţeilor în perioada de alăptare

· aplicarea tehnologiilor de creştere a tineretului de reproducţie

· aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă .

18.4. Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de lapte:

· analizarea factorilor care influenţează producţia de lapte .

· aplicarea tehnologiei hrănirii vacilor de lapte.

· supravegherea mulgerii vacilor de lapte

· supravegherea întreţinerii vacilor de lapte

· aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă specifice sectorului taurine.

18.5 Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de carne:

· analizarea factorilor care influenţează producţia de carne.

· aplicarea sistemelor şi metodelor de îngrăşare a taurinelor.

· supraveghere tehnologiei de îngrăşare a taurinelor.

· aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă.

18.6. Aplică tehnologia ameliorării taurinelor

· organizarea selecţiei la taurine după anumite caractere.

· aplicarea tehnicii selecţiei vacilor şi taurilor de reproducţie.

· supravegherea împerecherilor la taurine.

· compararea sistemelor de ameliorare folosite la taurine



OBIECTIVE

Obiectivele modulului ,,Tehnologia creşterii bovinelor’’ vor fi realizate în condiţiile respectării condiţiilor de aplicabilitate din Standardul de pregătire profesională pentru ,,Tehnicianul zootehnist - nivel 3 de calificare

1. Clasifică şi selectează rasele de taurine după criterii date

· Rase: autohtone;

· Rase: importate

2. Diferenţiază rasele de taurine după particularităţi morfo - productive

· Particularităţi morfologice - dezvoltare corporală, culoare,conformaţie, constituţie, caractere de exterior.

· Particularităţi productive - producţie de lapte, producţie de carne , sporuri de creştere, randamentul la sacrificare.

3. Analizează factorii care influenţează sporirea efectivelor de taurine

· Factori – lotul de prăsilă, fecunditatea, natalitatea , mortalitatea, sacrificările de necesitate, reforma

4. Supraveghează fătările la vaci

· Fătarea – igiena maternităţii, igiena vacii , igiena îngrijitorului, materiale şi instrumentar, tehnica îngrijirii vacii şi viţelului după fătare

5. Aplică sisteme şi metode de alăptare a viţeilor

· Sisteme şi metode: alăptare naturală; alăptare artificială; alăptare mixtă

6. Selectează nutreţurile folosite în alimentaţia viţeilor sugari

· Nutreţuri: - concentrate, fibroase, suculente, minerale, vitamine

7. Analizează factorii care influenţează producţia de lapte

· Factori – pentru producţia individuală de lapte

- pentru producţia totală de lapte; pentru producţia de lapte marfă

8. Supraveghează mulgerea manuală

· Mulsul: metode de muls, procedee de muls, calitatea mulgătorului, tehnica mulsului manual

9. Aplică sisteme şi metode de îngrăşare a taurinelor

· Sisteme – intensiv, semiintensiv, extensiv

10. Organizează selecţia la taurine

· Selecţie - individualizarea taurinelor


INFORMAŢII PENTRU PROFESORI

Documentul elaborat pentru modulul ,,Tehnologia creşterii bovinelor’’ îşi propune să orienteze metodic şi ştiinţific cadrele didactice de specialitate care predau acest modul în clasa a XII-a pentru Tehnicianul zootehnist, nivel 3 de calificare.

· Pentru fiecare competenţă specifică din modul s-a descris clar relaţia cu obiectivele şi activităţile de învăţare, au fost corelate metodele didactice cu forma de activitate, procedee şi tehnici de lucru, fişe de lucru, mijloace şi materiale didactice, timp de lucru, locul de desfăşurare şi evaluare.

· Alegerea strategiilor didactice se face ţinând cont de :

1. Realizarea obiectivelor propuse;

1. Capacităţile intelectuale ale elevilor

1. Înţelegerea barierelor in calea învăţării cum ar fi :

-emoţionale/de comportament

-de învăţare

-senzoriale

-de comunicare

· Autorii recomandă utilizarea diferitelor metode care să confere caracterul formativ al evaluării, în care cuplul profesor-elev sunt coparticipanţi, cum ar fi: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, turul galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni.

· Aceste metode au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea unităţilor de competenţă, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică cât şi imaginaţia şi creativitatea.

· Atingerea competenţelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă.

· Modulul ,,Tehnologia creşterii bovinelor’’ reprezintă unitatea de competenţe tehnică specializată ,,Tehnologia creşterii bovinelor’’ şi este constituit din agregarea şi contextualizarea următoarelor unităţi de competenţă:

· Unităţi de competenţe cheie:

· Gândire critică şi rezolvare de probleme

· Unităţi de competenţe tehnice specializate:

· Tehnologia creşterii bovinelor

· Relevanţa rezidă din faptul că aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul ,,Tehnologia creşterii bovinelor”.

· Materialele didactice sunt adaptate pentru diferite stiluri şi niveluri inclusiv pentru elevii cu capacităţi mai mari de învăţare sau pentru elevi cu cerinţe educaţionale speciale

· Conţinutul temelor este prezentat în viziune interdisciplinară făcând apel la cunoştinţele şi capacităţile dobândite de elevi la alte discipline: chimie, biologie, fizică, matematică, informatică, limba română şi alte discipline de specialitate.

· Prezentul material de învăţare dă posibilitatea de a face o evaluare ,,diagnostic’’ la începutul fiecărei competenţe şi are ca scop de a identifica ce au nevoie elevii şi de a-şi extinde cunoştinţele, înţelegerea, abilităţile şi competenţele.

· Se oferă regulat oportunităţi pentru elev şi profesor pentru a identifica obiectivele de învăţare şi a planifica alte obiective.

· Sunt incluse oportunităţi de-a sublinia punctele tari ale elevilor şi de a-l îndruma cum să le dezvolte.

· În egală măsură sunt incluse oportunităţi pentru a depista punctele slabe ale elevului oferind îndrumare despre cum poate fi aceste abordate.

· Materialele prezentate oferă elevilor oportunităţi de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru a prezenta rezultatele şi a urmări învăţarea independentă.

· Fişa rezumat a temei orientează profesorul în stabilirea conţinuturilor, în funcţie de capacităţile intelectuale ale elevilor şi tradiţia în creşterea bovinelor în funcţie de zona geografică.

· Se prezintă o gamă largă de metode, procedee şi tehnici didactice activ-participative la care profesorul poate apela încât învăţarea să fie centrată pe elev, stimulând gândirea, imaginaţia, creativitatea. Sunt folosite mijloace şi materiale didactice moderne, acestea putând fi utilizate şi îmbunătăţite în funcţie de condiţiile concrete din fiecare unitate şcolară. Metodele didactice folosite sunt prezentate detaliat in contextul continutului tematic.

· Se folosesc fişe de lucru prin care elevii sunt solicitaţi să emită soluţii în mod independent, să comunice şi să lucreze în echipă, să facă diverse observaţii, să tragă concluzii, să motiveze şi să argumenteze, să facă corelaţii, să-şi evalueze singuri performanţele.

· Elevii sunt solicitaţi în efectuarea de lucrări practice, în rezolvarea de probleme, situaţii efective de lucru, toate acestea contribuind la formarea competenţelor specifice creşterii şi exploatării speciei bovine.

· Cea mai mare parte a conţinutului tematic cuprinde fişe de lucru prin care elevii ajung singuri la însuşirea de cunoştinţe, fără să-şi încarce memoria cu prea multă teorie, evitându-se predarea cunoştinţelor cu linguriţa de către profesori.

· Autorii au conceput materialul de învăţare într-un format accesibil pe care profesorii îl pot modifica în funcţie de nevoile individuale ale elevilor.

· Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele din Standardul de pregătire profesională, autorii recomandă o gamă variată de metode, folosind modele de teste cu răspunsuri construite, teste grilă cu alegere multiplă şi teste combinate.

· Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de înregistrare a progresului.

· Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.

· Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru procesul de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin de înregistrare pot contribui la acest obiectiv.

· Pe lângă metodele clasice (probe orale; probe scrise; probe practice) se pot folosi şi metode alternative de evaluare cum ar fi: observarea sistematică, investigarea, proiectul, portofoliul elevului etc.

· Autoevaluarea şi coevaluarea se poate folosi frecvent datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.


