tir magazin - octombrie 2011

T I R M A G A Z I N | O C T O M B R I E 2 0 1 1 | w w w . t i r m a g a z i n . r o 1

PA R T E N E R O F I C I A L A L U N I U N I I N AT I O N A L E A T R A N S P O R TAT O R I LO R R U T I E R I D I N R O M A N I A

R E V I S T A T R A N S P O R T U R I L O R

Tmagazin

irTmagazin

ir d e s z ~ p e z i r ec n a d n r —

p r e } i o a s ~ PG. 24

TIR Magazin - revista transporturilor

VolVo FH 16 de 750 CP -Cel MaI PuTeRnIC CaMIon dIn luMe!Pag. 4 O

CT

OM

BR

IE

20

11

3.9

LE

I

ww

w.t

irm

ag

azi

n.r

o5

9499

9275

0102

01

10

0

oC

ToM

BRIe 2011 n

R. 10 (110) / 2011

MICHELIN. În avantajul tăupag. 18

BONUS:Investigatorul


info

Info Utile

INVESTIGATORULINTERVIU EXCLUSIV:

STELA POPESCU

Celebra actriţă de comedie Stela Popescu

spune că este cucerită de tot ce este

nou

dar nu îşi face iubiri eterne.

Lumea crede că

eu cu Arşinel suntem

căsătoriţi.

®

MAI MULT PLAYBACK

1,1 l

ei

ANUL

V , N

R. 10

/201

1(45

)

OCTO

MBR

IE 2

011

2 T I R M A G A Z I N | O C T O M B R I E 2 0 1 1 | w w w . t i r m a g a z i n . r o


Tmagazin

IRreVisTa TransporTUriLor

adresa redacţiei:

str. 11 iunie nr. 7

etaj 1, apt. 2

tel./fax: 021-317.90.74

director General: emil popmobil: 0722.554.472e-mail: [email protected]

publicitate:Tatiana MiHai tel: 021-317.90.74mobil: 0741.700.614e-mail: [email protected]

secretar General de redacţie: Tudor capaTos

redactori:simona siMionescUc`t`lin V~carUioana BoTez claudiu cHiVU

Fotoreporteri:George MUscaLUFlorin MiHaLacHer`ducan peTre

corectur`: Liana nicHiFor

dTp: ciprian cosTacHe

issn 1583-7564tiraj: 10.000 exemplare [email protected]@gmail.com

Revista TIR Magazin poate fi găsită la punctele de difuzare a presei din toate benzinăriile PETROM şi în reţeaua INMEDIO din cele mai importante mall-uri. De asemenea, publicaţia noastră poate fi găsită non-stop şi la chioşcul de la poarta G a Ministerului Transporturilor. Revista Tir Magazin este expediată gratuit tuturor membrilor UNTRR şi membrilor Asociaţiei Profesionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti. Pentru abonamente vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din România. Toate textele care apar în rubrica “Let The Party Begin!” reprezintă pamflet şi vor fi tratate ca atare. Toate materialele publicate în această revistă reprezintă proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea lor se poate face doar în baza unui accept în scris al companiei care editează revista.

35 De ziua de naştere a Macaronelei

Diesel One - fonduri europene pentru îmbunătăţirea siguranţei angajaţilor

Prima competiţie dedicată condusului eficient şi-a desemnat câştigătorul

8

16

Anvelopele de iarnă: preţuri şi situaţia stocurilor de pe piaţă

12

Revista TIR Magazin este semnatara

Cartei Europene a Siguranţei Rutiere


P Van

Volvo FH16 este disponibil acum

în varianta de 750 CP şi 3550 Nm,

pentru a face faţă celor mai dificile

şi mai solicitante activităţi de trans-

port. Îşi va face intrarea pe piaţă

chiar în momentul în care motorul

de 16 litri aniversează 25 de ani.

În 1987 a fost lansat Volvo F16,

echipat cu primul motor Volvo de

16 litri, care dezvolta o putere de

470 CP. De atunci, cerinţele pieţei

au impus dezvoltarea de autocami-

oane din ce în ce mai puternice.

„Cu Volvo FH16 750, le putem oferi

clienţilor noştri un autocamion cu

cele mai bune performanţe de pe

piaţă, cu o bună eficienţă a con-

sumului de combustibil şi emisii

extrem de reduse de noxe. Este o

combinaţie fără compromisuri pen-

tru cele mai dificile şi mai solicitan-

te activităţi de transport", afirmă

Staffan Jufors, Preşedinte şi CEO

Volvo Trucks.

eficienţă şi protecţia mediului

Noul motor diesel are la bază ace-

eaşi tehnologie ca şi actualul mo-

tor diesel Volvo Trucks de 16 litri şi

700 CP -şase cilindri în linie, ax cu

came în cap, patru supape pe cilin-

dru şi unităţi injector. Acesta a fost

optimizat pentru mai multă putere şi

un cuplu mai mare, însă consumul

de combustibil a rămas neschim-

bat. Motorul de 750 CP este dispo-

nibil în două variante, una respectă

normele Euro 5 şi cealaltă respectă

Volvo FH 16 de 750 CP - cel mai puternic camion din lume!

aniversare pentru vârful de gamă Volvo Trucks


Pactualitate

normele EEV (vehicule optimizate

din punct de vedere ecologic), pen-

tru care emisia de particule şi funin-

gine este şi mai redusă.

Sistemul automatizat Volvo I-Shift

de schimbare a treptelor de viteză

este echipament standard şi a fost

adaptat pentru a putea gestiona

cuplul ridicat al motorului. Gama de

modele pentru puntea spate inclu-

de variante pentru sarcini maxime

în combinaţie de până la 250 de

tone. Pentru activităţi de transport

de cursă lungă rapide, puntea solo

RS1360, lansată recent, este o al-

ternativă foarte eficientă din punct

de vedere al consumului.

Manevrabilitate şi productivitate

Noul motor de 750 CP dispune deja

de un cuplu de 2800 Nm la numai

900 rot/min, după care curba cuplu-

lui creşte brusc şi atinge nivelul ma-

xim de 3550 Nm la 1050 rot/min de

unde coboară abia la 1400 rot/min.

Acest lucru asigură o elasticitate

nemaiîntâlnită şi face posibilă men-

ţinerea unei viteze ridicate chiar şi

la urcarea celor mai dure rampe.

„Cu cât ai la dispoziţie mai multă

putere la turaţii mici atunci când ai

de pus în mişcare o sarcină mare,

cu atât efortul depus de motor este

mai mic şi eficienţa consumului de


P actualitate

combustibil este mai bună. În plus,

răspunsul la acceleraţie este su-

perb.", spune Hayder Wokil, mana-

ger de produs Volvo Trucks.

Volvo FH16 750 este destinat atât

activităţilor de transport de foarte

mare tonaj, cât şi activităţilor care

presupun viteze medii ridicate pe

drumuri abrupte şi foarte abrupte.

„Pentru cei mai mulţi clienţi de

FH16, interesul principal este trans-

portul unei încărcături cu greutate

cât mai mare în cel mai scurt timp

posibil. Cu toate acestea, mulţi cli-

enţi transportă, de asemenea, bu-

nuri de mare valoare sau produse

proaspete pe distanţe lungi, cu to-

pografie variată iar acestea trebuie

livrate la timp.", explică Wokil.

autocamioane mai puternice

Există de foarte mult timp o tendin-

ţă către transporturi din ce în ce mai

grele şi de aici o cerere mai mare de

autocamioane mai puternice. De la

lansarea în 1987 a modelului Volvo

F16, echipat cu prima generaţie de

motoare de 16 litri, care producea

maxim 470 CP, puterea maximă a

crescut treptat, în acelaşi ritm cu

cerinţele pieţei şi ale clienţilor. În

1993, puterea a crescut la 520 CP.

Zece ani mai târziu a fost lansat un

motor complet nou, care dezvolta o

putere de 610 CP. În 2009, Volvo a

fost primul producător care a atins

700 CP, iar acum este momentul

pentru încă un pas înainte -Volvo

FH16 de 750 CP.

Primele autocamioane Volvo FH16

cu cea mai mare putere şi destina-

te pieţei europene vor fi produse

la începutul anului 2012. Pe lângă

varianta de 750 CP, motorul Volvo

de 16 litri este disponibil şi în vari-

antele de putere de 540, 600 şi 700

CP. (I.M.)


PInterviu


P actualitate

Diesel One, divizia care asigură servicii de distribuţie de combustibil în cadrul grupului edy, a prezentat, la 21 septem-brie 2011, în cadrul unui eveniment ofici-al, proiectul „Alimentează SSM: Crearea unui sistem integrat de sănătate şi secu-ritate în muncă (SSM) în scopul creşterii gradului de conştientizare, informare, in-struire, aplicare şi promovare a unor nor-me adecvate SSM specifice în domeniul comerţului şi distribuţiei de carburanţi.” Proiectul este cofinanţat de UNIUNEA EUROPEANĂ şi GUVERNUL ROMÂNI-EI prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 din Fondul Social European.

Proiectul se desfăşoară în perioada au-gust 2010 –septembrie 2011, iar valoa-rea fondurilor europene nerambursabile atrase pentru implementare se ridică la peste 400.000 de lei noi. Proiectul a presupus: realizarea unui stu-diu de evaluare a riscurilor de accidenta-re şi îmbolnăvire profesională la posturile de lucru ale Diesel One, dotarea celor 17 spaţii de lucru ale companiei cu echipa-mente de protecţie şi avertizare cores-punzătoare, realizarea unui portal web de informare şi instruire SSM, sesiuni şi materiale de informare, instruirea a 30 de angajaţi în aria Sănătăţii şi Securităţii în Muncă, desfăşurarea a două module de cursuri în domeniul SSM, înfiinţarea unui centru naţional de informare şi o analiză a impactului proiectului asupra activităţii companiei. Totodată, în cadrul acestui proiect, Diesel One a organizat pe 20 şi 21 septembrie, la Bucureşti, conferinţa naţională ”Stan-dardele SSM în domeniul comerţului şi distribuţiei de combustibil”, eveniment care a facilitat dialogul între principalii

actori din domeniu: furnizori, beneficiari, distribuitori, autorităţi publice, în urma că-ruia va fi schiţată o strategie SSM în aria comerţului şi distribuţiei de carburanţi, la nivel naţional. "Acest proiect pentru Diesel One este al patrulea dintr-o serie de iniţiative în domeniul SSM derulate cu fonduri euro-pene de peste 1.500.000 lei noi, în com-paniile parte din grupul edy, cu obiectivul final de a dezvolta un sistem integrat de Sănătate şi Securitate în Muncă, un do-meniu extrem de important în industria de transport şi logistică în care activăm” a declarat Mircea Dărăbanţ, Administra-tor edy Group.(E.N.)

diesel one - fonduri europene pentru îmbunătăţirea siguranţei angajaţilor

Vânzările sistemului de management on-line al flotelor Dynafleet oferit de Volvo Trucks s-au dublat în decursul unui an şi jumătate. Tot mai mulţi clienţi s-au con-vins că sistemul poate ajuta semnificativ la diminuarea cheltuielilor cu combustibi-lul. "De la introducerea celei mai recente versiuni a sistemului Dynafleet, numărul de abonamente a crescut de la 11.000 la 21.500. Un camion din trei vândut în Europa este echipat cu acest sistem. Pe anumite pieţe, cum ar fi cele din Franţa, Danemarca şi Finlanda, mai mult de 60% din toate vehiculele noi sunt echipate cu Dynafleet", afirmă Johan Selvén, direc-tor al departamentului de Dezvoltare a Flotelor şi Perfecţionare a Şoferilor de la Volvo Trucks.

Cu ochii pe consumFactorii care au stat de la baza acestei imense creşteri a vânzărilor sunt scum-pirea carburantului şi competiţia tot mai dură dintre firmele de transport. Este o tendinţă care a deschis drumul pentru in-

strumente şi aplicaţii destinate să ajute clienţii să-şi crească profitabilitatea. "Cu Dynafleet, firmele de transporturi au acces la un set complet de informaţii, inclusiv o imagine detaliată privind stilul de condus al fiecărui şofer sau cantitatea de combustibil consumată de fiecare ca-mion în diferite condiţii de operare. Este un punct de plecare excelent în condusul eficient. Mulţi dintre clienţii noştri şi-au redus costurile legate de combustibil cu până la 7 procente, combinând Dynafleet cu programele de perfecţionare a şoferi-lor", explică Johan Selvén.

Produse mature În acelaşi timp, utilizarea telematicii a de-venit un mod natural de lucru atât pentru firmele de transport, cât şi pentru şoferi. Pentru tot mai mulţi oameni este la fel de obişnuit să foloseşti un sistem de mana-gement al flotelor cum este să utilizezi un program de contabilitate la birou. Piaţa s-a maturizat, la fel şi produsele."În prezent, putem oferi o soluţie flexibilă care poate da fiecărui client posibilitatea

de a-şi crea propriul sistem care să cu-prindă toate funcţiile necesare. Sistemul este uşor de utilizat iar abonamentul nu costă mai mult de 15 euro pe lună. Vân-zările în creştere ale sistemului Dynafleet dovedesc că avem un produs care ofe-ră cu adevărat clienţilor noştri valoare în schimbul preţului plătit", declară Tom Pontzeele, Director Comercial responsa-bil de Dynafleet în ţările Benelux.

despre dynafleetDynafleet este sistemul Volvo Trucks de gestionare a flotelor bazat pe Internet, un instrument care simplifică planificarea şi executarea comenzilor de transport. Dyn-afleet include o mare varietate de funcţii grupate în patru servicii: Combustibil & emisii poluante, Timpi de conducere, Po-ziţionare şi Mesagerie. Serviciile diverse sunt oferite fie individual, fie în diverse combinaţii. Dynafleet poate fi integrat cu uşurinţă în sistemul administrativ existent al clientului. (I.M.)

Vânzările de dynafleet s-au dublat


PInterviu

1 0 T I R M A G A Z I N | O C T O M B R I E 2 0 1 1 | w w w . t i r m a g a z i n . r o

P eveniment

T I R M A G A Z I N | O C T O M B R I E 2 0 1 1 | w w w . t i r m a g a z i n . r o 1 1

Plogistică


P actualitate

În momentul actual, anvelopele au un preţ mai mare cu circa 10% decât anul trecut, creştere anuală normală, la care toţi produ-cătorii apelează. Se remarcă, anul acesta faţă de anii precedenţi, o lipsă de dispo-nibilitate de produse. În prezent, faţă de cerererile pe care toţi dealerii le-au făcut, producătorii nu au asigurat anvelopele de iarnă la nevoile clienţilor. „Gradul de aco-perire a cererii la compania noastră este undeva la 60%.”, a declarat Denis Duţes-cu, brand manager BINAR.Preţurile existente pe piaţă sunt normale, având în vedere că solicitările de anvelo-pe de iarnă nu au început încă. Comenzile sunt în stand-by. “Niciun producător nu are în acest an un desfăşurător. Sunt contrac-te cu cantităţi maximale şi minimale. Nu se ştie încă dacă stocurile sunt suficiente sau nu.”, a spus Duţescu.

Situaţie proastă la vehicule comer-cialeLa anvelopele pentru autovehiculele de peste 3,5 tone, sunt câteva dimensiuni

care sunt total deficitare pe piaţă. „Avem, ca exemplu, cantităţi foarte mici pe di-mensiunile 235/65/16c pentru Mercedes Sprinter.”, a spus Duţescu. De remarcat că situaţia îşi are particularitate anul acesta pentru că anumite mărci de autovehicule au crescut ca număr în trafic iar acoperirea necesarului este, în general, undeva la ju-mătate. O disponibilitate ceva mai mare în ceea ce priveşte anvelopele de iarnă exis-tă la segmentul 4X4.

Majorări de preţuriUnii producători, la branduri precum la cei din grupul Goodyear, vor majora suplim-neta preţurile, de la 1 octombrie, cu 3-5%. Acelaşi lucru îl practică şi cei de la Bridges-tone, care vor creşte preţul cu 5% la anu-mite tipuri de anvelope de iarnă. La anve-lopele de camionetă, disponibilitatea este foarte mică, iar aceste lipsuri de produse vor conduce probabil la o speculare a celor care vor avea anvelope pe stoc.„Preţurile vor creşte şi cele mai afectate vor fi persoanele fizice sau firmele care au flo-

te mici, pentru că perioada de vreme bună se îngustează în intervalul 15 octombrie-1 noiembrie. La momentul respectiv, va fi o mare aglomeraţie încât e posibil, ca şi anul trecut, să înceapă specula. La un moment dat, anul trecut, preţurile creşteau în fieca-re zi cu 2%.”, a mărturisit Duţescu.

anvelopele de camion „Legea nu prevede nimic pentru anvelope-le de semiremorcă. Legea nu prevede ni-mic pentru anvelopele de direcţie şi pentru axa faţă.”, spune Denis Duţescu. Pentru anvelopele de tracţiune se prevede ca acestea să fie inscripţionate cu M+S. Sunt avute în vedere cauciucurile de iar-nă, dar şi lanţurile sau materialele antide-rapante. Utilizarea anvelopelor de iarnă la autoca-mioane va fi în limitele în care fiecare flotă va dori să-şi echipeze şi axa faţă. Preţul unei anvelope de iarnă vizavi de preţul unei anvelope normale de direcţie este cu cu 20% mai mare. Preţul unei anvelope de tracţiune de iarnă, care este diferită de an-

anvelopele de iarnă: preţuri şi situaţia stocurilor de pe piaţă


PTrucks

Noua anvelopã

Riscul distrugerii accidentale a anvelopelor creºte în momentul în care camioanele companiilor de construcþii nu mai ruleazã pe carosabil, ci trebuie sã facã faþã unor condiþii dificile de rulare.

Datoritã noii anvelope MICHELIN X® Works™ 13 R 22.5 ºi 315/80 R 22.5, riscurile pot fi reduse cu uºurinþã: arhitectura anvelopei este optimizatã pentru condiþii dificile de rulare, carcasa ºi flancurile

sunt întãrite, iar profilul benzii de rulare reduce riscul pãtrunderii pietrelor în canale.


P actualitate

velopa marcată M+S, este de asemenea cu 20% mai ridicat. Anvelopele de iarnă sunt produse, în gene-ral, numai de brandurile medii şi superioa-re. Brandurile de buget nu produc anvelope de iarnă pentru autocamioane. "Anvelope chinezeşti pentru camioane încă nu am vă-zut în România.", a spus Duţescu.

autocare şi autobuzeCamioanele care vin în ţară în fiecare an se echipează cu anvelope noi pe axa de tracţiune. În prezent, există o perioadă de stagnare a vânzărilor. Începând cu 1 oc-tombrie şi continuând cu luna noiembrie, marea majoritate a flotelor de transport de mărfuri generale îşi reechipează axa de tracţiune cu anvelope noi, pentru a fi bune pentru perioada rece.Pe axa directoare, nu există o lege clară, şi va rămâne la latitudinea fiecăruia. Preţurile se anunţă prohibitive. „Nu văd foarte mul-te flote disponibile să se echipeze integral. Ştim cu toţii situaţia din transporturi! Pre-ţul combustibilului a crescut din nou, deci nu vor fi suficienţi bani şi pentru echiparea pentru axa de direcţie.”, a declarat Duţes-cu.O problemă deosebită o constituie lipsa de anvelope pe 17,5 ţoli şi 19,5 ţoli pen-tru rulotele de camioane uşoare. Aceste cauciucuri de iarnă nu se produc în număr suficient de mare.

