ANUL II. - No.

In pe an . . . . 10

pe 6 lunI . . . 5In an . . 12

pe 6 . 6

REDACTIABucuresd, Calea 51

Etajul - Casa Törk

Pretul unni exemplar 20 ; peste munti 25 VINERI 30 IANUARIE 1904.

ANUNCIURI

Se primesc la administratia

la principalil de publicitateCalea Victoriel, 51

din

ADMINISTRATIA

Calea Victorid,Etajul I, - CasaAPARE RE-CARE

-

2. -LCostume tailleur. in pag.

TIPAR GRATUITA

FIE-CARE

CRONICA

AdevArate zile de vara, soarecald stralucitor avem tara.De abia lanuarie, e mai admitem

vom avea o intoarcere afrigulul. Femeile paltoanele,mantilele chiar grele

la plimbare ImbrAcate maltransforrnind sträzile din centrul ora-

adevaratetoare. disparut hainele depentru a ochiul trecAtorulul

se de farmec privind ceeace multá : o

forme esteticede Ce sprintenefemeile apar prirnele raze desoare prirnele zilecer senin, ispititor, !

De sigur gentilele noastre citi-toare nu vor afla mirare

de paie?- toate astea ni-

menea nu se repudiezeblana mult ca sefemel bolerourI, rnansoane,etole.

de paie dar pentrumoment in atelierele rnodistelor carIdin vreme pun hi lucraremaginatia nascocitoare de modele

soldind modelele de iarnämare rabat, precursor alalt anotimp.

Ultimele modele nu ne aduc

vre-o transformare senzationala. Elepar, culorile a voiafecteze vaga amarl. E un gen totul gratios.

E mai ales gros cusut, toateculorile. Cu acest care e de lemn,se nuantele cele mal variate,cele fine.

un Un rusatalterneaza cu un drept. Garni-tura e de ciresie um-

cu alb inborurile ridicate prin din

panglica. detrandafiri e dedesubtul

pe par, la spate.alta forma, Trianon, e o denegru, foarte fin, asezat ajur

un de orez alb, cusutmod special, care efecte de moar.Mare alb, dedesubt, marenegru deasupra, ale se

sesmoc foarte elegant.

Alta : o de verdecdptusit de

Doua frumoase, de oabsolut necunoscuta, verde roz, se

cioc in cioc pe careeste aproape acoperitä de a-ripele

numa prin alegerea fe-culorilor aceste pot

se remarcate. Ele prind foartebine Ar putea de fetru, decatifea, de bine precumde avantajul de a usoare.

acum, ne oprimaci ca

ne apropiem mult de ano-timpul primaverel.

* *

lavom spune pe se pare

2

tendinta de a se ridicatailleur caracterul putin cam ex-clusiv spre a se mult

de mätase in toaletá : taftemol fasonate, fularuri, liberty, ben-galine, de toate genurile.

Aceste stofe se mal usornu cer ca postavul

pentru confectiuuea toaletelor fácuteachsä.

Garnitura va : ruse, pliurl, buio-de asemenea.

Corsajele cu vornate cu berte, drapate. Sevor amesteca fondurile uni

fasonate, nuantele.concesiunea dinaintelul

a am-spate. aproape tot ce

putem indica drept linieD-na Olga

Costum pentru dimineatA. - Acest costumse poate face dintr'un pichet colorat,

coton-perlé in coloarea pichetuluI.

pentru

erbet dePisezi, cu tot, portocale

piulitä de peste ele o ocade bine. In ameste-

o de la focde de

printr'un tulpan, pul la foc.coaja subtire de pe de asupra a por-

tocale o in ce ;

dea clocote iarást, apoTtingirea pe un ce se capentru ori-care zearna de la unsfert de tingirea ;

ce tine degetul o lafrecat.

Loco Pauline

BUNA PURTARE IN SOCIETATE

CorespondentaA cored, cu claritate, nu

priveste nimic buna purtare in societate ;totusi, e de mare utilitate dad,

corespondentä, oare-carfN'o negresit, de stil episto-

lar. E indispensabil de a spunebue cu ortografie, te

corect, fárá sá prea prea scurt,apol tonul ce convine gen descrisoare, sfirsit de uzagiileprimite, pentru material, ca moral,pentru ca pentru educatie.

Materialul trebue corespunza pqzitiu-nea aceluia precum stilul tre-bue subiectului ce

Nu suveranilor de pefoarte mare (asa zisa hirtie ministeriald)

marginea din stinga aocupe mare alb, aproape(de-alungul). Dimensiunile seconform cu pozitiunea rangul.

Hirtia e consideratá ca familiarä.Hirtia de copiilortinerelor : simplicitatea e pretutindeni

de bun gust.in doli, te ser-

vesti de o cu märginileData e mai convenabit sá o la sfir-

situl scrisoarei.Nu e cuviincios pe o

Vedeta,

etc... primul din scrisoare se scriúsus jos, conform de respectce

Aga, vedeta jos de tot,sferturi din albe, rindul intiiin pagina a doua, e un sernn de mare res-pect, persoane sus puse cont de

scriind arnicilor inferiorilor d-vputell permite dispensati chiar

dar, de la primul rind,vocativ amabil, ca de :

etc...In scrisorile nu lag!Vedeta trebue compue din cuvintul

Domnule, Doamnä, urmattitlul principal persoanel te adresezi.

Scriind rudelor, amicilor,la titlul de rudenie, de prietenie un

tandru afectuos Scumpuliubitul prietene, etc.

Primul nu trebuerepetarea dar, de la al

doilea, se cuvine titlurile onorifice aleacelora poUtetea voeste ca levorbegti in a persoand.

Se zice ast-ful : Majestaleaetc ,

vocativ.cu o situatie

nici-odatá numele, ci,vintul Domnule, titula-tura ; de ex. : Dornnule deputat, Domnule

direc-toare, etc.

Nu in mod prescurtat ono-in cifre numerele pe cari

le interiorul scrisoarel, afará nu-mai o de de sa

de ordine.Regulele de politete date pentru conversa-

tie se mai multá rigoare lade oare-ce acel care are destul

timp reflecteze la ce pune pe'Din motiv nu se iartá greselile de

gramatica.In treacät, spunem sá

foarte nu niciacest de instructiv : Verba

volant, manent (vorbele scrisulrämine).

