tipurile de media - mass media - mijloace de comunicare in masa - afisaj, cinema, internet

8/19/2019 Tipurile de Media - Mass Media - Mijloace de Comunicare in Masa - Afisaj, Cinema, Internet

1/10

Mass media - mijloace de comunicare în masă:afisaj, cinema, internet

Viata omului contemporan se caracterizeaza, printre altele, prin bombardamentulinformational zilnic la care este supus. Prin cantitatea, frecventa si simplitatea lor, mesajelemass-media ne-au devenit tot atat de familiare ca si hrana, lucrurile din locuinta sau prietenii.Inapoia acestui flux continuu de imagini, sunete si semne functioneaza un sistem socio-

profesional a carui complexitate si anvergura sunt nebanuite publicului larg si care este cu atatmai subtil cu cat vizibilitatea produselor sale da iluzia transparentei. Inaugurat in secolul alXV-lea, prin aparitia tiparului, acest sistem a cunoscut o dezvoltare reala in secolul al XIX-lea, pentru ca in ultimul veac al mileniului actual sa aiba un caracter realmente exploziv,adevaratele sale resurse fiind evidentiate abia in ultimii 5 de ani, odata cu generalizareaaudio-vizualului. Pen tru a-i intelege mecanismele si legitatile care-l guverneaza, numeroasestiinte !clasice", intre care economia, lingvistica, psihologia, sociologia, istoria si

antropologia culturala, cu ramurile lor moderne cum sunt mar#etingul, semiotica, psihosociologia, imagologia, etnometodologia etc. si-au conjugat eforturile realizand o sinteza care,la capatul unui secol de evolutie, a conturat un camp teoretic nou$ acela al stiintelor comunicarii de masa.

Mijloacele de comunicare în masă utilizate pentru transmiterea mesajelorpublicitare includ: presa, radioul, televiziunea, cinematograful, mijloacele de transport

în comun, mediul exterior, Internetul, telefonul mobil. %n alegerea mediului, trebuie avut &nvedere faptul, c' fiecare are anumite caracteristici, care &i determin' o eficien(' maxim'

pentru transmiterea unui anumit tip de mesaj. )in aceast' perspectiv', principalele criterii dealegere ale unui mediu de comunica(ie sunt$- natura produsului pentru care se realizeaz' publicitatea *destina(ia produsului, sezonalitatea,

competitivitatea etc.+- obiectivele urm'rite a se realiza prin intermediul publicit'(ii- costurile pentru difuzarea mesajului- posibilit'(ile mediului de a transmite un anumit mesaj- zona geografic' pe care o acoper'- audien(a lui de c'tre (inta urm'rit'.

eclamele comerciale creative, mesajele publicitare colorate din reviste sau panourileexterioare foarte mari reprezint' elementele publicit'(ii la care cei mai mul(i oameni segndesc atunci cnd au &n vedere publicitatea. /otu0i func(ia media 1 deciziaprivind loculunde se achizi(ioneaz' timp 0i spa(iu publicitar 1 este cea care devine din ce &n ce maiimportant' pentru firmele care iau decizii &n func(ie de costuri. %n ultimii ani, costul

plasamentului media a dep'0it cu mult cheltuielile de produc(ie a reclamelor. %n plus, proliferarea canalelor de comunicare, siteurile 2eb 0i numero0ii nou veni(i &n categoriiletradi(ionale ale mass-media au dus la cre0terea num'rului problemelor care trebuie rezolvatede planificatorii media. %n sfr0it, existen(a unui public fragmentat, care are &n fa(' vehiculemediatice mai specializate, face chiar mai dificil procesul de concepere a unui program de

publicitate eficient. %n cadrul acestui capitol vor fi analizate mijloacele de comunicare &n mas'importante, precum 0i maniera &n care acestea sunt utilizate pentru transmiterea mesajelor

promo(ioale c'tre publicul (int'.


2/10

AA!"A#$%$ &I %IMI"$%$ MI#%'A($%') *$ ('M+!I(A)$ ! MA

3legerea unui mijloc sau a mai multor mijloace de comunicare &n mas' pentru aface cunoscute publicului (int' att imaginea firmei ct 0i bunurile 0i4sau serviciile pecare aceasta le produce, comercializeaz' sau presteaz' se face 0i &n func(ie de avantajele

0i limitele pe care utilizarea acestora o impun. 3stfel &n cadrul acestui subcapitol sunt prezentate principalele mijloace de comunicare &n mas' cu avantajele 0i dezavantajelespecifice.

/resa, at0t cea cotidiană c0t 1i cea periodică, reprezintă unul din principalelemijloace de transmitere a mesajelor publicitare, asigur0nd în condi2iile unei utilizăricorecte, un randament foarte bun. 3olosirea presei în scop publicitar are o serie dera2iuni legate de avantajele sau calită2ile acesteia 1i anume: prezintă flexibilitate înprivin2a difuzării teritoriale 1i a momentului apari2iei, se adresează diferen2iatsegmentelor de consumatori cuprinz0nd toate categoriile socio-profesionale, nu necesităinvesti2ii exagerate, prezintă mesajul cu suficientă acurate2e etc.