Ce spune legeaCea mai importantă noutate este repre-zentată de faptul că maşinile care circulă în România, între 1 noiembrie şi 31 martie,

vor fi obligate să fie echipate cu anvelope de iarnă. În caz contrar, amenzile percepu-te de oamenii legii pot merge până la 1200 de lei.Modificarea legislativă vine în completarea Ordonanţei de Urgenţă 195/2002, care are ca scop reglementarea circulaţiei pe dru-murile publice şi se referă la amenzile care pot fi percepute de poliţişti în cazul în care aceştia constată nereguli. "După punctul 28 al alineatului (1) al articolului 102 se in-troduce un nou punct, punctul 28 indice 1, cu următorul cuprins: „28 indice 1. condu-cerea autovehiculului pe drumurile publice, în perioada 1 noiembrie-31 martie, fără ca

acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar în cazul autovehiculului cu o masă ma-ximă autorizată mai mare de 3,5 tone fără ca acesta să fie dotat pe axa/axele de trac-ţiune cu anvelope de iarnă".Amenzile care sunt ataşate lipsei pneurilor de sezon în anotimpul rece se încadrează în clasa a IV-a de sancţiuni, astfel că şofe-rii care nu şi-au schimbat anvelopele vor fi nevoiţi să suporte amenzi care variază între 540 şi 1200 de lei.„Nu am găsit un document oficial, o lege, în care să scrie clar: începând cu 1 noiembrie toată lumea să-şi pună anvelope de iarnă. Este într-adevăr o prevedere, dar ordonan-ţa de urgenţă despre care discutăm începe să se aplice pentru că aşa îi vine rândul de la 1 noiembrie 2011. În acea ordonan-ţă de urgenţă scrie negru pe alb că numai dacă este zăpadă, polei şi gheaţă, poliţia te opreşte şi te amendează.”, afirmă Duţescu. Într-adevăr, legea amintită nu spune nimic despre obligativitatea anvelopelor de iarnă pe axa directoare, nu spune nimic despre semiremorcă (trailer). Legea explică doar despre axa de tracţiune, fiind obligatorii anvelopele marcate cu M+S, ceea ce au toate camioanele şi în prezent.Poliţia a cerut ca adâncimea de canal a anvelopei să aibă minim 4-5 mm. Acelaşi lucru este valabil şi la autoturisme.

Sud-estul europei neglijată de produ-cătorii de anvelope?"Se aşteaptă ca toate anvelopele de iarnă aflate pe stoc să se vândă, sfătuiesc să se achiziţioneze din timp din cauza lipsei de produse.”, a explicat Duţescu, brand ma-nager Binar.Cantităţile de anvelope pentru Europa Oc-cidentală au fost asigurate. Nu au existat creşteri semnificative în ultimii doi ani în vest. În România, piaţa a cunoscut un trend ascendent la capitolul cerere, iar fabrican-ţii nu au putut face faţă acesteia. „Nu este vorba despre lipsă de interes ci capacităţile sunt ocupate cu diverse produse şi nu s-a considerat că România reprezintă un aşa mare interes încât să se construiască fa-brici noi.”, a declarat Duţescu.Din acest an, legile se înăspresc şi în Italia, Elveţia, Austria şi Germania.

Casco mai ieftinUnele dintre companiile de asigurări iau în considerare introducerea, între clau-zele poliţei Casco, obligativitatea dotării automobilelor cu anvelope de iarnă. Ast-fel, şoferii care au automobilul echipat co-respunzător ar putea beneficia chiar şi de reduceri la asigurarea auto facultativă. În Germania, de exemplu, proprietarii de ma-şini riscă să nu primească despăgubiri pe baza poliţei Casco, dacă se demonstrează

că accidentul în care au fost implicaţi a fost cauzat de neechiparea corespunzătoare a automobilului.

anvelopele all-season Chiar dacă din punct de vedere legal eşti acoperit şi nu există riscul unei amenzi, anvelopele all season nu sunt bune pen-tru sezonul rece de la noi. Este imposibil ca un cauciuc să aibă trăsăturile unei an-velope de vară, în acelaşi timp cu cele ale unei anvelope de iarnă. Diferă foarte mult materialele, gradul de uzură şi profilul. Cu toate astea, cauciucurile mixte se vând şi au clienţi. Trebuie ştiut că toate anvelopele de tip all-season nu sunt destinate mersului pe zăpadă. Spre deosebire de nişte anvelope de iarnă, care se comportă bine pe gheaţă şi pe zăpadă, cele pentru orice sezon sunt destinate mersului pe asfalt uscat sau ud, indiferent de temperatură.Anvelopa M+S, "mud and snow", (all-sea-son) împrumută de la cauciucul de vară re-zistenţa la uzură, zgomotul redus în mers, confortul, aderenţa pe uscat şi pe ud. De la anvelopa de iarnă împrumută numai mate-rialul ceva mai moale.O anvelopă mixtă este de fapt un compro-mis în ceea ce priveşte materialul şi profi-lul. Este un cauciuc mai moale ca cel de vară, dar mai tare ca cel de iarnă. Profilul este ceva mai pronunţat ca la un cauciuc de vară, dar mult mai puţin proeminent ca la o anvelopă de iarnă. Profilul mai pronun-ţat decât la anvelopele de vară este cauzat de faptul că trebuie să reziste în timp, fiind mai moale, nicidecum pentru mersul pe zăpadă.Deci, anvelopele all-season sunt pentru acele ţări sau zone geografice în care tem-peratura scade, dar nu este zăpadă.Aşadar, dacă doriţi să evitaţi problemele din această iarnă, dotaţi-vă maşina cu an-velope dedicate exclusiv sezonului rece. Multă lume are impresia că face economie şi o afacere bună, dacă îşi dotează maşi-na cu anvelope pentru orice sezon. Însă România nu este o ţară în care iarna vine fără zăpadă şi nici străzile nu sunt cele mai curăţate de către autorităţi.

Cătălin VĂCaRu


PTest drive

publicitate


P eveniment

Prima competiţie dedicată condusului eficient şi-a desemnat câştigătorul

Prima competiţie dedicată condusu-lui eficient şi-a desemnat câştigăto-rulPrima ediţie naţională a competiţiei ”The Drivers’ Fuel Challenge” are un învin-gător. Marele trofeu i-a fost decernat lui Ioan David de la compania Kalomin Im-pex SRL care va reprezenta România la finala mondială a competiţiei ce va avea loc la Göteborg în luna octombrie. Cei 10 finalişti ai etapelor locale, desfă-şurate, în perioada iunie-iulie 2011, în Bucureşti, Cluj şi Braşov s-au întâlnit, pe 8 septembrie, la Sibiu în confruntarea fi-nală din cadrul competiţiei naţionale pen-tru condus economic. Ioan David, reprezentantul companiei Kalomin Impex din Prahova, a câştigat titlul de campion naţional. Imediat după decernarea premiilor ne-a împărtăşit pri-mele impresii: «Nu am mai avut ocazia să câştig medalii, iar acum sunt foarte emoţionat. A fost pentru prima dată când am participat la o asemenea întrecere şi felicit Volvo Trucks pentru această iniţi-ativă destinată tuturor şoferilor profesio-nişti. Am fost extrem de fericit şi bucuros de primirea acestui premiu: mai întâi, mi-am dovedit mie că pot şi, în acelaşi timp, cred că acest rezultat este un exemplu pentru ceilalţi colegi din firmă şi nu nu-mai: se pot face economii mari cu eforturi mici».Deşi nu mai practică meseria de şofer decât foarte rar, acum ocupându-se de un întreg parc auto, veleităţile sale de şofer de camion sunt evidente: «Proba-bil că ceea ce am învăţat cândva am în-văţat bine. Ca în orice activitate, trebuie

să ai voinţă, îndemânare, rezistenţă şi concentrare, restul vine de la sine. Să cunoşti foarte bine camionul, să formezi un singur «trup», să fii prevăzător, să fii intuitiv în ceea ce priveşte traficul sau po-sibilele obstacole. Şi mai important decât toate: să ajungi în siguranţă la destinaţie, a mai adăugat Ioan David.Rezultatele tuturor celor 10 finalişti au fost foarte strânse. Câştigătorul, Ioan David a obţinut un remarcabil consum de 24,88 l/100km, realizat într-un timp impus de 27 minute, urmat de către An-drei Antofie (Vectra Internaţional), cu un consum de 25,69 l/100km. Pe locul 3 s-a situat Nicolae Mocanu (Tramar), cu un consum de 26,20 l/100km. „Suntem impresionaţi de ambiţia concu-renţilor de a obţine cel mai bun consum. Rezultatele foarte bune obţinute de fina-lişti arată nivelul de pregătire, rezumă abilităţile acestora de a conduce econo-mic iar emoţiile surprinse ne arată cât de mult a contat această competiţie pentru participanţi. Suntem încântaţi că am gă-sit un candidat pe măsura finalei din Su-edia, căruia îi urăm mult succes şi avem speranţe că marele trofeu va ajunge în România», a comentat Christian Coolsa-

et, Director General Volvo Romania.Pentru finală au fost păstrate aceleaşi re-guli şi acelaşi camion încărcat corespun-zător, un Volvo FH de 500 CP, echipat cu I-Shift şi Dynafleet, ca în cadrul etapelor locale. Cei 10 finalişti s-au întrecut pe un nou traseu, care a pus la încercare talentul, concentrarea şi experienţa celui de la volan în folosirea eficientă a vehi-culului. Traseul, de 28 km, a cuprins atât o porţiune de drum naţional cât şi de au-tostradă, incluzând rampe, pante, viraje, sensuri giratorii, tocmai pentru a reflecta condiţiile reale de trafic specifice activită-ţii de transport marfă pe distanţe lungi.Această competiţie s-a dovedit a fi o ex-perienţă deosebită atât pentru participanţi cât şi pentru organizatori. Cheia obţine-rii unor rezultate bune privind eficienţa consumului se datorează celei mai bune combinaţii între abilitatea profesională a şoferului, utilizarea cu eficienţă maximă a soluţiilor inovatoare ce echipează ca-mionul şi exploatarea tuturor oportunită-ţilor de pe traseu.Dincolo de întrecerea propriu zisă, con-cursul a scos în evidenţă, iar participanţii au recunoscut în unanimitate, că dacă te pregăteşti, înveţi şi te autocontrolezi


Peveniment

mereu, poţi obţine consumuri mici, fără a afecta punctualitatea. Acesta este şi motivul pentru care Volvo Trucks include în toate soluţiile de eficientizare a consu-mului cursurile de perfecţionare şoferi.„Această competiţie a fost despre pasi-une. Pasiune pentru camioane. Pasiune pentru eficienţă. Pasiune pentru meseria de şofer. Am urmărit cu pasiune implica-rea, dedicarea si ambiţia participanţilor», a mai adăugat Christian Coolsaet.

despre competiţia The drivers’ Fuel Challenge Pentru Volvo Trucks, eficienţa consumu-lui de combustibil este una dintre preocu-pările majore ale companiei, de la produ-cerea unor motoare din ce în ce mai eco-nomice, până la testarea soluţiilor hibride sau a combustibililor alternativi. Pe lângă realizările tehnologice, există numeroase alte măsuri care pot conduce la reducerea consumului de combustibil. Volvo Trucks le-a reunit într-o campanie denumită „Fiecare picătură contează», care are drept obiectiv reducerea consu-mului de combustibil şi a impactului asu-pra mediului.Din această campanie face parte şi com-petiţia lansată de Volvo Trucks la nivel mondial „The Drivers’ Fuel Challenge». Această iniţiativă doreşte să promoveze condusul eficient prin intermediul unei

competiţii deschise oricărui şofer profe-sionist posesor al permisului categoria C şi E și card pentru tahograful digital. Competiţia îşi propune să recunoască şi să recompenseze şoferii care reprezintă cheia minimizării consumului de combus-tibil şi reducerii emisiilor poluante.Pentru a desfăşura un transport eficient, este foarte important să se obţină un consum cât mai mic de combustibil, livra-rea mărfii la destinaţie să se facă în timp util, conform cerinţelor de transport şi, în acelaşi timp, să fie respectate reglemen-tările de trafic sau legislative. Prin urma-re, scopul competiţiei este de a identifica şoferii bine instruiţi, care se folosesc atât de echipamentele camionului cât şi de oportunităţile de pe traseu pentru a ob-ţine cel mai mic consum, într-un interval de timp impus. Combinaţia dintre cei doi factori, consum cât mai mic şi sosirea la destinaţie în timpul cerut, este cea care contribuie la o afacere eficientă.Camionul folosit în competiţie este opti-mizat din punct de vedere al consumului:

un autotractor Volvo FH 4x2 cu motor de 500CP, EEV echipat cu inteligentul sis-tem I-Shift. Anul acesta, sistemul automatizat Vol-vo de schimbare a treptelor de viteză sărbătoreşte 10 ani de la premieră şi echipează în momentul de faţă pes-te 80% dintre camioanele produse de Volvo Trucks destinate transportului pe distanţe lungi, fiind recunoscut pentru contribuţia sa atât la reducerea consu-mului de combustibil cât şi la creşterea nivelului de siguranţă. La baza evaluărilor rezultatelor participanţilor a stat sistemul informaţional Dynafleet. Astăzi, acest sistem este folosit din ce în ce mai mult de operatorii de transport: un camion din trei vândut în Europa este comandat cu Dynafleet. Prin intermediul acestui echipament, firmele de transport au

acces la un set complet de informaţii, inclusiv o imagine detaliată privind stilul de condus al fiecărui şofer sau cantitatea de combustibil consumată de fiecare camion în diferite condiţii de operare. Este un punct de plecare excelent în condusul eficient. Mulţi dintre clienţii Volvo şi-au redus costurile legate de combustibil cu până la 7 procente, combinând Dynafleet cu programele de perfecţionare a şoferilor.

Având în vedere importanţa cunoaşterii comenzilor şi a sistemelor autocamio-nului folosit în competiţie, înainte de tes-tare, fiecare participant a fost instruit în privinţa utilizării camionului şi informat privind regulamentul concursului. Pe lângă aceasta, pentru şoferii care s-au urcat pentru prima dată într-o cabină Volvo, un rol important în obţinerea unui rezultat bun a fost buna pregătire îna-inte de competiţie. De asemenea, atât atenţia la drum, anticiparea traficului, fo-losirea corectă a sistemelor din vehicul, cât şi experienţa au contribuit la obţine-rea unui consum redus. «Această competiţie reprezintă o bună oportunitate de a permite şoferilor să-şi demonstreze abilităţile de conducere economică, de a fi recunoscuţi şi premi-aţi şi, de asemenea, o ocazie prin care demonstrăm dedicarea companiei Volvo Trucks pentru creşterea eficienţei con-sumului de combustibil», a menţionat Irina Marcov, Marketing Communication Manager.Câştigătorul finalei mondiale, ce se va desfăşura la Göteborg în perioada 20-22 octombrie, va fi desemnat Campion mondial Volvo Trucks al condusului efi-cient şi se va bucura împreună cu un in-vitat personal de o experienţă Volvo de neuitat: o vacanţă în valoare de aproxi-mativ 15.000 USD! (I.M.)


P actualitate

Michelin a prezentat, marţi 20 septem-brie, la Crystal Ballrooms din Bucureşti cele mai noi tehnologii în domeniul an-velopelor şi a propus cele mai bune soluţii pentru optimizarea performanţei flotei transportatorilor. Evenimentul a fost organizat sub umbrela „MICHELIN. În avantajul tău” şi face parte din seria de evenimente dedicată companiilor de transport, organizate, în perioada 12 septembrie-10 octombrie, în 12 oraşe din ţară, printre care: Constanţa, Bucureşti, Iaşi, Braşov şi Timişoara.Într-o atmosferă întreţinută de mascota Bibendum, Michelin a prezentat soluţii pentru ca flotele să ruleze în siguranţă, indiferent de anotimp, la costuri mai re-duse, pentru creşterea economiilor şi ocrotirea mediului înconjurător. „Prezen-tăm două anvelope noi create şi menite să aducă o serie de beneficii, un plus de siguranţă şi de confort. Aceste anvelope sunt destinate să aducă economii.”, a declarat Sorin Voicilă, director de vânzări pentru România, Anvelope de Camion, Agricole şi Industriale.

Sloganul câştigătorÎn cadrul evenimentelor „MICHELIN. În avantajul tău” este prezentată noua gamă de anvelope pentru camioane des-tinate uzului regional, MICHELIN X Mul-tiWay 3D. X MICHELIN MultiWay 3D este prima gamă de anvelope pentru traficul regi-onal care ajută la economisirea energi-ei. Aceasta aduce pentru prima dată în gama Michelin anvelopa de direcţie cu marcaje M+S şi asigură aderenţă în toa-te condiţiile meteorologice datorită noilor Michelin Durable Technologies. Noua gamă de anvelope de la Michelin vine cu două produse distincte, care aduc cami-oanelor o soluţie completă: X MultiWay 3D XZE pentru puntea faţă şi X MultiWay 3D XDE pentru puntea spate.Companiile de transport, în special trans-portatorii regionali, întâmpină în prezent obstacole majore. Clienţii solicită trans-portul unor cantităţi cât mai mari, mai rapid şi la un preţ mai redus. Aceasta deşi costurile de exploatare se află în continuă creştere. Solicitările sunt cu atât mai numeroase cu cât, în Europa de Vest, transportul regional reprezintă 62% din transportul rutier. În plus, provocările sunt de multe ori contradictorii. Compani-ile de transport trebuie să facă economii

într-un domeniu în care costurile înregis-trează permanent creşteri.MICHELIN a investit masiv în cerceta-re şi dezvoltare. Compania alocă, anu-al, aproape 500 milioane în centrul său tehnologic, cu scopul de a oferi soluţii inovatoare. În acest caz, soluţiile ajută companiile de transport să depăşească problemele pe care le întâmpină. Noua anvelopă MICHELIN X MultiWay 3D re-prezintă un exemplu în acest sens, da-torită optimizării performanţelor. Impor-tanţa anvelopei derivă din capacitatea sa de a combina performanţe care aparent par ireconciliabile, o realizare care ar fi fost imposibil de atins fără utilizarea unor tehnologii adecvate.În premieră pe piaţa din România, Miche-lin prezintă o nouă gamă de anvelope şi o nouă ofertă de servicii în domeniul an-velopelor de camion. Sistemul propus de Michelin se bazează pe noua anvelopă

MICHELIN X Works, concepută pentru utilizare mixtă pe carosabil, pe şantiere şi în cariere.