De cite ori nu ne-a cauzat o scrisoare ode din pricina fraze care

a fost pe care n'ar tre-buit s'o scrim !

exercip, cel mai bun eo copie, indreptarile nece-

sare, s'o transcrif pe curat.importante, e bine

o copie de pe ele ; in aceastae o peste care nu se trece.

Trebue la toate scrisorile pele primesti, cari

in mod intentia contrara.Nu e cuviincios ca scrim pe o ace-

easi scrisoare persoane pe careo nu o putemcomision pentru o alta persoanä.

gravi respectuosi cu superioril vostri ;glumeti prietenii vostri,

a ; politicos! de dame, a fiCu ele vá tot-d'a-una de

formulele : Am onoarea ; a'-nzi per-mite ; etc., un bárbat nu trebue nici-odatáca tratat la fel.

foarte putin de dv., nue absolut necesar folosul scopului pen-tru care fäcut scrisoarea.

Aci, ca pretutindent, trebue te uit! peca nu te de cit

ahora.isorile de anul prilejul

särbMori trebue la timp.cele-l'alte scrisori nu trebue

CARTI POTALEintre eititoril eititoarele

IUBIREA DE BARI3ATUnel din Caracal

pe care '1 iube care,el te AY vrea ca noi

te scoatem din siguranta elnimic ! NoY departe, d-ta e4tY aproape de

Sufletul femeeY are mii de prin ponte InbArbatului care o eqt1 frigurilegostei, putinfa a te de adevArul iubitului,

ne va imposibil. Intro negreqit,tree scene de dragoste care, seduioqia sentimentelor voastre. In ocMYadorat, de pAtrunde profunzimea ele citi

ceoglinda e o zicAtoare, dragoste,

en are un rol preponderent. nu putemne rotim jurul supozifii, ceea-ce, sigur, te-ar

Ochii d-tale pot face minunY iubitului,cind.te sim(Y moment, el va pri-

te va alunge din frica,iubirea

Arno

Exactitatea corespondentei nu eo de ordine, ci de bon ton.

din osoare un nu recurgeti la scuzezadarnice, ci, ma! bine, márturisiti-vd sincer

cuviincios gregala.Pentru claritatea aveti grije ca

alineate distincte diferitele pele

Modul de a termina o scrisoare e de ceamai mare prin el sesentimentele celui care se manifest&respect, sail afectiune pentru persoana

te adreseziA§a, una din formulele cele mai respectuoase

e cea care se intrebuinteazá scrisorile adre-sate suveranilor

Sire, d-v.plecat supus servitortrebue tot-d'a-una

aci pusi in rind, chiar scriso-rile pur simplu respectuoase.

suprima de cit inrile prea familiare.

Vom continua in numárul viitor acestsubiect, vorbind de formule debuintat precum de alte ches -tiuni la corespondentá.

High-Life

DOR DE

verde iasomie,Da-re-ar vieMull dorita

pustié,De nu

merg la izvorCa tristul dor,

apuc codrul verdenimeni nu m'ar vede

De ghioceicu

vioreacu mea,

PrinS'aud glas de

printre stejariDe grieru$ ca

se schimbe 'n veselieA mea pustie....

Lt. Constans Petrovici

cul de aco experientä usor

deInfigeti un ac dop al

sticle.Apoi un ac

inteun carede o parte de altao greutate egan. (In

cind cele degreutáti diferite, faci varieze des-chizhtura lamelor acul

gamálie pe virful unul deget (binefixat dop celeinfipte pe te

gun!, deplasind pe dibuiteacul ce a-

sigurat de aceasta, II peacului in dopul

spre dopul cubricegele, o puneti

o se Bama! mult tare de cit

va izbuti, oare-timp, acesta o

chiar, experienta ecomplect acul

pentru de onoare, dinvoal de garnisitä cu 4 de galoanealbe. Foi cu jurnatate pe fond de gri.Coisaj cutat la talie ; centura-corselet ; la

multe rinduri de galoane. cu for-mind bufant la jos. volane desint puse josul celui de al doilea bufant.

figurilor din pag. I

1) Costum tailleur, de drap lenajfantezie. Jupa e tighelatepe se bande de drap, incrustatede velur terminate un ciucure ; bolerodin ornat reveruri brodatedepasanti de drap alb, galon brodat

aurii ; de oumär, de velur ; bufanteparementurl brodate márginite galon ;

sub-mined de galon ; guler aplicatde de velur,fantezie. pasmanterie,toare pe dinaintea bolerouluide feutru, velur impodobit bro-

Material : drap 5 m. ; velur 2 m. 25;mätase 12 m.

2) Costum trotteur, de lenaje cu

tighelate la o de tighe-Corsajul e de ornat

baghete tighelate ; velurtigheluri, precum reverurile

bufante jos, poanieuriaplicat de bobite.

de pasmanterie, la lade percal, de negru.

de velur,märginite de cu

Material : drap lenaj, 5 cubite, m. 50.

e pierdut, nu l'a auzit. .

* *

injuriile pe birie-facerile pe

* *

nu dispare ci prinCe vezi nu mai are atractie.

* *aduce veste-

jeste totul.* *

in pe toateochilor nu le span !

pentru plimbare, de postav lavande.ornate, la cu galoane. Partea de jos cuvolane intinse märginite cu rulour1. Corsaj a-

justat la spate, formeazä bolero Garnilurl dejos drepte

de galon. de fetru verde catifea,ornatä cu 2 pene. Material : postav 6 metri ; catifea2 metri ; mätase p. 12 metri.

GOLUL RECE

Dorul de noapte,aduse,

Chipul frurnos deCu

pleandu-te spre mine,

Dula cuvinte de iubiredin mult dor...

drag, talemea frunte lipit,

'ntr'o dulce särutareDrept räpit...

Eram beat de fericire,'n priveam,

iubireaTot mult te

'n de iubiresatur al dor,

Te-am cuprins cu drag brateSä soptesc de-al amor.

Dar coprins-amGolul rece al me pat,

visasem,din vis m'am defteptat.