FIŞELE REZUMAT

Fişele de rezumat ale modulului ,,Tehnologia creşterii bovinelor’’ oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de înregistrare a progresului.

FIŞA DE REZUMAT

Titlul modulului: Tehnologia creşterii bovinelor

Numele elevului:

Data începerii:

Data finalizării:

Competenţe

Activitate de învăţare

Data îndeplinirii

Verificat

(Semnătura profesorului)

18.1 Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de taurine

· clasificarea şi selectarea raselor de taurine după diferite criterii

· diferenţierea raselor de taurine: dezvoltare corporală, culoare,conformaţie, constituţie, caractere de exterior.

· analizarea particularităţilor bioeconomice pe rase de taurine: producţie de lapte, producţie de carne , sporuri de creştere, randamentul la sacrificare.

· aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice sectorului taurine.

18.2. Organizează reproducţia taurinelor:

· analizarea factorilor care influenţează sporirea efectivelor de taurine.

· supravegherea hrănirii şi întreţinerii taurinelor de reproducţie, a vacilor şi a viţelelor.

· organizarea reproducţiei vacilor şi viţelelor.

· aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă specifice sectorului de reproducţie a taurinelor.

18.3 Aplică tehnologia creşterii tineretului taurin

· aplicarea sistemelor şi metodelor de alăptare a viţeilor.

· supravegherea hrănirii viţeilor în perioada de alăptare.

· selectarea nutreţurilor folosite în alimentaţia viţeilor sugari.

· asigurarea condiţiilor de întreţinere a viţeilor în perioada de alăptare

· aplicarea tehnologiilor de creştere a tineretului de reproducţie

· aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă .

18.4. Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de lapte

· analizarea factorilor care influenţează producţia de lapte .

· aplicarea tehnologiei hrănirii vacilor de lapte.

· supravegherea mulgerii vacilor de lapte

· supravegherea întreţinerii vacilor de lapte

· aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă specifice sectorului taurine.

18.5 Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de carne:

· analizarea factorilor care influenţează producţia de carne.

· aplicarea sistemelor şi metodelor de îngrăşare a taurinelor.

· supraveghere tehnologiei de îngrăşare a taurinelor.


18.6. Aplică tehnologia ameliorării taurinelor

· organizarea selecţiei la taurine după anumite caractere.

· aplicarea tehnicii selecţiei vacilor şi taurilor de reproducţie.

· supravegherea împerecherilor la taurine.

· aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă

FIŞĂ DE REZUMAT ACTIVITATE

O precizare pentru fiecare activitate de învăţare(exemplu)

Competenţă

Activitate de învăţare

Obiectivele învăţării

Realizat

Detalii referitoare la competenţa care se dezvoltă.

18.1 Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de taurine

Denumirea sau alte precizări referitoare la activitatea de învăţare

Rase: autohtone;

Rase: importate:

Obiectivul(ele) activităţii de învăţare…

Clasifică şi selectează rasele de taurine după criterii date

Data la care obiectivul învăţării a fost îndeplinit

Comentariile elevului

De exemplu:

· Ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii.

· Ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare.

· Ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.

· Ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.

Comentariile profesorului

De exemplu:

· Comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a demonstrat entuziasm, s-a implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi.

· Ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării.

· Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în considerare ideile elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.

· Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.

· Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru procesul de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin de înregistrare pot contribui la acest obiectiv.

· Fişa de rezumat ajută la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală clară a progresului pe care l-au făcut.

FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ŞCOLAR

Pe durata derulării unui modul se pot utiliza mai multe fişe de progres şcolar , care permit evaluarea precisă a evoluţiei elevului sau a întregii clase , furnizând în acelaşi timp informaţi relevante pentru analiză privind competenţele care trebuie dobândite.

Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor.

FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR - INDIVIDUALA

CLASA………………………

MODULUL…………………………………………………...

NUMELE ELEVULUI……………………………………….

Competenţe care trebuie dobândite

Data

Activităţi efectuate în cadrul competenţei

Data

Evaluare

Foarte bine

Bine

Satisfăcător

Refacere

Comentarii privind activităţile elevului

Competenţe care urmează să fie dobândite

Competenţe care trebuie dobândite : vor fi trecute competenţele pentru abilităţi cheie şi competenţele tehnice specializate care trebuie dezvoltate şi evaluate la modulul “Tehnologia creşterii bovinelor”; se va întocmi câte o fişă de progres şcolar pentru fiecare competenţă şi pentru fiecare elev pentru a analiza dobândirea acesteia .

Activităţi efectuate : vor fi înregistrate tipurile de activităţi efectuate de elev şi resursele utilizate ;

şi orice alte comentarii suplimentare , care ar putea fi relevante pentru planificarea activităţii sau feed-back.Evaluarea activităţilor evaluează măsura în care şi-a însuşit competenţele tehnice specializate şi competenţele pentru abilităţi cheie raportate la cerinţele pentru întreaga clasă ; profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane.

Competenţe care urmează să fie dobândite : aici profesorii înscriu competenţele care nu au fost dobândite de elev pentru a putea fi reluate sau identificarea altora care trebuie avute în vedere şi pot face obiectul următoarei fişe de progres şcolar .

(CUVINTE CHEIE,Conformaţie, constituţie,caractere morfo-fiziologice, caractere productive, fecundaţie, natalitate, reformă, gestaţie, maternitate, fătare, semne prodromice, făt, învelitori fetale, materiale,instrumente, mucozităţi, ombilic, alăptare, colostru, igienă corporală, hrană,adăpare, comportament, individualizare, crotaliere, temperatură, genetic, fiziologic, tehnologic)CUVINTE CHEIE, GLOSAR DE TERMENI

GLOSAR DE TERMENI

Direcţia de specializare

Tendinţa animalelor spre o anumită producţie

Încrucişare de tip absorbţie

Încrucişarea de mai multe generaţii(transformare)

Eumetric

Animale cu talie şi greutate mijlocie

Hipermetric

Animale cu talie şi greutate mare

Expulzare

A da afară

Dimorfism sexual

Diferenţierea sexelor după anumite caractere

Longeviv

Trăieşte mult

Ascendent

Generaţii anterioare

Descendent

Generaţii care urmează

Fertil

Roditor ,capacitate de a procreea

Natalitate

Raportul dintre nr. de produşi viabili şi efectivul total de taurine

Colostru

Lapte din primele 4-7 zile de lactaţie

Rustic

Rural, patriarhal

Randament la sacrificare

Raportul dintre greutatea animalului în viu şi cantitatea de carne obţinută;

Tatuaj

Marcarea animalelor cu semne imprimate în piele pentru recunoaştere

Crotaliere

Marcarea animalelor cu marcă aplicată pe ureche ca semn de recunoaştere

Perfecţionat

Îmbunătăţit calitativ, specializat

Buşumare

Fricţionarea organismului

Primitiv

Străvechi, rudimentar, neevoluat

Barbotaj

Amestec semilichid din apă cu tărâţe şi sare

Spor

Creştere în greutate

Meconiu

Materie fecală eliminată de făt imediat după fătare

NOTĂ :

Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi , adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.

· Acest material îşi propune să uşureze activitatea de învăţare a elevilor, venind în sprijinul lor cu fişe de documentare, de lucru, de observaţii, de evaluare şi de autoevaluare.

· Astfel relaţia elev – profesor devine una de colaborare, ajutându-i pe elevi să-şi formeze competenţele necesare calificării profesionale Tehnician zootehnist nivel 3.

· Materialul conţine sarcini de lucru ce constau în căutarea de informaţii utilizând diferite surse (manuale, documente, mostre, pliante, materiale audio-video, pagini de internet), desfăşurarea unor activităţi de învăţare, rezolvarea de exerciţii precum şi întocmirea unui portofoliu cât mai complet pentru ca evaluarea competenţelor să fie cât mai adecvată.

· Există numeroase metode şi procedee didactice care sunt folosite în activităţile de învăţare propuse şi care conduc la formarea competenţelor specifice conţinutului. Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul galeriilor, cubul, maparea, mozaicul, demonstrarea şi exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea

· Evaluarea şi autoevaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.

· Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate realiza prin observarea sistematică a elevului, investigare, referate, proiecte, portofoliul elevului, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.

· Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi pot exprima liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

FOARTE IMPORTANT!!!

