Dr. Amit Goswami

CREATfVITATECUAI\TICA

FoIo s eqte puterea conqtiin{eipentru a-li tnodelrr aio,[a

Traducere din limba englezide Monica Visan

Editura For You

CUPRINS

Cuvinle de aprecierep e ntru c art e a Creativitate cuanticf,

Prelayd

Partea l. Pagi cdtre in{elegerea creativiti{ii umane

Capitolul i. Existd o qtiinta a creativitdlii umane?.........15

Capitolul 2. Creativitatea umand qi diferitele viziuniasupra vielii.......,. .....20

Capitolul 3. Acesta este muntele pe care cdlf,toreqte

creativul: lumea cuantic6..... ........27

Capitolul4. Semnificalia minlii ...................5i

Capitolul 5. De unde provin valorile? ..........64

Partea a II-a. Procesul creativ

Capitolul 6. Cele patru etape ale procesului creativ.......85

Capitolul 7. Este inlelegerea creativi un salt cuantic?...90

Capitolul 8. Dovezi ale procesdrii inconptiente............ 105

Capitolul 9. Agonia, momentul aha qi extazul............. 111

Partea a III-a. Oricine poate fi creativ?

Capitolul 10. Este motivalia creativ6 un impulsal incoqtientului? ....................133

5

6

262

Crcativilale cuanlicd

Capitolul 11. Acordarea la universul creatorgi la scopul sdu ............ .............139Capitolul 12. De unde vin insugirile creative? ............. 150Capitolul i3. Creativitate qi reincarnare .....157

Partea a IV-a. Noi paradigme in vechi arene creative

Capitolulcreativd?CapitolulCapitolulCapitolul

A. Cil de tare este noua ptiinlS ca arend

Partea a V-4. Creativitatea spirituali

Capitolul i8. Creativitatea interioard: o noudparadigmd ...............209Capitolul 19. Realizarea de sine.. ...............221Capitolul 20. Ce este iluminarca? ......... .....229

Partea a VI-a. A aduce creativitateain centrul propriei viefi

Capitolul 2 1 . Practicd, practicd, practicd..... .................23 5

Capitolul 22. Annci cdnd Jane il intdlnegtepe Krishna: o confruntare creativd .............252

Despre autor......... ....................261

t651 5. Revigorarea artelor16. Cum poti fi creativ in afaceri?................ 185

17 . Chtre o societate creativd...... "................. 200

Partea I

PA$r CArns INIETEGEREACREATWITATII UMAI{E

CAPITOLUL T

Exist5 o qtiinfI a creativitfl1ii umane?

lmagineaza-li cA mergi pe o plaja pustie intr-o zi senindI de primavard, cufundat in gdnduri. Te lupti cu intrebS-

rile esenliale ale vie{ii. De departe vezi venind un om imbricatin haine colorate qi, pe mdsurd ce se apropie. observi c5 are o

conduitd distinsd ce ii conferd un aer de inlelepciune, iar str6-

lucirea din ochi il face sd pard abordabil.Jenat, ii arunci intrebarea pe care fi-ai pus-o {ie insuli:

- Am citit despre felul in care ftzica cuanticd a schimbat

tot ceea ce qtiam despre modul in care funclioneazdlucrurile.Dar cum poate cunoaqterea particulelor subatomice s5-mi in-fluenleze alegerile pe care le fac in modul in care imi traiesc

viala?in mod surprinzltor, strdinul nu pare sd considere cd eqti

nebun. De f'apt, el se opregte pentru a reflecta la intrebare, iarapoi igi aSazd un scaun pe o dun6 de nisip din apropiere. Dupicdteva momente de reflec1ie, el rdspundecu gravitate:

* Fizica cuanticd este fizica posibilitdlilor. $i nu doar a

posibilitdlilor materiale, ci qi a posibilitafilor de in{elegere, de

simfire, de intuilie. Alegi tot ceea ce experimentezi din aceste

posibilitdli, astfel incltt frzica cuanticd sd fie o modalitate de

15

Dr. An,lrr Gosrvavr

a-[i in{eleg e'viata ca pe o lunga serie de alegeri care, prin eleinsele, sd reprezinte acte supreme de creativitate.

