tinereÞe fÃrÃ bÃtrÂneÞe plante medicinale anti … · tinereþe fãrã bãtrâneþe. plante...

TINEREÞE FÃRÃ BÃTRÂNEÞE PLANTE MEDICINALEANTI-ÎMBÃTRÂNIRE

2 Virginia Ciocan

3Tinereþe fãrã bãtrâneþe. Plante medicinale anti-îmbãtrânire

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti

Dr. biolog VIRGINIA CIOCAN

TINEREÞE FÃRÃ BÃTRÂNEÞE PLANTE MEDICINALEANTI-ÎMBÃTRÂNIRE

4 Virginia Ciocan

Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Ameluþa ViºanCoperta: Monica BalabanImaginea pentru coperta 1 a fost preluatã prin amabilitatea doamnei NicoletaMateiCorecturã: Gheorghe Iovan

Editurã recunoscutã de Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice (C.N.C.S.)ºi inclusã de Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºiCertificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiurecunoscut.

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate, nicio parte dinaceastã lucrare nu poate fi copiatã fãrã acordul Editurii Universitare

Copyright © 2016Editura UniversitarãDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: [email protected]

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 [email protected]. 15, Bucureºtiwww.editurauniversitara.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiCIOCAN, VIRGINIA

Tinereþe fãrã bãtrâneþe : plante medicinale anti-îmbãtrânire /Virginia Ciocan. - Bucureºti : Editura Universitarã, 2016

Conþine bibliografieISBN 978-606-28-0482-4

633.88

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062804824


CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE .......................................................... 7

INTRODUCERE ................................................................ 11

CAPITOLUL I - DE CE ÎMBÃTRÂNIM ? ....................... 191.1. Senectutea de-a lungul veacurilor .............................. 191.2. De ce nu putem trãi veºnic? ....................................... 251.3. Se poate opri sau inversa îmbãtrânirea? ..................... 351.4. Alimente din grãdina veºniciei ................................... 401.5. Longevitatea ºi grupa de sânge .................................. 591.6. Alcalinitatea în competiþie cu timpul.......................... 63

CAPITOLUL II. TINEREÞE FÃRÃ BÃTRÂNEÞE ......... 712.1. Apa – izvorul tinereþii veºnice .................................... 712.2. Miºcarea ºi natura în competiþie cu timpul ................. 792.3. Gândeºte frumos, fii bun ºi crede în Dumnezeu ........ 862.4. Formule de pãcãlit bãtrâneþea..................................... 92

CAPITOLUL III. TERAPIE ANTI-ÎMBÃTRÂNIRE CUPLANTE MEDICINALE ................................................... 1023.1. Consideraþii generale .................................................. 1023.2. Plante medicinale anti-îmbãtrânire ............................. 103

3.2.1. Salvie – Salvia officinalis ................................ 1033.2.2. Roiniþã – Melissa officinalis ............................ 1093.2.3. Busuioc – Ocimum basilicum ......................... 1153.2.4. Schizandra – Schisandra chinensis ................. 1203.2.5. Trifoi roºu – Trifolium pratense...................... 125

6 Virginia Ciocan

3.2.6. Mentã – Mentha pipirita ................................ 1303.2.7. Coada-calului – Equisetum arvense ............... 1343.2.8. Ginkgo – Ginkgo biloba ................................. 1413.2.9. Armurariu – Sylibum marianum .................... 1453.2.10. Citrice – Lãmâie, limetã, portocalã ............... 1493.2.11. Tuia – Thuja occidentalis ............................... 1583.2.12. Cãtinã – Hippophae rhamnoides ................... 1643.2.13. Mãceº – Rosa canina ..................................... 1723.2.14. Ghimbir – Zingiber officinalis ....................... 1783.2.15. Iederã – Hedera helix ..................................... 1833.2.16. Cimbru – Thymus vulgaris, Satureja hortensis 1863.2.17. Rozmarin – Rosmarinus officinalis ................ 1913.2.18. Mãghiram – Majordana hortensis ................. 1973.2.19. Hamei – Humulus lupulus .............................. 2013.2.20. Pãpãdie – Taraxacum officinale ..................... 2073.2.21. Coada-ºoricelului – Achillea milefolium ........ 2113.2.22. Urzicã-mare – Urtica dioica .......................... 2163.2.23. Mãrar – Anethum graveolens ......................... 2223.2.24. Aloe-de casã – Aloe vulgaris ......................... 2283.2.25. Plante aliacee ................................................. 234