(Citiţi cu atenţie toate materialele!Completaţi fiecare secţiune cu atenţie!Consultaţi-vă cu profesorul la nevoie!Autoevaluaţi-vă permanent!Cooperaţi cu colegiiAsumaţi-vă responsabilităţiAveţi încredere în voi pentru că nimic nu este impodibil)


INFORMAŢII PENTRU ELEVI - MATERIALE DE REFERINŢĂ

Competenţa 18.1: Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de taurine

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1

CLASIFICAREA RASELOR DE TAURINE

Pe baza criteriilor celor mai importante (gradul de ameliorare, aptitudine, direcţia de specializare şi locul de formare ), rasele din ţara noastră se clasifică astfel:

RASE IMPORTATE

RASE LOCALE

SPECIALIZA-REA

RASE / VARIETĂŢI

Grad de ameliorare

Specializarea

Rase/ varietăţi

Rase de lapte

R. Friză alb cu roşu tip american

Primitive

Universale

Sura de stepă

Mocăniţa

R. Friză alb cu negru tipul american

Ameliorate

De lapte

Taurinele roşii dobrogene

R. Jersey

Mixte, lapte-carne

Rasa Brună

Rase mixte lapte - carne

R. Friză alb cu negru tipul european

Rasa Schwyz

Mixte, carne -lapte

Rasa Bălţată românească

Rase mixte carne - lapte

R. Friză alb cu roşu tipul european

Universale

Rasa Pinzgau de Transilvania

R. Simmental

(Structura de rasă s-a îmbunătăţit an de an , crescând ponderea raselor ameliorate şi perfecţionate)

Rase de carne

R. Hereford

R. Aberdeen - angus

RASE DE TAURINE IMPORTATE

R. Friză alb cu roşu tip americanR. Friză alb cu negru tipul american

Rasa Jersey R. Friză alb cu negru tipul european

Rasa Simmentalrasa Aberdeen - Angus

Rasa Hereford

Rasa Friza alb cu

roşu tipul european

(RASE DE TAURINE LOCALE)

Rasa Sura de StepăRasa Mocăniţa

Taurinele Roşii dobrogene Rasa Bălţata românească

Rasa Bruna de MaramureşRasa Pinzgau de Transilvania




CARACTERIZAREA RASELOR DE TAURINE

RASA FRIZA

RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ

ORIGINE ŞI FORMARE

· S-a format în Olanda – provincia Frizia din încrucişarea vitelor brahicere cu cele primigene. S-au format două varietăţi :Friza bălţată cu negru: tipul european şi tipul american

Friza bălţată cu roşu

· S-a format prin încrucişarea de tip absorţie din rasele locale primitive – Sura de stepă şi tauri din rasa Simmental.

CARACTERE MORFOLOGICE

· Dezvoltare corporală eumetrică: talia 128 - 133 cm, greutatea 580-650 kg.· Format corporal dreptunghiular, conformatia corectă ( cap fin şi expresiv, gât subţire, trunchiul lung şi adânc, uger mare, bine prins şi simetric

· Culoarea este bălţată alb cu negru, deosebindu-se trei zone pigmentate, corespunzătoare celor trei trenuri.

· Constituţia fină

· Dezvoltare corporală hipermetrică: talia 135 - 140 cm, greutatea 550-650 kg.· Formatul corporal dreptunghiular, trunchiul lung, larg şi adânc,

· Culoarea este bălţată galben cu alb, ( capul, partea inferioară a trunchiului şi membrele de la genunchi şi jarete în jos albe ). Extremităţile sunt depigmentate : unghiile şi coarnele, mucoasele .

· Constituţia robustă

CARACTERE PRODUCTIVE

· Tip morfo-productiv mixt lapte - carne

· Aptitudini productive foarte bune pentru lapte:

- lactatie normala: 4500-5000 litri; grasime: 3,8% - 4,1%(tipul european);

· Aptitudini productive bune pentru carne:

- consumă 6 –7 UN/Kg spor

Spor mediu zilnic - 1100 g

· Tip morfo-productiv mixt lapte - carne

· Aptitudini productive bune pentru lapte:

- lactatie normala: 2800-3300 litri; grasime:3,7%- 3,8% %;

· Aptitudini productive bune pentru carne:

- consumă 7 UN/Kg spor

Spor mediu zilnic – 1000 g



CARACTERIZAREA RASELOR DE TAURINE

RASA BRUNA DE MARAMUREŞ

RASA SURA DE STEPĂ

ORIGINE ŞI FORMARE

· S-a format prin încrucişarea de tip absorţie din rasele locale primitive – Sura de stepă şi tauri din rasa Schwyz.

· S-a format pe teritoriul ţării noastre din bourul sălbatic pe cale naturală

CARACTERE MORFOLOGICE

· Dezvoltare corporală eumetrică: talia 126cm, greutatea 450-525 kg.· Formatul corporal dreptunghiular, trunchiul proporţional.

· Culoarea este brună, de la nuante inchise la cele deschise, avind o dunga mai deschisă pe linia superioara a trunchiului, iar in jurul botului un inel alb, extremităţi, pigmentate .

· Constituţia:robustă, robustă spre fină

· Dezvoltare corporală mijlocie spre mică: talie 128 cm, greutatea 400-450 kg

· Conformţia nearmonioasă, de tracţiune, pielea groasă, culoarea sură cu extremităţile pigmentate

· Are dimorfism sexual pronunţat

· Constituţia robustă – grosolană

· Longevivă şi rustică, rezistentă la boli şi intemperii

· Rasă tardivă şi puţin economică

CARACTERE PRODUCTIVE

· Tip morfo-productiv mixt lapte-carne

· Precocitate şi economicitate bună:

- virsta de reproductie: 18-20 luni

- prima fatare la 28-30 luni

- lactatie normala: 3.000-3500 litri

- grasime: 3,7%

· consumă 1UN / litru de lapte

· consumă 7UN/Kg de carne

· spor mediu zilnic - 1000 g;

tineretul mascul la ingrasat realizează 420 kg la14 luni

· Producţie mică de lapte, 1000-1500kg, cu 4,5% grăsime

· Randament scăzut la tăiere sub 50%

· Boii sunt folosiţi ca animale de muncă

· Stă la baza raselor locale ameliorate şi se păstrează nuclee de rasă Sură ca rezervă de gene


Competenţa: 18.2 - Organizează reproducţia taurinelor

FIŞA DE DOCUMENTARE NR 3

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SPORIREA EFECTIVELOR DE TAURINE

Sporirea efectivelor de taurine este condiţionată de un complex de factori după cum urmează:

FACTORI

CARACTERISTICI

1. Asigurarea lotului de prăsilă

· Asigură de la o generaţie la alta descendenţi superiori părinţilor

· Se aleg femelele care au la origine ascendenţi cu producţii mari

· Se selectează acele exemplare care corespund cerinţelor de producţie ale crescătorului

· Asigură înlocuirea anuală a 20- 25 % din efectivul de vaci bătrâne

2. Fecunditatea

· Reprezintă numărul de vaci şi viţele rămase gestante din 100 capete în urma montei sau însămânţării artificiale

· Este influenţată de următorii factori: alimentaţie, îngrijire, întreţinere, boli ginecologice, tulburări hormonale, atât la masculi cât şi la femele

· Se consideră o vacă cu fertilitate ideală când intervalul între două fătări este de 365 zile

· Se consideră o vacă cu fertilitate bună când intervalul intre două fătări nu depăşeşte 390 zile

3. Natalitatea

· Reprezintă numărul de viţei viabili obţinuţi de la 100 capete vaci şi juninci

· De la fiecare vacă şi junincă trebuie să se obţină câte un viţel în timp de 1 an, aceasta reprezintă natalitatea de 100%

· Este influenţată de factori tehnologici şi organizatorici care determină scăderea acesteia cu până la 70%

4. Mortalitatea şi sacrificările de necesitate la viţei

· În primele 2-3 luni după fătare se înregistrează cele mai multe mortalităţi şi sacrificări de necesitate, datorită sensibilităţii viţeilor faţă de condiţiile de mediu şi boli

· În condiţii de hrănire şi întreţinere necorespunzătoare pierderile ajung până la 20 %, ceea ce duce la diminuarea efectivului de taurine

5. Reforma de necesitate la vaci şi juninci

· Reforma prezintă trei aspecte:

· reforma selectivă- presupune eliminarea din efectiv a exemplarelor cu producţie scăzută

· reforma de necesitate - presupune eliminarea din efectiv a vacilor bătrâne, a vacilor cu sterilitate şi afecţiuni ale glandei mamare sau ale membrelor

( bolnave)

6. Sacrificările de necesitate şi mortalitatea la vaci şi juninci

· Apar în urma unor acidente sau boli cronice

LOTUL DE PRĂSILĂ


COMPETENŢA 18.2: - Organizează reproducţia taurinelor


· SEMNELE PRODROMICE FĂTĂRII

· Apar cu aproximativ 10 zile înainte de fătare şi sunt următoarele:

· Abdomenul se lasă mult în jos;

· Ligamentele se slăbesc ;

· De o parte şi de alta a cozii se formează două adâncituri ;

· Baza cozii îşi pierde din rigiditate ;

· Ugerul se măreşte mult în volum;

· Mameloanele se distanţează între ele;

· Vulva se tumefiază;

· Din vulvă se scurge o secreţie filantă şi incoloră care, cu două zile înainte de fătare este mai abundentă, gălbuie şi transparentă;

· Cu două –trei zile înainte de fătare apare secreţia colostrală;

· În ziua fătării femela este neliniştită, respiraţia este accelerată, se culcă şi se scoală des, nu mai consumă hrană, campează ca pentru urinare, întoarce capul către abdomen;

· PREGĂTIREA MATERNITĂŢII

· Constă în spălarea cu apă fierbinte a tuturor componentelor din maternitate;

· Văruirea cu var proaspăt stins;

· Asigurarea unui aşternut format dintr-un strat gros de paie curate şi uscate;

· La intrarea în maternitate se amenajează un dezinfector format dintr-o cutie de tablă sau o groapă de ciment în care se pune buret sau rumeguş îmbibat cu o soluţie dezinfectantă;

· ÎNGRIJIREA FEMELEI ÎNAINTE ŞI DUPĂ FĂTARE

· Fătarea are loc în adăposturi special amenajate numite maternităţi , care oferă condiţii optime de întreţinere şi îngrijire;

· Femela se introduce în maternitate cu 8-10 zile înainte de fătare ;

· Înainte de introducerea femelelor în maternitate se spală pe regiunile corporale murdare sau în funcţie de specie şi de condiţiile existente în fermă , se pot îmbăia total(scroafele)

· După apariţia semnelor prodromice ale fătării cât şi după fătare, se face toaleta trenului posterior şi a glandei mamare cu o soluţie caldă de permanganat de potasiu 1o/O ;

· După fătare femelei i se va sigura un aşternut bogat şi curat , se va feri de curenţi reci de aer , i se va face o uşoară buşumare pentru stimularea funcţiilor organismului;

· Se va urmări eliminarea învelitorilor fetale pentru a fi îndepărtate;

· HRĂNIREA FEMELEI ÎNAINTE ŞI DUPĂ FĂTARE

· Cu o săptămână înainte de fătare se vor scoate din alimentaţia femelei nutreţurile voluminoase şi se vor folosi nutreţuri uşor digestibile;

· Se recomandă o alimentaţie moderată, care să împiedice secreţia prea abundentă a colostrului;

· La două ore după fătare se administrează în hrana femelei apă călduţă şi barbotaje , pentru a înlocui pierderile de apă din timpul fătării;

· Timp de o săptămână de la fătare se revine treptat la alimentaţia impusă de cerinţele normale de hrană caracteristic fiecărei specii;

· ÎNGRIJIREA NOU- NĂSCUTULUI

· Perioada de nou-născut cuprinde intervalul de după fătare şi până la căderea cordonului ombilical timp în care, nou-născutul trebuie să se obişnuiască cu condiţiile de mediu extern. Pentru aceasta imediat după fătare se iau următoarele măsuri:

· Primirea nou-născutului după expulzare se face pe o pânză curată sau pe o prelată;

· Scoaterea cu mâna a mucozităţilor din cavitatea bucală şi cavitatăţile nazale în scopul uşurării respiraţiei;

· La nou-născuţii care nu respiră şi prezintă semne de moarte aparentă, se va face reanimare prin respiraţie artificială;

· Toaleta cordonului ombilical se face în scopul prevenirii diferitelor infecţii ombilicale; de obicei cordonul ombilical se rupe, dacă nu s-a rupt se taie cu foarfeca la 10-12 cm de abdomen , se stoarce de sus în jos şi se dezinfectează cu tinctură de iod ; operaţiunea se repetă la 2 – 3 zile; dacă cordonul sângerează sau există posibilitatea infecării , se leagă cu mătase sau aţă sterilizată;

· Uscarea nou –născutului direct de către mamă prin lins sau prin ştergere cu cârpe curate , astfel se activează funcţiile de respiraţie şi circulaţie;

· HRĂNIREA NOU-NĂSCUTULUI

· Alimentaţia nou-născutului se face cât mai repede după fătare şi constă în administrarea colostrului direct de la mamă prin supt sau alăptare artificială;

· Prin colostru se asigură nou-născutului substanţe nutritive, laxative şi anticorpi;

· Când nu se produce secreţia de colostru, laptele colostral poate fi substituit prin lapte de vacă amestecat în părţi egale cu ceaiuri de tei sau muşeţel , la care se adaugă substanţe purgative necesare eliminării meconiului;


Competenţa: 18.3 Aplică tehnologia creşterii tineretului


SISTEME ŞI METODE DE ALĂPATARE

· În funţie de procedeele sub care se face administrarea laptelui, alăptarea prezintă trei sisteme şi fiecare sistem prezintă mai multe metode , aplicate diferit în funcţie de condiţiile din unitate.

· Alăptarea viţeilor prezintă următoarele sisteme şi metode:

· Alăptarea naturală la vaci mame este meoda cea mai primitivă , se aplică la rasele de carne şi în

unele gospodării particulare; Cantitatea de lapte consumată de viţel se apreciază prin sporul în greutate, ştiind că pentru 1 kg spor se consumă 8-10 litri lapte .

· Avantaje: viţeii se dezvoltă şi cresc bine

· Dezavantaje: - nu se cunoaşte cantitatea de lapte suptă de viţel

- efort din partea îngrijitorului

- vacile se neliniştesc când nu au viţeii lângă ele

· Alăptarea naturală la vaci doici, viţeii se repartizează la doici după perioda colostrală.

- Se aleg ca doici vacile bune producătoare de lapte şi cu procent mic de grăsime, vacile care nu se pretează la mulsul mecanic

- Durata alăptării este de 90 zile.

· Ca viţeii să fie primiţi de vacile doici se stropesc cu lapte pe cap, spinare şi la baza cozii, unde vacile îi ling în timpul suptului

· Alăptarea la găleată , este o metodă puţin indicată, deoarece viţelul înghite repede laptele ceea ce duce la deranjamente stomacale.

Regulile care trebuiesc respectate în cazul alăptării la găleată sunt:

· se practică la viţeii care au împlinit 1 lună

· se fac 2-3 întreruperi în timpul suptului

· vasele folosite se spală şi se dezinfectează foarte bine

· temperatura de administrare a laptelui să fie de 37-380C

· se şterge botul viţeilor pentru a preveni fenomenul de sugere

DEZAVANTAJE:

a) viţelul înghite repede laptele

b) laptele nu se amestecă în gură cu saliva

c) în stomac coagulează în blocuri mari greu de pătruns de sucurile gastrice

· Alăptarea la biberon, imită suptul la vacă şi nu prezintă dezavantajele alăptării la găletă

· se folosesc bidoane de 3 litri sau găleţi la care se aplică tetine de cauciuc

· se respectă aceleaşi reguli ca la alăptarea la găleată

· Alăptarea la instalaţii mecanice,

· se aplică în fermele cu mulţi viţei, având eficienţă economică mare

· la baza acestei metode stă alăptarea la biberon care este aplicată la instalaţii speciale

· doica mecanică trebuie să îndeplinească câteva condiţii obligatorii cum ar fi : vasul să nu deprecieze calitatea laptelui; să menţină temperatura constantă cel puţin o oră; să se spele şi să se dezinfecteze uşor;


Competenţa: 18.3 Aplică tehnologia creşterii tineretului taurin


NUTREŢURILE FOLOSITE ÎN ALIMENTAŢIA VIŢEILOR SUGARI ÎN PARALEL CU LAPTELE

· Nutreţurile concentrate sunt introduse în hrana viţelului la vârsta de 10-12 zile, sub formă de nutreţuri combinate de tip “ starter sau amestecuri de nutreţuri concentrate. Acest amestec va fi format din uruieli de ovăz cernut. tărâţe de grâu,orz, porumb, şroturi de floarea soarelui şi soia. După vârsta de 2 luni se introduce în amestec şi mazăre uruită.