/resa cotidiană 4ziarele5 este foarte mult folosită în lume, datorită avantajelor

acesteia 6 flexibilitate 1i adaptabilitate, prestigiul dob0ndit, aria largă de difuzare,posibilitatea de control asupra ac2iunilor etc. 6 avantaje care o transformă într-unveritabil catalog ce ajută consumatorul în efectuarea unor cumpărări eficiente.*ezavantajele presei cotidiene ca mijloc de comunicare în masă constau în faptul cămesajele sunt efemere, tiparul 1i reproducerile sunt de joasă calitate etc., acestea suntdezavantaje doar în principiu, deoarece majoritatea cumpărătorilor de ziare apreciazămai înt0i calitatea informa2iei 1i mai apoi calitatea imaginilor.

%n prezent exist' o mare varietate de tipuri de ziare, impunndu-se o selec(ie atent' aacestora, deoarece fiecare dintre ele prezint' avantaje 0i dezavantaje de care trebuie s' se (in'cont &n procesul alegerii vehiculelor ce vor fi utilizate pentru transmiterea mesajelor

publicitare, alegerea trebuie f'cut' &n func(ie de obiectivele propuse. importan(' deosebit' o are tirajul ziarelor, num'rul de exemplare vndute 0i

num'rul cititorilor. 6n exemplar este citit de regul' de mai multe persoane, ceea ce face canum'rul celor care recep(ioneaz' mesajul publicitar s' fie mai mare ca num'rul de exemplarevndute. /irajul ziarelor 0i num'rul de exemplare vndute sunt certificate de organismeindependente, &n omnia acest rol revenindu-i Biroului Român de Audit al Tirajelor.

Ini(iativa form'rii unui birou de audit al tirajelor &n omnia apar(ine celor maiimportan(i membri ai industriei de pres' scris' 0i de publicitate, printr-un proiect demarat &niunie 7889 de funda(ia american' :reedom ;ouse, proiect coordonat de doamna


3/10

legate de num'rul cititorilor se identific' 0i caracteristicile acestora, ceea ce permite calcululcostului per mia de prospecţi care au oportunitatea de a recep(iona mesajul. )eterminareacostului per mia de prospecţi este mult mai eficient' permi(nd cunoa0terea exact' a costuluitransmiterii mesajului c'tre publicul (int'.

/resa periodică 4revistele5 a început să fie folosită ca mijloc de publicitate la începutul secolului al 77-lea, fiind în prezent unul dintre cele mai importante mijloace

de publicitate, date fiind avantajele de necontestat ale acesteia. /resa periodică arenumeroase avantaje în sensul că asigură o via2ă mai lungă mesajului, este puternicspecializată, adres0ndu-se unor segmente de consumatori individualizate. +n dezavantajal presei periodice este acela că se tipăre1te la date fixe, apăr0nd un decalaj întremomentul comenzii 1i cel al apari2iei anun2ului. +n alt dezavantaj constă în faptul că,fiind citită o perioadă mai mare de timp 1i de către mai multe persoane, nu oferăposibilitatea controlului asupra momentului în care mesajul va fi observat sau citit decătre public. %n cazul revistelor este important' cunoa0terea num'rului de exemplare vndute,num'rul de cititori, precum 0i a locului unde ace0tia au citit revista. %n func(ie de locul unde afost citit' revista, cititorii pot fi &mp'r(i(i &n$- cititori primari 1 acele persoane care au citit revista acas'

- cititori secundari - acele persoane care au citit revista &n afara locuin(ei personale.ezultatele unor cercet'ri efectuate asupra acestor dou' categorii de cititori au relevat

faptul c' cititorii primari acord' o mai mare aten(ie mesajelor publicitare, &n timp ce cititoriisecundari acord' o aten(ie redus' acestora.

%n perioada E 1 7@ august @B s-a realizat un studiu5B ce vizeaz' op(iunile romnilor fa(' de cotidienele care apar duminica, pe un e0antion de 75> persoane din mediul urban cuvrsta &ntre 7A 0i 55 ani cu acces la o conexiune Internet. 3stfel 5@,>B dintre romni citescunul sau cel pu(in unul dintre cotidienele care apar duminica. Dei mai fideli cititori de pres'de duminic' sunt b'rba(ii 5B,8A, fa(' de 5,>B dintre femei.

n ordinea preferin2elor publicului conduce %ibertatea de duminică, care estecitit de 89,;< dintre cumpărătorii de presă de duminică, pe locul doi se situează$venimentul zilei cu =9,>?,>@ parcurg cel pu(in @ edi(ii *cititori frecven(i+, iar >,@A doar o edi(ie*cititori ocazionali+. %n urma studiului se observ' c' din ce &n ce mai mult ziarele de duminic'&0i diferen(iaz' con(inutul, devenind din ce &n ce mai citite, ceea ce ofer' posibilitatea

partenerilor s'-0i plaseze publicitatea &n oricare din paginile ziarelor. Da 0i &n cazul preseicotidiene, tirajul revistelor 0i num'rul de exemplare vndute sunt certificate de ?irouluiomn de 3udit al /irajelor, iar num'rul celor care citesc un exemplar al revistei estedeterminat prin cercet'ri de mar#eting. %n func(ie de informa(iile disponibile pot fi calculatecosturile per mia de reviste vândute, per mia de cititori sau per mia de prospecţi.