Usturoi – Allium sativum................................ 234Leurdã – Allium ursinum ............................... 241

3.2.26. Cereale: Orz – Hordeum vulgare .................. 246Ovãz – Avena sativa....................................... 252

EPILOG .............................................................................. 257

ANEXEANEXA NR: 1 – Denumirea popularã ºi ºtiinþificã aplantelor medicinale menþionate în carte ............................ 261ANEXA NR: 2 – Termeni ºtiinþifici folosiþi în text ........... 265ANEXA NR: 3 – Principalele efecte terapeutice ale plantelormedicinale ........................................................................... 280

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ .......................................... 287


CUVÂNT ÎNAINTE

Tinereþe fãrã bãtrâneþe

E un titlu incitant ales de distinsa autoare, cine nu-ºidoreºte aºa ceva?! Dar, de la dorinþã la realizare e o cale lungãºi grea, ce uneori nu depinde în totalitate de fiecare individ.Aºa cum prezintã ºi autoarea, mai depinde ºi de codul ge-netic, de grupa sanguinã ºi nu în cele de urmã de Cel de Sus.

Autoarea face o descriere aprofundatã, documentatã,pornind chiar de la folclor ºi pânã la noile cercetãri ale unorprestigioºi cercetãtori din þãri avansate unde sunt aplicatenoile tehnologii privind analize ale materiilor prime, efectullor asupra organismului uman etc. Cred cã majoritateaoamenilor îºi doresc nu neapãrat o viaþã lungã, ci una bunã,de calitate, cu sãnãtate de care sã te poþi bucura, mai alesspre sfârºit, pentru cã de la naºtere ºtim cã suntem muritori.

Aºa dupã cum spune ºi reputata autoare bãtrâneþea nueste o catastrofã ºi toþi ar trebui sã ne gândim bine când vremsã ieºim la pensie, pentru cã ce vine dupã retragerea dinactivitate nu este chiar plãcut ºi cã este posibil sã se înveþece trebuie sã facã, sau mai bine zis cum sã-ºi organizezeviaþa, pentru a birui în lupta cu timpul.

Structura biologicã a omului poate i-ar permite sãajungã sã trãiascã 120–150 de ani, dar în condiþii ideale delaborator.

8 Virginia Ciocan

Viaþa agitatã, nesiguranþa, tensiunea nervoasãacumulatã din conflicte de tot felul, hranã de proastã calitate,aer poluat ºi apã contaminatã chimic sau bacteriologic, exceselegate de alcool ºi tutun, ignorarea unui regim de refacerefizicã ºi psihicã, toate prejudiciazã în mod sistematicorganismul, iar prin cumulare devin o piedicã majorã înatingerea vârstei la care omul ar putea sã ajungã prin resurselesale genetice. Biotehnologiile pot schimba lumea ºi omul,iar ajutorul medicinei moderne poate conduce la eliminareamajoritãþii afecþiunilor asociate bãtrâneþii ºi chiar lainversarea unor procese avansate de degradare a unor organeinterne. Dupã ultimele cercetãri ale specialiºtilor geriatriciºi gerontologi, vârsta la care specia umanã poate ajunge poatefi de 120 de ani, cifrã la care se ajunge înmulþind cu 6, vârstade 20 de ani, cea la care se considerã cã omul ajunge lamaturitate.