Furajele concentrate se administrează la discreţie până la vârsta de 3 luni.

Nutreţurile fibroase se introduc la vârsta de 10 -12 zile. Fibroasele administrate vor fi de bună calitate, formate din fân de lucernă sau de trifoi proaspăt.Se pot administra şi sub formă tocată sau granulată, în amestec cu furajele concentrate.

· Nutreţurile suculente se administrează diferit, în funcţie de sezonul în care se face furajarea.

· Vara, viţeii se vor scoate la păşune la vârsta de 2-3 săptămâni, reuşind ca la vârsta de 6 luni să consume 5-10 kg masă verde pe zi.

· Iarna, când viţeii au împlinit vârsta de 1 lună, li se introduce în furajare morcovi roşii, la 3 luni sfeclă furajeră şi după 6 luni porumb siloz de bună calitate.

· Nutreţurile minerale şi vitaminice stimulează creşterea şi fortificarea scheletului, care este în plină formare. Ele se introduce în alimentaţie odată cu nutreţurile combinate, la vârsta de 10 zile. Cantitatea de săruri minerale creşte direct proporţional cu vârsta viţelului, astfel încât la vârsta de 6 luni se administrează viţeilor 30 g / zi amestec mineral. Iarna se administrează viţeilor vitaminele sintetice A şi D.

· Adăparea se face din prima săptămână de viaţă, deoarece laptele nu suplineşte apa. În primele 3-4 săptămâni, se dă apă fiartă şi răcită la 37-380C, apoi apă obişnuită la temperatura de 14-260C, în funcţie de vârsta viţeilor.


Competenţa: 18.4: Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de lapte


FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA INDIVIDUALĂ DE LAPTE

Producţia de lapte este influenţată de două grupe de factori: genetici şi de mediu.

FACTORI GENETICI ŞI FIZIOLOGICI

CARACTERISTICI

Specia

· vaca este capabilă să realizeze cea mai mare producţie de lapte comparativ cu alte specii;

· furnizează un lapte de calitate mai slabă în privinţa substanţei uscate( substanţe nutritive);

Rasa şi varietatea

· În cadrul aceleiaşi specii, producţia de lapte cantitativă şi calitativă, diferă în raport cu rasa şi varietatea;

· sub raportul cantităţii se disting rase slab productive, medii, bune şi foarte bune producătoare de lapte;

Individualitatea

· În cadrul rasei Bălţată românească se întâlnesc indivizi cu producţie de 1500 kg dar şi vaci cu peste 10000 kg;

Vârsta(lactaţia)

· În primele lactaţii vacile dau mai puţin lapte , însă pe măsură ce glanda mamară atinge dezvoltarea deplină , animalele realizează producţii maxime, iar când apare fenomenul de îmbătrânire, producţia de lapte scade;.

Conformaţia şi dezvoltarea corporală

· Vacile care au conformaţie corporală de lapte( cap mic, trunchi trapezoidal, member fine, uger mare) sunt bune producătoare de lapte;

· vacile cu tip morfologic de tracţiune sau de carne, care au dezvoltare corporală exagerat de mare sau de mică, realizează producţii reduse de lapte;

Constituţia, sistemul nervos şi temperamentul

· vacile cu constituţie robustă sau robustă-fină, cu tip de sistem nervos echilibrat şi temperament linistit realizează producţii mari de lapte, sunt rezistente la condiţiile mediului de exploatare;

· vacile cu sistem nervos dezechilibrat, cu temperament hipersensibil, vacile cu constituţie grosolană şi temperament limfatic sunt mai slab productive şi neeconomice;

Sănătatea

· este o condiţie indispensabilă pentru obţinerea unor producţii mari de lapte; starea de boală determină scăderi ale producţiei de lapte

Competenţa: 18.4: Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de lapte



(TEMPERATURA)

(ADĂPAREA) (UMIDITATEA)

(FACTORI DE MEDIU NATURALI ŞI ARTIFICIALI)

(CURENŢII DE AER)

(ALIMENTAŢIA)

(STAREA VREMII)

· IMPORTANT

· Producţia maximă de lapte se realizează când:

· Temperatura este între 10-150C; acest factor influenţează negativ producţia de lapte , atunci când se abate de la zona de confort;

· Umiditatea trebuie să fie între 60-75% ;

· Curenţii de aer au o viteză de cca 0,3m /s;

· Vremea este frumoasă;

· Alimentaţia raţională , cu furaje de bună calitate şi care asigură necesarul de substanţe nutritive în funcţie de producţia de lapte;

· Adăpare la discreţie cu apă de calitate bună şi la temperatura de

8-120C;

Competenţa: 18.4: Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru

pentru lapte



(Tehnologia creşterii tineretului femel pentru reproducţie) (Organizarea reproducţiei) (Vârsta vacii la prima fătare)

(Tehnologia de hrănire) (Intervalul între fătări)

(Tehnologia mulsului) (Pregătirea vacilor şi junincilor gestante)

(FACTORI TEHNOLOGICI ŞI ORGANIZATORICI)

(Tehnologia ameliorării)

(Durata de exploatare)

(Organizarea muncii) (Tehnologia reproducţiei)

· IMPORTANT:

· Producţia de lapte este influenţată pozitiv dacă:

· Vârsta vacii la prima fătare este în funcţie de precocitatea rasei.

· Intervalul optim între fătări este de 12 luni;

· Pregătirea vacilor şi junincilor gestante înainte de fătare este corespunzătoare din punct de vedere tehnologic şi sanitar veterinar

· Durata de exploatare a vacilor să fie de 6-7 lactaţii sau vârsta de 8-9 ani

· Să se folosească însămânţările artificiale iar fătările să fie planificate eşalonat;

· Tineretul femel destinat înlocuirii reformei să fie de calitate corespunzătoare rasei din care provine;

· Să se respecte tehnologia de hrănire în funcţie de sistemul de creştere şi exploatare utilizat;

· Să se efectueze mulsul la intervale egale , la ore fixe, cu o bună pregătire a ugerului, folosirea metodelor şi procedeelor de muls adecvate vacii;

· Organizarea producţiei şi a muncii influenţează cantitativ şi calitativ producţia de lapte;


producţia de lapte


FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA TOTALĂ ŞI MARFĂ DE LAPTE

(Producţia de lapte pe cap de vacă)

(Numărul şi densitatea vacilor la 100 ha.) (Activitatea de reproducţie)

(PRODUCŢIA TOTALĂ DE LAPTE)

(Calitatea laptelui) (Consumul intern) (PRODUCŢIA DE LAPTE MARFĂ)

· IMPORTANT

· Producţia totală de lapte va creşte dacă:

· Densitatea şi numărul vacilor la un hectar teren arabil este mai mare; densitatea este mai mare acolo unde suprafeţele destinate pentru furaje sunt mai mari;

· Producţia de lapte pe cap de vacă să fie aproape de potenţialul productiv al rasei;

· Indicii de reproducţie să fie superiori pentru a obţine un viţel în fiecare an

· Producţia de lapte marfă va creşte dacă:

· Producţia totală de lapte va fi mai mare, va creşte şi producţia de lapte livrată;

· Se reduce consumul intern mai ales privind alăptarea viţeilor;

· Laptele fizic are un conţinut mai ridicat în grăsime faţă de standard ( 3,5% )


producţia de lapte


MULSUL MANUAL

· Mulgerea reprezintă operaţiunea de extragere a laptelui din uger , acţionând asupra acestuia , fără a afecta sănătatea vacilor.

(Mulgerea cu nod) (Mulgerea cu mâna plină)

(Se aplică la mameloane de dimensiuni obişnuite;Este metoda cea mai bună şi cea mai puţin obositoare.) (Se aplică la mameloanele groase şi cărnoase.) (METODE DE MULS)

(Mulgerea cu două degete)

(Se aplică la mameloanele subţiri şi mici.)