*in r0ndul revistelor săptăm0nale în luna ianuarie >?? de cel mai mare tiraj s-abucurat revista "vMania cu aproape @> de mii de exemplare v0ndute, pe locul doi s-asituat /ro "v Magazin 4@= de mii5, iar pe locul trei %umea femeilor cu ;8 de mii deexemplare. %n cazul revistelor lunare 0i bilunare primele trei locuri sunt disputate de$ revistaPractic &n buc't'rie care se deta0eaz' clar cu un tiraj mediu pe luna ianuarie @5 deaproximativ BAE de mii de exemplare, urmat' de Practic idei pentru cas', gr'din' 0iapartament cu un tiraj de 8> de mii exemplare 0i Ioana cu A@ de mii de exemplare. Pozi(iaanun(ului publicitar &n cadrul revistei are o importan(' deosebit'. 3mplasarea sa al'turi dearticole ale c'ror con(inut este apropiat de domeniul investitorului este mai eficient'. eficien(' deosebit' o are amplasarea anun(ului publicitar pe coperta a IV-a deoarece mesajul

poate fi recep(ionat 0i de alte persoane pe lng' cele care citesc revista. %n acest caz

determinarea num'rului cititorilor care au oportunitatea de a recep(iona mesajul esteimposibil'.

@


4/10

)ecizia de utilizare a presei ca mijloc de transmitere a mesajelor publicitare sefundamenteaz' pe baza caracteristicilor diferitelor publica(ii.

3l'turi de caracteristicile prezentate, un alt element important este frecven(a deapari(ie a mesajului, aceasta crend posibilitatea unei memor'ri profunde, a reamintirii 0i amen(inerii fidelit'(ii. )e regul', gradul de recep(ionare a anun(ului cre0te, pn' la un anumit

punct, direct propor(ional cu frecven(a apari(iilor, dup' care men(inerea sau accelerarea

frecven(ei nu se mai justific', fie datorit' percep(iei mai slabe a unui lucru deja cunoscut, fiedatorit' efectului de bumerang determinat de supra&nc'rcarea cu informa(ie.%n ultimii ani au ap'rut &n omnia ziare 0i reviste care sunt specializate &n publicitate

0i care dau rezultate bune &ntruct atrag publicul cititor, &n primul rnd printro serie defacilit'(i legate de mica publicitate. 3cestea pot fi incluse doar formal &n categoria presei

periodice sau cotidiene, indiferent de frecven(a de apari(ie, deoarece &0i propun s' atrag' publicul prin con(inutul 0i diversitatea mesajelor publicitare, la care se adaug' unele elementede divertisment, si nu prin valoarea editorial'.

)adioul este mijlocul de comunicare în masă care acoperă rapid 1i cu regularitateo mare parte a publicului. n această calitate radioul prezintă o serie de avantaje:asigură o bună selec2ie a publicului ascultător 4pe emisiuni, ore de difuzare etc.5,

presupune costuri relativ scăzute, este flexibil în privin2a alegerii momentelor detransmisie, are o mare mobilitate. Acestor avantaje li se mai adaugă 1i altele cum ar fi:permite receptarea mesajului fără efort, fiind un prieten de fundal, face posibilătransmiterea de mesaje urgente, difuzarea mesajelor în regiuni geografice binedelimitate, în func2ie de obiectivele v0nzătorului etc. /e l0ngă faptul că mesajul esteprezentat doar în varianta sonoră, radioul mai are dezavantajul că, ac2ion0nd pe o pia2ăputernic fragmentată, nu dezvoltă suficient de bine problemele specifice la nivelul pie2ei

în ansamblu. %ipsa elementului vizual reprezintă într-adevăr o problemă cu care seconfruntă realizatorii de publicitate, însă în ultimii ani, acesta a încercat să demonstrezecă imaginile cu care consumatorii sunt familiariza2i din spoturile transmise la televizorpot fi transmise mai departe pe calea radioului. ntr-adevăr, un studiu de cercetareimportant realizat de tatistical )esearc, Inc.4)I5 a arătat că ascultătorii pot de faptsă-1i creeze Bimagini mentaleC ca rezultat al reclamelor radiofonice. Prin utilizareacercet'rii transferului de imagini, JI a ar'tat c' cea mai mare parte a ascult'torilor a descriescorect principalul element vizual al unor reclame de televiziune ascultnd reclameradiofonice pentru acelea0i produse. Dercetarea a descoperit c' transferul de imagini are ceamai mare eficien(' atunci cnd se utilizeaz' acela0i fond sonor sau unele similare att pentrureclamele televizate, ct 0i pentru cele radiofonice. )atele arat' c' 95 dintre consumatoriicare vizioneaz' o reclam' televizat' vor !reproduce" mintal imaginile vizuale respectiveatunci cnd li se va difuza o reclam' radiofonic' analog'.