Salvatorii noºtri pot fi ºi sunt antioxidanþii!În concluzie, pentru a rãmâne tineri ºi sãnãtoºi, trebuie

sã alergãm dupã aceºti antioxidanþi ºi nici mãcar sã mergemla pas în cãutarea lor nu avem voie, dacã vrem sã scãpãm denesuferiþii radicali liberi, care ne furã tinereþea. Nu este deneglijat nici strategia de a ingera suplimente alimentareprecum: vitamine, minerale ºi alþi constituenþi alimentari carestimuleazã indirect enzimele ce ucid radicalii liberi, precumvitaminele C, E, A, complexul de vitamine B, mineraleprecum Potasiu, Magneziu, Zinc, Seleniu ºi alþii sau legumeprecum broccoli, ce conþine sulforafan,un antioxidantputernic, recent descoperit.

Dacã dorim sã fim longevivi, mai ales dacã avem oereditate bunã, atunci va trebui sã începem cu adoptarea uneialimentaþii sãnãtoase, conformã cu propria grupã de sângeºi astfel va fi uºor, pentru cã pe mãsura trecerii anilor vom


adapta numai cantitatea alimentelor, în scopul echilibrãriiraþiei zilnice. Trebuie sã ne asigurãm corpul cu: apã, oxigen,vitamine ºi nutrimente; proteine ce conþin aminoaciziinecesari pentru sintetizarea de colagen ºi elastinã,glucozaminã pentru reconstrucþie tisularã, lipide precum acizigraºi tip omega, antioxidanþi precum polifenoli, vitamine,enzime, polinutrienþi precum carotenoizi, retinoizi, licopen,luteinã, zeaxantinã, substanþe minerale: calciu, magneziu,sodiu, potasiu, mangan, cupru crom º.a. ºi fibre ce suntpoliglucide, amidon, celulozã, hemicelulozã.

Apa, alimente din grãdina veºniciei, rolul acestora pecategorii, reducerea cãrnii din alimentaþie, sau renunþareala ea, încetineºte îmbãtrânirea ºi prelungeºte viaþa.Vitaminele, mineralele, fitohormonii, enzimele, ce leconsumãm în funcþie de grupa de sânge, alcalinitatea dinorganism, miºcarea, întoarcerea la naturã, gândireapozitiva, igiena ºi îngrijirea personalã, cititul, tonice ºielixiruri, toate sunt prezentate de autoarea a încã 8 cãrþiunde sunt prezentate o parte din aceste subiecte.

ªi la final sunt prezentate principalele plante cuprincipiile lor, descrierea botanicã , compoziþia biochimicã,proprietãþi ºi indicaþii fitoterapeutice, preparate ºi reþete deobþinere originale precum ºi mod de folosire ºi afecþiunilepentru care sunt recomandate.

Este o lucrare densã în informaþii, de actualitate, ceaduce multe sfaturi pentru populaþia de vârsta a 3-a, uºor deaplicat ºi unele chiar la îndemânã ºi care depind numai decei care au nevoie de ele. ªi cine nu are? Chiar ºi tineriitrebuiesc învãþaþi, ce sã consume, cât sã se odihneascã, cumsã trãiascã în aceastã lume zbuciumatã ºi plinã de nesiguranþã.

ªi totuºi este posibil aº adãuga eu ºi munca, activitatea,menþin organismul sã nu îmbãtrâneascã prematur, mã

10 Virginia Ciocan

gândesc la pãrinþii mei nãscuþi în 1928 ºi 1931 care desigurcu mai puþine puteri întreþin gospodãria de la þarã ºi ne sunãla oraº sã mergem sã luãm fructe, legume, verdeþuri, fãrãpesticide sau iradiate din comerþ.

Felicit pentru aceastã lucrare pe neobosita autoare ºi-iurez sã-ºi realizeze VISUL. Acela de a cãlãtori cât mai multºi de a face parte din Uniunea Scriitorilor. Cã fãrã un vis nuputem merge mai departe!