Pentru un motiv anume, nu pare ciudat cd te_ai anga-jat intr-o conversalie metafrzicd. profundd cu un tip completnecunoscul.

Dar asta sun6 ca un alt mod de a spune ,,Noi ne credmpropria noastrS realitate". Nu m6 infelege gregit. $i mie imiplac sloganurile ce ne fac s6 ne simlim bine, dar nu am g6sit ocale de a-l face pe acesta sd func{ioneze pentru mine.*Ai dreptate. nu e chiar aga de simplu. Dar iatd,cum staulucrurile. Fizicacuantici explicd modul in care procesul nostrucreativ implicd atdt tdrdmul conqtient al realitdlii manifeste -ceea ce vedem atunci cdnd privim in jur *, cdt gi tdrdmul po_sibilitdlii, al poten{ialitalii pure. Iar posibilitilile inconqtienredau qi ele nagtere expresiei creative. Acesta este motivul pen-tru care unele experienfe creative sunt numite ,,momente aha.,.Dar nu vorbim despre un proces linear. Motivul pentru careoamenii atribuie un asemenea mister abilitalii de a crea cevanou poate fi privit in contextul unui salt cuantic - acel tip dediscontinuitate pe care il vedem atunci cand electronii sar dela o orbitd atomicd la urmdtoarea. insd ceea ce gdsesc cel maiuluitor este promisiunea c6, indatd ce vom inlelege procesulcreativ ca pe o expresie a fizicii cuantice, vom fi gdsii un por-tal pentru a accesa creativitatea extraordinard in fiecare urp..tal vielii. oricine ar trebui sd fie capabil s6 manifeste orice aralege;^cel pufin aqa consider eu.

Incepi sd capefi speranld.

- Vreau si te cred, dar nu cunosc multe despre fizic6,.Aceste idei sunt susfinute qi de o cercetare qtiinlifica?

- Da. Teoria creativitdlii cuantice este sus{inutd de doveziempirice ample - la fel qi impactul pe care il are asupra proprieivie1i. Ai qi alte intrebari? Formuleazd-le pe scurl gi i1i promit cal6

Crealh,ilale cuanlicd

iti voi oferi rdspunsuri pe mdsurd. $i, dacd eqti interesat, ifi ofero copie a cA{ii mele dacd imi promili cd o vei citi.

- In regul6. Prima intrebare. $tiu, creativitatea inseamndsd vii mereu cu ceva nou, dar asta sund ingrozitor de simplu.Tu cum ai defini-o?

- Ei bine, aq spune cd ea implici trei lucruri: descoperi-rea sau inventarea unei noi semnificafii ce are valoare - nou6sau veche, in contexte noi sau vechi - ori o combinafie a aces-tora. Gdndegte-te la surdsul Mona Lisei.

- in regul6, dar atunci cdnd vorbeqti despre semnifica-{ie te referi la gtiint6, matematicd, filosofie, artele frumoaseEi altele de acest gen? Doar invilarea bazelor in oricare dintreaceste domenii ar necesita ani intregi, ftrdalua in calcul faptulcd ar trebui sd devii expert. De ce ar investi cineva atdt de multtimp qi efort, frrd nicio garanlie cd ar reuqi sd contribuie cu unnou infeles?

*Asta este o intrebare bund. Cdnd civlliza[ia noastrd eratdndrd,, explorarea inlelesului producea aproape intotdeaunaceva nou. Pe atunci, viala, aptoape a tufuror, era creativd; pre-cum copiii, neincetat descopeream sau inventam. pe mdsurd cetoate civilizalille s-au maturizat, sistemele noastre de cunoag-tere au devenit mai sofisticate, dar incd este adevdrat ci, ori decAte ori intrdm in teritorii contextuale necartograhate, simplita-tea se intoarce. Dupd cum vei vedea citindu-mi cartea, noua vi-ziune cuantici asupra viefii se bazeazdpe intdietatea congtiinleihr fatra materiei; aceasta este o schimbare atit de dramaticd aperspectivei, incAt p6na gi cele mai sofisticate domenii pe carele-ai menlionat sunt acum deschise cdtre explorarea creativd.