Casyus

ANCHETA MODEI NOUA"

De punem cititoarelor noastre ointrebare care, credem, le va interesa mult :

Póte iubi o femee de multe ?

La : Care femee va facepe fericit : aceea care are ointelectualä mare, dar nu cunoafte menagiul,

invers.?" am primit cite-va räspunsurt.

D-soara Florica Loco,.e pentru omenagerg, care aibáoare-care cul-

o femee care va cunoaste menagiulva face pe fericit, e bine cao se poate, sä odar pe aceasta fie menagerd,numal atunci vor putea sä intr'o ar-

nu va putea reproseze nimicbärbatul De n'am intrat viataeonjugald, ca dar se vede zilnic pe ladiferite cásnicii.

Loco Florica Chiritoi

D-soara Jeanetta, e

E de preferat o femee care cunoaste me-nagiul, dar care Cutoate astea, pentru ca o femee fericitpi un cred nu este

; ea trebue : modestäiubitoare fami-

!

(Ast-fel pe ferneea idealCraiova Jeanette

Floarea Magica, Buzn, nu-pontru femeea menagerä.

Sint multe omenagiul ; altele putin culte

chiar de nu cunose menagiul, precum unele cari cred este cevanecuviincios sä ne menagiul. Astadepinde de educatie. Femeea ori ince caz inculti, care este gospodinäface pe sotul ei fericit de cit una prea

care nu cunoaste menagiul. Femeea gos-pe sotul ei fericit faptul

casa este in ordine toate sint pre-gätite la tinind socoteald de toate,impedia pe servitor de a risipi cevamult, furtul. presus de toate, economiilepe le face usureazä o parte din belelelesotulul.

Ast-fel, sotul se simte fericit sa ede lume ca un model de

pe o femee care poate nunoaste menagiul voeste a tinestie face economie unde nu este nevoe,

e acolo este nevoe de preaservitort, acestia fac ce le place, se fac

peste de aceea se ivesc deseconflicte i in ceva mai trist,divortul, se foarte des.

De aceea femeea care este gospodinä estefloarea familiel,

copiilor pace, multumire fericire.Buzad

D-soara S. T. din doreWse Asätorese o inculturáegalá.

permit da departea intelectualet, care s'ar pricepein ale Cum aceste ca-

neputind fi intrupate in una aceeaside cit foarte rar, prefer femeea in-

telectuald celel menagere, aceastamult de educatia, cultura pozitiaa sotulul.

vázut cazuri in care femeeade o a se

a a citi a bununirea le-a fost imposibilä, deci ajuns la

Tot i in-cari se persoane a

educatie, culturä nua

Deci, ideea mea, ca ofie fericitä, depinde de egalitatea nu intoate, In parte, a ambelor persoane

se unesc.Drágäsan S. T.

D. Trificalos, Craiova, discutá asupra diferitorde femel.

Fie-care are avantagiile dezavantagiilesale. Ast-fel, pe cind o femee intelectuald tepoate distra ore prin reproducerea veu-

piese muzicale, printr'o conversatiese poate de intelectualä, o femee care

nu de cit menagiul nu poti avea aceste

alte unde se vede superio-ritatea, relativ la traiul linistit al familil, eal cunoscátoare de menaj. : fe-meea va adese-orl ceartabárbatul pentru niste foarte neinsemnatemotive invocate mult pentru setiseste ne ce face, cautá Din

o femee aceasta arareori, ba poate nu se va

ea are n'are tirnpstea de bine numal cindmotivul este de important.

deci, de aid párerea mea, ceeace priveste traiul cele aü

o contrarie.In ce priveste inbirea bärbatulul

nevasta sa, cred este indiferent ce educatieare aceasta.

cari nu avut o

ducatie intelectualg nucunoasterea menagiulul, toate

astea, fost mat iubite ca altele s'ar fi

priceput la menaj la lucrurile matperioare.

Craiova

Loco, se pärerileex-puse No. trecut, d-sa

Am asteptatpentru a vedea cum este judecati inter-

chestiunea de d-soara Alsimprin dv.

In ceea ce priveste alegerea femeet, per-sonal totul pentru o femee

o nu incazul acesta ar fi un tip cum

cáprul, d-na M. V. Brunetti,etc. Una cultura in a-devdratul sens al cuvintului, nufi santineld a ferestrel,etc., iar nu ar nemerit a se da omee barbat mal cult, toate

ar fi un bine pentru el a sta intr'un con-tact de o femee cultd,el, egoizmul lui, voind impune supre-

va cäuta a se cultiva el.dar conchid, a mai descri ce s'ar

petrece cind un bärbat cult ar lua o femeecit se poate de menajerä, dar...a descris-o destul de bine d-na C. D.

Pentru un cult trebue, se impunechiar o femee chiar dacä nu me-nagiul, va face tot posibilul va in-váta practic teoretic e aproape im-posibil nu nevoia reclami,iar pentru un putin cult e bine aalege o femee mai mult menagerä.

Loco Julieta

D. Radu, Craiova, spune ci, chestiuneapreferintel :

gusturi dupä fireasimti foarte nenorocit o femee

care nu alt-ceva de cit menajul. E nea-prat necesar ca o femee de-aleeasel, dar aceasta nu ajunge.

Craiova I. Radu

Floricelele de pe malul Dorohoig,cred ci:

o femee care va avea o cul-tur va eunoaste vaputea face pe sotul fericit, de aceea

va avea o intelectualä mare nuva menagiulp.

Floricelele de pe malul Jijiei

D. Craiova, ne spune :

Prefer o femee care cunoaste bine mena-giul. pentru o femee nu efrumos folositor de menagiulul.

.

p

00

0

JO

Model relief pentru Tisehläufer"

Matinée. -E fácut din nansuk garnistcu dantele entredeurf.

Studiile dezvoltate pentru sexul tare.Bine, nu dacä o femee

noaste literatura, muzica, etc., totusiprincipalul menagiul.

Dar, de vedeti simt atrasmult practice, nu

negligez partea spiritulul. Din contra.Orele mele libere destinate cultivamintea folositoare.

pirerea mea e cea pe care am ex-sus.