(Modul de asociere a mâinilor în timpul mulsului) Unilateral

(PROCEDEE DE MULS)

Bilateral direct

Bilateral încrucişat


Competenţa 18.5 : Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru

producţia de carne


ÎNGRĂŞAREA INTENSIVĂ

· Se pretează pentru tineretul taurin din rasele ameliorate şi perfecţionate

· Presupune realizarea unui spor de creştere mare, într-o perioadă scurtă de timp, cu randament mare la sacrificare, cu un consum minim de nutreţuri

ÎNGRĂŞAREA BABY – BEEF NORMAL

· Este cea mai răspândită şi cea mai rentabilă metodă de îngrăşare intensivă datorită economicităţii sale comparativ cu celelalte metode intensive;

Elementele procesului tehnologic

Specificare

Caracteris-tici tehnice

· Vârsta de sacrificare este de 14-18 luni, la greutate vie de 450-550kg

· Sporuri medii zilnice de 900-1200 gr. şi randament la sacrificare de 55-60%; consum specific cca 7 UN/kg spor;

· Preluarea viţeilor se face la vârsta de 15-21 zile când sunt obişnuiţi cu alăptarea la găleată sau la biberon

· De la primirea viţeilor în îngrăşătorie şi până la încheierea procesului de îngrăşare se parcurg patru perioade

Hrănirea

· Prima perioadă – alăptarea:

-durează 30 de zile

-hrănirea se face cu înlocuitor de lapte, nutreţ combinat şi fân de lucernă sub formă tocată , făină sau granule, la discreţie;

· A doua perioadă – înţărcarea :


-Se reduce treptat înlocuitorul de lapte, ca la sfârşit să se facă înţărcarea;

-hrănirea se face din stoc de tip monodietă( amestec unic constituit din mai multe furaje)

· A treia perioadă – creştere şi îngrăşare


-hrănirea se face din stoc de tip monodietă

· Ultima perioadă – de finisare - durează 51 de zile

-hrănirea se face din stoc de tip monodietă dar creşte cantitatea de concentrate

Competenţa 18.5 : Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru

producţia de carne


ÎNTREŢINEREA VIŢEILOR ÎN SISTEMUL DE ÎNGRĂŞARE BABY – BEEF

(Perioada II - înţărcarea) (Perioada I - alăptarea)

(Boxe colective aşezate pe două rânduri cu alee centrală de furajare pe mijloc) (Cuşti individuale prevăzute cu instalaţii de alăptare artificială)

(Se face în stabulaţie liberă şi prezintă unele particularităţi în funcţie de perioada de creştere şi îngrăşare)

(Perioada III- creştere şi îngrăşare) (Perioada IV - finisare)

(Boxe colective aşezate pe două rânduri cu alee centrală de furajare pe mijlocPardoseala boxelor este din grătar de beton cu evacuare hidraulică sau mecanică a dejecţiilor)


Competenţa 18.6. Aplică tehnologia ameliorării taurinelor

IDENTIFICAREA TAURINELOR ÎN SISTEM UNITAR CODIFICAT DE INDIVIDUALIZARE ŞI ÎNREGISTRARE

(Prin identificarea animalelor se înţelege:)

(ÎNREGISTRAREA în evidenţele de bază cum ar fi :registru de fermăregistru de reproducţieregistru agricol etcdocumente oficiale:certificat-bilet de proprietatecertificat sanitar veterinar de transport etc.) (IDIVIDUALIZAREA princrotaliere, tatuaj, crestături la urechi aplicarea altor însemne pe diferite regiuni corporale;)

(A numărului matricol codificat, împreună cu principalele informaţii referitoare la :ProprietarDeţinător Apartenenţă de rasăVârstăSex Performanţe productiveStare de sănătate)

· La data de 29 aprilie 1998 a fost emis Ordinul nr. 27/1998 al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, cu privire la identificarea taurinelor în sistem unitar codificat de individualizare şi înregistrare, ordin care ţine seama de prevederile legislaţiei europene şi este pus de acord cu ultimele reglementări în acest domeniu ale Comisiei Uniunii Europene.

· Noul procedeu de individualizare a taurinelor constă în aplicarea unei mărci auriculare – tip crotalia standardizată, confecţionată din material plastic flexibil, având înscrise :

· codurile de ţară şi localitate

· ferma şi numărul matricol al animalului

· Pe crotalia standardizată înscrisurile sunt alcătuite din 12 caractere alfa-numerice ( două litere şi zece cifre) după cum urmează:

· RO – reprezintă codul acordat României, conform standardului ISO

· Un număr format din cinci cifre care reprezintă codul de localitate , adoptat după sistemul statistic SIRUTA

· Un al doilea număr compus din cinci cifre ( de la 00001 la 99999) care semnifică numărul matricol acordat animalului.

· Numărul matricol codificat pentru stabilirea identităţii taurinelor este individual şi unic pe toată durata vieţii acestora, acordându-se o singură dată în primele 30 de zile de la naştere

EXEMPLE DE CROTALII PENTRU TAURINE

CLEŞTE DE CROTALIAT NUMĂR ŞI CREION CROTALIE

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 : TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR

(EXERCIŢIUL NR. 1)

· LUCRAŢI INDIVIDUAL

Numele şi prenumele

……………………………………

Data…………………………..

EVALUARE DIAGNOSTIC

TEST INIŢIAL

Predarea-învăţarea cunoştinţelor la acest modul se bazează şi pe noţiunile acumulate la alte discipline în anii anteriori.

SARCINĂ DE LUCRU:

Pe baza cunoştinţelor anterioare răspundeţi la următoarele întrebări pentru a afla ce ştiţi despre creşterea bovinelor.

1) Din ce specie face parte vaca ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………

2) În funcţie de organizarea internă a stomacului specificaţi ce fel de animale sunt bovinele?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

3) Daţi exemple de furaje folosite în hrana bovinelor.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

4) Cât durează gestaţia la vacă?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

5) Câţi produşi se obţin la o fătare de la vacă?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

6) Care sunt produsele principale obţinute de la bovine ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7) Care sunt produsele secundare obţinute de la bovine?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8) Precizaţi produsele obţinute din prelucrarea laptelui folosite în hrana omului

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

· Timp de lucru 20 minute.

· Faceţi apel la cunoştinţele studiate în anii anteriori pentru a rezolva acest test

· Elevii care termină mai repede pot completa acest test şi cu alte informaţii referitoare la creşterea bovinelor cunoscute .

· Ataşaţi testul la portofoliul personal.



(EXERCIŢIUL NR. 2)

· LUCRAŢI INDIVIDUAL

· CLASIFICAREA RASELOR DE TAURINE Numele şi prenumele

· Problematizarea ………………………………………

Data……………………………

Rasele de taurine din România se clasifică pe baza celor mai importante criterii cum ar fi: gradul de ameliorare, aptitudine, direcţia de specializare şi locul de formare.

SARCINI DE LUCRU:

Clasificaţi rasele de taurine după cele mai importante criterii completând tabelul de mai jos:

Provenienţă

Grad de ameliorare

Specializare

Rase de taurine

Importate

Locale

· Această activitate vă va ajuta să clasificaţi rasele de taurine după criterii stabilite.

· Pentru a rezolva acest exerciţiu, studiază cu atenţie fişa de documentare, notiţele, manualul şi alte resurse utile.

· Timp de lucru 30 de minute.

· După expirarea timpului, verificaţi dacă aţi lucrat bine.

· Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal



· (EXERCIŢIUL NR. 3)LUCRAŢI INDIVIDUAL

· FIŞĂ FE LUCRU ** descoperirea Nume şi prenume…………..

Data……………………..

· După locul de formare taurinele din ţara noastră sunt clasificate în rase importate şi rase locale.

SARCINI DE LUCRU

1. Priviţi cu atenţie imaginile din tabelul de mai jos şi încadraţi taurinele în funcţie de locul de formare.

2. Scrieţi în dreptul fiecărei imagini denumirea corectă a rasei

Imagini taurine

Locul de formare

Denumirea rasei

1

2

1

2

1

2

3

4

3

4

3

4

5

6

5

6

5

6

7

8

7

8

7

8

· Această activitate vă va ajuta să învăţaţi despre clasificarea şi recunoaşterea taurinelor după locul de formare

· Timp de lucru 20 de minute

· Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi cu atenţie fişa de documentare şi alte resurse utile(manuale, reviste, postere, diapozitive, etc.)