Publicitatea prin radio se poate realiza fie direct, fie prin &nregistrarea prealabil' a

anun(ului. %n cel de-al doilea caz, anun(ul este preg'tit cu mai mare aten(ie 0i devine maicostisitor, fiind posibil' folosirea unei voci deosebite, a unui fundal muzical ales dinainte, aunor efecte sonore etc. Muzica, sunetul 1i efectele sonore contribuie la o mai bunămemorare a mesajului, cre0nd o atmosferă de destindere. Publicitatea prin radio, prinstilul s'u direct, are unele puncte de asem'nare cu anun(ul de pres' sau cu coresponden(adirect'. %a radio firma trebuie să transmită numai strictul necesar, fără prea multedetaliiD acestea pot fi transmise mult mai eficient prin alte mijloace. adioul este utilizatfie ca mijloc principal, fie ca mijloc secundar de publicitate, &n func(ie de nevoile diferitelor companii care &0i fac publicitate. )e asemenea, radioul este o modalitate excelent' de acces launele segmente de public cum ar fi adolescen(ii, care nu utilizeaz' prea mult alte componentemedia. %n plus, caracterul transportabil al radioului &l face elementul mass-media preferat

pentru audierea &n afara casei, att &n ma0in', ct 0i la locul de munc'. adioul permite deasemenea celor ce &0i fac publicitate s' ajung' la urechile ascult'torilor 0i atunci cnd ace0tia&0i fac cump'r'turile, fiind al'turi de publicitatea la locul vnz'rii, mijlocul de comunicare

B


5/10

care reu0e0te s' abordeze poten(ialii cump'r'tori la locul de achizi(ie. Kum'rul 0icaracteristicile celor care ascult' programele de radio se determin' prin intermediul jurnalelor completate de persoane care alc'tuiesc un e0antion reprezentativ pentru popula(ia cercetat'.Je consider' c' o persoan' a ascultat o emisiune a unui post de radio dac' a ascultat cel pu(in5 minute.

"eleviziunea ca mijloc de comunicare promo2ională a apărut la mijlocul secolului

al 77-lea determin0nd o adevărată revolu2ie în domeniu. n present televiziunea atragecele mai multe investi2ii din publicitate, datorită avantajelor pe care le prezintă. $a esteaptă să folosească optim un complex de mijloace: imagine, mi1care, sunet, lumină 1i text."eleviziunea nu mai este un mijloc de comunicare unitarD mai degrabă, se compunedintr-o serie de entită2i înrudite 6 posturi clasice 1i canale prin cablu 6 care prezintăelemente puternic contrastante, de la vedetele orelor de v0rf, prezente în programeleteleviziunilor clasice, la Bpersonalită2ileC de multe ori necunoscute care apar înprogramele locale prin cablu. 'dată cu dezvoltarea noilor tenologii 1i a posibilită2ilorinteractive, procesul de fragmentare a programării televiziunii nu prezintă nici un semnde oprire.

/eleviziunea asigur' o larg' audien(' mesajului publicitar, statisticile demonstrnd c'

&n multe ('ri timpul mediu de vizionare a dep'0it E,5 ore pe zi, iar publicitatea ocup' la nivelulteleviziunilor comerciale &ntre 7 0i 75 minute pe or'. Donform datelor unui sondaj realizat deoper Jtarch 2orldLide, mai mult de jum'tate din public *5B+ consider' c' televizorul estecea mai credibil' surs' de 0tiri, cifr' care reprezint' mai mult dect dublul realizat de sursacare ocup' cel de-al doilea loc, ziarele *@B+, 0i care dep'0e0te de departe radioul *9+,revistele *>+ 0i 0tirile online *7+. Cai mult, reclamele televizate au fost descrise ca fiindcele mai conving'toare &n rndul mijloacelor de comunicare importante, fiind urm'rite &n

propor(ie de 9, &n compara(ie cu 7> pentru reclamele din ziare, 9 pentru cele dinreviste, > pentru reclamele radiodifuzate 0i 7 pentru cele difuzate pe Internet. Cesaju