Craiova

D. N. P. opiniazi :

femee intelectuald e superioardmenagere, in societate. debärbatulul pe care 1-ar face

fericit o femee care pri-de ale menagiulut, dar

etc.Distralia menagiului trebue fiede o distractieFemeea care nu citeste, nu se

de menagiul, riminepartea spirituald, ceea ce e un mare

N. P. Sterie

din Caracal pledeazi pentru femeea

E de preferat o femee o inte-lectualä. Acea femee poate discute fel defel de nu spune e un marepäcat singura chestie pe care n'o pri-cepe este menagiul. Este de ertat, cinepoate si de ?

o femee o

bine inteles, mult mai inteligentä,de cit una care menagiul, vaputea invete aceasta Peo femee care nu de de ale me-

va zadar se ocupelucrurile mai niel va

duce o conversatie despre ast-de Cunosc multe

nu idee de menagiúacum e o le vezi cum ingrijese de

casa ce se aft. peste tot.Ceea-ce nu se poate nu se doamnaeasel.

Repet deci prefer o fernee ointelectuali, de cit una care cunoaste me-nagiul.

din

D. Hod.-Tr., din :

Prefer femeea menagerä. Cultura e pentruFemeile se ocupe menagiul

lucrul manual vor ajungefericit pe sotul bine inteles nu

vr'un alt ar impiedica fericireaHod.-Tr.

despre

Cu dragostea se glumeste.

* *Necazurile de dragoste viata.

* *Adesea gelozia este cea mat

a dragostel.*

Femeea care iubeste e capabild de toatedevotamentele.

*

Cine n'a de pe urma dragostel, a-cela n'a

Departe de aproape de

* *In dragoste totul vine la vreme aceluia care

stie si astepte.

Micile conduc la celeCupidon

MODA

1) gi moan.

dr muri

2) de -

DOUA SURORI-a

De lemama, ca mai mare,

la ode infra

carede ap

o rindde de

calm al

tutelaea

el,

de alta.

a la era micacareclod

caIn

eraia

blond, la albagi de

De lapace

ea

ea

Lao depe

ea.

chiar. Se

mare.cil dar

ea, n'armama fete de

manta.era

de

de leparte. In

s'aalla

la In ea in

mipaIn

plaint

albalbe aurd de

5) bal, de claind

Se

lamai

exem-

-Vela

- me 'IVela era

de

mai mare,

degen. a la Vela

maila o

ap Irinamaculate a

de libertate.

ea

dentalmama

;

de dede

mkase 6 ; 136) de alb

la dede

tined

de gi

se maldrum,

inima.

inle Vela

In

mal ne.

obrajilera el

en ea

de la

de de-at

;

mare.pat, make

El. prag. De a-de mare.

alla DeMal

panda re

mal mull ?

;

inrum

gardian de db ea

bine,e.

Ce N'amde

- 0- Da

I

delame

dea de

de a 1

? 'I

la

bine de el gi

'I

- ne!

bun.manale. la aria, bine

?

te

la

dar,

- am sáIn I Ce

'mi de tumine Val, de al

-palma

A-la

Pede

minapark

- M'am

pe

in cap.

mor.

nu lamare

ridka

:- tapir

In

Vela

A?

fi,

o

'Ise

- Num'am de- n'a

de

La

CindEl

de

Ea

A.

deN. A.

2.10

na primi

MODA NOUA

- E facut postav grenatdrap. o cu

rnuta;i-1 pe carton avea un Port-umbrelaoarte trebuincios iot frumos.

Focul 'nDogorind odae,

'ntr'un pat putred de strae.

toarce,fusul,

spun de in coacepe

bunaInvelefte focu 'n

seLa prea

simfonicstrae rod.

totprin pod.

C. St.

Corsaj de Plastronmontat de inconjurat de p

facute din volane incre;ite desinzind cu virffao.

SINUCISAlumea asta care printr'o

sire o nu pot injuru-le zimbete de simpatie, priviride admiratie, ceea e mai trist, cite o

nici priviri deDin unor asemenea fiinte fácea parteLilla Z...Fará a aceastá nu putea

trecutá printre cele frumoase. Avea ceva inchipul care te gonea departe, avea ceva invorbä care terepede vorba Vorba eraplictisitoare, era rece relativ asprä,

foarte vii, selipitori cercetätori. Corpulei o mobilitate persoa-nelor nervoase.

Vorbind lesneVedeal tot ce se inghesuit el

indatá ce Avea

durere simtia necesitatead'a o mai mirturisind'o altora.

Nu gäsise viata o care s'oiubeascá, un care sä verse o la-

pentru dinsa. dede rude

tate care o ca pe o Durereael nu fusese de dulce al mamel,fata pururea nu fusesede dulce al aceleia

Fusese de iubiremintea de iluzil. cari

o crescuserá de timpuri a o faceomoare iluziile una cite una.

ajunse la oare-care eradeja aceea iubirenu lume, iluziile niste vi-

nebune ce le omul zivavisele ce le noaptea

somn.Se mira adesea de cele ce citea pdn uncle

unde se vorbea de amor, de fericire.Toate aceste i se ei, nascociriale unor suflete prea optimiste. Pevedea iubire, pe fericire dindevenise nu rea, dar putin neincre-

nimic eide rämdsesegoal&

Acum dol ploioasá, o a-pucasem spre posomorit, un gind

duc, zece Nu cefac. La teatru se juca in seara aceea

pentru a trei-zecea o feerie pdcátoasá,d'un teatru de i fi pre-

ferat mai din initiativa mea decit provocat de actori.

Pe strade nu se vedea un :

ca de un uragan spre locuin-tele Nu se mai de colo

un birjar In manta de cauciucde ploaie strälucind de departe la

mina felinarelor. In fizionomia orasului se citeauritul Un asemenea timp

potrivit peru cine ar fi vrut sá curmezezilele ; sint sigur n'ar fi re-nunte la un plan fioros pe un ast-fel detimp.

Cu sufletul intocrnai ca vremea din searaaceea, mergeam opream din

and. Niel o viata mea nu fusesemlipsit de vointá ca Nu puteam

decid de la trebuia fac.odaia mea cea rece singura-

; in nu 'mi o distractie.era fac la dreapta la un colt de

o de un albse strecurá pe mine privindu-má dreptin ochi o privire ca a persoanecunoscute.