· Folosiţi INTERNETUL pentru a găsi informaţii şi imagini utile




(EXERCIŢIUL NR. 4)

· LUCRAŢI ÎN GRUP

· CLASIFICAREA RASELOR DE TAURINE

· Utilizarea calculatorului

FIŞA DE LUCRU – LABORATOR TEHNOLOGIC

· Rasele de taurine se clasifică şi după tipuri morfo- productive care le fac să se diferenţieze între ele.

SARCINI DE LUCRU:

· Având ca sursă de informare fişele de documentare nr. 1 şi nr. 2, unde sunt redate caracterele morfo-productive folosind calculatorul realizaţi o prezentare POWER – POINT cu tema „Rase de taurine” după următoarea schemă de idei:

1 Originea şi formarea raselor de taurine

2 Caractere morfologice ale raselor de taurine

3 Caractere productive ale raselor de taurine

· Această activitate vă ajută să învăţaţi recunoaşterea raselor de taurine după caractere morfo-productive;

· Timp de lucru 60 de minute;

· Pentru acest exerciţiu formaţi grupuri de câte trei elevi;

· Fiecare elev din grup este răspunzător de rezolvarea unei sarcini de lucru la alegere din cele trei ;

· Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi cu atenţie fişele de documentare şi alte resurse utile;

· Folosiţi computerul şi aplicaţia Microsoft POWER – POINT;

· Realizaţi diferite slide-uri ca aspect şi formă cu informaţii privind rasele de taurine;

· Folosiţi INTERNETUL pentru imagini şi informaţii suplimentare privind rasele de taurine;

· După expirarea timpului de lucru , expuneţi prezentarea în faţa clasei pentru a cunoaşte şi opiniile colegilor voştri;

· Pentru lucrare foarte bună primiţi nota maximă;

· Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal.



· (EXERCIŢIUL NR. 5)LUCRAŢI INDIVIDUAL

Elevi cu cerinţe educaţionale speciale

· FIŞĂ FE LUCRU ** joc didactic - puzzle Nume şi prenume……………

Data……………………..

· Rasa de taurine Bălţată românească este răspândită pe tot teritoriul României datorită tipului său morfo-productiv de carne - lapte ;

SARCINI DE LUCRU:

· Având ca sursă de informare fişa de documentare nr. 1 potriviţi segmentele de mai jos în aşa fel încât întregul să reprezinte imaginea rasei Bălţată românească;

(Această activitate vă ajută să recunoaşteţi rasa de taurine Bălţata românească;Timp de lucru 60 de minutePentru a rezolva acest exerciţiu folosiţi imaginea rasei din fişa de documentare nr. 1)

· Utilizaţi foarfeca pentru a decupa segmentele cu imagini;

· Utilizaţi coala albă ca suport pentru asamblarea segmentelor;

· Utilizaţi tub cu pastă adezivă(lipici) pentru a lipi segmentele pe coala albă;

· Urmăriţi ordinea segmentelor privind imaginea rasei pentru a realiza întregul;

· La finalul rezolvării jocului prindeţi colile pe care aţi lucrat pe tablă;

· Analizaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă aţi lucrat bine ;

· Pentru lucrare foarte bună primiţi nota maximă ;



· (EXERCIŢIUL NR. 6)lucraţi individual

FIŞA DE EVALUARE, AUTOEVALUARE

· Joc didactic – aritmogrif

· Completând aritmogriful de mai jos veţi găsi pe rastelul vertical denumirea bovinelor cu cea mai mare răspândire şi producţie de lapte iar, pe rastelele orizontale veţi găsi cuvinte care caracterizează aceste bovine.

1

S

2

P

3

E

4

C

5

I

6

A

7

T

8

A

9

U

10

R

11

I

12

N

13

E

1 Creştere în greutate

2.Producţia principală a rasei Friză;

3 Rasă locală universală formată pe cale naturală;

4 Capacitatea organismului animal de a atinge greutatea de intrare la reproducţie la o vârstă timpurie(17-19 luni);

5 Orientarea rasei spre o anumită producţie(carne, lapte, etc.);

6 Scăzut la sacrificare, de exemplu sub 50%;

7 Culori amestecate uniform sau neuniform;

8 Capacitatea unor rase de taurine de a se preta la mai multe producţii;

9 Reprezintă caracter de rasă;

10 Conformaţie defectuoasă la rasele locale neameliorate;

11 Constituţie specifică raselor de lapte;

12 Rasă ameliorată locală , închisă la culoare, cu inel alb în jurul botului;

13 Rasă importată care a participat la formarea rasei Bălţată românească;

· Aceasta activitate vă ajută să vă evaluaţi cunoştinţele însuşite la această competenţă ;

· Timp de lucru 30 de minute;

· Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi cu atenţie fişele de documentare de la această competenţă;

· Dacă rezolvaţi tot aritmogriful primiţi nota maximă;

· După expirarea timpului verificaţi dacă aţi lucrat bine, corectaţi-vă dacă este cazul sau luaţi-o de la început ;

· Ataşaţi fişa de evaluare, autoevaluare la portofoliul personal;


Competenţa: 18.2 - Organizează reproducţia taurinelor

(EXERCIŢIUL NR. 1)

lucraţi individual

· FIŞĂ DE LUCRU- ÎNTREBARE STRUCTURATĂ

· activităţi de dezvoltare

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SPORIREA EFECTIVELOR DE TAURINE

· Sporirea efectivelor de taurine este condiţionată de un complex de factori.

SARCINI DE LUCRU:

1 Enumeraţi factorii care inflenţează sporirea efectivelor de animale

a. ……………………………………………………………………………………………………..

b. ……………………………………………………………………………………………………

c. ……………………………………………………………………………………………………

d. ……………………………………………………………………………………………………..

e. ………………………………………………………………………………………………………

f. ……………………………………………………………………………………………………….

2 Descrieţi fiecare factor după următoarea structură :

a) Definiţia şi importanţa factorului în sporirea efectivelor de taurine;

b) Influenţa factorilor în sporirea efectivelor de taurine ;

· Această activitate vă ajută să analizaţi factorii de sporire a efectivelor de taurine în detaliu pentru a stabili importanţa lor

· Timp de lucru 40 de minute ;

· Studiază cu atenţie resursele de informare(manual, fişă de documentare, notiţe,INTERNET etc) pentru a putea rezolva acest exerciţiu;

· Puteţi descrie factorii prin conceperea unui tabel cu rubrici care să acopere informaţia cerută;

· Concepe un exerciţiu cu aceeaşi sarcină de lucru, dar cu mai multe cerinţe aducând un aport individual de noi cunoştinţe ,aşezate într-o schemă în format grafic ;

( sarcini de dezvoltare) şi vei primi nota maximă;

· Ataşază exerciţiul (ile) rezolvat(e) la portofoliul personal;


(EXERCIŢIUL NR. 1)Competenţa: 18.2 - Organizează reproducţia taurinelor

INSTRUIRE PRACTICĂ

Fătarea este procesul care necesită asistenţă ; urmărirea fătării presupune următoarele etape:

· Pregătirea maternităţii;

· Pregătirea femelei pentru fătare;

· Pregătirea personalului care asistă la fătare;

· Pregătirea materialelor necesare fătării;

· Asistenţa la fătare(îngrijirea vacii şi viţelului după fătare);

SARCINI DE LUCRU:

· Studiaţi fişa de lucru şi simulaţi manoperele fătării în laboratorul de specialitate;

· Studiaţi fişa de lucru şi efectuaţi practic în ferma didactică sau la agenţii economici cu care colaboraţi, manoperele fătării:

FIŞA DE LUCRU – manoperele fătării la vaci

ETAPE

MATERIALE NECESARE

OPERAŢII EXECUTATE

Pregătirea maternităţii

· Apă fierbinte,

· Var,

· Paie uscate şi curate

· Spălarea cu apă fierbinte a boxelor

· Văruirea boxelor

· Aşezarea unui strat gros de paie uscate şi curate

Pregătirea femelei pentru fătare

· Apă caldă

· Soluţie de permanganat de potasiu 1%

· Spălarea regiunilor corporale murdare ale trenului posterior sau în funcţie de specie se pot îmbăia