-Am citit pulin despre ideea cd trdim cu totii intr-o marea conqtiinlei, intervii tu.

- MA bucur, deoarece avem nevoie ca to{i sd participe inaceastd noud modalitate de a vedea lucrurile; este unica noas-trd gansd de a face fa!5, cnzei globale cu care ne confruntdm.

17

Dt'. Avtr Goswnrvtr

Crizele au fost permanent o chemare puternicd qi clard spre tre-zire cdtre poten{ialul nostru creativ. Eqti pregatit sd ajufi?

.* Da, sunt.

- Einstein a spus odatl ceva legat de faptul cd nu ne pu-tem rezolva probemele de pe acelagi nivel de inlelegere la careau fost create. Deci avem nevoie de o schimbare in viziuneaasupra viefii. $i o putem gdsi in fizica cuantici.

- inleleg ce vrei sd spui. Cdnd paradigma se schimb6, neintoarcem la lucrurile esenfiale, ceea ce inseamni ci este maiu$or, pentru oamenii obiqnuili ca mine, sd contribuie cu ceva.

- Exact. Am sd-!i spun o poveste. Un erudit angajeazd,un barcagiu ca sd-l ducd peste un rdu lat. Expert in hinduism,eruditul nu se poate abline sd nu-qi demonstreze superiorita-tea. ,,Ai invillat gramatic6,, dragul meu?", il intreabd pe barca-giu. ,,Nu, domnule", rdspunse acesta. ,,in acest caz, jumdtatedin viafa ta este pierdut6", declard pompos eruditul. Barcagiulcontinui sd vdsleascd, iar curflnd eruditul observd cd pantofiiii sunt uzi. Atunci barcagiul il intreabS: ,,Ali invdlat s[ inota]i,domnule?" ,,Nuo', rdspunde eruditul. ,,in acest caz, intreagadumneavoastrd viafd este pierdutd", conchide barcagiul. .,Nescufundim." Ce incerc eu sd spun cu aceastd poveste este cf,suntern cu tolii egali in aceastd noua qtiin!6 qi, de fapt, inseqi va-lorile arhetipale sunt deschise pentru explorare creativd. Ceeace numim, istoriceqte, explorare spirituali reprezintd doar oaltd form6 a creativitSlii, in acest caz creativitate interioard.Nu are nevoie de sisteme de cunoaqtere sofisticate, deqi unelepot fi folositoare, dar necesita un angajament in dezvoltareapropriei inteligen{e emo}ionale, ce a fost mult timp subevalu-atd. Atunci cdnd aplicdm fizica cuanticd la propria persoand,una dintre surprizele pe care le descoperim este cd deprinderilenoastre nu mai sunt limitate la efectele geneticii sau ale mediu-lui, deoarece inclinaliile noastre moqtenite nu sunt stocate doarca memorie a creierului; ele sunt stocate qi in afara spaliului qi a

l8

Cre atit'itate cttan t ic d

timpului, nonlocal, intr-un asemenea mod incdt putem continuasi le folosim pe m6surA ce ne incarndm din nou. Adevdrul estecd eu qi cu tine am avut la dispozilie multe viefi pentru ane dez-volta inteligenfa emo{ionald gi ra}ionald pe care o avem astdzi.

-Am fost intotdeauna fascinat de reincarnare, afirmi tu.

- $i pe bund dreptate. Existd atit teorie. cat $i infomatiepentru a o susfine.

- Mi faci din ce in ce mai curios in legdturd cu cartea ta.