Am stat In Ea care se uita merea stat ea M'am apropiat de

dinsa la n'am putueo recunoaste.Ea m'a repede de fa-miliantatea rude cuvintele

un mai mult artistic de cit natural,zis ;

- Nu ?- Ba, da... D-ta

puteam tocmal bineträsurile feteT, am de tot cite-vacuvinte neintelese.

Ea scoase din :

- M'ai uitat de iute... Ori m'amschinibat de mult de nu mai cunosti.Nu pe Li?

Aceste litere ce amintese mult unnume de chinez, era o mingliere, era dimi-nutivul dus la extrem al Lilla,care obicinuiam pe aceastáI-am apucat mina am strigat :

- Lilla !Ea la rindu-i foarte miscatä de a-

ceastá intilnireN'am putut zäresc sub genele din

pricina intunericulul, dar nulacrimile ochi se

Am mers la ea acasá. Locuia la etagiul altreilea al case A aprins

a inceput spuie.Luminindu-se odaia am putut s'o privesc

mai bine.ant. Avea fire

de pär alb. figura ei exprima omultumire care se comunica imediat.

Ai crezut incretiturile fetel cele depe lingá nas sculptate in o mar-

de de binede profunde, lucru ce te fáceain ea totul era exprima

convingerea despre soarta ce avea In-dure despre destinul nenorocitilor.

niste cari tinearul le-a aruncat prin ceamai mare neingrijire.

niste din curna aruncat toate pe o masá

depártatd, se rostogoleasca pejos o a voi s'o mai ridice.

Se ea dezgustul suprem de ori-ce.Mi-a povestit toate' nenorocirile ce suferise

de nu o vázusem. povestitmulte, care ar descrise pe arforma material pentru un roman intreg.

Dantelä aruncat

De fie-care vArsa cite o cafi frazele niste semne

de exclamatie.La de tot :

-- e estesinuciderea 9

Intrebarea aceasta o fácuun fel de voluptate, ce se citea in ochi,

In cit de fata se ca prinminune, lacrimile din vocea

deveni mai vioae, maiA inceput rizá ; se schimbase

virsire, se inveselise. Aerul acesta nepásátorfácu consider drept o dorinta

ce exprimase d'a se sinucideintreb cam In :- cum ai de te sinucizi ?

- Am sär de la etajul al treilea, daram sár ast-fel nu mai scapva lume prin apropiere. Vreasä se de moartea mea, sevorbeascä de ea. Am vanitatea asta.- moarte, absolutá...

- Nu va tácere vorbeascdtoate ziarele

discute mortii mele. máfetele tinere multe : särmana !

de ea, o asemenea !

In fine, moartea mea, va scoatedin multe piepturi suspine, din ochi

din multe suflete regrete. puneun mi§care. Va veni procurorul,deeätorii. Se vor face cercetäri, sevor intreba persoane ar fi avut

mine. peste cite-va ore se vain toatá tara o a murit in

cea mai frumoasá a ei. va regretalumea moartea fiinte care in

n'a inspirat iubire niel- dupá zile, uitare, a-

- Nu va avea o imormin-tare deCortegiul va trece prin stradele principale aleorasului. Va lumea priveasca ; trotua-rele, stradele, ferestrele, balcoanele vortesate de curio§i toti vor zice : särmana,

de ea moará la o asemenea virstá !...Oh ! dac'asi avea pe sfert dinsimpatia iubirea ce avea jur

n'asi muri. Viata e ca o carecit de amará arce ea se Niel omul nu

se de ; maiare in tot-d'a-una oare-cari rezerve.

Cuvintele mi le spuse unfoarte pronuntat. Párea spune niste glume ;párea vrea sperie numal,m'a fäcut da nielVedeam un care reesea mare, colo-

pot zice, din euvintele ei, vedeam vani-tatea d'a preocupa lumea cIte-va momente

persoana ei, d'a face pe sä se inte-reseze de faptele ei, s'o s'o regrete.Vedeam setea d'a consideratä,

Dar ziceam toate astea nude cit niste dorinte

lungi de zile de durerecare vor atit cit va ce le-aizvodit.

* *in unna ce

d-sora Lilla Z..., dimineatd,cine-va bate la

La n'am rspiins, sánu poate pe creditorulmai afurisit, vre-un prieten eu o trage-die in 6 acte care má roage ascultscrierea a'mi da voe sä tusesc,

de abonament, vre-ocerere de finestie ce neoportunä.

pentru a doua in use,tac la fine, nu ;

auzind vizitatorului intelesein'am a face o persoanád eschisel.

Era Emil, mal bun prieten alPrima ce zise fuse :- pe Z...- Da, am vorbit dinsa chiar acum o

propusesem fac tot po-sibilul o Intilnese Areasta ceva de....

Emil intrerupse :N'o mai vedea !...Pentru ceS'a sinucis.

- ?S'a aruncat de la al treilea a

fost la spital mult Pestecite-va ore a incetat din

- De unde ?- spun ziarele de azi.zicind vorbele acestea din buzu-

narul pardesiului din urmá alziarului Nuvelistul, unde la rubrica

se rindurl :pe la orele 10, o anume

L... s'a aruncat de la etajul al treilea jos.Nenorocita izbindu-se de pietreletrotuarului a fost ridicatá dinteun lac de singe

la spitalul Coltea unde medicii,cit se spune, de vin-

decare.Nu se cauzele care pe

L... o ;iziune de extrema».ce citi aceste Emil scoase

alt ziar care e§ise mai de in carese spunea la ultimele Lilla

din laväzut, care amce inmormintare s'a !... am

auzit ce s'a vorbit despre moarteaa fost la loca§ul

o ordinard, care a plimbaeo repedepe stradele cele mai dosnice ce conduceamai direct din ora§. Niel o floare pe

o ochil celor ceca adevarul n'am

auzit un regret.Lumea de nu s'a

presionat de putin de moartea fetemite necunoscute. ar sta lu-

mea pentru eine moare !... As'a !.. putea jur Lilla

n'a existat de mi separe pieirea asta din lume pentru tot-d'a-una.