· Spălarea glandei mamare

· Dezinfectarea regiunilor trenului posterior(vulva) şi glanda mamară cu soluţie de permanganat de potasiu

· Se face examen sanitar

Pregătirea îngrijitorului

· Apă caldă

· Săpun

· Foarfece

· Alcool sanitar

· Halat alb

· Spălarea mâinilor cu apă caldă şi săpun

· Tăierea unghiilor

· Dezinfecţia mîinilor cu alcool

· Îmbrăcarea unui halat alb

Pregătirea materialelor necesare fătării

· Material de sac

· Foarfecă

· Tinctură de iod

· Cârpe

· Surse de lumină

· Se aşează pe o măsuţă materialele

în ordinea folosirii lor, la îndemâna îngrijitorului

· Se dezinfectează foarfeca

· Se asigură material de sac , cârpe curate şi uscate

Pregătirea materialelor necesare fătării

· Material de sac

· Foarfecă

· Tinctură de iod

· Cârpe

· Sursă de lumină

· Se aşează pe o măsuţă materialele

în ordinea folosirii lor, la îndemâna îngrijitorului

· Se dezinfectează foarfeca

· Se asigură material de sac , cârpe curate şi uscate

Îngrijirea femelei după fătare

· Apă caldă

· Săpun

· Cârpă de sac uscată

· Paie

· Barbotaj

· După fătare se spală trenul posterior cu apă caldă şi săpun, se şterge cu o cârpă de sac uscată

· Se va face o uşoară buşumare pentru stimularea funcţiilor organismului;

· Se va sigura un aşternut bogat şi curat

· Se administrează barbotajul

· Se va urmări eliminarea învelitorilor fetale pentru a fi îndepărtate;

Îngrijirea nou născutului după fătare

· Pânză de sac sau prelată

· Foarfece

· Tinctură de iod

· Cârpe sau paie

· Cântar

· Aţă sterilizată sau fir de mătase

· Primirea nou-născutului după expulzare pe o pânză curată sau pe o prelată;

· Scoaterea cu mâna a mucozităţilor din cavitatea bucală şi cavitatăţile nazale în scopul uşurării respiraţiei;

· La nou-născuţii care nu respiră şi prezintă semne de moarte aparentă, se va face reanimare prin respiraţie artificială;

· De obicei cordonul ombilical se rupe, dacă nu s-a rupt se taie cu foarfeca la 10-12 cm de abdomen ,

· Se stoarce de sus în jos şi se dezinfectează cu tinctură de iod ;

· Dacă cordonul sângerează sau există posibilitatea infecării , se leagă cu mătase sau aţă sterilizată;

· Uscarea nou –născutului direct de către mamă prin lins sau prin ştergere cu cârpe curate , astfel se activează funcţiile de respiraţie şi circulaţie;

Reguli de protecţia muncii

· Purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie specific (mănuşi, halat, bonetă, cizme etc.)

· Folosirea cu atenţie a uneltelor şi materialelor specifice lucrării pentru a evita accidentarea asistentului şi a vacii şi viţelului

· Folosirea cu atenţie a substanţelor dezinfectante utilizate

· Timp de lucru 6 ore;

· Prin efectuarea acestei lucrări veţi învăţa să pregătiţi maternitatea pentru fătare şi să acordaţi asistenţă înainte şi după fătare vacii şi viţelului ;

· Respectaţi regulile de protecţia muncii care se impun privind lucrarea practică;

· În funcţie de lucrările pe care le executaţi,lucraţi în grup sau individual;

· Studiaţi punct cu punct fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice fătării;

· Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;

(EXERCIŢIUL NR. 2)Competenţa: 18.2 - Organizează reproducţia taurinelor

FIŞA DE EVALUARE, AUTOEVALUARE

INSTRUIRE PRACTICĂ

SARCINI DE LUCRU:

1 Precizaţi ce reprezintă imaginile de mai jos:

2Explicaţi de ce sunt obligatorii aceste operaţii:

…………………………………………………………………………………………........................

……………………………………………………………………………………………....................

…………………………………………………………………………………....................................

3De ce se administrează colostru în primele ore de viaţă:

…………………………………………………………………………………………………………………...........................................

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....

4 În ce constă îngrijirea femelei după fătare

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

(Ce reprezintă imaginea alăturată ?………………………………………………………………………..……………………………………………………………………..)

· Răspunzând la acest test vă veţi verifica dacă, aţi realizat corect activităţile practice;

· Rezolvaţi individual testul şi autocorectaţi-vă; timp de lucru 20 de minute;

· Dacă nu aţi înţeles etapele de lucru privind manoperele fătării, solicitaţi ajutorul profesorului/maistrului;

· Reluaţi din nou efectuarea lucrării

· Ataşaţi testul la portofoliul personal



SISTEME ŞI METODE DE ALĂPTARE

(EXERCIŢIUL NR. 1) ACTIVITATE DE GRUP

Laborator tehnologic

· FIŞĂ DE LUCRU

· METODA MOZAIC – PREDARE RECIPROCĂ

· În funcţie de procedeele sub care se face administrarea laptelui, alăptarea prezintă trei sisteme, aplicate diferit în funcţie de condiţiile din unitatea zootehnică .

SARCINI DE LUCRU:

1. Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru în ce constă alăptarea naturală la vaci mame…………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

· Transmite colegilor din grupă aceste informaţii;

2Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru alăptarea naturală la vaci doici …………………………………………………………………………………………………..................

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

· Transmite colegilor din grupă aceste informaţii

3Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru în ce constă alăptarea la găleată ………………………………………………………………………………………...........................

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………


4Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru în ce constă alăptarea la biberon şi la instalaţii mecanice………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………


· Această activitate vă ajută să înţelegeţi sistemele de alăptare ale viţeilor cu aplicabilitate practică în producţie;

· Timp de lucru 2 ore;

· Formaţi grupe de patru elevi;

· Fiecare elev din grupă are câte o sarcină de rezolvat pe care apoi o transmite colegilor din grupă ca, la finalul activităţii, acestea să alcătuiască întregul ;

· Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi fişa de documentare nr. 5;

· Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal;



(EXERCIŢIUL NR. 2)lucrează individual - problematizarea

· FIŞĂ DE LUCRU – SARCINI PAS CU PAS

· În hrana viţeilor sugari se introduc, pe lângă lapte, şi alte nutreţuri.

SARCINI DE LUCRU:

1 Precizaţi vârsta de la care se introduc aceste nutreţuri :

De la……………………………………………………………………..

2 Numiţi categoriile de nutreţuri care se introduc în hrana viţeilor sugari.........

.................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

3 Completaţi în tabelul de mai jos cele mai importante elemente tehnologice privind hrănirea viţeilor sugari cu aceste nutreţuri:

Categorie de nutreţuri

Modalităţi de administrare

vara

iarna

· Această activitate te va ajuta să cunoşti nutreţurile care se introduc în hrana viţeilor sugari;

· Timp de lucru 30 minute;

· Pentru a rezolva acest exerciţiu studiază fişa de documentare şi alte resurse de informare;

· Dacă rezolvi toate sarcinile de lucru corect vei primi nota maximă;

· Dacă termini mai repede îţi poţi ajuta colegii;

· Prezintă exerciţiul rezolvat în faţa clasei ; dacă ai greşit , corectează-te

· Ataşează exerciţiul rezolvat la portofoliul personal;



(EXERCIŢIUL NR. 3)lucrează individual

TESTE DE EVALUARE , AUTOEVALUARE, COEVALUARE

1. Alăptarea naturală la vaci mame se aplică la :

a) rasele de carne

b) rasele de lapte

c) rasele mixte

2. Cantitatea de lapte consumată de un viţel pentru un Kg spor ester de :

a) 2-3 litri

b) 8-10 litri

c) 10-15 litri

3. Avantajele alăptării naturale sunt:

a) viţei se dezvoltă şi cresc repede

b) nu necesită efort din partea îngrijitorului

c) vacile au mereu viţeii lângă ele

4. Vacile doici sunt acele vaci care:

a) au producţii mici de lapte cu un procent ridicat de grăsime

b) au pr

title page · web viewpentru a rezolva acest exerciţiu, studiază cu atenţie fişa de...

Documents