Dr. ing. Ioana Tudor


INTRODUCERE

Visul oamenilor din toate timpurile de a trãi mult, însãnãtate ºi fericire, dar mai ales acela de a rãmâne tineri ºinemuritori, nu mai este chiar o himerã în zilele noastre. ªtiinþaa evoluat atât de mult, încât nu este departe ziua când se vadescoperi licoarea magicã care va permite oamenilor sã-ºiconserve tinereþea.

Sunt deja identificate zeci de substanþe care atacã însãºiesenþa îmbãtrânirii, cu efect de încetinire ºi chiar de inversarea procesului de deteriorare asociat cu înaintarea în vârstã. Înlaboratoare prestigioase din lume cercetãrile se concentreazãasupra întregului proces degenerativ asociat îmbãtrânirii,proces considerat nefiresc pentru condiþia umanã ºi în niciun caz ca fiind o consecinþã inevitabilã a timpului.

Îmbãtrânirea este consideratã o boalã ce poate fiprevenitã ºi mai ales tratatã ºi de aceea, niciodatã nu esteprea devreme sau prea târziu pentru a încerca întrerupereaacestui proces.

Oamenii de ºtiinþã au pãtruns adânc în cunoaºtereabiologiei moleculare a celulelor, descoperind mijloacele decontrol ale organismului asupra îmbãtrânirii, dar ºimodalitãþile de a reduce acest proces, folosind proprii agenþinaturali ce se gãsesc din belºug în hranã ºi în plante. Deultimã orã sunt cercetãri asupra alcãtuirii genetice a celulelorce considerã cã în ADN-ul celulelor trebuie cãutatã cauzaîmbãtrânirii ºi tot acolo se gãseºte ºi soluþia încetinirii ºi chiar

12 Virginia Ciocan

inversãrii procesului, descoperire ce poate controla chiardestinul uman ºi longevitatea.

Mutaþiile ce se produc la nivelul ADN-ului seacumuleazã odatã cu vârsta ºi determinã îmbãtrânirea, dar ºiboli asociate acesteia, precum pierderea memoriei, lipsã deconcentrare, scãderea imunitãþii, boli cardiovasculare,Alzheimer, Parkinson ºi altele. Toate acestea pot fi parþialblocate de substanþe antioxidante, ºi anumite enzimeprezente în unele alimente sau plante, descoperire ce facesubiectul a numeroase studii, cu rezultate tot maipromiþãtoare.

Am încercat în aceastã carte sã adun cunoºtinþele legatede bãtrâneþe ºi de modul cum se poate preveni sau trataaceasta, din materiale pe care am reuºit sã le procur, cãrþi ºireviste de specialitate, date obþinute cu ajutorul computeruluidin baza de date ce conþin noutãþi medicale, dar ºi dinpublicaþii de popularizare.

Ca fitoterapeut, practicând aromaterapia prin masaj cuuleiuri naturale obþinute personal din plante aromatice, amcunoscut ºi persoane, femei ºi bãrbaþi cu vârsta între 70 ºi 90de ani, apropiindu-mã astfel de psihologia ºi problemele lorde sãnãtate ºi viaþã. Am cunoscut persoane, care la venerabilavârstã de 87–90 de ani erau sãnãtoase ºi active, cu putere demuncã, cu o viaþã spiritualã activã ºi mai ales cu oextraordinarã dorinþã de a face bine celor din familie ºi grupullor de prieteni.

Acestora ºi nu numai lor, doresc sã le inoculez ideea cãpot fi nemuritori, atâta timp cât îºi doresc acest lucru ºi cãeste posibil sã înveþe ce trebuie sã facã, sau mai bine zis cumsã-ºi organizeze viaþa, pentru a birui în lupta cu timpul.