Särmana Lilla, cit de a fost ea decea din urmá a ! ar tiutmoartea ei nu va produce ceaschimbare inimile cunoscutilor

ar fi tácereaindiferenta a urmat sale, sigurar fi preferit viata in fine, putin pen-tru de a se tot intreba :

- Ce este viala asta ?...D. Teleor

extra-ordinariSe din Sos, departamentul LotGaronne, pentru

nuarie, Little Tamse, atle-tul fárá brate, de 80 centimetri,d-ra Maria Laconture, carela Sos.

Logodnica de asemenea brateare niste picioare scurte de tot (abia 20de centimetri). Statura ei 90centimetri.

Maria Laconture are o fizionomie des-tul de o perfect&

Ca Little picioarelearticulatiunf.

D-soara Laconture eEa coase, face

lucrurile casnice picioarele.Little Tamse 25 Maria La-

18Ce splendid&

Bucuriilenu

feineile ovedeste :

din Filadelfia aWeatheriil

MODA 7

TIPARUL MODE! NOUI"PANTALON

o

numärul deun tipar de pan-

talon foartePentru confectiona,

nevoe de m.ltime de

o

dubld. Cele cres-din aratá dunga, iar No. 2, clinul,

vest la de Ca garniturápune o broderie o o broderie

pentru o trou-trou.avea ast-fel un pantalon din cele mat

moderne.

Rose

Rice, uneia dincele din oras,

d. John Rice acesta fcuse obiceiul de nevasta

noaptea la piano o de

«Pentru ca femeia nu-ipianofil dadea din

formidabile mare, pele

«Sentinta cru-zime chineza" tot ce s'a pomenit

acum materie de divort».pentru in

Ziarele americaneferate din Pesylvania a ordonat

nu tolerezede adio de oare-ce prin aceastase In Augsburg (Ger-mania) s'a un pas departe.Un actor amanta pofta

asteptare cl. III,fata publicului.

Pasagerii precum ailaceasta de un atentat la bunele mora-

actor a fost con-damnat la zile inchisoare.

a intrat vigoare, de con-damnatul a recurs, dar a neglijat

se la termen.Cum petit Mark Twain nevasta

istoriseste cumlebrul umorist Mark Twain petit ne-vasta.

zi lade o :

- D-le Laugdon, ob-servat extraordinar minefiica d-tale ?

- Nu, cam surprins Laugdon.- recomandbine o ne

ba chiar ne-am logodit.Laugdon, care era un putred de

bogat, dete bucuros(numele de familie al

care era foarte drag din cauzaspirituluI lux, pereche se

din voiajul de o surprinsepalat aranjat. La acestMark -Twain cu

toarea scrisoare :ID-ta foarte de treabk dar

de d-ta.trece bucuros te

gázduesc noapte, mod totulgratuit. Sper nu abuza degratitudinea

Teatru-ArteSuccesul National

Teatrul a repurtat,marele al stagiune! 1903-904.

Comedia 4 acte Oh,écoles) de Capus,

splendid& distinsulnostru confrate, d. Emil D.la a cucerit publicul suc-cesul crescind, reprezentatie re-

E o comedie care veseliaa su-

ToaleteleModa face o

stralucitele toalete:

D-na Ciucurescu, o indril, chic, oin actul I.

In actul al doilea face sen-

point-laceivoire, garnisita branse de

o manta oräpitoare.

Actul al patrulea : foi de muselinrozá, garnisite libertyde atlas rozverde profuziune de

D-ra Titi Ghiorghiu : actul I :atlas

alb ; actul al doileavert-nil, garnisita

la ; din albe. Actul al:

; actui al patrulea : rochie gris,negre, boa gri .

D-na Amelia : actul I : rochiemaro ;

pone negre. Actul II : mantagros-vert,

Actul al : bleu-marin depostav, garnisita negre.

D-na Lucia Costescu : actul I : rochieroz, actul al patrulea :

rochie gri garnituri negru.D-ra Moor, mauve ;

d-ra Liniver,costume

negre de actulII frac.

decite - fac elegantelornoastre.

Select

Roehitá pentru bal de -- Deplisatä, antredeuri de

printr'un volan brodat. dejurul urnerilor

POSTA REDA

Myosotis, Braila.-Nu ne amintim cene-ati pus; se poate nu pri-

mit scrisoarea d-voastre, noi raspundem ab-solut la intrebarile ce ni se cel mult

de o deci, re-intrebarea d-voastre.

Gorgona, d-voastre sevor publica la rind.

elev de la Belle-arte, Loco.-E frumostrimis vom reproduce

viitor. ritmogriful s'a Trimiteti-ni'l dinD-soarei de Strasbourg, Loco. - Se va

publica la rindD-lui I. G. Des. Mec., Loco.-Regretain de

de Ne e irnposibil apublica Modaar ele de frumoase juste. De ce nu ne tri-

mai bine scorte, Cartilordin pag. ? modul cum se

observa aveti un potrivit pentru aAm primit Vor figura in

viitor.D-soarei Emilia V. tri-

o vom publica la rubrica Sfaturipentru

D-lui Dr. S., Lugos. - Cu amface-o. Dar nu ne permite Need.

Violette, T.-Severin.---Da, primimcere, numai fie bune. ne trimeteticugetari.

N. S. Loco. - Vomstocul nostru de jocuri de vom pe aledv., le vom publica la

D-soarei Nathalie Loco. - Vom pune in-tr'un viitor intrebarea d-voastre.

D-lui N. P. la celece ne in No. 7, la rubricaCarti din pag. IL

D-lui Trifkalos, Craiova.-CititI datNathalie Ora.rose din Caracal.-Vi. ráspundem la ru-

brica din pag. la prima ches-tiune. In curind la a doua.

Elena I. Grigorescu, Ciupa --Saradao vom publica la rind. Versurile trimise le-ampublica placere ar fi ceva corigiate. In

lapte.Madmáiselle Pauline, Loco. - Nu, sint

chiar publicam un*Sfat pentru trirnis de dv. nu-vela ce ne-o promiteti va fi facedrag

Elvira, Griusor.-Sositpunsul d-voastre. Va figura No. viitor.