-Atunci nu voi mai pierde timp pentru a-1i explica, ziceomul, zimbind. O sa-!i spun o ultimi idee. Evolulia este crea-tivd in mod fundamental, iar atunci cdnd ne aliniem la miqcd-rile evolulionare ale conqtiinfei, universul insugi ne dd curaj.Gdndirea cuanticl merge dincolo de gdndurile de care suntemconqtienfi; ea include procesarea inconqtientd, care nu doar cdne extinde granilele, dar ne poate. de asemenea, elibera de su-ferinla pe care o creeazd procesarea conqtientd (uneori cullos-cuta gi ca,,mintea de maimuf6").

- Presupun cd in carte explici toate acestea in detaliu.Abia aqtept sd o citesc, spui tu qi speri c[ aqa va fi.

Depinde o. ru-o.ffilru,De viziunea ta asupra ei - lentilele tale conceptuale.Fii atent, prietene.Dacd lentilele nu i1i sunt centrate in adevlr,Lumea ifi poate apdrea mecanicistd sau dualistd.Cu asemenea viziune asupra viefii,Creativitatea pdlegte, nebdgatd in seamd.Cura{6{i lentilele cu ajutorul conqtiinlei cuantice

$i priveqte incd o dati prin ochii creativului.

----€*8<+

CAPITOLUL 2

Creativitatea umaniqi diferitele viziuni asupra vie{ii

aterialismul qtiin{ific a modelat qtiin{a modernd qisocietatea occidentald in cea mai mare parte a ulti-

milor 100 de ani. Pundnd accentul pe lumea exterioard, mate-rialismul a exclus relevanfa experienfelor noastre interioare desimfire, atribuire de semnifica{ii qi intuilie. Ceea ce, la rdndulsdu' a condus la marginalizarea artei, filosofiei, literaturii, eti-cii, religiei gi spiritualitAdi - mai mult, a congtiin{ei noastre in-sdgi - atdt in mediul academic, cdt qi in societate. Dumnezeu afost declarat o falsitate gi, intr-un val de cinism, oamenii qi-aupierdut nu doar credinfa religioasd, ci qi credin{a in valori in-tangibile: iubire, bundtate, dreptate, fiumuse{e qi chiar adevdr.

$tiinla modernd a luat naqtere din lupta de eliberare de subdogmele religioase ale cregtinismului medieval: un Dumnezeurdzbunitor ce domnea in Cer, imparfind recompense qi pe-depse atunci cAnd muream.

Din nefericire, filosofia materialistd a qtiin{ei este tot odogm6. Fii sigur, nu existi dovezi qtiinlifice care sd susfindpretenfia ca totul este materie. De fapt, existd multe dovezi cesusfin contrariul.

20

i

Crcalivitate cuanticd

Prin urmare, o dogmA a creat-o pe aceea conform cireiacon$tiinta este operationald, un simplu limbaj, psihologia in-con$tientului este voodoo de tip fizic-emolional, mintea estelimitata doar la creier, sentimentele qi intuitia nu au o valoaremai mare dec6t aceea cerezultd din rolul lor in evolu{ia darwi-niand qi sinele nu reprezintd mai mult decdt condi{ionare gene-tica qi psihosocialS.

Dacf, sinele nu exist6, iar congtiin[areprezint[ un miraj.dacd nu existd o altd sursd a cauzalitdlliin afara interacliuniimateriale, cum putem face pasul creativ suprem? Cum putemface schimbiri profunde in noi inqine?

Pentru a intelege creativitatea umand, avem nevoie deo noud paradigmd, care sd cuprindd atAt materia, c6t qi congti-inla; ea trebuie s[ includd toate tipurile umane de experienld:percepfia, simlirea, gAndirea qi intuilia. Am descoperit o ast-lbl de paradigmd cuprinzdtoare. O numim qtiin{a din interiorulconqtiinfei. Ea este bazatd pe {rzica cuanticd pi pe metafizicaprin care se demonstreazd cum congtiinla reprezintd. fundaliatuturor fiin1elor.

in tinerele, psihologul William James era deprimat deconvingerea sa cd filosofia deterministd, arealitillii - faptul c[fiecare miqcare este determinatd de legile fizice - era corectf,.A fost chiar bolnav cAliva ani. Apoi, a descoperit filozofia libe-rului arbitru qi a decis cd primul sdu act de voinld liberd va fi sdcreadd in aqa ceva. Aceastd decizie i-a adus nu doar sdndtate. ciqi o viafd plind de creativitate.