Gama MICHELIN X Works a fost con-cepută pentru a reduce timpul de imo-bilizare a vehiculelor, oferind robusteţe şi mobilitate atât pe carosabil, cât şi pe suprafeţe agresive. Carcasa, amestecul de cauciuc, flancurile şi banda de rulare ale gamei MICHELIN X Works sunt mai rezistente. Michelin a folosit tehnologii de ultimă oră pentru a crea această anvelo-pă mai fiabilă şi mai robustă. În anumite condiţii, aceste anvelope pot fi recanela-te. Impactul asupra mediului este redus datorită folosirii recanelării şi reconstruc-ţiei cu ajutorul serviciului Michelin Re-mix.Siguranţa este dată de noul profil al benzii de rulare. Canalele sunt mai late, permit evacuarea mai rapidă a apei şi a noroiului şi asigură aderenţă în condiţii dificile de drum. Datorită noilor canale în formă de V cu pereţii înclinaţi, riscul de reţinere al pietrelor în banda de rulare scade. Faţă de generaţia anterioară de anvelope pentru şantier, sunt reţinute cu 30% mai puţine pietre pe banda de rula-re. La nivelul carcasei, este construit firul metalic cu 30% mai mult oţel, ceea ce îi conferă o rezistenţă sporită.Un alt punct de interes din cadrul eveni-mentului propus de Michelin a fost servi-ciul Michelin Euro Assist, lider european în depanări la anvelope de camioane, cu o cifră de afaceri anuală de 17 milioane euro. „Anul trecut au fost peste 26.000 de depanări şi 15.000 de anvelope montate, dintre care 85% anvelope marca Miche-lin.”, a declarat Marius Mihai, prezenta-

Cele mai noi tehnologii de anvelope într-un eveniment itinerant

„MICHelIn. În avantajul tău”


Pactualitate


P actualitate

torul evenimentului, manager de cont la Michelin România. Acest serviciu asigură asistenţa oriunde în peste 25 de ţări din Europa, 24/7 cu un tarif fix garantat pen-tru toate depanările din EU.

Parteneriat Cefin-MichelinCefin şi-a început activitatea în 1995, ca dealer Iveco în Bucureşti, România. De atunci şi-a extins activitatea atât zonal, pe pieţe precum Ungaria, în 1998 şi Bul-garia, în 2000, cât şi din punctul de vede-re al activităţilor desfăşurate. Sub sloga-nul “Totul pentru lumea transporturilor”, Cefin oferă un set complex de servicii integrate, prin intermediul a mai multe divizii: franciza Iveco, Cefin Automotive, Eurobody, 4 Bus şi Cefin Real Estate As-set Management. Cefin România are şi o divizie de anvelope pentru autovehicule comerciale pe numele de Pneumaxx. „În momentul de faţă ne mândrim cu faptul că suntem cel mai important importator şi distribuitor independent de anvelope pentru autovehicule comerciale din Ro-mânia, cu peste 55.000 de bucăţi. Facem vânzări de anvelope noi şi reşapate, prin propriul centru de producţie, şi putem garanta viaţa unei anvelope.”, a declarat Stefano Albarosa,CEO Cefin Grup.Seria de evenimente Michelin pentru

transportatori se află deja la a 7-a ediţie, anul acesta, sub conceptul „MICHELIN. În avantajul tău” fiind organizate 37 de evenimente, în România şi Balcani, în perioada 12 septembrie-10 octombrie 2011. În România au fost alese 12 oraşe pentru organizarea evenimentelor, iar în Bulga-ria trei: Sofia, Sandanski şi Plovdiv, pen-tru perioada 13-20 septembrie. În Croaţia şi Bosnia, evenimentele vor fi organizate la Varazdin, Zagreb, Banja Luka şi Mos-tar, în perioada 19-28 septembrie, iar în Serbia şi Macedonia au fost alese pen-

tru perioada 20 septembrie-5 octombrie, şapte oraşe, printre care: Belgrad, Novi Sad, Skoplje şi Kralijevo.

despre grupul MichelinCompania de orgine franceză Michelin Grup, specializată în producţia şi comer-cializarea de anvelope, a fost înfiinţată în anul 1889 de către fraţii André şi Edo-uard Michelin. Grupul Michelin produce şi comerciali-zează anvelope pentru orice tip de ve-hicul, de la autoturisme până la avioane şi de la biciclete şi motociclete la utilaje de teren, excavatoare de mare tonaj,

camioane şi navete spaţiale. Activitatea grupului include şi servicii de suport, prin intermediul ViaMichelin.com, publicarea de ghiduri de călătorie, de hoteluri, de restaurante, hărţi şi atlase rutiere.Michelin este cel mai mare producător de anvelope pe plan mondial, deţinând aproximativ 20% din piaţă. În prezent, Michelin activează în 170 de ţări, unde deţine 70 de unităţi de producţie, în 18 ţări, şi peste 111.000 de angajaţi.

despre Michelin România şi BalcaniGrupul Michelin şi-a început activitatea în România în august 2001 şi a cunoscut o dezvoltare rapidă. Începând cu ianuarie 2005, România a devenit centru regional pentru activităţile comerciale ale Grupu-lui din Albania, Bosnia Herţegovina, Bul-garia, Croaţia, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.

Michelin deţine în România trei fabrici, două la Zalău şi una la Floreşti şi o re-ţea comercială. Activităţile Grupului în România constau în producţia de diferite tipuri şi mărci de anvelope, comercializa-

rea de anvelope noi şi reşapate, printr-o reţea naţională de distribuţie, şi exportul de anvelope şi cord metalic în Europa şi America de Nord.

de zece ani în RomâniaZece ani de activitate în România în-seamnă pentru Michelin investiţii de peste 265 de milioane de Euro, aproape 3.000 de angajaţi şi trei unităţi de produc-ţie la cele mai înalte standarde internaţi-onale ale grupului. În decursul celor 10 ani, Michelin s-a implicat, de asemenea, în proiecte sociale şi campanii naţiona-le de educaţie în siguranţă rutieră, linie strategică de implicare socială a compa-niei la nivel global.În perioada 2001-2010, Michelin Ro-mânia a realizat o producţie de peste 450.000 de tone de anvelope şi peste 150.000 de tone de cord metalic.

Cătălin VĂCaRu


Schmitz Cargobull a reuşit să îşi tripleze producţia şi să îşi dubleze cifra de afa-ceri în 2010-2011. În felul acesta, com-pania a depăşit criza care a afectat între-gul segment al semiremorcilor. Pe lângă Germania şi Polonia, Franţa şi zona scandinavă au înregistrat o evoluţie po-zitivă în ceea ce priveşte cererea. Rusia a avut parte de o revenire rapidă a ce-rerii, care s-a ridicat la 5.000 de unităţi, după declinul sever înregistrat anul tre-cut. Schmitz Cargobull a depăşit previzi-unile iniţiale, de 18.000 de trailere pe an, cu peste 100%, producţia ajungând la 36.053 de unităţi. De asemenea, cifra de afaceri a crescut de la 666 milioane de euro la 1,27 miliarde de euro. După pier-derile înregistrate în 2009 şi 2010, com-pania a reuşit să înregistreze din nou un profit care a ajuns la 34 de milioane de euro. De asemenea, numărul angajaţilor a crescut de la 1 aprilie 2010 la 4.476 de la 3.239. Potrivit lui Ulrich Schumer, preşedintele consiliului de administraţie, compania a reuşit să îşi păstreze anga-jaţii cu un nivel înalt de calificare şi pe timpul crizei, motiv pentru care producţia a putut fi repornită în forţă, odată cu dez-gheţarea cererii. Compania intenţionea-ză să obţină un volum anual al producţiei de 75.000 de unităţi şi o cifră de afaceri de 2,7 miliarde de euro până în 2016-2017. Pentru anul în curs, este planifi-cat un nivel al producţiei de mai mult de 46.000 de unităţi. Deşi rezultatele sunt bune, acestea au fost influenţate în mod negativ de o importantă creştere a costurilor cu materiile prime şi a produselor finite. Produsele care au contribuit la creşterea aces-tor costuri sunt, în mod speci-al, cele din oţel, aluminiu şi cauciuc.

Potenţial de creştere în ChinaSchmitz Cargo-bull a avut po-sibilitatea păs-trării stabile a situaţiei f inanci-are, la u n ni -

vel ridicat de capital. Compania finanţea-ză investiţiile sale de la fluxul de nume-rar şi are active de 132 de milioane euro. În prezent, compania are planificată in-vestiţia a aproximativ 44 milioane euro, pe baza recuperii economice existente. Conducerea companiei este de păre-re că există oportunităţi de creştere pe piaţa chineză, motiv pentru care Sch-mitz Cargobull a semnat în aprilie o scrisoare de intenţie cu Dongfeng Mo-tor Company, convenindu-se astfel re-alizarea unui joint-venture, cu scopul de a produce şi vinde semiremorci. Pe parcursul acestui an, compania a extins, pentru asigurarea continui-tăţii managementului companiei, contractele membrilor consi-liului de administraţie astfel: Ulrich Schumer, preşedin-tele consiliului, Ulrich Schöpker, membru al Consiliului Director pentru Vânzări în Europa de Vest şi Andreas Sch-mitz, mem-bru al Co-mitetului pentru v â n -zări

pe Europa Cen t ra -lă şi de E s t . (C.V.)

Schmitz Cargobull estimează un nivel al producţiei de 75.000 de trailere pe an până în 2016

publ

icita

te


AUTOSTRADA TIRMAGAZIN– supliment de infrastructură rutieră –

Ministerul Transporturilor va renunţa la construirea autostrăzii Piteşti-Sibiu pe termen nedefinit pentru a îşi concentra atenţia asupra celeilalte variante de tre-cere a Carpaţilor, autostrada Comarnic-Braşov. Aceasta ar fi a treia tentativă de concesiune a acestei autostrăzi, după încercările eşuate din 2004 şi 2010. De data aceasta, autostrada ce va fi conce-sionată va fi prelungită până la Făgăraş. "Ministerul Transporturilor propune, pen-tru construcţia unei legături rutiere de mare viteză între vestul ţării(...) şi litoralul Mării Negre, realizarea unei alternative la tronsonul de Autostradă Sibiu-Piteşti, prin construirea în regim de concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov (Codlea)-Făgăraş, în condiţiile sustenabilităţii economice şi financiare, care se va conecta la Autostrada Bucu-reşti-Ploieşti-Comarnic, parte a Autostră-zii Bucureşti-Braşov", arată ministerul într-un comunicat recent. Propunerea ministerului va fi înaintată Guvernului, spre aprobare. Al doilea tronson al au-tostrăzii, Braşov-Făgăraş, este inclus în proiectul autostrăzii Transilvania, ce urma să fie construită de Bechtel, dar contractul pentru acest segment a fost reziliat. Lungimea tronsonului Comarnic-Braşov-Făgăraş, ce va fi scoasă la licita-ţie pentru găsirea unui concesionar, este de aproximativ 110 kilometri.

autostradă şi în sudul BucureştiuluiTotodată, ministerul Ancăi Boagiu a anunţat şi că va propune Guvernului se-lecţia unui concesionar pentru „proiecta-rea, finanţarea, construirea, operarea şi întreţinerea Autostrăzii de Centură Sud a Municipiului Bucureşti şi operarea şi în-treţinerea Autostrăzilor Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa". Mai explicit, aceasta înseamnă că ministerul va căuta un concesionar pentru finanţarea şi con-

struirea Autostrăzii de Centură Sud şi că, pentru ca acesta şi bancherii finanţatori să îşi poată recupera banii şi profiturile, concesionarul va încasa bani din exploa-tarea autostrăzilor Bucureşti-Piteşti, Bu-cureşti-Constanţa şi Centura Sud Bucu-reşti. El va face şi întreţinerea acestora.

Renunţarea la Piteşti-SibiuÎngroparea proiectului autostrăzii de pe Valea Oltului nu pare a fi una din cele mai înţelepte decizii. Spre deosebire de Comarnic-Braşov, aceasta este inclusă în Coridorul IV Paneuropean de trans-port şi, ca urmare, poate fi candidată la obţinerea de fonduri europene pentru cofinanţarea concesiunii. Traficul ca-mioanelor deţine o pondere importantă pe Piteşti-Sibiu şi, ca urmare, taxele de autostradă fiind mai mari în cazul aces-tora, recuperarea investiţiei poate avea loc mai uşor. Nu în ultimul rând, ruta pe Valea Oltului, spre graniţa de vest, este cu aproximativ 70 kilometri mai scurtă decât cea de pe Valea Prahovei. Pe de altă parte, construirea a 110 kilometri de autostradă între Piteşti şi Sibiu ar putea costa tot atât de mult cât cei 180 de ki-lometri de autostradă dintre Comarnic şi Sibiu, prin Braşov şi Făgăraş. Aceasta deoarece Valea Oltului este mai îngustă decât cea a Prahovei, ambii versanţi sunt ocupaţi fie de DN7, fie de calea ferată, fapt care impune construirea autostrăzii pe versanţi. Soluţia constructivă ar cere prin urmare mai multe lucrări de artă, care s-ar traduce într-un preţ mai mare. Un alt avantaj al unei autostrăzi pe Valea Prahovei este că poate fi construită gra-dual, între diferite localităţi, recuperarea investiţiei putând fi făcută treptat, prin ta-xarea traficului dintre acestea.

Şansele concesiunilorFaţă de acum doi-trei ani, când statul a

scos la licitaţie Comarnic-Braşov, une-

le lucruri sunt mai bune, altele sunt mai

proaste. În primul rând, rezilierea con-

tractului cu Vinci, anul trecut, i-a creat

României, printre potenţialii bancheri şi

concesionari, un renume prost, sau cel

puţin mai prost decât al unor ţări vecine,

precum Ungaria sau Slovacia, care deja

au implementat concesiuni de succes.

Ca urmare, bancherii pot fi tentaţi să su-

fle de două ori în iaurt când vine vorba

de dat bani pe proiecte în România. În al

doilea rând, este criză şi banii sunt mai

greu de obţinut de la bănci. Legea par-

teneriatului public-privat are probleme,

spun juriştii, iar un prost obicei din Ro-

mânia al guvernanţilor îi face să anuleze

proiectele predecesorilor, doar pentru că

au fost făcute de alţii şi nu de ei. Ceea

ce este bine e că, spre deosebire de ve-

chea echipă ce a negociat concesiunea

Comarnic-Braşov, formată dintr-un eco-

nomist agronom şi o juristă cu doi ani ex-

perienţă, acum probabil Ministerul Trans-

porturilor a învăţat de ce este bine să te

bazezi pe specialişti. Succesul unei con-

cesiuni necesită îndeplinirea unor factori

importanţi. Autostrada concesionată tre-

buie să fie suficient de lungă, dar şi de

ieftină de construit, astfel încât concesio-

narul şi bancherii finanţatori să îşi poate

recupera banii cu certitudine. Taxele de

autostradă trebuie să fie suficient de mici

astfel încât şoferii să nu evite autostrada,

iar riscurile concesiunii trebuie echilibrat

împărţite între stat şi concesionar. Termi-

narea autostrăzii de pe Valea Prahovei

a fost anunţată de Anca Boagiu pentru

2015-2016, termen mai îndepărtat decât

cel anunţat iniţial de ea.

Tudor CaPaToS

CnadnR a semnat actul de deces pentru autostrada Piteşti-Sibiu


AUTOSTRADA

Regele asfaltului, Dorinel Umbrărescu, a câştigat la licitaţie de la Ministerul Dez-voltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea, un contract pentru mo-dernizarea a 350 kilometri de drumuri din Suceava şi Botoşani. Contractul, în valoare de 551,9 milioane lei, fără TVA, este primul contract atribuit în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, ce cuprinde repararea a 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi comunale de "interes local", după cum l-a botezat Guvernul. Dorinţa ministerului condus de Udrea este aparent salutară. Nu poate fi nimic mai bun decât a avea şi drumuri secun-dare bune. În plus, contractul regelui asfaltului a fost acordat prin licitaţie. În fapt, lucrurile nu stau aşa. Licitaţia a fost una simulată, iar banii vor fi scoşi din bu-zunar nu de actualul guvern ci de urmă-torul, însă voturile vor merge la cel din prezent.În loc să scoată la licitaţie loturi mici de şosele, astfel încât să se prezinte câţi mai mulţi constructori, iar preţurile să fie

cât mai competitive, Ministerul Dezvol-tării a preferat licitarea unui întreg lot de 347 de kilometri de drumuri judeţene şi comunale din judeţele menţionate. "Par-ticipanţilor" la licitaţie li s-a cerut o cifră medie de afaceri pe ultimii trei ani de 500 milioane lei, în condiţiile în care, în România, firmele ce îndeplinesc aceste cerinţe pot fi numărate pe degetele unei mâini. Consecinţa logică este că, la lici-taţia în cauză, s-a prezentat doar o fir-mă, respectiv Spedition UMB, aparţinând regelui asfaltului Dorinel Umbrărescu şi care a licitat cu doar 18 milioane lei mai puţin decât valoarea estimată iniţial a lu-crărilor.Repararea drumurilor se va face în un sistem credit-furnizor, în care Umbrăres-cu va da banii, în perioada 2011-2013, şi îi va recupera între 2014 şi 2020. Ministe-rul Dezvoltării a limitat prin documentaţia de licitaţie cheltuielile financiare ale con-structorilor la 35% din valoarea efectivă a lucrărilor. Plafonarea costurilor financiare ale împrumutului la 35% e doar praf în ochii contribuabililor deoarece chiar şi ni-

velul menţionat e mare.Deoarece ministerul nu a cerut dovada cheltuielilor reale cu împrumutul, ci doar menţionarea lor, Umbrărescu a plusat susţinând că pe el acestea îl costă chiar 35%. Trebuie spus că un astfel de nivel al plăţi-lor cu dobânzile, acceptat cu largheţe de Ministerul Dezvoltării, este în fapt doar un profit mascat şi nu e plătit nici măcar de un român care apelează la o bancă pentru a lua un împrumut ipotecar. Astfel în cazul unei sume de 10.000 de euro pe un termen de 7 ani la unele bănci suma finală de plată este de 12.300 de euro, ceea ce înseamnă că toate cheltuielile financiare cu împrumutul (dobânda şi co-misoanele) sunt de 23%. În plus, dobân-da acordată de o bancă unui constructor este inferioară celei percepute unui per-soane fizice, garanţiile primului fiind mai solide, deoarece sunt reprezentate chiar de banii încasaţi de acesta de la stat pe durata contractelor.

Tudor CaPaToS

umbrărescu o arde la dobândă pe udrea

Bucurie mare la Ministerul Transporturi-lor şi Infrastructurii. Comisia Europeană (CE) a aprobat, la finalul lunii septembrie, finanţări nerambursabile de 724 milioane de euro pentru construcţia autostrăzilor Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu, cu termen de finalizare în 2013, a anunţat oficial MTI. Decizia nu a scăpat netrâmbiţată de către "specialistele în comunicare" ale ministerului."Aceste decizii ale CE con-stituie o veste extraordinară pentru Ro-mânia, pentru că ne permit să începem decontarea din bani europeni nerambur-sabili a lucrărilor pentru construcţia au-tostrăzilor de pe Coridorul IV. Aprobarea finanţării europene pentru aceste două proiecte va duce şi la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene la MTI, până la sfârşitul anului, urmând ca, în 2012 şi 2013, să cheltuim integral cele 2 miliarde de euro alocate pentru pro-

iectele de infrastructură rutieră. În urmă-toarele săptămâni, vor începe efectiv şi lucrările la aceste proiecte, după finaliza-rea perioadei de proiectare prevăzute în contractele semnate în lunile mai şi iunie anul acesta”, a afirmat, potrivit comuni-catelor de presă, ministrul Anca Boagiu. Cheltuirea banilor nu va fi însă o proble-mă. Contractele au fost acordate în bună măsură firmelor italiene, iar acestea sunt specializate în absorbţia banilor mai de-grabă pe bază de claim-uri decât pe lu-crări efectuate.Comunicatele ministerului nu spun o vor-buliţă despre celelalte două autostrăzi care fac parte din Coridorul IV Paneu-ropean, Timişoara-Lugoj şi Lugoj-Deva. În privinţa acestora, Comisia Europeană nu şi-a dat acordul de finanţare, deşi au trecut luni bune de la semnarea contrac-telor, ca urmare a suspiciunilor de fraudă

a banilor europeni la licitaţii, iar deocam-dată constructorii lucrează pe banii lor. Este posibil ca acordul de finanţare pe anumite segmente nici să nu vină, după decizia recentă a Curţii de Apel, care obligă Compania de Autostrăzi să reeva-lueze ofertele pentru primul lot al auto-străzii Timişoara-Lugoj. Reamintim că, în pofida faptului că CNSC a dat dreptate firmei Tehnologica Radion, în două rân-duri, în privinţa licitaţiei pentru acest lot, CNADNR s-a încăpăţînat să dea contrac-tul italienilor de la Tirrena Scavi şi Cossi. Tehnologica Radion s-a adresat apoi Curţii de Apel, iar aceasta a dat dreptate din nou firmei lui Theodor Berna. Acesta reclamase că italienii au primit contractul deşi nu îndeplineau unele cerinţe de cali-ficare la licitaţie.