Floarea de subnurnerele 1, 3. 4, 5 6 ne-a fost imposibil

tras se vor trageloteria pentru clädirea bisericei Buna Vestire"din s'a arninat die»,

a se preciza data viitoarelD-lui Cassyus, R.-Sarat 7--Nu putem remunera

ce ni se trimit, avem destulecheltueli. apoi. am remunera pe colabo-

de afar* ce ne-am face personalul de? a ne trimite

spre publicare, o pretentie, accep-Alt-fel, regret. nu.

No. viitor.D-soarei Sofica din Se publica.D-soarei Floarea - rugam

foarte mult ca viitor Mere mainu rindurile de indesate. Nu

ideie ce greutate avem descifräm manu-d-voastre.

D-lui Radu. Craiova.-Versurile d-v. fru-Mai ne

D-lui Craiova.-Va dati-ne nu-mele adresa d-voastre.

D-lui Ilodoronk-Tronk, - 1) Vi se vala Posta Medicului". 2) Nu, de oare-ce

la 15 se poate fiesufle un vint de 3) :

un necessaire", ori o palmierä, o jardinierä,un album pentru fotografil, un

gut, etc. In sfirsit, in magazin degalanterie ales multede cit putem noi aci.

D-lui N. S. Z., Loco.- Versurile d-voastre sintdragute, dar nu publicat.mai departe nici indoialä, izbuti a faceversuri fruinoase. Nuvele continuare nu

ci numal

Floricelelor de pe Dorohoia.-De de multumiri pentru abonamentele

ni le procurati.D-Soarei Olgheta Papadopol, 1) S'ar

putea, dar produceti maibine de persoana a doua ca ne deasemenea cuponul. 2) Aritmogriful nu s'a11 avem va la rind. .

D-soara Zizi Egry, Loco. - Sarada d-voastres'ar putea publica ar Versifi-cati-o trimiteti-ne-o din

D-soarei Anastasia N. Costescu,vor -publica toate la

Fanchette I , Loco. -; nu slut publicabile.

Mai ce nu ne trimeteti ?

44

JOCURI RECREATIVE

ARADAde d-soara Aurelia Mayer, Tecucia

Prima parte sinta doua, de

mine invocati.cuvint slat

Cel ce subjug.Invers cititi

in ItaliaARITMOGRIF

de d-soara Aurora Craiova

8 5 5 7 15 Ardeal9 4 15 3

17 2 3 18 und dezlegatoare20 7 3 9 4 orientala11 12 2 14 13 7 Profet

9 19 9 13 12 Celebru pictor13 18 2 4 14 6 7 Genial poet

1 8 2 8 2 Munticitite de sus jos nu-

mele und crestine.

Nu se publica printre decit numele cari ne vor tri-mite dezlegarea cuponulacestui se aflä pe pagina 7.

Cuvintul :

AABEL

C

persoane :Doamnele : Marcela Figaro Eug. N. V.

Elena D. Iliescu Marie I.tescu Loco, Topoleanu Loco, Marioara V. BrunettiConstanta, Elena Petre Florescu Craiova, A nettaI. Marinescu Elena Locot.ticeni, Hermine N. Loco, Violette

Pulcheria Fania Ca-institutoare la (Turcia), Lutica

din Madam d'Hortense Craiova,T.-Mägurele.

Domnisoarele Marguerita-Riry Loco. Olganegri Florica

mescu Riry M. Loco, Bout-en-train Elena Barlogeanu Giurgiu,,Fleur d'avril Loco, Dora din Sylvica

Loco, din tri-te dulci Giulitei din Titu, Marietta

Blonda de azur Loco, Elena PotreaMyosotis ochi negri J'aime les

yeux noirs .. Loco, Lealea nudin Elvira

Loco, Admiratoarea Traian Demetrescu Loco,Ecaterina Antoniu T.Mágurele,Nini Ciresica von Bustenisbadbuchet tuberose Loco, Un demare 2 negri Rheinveilchen Loco,Lucica Burchi gara Nellipe d-na Pia Valetti Titu, Afrodita Becator Caracal,

de pe calea Loco, LiliAnghelescu Cimpiria, Violette de Parme

Loco, Marie Constantini-dis doreste schimb un student OlghettaPapaclopol din complimente

Constantinidis La mignonne Fan -chette Loco pe Elise Berthepe care le regulat Moda

d-soara de din Dudutaochil Loco, L'infatigable danseuse Loco,Une malheureuse Loco, din Buzä tri-mite din Roman, Un de

Loco cunostinta d-lui I. G.,Ana George B. pe Fifita din Murfatlar,Diana din Sauvagine din admi-ratoare a lui Eminescu Loco,Alsim Loco, Elena Solovieff Loco, SofiaC. H. T.-Jiu, Stella Aurelia Loco trimet dulci

Marcela Figaro Husi din parteanatel sale Elisa, ochil a

brun ocMi ca mura, Ella-Isa Pascani,Elisabeta Boureanu gara colectio-

de postale ilustrate Loco, La blondeDinorah Loco, Coquelicot Loco, Floricelele de pemalul Jijiel Ninon Loco, citi-toare Focsani, Un buchet de gara

Craiova, Pauline Loco,Lizica Linica

Fälticeni, Mimi din Pitesti, Marioara Tincu Craiova,Victoria Nibisch Focsani, Clémence

de malul BistritelNeti Pilescu Loco, Mari Vidrighin Loco,

fetite de cele maiprietene, Palanga, Cele Loco,

Caroline $leghel pe P.G. din Margareta dulce

Miosotis, RoseGhiocelul de Aurelia I Popovici

(Banat), Ochil Bruneter, Aurora Dimine-Floare Albastra" n'ar putea fi pe

Muntii Carpall", Cecileei Amelie o ?

?, Rose Heller din Bucuresti dulcepe d-nä Rose S. Segal din Botosani, Rose

ebeca Heller dinMalvine Wainingher din P.'-Neamt.