Bãtrâneþea nu este o catastrofã ºi toþi ar trebui sã negândim bine când vrem sã ieºim la pensie, pentru cã ce vine


dupã retragerea din activitate nu este chiar plãcut. Apardiverse afecþiuni, poate dispare unul dintre partenerii de viaþãºi singurãtatea este greu de suportat. ªi totuºi, dacãdescoperim plãcerile simple, pe care nu aveam timp sã ni leoferim înainte, precum cititul, plimbãrile în naturã, cãlãtoriilepe alte meleaguri, grãdinãritul sau gãtitul, viaþa spiritualã ºialtele, atunci sigur cã vom îmbãtrâni frumos, sau practic vomrãmâne veºnic tineri.

Am descris în aceastã carte toate metodele descoperitede mine din imensul material bibliografic consultat, metoderecomandate de specialiºti gerontologi ºi geriatrici din toatãlumea, dar ºi pe cele izvorâte din înþelepciunea popularã.Am fãcut cunoscute ºi substanþele active cu dozele necesare,din hranã ºi plante medicinale, confirmate ºtiinþific, pentrua împiedica îmbãtrânirea pe parcursul vieþii.

Din vremuri imemorabile, dorinþa oamenilor de arãmâne tineri a generat mituri ºi legende despre oameni ceau trãit sute ºi chiar mii de ani. De pildã Matusalem, personajbiblic care a plecat la cele veºnice la vârsta de 969 de ani,sau în China anticã împãratul Penzu, ce a trãit 800 de ani,îngropând 49 de neveste ºi 54 de fii. La fel, în Sumer, þinutdin sudul Mesopotamiei, au trãit prin mileniile 4–3 î.Hr, regimitici care au domnit milenii întregi.

Doctorii din antichitate credeau cã durata de viaþã aoamenilor este de 1000 de ani, considerând totuºi cã vârstade 100 de ani este una normalã, iar moartea înainte de aceastãvârstã o considerau prematurã.

Dupã Herodot, pãrintele istoriei, geto-dacii, strãmoºiinoºtri, se credeau nemuritori. Pentru ei moartea nu era decâto cale de a merge la zeul lor suprem Zamolxis, zeulsubpãmântean al vegetaþiei ºi fertilitãþii ºi de aceea, moarteaunui dac era un prilej de bucurie ºi de sãrbãtoare. Creºtinarea

14 Virginia Ciocan

timpurie a poporului român a împiedicat formarea uneimitologii unitare, credinþele strãvechi ale dacilor,transformându-se în superstiþii ºi obiceiuri pãgâne.

În tradiþia creºtinã româneascã viaþa omului parcurgetrei etape principale: naºterea, nunta ºi înmormântarea. Dupãmoarte, sufletul se desparte de trup, se integreazã cosmosuluiºi se uneºte cu natura, formând cu ea un întreg. Viaþa dupãmoarte este o continuare a vieþii terestre, sufletul omului fiindaproape de locul în care a vieþuit, teorie ce are rãdãcini înmitologia dacicã, dezvoltatã ºi în balada Mioriþa. Cu toatecã potrivit acestei teorii sufletul îºi continuã viaþa sub alteforme de existenþã, românii percep moartea ca pe un fapttragic, pentru cã omul se desparte de locurile ºi fiinþele dragi.Tragismul este amplificat dacã cel care pleacã nu a parcurs adoua etapã, nunta. În slujba de înmormântare a tinerilor saua pruncilor, existã un ceremonial special, menit sã dea liniºteveºnicã mortului.

Dimitrie Cantemir în cartea sa Descriptio Moldaviaescrie „...aproape tot norodul de rând crede cã fiecãrui omDumnezeu îi hotãrãºte ziua morþii, iar înaintea acesteia,nimeni nu poate pleca”1. Religia creºtinã considerã cã primulom Adam era nemuritor, dar a primit moartea drept pedeapsãde la Dumnezeu pentru cã a cãzut în ispitã ºi a gustat dinfructul oprit. În Vechiul Testament moartea era asociatã cusomnul (Iov – 3: 13) existând posibilitatea învierii, ceea ceînseamnã o trezire la Judecata de Apoi. Mesajul transmis deNoul Testament este cã omul poate fi nemuritor datoritã luiIisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, care a învins moartea,jertfindu-se pentru muritori. În Biblie (Ioan: 3: 16) se spunecã „... cei ce cred în Fiul lui Dumnezeu, nu vor muri, ei voravea viaþã veºnicã”.