Astdzi observdm o ,,epidemie de depresie" deoarece oa-menii nu pot gasi implinire in vidul emo{ional qi spiritual al vi-ziunii materialiste asupra vielii.

Din fericire, antidotul se afld pe drum. Este clar acumcd acceptarea implicaliilor fizicii cuantice inseamnd a face oschimbare esenfiald in viziunea noastr6 gtiinlifica asupra viefii,de la int0ietatea materiei cdtre cea a con$tiin1ei.

21

Dr. Avtr Goswevr

latd c6$eva aspecte fundamentale ale acestei noi qtiin{e.-. C on$tiinl a r epr ezirftd fu nda{ia tuturor fi inf elor.

' Materia manifestd este precedatd de posibilitali cuanticesau de potenfialitati. Existi doudtdrdmuri ale realitdlii: poten{ia-litatea pi actualitatea. Alegerea conqtient[ colapseazd posibilita-{ile in actualitate manifesti. intruc6t aceastd alegere este frcutidintr-o stare de conqtiin{d dincolo de ego, ne referim la ea cafiind conqtiinfa ,,rnai inalta" sau ,,cuanticd"; tradi{iile spiritualese referd la ea ca fiind Dumnezeu. $i, intrucit alegerile noastreconqtiente sunt modelate de conqtiin{a mai inaltd. acest procespoate fi descris prin termenul ,,cauzalrtate descendentd".

. in interiorul congtiin{ei unificate existd patru lumi deposibilitati cuantice: lumea materiald, in care navigdm cuajutorul simfurilor, lumea vitald, ale cirei energii le simlim,lumea mentald, in care gindim qi procesdm semnificalii, qi lu-mea arhetipurilor supramentale pe care le intuim - adevdr,frumusele, iubire etc.

. Alegerea congtient6 accelercazd, colapsul posibilitd-{ilor (undelor) cuantice ale fiecarei lumi in tdrdmul manifest(sau actualitSli). Lumile paralele multiple nu interaclioneazd,in mod direct; congtiinla este aceea care mediazd interac{iunealor (figura l).

. Colapsul este nonlocal, adicd, nu necesitd o comunicarelocald sau schimb de semnale. Nevoia de comunicare localdprin semnale este adevdratd. numai pentru spafiu-timp; con$ti-inla cuanticd este nonlocali qi, prin unnare, in afan spaliuluiqi a timpului.

- A. Goswami, The Self-'\ware (Jniverse: How Consciousness Createsthe MaterialWorldlUniversul constient de sine: Congiinla creenzdlumea mo-terialdl, Tarcher/Putnam, New York, 1993, gi A. Goswami, God Is Not Dead:What Quantum Physics Tells Us about Our Origins and How We Should LivefDumnezeu nu a murit: Ce ne spune fizica cuanticd despre originile noastre 5icuft1 ar trebui sd trdiml, Hampton Roads, Charlottesville, VA, 2008.

22

Crealit,ilal e cuun tic d

. Colapsul cuantic de la posibilitate la actualitate nu este

continuu. Cuvintul ,,transcendent", pe care il aplicam tdrdmu-lrri potenfialitdlii pure, evoci atdt nonlocalitatea, cdt gi lipsacontinuitdlii. in tdrAmul cuantic transcendent al potenlialitiliipure, conqtiinla r[m8ne nedivizatl de posibifitAlile sale qi nu

cxistd nicio experien{6. Colapsul produce ,,co-aparilia depen-dcnt6" a unui subiect care experimenteazd gi a unui obiect ce

cste experimentat.