Tudor CaPaToS

Boagiu ne prezintă insuccesele ei drept succese


AUTOSTRADA

Compania Naţională de Autostrăzi şi Dru-muri Naţionale din România (CNADNR) cheltuie pe întreţinerea drumurilor naţio-nale şi autostrăzilor, în fiecare an, sume de 1,5-5 ori mai mari, comparativ cu alte administraţii de drumuri pentru întreţine-rea curentă a acestora pe timp de vară şi iarnă. Cheltuielile mari nu semnifică fap-tul că şoferii beneficiază de condiţii bune de trafic iarna, ci doar că firmele ce sunt în graţiile Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pot obţine marje ale profi-tabilităţii de 35%, după cum s-a întâmplat cu unele firme din domeniu anul trecut. De câte ori vine iarna, începe şi haosul la CNADNR. Ministrul Transporturilor înce-pe să dea ordine ignorate de prieteniile de la nivel local sau înalt dintre deszăpe-zitori şi şefii DRDP-urilor, lipseşte sarea, nu sunt bani, direcţiile regionale pun şi ele umărul la deszăpezire, deşi sunt contrac-te semnate cu "băieţii deştepţi ai omătu-lui", iar, dacă mai e vreo licitaţie, numele firmei care curăţă şosele se tranşează cu greu, cu influenţă prin justiţie, cam până prin primăvară, când nu mai e nevoie. Cam acesta este peisajul unei afaceri de o sută de milioane de euro disputată an de an de băieţii deştepţi şi de prietenii lor de la Ministerul Transporturilor.

Cât se cheltuie anualAn de an, compania alocă aproximativ 100 de milioane de euro pentru curăţa-rea celor 16.000 de kilometri de drumuri naţionale. Nu întreaga lungime a aces-tora este curăţată cu precădere, priori-tate având autostrăzile şi drumurile eu-ropene, adică puţin peste 6.000 de km. Costurile diferă de la an la an, în funcţie şi de cât de abundente sunt precipitaţiile în iarna respectivă. Astfel, în iarna 2009-2010, a fost atins un vârf al cheltuielilor,

de 90 milioane de euro, potrivit estimări-lor făcute de ministrul Transporturilor din acel moment. Suma era de patru ori mai mare decât cea plătită cu un an înainte. În ultima iarnă, numai în ultimul trimestru al anului trecut s-au cheltuit 29 de milioa-ne de euro, însă datele finale, pe toată iarna, lipsesc. Oricum, suma plătită este foarte mare. Un raport al Băncii Mondia-le de la finele anului trecut menţiona că, în România, se plăteşte pe întreţinerea curentă a drumurilor în medie 14.000 de euro pe kilometru faţă de 3.000-9.000 de euro la alte opt administraţii rutiere din alte ţări. Dacă luăm în calcul lungimea de 6.000 de km a drumurilor deszăpezite frecvent şi patru luni cu ninsori, rezultă că, în medie, lunar, un constructor pri-meşte aproape 4.000 de euro pentru a ţine curat fiecare km, ceea ce este de-sigur mult.

Cum se ajunge la aceste sume?Nu este greu de ajuns la şi chiar de de-păşit cifrele menţionate mai sus de că-tre băieţii deştepţi, care susţin că ne fac şosele, dar care în realitate îşi umflă bu-zunarele din taxele plătite de români cu binecuvântarea sus-puşilor. Există două tipuri de contracte la nivelul CNADNR. O primă formă aplicată în majoritatea ţării, mai puţin la cele mai multe secţii de dru-muri naţionale din zona Moldovei, presu-pune că deszăpezitorul îşi ţine utilajele în parcul secţiei de drumuri naţionale la dispoziţia acesteia. Ieşirea la deszăpezi-re se face la solicitarea conducerii, care consemnează şi numărul de ore de acti-vitate. Constructorul are în contract două tipuri de tarife aplicate de CNADNR, respectiv unele de staţionare, altele de deszăpezire propriu-zisă. Numărul orelor prestate efectiv este umflat deseori cu

acordul conducerii secţiei în cauză şi ca urmare banii încasaţi sunt mulţi. Licitaţiile se câştigă şi prin demonstrarea deţinerii unor utilaje, care probabil dacă ar fi îm-pinse s-ar prăbuşi de bătrâneţe şi care nu e cazul să ne gândim că le-am putea vedea vreodată la lucru pe şosele. De regulă, ofertele la licitaţii sunt prezentate pe unităţi de măsură şi tipuri de lucrări. În cazul lucrărilor despre care constructorii mai şmecheri ştiu că nu vor fi coman-date şi făcute de CNADNR din lipsă de bani, aceştia cer preţuri mici. Este cazul lucrărilor de marcaje rutiere. În caz con-trar, dacă miros că vor fi solicitaţi, spre exemplu pentru deszăpezire, tarifele sunt mari. Cum la licitaţie CNADNR cere o ofertă care să cuprindă lucrări din am-bele tipuri, prin manipularea preţurilor, ofertanţii reuşesc să ceară preţuri totale mai mici decât ale unor concurenţi. Un al doilea tip de contract este cel ba-zat pe aşa-zise criterii de performanţă şi este aplicat cam de doi-trei ani pe majo-ritatea secţiilor de drumuri din Moldova, acolo unde lucrările au fost câştigate de Dorinel Umbrărescu, patronul Spedition UMB şi unul dintre principalii regi ai asfal-tului. Acest al doilea tip de contract pre-supune că un constructor nu e plătit în funcţie de cât stă cu utilajele în parc sau de cât iese cu ele la deszăpezire, ci de felul în care el întreţine drumurile primi-te în administrare. Sistemul se numeşte "bazat pe criterii de performanţă" şi este recomandat de către Banca Mondială. În cazul în care constructorul nu îşi îndepli-neşte angajamentele privitoare la viabi-litatea drumului, acesta este depunctat până la rezilierea contractului şi este şi amendat. Desigur, aceste lucruri sunt în teorie, apar în contractul lui Umbrărescu, dar

CnadnR "papă" banii de o autostradă în fiecare iarnă


AUTOSTRADA

nu şi în practică. Potrivit unor sindica-

lişti, angajaţi ai companiei de autostrăzi,

pentru a face lucrările în iarna ce a tre-

cut, Dorinel Umbrărescu a împrumutat

gratis utilaje ale companiei (Unimoguri),

materialele aruncate de acesta pe caro-

sabil erau bine subţiate pentru economie

iar, în final, multimilionarul constructor a

fost amendat pentru nereguli cu "uriaşa"

sumă de 4.000 de euro.

Cum se face la licitaţii?A avea sau a nu avea un preţ mic sau

unul mare la o licitaţie nu este un avantaj

sau un dezavantaj în sine. Totul depinde

de numele ofertantului. În 2008, când a

participat la nouă loturi de drumuri naţi-

onale din zona Moldovei, la cinci dintre

acestea Dorinel Umbrărescu avea pre-

ţuri cuprinse între 34 şi 41% din sumele

estimate de Direcţia Regională Iaşi. În

pofida preţurilor evidente de dumping,

firma lui Umbrărescu a câştigat majori-

tatea contractelor, DRDP Iaşi nevăzând

nicio neregulă în aceste preţuri mici.

Mecanimsul s-a întors pe invers acolo

unde Umbrărescu avea preţuri mari şi tot

el a câştigat. Spre exemplu, în 2008, la

Sucursala de Drumuri Naţionale (SDN)

Târgu Mureş, au fost depuse trei oferte:

Eurostrada–94,6 milioane RON, Ancorad

Oltenia–244,7 milioane RON şi Spedition

UMB–346,6 milioane RON. Comisia de

licitaţie a decis să elimine primele două

firme, invocând că preţurile erau prea

mici şi nu puteau fi justificate. Situaţia

s-a repetat şi la Miercurea Ciuc sau la

Câmpulung.

Şantajul lui umbrărescuAcum Dorinel Umbrărescu spune că

vrea să rezilieze contractele multianua-

le de întreţinere a drumurilor naţionale.

Acestea au fost întocmite în 2008 cu o

valabilitate de trei, deci expiră în aceas-

tă iarnă. De aceea CNADNR riscă să

rămână cu sute de kilometri de drumuri

naţionale nedeszăpezite.„Nu mai vreau

contracte de deszăpezire. Am depus trei

cereri prin care solicit rezilierea celor 14

contracte multianuale pentru întreţinerea

drumurilor naţionale din 13 judeţe. Aştept

răspunsul oficialilor Companiei Naţionale

de Autostrăzi. Renunţ la contracte pentru

că sunt facturi întârziate şi de aproape

doi ani”, a declarat presei Dorinel Umbră-

rescu. El a prins la strâmtoare compania

şi face astfel presiuni pentru recuperarea

banilor. Până la 1 octombrie, Compania

de Autostrăzi trebuie să încheie noile

contracte multianuale de întreţinere a

drumurilor naţionale, însă oficialii CNAD-

NR nici măcar nu au finalizat caietele de

sarcini pentru noile acorduri ce vizează

deszăpezirea şoselelor pentru perioada

2011-2014. „Aproape toate drumurile din

Moldova şi o bună parte din şoselele din

Transilvania sunt deszăpezite de Spedi-

tion UMB, contracte în valoare de peste

300 milioane de euro. Marea problemă o

reprezintă faptul că UMB Spedition are

contracte de deszăpezire a drumurilor

în zonele unde începe să ningă din oc-

tombrie-noiembrie. Sunt în lucru caietele

de sarcini pentru contractele multianuale

de întreţinere a drumurilor naţionale care

exipiră în acest an”, au declarat presei

surse din cadrul Companiei de Auto-

străzi.

Lucia Chiper, şefa Secţiei de Drumuri

Naţionale (SDN) Vrancea, spune că pre-

ţurile practicate de Spedition UMB sunt

foarte mari în comparaţie cu activitatea

desfăşurată.

„Faţă de vechiul contract, în care se luau

în calcul orele de acţiune şi orele de aş-

teptare, în noul contract (aşa-zis "de per-

formanţă") tarifele sunt calculate la 1.000

de mp. Costurile sunt enorme, mai mari

ca iarna trecută. Am făcut un calcul de

cost pentru cei 42 de kilometri pe care-i

avem noi de deszăpezit în regie proprie,

respectiv DN 23 Focşani-Năneşti şi a re-

ieşit că preţurile noastre sunt la jumătate

faţă de UMB", spune Lucica Chiper.

Reacţia MTI În mod regulat, la începutul fiecărui se-

zon de iarnă, Ministerul Transporturilor,

lipsit de orice viziune şi nedoritor să pună

în practică recomandările instituţiilor in-

ternaţionale, care l-au consiliat în aceas-

tă problemă nu doar o dată, intră în criză

şi începe să dea ordine peste ordine,

să elaboreze standarde peste standar-

de, nebăgate în seamă de nimeni. Spre

exemplu, anul trecut, la venirea lui Anca

Boagiu la Transporturi, echipa acesteia a

elaborat standarde de cost pentru desză-

pezire. Potrivit acestora, un kilometru de

drum naţional întreţinut pe timp de iarnă

cu începere din 2011-2012 va costa până

la 4.509 euro pe km, în cazul drumurilor

încadrate în nivelul I de viabilitate, pre-

cum autostrăzile, drumurile cu patru benzi

de circulaţie şi drumurile cu două benzi,

care leagă Capitala de oraşele reşedinţe

de judeţ. După cum am explicat la înce-

putul materialului, în prezent se plăteşte

aproximativ dublu sau chiar triplul acestei

sume. Este ultima iarnă în care statul va

mai fi jecmănit, spunea ameninţător, anul

trecut, conducerea ministerului. Pentru a

intra în vigoare, aceste standarde trebuie

transpuse în contractele semnate cu "bă-

ieţii deştepţi", care acum îşi freacă mâini-

le de bucurie vâzând că ministerul nu se

grăbeşte să organizeze licitaţiile. Recent,

ministrul Transporturilor a decis prin or-

din modificarea indicativelor din 2005

privind deszăpezirea drumurilor. Potrivit

noilor prevederi, nu vor fi intervenţii ale

utilajelor pe drumurile naţionale în cazul

viscolelor, anunţate prin cod portocaliu

sau galben, iar utilajelor de deszăpezi-

re le va fi interzisă tractarea vehiculelor

blocate, decât dacă ultimele împiedică

circulaţia.

Tudor CaPaToS


5Coloana a cincea

Cronica unei mari exclusivităţi TIR MagazinPe 16 septembrie 2011, am publicat în exclusivitate pe site-ul nostru www.tirma-gazin.ro ştirea despre percheziţia pe care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a făcut-o acasă la Daniela Drăghia, di-rectorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Acţiunea procuro-rilor a avut loc pe data de 15 septembrie 2011. Şefa Companiei de Autostrăzi nu a fost arestată sau reţinută. Procurorii au sigilat şi au luat mai multe calculatoare şi o serie de documente, fără însă să îi spună femeii exact ce caută.În aceeaşi zi, procurorii au pornit în pa-ralel percheziţii acasă la Mariana Ioniţă, director general al Direcţiei Generale In-vestiţii, Domeniul Public, Achiziţii Publice şi Privatizare din MTI, membră a Adună-rii Generale a Acţionarilor a CNADNR, şi la Dana Galben, şefa Direcţiei Generale Infrastructură, Transport Multimodal şi Participarea Sectorului Privat din MTI, membru al Consiliului de Administraţie al CNADNR.Sursele susţin că procurorii au avut pro-bleme pentru că cele două şefe de direc-ţii din MTI nu şi-au trecut în declaraţiile de avere casele în care locuiesc, ci alte adrese. În cazul Danei Galben, procurorii DNA au intrat peste fratele ei, care le-a dat apoi adresa reală a femeii.Surse din DNA susţin că procurorii au început o investigaţie amănunţită asupra felului dubios în care au fost adjudecate contractele de lucrări pentru Coridorul IV Paneuropean. O săptămână mai târziu, presa a fost bulversată de o presupusă percheziţie a procurorilor DNA şi în biroul de la CNADNR al Danielei Drăghia. Profitând de această eroare, Macarone-la a transmis prin Biroul Comunicare al CNADNR un comunicat de presă pe care îl redăm integral:"PRECIZAREÎn urma informaţiilor transmise astăzi, 21 septembrie a.c. în mass-media, con-form cărora sediul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ar fi fost perchezi-ţionat de inspectori ai Departamentului Naţional Anti-Corupţie (DNA), suntem în măsură să facem următoarele precizări:1.Sediul CNADNR nu a fost percheziţio-nat de personal al organelor de urmărire penală.2.CNADNR nu a primit nicio solicitare oficială din partea organelor de urmărire penală privind o eventuală percheziţie la

sediul Companiei.3.CNADNR a răspuns prompt tuturor so-licitărilor organelor de urmărire penală şi va acţiona la fel şi în continuare.Având în vedere punctele mai sus menţi-onate, CNADNR solicită mass-media să ţină cont de această poziţie în reflectarea subiectului legat de presupusa perchezi-ţie a DNA. Rugăm de asemenea mass-media să aibă în vedere că promovarea unor informaţii false despre activitatea CNADNR poate prejudicia imaginea şi credibilitatea Companiei, inclusiv în rela-ţia cu partenerii şi finanţatorii externi.Biroul Comunicare al CNADNR-SA"În comunicat nu se vorbeşte însă despre percheziţiile făcute ACASĂ la Daniela Drăghia, Dana Galben şi Mariana Ioniţă!În loc de concluzie: Macaronela a dat astfel drumul unei diversiuni din cate-goria "un adevăr parţial nu reprezintă o minciună"!

avocatele diavoluluiDupă percheziţii, cele două avocate care stau permanent în birou cu Macaronela au intrat în degringoladă. Puse de Boa să se asigure că Drăghia nu încasea-ză singură şpăgile, avocatele diavolului s-au speriat de moarte. Ele nu numai că au început să distrugă documente dar şi-au şters şi conturile de pe facebook.Mai mult, în problemele delicate, discuţii-le dintre Macaronela şi avocate se poartă în şoaptă, în condiţiile în care televizorul din birou este dat la maxim şi din bucătă-rie urlă radioul.În loc de concluzie: Nu degeaba spune UMBrărescu pe coridoarele MTI: "Sunt unii din CNADNR pentru care milionul de euro nu mai înseamnă nimic!".