Domril: Alexis pe d-soara Alsimpentru ce a dat dinGeorge V. dorste cine este o ?Loco, Conte de Loco, de laPoiana care tine local lui Butoias, Radu M. Mihai-

I. banulescu trimite complimenteLoco, N. Michäilescu

Cimpina, G. Gheller peSpaier din tinär Bu-zoian, excelent pictor, viorist J. (nu

incredell in senzatiile amorului, totulLoco, M. Ramniceanu Loco, Artileristul tri-

mete surorilor B., Un cl. III gimna-ziul Gr. Ghica Dorohoid, Mihail felicitade ziva onomasticä pe TánaseLoco, Leon Spaier absenta und

la serata din 23 Un student laBelle-arte care suferindulai M. Buicliu vocelimpede cea mai sänätate, L. H. G.infocat valsator din Piatra N. actuálmente Bu-

transmite M. din Piatra,S. H, din L. L.Bicaz, N. Apostolescu complimente

Marie Loco.

Notá. - DezlegátoriK jocurilor No. 4(Anul II) vor (anul

car vor trimite dezlegärile din No.acesta (No. 5 Anul II) vor No 7(Anul II). Cu modul acesta rágaz dez-

8 zile negärile jocurilor.

jocurilor din No.ritmogriful :

CAN

E I,

3 II)

IL T EAMICPOLEE N A

: Mircea.

Prerniul a fost de d-ra Rhein-veilchen care e rugatá ne indice adresa

spre trimiteABAT-JOUR ROS ARANCIAT

FORMA DE MAC

oferit de d-ra Elena Petrea, Tecuci, unadintre gentilele noastre cititoare.

Jocurile de la No. 2 ail fost dezlegate ded-na Fania institutoare la Uskueb (Tur-cia), d-soara Ninon Loco.

Cupon la Anul alModel spre a parti-

cipa la ce se pentru des-ghicitorilor.

BAUER

DE LA CULTATEA DE DIN VIENA

bolnaveSTRADA No. 15

MODA NOUA

MareleMagazin cu mobile

FILIP LAZARHind a se muta, din cauza local, din Calea Victo-rie No. 43, h vinde

MARELESTOCK de MOBILE

compus din : deScanne, Oglinzi,

permanentdde

MOBILE $1 APISCu cele mai reduse

In vedere a speramcät onor. Public, se va folosi de ocasiune.

N. - De asemenea Magasinul primeste de tapiseriese angajeazd cu aranjamente complecte.

NOUL MAGASINLA TRICOLOR"

BUCURESC1. STR. No. 34.

MERCERIE,Brodate Desemnate

GALANTERIEFURNITURI DE CROITORIE

ELASTICURI, DANTELEVALANSIENE, CANAVALE

SPECIALITATI DE LÂNURI DE BRODATBUMBACUR1 IN TOATE CULORILE

ATA DE FILAT CROSETAT

- cu eftine -

Bátáturinegi?

Nu le mat la ANTICOR,contra negilor. este garantat. La se restitueconul

De vinzare la drogueril farmacil.- Cralova drogueria Iliescu ; Galatz drogueria Theodor ; drogueriaKoffler farmacia Dr. Konya ; Baea droguerlarescu : La Gust; La Intim Club ;

Lascaridis ; farmaria Iteanu. Comen-din provincie, de cost, plus 65 b. parto, a se

adresa la Zamfirescu, strada No. 8. Ramburs nuse expediaz5. de putin 3 flacoane adaos de 20 porto.

E de minunat ,,ANTICOR, rogun flacon.-I. M. Oituz, T.-Ocna.

pRENUMITUL CUNOSCUTUL

SMANSISTEM A LA PARIS

tot felul de precumCelloedin, Albumin, de etc.

In

Asigurind pe onor. vor pe deplinCu.stimä, L WEISMAN, 3

Vis-a-vis de Palatul

DIN BUCURESCI STRADA FRANCLIN No. 2

de theneul Român)

Nu aci poate abans cu de la

la pe pi case, nuaci adevdratchilipir, casse,virane,

Nu lagenfie avantagiul

ce de vindut, a-rendat de din

pe deplin servitmod cu accelerat: a-

dispune deast-fel de

RATIS! GRATISOri-ce de la 10.000in sus, nu prin a-

gentie plasa foarteipoted de chiar case

primul rang cu avanta-gioase ; pretentie decomision din partea

de datteca doblazi de la

220025.000, 30.000 45.000, 50.000,70.000, 100.000, ,400.000 8011.000

bine adresa

N. D.Proprietar director al

STRADA No. 2 BUCURESCI

PIANINAstare

deeonvenabil, In Berzel

7. de la 6 p. m.

FURNISATEA. S. R. INCIPESEI MARIA

NUMAI LAC-ia de scris YOST"

VIOTORIEI, 71

S in composilie i prel similar.2 - bani

Depo general FARMACIA Elisabeta, 43eastt din La trimitere In 1.20

Catalogul gratuit franco

DE LAPTE

HOVELLS HMR RESTORER

LONDON

albite culoureaprimitiva,

derea p6rului. Nu vopseste pérul, ci avind efecte asupra-n scurt timp culoarea a fost de a albi ; deo-

sebit de aceasta se curat, ca ori-ce defrictionându-se pärul pielea capului. ul lei 5.50. Pentru provincie se a-

porto. La nemultumire se restitue costul. De vinzare inla drogueriile Zamfirescu, Academiei 8 ; Stoenescu, Academiei ; Tetzu, Aca-demiel 4 Economu, 4. Comenaile din provincie sunt rugate a se a-dresa la Drogueria I. Academiei 8.

Cel bun de aputea vindeca

Persoanele doritoare se adreseze la revistel

Succes garantat

LEGATORIA DE CART!

DIMITRIEAL REGALE

BUCURESCI. - STRADA SARINDAR, No. 7Pentru a se printr'o bine adresa

On. 15741

PURGATIV IDEAL

Veritabil po capacul adresa :DOCTUR D. BAYER PHARMAC1EN

E CEL MAI PURGATIV

= Nu produce =A obtinut succese mari Spitalele:

Maternitatea, Regina Elisabeta, de

Do Drogueril.- 25 purgative Lei 1.60

CERETI

SINGURA DE DIN

EXEMPLARUL 20De la de ziare, la dcbite detutun din peste

fie-care patroane premiiabsolut gratuite.

ABONAMENTE :Pe un an 10

53

REDACTIA ADMINISTRATIA

(Casa Töröh)BUCURESCI

CERETI

- Tipografia SPERANTA", Strada Biserica No. 4 (Vis-à-vis de Baia