publicitar transmis prin intermediul televiziunii poate &mbr'ca formaspoturilor sau clipurilor publicitare 0i a filmelor publicitare. Vnz'rile de spa(ii 0i timpurialocate publicit'(ii de c'tre organiza(iile media se realizeaz' pe baza unor contracte &ncheiate&ntre acestea 0i a0a numi(ii investitori &n publicitate sau contracte &ncheiate &ntre televiziuni 0iagen(iile de publicitate. Introducerea sistemului de m'surare electronic' a audien(ei lateleviziune a permis marilor investitori &n publicitate s' solicite posturilor de televiziunecontracte Dost pe Punct *DPP+. %n anul @7, &n omnia, aproape A din vnz'rile de spa(iiallocate publicit'(ii la televiziune s-au &ncheiat pe baza unor asemenea contracte. Prin aceast'modalitate, clientul *investitorul+ cump'r' audien(a *Mross ating Point 1 MP+ pe care a&nregistrat-o campania sa publicitar' difuzat' pe postul de televiziune. Vechea modalitate devnzare a spa(iilor de publicitate, cunoscut' sub numele de !rate-card", consta de fapt &ncump'rarea de c'tre clien(i a spa(iilor publicitare &n programe *de exemplu, pozi(ionarea unui

spot de B de secunde &ntr-un program de 0tiri &l costa pe client &n jur de B 1 > dedolari, audien(a &nregistrat' de spotul publicitar conta mai pu(in+.Prima /V a fost prima televiziune din omnia care a introdus sistemul de vnzare

DPP, &nc' din anul 788A. Pentru posturile de televiziune, contractele DPP au un relativdezavantaj &n compara(ie cu cele &ncheiate pe !rate-card", deoarece varia(iile de audien(' greude prev'zut le pot afecte veniturile.

(inematograful ocupă în prezent o pozi2ie modestă în )om0nia, dar destul desemnificativă la nivel european, în ansamblul mijloacelor de comunicare în masă. 3aceparte dintr-o categorie specializată de suporturi care, pe l0ngă costurile de produc2ie 1ide difuzare foarte mari, nu poate să identifice bine subiec2ii asupra cărora ac2ionează.*e asemenea receptivitatea publicită2ii prin cinematograf este destul de scăzută,

deoarece spectatorii vin să urmărească un film pe care îl a1teptau 1i să se desprindă deatmosfera specifică oricărei televiziuni comerciale.;? 3actorii care determină eficien2aacestui suport sunt: filmul, re2eaua de distribu2ie 1i spectatorii

>


6/10

Mediul exterior. Mesajele publicitare pot fi transmise prin intermediul posterelor,afi1elor, anun2urilor 1i panourilor. )e mai bine de >5 de ani comercian(ii egipteniamplasau de-a lungul drumurilor publice buc'(i de stnc' &n care erau sculptate diversemesaje &n scopulinform'rii c'l'torilor &n leg'tur' cu produsele sau serviciile oferite. 3cesta este debutul a ceeace este considerat a fi cel mai vechi mijloc de publicitate$ publicitatea exterioară. %n oma

3ntic', dou' mii de ani mai trziu, mesajele erau pictate pe pere(i cu scopul promov'rii jocurilor publice, afacerilor locale sau pentru a chema aleg'torii la vot. $volu2ia diferitelormijloace de inscrip2ionare a 0rtiei au determinat o cre1tere a gradului de utilizare aacestui tip de publicitate, ajung0ndu-se ca în secolul al 7-lea publicitatea exterioară săfie utilizată în întreaga $uropă. (eea ce era cu adevărat revolu2ionar era flexibilitateadeosebită, afi1ele put0nd fi cu u1urin2ă purtate dintr-o zonă în alta.

dat' cu apari(ia litografiei *secolul XVIII+ realizarea posterelor s-a transformat &ntr-oadev'rat' art', implicnd &n aceast' activitate renumi(i pictori ai vremii. Pn' spre sfr0itulsecolului al XIX-lea, publicitatea exterioar' a fost utilizat' &n special de c'tre circuri, muzee 0iteatre ambulante. %ncepnd cu deceniile 0apte 1 opt ale secolului al XIX-lea &ntreprinderile&nchiriaz' spa(ii pe panouri din lemn pentru a-0i plasa propriile mesaje cunoscute sub numele

de bills. 3ceast' metod' de promovare a billsurilor pe boarduri a ajuns curnd cunoscut' ca publicitate prin intermediul bilboardurilor *bilboard advertising+.

3vantajele publicit'(ii exterioare au fost descoperite &n timpul primului r'zboi mondial0i folosit' mult &n scopuri propagandistice. dat' cu dezvoltarea industriei automobilului,

publicitatea exterioar' intr' &ntr-o nou' er', caracterizat' printr-o popula(ie deosebit demobil', prin apari(ia unor noi tehnici de printare 0i printr-o extraordinar' dezvoltare a

publicit'(ii &n ansamblul s'u. )e-a lungul acestei perioade au fost adoptate instrumentestandardizate, s-au dezvoltat tehnici de m'surare a eficien(ei publicit'(ii externe, s-au pus

bazele colabor'rii &ntre cei ce &0i desf'0oar' activitatea pe aceast' pia(', au luat fiin('organiza(ii care autentific' datele privitoare la audien(a instrumentelor de publicitateexterioar'. Dei mai mari investitori, &n aceast' perioad', au fost produc'torii de (ig'ri 0i

b'uturi alcoolice, dar nu era neglijat' nici de firmele din alte domenii.Internetul este unul dintre cele mai noi mijloace de comunicare în masă,

beneficiind în ultimii 1apte-opt ani de un succes deosebit. (auzele care genereazăsuccesul Internet în materie de publicitate sunt: accesibilitatea informa2iei, diversitateaimpresionantă a acesteia, rapiditatea ob2inerii 1i adresabilitatea. /ublicitatea prinInternet se realizează prin pagini Eeb, prin anun2uri individuale inserate în astfel depagini. /ransmiterea mesajelor publicitare prin re(eaua Internet poate &mbr'ca mai multeforme 0i anume$- publicitatea prin programe de căutare. Dele mai cunoscute programe de c'utare peInternet sunt$ 3ltaVista, Gcila, Gcho, Gxite, ;otbot, Infoosee#, F=cos 0i 2ebcraLler