Coridorul percheziţiilorGurile rele susţin că, la baza tuturor per-cheziţiilor, se află o serie de înregistrări şi "şedinţe de filaj" făcute de către DNA în perioada licitaţiilor pentru construcţia Coridorului IV Paneuropean.Se pare că, siguri pe ei pentru că lucrau în grupuri infracţionale, angajaţii MTI şi CNADNR implicaţi în licitaţii nu se sfiau să vorbească la telefon despre aranja-mente şi chiar să se vadă din când în când pentru a negocia şpaga cu diverşi constructori sau consultanţi.Dramatic este că, din cauza contestaţiilor şi a diferitelor acuzaţii de corupţie, Co-misia Europeană nu a dat drumul la fi-nanţarea pentru Coridorul IV. Firmele au început deja lucrările pe tronsoane şi nu au primit încă nimic. Mai mult, oamenii au început să guiţe că Macaronela le-a

băgat pe gât şi o serie de antreprenori diverşi, la preţuri pre-stabilite la un nivel exorbitant. Şi, pentru că seria de acţiuni ale DNA nu s-ar fi putut face fără acordul Cotroceni-lor, tot mai multe voci din PD-L au înce-put să susţină că Boagiu este la un pas de demisie.În loc de concluzie: Mai precaut, Ghe-orghe "Am-fost-un-dobitoc" Dobre, se-cretarul general al MTI, şi-a făcut deja dosarul de pensionare!

o fată Rea... ileanu!Elena Răileanu nu este doar şefa sindi-catului "Elie Radu" din CNADNR ci şi co-pilul de casă al fostei şefe a Companiei Naţionale de Autostrăzi, Dorina "Chuba-ka" Tiron. La ordinul acesteia din urmă, Rea... ileanca a făcut, pe la mijlocul lunii septembrie, o vizită de mai multe zile la Agenţia de Control şi Încasare (ACI) Ca-lafat pentru a se solidariza cu gaşca de incompetenţi mafiotizaţi de acolo.Aşa cum publicam în ediţia trecută a revistei noastre, în luna iulie 2011, prin ACI Calafat au trecut ilegal 63 de utila-je, aparţinând firmei Reinhold Meister GmbH, reprezentată de un şmecheroi indian cu cetăţenie germană. Prejudiciul nu este cunoscut cu exactitate dar a fost estimat la 500.000 de euro. Gurile rele susţin că germano-indianul-şnapanul Singh Thomas Benedikt ar fi dat o mită de vreo 100.000 de euro, pentru a nu mai plăti AST-uri (autorizaţii speciale pentru transport) şi rovinieta pentru transportul utilajelor. Acestea din urmă au ajuns în final la varianta de ocolire Deva-Orăştie, construită de asocierea de firme Strabag AG–SC Strabag SRL–SC Straco Grup SRL. Unele pe trailere fără AST-uri, iar altele chiar pe roţi, săvârşind chiar infrac-ţiunea de circulaţie pe drumuri publice cu vehicule neînmatriculate.În urma cercetării disciplinare generate de "Operaţiunea Utilajele", li s-a desfăcut contractul de muncă celor cinci angajaţi ai companiei găsiţi vinovaţi: lui Hora-ţiu Dobre, şef Departament Comercial DRDP Craiova, lui Ion Murtaza, şef ACI Calafat, şi celor trei şefi de tură din sub-ordinea sa: Florian Toader, Ninel Stanciu, respectiv, Adrian Ciuperceanu.De asemenea, angajatelor Ileana Ciuca şi Nicoleta Roşu, de la ACI Calafat li s-a redus salariul de bază cu 10%, pe o pe-rioadă de două luni. În urma cercetării, alte cinci persoane, care nu au fost di-rect implicate, s-au ales cu avertismente scrise.În plus, printr-o rezoluţie a directorului

5Coloana a cincea


I

GenUL proGraMULUi: paMFLeTGenUL proGraMULUi: paMFLeTGenUL proGraMULUi: paMFLeT 5general al CNADNR Daniela Drăghia, documentele cercetării disciplinare au fost înaintate "organelor de cercetare pe-nală". De asemenea, şefa Companiei de Autostrăzi a cerut să se ia măsuri pentru a se recupera prejudiciul "de la persoa-nele responsabile"."În ceea ce priveşte constituirea unei co-misii de la Bucureşti, care să analizeze modalitatea în care dl. Stoica Ştefan şi-a îndeplinit mandatul şi a gestionat situa-ţia de la ACI Calafat, se va lua o deci-zie după finalizarea controalelor în curs, efectuate de către Serviciul Control In-tern.", se spune în documentul semnat de directorul general al CNADNR.Ştefan "Scoica" Stoica, fin al fostului mi-nistru Şmecheradu Berceanu, nu a mai dat pe la muncă după ce acest caz de corupţie a ieşit la lumină. Protectorul lui Scoica, Şmecheradu, i-a făcut o nouă vizită premierului Pitic Boc. "Domnule, ce facem că soldăţelul care a luptat pe baricade e tras pe dreapta?!", l-a întrebat berceanul pe piticot. "Am ve-nit la tine pentru că nu pot să mă înţeleg cu c**vele!", i-a spus spus Şmecheradu lui Boc, făcând clar referire la ministre-sa Anca Boagiu şi la Daniela Drăghia, şefa CNADNR. Din nou, piticotul i-a spus şmecheradului că nu poate lua nicio de-cizie până când nu primeşte de la minis-tresa Boa raportul ce va rezulta în urma controlului de forţă la care a fost supusă DRDP Craiova.Văzând ezitările lui Boc, Berceanu a acti-vat-o pe grăsuna Dorina "Chubaka" Tiron, care o are la mână pe Lenuţa Răileanu, şefa sindicatului "Elie Radu". "Nu e cazul să se trimită documentele la Parchet, că nu există prejudiciu!", a declarat Lenuţa în legătură cu rezultatele cercetării dis-ciplinare de la ACI Calafat. Mandatul ei a fost stabilit de "Bercea Mondialul" şi transmis de "Chubaka": "Fă tot ce e ne-cesar pentru a-l scoate basma curată pe Ştefan Stoica!". În acest sens, Răileanca a pornit prin a încerca să muşamalizeze cazul de corupţie "Operaţiunea Utilajele". Ea le-a oferit chiar asistenţă juridică din partea sindicatului celor daţi afară pentru abuz în serviciu şi corupţie. În loc de concluzie: Propunem înze-cirea cotizaţiei de membru de sindicat, pentru a putea angaja suficienţi avocaţi care să apere hoardele de corupţi din CNADNR.

Firma fostei secretareAsocierea S.E.CO.L.(Societa Edile Costruzioni e Lavori S.p.A.)- S E CO L ROMANIA S.R.L. a primit "CADO" din

partea Companiei Naţionale de Auto-străzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) contractul de execuţie lucrări pentru construcţia variantei de ocolire Craiova Sud. Obiectivul este finanţat de Comisia Europeană în proporţie de 69,25%, prin Fondul European de Dez-voltare Regională. Valoarea contractu-lui este de 35.908.966,77 lei, fără TVA, adică aproximativ 10,5 milioane euro. Nu foarte rău pentru un drum cu o lungime de numai 6,28 km.În loc de concluzie: Le dorim tuturor fir-melor din România ca secretarele lor din trecut, prezent sau viitor să devină minis-trese ale Transporturilor!

Crize de ismenar„Nu mai vreau contracte de deszăpezi-re. Am depus trei cereri prin care solicit rezilierea celor 14 contracte multianuale pentru întreţinerea drumurilor naţionale din 13 judeţe. Aştept răspunsul oficialilor Companiei Naţionale de Autostrăzi. Re-nunţ la contracte pentru că sunt facturi în-târziate şi de aproape doi ani”, a declarat presei Dorinel Umbrărescu, fost vânzător de ismene şi alte "accesorii" de lenjerie intimă, ajuns acum mare constructor de drumuri, dar şi un mare şantajist.Prea preocupată de colectarea şpăgi-lor de la licitaţii, actuala conducere a CNADNR nu s-a ocupat aproape deloc de caietele de sarcini pentru contractele multianuale de întreţinere. Norocel Gri-goroiu, fostul director general adjunct, a fost dat chiar afară din companie pentru că nu a reuşit să finalizeze aceste caie-te de sarcini. În condiţiile în care o serie de contracte de întreţinere se încheie în această toamnă şi caietele de sarcini pentru următoarele licitaţii sunt "varză", este clar ca bună ziua că CNADNR va fi şi în acest an surprinsă de venirea iernii. În loc de concluzie: Acesta este moti-vul pentru care Dorinel UMBrărescu, cel mai mare "înhăţător" de contracte de în-treţinere din "istoria patriei" a început să şantajeze conducerea CNADNR. Pentru a mai înhăţa nişte bani, din sumele fabu-loase pe care le-a facturat şi pentru care nu a prea prestat.

Pe la spateDeşi sunt parteneri pe mai multe combi-naţii, şefa CNADNR, Daniela "Macarone-la" Drăghia, şi Nelu "Iordachis Purcela-chis" Iordache, patronul Romstrade, nu împărtăşesc întotdeauna acelaşi punct de vedere.Din categoria divergenţelor face parte articolul pe care Purcelachis la coman-

dat în ziarul care pute, adică Púterea, din data de 21 septembrie 2011: "Banii de drumuri se duc pe maşini".În articol se citează dintr-o notă de fun-damentare a CNADNR prin care se pre-găteşte luarea în leasing operaţional a 256 de autoutilitare destinate activităţii de întreţinere: “Pentru a-şi îndeplini mi-siunea de administrator şi responsabil de întreţinerea drumurilor naţionale şi a autostrăzilor, CNADNR are în subordine un număr de şapte regionale (DRDP-uri), care prin punctele de lucru (SDN, distric-te şi baze) acoperă întreg teritoriul ţării. Subunităţile CNADNR desfăşoară acti-vităţi de întreţinere drumuri pe timp de iarnă şi vară. În cadrul acestei activităţi sunt implicaţi atât muncitori calificaţi, cât şi necalificaţi, care trebuie deplasaţi de la sediul districtului, respectiv secţiei de drumuri, la punctele de lucru unde se in-tervine. Pentru deplasarea personalului, a materialelor, cât şi a uneltelor folosite la activitatea de întreţinere se folosesc autospeciale care din punct de vedere constructiv pot efectua transport mixt, atât pentru persoane (până la 7 locuri) cât şi pentru materiale şi unelte (cu o ca-pacitate de până la 3,5 tone)”. În realitate, achiziţia reprezintă un efort al unui grup din CNADNR de a scăpa de uriaşele costuri generate de proastele contracte de întreţinere multianuală lua-te de firme private. Din experienţa anilor trecuţi, în baza unor contracte create pe şpagă, firmele care au luat întreţinerea multianuală au încasat mai mult pentru perioadele în care au stat cu utilajele de-cât atunci când au lucrat. În plus, când apărea brusc câte un drum înzăpezit, muncitorii de la firmele private responsa-bile cu deszăpezirea refuzau să iasă la muncă. "Să îl sunăm pe domnul Umbră-rescu să ne confirme să ieşim la muncă!", era un gen de răspuns pe care îl auzeau cei din CNADNR atunci când solicitau să se intervină rapid pentru a scoate un drum de sub zăpezi. Şi asta în condiţiile în care sumele de bani facturate pentru întreţinere de Spedition UMB şi celelalte firme care au câştigat multianualele sunt exorbitante.În loc de concluzie: Purcelachis, care are întreţinerea multianuală pe Autostra-da Soarelui şi care speră să înhaţe mai multe contracte la următoarele licitaţii, s-a speriat când a văzut că CNADNR se echipează pentru a face întreţinerea fără firme private. De aceea i-a administrat scurt un cuţitaş de plastic în spate Maca-ronelei Drăghia, prin intermediul ziarului puturos!


5Coloana a cincea

aberaţia lui Ţup-ŢupMircea "Ţup-Ţup" Epure, directorul ge-neral adjunct al CNADNR pentru Proiec-te cu Finanţare de la Bugetul de Stat, a scos-o din minţi pe şefa lui, Macaronela Drăghia.În plină criză a caietelor de sarcini pen-tru întreţinerea multianuală, Epurilă le-a trimis şefilor Direcţiilor Regionale de Dru-muri şi Poduri adrese să rezilieze con-tractele anuale de întreţinere pe care le au cu firme private. Asta în condiţiile în care oamenii lui Drăghia nu au fost capa-bili să pregătească documentaţia pentru licitaţii, pentru a avea ce să pună în loc!În loc de concluzie: În stilul caracteris-tic, Macaronela i-a "umplut frigiderul de carne" lui Epurilă!

Războaiele sexului la aRRDragostea lui Meluş Florian Coman, di-rectorul general al Autorităţii Rutiere Ro-mâne (ARR), pentru Daniela Dobrilă, una dintre subalternele sale, nu a rămas ne-observată. Cea care a observat cel mai bine sentimentele meluşului a fost chiar nevasta lui, sighişoreanca. Pe vremea în care Meluş era doar director general adjunct la ARR, în timpul ministeriatului lui Şmecheradu Berceanu, "nevăstuica" lui a venit la sediul central al Autorităţii pentru a o lua la bătaie pe Daniela. Cei care au participat la scenă îşi amintesc şi acum cu plăcere cum doamna "oaie" Coman îi căra "concurentei" ei lovituri cu poşeta. A fost un râs generalizat!De ani de zile "meluşa" îi face circ aca-să lui Meluş să îl facă să o concedieze pe "danieluşă". Până în această vară, scandalul "oiesc" nu a avut niciun rezul-tat. Brusc, Meluş a fost lovit de gelozie. O suspecta pe Dobrilă că îl înşeală! Unii spun chiar că ar fi urmărit-o pe femeie pentru a se convinge de acest lucru. În fine, la finalul lunii iunie 2011, Meluş, di-rectorul general al ARR a chemat-o la el pe Daniela, directorul Direcţiei Licenţe, Autorizări şi Atestări Profesionale, şi i-a cerut imperativ să îşi dea demisia. Dobri-lă a refuzat să se conformeze "ordinului" şi, începând cu 1 iulie, a intrat într-un "bi-nemeritat" concediu medical.Cam după o săptămână, furios că fosta lui "febleţe" nu îl ascultă, Meluş i-a trimis acasă un control de la Inspectoratul Teri-torial de Muncă (ITM), însoţit de angajaţi ai Serviciului Resurse Umane din ARR. Coman le-a cerut celor de la ITM să îl controleze şi pe medicul de familie care i-a dat Danielei Dobrilă concediu medical.

Mai mult, şeful ARR a cerut să se pună presiune pe medic pentru ca acesta să îi retragă concediul medical femeii sau mă-car să nu i-l mai prelungească.Cu toate acestea, Danieluţa a reuşit să stea în concediu medical până la 1 sep-tembrie, dată începând cu care şi-a luat detaşarea pe un alt post.Gurile rele susţin că, în ciuda opoziţiei "nevăstuicii", Meluş comunică în continu-are cu Daniela Dobrilă.Între timp însă, pradă geloziei lui Coman au căzut mai mulţi şefi ai ARR: Nicolae Tănase, fostul inspector şef al ARR, Oc-tavian Grigorie, fost şef Serviciu Control (la numai o lună de la numire!), Adrian Lazăr, fost director general adjunct. Venit de la ARR Prahova, acesta din urmă a in-trat în dizgraţia Meluşului după ce a fost la un ceai cu Daniela Dobrilă. În loc de concluzie: Autoritatea Rutieră Română face faţă cu greu excesului de hormoni şi geloziilor cuplului Coman!

arestare la aCI giurgiuNicolae Vârbănescu, angajat al ACI Giur-giu, a căzut, pe 20 septembrie 2011, în ghearele procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu. El a fost reţi-nut pentru 24 de ore împreună cu o altă colegă de-a lui, în urma unui flagrant or-ganizat de procurori. Se pare că Vârbă-nescu i-ar fi cerut 500 de euro unui şofer turc, fără toate actele în regulă, pentru a-l lăsa să iasă din ţară neamendat. Acesta din urmă ducea un camion nou cumpă-rat din Germania spre o destinaţie din Afganistan şi, pentru că nu a vrut să dea mită, s-a adresat poliţiştilor de la Direc-ţia Generală Anticorupţie (DGA). Iniţial, alături de Vârbănescu a fost reţinută şi o altă angajată a ACI Giurgiu, care a fost lăsată să plece după ce nu s-a găsit nici un ban la ea în timpul percheziţiei făcute de procurori.Surse din CNADNR susţin că, anul tre-cut, Vârbănescu s-a luat la bătaie cu un bulgar care nu a vrut să plătească rovi-nieta. Prins în flagrant, cu plicul cu bani la el, Niculăiţă "Minciună" a încercat să îi trom-bonească pe procurori cum că banii ar fi fost împrumutaţi de la nişte rude. Banc-notele erau însă marcate şi nu a ţinut fi-gura.Procurorii l-au prezentat pe Vârbănescu, a doua zi, magistraţilor Tribunalului Giur-giu, care i-au dat mandat de arestare pentru 29 de zile.

În loc de concluzie: Încasările de bani negri de la ACI Giurgiu s-au diminuat ra-pid din cauza sperieturii datorate arestă-rii lui Vârbănescu. Spre supărarea unor "naşi şi naşe" de la Bucureşti, care au strâns mai puţini bani!

ordine de dezordineUnii spun că ar fi finul ministresei Boa. Alţii susţin că ar fi nepotul ei. Ce este cert este că Florian "Copilul Minune" Marius Manea este cel care a dus-o pe minis-tresa Ancuţa cu căruciorul în perioada în care femeia avea rotula "rotită".Şi ca să îl recompenseze pentru nenu-măratele momente în care "cântătorul de manele" o lua în braţe pentru a o muta de colo-colo, Boa l-a recompensat cu un post bine plătit din bani publici. Sub deviza "Omul e SUS PUS greşelii!", mi-nistresa l-a făcut pe Manelist director general la societatea comercială "Grup Exploatare şi Întreţinere Palat CFR" SA, adică şef peste cei care se ocupă de ad-ministrarea clădirii în care îşi are sediul Ministerul Transporturilor şi Infrastructu-rii, precum şi un mare număr de instituţii din subordine.După ce a pus-o de o mică afacere de "para-ndărăt" şi a umplut ministerul şi parcarea clădirii de "floricele pe câmpii", Copilul Minune a mai avut o iniţiativă "lă-udabilă". El i-a pus pe toţi şoferii de la MTI şi de la instituţiile de subordine să semneze că au luat la cunoştinţă o serie de noi reguli. Printre altele, şoferii s-au angajat astfel să nu mai spargă seminţe în parcările din jurul MTI, să nu mai mă-nânce sandviciuri în portbagajul maşini-lor şi să nu mai stea în grupuri mai mari de două persoane pe lângă clădire. În loc de concluzie: Nu e o glumă! Chiar asta scria pe hârtia pe care Manea nu a vrut însă să le-o dea şoferilor, de teamă că va fi publicată în presă.

la CeSTRIn adunareaNu numai Liviu "Conservache" Costache a fost surghiunit la CESTRIN, Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică al CNADNR, după ce a fost dat jos de la şefia companiei.Şi Gheorghe Anghel, fostul director admi-nistrativ al CNADNR şi lingător de clanţe al lui Conservache a fost exilat împreu-nă cu soţia la acelaşi CESTRIN. Gurile rele spun că, imediat după ce Angheluş a fost "exmatriculat" din Compania Naţio-nală de Autostrăzi, el a mers în audienţă la ministresa Boa să se plângă de viaţa

5Coloana a cincea


I

GenUL proGraMULUi: paMFLeTGenUL proGraMULUi: paMFLeTGenUL proGraMULUi: paMFLeT 5grea şi creditele la bancă pe care le are şi să îl dea în gât pe fostul lui protector, Conservache. Boa l-a şutuit scurt, spu-nându-i că nu se bagă în problemele de acest fel de la CNADNR. Campion al achiziţiilor directe de pro-duse şi servicii cu valoarea de până în 15.000 de euro, Ghiţă Anghel a pus ceva bănişori de o parte. Ei bine, tocmai aceşti "marafeţi" i-au căutat la pont şi hoţii care i-au spart în ultimul an casa din Chitila de două ori.În loc de concluzie: Familia Anghel a ratat şansa să doarmă la CESTRIN cot la cot cu Conservache. "Supărat pe sat", acesta din urmă nu şi-a făcut lichidarea de la CNADNR, dar nu s-a prezentat nici la CESTRIN!

Filipeştii de "tăiat pădure"În atenţia lui Al Gore: mediul nu mai poa-te fi ţinut sub control şi încălzirea globală este iminentă după ce Andrei Filipescu, şeful Direcţiei Juridice din CNADNR a în-ceput să taie la greu documente.În loc de concluzie: Filipescu a început atacul asupra documentelor dubioase pe care le-a semnat, şi automat asupra me-diului!:), după ce a aflat de percheziţiile DNA acasă la mai multe persoane din CNADNR şi MTI!

"Jmecheră" cu Ford de BragadiruŞefa CNADNR Macaronela Drăghia a renunţat la Opelul Astra cu numărul de înmatriculare B60MBB, care a fost su-prins de fotoreporterii TIR Magazin în faţa vilei ei ţinută la secret, din Cornetu. Pentru că fotografiile de la noi au apărut în toată presa, Macaronela şi-a tras un Ford Mondeo nou, primit de la firma de consultanţă Louis Berger. În loc de concluzie: Maşina este con-dusă de acelaşi şofer insipid, angajat al firmei din Bragadiru, patronată de concu-binul "manivelar" al şefei CNADNR.

