Tiristorul

•Structura interna• Principiul de functionare

• Tiristoarele fac parte din categoria dispozitivelor semiconductoare cu mai multe jonctiuni. Tiristorul este utilizat in industrie la comanda şi reglarea tensiunilor şi curenţilor.

• Denumirea de tiristor provine de la numele unui tub electronic cu gaz numit tiratron (TIRatron transISTOR).

• Tiristorul este cunoscut sub denumirea de SCRSCR (Semiconductor Controlled Rectified = dioda redresoare comandata)

• Constructiv, tiristorul este alcătuit patru straturi pnpn dopate p si n, dispuse alternativ, formand trei joncţiuni semiconductoare pn notate cu J1, J2, J3 . El prezinta 3 electrozi: anod, catod, poarta.

• Regiunea extremă p este anodul A, regiunea extremă n constituie catodul C iar regiunea intermediară p reprezintă electrodul de comandă, numit grilă G (în limba engleză GATE = poartă). Sensul direct de conducţie a tiristorului este de la anod la catod.

Funcţionarea tiristorului

• Amorsarea, adică intrarea tiristorului în conducţie se obţine „injectând” în grilă un impuls pozitiv de

curent, de amplitudine şi durată corespunzătoare. Curentul de comandă al tiristorului se consideră având sens pozitiv când intră în grilă (circulă de la grilă spre catod). Cu cât curentul de poartă creşte, cu atât se micşorează valoarea tensiunii anodice la care apare comutaţia. Analiza fenomenelor fizice ce au loc la amorsarea tiristorului prin injectarea unui curent de poartă se poate face echivalând structura cu două tranzistoare complementare, după cum se vede în schema echivalentă .

• Dezamorsarea tiristorului se obţine prin reducerea curentului anodic sub valoarea curentului de menţinere sau prin inversarea polarităţii tensiunii aplicate între anod şi catod. După amorsare, poarta îşi pierde rolul de electrod de comandă, în sensul că nu poate acţiona şi pentru blocarea tiristorului, totuşi acest rol va fi reluat dar numai după blocarea tiristorului.

Tiristorul ca element de comutaţie

• Toate dispozitivele de comutaţie inclusiv tiristorul, posedă două stări extreme de funcţionare: blocare şi conducţie. Trecerea tiristorului din starea blocată în starea de conducţie se realizează cu ajutorul grilei (electrod de comandă).

• - în stare blocată, tiristorul este dezamorsat şi se comportă între anod şi catod ca un întrerupător deschis (rezistenţă anod-catod foarte mare – până la zeci de M, curent anodic neglijabil şi tensiune anod-catod egală cu tensiunea de alimentare).

• - în stare de conducţie, tiristorul este amorsat şi între anod-catod se comportă ca un întrerupător închis (rezistenţă anod-catod neglijabilă – ohmi sau zeci de ohmi, curent anodic egal cu curentul de sarcină şi cădere de tensiune foarte mică 1…2 V)

Asignarea pinilor pe diferite capsule de tiristoare

Activitate de invatare nr.1: Tiristorul

Pornind de la următoarele enunţuri incomplete, realizaţi un eseu de aproximativ 6 rânduri în care să dezvoltaţi ideile conţinute în enunţuri. În realizarea eseului trebuie să folosiţi cuvintele din lista de mai jos.

• Toate dispozitivele de comutaţie inclusiv tiristorul, posedă două stări extreme de funcţionare: .............................................. . In stare blocată, tiristorul este dezamorsat şi se comportă între anod şi catod ca un ................................ . In stare de conducţie, tiristorul este .................... şi între anod-catod se comportă ca un .............................. .

• Lista de cuvinte:

întrerupător închis, întrerupător deschis, blocare şi conducţie, amorsat

Activitate de invatare nr.2: Tiristorul

• Folosind surse diferite (Internet, reviste de specialitate, caiet de notite) completati in spatiile indicate asignand corect pinii pe capsula tiristorului,

explicand si rolul acestora.

Lectia se gaseste la URL:Lectia se gaseste la URL:http://pop.ancamaria.wik.ishttp://pop.ancamaria.wik.is