- publicitatea on-line este acea tehnic' publicitar' 2eb prin care se finan(eaz' de c'tre proprietar un banner sau, dup' caz, un site &ntreg, astfel &nct s' devin' o prezen(' permanent' pe Internet. ?annarele publicitare on-line preiau de fapt ideea clasicelor inser(ii &n pres' sau pe cea a afi0elor, avnd acelea0i principii de crea(ie 0i chiar de difuzare- fereastra multiplă este o tehnic' specific' ce permite afi0area automat' a uneia sau maimultor ferestre suplimentare care s' apar' deasupra celei vizitate- coresponden2a directă *)irect mail+ const' &n trimiterea unui mesaj text &n cutia electronic'de scrisori a abona(ilor la re(ea- scimbul de bannere este una din cele mai simple tehnici publicitare 0i const' &n conectareaa dou' site-uri cu audien(e similare cantitativ 0i4sau calitativ- media-pus reprezint' un demers prin care modelele clasice media *&n special pentru radio

0i televiziune+ &ncearc' s' fie adaptate la tehnologia 2eb

5


7/10

- neFsgroups pot fi definite ca !spa(ii libere" &n cadrul c'rora mai mul(i !navigatori", reuni(ivirtual &n jurul unei anumite teme, au ca principal scop schimbul de informa(ii. Dele maiadecvate forme de publicitate &n aceste spa(ii sunt publicitatea de marc' 0i cea institu(ional'- comisionul pe v0nzări *pa=-per-sale+ este o tehnic' prin care se poate majora audien(a 0i seutilizeaz' &n cazul site-urilor comerciale care se ocup' cu vnzarea produselor princoresponden('

- listele de difuzare reprezint' un schimb de mesaje &ntre persoane preocupate de acela0idomeniu. Persoana care dore0te se &nscrie pe o list' care con(ine toate adresele la care se trimitmesaje- mediatizarea extra-!et. 6n site poate fi asimilat unui trg sau unei expozi(ii 0i, &nconsecin(', poate &mprumuta caracteristici ale tehnicilor extramedia, de0i este o tehnic'media. 3dresa site-ului poate s' figureze &n pres', pe pliantele proprii ale firmelor, poate fidifuzat' prin televiziune, poate figura &n contextul organiz'rii unor jocuri, tombole 0i loteriietc.- publicitatea intersti2ială este o modalitate de difuzare a mesajelor publicitare 2eb a c'reispecificitate const' &n faptul c' accesarea spre consultare a informa(iilor diverse este&ntrerupt' de un anun( publicitar care ocup' &ntregul ecran sau &ntreaga fereastr' publicitar'

pentru cteva secunde- publicitatea pe fond de pagină. :ondurile de pagin' sunt spa(ii din cadrul diferitelor site-uri 0i4sau pagini 2eb care se vnd pentru transmiterea mesajelor publicitare- publicitatea 1i promovarea prin couponing const' &n a prezenta bonuri de reducere pe site0i de a incita vizitatorul s' le imprime. educerea promis' pe cupon poate s' se aplice asupraunuia sau mai multor produse vndute &n magazinele !tradi(ionale".

Avantajele utilizării Internetului pentru transmiterea de mesaje publicitare:- este un mijloc de transmitere a informa2iilor extrem de rapid oriunde în lumeD- este un mijloc media care permite desciderea rapidă 1i eficientă a unor pie2eD- este o bancă de date gigant care permite accesarea oricăror informa2ii, în oricemoment, din orice loc din lume 1i din orice domeniu.

:iind un excelent mijloc de comunicare, re(eaua Internet se poate utiliza de c'tre oricefirm' cu foarte bune rezultate att &n publicitate ct 0i &n celelalte tehnici promo(ionale, avndun randament deosebit, iar cheltuielile de difuzare sunt modice. /ehnicile publicitare aplicate

pe Internet se bazeaz' exclusiv pe folosirea calculatoarelor, iar crea(ia publicitar' se deruleaz'&n variantele obi0nuite, cu unele modific'ri legate de frecven(a apari(iei &n una sau mai multesecven(e sau pagini 2G? apar(innd altor organiza(ii sau servere.