Prostănacul luniiGluma proastă a devenit realitate: gră-suna Tinca Damian, fosta primăriţă de la Fălciu, a preluat conducerea Agenţiei ARR Vaslui. Ea a fost propulsată în func-ţie pe criterii politice şi nu are nicio legă-tură cu transporturile. Colegii ei susţin că femeia este semianalfabetă.În 1989, Tinca Damian era absolventă a şcolii profesionale, adică terminase doar 10 clase. Despre grăsună nu se ştie exact când a obţinut diploma de bacala-ureat. În timp ce "ierea" primar la Fălciu, durdulia a făcut "în pas alergător" o dubi-oasă facultate de drept, la o universitate privată.

Dincolo de ascensiunea fulminantă, este interesant cum a intrat Tinca Damian în sistem. Din cauza “crizei” de la înce-putul anului, toate posturile de la ARR sunt blocate. Chiar directorul general al ARR, Meluş Florian Coman, se plângea de imposibilitatea de a face angajări şi de numărul prea mic al inspectorilor de trafic. Cu toate acestea, în luna iulie a acestui an, Tinca Damian a fost anga-jată pe post de inspector la ARR Vaslui. Întrebat concret despre această situaţie, directorul general ARR a recunoscut că Tinca Damian a fost angajată mai mult sau mai puţin legal la ARR Vaslui. „Este o persoană competentă, e jurist, a fost angajată pe post de inspector de trafic, eu cred că am făcut o alegere bună!”, a explicat meluşul. Acesta a mai adăugat faptul că oricare alte angajări s-au făcut doar prin detaşări ale unor oameni care oricum lucrau în structurile Ministerului Transporturilor, la ARR sau la CNADNR, iar acesta este cel de-al doilea caz de angajare din afară în ultimul an de zile. Probabil cel de-al doilea angajat este cel poreclit "Anofelul", nepotul lui Dorin Flo-rea, primarul din Târgu Mureş, şeful pe linie de partid al lui Meluş. După numai două luni de ARR, semia-nalfabeta Tinca Damian a "învăţat rapid meseria" şi a ajuns şeful secţiei ARR Vaslui.Gurile rele spun că, după ce s-a cocoţat pe scaunul de şef al Agenţiei ARR Vaslui, grăsuna s-a grăbit să îşi cumpere o lu-xoasă maşină de teren, pe care şi-a pus o plăcuţă de înmatriculare de tipul VS…ARR. Să se dea guţanul din trafic la o parte când trece semianalfabeta! În loc de concluzie: Pentru felul în care a reuşit să îşi ascundă analfabetismul şi pentru numărul de "gherţoi" pe care şi l-a pus pe maşină, îi conferim Tincăi Dami-an premiul "Prostănacul lunii octombrie 2011"!

altă prostănacăBaicu Daniela Alina (Cioanca, înainte de căsătorie) este controlor de trafic la Secţia Dumuri Naţionale (SDN) Ploieşti. Din această postură, ea aplică sancţiuni şi de 30.000 de lei RON. Deşi este ile-gal, femeia a fost angajată fără diplomă de bacalaureat. Ea a terminat, la "îm-pinsa-trasă" o "prestigioasă" unitate de învăţământ din judeţul Prahova: Grupul Şcolar Agricol Bărcăneşti, specializarea "tehnician în activităţi economice". Şi, de ceva ani, Cioanca se chinuie să îşi ia bacalaureatul. În sesiunea din vară ea a căzut datorită faptului că a obţinut

la matematică nota 1,9. O notă excelen-tă, dacă o comparăm cu rezultatele Ali-nuţei din toamnă. După ce "s-a pregătit intens" la matematică, femeia a obţinut o altă "cioacă"! Aşadar, în toamnă nota "matematiciencei" de la SDN Prahova a fost 1,15.În loc de concluzie: O parte din grupul prostănacilor care nu sunt capabili să ia bacalaureatul se sinucide, cealaltă parte se angajează la CNADNR!

dezastrul "Macaronelei"Daniela Macaronela Drăghia, directorul general al CNADNR, este făcută praf de un raport intern al companiei, pentru perioada în care a ocupat poziţia de di-rector pentru fondurile ISPA în Compania Naţională de Autostrăzi.Documentul este semnat de către Alin Câmpeanu, adjunctul Macaronelei la conducerea Agenţiei ISPA, şi este datat 31 iulie 2006."Erori apărute la verificarea facturilor şi a certificatelor intermediare de plată" este titlul documentului pe care îl vom publica în facsimil pe site-ul nostru www.tirmaga-zin.ro, în secţiunea Membri.Potrivit documentului, sub conducerea Macaronelei, în materie de facturi şi plăţi era un adevărat dezastru:"În urma centralizării neregulilor cele mai frecvente ale Consultanţilor/Contractori-lor detectate în urma verificării facturilor şi certificatelor intermediare de plată, vă transmitem în continuare erorile identifi-cate de fiecare serviciu implicat în proce-sul de verificare/certificare a plăţilor:1.Serviciul Documentaţii Tehnice pentru Programe Comunitare a identificat urmă-toarele erori:-Sume înaintate spre a fi plătite fără să prezinte documentele justificative ane-xate la IPC (Certificat Interimar de Plată - n.r.);-Diferenţe înregistrate între sumele scri-se în certificatele de plată şi suma din documentele justificative;-Diferenţa de valoare provenită din scri-erea cu un anumit număr de zecimale (neclarificarea de la început a numărului de zecimale);-Data unei facturi scrisă în IPC diferită de data din factura justificativă ataşată;-Facturi ataşate la IPC care nu se regă-sesc în IPC respectiv;-Înaintarea la plată a documentelor ne-semnate, neştampilate sau nedatate;-Pontarea unor persoane chiar dacă per-soana respectivă nu a desfăşurat activi-tate în perioada respectivă;-Prezentarea în copie a unor facturi justi-


5Coloana a cincea

ficative în loc de facturi originale;2.Serviciul Implementare Contracte PHA-RE a identificat următoarele erori:-Introducerea unor cantităţi de materiale în certificatele intermediare de plată care nu au suport legal (documente justifica-tive);-Erori în transformările sumelor certifica-te de plată Euro-Ron;-Certificate de plată a unor cantităţi de materiale noi înainte de a fi aprobate Or-dinele de Variaţie;-Incompabilitate între datele furnizate în luna anterioară faţă de luna în curs;3.Serviciul Implementare Contracte ISPA DN a identificat următoarele erori:-Introducerea unor cantităţi de materiale în certificatele intermediare de plată care nu au suport legal (documente justifica-tive);-Certificate de plată a unor cantităţi de materiale noi înainte de a fi aprobate Or-dinele de Variaţie;-Incompatibilitate între datele furnizate în luna anterioară faţă de luna în curs;4. Serviciul Implementare Contracte ISPA Autostrăzi a identificat următoarele erori:

A.Plăţi execuţie lucrări-liste de cantităţi şi alte documente su-port nesemnate sau semnate de persoa-ne neautorizate în acest sens;-erori aritmetice şi neconcordanţe între centralizatoare şi documentele suport;-emiterea către Constructor a facturii fis-cale înainte ca Certificatul Intermediar de Plată să fie aprobat de către beneficiar;-transmiterea Certificatului Intermediar de Plată incomplet, fără documentele suport necesare justificării cheltuielilor certificate pentru fiecare articol din con-tractul de execuţie lucrări;-plata datorată Inspecţiei de Stat în Con-strucţii plătită către Constructor;B.Plăţi servicii de consultanţă-pentru Certificatele Intermediare de Plată pentru Consultant, solicitarea plăţii pentru personal neaprobat printr-un Or-din de Variaţie;-"Monthly Time Sheets" nesemnate;-Neconcordanţe între centralizatoare (Interim Summary) şi pontaje personale lunare (Monthly Time Sheets);-Facturi emise în altă limbă decât cea agreată în contract;-Cheltuieli pentru onorariile experţilor so-licitate la plată din linia bugetară pentru cheltuieli neprevăzute (Incidental Expen-diture);-Solicitarea decontării unor sume care conţin TVA.5.Ofiţerul de nereguli a identificat urmă-

toarele erori:-prezentarea unor facturi atipice- fără serie, număr, data emiterii, date despre emitent şi beneficiar, preţ unitar, etc.-folosirea unor formule de calcul pentru indemnizaţia experţilor care nu iau în cal-cul prevederile DIS şi recomandările Cur-ţii de Conturi a României, conform căreia plata se face după următoarea formulă:

nr. de zile efectiv lucrate x rata/zi__________________________

22

unde la nr. de zile efectiv lucrate NU se includ sărbătorile legale din luna respec-tivă.-aprobarea unor sume datorate de drept contractorului provenite din claim-uri dar în absenţa unui addendum la contract;-aprobarea unor sume ca eligibile pen-tru o perioadă contractuală neacoperită contractual.Cheltuielile intervenite între data contractului şi până la data semnării noului contract sunt neeligibile;-introducerea ca şi cheltuieli eligibile a unor cheltuieli neeligibile (claim-uri).".În loc de concluzie: Cu atâtea erori în tolbă, era normal ca Macaronela să fie pro-movată director general la CNADNR! :)

Conflict de intereseDaniela "Macaronela" Drăghia a lucrat în mai multe perioade în CNADNR. Până în anul 1996, ea a fost angajata Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Bucureşti. Din 1996, a lucrat la sediul central al Companiei Naţionale de Auto-străzi. Culmea ironiei, Macaronela a fost dată afară din CNADNR, de pe poziţia de şef al Serviciului PHARE, chiar de cea care o secondează acum "de facto" la conducerea companiei, penala Silvia "Big Mamma" Ciobanovschi.În anul 2005, Drăghia s-a întors în CNADNR, pe vremea ministeriatului lui Gheorghe "Am-fost-un-dobitoc" Dobre, impusă, se pare, de Anca Boagiu.Din decizia fostului director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi, Mi-hai "Eprubetă" Grecu, Macaronela a fost silită din nou să plece pentru că, la schimbarea organigramei de către Con-siliul de Administraţie, i s-a "restructurat" postul.Noi am intrat în posesia unui document, datat 5 octombrie 2005, care dezvăluie cam cu ce se ocupa, în acea perioadă, Drăghia, într-una dintre "pauzele" luate de la CNADNR.Documentul reprezintă minuta întâlnirii dintre reprezentanţii Unităţii de Manage-

ment a Proiectelor ISPA din CNADNR, constructorii proiectelor de reabilitare a DN6, Drobeta Turnu Severin-Lugoj, şi consultantul acestor lucrări. La această întâlnire, Daniela Drăghia a participat în calitate de consultant tehnic (Tehnical Consultant) al asocierii de fir-me care au asigurat consultanţa: DIWI Consult International GmbH-Ramboll Danmark A/S- iC Consulenten Zilviltech-niker GesmbH (JVDRI).Constructorii care au avut lucrări pe DN6 sunt Pantechniki SA, pe lotul 4, asocie-rea Efklidis SA-Aegek SA, pentru lotul 5, şi asocierea Consorzio Garboli Conicos SpA-Tirrena Scavi SpA, pentru loturile 2 şi 3. În loc de concluzie: Tirrena Scavi este una dintre firmele "de casă" ale şefei CNADNR. Astfel că nu e întâmplător fap-tul că această firmă italienească a primit "CADO" de la Macaronela două tronsoa-ne din Coridorul IV Paneuropean.

Poşta redacţieiUnul dintre prietenii noştri ne-a trimis un mesaj extrem de interesant din care vă redăm un consistent pasaj:"Cu un an înainte de înfricoşătoarea cri-ză, băieţii cu instinct de supravieţuire au plecat de la ei de acasă, din Spania şi Italia, şi s-au instalat pe holurile compa-niei române de autostrăzi. De aici nimeni nu i-a dat afară. pentru că ei nu au de-ranjat cu nimic, au mai cerut, din când în când, câte un ban, dar şi pe acela l-au împărţit cu toţi cei care s-au perindat pe la conducere.V-aţi dat seama, este vorba despre două clanuri, BASTARDI (alias Astaldi) şi DI-STRUCCION (mai altfel spus, FCC Con-struccion), care au preferat să meargă mână în mână pentru ca nimeni să nu se supere şi dările le plăteau tot la comun, să trăiască bine "cel ce le-a luminat ca-lea".Şi astfel, băieţii noşti au pornit la drum pe mai multe contracte. Nu mai este loc şi de pasaj, aici situaţia este ca şi închisă, să treacă doi ani (garanţia) şi primăria să aibă bani de întreţinere şi reparaţii.Să începem cu ocolitoarea de la Con-stanţa, că poate reuşim să salvăm nişte bani de la dispariţie, pentru că pe auto-strada Timişoara-Arad starea de comă se apropie de final şi neconformităţile se vor „rezolva” în perioada de garanţie, aşa cum ne-am obişnuit.Din 2008 şi până acum au făcut ce mulţi au văzut dacă aveau dioptrii mari, însă pentru facturi nu mai ai nevoie de oche-

5Coloana a cincea


I

GenUL proGraMULUi: paMFLeTGenUL proGraMULUi: paMFLeTGenUL proGraMULUi: paMFLeT 5lari ci de calmante, că te ia cu leşin.De exemplu, BASTARDI şi DISTRUC-CION au apelat la marii vrăjitori de claim-uri de la Techno Engineering (pentru ne-cunoscători este vorba de revendicări ce nu li se cuvin dar într-un final li se dau), care au transformat dorinţa ministrului într-o notă de plată de 2,2 milioane euro, bani de la buget.Numele personajelor nu sunt doar rezul-tatul unor jocuri de cuvinte, arată felul lor de a fi „nelegitim” şi „devastator”.Dar asta nu e tot. Mai au câteva vise şi lucrări de autostradă. Veţi vedea că am dreptate: zarurile au fost aruncate şi tron-sonul de pe centura Constanţei spanio-lizat.După 3 ani de execuţie, timp în care toa-tă lumea i-a slujit cu credinţă şi contra cost, ce-i drept, a ieşit la iveală o frântură de autostradă, care a apărut după câteva nopţi nedormite. Dar toate acestea nu ar fi fost posibile dacă "înţelepţii" din CTE-ul companiei (pe care, apropo, îi aşteaptă pensionarea pe acasă şi ei fac pe groza-vii în comisii) nu ar fi acceptatsoluţiile tehnice deja aplicate de băieţi (da, aţi înţeles bine, altele decât cele ini-ţiale şi fără a avea aprobarea beneficia-rului în prealabil), aşa cum s-a întâmplat cu compactarea terasamentului, şi au mai încasat nişte milioane.Risipa nu s-a oprit aici. Prin ordin de variaţie, BASTARDI şi DISTRUCCION urmăresc să deconteze serviciile de de-minare la preţul de 1,37 lei/mp (stabilit de constructori ulterior prestării activită-ţilor), în condiţiile în care acestea au fost efectuate de firma subcontractoare Piro-tehnic din Vaslui la preţul de 0,37 lei/mp, ceea ce îi va aduce un câştig mai mare cu aproximativ 5 milioane lei faţă de cel estimat iniţial.Dar ce spuneţi de planuri în valoare de peste 10 milioane euro pentru întârzieri-le de 400 de zile, înregistrate din cauza mobilizării exemplare a "competenţilor" din CNADNR (termenul contractual fiind 21.11.2011)?!Şi asta nu ar fi tot, căci răuvoitorii cleve-tesc că Daniela Drăghia nu ar fi străină de interesele BASTARDI, fiind angajată până nu de mult în cadrul firmei italiene, unde de altfel a fost sau este angajat şi fratele ei, Ion Drăghia.Răuvoitorii clevesc că Daniela Draghia nu numai că tolerează dezinteresul con-structorilor italieni şi spanioli, dar mai şi face presiuni asupra dirigintelui de şanti-

er de pe centura ocolitoare, Hill Internaţi-onal, pentru ca acesta să accepte la pla-tă, din bani europeni, lucrări de o calitate şi fiabilitate îndoielnice.Mărul discordiei porneşte de la faptul că BASTARDI şi DISTRUCCION au utilizat la construcţia centurii Constanţei piatră spartă, ce nu prea are treabă cu auto-strada, cumpărată de la Comprest Util din Constanţa (patronată de Grigore Co-mănescu), astfel încât consultanţii anglo-saxoni de la Hill, mai cu capul pe umeri, au propus companiei naţionale schimba-rea furnizorului de materiale.Ca atare, Daniela Drăghia i-a demis pe impertinenţii care NU au acceptat fură-ciunea cu piatră spartă de proastă cali-tate. Dar nici italienii, nici spaniolii nu-i aveau la inimă pe cei ce au fost daţi afară de la Hill, fiindcă schimbarea furnizoru-lui de materiale ar fi impus refacerea şi aşa a puţinelor lucrări de terasamente, pe cheltuiala lor, a constructorilor, implicit întârzieri suplimentare care nu dau bine pe sticlă.Partea proastă, din ce spun gurile rele, e că piatra spartă este calcaroasă, deci permeabilă (gen cretă) şi are rezistenţă scăzută la presiune, astfel că, în circa doi ani, adică imediat după expirarea terme-nului de garanţie al centurii, şi în condiţii de trafic greu pe relaţia cu Portul Con-stanţa, cică s-ar produce deformări ale terasamentelor şi ale stratului asfaltic, ce vor impune intervenţii de remediere din banii contribuabilului român.Propun ca, în cazul în care autorităţile nu au timp să ia măsuri din cauze obiective, să mergem la lăutari, la paranghelii şi să ne destrăbălăm, că drumurile noastre tot aşa ni se vor părea."În loc de concluzie: Ştie cineva dacă este adevărată afirmaţia prietenului nos-tru despre faptul că Macaronela sau fra-tele ei au lucrat pentru Astaldi?

escrocherii austrieceAtunci când firma austriacă de construcţii Strabag a luat contractele de reabilitare a celor două loturi care formează împreu-nă DN19, Oradea-Satu Mare, nimeni nu ar fi crezut ce ţeapă va lua CNADNR. Va-loarea contractului a fost de 331 milioane lei, fără TVA, pentru reabilitarea a apro-ximativ 122 de kilometri. La aceşti bani, toată lumea aştepta de la Strabag cali-tate. Surpriza tuturor a fost uriaşă când au descoperit că drumul european, care potrivit normativelor ar trebui să fie lat de 10 metri, a fost făcut de firma austrică la o lăţime de doar 9 metri. Aşadar, s-a furat la lăţime!

Mai mult, parapeţii laterali sunt montaţi direct pe pământ, pentru că drumul nu este suficient de lat pentru a permite fixa-rea lor în structura de rezistenţă a lui. În plus, parapeţii sunt puşi atât de aproape de carosabil, de banda întâi, încât şoferii au mereu emoţii că îi vor lovi.Gurile rele susţin că nici consultantul IPTANA şi nici oamenii lui Petre Dumitru de la Calitate din CNADNR nu au acceptat să semneze recepţia, dar că se fac presiuni uriaşe prin intermediul Macaronelei Drăghia să se accepte lucrarea execrabilă făcută.Surse din interiorul firmei de construcţii susţin că în interiorul companiei Strabag se discută despre începerea unei cer-cetări disciplinare în cazul lui Francisc Bereczki, directorul de proiecte care s-a ocupat de acest sector de drum. Despre acest individ se vorbeşte că, aflat la a patra sau a cincea căsnicie, a reuşit să adune o avere impresionantă ca angajat al Strabag în România. În loc de concluzie: De perioada con-strucţiei DN19 se pare că se leagă şi ridi-carea unei impresionante vile, proprieta-te a lui Bereczki.