1 Ene Fãnicã-Voinea, Secretele longevitãþii, Ed. All, 2010.


În tradiþia lumii, nemurirea înseamnã perfecþiune ºiinvincibilitate, însuºiri pe care oamenii nu le au, acestea fiindnumai ale lui Dumnezeu. Cu toate acestea, oamenii vor aspiramereu cãtre nemurire, multe din tradiþiile lumii demonstrândacest lucru. Izvorul tinereþii veºnice, conform credinþeipopulare ar fi un izvor legendar cu putere de a da celor cebeau din el, sãnãtate ºi tinereþe veºnicã. Herodot explicãlongevitatea deosebitã a etiopienilor prin consumul zilnicde apã vie dintr-un asemenea izvor. Termenul de apã vie îlgãsim ºi în Istoria lui Alexandru cel Mare, unde se spune cãacest izvor regenerator, dãtãtor de viaþã veºnicã s-ar afla înpartea opusã þinutului Întunericului. ªi în Evanghelia dupãIoan, Iisus vindecã un om la Vitezda în Ierusalim, cu apãvie.

Basmul Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte,cules de Petre Ispirescu din tradiþia popularã a românilor, îlare ca erou pe Fãt-Frumos, care nu acceptã sã se nascã decâtatunci când tatãl sãu îi promite nemurirea. Atunci când aflãcã nu i se poate îndeplini aceastã dorinþã, porneºte în cãutareaacesteia, pe un drum lung, presãrat cu numeroase obstacole.Atunci când o gãseºte pe un tãrâm subpãmântean stãpânitde trei zâne, se însoarã cu una din ele ºi duce o viaþã fericitã,pânã când uitã de interdicþia de a nu vâna în Valea Plângerii.Urmãrind un iepure, ajunge în acest loc interzis ºi îl cuprindedorul de pãrinþi ºi casã ºi se întoarce pe Pãmânt, devenindmuritor.

Eºecul accesului la nemurire a geto-dacilor, poate ficonsiderat ca un eºec al religiei lui Zamolxis, motivândadoptarea de cãtre urmaºii dacilor, a religiei creºtine, carepromitea oamenilor nemurirea.

În mitologia greacã existã o legendã despre prinþul dinTroia, Tithon, de care s-a îndrãgostit zeiþa zorilor, Eos ºi

16 Virginia Ciocan

care la dorinþa zeiþei, cãpãtase de la Zeus calitatea de a finemuritor. Legenda spune cã acesta, pe mãsura treceriitimpului îmbãtrânea, ajungând într-o stare de senilitateavansatã, motiv pentru care Eos, ce rãmânea tânãrã ºifrumoasã, l-a închis într-o camerã a palatului ei ceresc, deunde se auzea o voce slabã ce-ºi dorea moartea.

De-a lungul vremii, visul tinereþii veºnice se poateîntâlni la multe civilizaþii, dar numai în secolul al XX-lea auapãrut cercetãri privind longevitatea. ªi în zilele noastre, deºiºtim cum îmbãtrânim, nu ºtim de ce îmbãtrânim ºi ce trebuiesã facem pentru a întârzia îmbãtrânirea.

Savanþii lumii spun cã organismul uman, în toatestadiile vieþii, chiar ºi la sfârºitul ei, face tot ce este posibilpentru a rãmâne în viaþã, cu alte cuvinte programul genetical omului nu este cel de îmbãtrânire ºi moarte, ci desupravieþuire, de viaþã veºnicã.