Domunicarea pe Internet, de0i nu are o tradi(ie, beneficiaz' &n prezent de o serie deinstrumente de m'surare, unele dintre ele fiind deja profesionale. C'surarea audien(ei cuajutorul unor astfel de instrumente face posibil', &n primul rnd, precizarea num'rului devizitatori care au apelat paginile unui site, f'r' a trece printr-un site prox= *server de

proximitate reune0te 0i stocheaz' informa(ii+. /ehnicile preconizate &n acest sens realizeaz' &nfapt o imagine invizibil' a vizitatorilor. Instrumentele de m'sur' utilizate frecvent 0iconsiderate a fi !profesionale" sunt$- marGerul 1 o metod' simpl' de control 0i de certificare a frecven(ei cu care este accesat unsite pe Internet. 3ceast' metod' prezint' avantajul operativit'(ii, &n sensul c' poate fi aplicat'foarte u0or, pe cel al fiabilit'(ii &n aplicare, precum 0i avantajul unor costuri mici- cHbermonitorul 1 traseul vizitatorului este &nregistrat integral pe un server controlat deCediametrie *societatea care a pus la punct c=bermonitorul+, servercare are exclusiv aceast'misiune. :i0ierele de control din cadrul acestui server urm'resc 0i reproduc &n permanen('situa(ia schimbului de informa(ii &ntre vizitatori 0i serverul editorului. .

Donform Jtudiului Ka(ional de 3udien(', Internetul &n omnia este mijlocul media

cu cele mai mari cre0teri procentuale preconizate$ de la 5 de mii dolari &n anul @@ la peste95 de mii &n anul @B. Dre0terea num'rului de utilizatori pe Internet *aproximativ @,Bmilioane la jum'tatea anului @@+ va stimula clien(ii de publicitate s' foloseasc' acest suport.

E


8/10

/)$$!" &I /$)/$("I$ A%$ MI#%'A($%') *$ ('M+!I(A)$ ! MA

Planificarea eficient' a publicit'(ii 0i alegerea celor mai adecvate mijloace decomunicare pentru transmiterea mesajelor promo(ionale sunt f'r' &ndoial' cerin(e obligatorii

pentru succesul acesteia. Donsumatorul este bombardat zilnic cu sute de mesaje publicitare 0ide aceea este nevoie de o comunicare creativ', de alegerea momentului potrivit 0i plasareaimaginativ' &n mijloacele de comunicare &n mas' a mesajelor pentru a face ca publicitatea s'se impun'. 3scensiunea noilor tehnologii duce la schimbarea dramatic' a mediului deactivitate al mijloacelor de informare.

Cass-media din trecut nu era doar ineficient' din punct de vedere al costului, dar, &ncompara(ie cu noile tehnologii, ineficient' 0i ca modalitate de a ajunge la un public selectiv.

)eoarece num'rul 0i dimensiunea acestor schimb'ri sunt destul de consistente, previziunile petermen lung referitoare la func(ia media sunt dificile 0i caracterizate de incertitudine.Principiile generale ce trebuie luate &n considerare pentru creionarea unui viitor al mijloacelor de publicitate sunt$- obţinerea unei mai mari eficienţe a costurilor în procesul de selecţie a mijloacelor decomunicare în masă. Problema principal' a ob(inerii eficien(ei de cost media este c'obiectivul costurilor sc'zute este &n mare m'sur' &n contradic(ie cu tendin(a actual' deevolu(ie spre mijloace specializate. %n lumea contemporan' a mijloacelor de comunicarefragmentate, cu categorii de public mai mici dar omogene, firmele care doresc s'-0i fac'

publicitate pl'tesc, &n general, mai mult pentru fiecare persoan' la care ajunge mesajul publicitar dect o f'ceau cu ceva timp &n urm'- obţinerea unui minim de difuzare inutilă, ajunând doar la clienţii potenţiali principali !i lacei existenţi. )atorit' costului &n cre0tere al publicit'(ii, firmele nu pot tolera niveluri &nalte dedifuzare c'tre persoane care nu sunt consumatori poten(iali. 30adar se urm're0te ob(inereaunei frecven(e mai mari dect a mesajelor concurente, dar &n contextul unei atmosferecomunica(ionale care s' conduc' spre produsul sau serviciul oferit. Du privire la acest aspectvicepre0edintele unei companii concluziona$ "#e măsură ce clienţii, produsele !i serviciiledevin mai personalizate !i se adresează unor rupuri$ţintă specifice, devenim din ce în ce mai

specializaţi în identificarea acestor oameni. #entru noi, mijloacele de comunicare au devenit

mai personalizate !i suntem, în sfâr!it, capabili să facem ca mesajul să corespundă cu

mijloacele de comunicare ţintă. %e îndreptăm spre un mediu de mar&etin unde, în final, ne

vom adresa unui public$ţintă format dintr$un sinur consumator'- analizarea unor noi ve(icule media, pentru a înlocui sau a le adăua celor tradiţionale .Jtrategia utilizat' &n conceperea unui program de publicitate este una tip bloc, adic' se &ncepecu utilizarea unui mijloc de informare &n mas' care se adreseaz' celor mai mul(i consumatori

poten(iali 0i se las' la urm' acele massmedia ce se adreseaz' celor mai mici por(iuni ale publicului. /rebuie avut &n vedere de asemenea 0i efectul de sinergie al unei combin'ri amijloacelor utilizate pentru a transmite un mesaj cu o eficien(' mai mare dect sumaeficien(elor realizate de fiecare mijloc &n parte- coordonarea procesului de ac(iziţie media cu celelalte faze ale obiectivelor de publicitate !imar&etin ale firmei)