Macaronarii MacaroneleiFaptul că macaronarii de la firma de con-strucţii Astaldi îşi bat joc de drumurile noastre pe sume uriaşe de bani nu mai miră pe nimeni. Felul în care "Clanul si-cilienilor" nu şi-a făcut treaba pe DN79, Arad-Oradea, a scos-o din minţi şi pe ministresa Boa, care a făcut o vizită "de lucru" pe acest drum, la începutul lunii aprilie. Lucrările au început în anul 2009 şi ar fi trebuit să fie finalizate în acest an. Boagioaica i-a ameninţat pe italieni, după care a intrat în hibernare, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Probabil că între timp şi-a luat tainul prin grija Macaronelei!Reprezentanţii firmei de consultanţă WSP International Sweden AB, care su-pervizează lucrările pe DN79, erau pe punctul de a face stop cardic atunci când şi-au dat seama de una dintre cele mai recente golăneli ale macaronarilor. "Cot-codacii" de la Astaldi au pus, pe o porţiu-ne de vreo 12 kilometri, peste vechiul as-falt, un strat de piatră, fără să pună bitum de legătură. Cum era de aşteptat, după vreo două săptămâni, drumul s-a vălurit. Şi în acest caz se fac presiuni de la cen-tru pentru a se trece cu vederea peste calitatea execrabilă a lucrării.În loc de concluzie: Dacă este adevărat ce se spune, că Astaldi are legături mai mult decât strânse cu una dintre mafiile italiene, explicaţia pentru care se fac pre-


5Coloana a cincea

siuni pentru acceptarea lucrărilor de ca-cao trebuie căutată în conturile elveţiene al cuplului Boa-Macaronela!

Începuturile "Sfârşitorului"Există multe poveşti macabre pe piaţă despre modul dubios în care Nelu "Iorda-chis Purcelachis" a reuşit să se capitali-zaze, la începutul anilor '90, împreună cu vărul său Ion Tache, actualul primar din Adunaţii Copăceni.La CNADNR, omul care "l-a susţinut dezinteresat", prin anii 2000, se numeş-te Radu Munteanu, pe atunci director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Bucureşti. Soţ al celebrei Eca-terinca Naşa CNADNR, Răducu "nu a precupeţit niciun efort" pentru a-i umple buzunăraşele lui Purcelachis. În loc de concluzie: La lucrările de pe DN1A, Muntenică l-a plătit pe Purcelică deşi lucrările nu erau nici terminate, nici recepţionate! Înainte! Tot înainte!

Suferinţele CârciumaruluiNiculae Cismaru-"Cârciumaru", şeful DRDP Bucureşti, a mai luat un cap în gură de la ministresa Anca Boagiu. După ce, la finalul lunii august 2011, preşedin-tele Băse l-a felicitat aiurea pe Cârciu-mar. "Aţi făcut treabă bună cu Transfă-gărăşanul. Bravo! Aţi dormit acolo, am înţeles", i-a spus şeful statului lui "Niculă-iţă Minciună".E neclar cine l-a dezinformat de aceas-tă dată pe Băse. Cert este că Cismaru a fost pe Transfăgărăşan în control şi că a dormit acolo. A dormit acolo la o caba-nă, după ce s-a făcut mangă! Drumul în sine nu l-a preocupat prea mult. Adevărul este că Transfăgărăşanul este varză. E un drum care îţi rupe maşina. La rândul ei, la finalul lunii septembrie, Anca Boagiu a cerut Companiei Naţiona-le de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale să "ia măsuri de sancţionare a firmei Arge-com, cea care are responsabilitatea rea-bilitării DN 7C, Transfăgărăşan, în cadrul contractului de întreţinere multianuală încheiat cu DRDP Bucureşti".Cu foarte multe lucrări neplătite în jude-ţul Argeş, Argecom a ajuns în situaţia în care a scontat toate facturile la bănci, în speranţa că va reuşi să evite falimentul.Surse din compania de drumuri susţin că patronul Argecom, Gheorghe Axinte, nu se mai prea ocupă de firmă de când, acum doi ani, i-a murit un copil.În loc de concluzie: Boa se dă mare că îl execută pe un amărât, pe care în ultimii ani CNADNR nu l-a prea plătit!

Macaronela, banii înapoi!Potrivit informaţiilor apărute în presă, "Compania Naţională de Autostrăzi a pierdut procesul cu firma Tehnologica Radion pentru construirea unui tronson din autostrada Timişoara-Lugoj. Tehno-logica Radion a cerut în instanţă reeva-luarea licitaţiei organizate de Compania Naţională de Autostrăzi pentru lotul 2 al autostrăzii Timişoara-Lugoj, în lungime de aproximativ 25 km. Curtea de Apel Bucureşti a decis anularea procedurii de atribuire către asocierea condusă de Tirrena Scavi SPA şi a cerut reevaluarea ofertelor pentru tronsonul de autostradă.Italienii de la Tirrena Scavi şi Cossi, firme asociate care au câştigat două din cele nouă tronsoane de autostradă de pe Co-ridorul IV Paneuropean, puse la bătaie de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), au rămas numai cu un contract. După aproape şase luni de la anunţarea câştigătorului licitaţiei pentru lotul 2 al autostrăzii Timi-şoara-Lugoj, în lungime de aproximativ 25 km, respectiv asocierea condusă de Tirrena Scavi SPA, Curtea de Apel Bu-cureşti a decis admiterea contestaţiei depuse de Tehnologica Radion şi anu-lează raportul procedurii de atribuire nr. 26/1937/08.04.2011. De asemenea, instanţa a cerut Companiei de Auto-străzi să clarifice oferta asocierii Tirrena Scavi SPA–Societa Italiana per Condotte d’Acqua SPA–Cossi Costruzioni SPA, în valoare de aproximativ 445 milioane de lei, pentru construcţia lotului 2 al auto-străzii Timişoara-Lugoj".În loc de concluzie: Întrebarea este cum le vor da Boa şi Macaronela şpăgile înapoi italienilor de la Tirrena Scavi?! În geantă sau prin transfer bancar?

"dudu" Besciu„În baza Notei de Constatare (...) întocmi-tă de către Direcţia de Specialitate din ca-drul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în care se regăsesc următoarele elemente: domnul Besciu Dan este titular al dosarului fond Reţea nr. R85777 (cotă CNSAS). Domnia sa a fost recrutat, la data de 20.06.1988, de către Securitatea Municipiului Bucureşti pentru acoperirea informativă a Hotelului Ambasador din Bucureşti. A semnat un angajament, atribuindu-se numele con-spirativ Dudu", se arată într-un document al CNSAS.Potrivit documentului, „Dudu" ar fi oferit mai multe informaţii Securităţii în legătu-ră cu o serie de clienţi străini ai hotelului

şi cu activitatea acestora în România. „Semnalez organelor securităţii statului că, în ziua de 05.06.1988, când eram de serviciu, s-a prezentat la recepţia Hote-lului Ambasador doi cetăţeni străini (...) şi au fost cazaţi în camera 515. Cei doi străini au avut asupra lor două valize de mărime normală, două genţi de umăr, nu am observat să aibă aparatură de foto-grafiat sau altă aparatură. I-am dus în cameră, unde cei doi au încercat să vor-bească cu Italia, însă nu au reuşit, după care au solicitat un fir telefonic pentru a vorbi în Bucureşti, nu cunosc cu cine au vorbit, deoarece am ieşit din cameră", se arată într-o informare dată Securităţii de Besciu, sub semnătura „Dudu".În loc de concluzie: Dudule, asociatul tău din Euroconstruct Trading '98, Sorin Vulpescu, "a dat cu ciocul" pe la Secu-ritate?

licitaţie cu dedicaţieConcesionarul autostrăzilor Bucureşti–Piteşti (A 1) şi Bucureşti–Constanţa (A 2) şi a Centurii de Sud a Municipiului Bu-cureşti va fi selectat până în iulie 2012, a declarat, la finalul lunii septembrie, mi-nistrul Transporturilor, Anca Boagiu, cu ocazia unei conferinţe dedicate găsirii unor soluţii pentru ieşirea din criză, orga-nizată de Partidul Popular European. “Vom avea o companie care va admi-nistra aceste tronsoane de autostradă, pe care se va circula cu taxă. Cred că până în iulie 2012 vom avea un conce-sionar”, a spus ministrul Transporturilor. Compania care va administra aceste tronsoane va putea pune o taxă pentru circulaţia pe sectoarele respective, dar numai după ce acestea vor fi finalizate.În loc de concluzie: Cine, Nelu "Iorda-chis Purcelachis" Iordache, credeţi că va câştiga licitaţia?

le mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit şi în această lună din plin cu informaţii. Îi rugăm pe cei ale căror informaţii nu au fost încă publicate să nu fie dezamăgiţi. avem pamflete şi luna viitoare!

[email protected]

5Coloana a cincea


Sfetnic de nădejde, la PD-L sector 2, al şarpelui Boa Giu, ministresa MTI,E Dan Dumitru, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Ilfov, ochelarist cât va trăi!

Arădeanul Eusebiu Pistru, iată, vine din nou,Secretar de stat ţinut de Boa afară din birou.

Din gaşca de "cuţitari" ai lui Videanu e şmecheraşul Radian Tufă,De aceea ultimii miniştri de la Transporturi i-au cam dat-o în cor în "mufă".

Corespunde standardelor de sub-calitate impuse femeilor de talibanca ajunsă ministresă,Tot mai grăsună şi mai prost îmbrăcată, Gaura Lafencu, consilierul Ancuţei pentru gafele de presă!

leT THe PaRTY BegIn !

luMea FIlMuluI MTI

3 3T I R M A G A Z I N | S E P T E M B R I E 2 0 1 1 | w w w . t i r m a g a z i n . r o



În plină criză financiară, Boa şi ai ei au dat în mintea mielului:Au luat şpăgi de la cei care au umplut de flori Palatul "Chefereului"!

În loc să stai în dispeceratul CNADNR, tu te plimbi pe-afară,Cu nesimţire şi cu degetele-n nas, faci o mică "curăţenie generală".

Prietenul familiei Naşei CNADNR, Ecaterinca Munteanu,Silviu Popescu de la Consitrans îşi sună la telefon tot neamul.

Anchetat de DNA pentru şpagă, Mircea Toader, deputat de Giurgiu, pedelel,Aduce un grup de golani la ministresa Anca Boagiu, pentru te miri ce "contrăcţel".


3 4 T I R M A G A Z I N | S E P T E M B R I E 2 0 1 1 | w w w . t i r m a g a z i n . r o



3 5

de zIua de naşTeRe a MaCaRoneleIÎn ciuda tuturor aparenţelor, Daniela "Macaronela" Drăghia, directorul general al CNADNR, nu s-a născut adultă. Acum patruzeci şi ceva de ani "ierea" şi ea bebe. Pe 5 septembrie 2011, Macaronela şi-a sărbătorit ziua de naştere la CNADNR, pe la prânz. Fotoreporterii TIR Magazin au făcut o serie de fotografii în după-amiaza acelei zile.

E ziua ta, Macaronelo, în dar ţi-au adus inima,Şi crede-ne, Drăghio, o şpagă mai mare nu se putea!

T I R M A G A Z I N | S E P T E M B R I E 2 0 1 1 | w w w . t i r m a g a z i n . r o




Cine şi-a prezentat omagiile şi, cu plicul în mână, şi-a spus poezia?!Este "febleţea" şi locotenentul lui Nelu Iordachis Purcelachis,

Dragoş Nia!

Cu zece zile înainte de a fi percheziţionată de DNA, Macaronela a primit în dar o floare.Cine îi va mai aduce plante Danielei Drăghia atunci când femeia va fi la răcoare?!

Foaie verde şpaga-i dulce la drumuri ca un cotlet!Un şofer îi aduce Macaronelei un coş cu flori,Şi o blondă "prostănacă" îi aduce un pachet!

3 6 T I R M A G A Z I N | S E P T E M B R I E 2 0 1 1 | w w w . t i r m a g a z i n . r o


Buletin informativ realizat în parteneriatcu uniunea naţională a Transportatorilor Rutieri din România

Sfidarea partenerilor sociali, o practi-că curentă a Ministerului Transportu-rilor şi Infrastructurii şi a Guvernului României care adoptă prin Ordonan-ţe măsuri legislative cu o consultare formală condamnabilă.

Sub pretextul termenului de aplicare a Regulamentelor Europene, privind transportul rutier, 1071, 1072, 1073, Ministerul Transporturilor şi Infras-tructurii, deşi sesizat în repetate rânduri prin intervenţiile asociaţiilor profesionale şi patronale, promovea-ză fără avizul consultativ al acestora, ordonanţa care se doreşte a fi piatra de temelie a transporturilor rutiere din România.

Deşi au fost făcute numeroase ob-servaţii pe textul proiectului şi chiar a fost propusă o variantă de lucru care să răspundă cu mult mai bine nevoilor actuale şi de dezvoltare ale transportului rutier din România, deşi a fost solicitată în repetate rânduri de către asociaţiile profesionale consti-tuirea unui grup de lucru format din specialişti, reprezentanţi ai autorităţi-lor şi ai mediului de afaceri, proiectul a fost promovat în dispreţul acestora şi într-o formă lipsită total de profesi-onalism.

Legea transporturilor rutiere acest act legislativ aşteptat de către patronate-le din transporturi şi promis de către autorităţi încă din 2008 nu a putut fi „emanat” decât printr-o ordonanţă şi într-o formă descalificantă pentru cei care au promovat-o.Este adevărat că a fost promovată şi Ordonanţa Guvernului privind înfiin-ţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, un lu-cru bun de altfel dar fără modificările convenite cu patronatele în şedinţa de Dialog Social din data de 19 au-gust şi care şchioapătă în lipsa unei legi bine gândite şi aplicate.

Transportatorii rutieri au nevoie de o lege şi nu de o altă Ordonanţă, care se adaugă lungului şir de ordonanţe care fac din reglementările transpor-tului rutier un hăţiş ostil şi anevoios de aplicat, un mediu de altfel foarte propice pentru abuzurile autorităţilor.De ce Ministerul Transporturilor şi In-frastructurii nu ţine seama de propu-nerile patronatelor din transporturi?De ce Guvernul României nu ţine seama şi nu răspunde la memoriile patronatelor din transporturi pentru îndreptarea lucrurilor?Cerem chiar aşa de mult? Nu vrem

decât o lege prin care transportatorii

să-şi poată construi în mod sănătos

şi predictibil afacerile pentru familii-

le lor, ale angajaţilor lor, aducătoare

de multe taxe la bugetele de stat şi

locale.

Am înţeles că autostrăzi nu puteţi

construi pentru că nu aveţi bani, dar

o lege nu necesită mai mult decât

pricepere, consultări şi bunăvoinţă.

Dacă stăm bine să ne gândim, este

chiar gratis.

Şi atunci, de ce nu se poate?

Asociaţiile patronale sunt hotărâte

să nu abandoneze eforturile şi lupta

în toate formele ei legale pentru a

promova şi susţine în faţa organelor

legislative Legea Transporturilor Ru-

tiere în forma agreată de toate părţile

interesate şi în concordanţă cu Re-

gulamentele europene.

Calendarul tuturor acţiunilor noastre

va fi stabilit în termen de maximum

15 zile şi va fi adus la cunoştinţă Gu-

vernului României.

Patronatele din transporturile rutiere resping cu fermitate ordonanţa guvernului privind transporturile rutiere


infoInfo utile


infoeditorial

Pentru că nimeni nu vrea să sa-crifice absolut nimic din prezent pentru viitor şi pentru că mulţi sunt gata să sacrifice viitorul altora pentru prezentul propriu glorios, astfel se naşte graba pentru a nu face nimic! Dacă ne luăm după urgenţa cu care sunt abordate mai toate legi-le din România, ne putem întreba de ce mai există proceduri legale aşa-numite normale, dacă totul se încadrează la excepţii şi la urgenţe fără precedent? Probabil că acel cadru de normalitate este construit doar pentru a fi încălcat! Mai pro-babil e făcut pentru cei din afară să le arătăm ce bine este orga-nizat sistemul în România, fără să li se menţioneze şi scurtăturile po-sibile, care şi acelea sunt urmate prin alte scurtături! Deh, dacă inte-resele patriei o cer! Bine, bine, dar, la asemenea gra-bă congenitală, ne-am aştepta şi la ceva rezultate pentru cei mulţi! Din păcate pentru cei mulţi, graba mai sus menţionată lor nu le aduce decât dezavantaje, iar plusuri doar celor puţini, însă aleşi.Cum nu există o rută mai lungă cu

adevărat planificată pe care să o parcurgem în etape bine definite, se practică abordarea haiduceas-că, cu evitarea obstacolelor pe măsură ce acestea sunt descope-rite, neexistând anticipare, planuri şi scenarii pentru situaţiile posibile a fi întâmpinate pe traseu. Aborda-rea funcţionează doar dacă drumul ales la zaruri nu se va dovedi în-fundat! Avem ceas, ne uităm la el şi ne grăbim, însă busola nu ştim să o mânuim! Ceas are toată lu-mea, însă busolă au puţini şi doar a câtorva persoane nu e stricată. Şi acestea mai şi ştiu să o mânu-iască! În domeniul transporturilor rutie-re, vom avea implementate regu-lamentele europene şi un sistem unic de control în trafic, conform actelor normative aprobate în ulti-ma şedinţă de guvern din ultima zi de vară. Cum detaliile fac diferen-ţa, modul de implementare a re-gulamentelor se va vedea în mod normal la începutul lui noiembrie, când ar trebui publicate normele de aplicare ale ordonanţei de ur-genţă, care vorbeşte de prea mul-te ori de norme, care se publică sub formă de ordin de ministru. In-spectoratul de control dă posibili-tatea profesionalizării şi simplifică-rii controlului. Sigur că, pentru cei corecţi, pot să apară condiţii mai bune, controale mai rare, iar, pen-tru cei care rotunjesc colţurile fără să fie conectaţi la control, noul sis-tem i-ar putea aduce pe calea cea

bună, însă cei mai supăraţi vor fi cei care foloseau scurtături şi erau conectaţi la sistemul de control.Oricum, actuala ordonanţă de ur-genţă va trebui aprobată prin lege de către Parlament, la o dată ulte-rioară, ocazie cu care se vor putea face şi modificări cu valoare adău-gată pentru cei mulţi sau va putea fi înlocuită cu o lege nouă, lucru foarte probabil având în vedere că actuala ordonanţă de urgenţă mai avea puţin şi transfera tot conţinu-tul la norme de aplicare, aprobate prin ordin de ministru. Diferenţele între aceste acte sunt date de numărul şi diversitatea culorii ochilor de care sunt văzu-te la momentul aprobării. Ordinul de ministru, evident, e dispus de o persoană, de ministru. Ordonan-ţa de urgenţă emisă de guvern e văzută de mai mulţi ochi, însă toţi de aceeaşi culoare. Legea e văzu-tă de foarte mulţi ochi şi de culori diferite. Acum ne putem gândi că, pentru eficienţă, nu e bine să laşi ochi de culori diferite să aprobe un act normativ, că va fi de durată şi probabil de negociat, aşa că e mai simplu ca ochi de aceeaşi culoare să împuternicească o persoană să decidă ce plantează în propria gră-dină. Şi cum nu mereu proprietarii de grădini se ocupă direct de plan-tat, atunci surprizele pot apărea, anul următor, la recoltat.Dar Dumneavoastră ştiţi ce vreţi?