Se cunoaºte sigur cã în zilele noastre omul trãieºte maimult, speranþa de viaþã fiind în medie de 80 de ani, faþã decea din secolul al XVIII-lea, ce nu depãºea 40 de ani. Înfiecare zi speranþa de viaþã creºte în þãrile dezvoltate, cu 5ore, statisticile demonstrând cã în ultimul veac speranþa deviaþã a crescut cu 30 de ani.

În zilele noastre, cea mai mare speranþã de viaþã o aulocuitorii Islandei, una dintre cele mai bogate þãri nordice,unde bãrbaþii trãiesc chiar mai mult decât japonezii, dar ºifemeile deþin o speranþã de viaþã mare. În medie, speranþa deviaþã a islandezilor este de 82 de ani, nu departe de japonezi,de 81 de ani. La francezi speranþa de viaþã este de 8o de ani,iar la americani, de 78 de ani.

În ciuda caracterului sãu utopic, nemurirea este oobsesie a speciei umane ºi nu doar în ficþiunile literare. Înforme mai decente ºi mai raþionale decât cele ale alchimiºtilor


din perioada preºtiinþificã, ideea a pãtruns ºi în medicinamodernã, unde geriatria ºi gerontologia luptã tot cu limitelevieþii, strãduindu-se sã le împingã în timp pânã la ultimeleresurse biologice ale omului.

În România, înainte de anul 1900 speranþa de viaþã eradoar de 36,4 ani. Un progres evident s-a petrecut la începutulsecolului XX, aºa încât în anii 1974–1975, sã ajungã la 69,3ani. În anul 2011, speranþa medie de viaþã a românilor era deaproape 74 de ani, România ocupând locul 109 în clasamentulmondial al speranþei de viaþã, pe primul loc fiind Monaco,cu 89,7 ani. Se crede cã în anul 2060 în România speranþa deviaþã a bãrbaþilor va fi de 81,8 ani, iar a femeilor de 86,7 ani.

Motorul biologic al omului poate i-ar permite sã ajungãsã trãiascã 120– 150 de ani, dar în condiþii ideale, de laborator,fãrã stres, lipsuri ºi alte necazuri în care trãieºte astãzi omul.Viaþa agitatã, nesiguranþa, tensiunea nervoasã acumulatã dinconflicte de tot felul, hranã de proastã calitate, aer poluat ºiapã contaminatã chimic sau bacteriologic, excese legate dealcool ºi tutun, ignorarea unui regim de refacere fizicã ºipsihicã, toate prejudiciazã în mod sistematic organismul, iarprin cumulare devin o piedicã majorã în atingerea vârstei lacare omul ar putea sã ajungã prin resursele sale genetice.

Trãim într-un mediu parcã fãcut sã ne scurteze viaþa,dar ne ºi complacem în el. Schimbarea propriilor obiºnuinþeºi reevaluarea acestora presupune un efort susþinut de voinþã,dacã alegem sã intrãm într-o cursã individualã în favoareapropriului destin. Oricine se poate înscrie într-o asemenealuptã, numai sã doreascã ºi sã aibã puterea sã iasã dincomoditãþi, mai ales cã în zilele noastre ºi medicina poateajuta prin cercetãrile ei avangardiste de geriatrie ºigerontologie.

18 Virginia Ciocan

Viaþa omului nu are o limitã maximã, iar specialiºtiigerontologi de astãzi, refuzã sã priveascã procesulîmbãtrânirii ca pe un aspect implacabil al existenþei,asumându-ºi delicata misiune de a redesena tabloul geneticºi implicit viitorul speciei umane.

Biotehnologiile pot schimba lumea ºi omul, iar ajutorulmedicinii moderne poate conduce la eliminarea majoritãþiiafecþiunilor asociate bãtrâneþii ºi chiar la inversarea unorprocese avansate de degradare a unor organe interne, numaicã, procesul fiind doar experimentat pe animale, cu rezultatecerte pe nevertebrate, cere rãbdare, dar ºi curaj în hotãrâreaindividualã de a începe lupta cu timpul, încercând sã se deaviaþã anilor ºi nu vieþii, ani.