%n condi(iile &n care sunt confrunta(i cu o multitudine de posibilit'(i de alegere &n

ceea ce prive0te mijloacele de comunicare &n mas', firmele care &0i fac publicitate trebuie s'aib' orizonturi largi. )e la mijloacele tradi(ionale, la noul IK/GKG/, firmele trebuie s'aleag' acele mijloace avnd caracteristicile care se potrivesc cel mai bine obiectivelor de

9


9/10

mar#eting 0i promo(ionale 0i s' le foloseasc' &n mod eficient. Katura mijloacelor decomunicare de mas' se schimb' cu rapiditate 0i nic'ieri schimbarea nu este mai evident'dect &n televiziune. %n viitorul apropiat televiziunea va fi mai mult dect un mijloc dedivertisment 0i de 0tiri. :urnizorii de servicii de telecomunica(ii vor &nfiin(a sistemeinteractive revolu(ionare care permit telespectatorilor s'-0i pl'teasc' facturile, s'-0i fac'rezerv'ri pe liniile de transport aeriene, s' primeasc' la cerere programe cu plata la vizionare

0i chiar s' joace jocuri computerizate cu al(i telespectatori. Koile tehnici de publicitate prin intermediul televiziunii care cunosc o bun' dezvoltare&n ultima perioad' sunt$ - publicitatea split-screen care presupune difuzarea simultan' a unui con(inut editorial 0i a

publicit'(ii, suprafa(a ecranului fiind &mp'r(it', &ntr-o parte derulndu-se emisiunea deteleviziune, iar &n cealalt' parte o fereastr' de publicitate, o band' publicitar', un text sau logoetc.- publicitatea interactivă. Privit' &ntr-un mod !primitiv" aceasta con(ine un num'r detelefon, o adres' de e-mail sau o adres' de Internet la care telespectatorul poate ob(ineinforma(ii suplimentare despre produsul sau serviciul &n cauz'. %ns' &n sens larg, publicitateainteractiv', care este la &nceput &n ('rile 6niunii Guropene, &nseamn' combinarea spotului de

televiziune cu aplica(iile Internet, telespectatorul avnd posibilitatea de a utiliza telecomandatelevizorului pentru a accesa ni0te lin#-uri de pe ecran de unde poate primi informa(iisuplimentare despre produsul sau serviciul care &l intereseaz'- publicitatea virtuală se refer' la manipularea cu ajutorul unui calculator a unor imaginiautentice *&n direct sau &nregistrate+ 0i substituirea unor elemente ale acelor imagini cu scopulde a implementa mesaje publicitare &n semnalul emis de televiziune sau de tehnologii similareactuale sau viitoare.

Indiferent de forma specific' pe care o va lua televiziunea &n viitor este cert faptulc' rela(ia dintre mijlocul de comunicare 0i auditoriul s'u se modific' &ntr-un ritm rapid. 6n altmoment important &nregistrat &n evolu(ia acestui mijloc de comunicare este trecerea de lateleviziunea &n sistem analogic la cea digital', &n majoritatea ('rilor dezvoltate, datorit'avantajelor pe care aceasta din urm' le prezint'$- > 1 E programe de televiziune &ntr-un singur canal digital de transmisie*frecven('+- tehnica de multiplexare permite inserarea 0i a unor date asociate cum ar fi cele pentrusubtitrare, versiuni lingvistice, ghid electronic de programare, servicii interactive, etc.- flexibilitatea ofertei - &mpachetarea programelor de televiziune - difuzarea pe oinfrastructur' terestr' a unor programe f'r' plat', al'turi de pachete care include programe

pa=-tv *cu plat'+, video-on-demand, servicii interactive- imaginea 0i sunetul au o calitate comparabil' cu cea oferit' de un )V)- costuri mai mici pentru difuzare *o reducere de 5-A ori a costurilor de transmisie+- recep(ia portabil' &n interiorul locuin(elor *antena de camer'+

- eliberarea frecven(elor actualmente alocate transmisiei programelor de televiziune &n sistemanalogic./recerea televiziunilor de la transmisie analogic' la platform' digital' este impus' de

Domisia Guropean', pn' &n anul @7@ 0i se va realiza treptat, deoarece ambele func(ioneaz'&n acelea0i benzi de frecven(e 0i, prin urmare, nu pot coexista la parametri de calitate optim'.

A


10/10

tipurile de media - mass media - mijloace de comunicare in masa - afisaj, cinema, internet

Documents