Radu DINESCUsecretar general UNTRR

urgenţa-starea definitorie actuală a ţării


infoactualitatea

UNTRR salută iniţiativa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii de finalizare a procedurilor de atribuire pentru construcţia autostrăzii Co-marnic–Braşov.Considerăm că aceasta reprezintă, pe de o parte, un prim pas pentru de-mararea realizării unei infrastructuri viabile de traversare a munţilor şi, pe de altă parte, punerea în practică a unui angajament asumat prin Trata-tul de aderare.Chiar dacă acest tronson nu este o autostradă completă, care să traver-seze ţara de la un capăt la celălalt, construcţia acestui segment de au-tostradă va reprezenta o nouă etapă în dezvoltarea transporturilor rutiere

pe teritoriul României, mod de trans-port pentru care, în ultima perioadă, nu au existat alte iniţiative decât în domeniul suprareglementării şi al suprataxării. Astfel, România ar face un nou pas pentru alinierea la nivelul infrastructurii europene.Aceasta ar duce la creşterea efici-enţei transportatorilor rutieri români comparativ cu transportatorii rutieri din celelalte state membre ale Uniu-nii Europene, determinând, totodată, o creştere a competitivităţii acestora pe piaţa transporturilor. De aseme-nea, sunt evidente avantajele unei autostrăzi comparativ cu un drum naţional, chiar dacă acesta este re-abilitat.

În plus, UNTRR consideră că, prin

construcţia acestei autostrăzi, trans-

portatorii nu vor mai trebui să circule

pe rute ocolitoare între Bucureşti şi

Braşov, ci vor putea utiliza DN1, care

este parte a reţelei transeuropene de

transport.

Totodată, UNTRR îşi exprimă spe-

ranţa că MTI va depune eforturi pen-

tru realizarea acestui tronson de au-

tostradă şi că proiectul va fi dus la

bun sfârşit în bune condiţii.

În acest context, UNTRR solicită

MTI să facă public etapele şi calen-

darul de finalizare a lucrărilor pentru

această autostradă.

Comunicat de presă23 septembrie 2011

Încă o intenţie a unui pas în direcţia bună!

Primul Black Amber, camion cu to-tul special, ediţie limitată la 100 de camioane realizate de Scania în co-laborare cu Svempas, a fost livrat în

România Domnului Vlase Gheorghe, patronul firmei SC VLASE SPEDITI-ON SRL. Pornind de la două Rabe şi un Saviem şi având ca principale

atu-uri ambiţia şi seriozitatea, aces-tea au devenit curând bătrâne doam-ne, găsindu-şi între timp odihna în parcul rece, iar în locul lor şi-au făcut apariţia zeci, apoi sute de camioane ultramoderne, adevărate bijuterii teh-nologice, produse de Iveco, Merce-des, Volvo, Scania, cu semiremorci Schmitz, Kogel, Acerbi Viberti, Rol-fo, Pacton, Carnehl, Schwarzmuller, Langendorf, Magyar sau Van Hool, specializate pe diferite tipuri de transport, şi care împânzesc astăzi autostrăzile europene. Fire roman-tică, Domnul Vlase Gheorghe are o întrebare: Putem atinge orizontul?... Şi iată-l acum alături de Eminescu, pe un camion de 240.000 €, străbă-tând Europa în lung şi-n lat!

CoMunICaT de PReSĂ


infounTRR Intervine


infounTRR Intervine

publicitate

Avem onoarea să vă aducem la cunoştinţă o nouă problemă cu care se confruntă trans-portatorii rutieri. Aceasta se referă la faptul că transportatorii sunt sancţionaţi de autorităţile locale din judeţul Giurgiu pentru depăşirea li-mitei masei pe axă ca urmare a folosirii vari-antei ocolitoare DN 5–comuna Oinacu–PCTF Giurgiu datorită interdicţiei circulaţiei vehicule-lor de peste 7,5 tone pe DN 5 prin municipiul Giurgiu.Precizăm că numărul cazurilor de sancţionare a transportatorilor este în creştere şi că, prin aplicarea unor astfel de sancţiuni:1. nu se respectă angajamentul României de eliminare a restricţiilor de trafic pe DN 5 –şi im-plicit pe variantele ocolitoare impuse de autori-tăţile române la acesta– pentru vehiculele care respectă limitele de masă prevăzute în anexa la Directiva 96/53 (11,5 tone/axa simplă mo-toare) asumat prin Tratatul de aderare, anexa VII, punctul 6, alineatul (2);2. se interzice traficul vehiculelor cu mase conforme cu anexa la Directiva 96/53 pe ruta menţionată;3. se aduce atingere liberei circulaţii a măr-furilor între două state membre (România şi Bulgaria);4. se aduce o gravă atingere regulilor de con-

curenţă, transportatorii români fiind taxaţi dis-criminatoriu faţă de transportatorii străini, prin aplicarea unor amenzi nelegale împovărătoa-re (până la 35.000 lei).Pentru rezolvarea acestei situaţii, vă rugăm, doamnă Ministru, să dispuneţi măsurile nece-sare pentru:- ca, la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu, să se facă o informare cu privire la dispoziţiile Tratatului de aderare şi să se solicite acestuia remedierea problemelor menţionate anterior;- sau pentru transferul DJ 507 în administra-rea CNADNR, reclasificarea acestuia ca drum naţional reabilitat şi reclasificarea sa din punct de vedere al portanţei astfel încât să se intre în legalitate, să fie respectate dispoziţiile Tra-tatului de aderare şi să se elimine problemele menţionate mai sus. În speranţa că solicitările UNTRR vor găsi un răspuns favorabil care se va materializa prin reglementarea acestei situ-aţii, vă rog să primiţi, doamnă Ministru, expre-sia deosebitei noastre consideraţii.

Cu stimă,Constantin ISaC

PreşedinteunTRR

nr.2708/05.09.2011doamnei anca daniela BoagIu

Ministru Transporturilor şi InfrastructuriiStimată doamnă Ministru,


Informaţii utile în timp real:www.untrr.ro - cu secţiune dedicată [email protected] - newsletter bazat pe e-mailInfoUNTRR - buletin informativ lunar gratuitMailing direct - informare dedicatăInfoSMS - pentru informare urgentă

Parteneriate spre bene�ciul membrilor:


infounTRR Intervine

Stimată doamnă director general,*Având în vedere interesul transportato-rilor români în derularea transporturilor rutiere în trafic direct sau în tranzit prin

Bosnia Herţegovina,Întrucât realizarea acestor transporturi nu se poate realiza decât în baza autori-zaţiilor de transport rutier,Ţinând cont de faptul că nu au avut loc comisii mixte rutiere cu aceasta ţară pen-tru stabilirea contingentelor de autoriza-ţii. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a dispune măsurile necesare pentru orga-nizarea comisiilor mixte rutiere cu Bosnia Herţegovina în vederea stabilirii contin-gentelor de autorizaţii pentru anul 2012.În aşteptarea răspunsului dumneavoas-tră şi a măsurilor pentru rezolvarea acestei situaţii, vă rog să primiţi, stimată doamnă director general, asigurarea de-osebitei noastre consideraţii.

Cu deosebită stimă,Radu dIneSCu

SeCReTaR geneRal

* O adresă asemănătoare a fost trimisă şi pentru organitarea unei comisii mixte cu Muntenegru

Stimate Domnule Director general,În contextul necesităţii reducerii costurilor şi a pierderilor operatorilor de transport în contextul crizei prelungite şi al tendin-ţei generale la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene de reducere a bi-rocraţiei, dorim să vă supunem atenţiei o problemă care poate fi rezolvată de către Autoritatea Rutieră Română.Problema se referă la documentele pe care operatorul de transport are obligaţia de a le prezenta ARR pentru eliberarea copiei conforme a licenţei de transport pentru un autovehicul căruia i s-a termi-nat contractul de leasing, autovehiculul trecând din proprietatea finanţatorului în proprietatea operatorului de transport.Astfel, vă propunem să fiţi de acord ca, în sensul celor de mai sus şi pentru scur-tarea timpului necesar operatorului de transport pentru obţinerea copiei con-

forme, să dispuneţi ca eliberarea copiei conforme cel puţin pentru contracte de leasing să se facă în baza Cărţii de iden-titate a vehiculului şi nu în baza Certifica-tului de înmatriculare.Considerăm că prin adoptarea acestei măsuri perioada în care un operator de transport va putea intra în posesia copiei conforme a licenţei de transport pentru vehiculele menţionate anterior se va re-duce cu cel puţin o săptămână.În aşteptarea răspunsului dumneavoas-tră şi exprimându-ne speranţa că aceas-tă propunere va fi transpusă în practică, vă rog să primiţi, domnule Director gene-ral, asigurarea deosebitei noastre consi-deraţiuni.

Cu deosebită stimă,Secretar general,

Radu dIneSCu

nr.2835/20.09.2011domnului Florian Meluş CoMan, director general

autoritatea Rutieră Română

Ref: eliberare copii conforme pe baza CIV

nr. 2889/26.09.2011doamnei lizeta VolCInSCHI, director general

direcţia generală Reglementări, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii


infounTRR Intervine

Stimată doamnă director general,Avem onoarea să vă mulţumim pen-tru reacţia promptă la nota UNTRR nr. 2018/16.06.2011 cu privire la supli-

mentarea contingentului de autorizaţii terţă ţară cu Turcia.

Totuşi, ca urmare a analizei situaţiei exis-tente, avem onoarea să vă informăm că, deşi contingentul de 3.000 de autorizaţii terţă ţară a fost suplimentat cu 500, re-spectiv, 750 de autorizaţii, necesarul de autorizaţii terţă ţară pe această relaţie este considerabil mai mare, constatân-du-se că până la sfârşitul acestui an şi ţi-nând cont de valabilitatea acestora până la 31.01.2012, ar fi necesară o dublare a contingentului, ajungându-se astfel la 6.000 de autorizaţii, respectiv un număr de 1.750 autorizaţii suplimentare. Consi-derăm că acest număr de autorizaţii poa-te fi avut în vedere şi la stabilirea contin-gentului preliminar pentru anul 2012.

Totodată, considerăm că, în măsura în care partea turcă epuizează autorizaţiile care îi sunt alocate pentru tranzit, numă-rul acestora poate fi majorat, la solicita-rea acesteia, având în vedere şi moder-

nizarea contingentelor-prin considerarea unei majorări în zona vehiculelor mai ecologice precum şi în zona autorizaţiilor cu plată.

Având în vedere că numărul autorizaţii-lor de tipul menţionat contingentate su-plimentar este pe cale să se epuizeze şi ţinând cont de necesităţile transportatori-lor rutieri români de a efectua curse spre est, vă rugăm, doamnă director general, să întreprindeţi demersurile necesare pentru suplimentarea acestui contingent de autorizaţii cu Turcia.

În aşteptarea răspunsului dumneavoas-tră şi a măsurilor pentru rezolvarea acestei situaţii, vă rog să primiţi, stimată doamnă director general, asigurarea de-osebitei noastre consideraţii.

Cu deosebită stimă,Radu dIneSCu,

SeCReTaR geneRal

nr. 2887/26.09.2011doamnei lizeta VolCInSCHI, director general, direcţia generală

Reglementări, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

Stimate Domnule Preşedinte, ne expri-măm satisfacţia pentru faptul că, în pro-cesul legislativ, comisia condusă de dum-

neavoastră a realizat o bună colaborare cu asociaţiile profesionale şi patronale în legătură cu principalele reglementări din domeniul transporturilor rutiere. Totodată, ne exprimăm mulţumirea pentru faptul că peste 50% dintre propunerile noastre au fost preluate de Comisia pentru industrii şi servicii în Raportul privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2010 de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transpor-turile rutiere, întocmit pe 23 iunie 2011. Cu toate acestea, întrucât Guver-nul a iniţiat Ordonanţa de urgenţă nr. 27/31.08.2011 privind transporturile rutiere care abrogă, începând cu 4 de-cembrie 2011, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 modificată, fără a ţine cont, în cursul procedurii legale de consultare, de propunerile asociaţiilor profesionale şi ale patronatelor din do-meniul transporturilor rutiere.Având în vedere că, prin emiterea Ordo-nanţei de urgenţă nr. 27/31.08.2011 de către Guvern, efortul depus de Comisia

pe care o coordonaţi pentru finalizarea Raportului din 23.06.2011 este practic anulat, precum şi datorită faptului că operatorii de transport vor fi afectaţi de aplicarea noilor reglementări.Vă rugăm, domnule Preşedinte, să aveţi bunăvoinţa de a ne primi în audienţă, la o dată pe care o veţi hotărî, pentru a vă ex-pune situaţia existentă în acest moment.Exprimându-ne speranţa că vă veţi men-ţine disponibilitatea de consultare a aso-ciaţiilor profesionale în scopul realizării unei legislaţii coerente în domeniul trans-porturilor rutiere, vă rugăm să primiţi, domnule Preşedinte, expresia deosebitei noastre consideraţii.În aşteptarea răspunsului dumneavoas-tră, vă mulţumim, cu deosebită stimă:

Vasile şTeFĂneSCu, preşedinte CoTaR

Constantin ISaC, preşedinte unTRR

augustin HagIu, preşedinte FoRT

nr. 310/26.09.2011 nr. 2890/26.09.2011 nr.0962/26.09.2011

domnului lulian IanCuPreşedinte

Comisia pentru Industrii şi ServiciiCamera deputaţilor


��

� �� !��"! ��#�� $ $��$ �� " �� $ �� % �#��&�� !�� #��&�� !��!" ��

�� $� ��$�� ! ��#�� $ ��#��#��$�� $�!%

��

��$�� $��$�� $�� $�� $�� !��'�� !�� !��

� ��#��$�� % ��#�� #�� !�� " ��#��(�� %�"� ��"�

��

�� )$��* �� %�� $� ��$��! ��&�� $� ��$��$ #��)��* �� !��

��$"�� ""�� '��

�� #�� "��$ ��$�� #�� "��$ ��$��% #�� )�$�+�,��+�* �$� � ��$�� #�� $�� " #�� !�� !� �� !�� !� �� ! "�� ! "��!� �� !""�� !""��!! �� $!�� $!��!$ �� %�� %��!� ��#�� " � $ "��$$! ��#�� %��$! "�%�!% ��-�� "�$� � ��"!� ��$��-� � �� $��!$ !%��!" ��$��-�!�� $� �� !""�� !""��$� �� ""�� ""��$� �� !�� %� � �%� �$! ��#�� !�� "��

$$ !��

$� ��)��*�� $� %��$��$�� %�"� � $$�� %�$� ��$�� "� �� $'�� $� ��$

$ ��)��*��$�� $� %��$��$�� %�"� � $$�� %�$� ��$�� "� �� $'�� $� ��$

$% ��)��*��!�� $� %��$��$�� %�"� � $$�� %�$� ��$�� "� �� $'�� $� ��$

$� ��)��*��. �� "��$�� "�� %$��!�� "�� $!��$�� %�%$'�$�� %��$

$" �� !�� $ �� $ �� "��#�� %""�� %""�� !�%� !�! �! �� %�� $ ��#�� $"�� %��% !��%� �� !%�� !��%%�% �� $��" ��

��

��

/010�� )/010��*

��$%$�&'��()��*�

��$+,(-.,��/�#�

��$+,(-.,��

��0��0��111

��)21340�40562010��216357�6�46�89420�19/:9+2;16<0529��/010�21054=;12*

��>>>?21054�07?1;��>>>?9�1;8656920?1;


infoInfo utile

Avantaje:

TAHOGRAF DIGITAL CARD

www.tachoweb.de


infoInfo utile

INVESTIGATORULINTERVIU ExcLUSIV:

STELA POPEScU

Celebra actriţă de comedie Stela Popescu spune că este cucerită de tot ce este nou dar nu îşi face iubiri eterne.

Lumea crede că eu cu Arşinel suntem

căsătoriţi.

®

mAI mULT PLAybAck1,

1 lei

594

9992

7501

195

2AN

UL V

, NR.

10/2

011(

45)

OCTO

MBR

IE 2

011

Valoarea lunară a unui abonament la revista Investigatorul este de 1,1 lei pe lună

Pentru a putea citi revista Investigatorul, cea mai bună soluţie este să vă abonaţi! Puteţi face acest lucru prin oficiile Poştei Române din orice localitate din ţară


nume [i prenume ......................................................................................

numele firmei (dac` este cazul) .................................................................

cu sediul \n localitatea ....................................... jude] ....................................

strada.....................................................................................................

nr.......... bloc .............. ap. ................ având ca obiect de activitate

........................................................................... , solicit`m s` fim

inclu[i \n baza dvs. de date pentru a primi \n mod gratuit [apca Tir

Magazin ca bonus la abonamentul pe un an la publica]ia Tir Magazin.

doresc s` primesc [apca Tir Magazin [i publica]ia la adresa:

str. ...............................................................................................................

nr. ....... bloc .........etaj .........ap. ...... localitate ................................................

jude] .................................................. cod po[tal .............................................

datele mele de contact:

- telefon/fax / mobil..........................................................................................

-fax ..............................................................................................................

- e-mail : .........................................................................................................

ata[ez acestui formular mandatul po[tal / o.p., nr. ......... din data .............

am expediatt contravaloarea pe un an (46,8 lei/an).

data ..................................

semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ....................................................Trimite acum prin mandat po[tal sau ordin de plat` contravaloarea abonamentului pe un an la Tir MaGazin, 46,8 lei, \n contul sc investigatorul srL*, ro 86Brde

445 sV 32217954450, deschis la Brd - sucursala Triumf [i vei primi automat prin po[t` [apca pe care ]i-o dore[ti. To]i cei care se aboneaz` câ[tig` o [apc`!!

completeaz` formularul al`turat [i trimite-l prin fax la 021-317.90.74 \mpreun` cu dovada pl`]ii (mandatul po[tal sau ordinul de plat`)!

*s.c. inVesTiGaTorUL srL este \nmatriculat` la registrul comer]ului sub nr. J40/8572/2002, cu sediul \n Bucure[ti, str. sf. petru Tei (fost` Lop`tarilor), nr. 36, sector 2, având codul unic de

\nregistrare ro 14860447

Talon abonament revista Tir Magazin Talon comand` colec]ia Biblia Transporturilor 2008+2009

nume [i prenume .......................................................................

numele firmei (dac` este cazul) ................................................

cu sediul în localitatea ............................................................

judeţul ...............................................................................

strada ............................................................................... nr........

bloc ....... ap...... având ca obiect de activitate ....................................

solicit`m s` fim inclu[i în baza dvs. de date pen-

tru a primi în mod gratuit [apca Tir Magazin ca bo-

nus la achiziţia colec]iei Biblia Transporturilor 2008+2009.

datele mele de contact: adresa:

str. ..............................................................................

n..... bloc ........... etaj ......localitate ...................................................

judeţ ...................................................... cod po[tal ......................

telefon fix / mobil..........................................................................

fax ................................ e-mail : ...................................................

website / blog .............................................................................

ata[ez acestui formular mandatul po[tal / ordin de plat`,

nr. .........................................................................................

am expediattcontravaloarea de 111 lei. data ..........................

semn`tura ([tampila - dac` este cazul) ...............................

..............................................................................................


dealurile par mai micipantele devin mai scurte

sarcinile - mai uºoareNoul Volvo FH16 750 CP. Pe drumuri deluroase, noul Volvo 750îºi demonstreazã adevãratul potenþial, înfruntând pantele cu viteze mediimai ridicate ºi oferind o impresionantã experienþã a condusului.Aflã mai multe pe www.volvotrucks.ro

Volvo Trucks. Driving progress

S Ã R B Ã T O R I N D 2 5 A N I D E P E R F O R M A N Þ Ã

cu noul Volvo FH16 de 750 CP ºi 3.550 Nm

tir magazin - octombrie 2011

Documents