Autorul


CAPITOLUL I

DE CE ÎMBÃTRÂNIM?

1.1. Senectutea de-a lungul veacurilor

Limba latinã pãstreazã termenul senex ce înseamnãvenerabil, cuvânt de la care s-au format cuvintele senat ºisenator, fiind bine cunoscut faptul cã în societãþile anticilor,bãtrâneþea era asociatã cu onoruri deosebite ºi cuvenerabilitatea.

În societãþile tradiþionale, vârsta bãtrâneþii era sinonimãcu realizarea unui progres spiritual, cu apogeul existenþei,dar, din pãcate, în timpurile moderne se pierde rolul socialºi politic al vârstnicului, acesta cãpãtând mai mult un rolspecial în viaþa spiritualã, menit a pregãti individual,integrarea în spaþiul de dincolo.

Seducþia nemuririi îi bântuia pe oameni din antichitate,precum pe alchimistul chinez Ko Hung, acum 1700 de ani,sau pe filozoful englez Roger Bacon în secolul al XIII-lea.Credeau în nemurire vechii indieni, medicul grec Galenus,medicul filozof arab Avicenna, Deceneu – preotul-medic aldacilor, Alexandru cel Mare ºi mulþi alþii2.

Filozoful antic Aristotel ºi mai târziu învãþatul francezBuffon au observat o legãturã între duratã perioadei de

2 Morse Robert, Sã trãim frumos fãrã toxine - Ghid fundamental,Ed. Paralelea 45, 2011.

20 Virginia Ciocan

creºtere ºi durata vieþii la mamifere, deci ºi la om, în sensulcã durata vieþii este de 5–6 ori mai mare decât perioada decreºtere.

Astfel, caii au perioada de creºtere de 4–5 ani ºi trãiesc20–30 ani, câinii cresc pânã la 2 ani ºi trãiesc 10–12 ani, iaromul creºte pânã la 24–25 ani ºi dupã aceastã proporþie arînsemna sã trãiascã cel puþin 125–150 de ani. Dupã pãrereaacestor învãþaþi, decesele anterioare acestor vârste trebuiescconsiderate drept accidentale, provocate de greºeli pe careomul le face în viaþã. Aceastã teorie l-a determinat ºi peSeneca sã formuleze celebrul aforism cã omul nu moare, cise omoarã3.

Savantul român Henri Coandã, cel care a devenitcelebru prin cercetãrile sale de dinamica fluidelor, a fostpreocupat ºi de longevitate ºi în peregrinãrile sale prin lumea descoperit câteva zone în care numeroºi oameni eraucentenari, nu aveau carii dentare ºi fãceau copii ºi la vârsteînaintate. Astfel de locuri au fost þinutul Hunza din Pakistan,Vilcabamba din Ecuador, câteva vãi muntoase din Abhazia-Georgia, din Mongolia ºi din Peru. Pe lângã alimentaþia înmare tradiþional-vegetarianã, populaþia acestor locuri aveauîn comun faptul cã beau o apã provenitã din topirea gheþii,apã cu caracteristici diferite de apa normalã.

În prezent lucrurile s-au schimbat în þinutul Hunza,pentru cã autostrada construitã în anul 1970 a legat zona derestul lumii, iar sãtenii au renunþat la hrana lor tradiþionalã,începând sã consume o mâncare mai gustoasã, dar mai grasã.Au renunþat ºi la apa lor provenitã dintr-un vestit gheþaralbastru, fiind ispitiþi de bãuturile carbogazoase de tip colasau pepsi, fapte ce au determinat scãderea speranþei lor deviaþã.

3 Howard Murad, Secretul apei - Terapia prin hidratare celularã,Ed. Paralela 45, 2011.

tinereÞe fÃrÃ bÃtrÂneÞe plante medicinale anti … · tinereþe fãrã bãtrâneþe. plante...

Documents