Con;tiinfa ;i intelectulsupramental

Posibilititile mentale',vitale si fizice

Colapsul nonlocal discontinuu'",#" # "#

Corpul vital energeticCorpul fizic

Figura t: Modul in care paralelismul psiho-fizic ;i cauzalitateadescendentl creeazi toate cele 4 experiente ale noastre

. Creativitatea este, in mod fundamental, un fenomen al

congtiinlei ce manifestS, in mod lipsit de continuitate, noi po-

sibilitali din poten{iahtatea transcendenti. Acesta este motivulpentru care creativitatea este privita in tradiliile strdvechi ca o

cdsltorie intre cer (transcendent) qi pamint (imanent).. Mintea oferi un inleles interac{iunii dintre conqtiin{5

gi rnaterie.

il

Dr. Anarr Gosrvevr

. Valoarea muncii creative provine din ceea ce intuim.din ceea ce Platon numea arhetipuri.

. Rolul creierului este acela de a produce reprezentdri alesemnificafiei mentale.

. creativitatearcprezintd invenfia sau descoperirea unornoi semnifica{ii. ceea ce este cu adevdrat nou r.pi.rintd sem-nificafia inventatd sau descoperitd folosind contexte arhetipalevechi sau noi ori combinatii ale lor.

cdnd folosim noua paradigma a gtiin{ei din interiorulconqtiinfei penlru a intelege creativitatea, le facem loc tuturorcelor domici sd-qi accepte rolul central in crearea experienleipropriei vie{i. Ea ne aratd gi rolul pe care conditionarea il3oacaqi ce poJi face in legdturi cu ea. creativitatea implicd put.r.ucauzald a congtiinfei, alegAnd din posibilitd{ile cuantice. Dacai1i insuqeqti accesarea acestei puteri cauzare qi inveli sd-i ma-nifeqti mesajul, poli crea orice aspect al experienlei de via{a pecare il doregti.

Freud gi Jung au avut dreptate atunci c6nd au afirmatdespre creativitate cd are mult de-a face cu propriul inconqti-ent, pe care ei l-au definit ca fiind depozitul lucrurilor repri-mate - in mod personal qi, respectiv, colectiv. Fizica.uuniirune-a oferit o imagine qi mai largl ainconqtientului: ca nemani-fbstul, tdrdmul posibilitalilor.

Pentru majoritatea dintre noi, motivatria creativd are ne-voie de o cizd- fie una extern6, precum o ameninlare la adresasupravieluirii noastre frzice, fie una internd, de suferinld in-tensd. Dar cum devine curiozitatea at6t de putemicd pentruanumili oameni, chiar qi in absenfa crizei? Un rispuns ar fi oanume conexiune str6ns6 cu una sau mai multe dintre valorilece ne inspiri cel mai mult: iubire, frumusele, dreptate, bunitateqi adevdr. Pe mdsuri ce inaintezi in propria cdldtorie creativi,curiozitatea ta de a cunoagte un arhetip se va intensifica. cdndse intdmpld asta, evolulia insdqi are de beneficiat. in cadrul noii24

Crcalivilate cuanticd

;tiinfe. evolutia are un aspect intenfional pe care Darwin l-a pre-supus, dar nu l-a putut include in teoria sa: acela de a exprima

;i a manifesta arhetipurile in experienla gi in viala umand. Sau,intr-o formulare mai poetic6, de a manifesta Cerul pe Pdmdnt.l)e mdsuri ce ne acorddm la scopul evolulionar al Universului,curiozitatea noastrd devine din ce in ce mai intens6.

Aceasta este, pe scurt, tema central[ a c54ii. Ne credmpropria viala prin alegerile creative pe care le facem care colap-seazd noi potenlialitati in actualitate. Acest proces poate fi in{e-les - gi devenim din ce in ce mai pricepu{i in a-l inlelege. Nouateorie a evolu{iei ne spune c6, imbrdfiqdnd cildtoria creativd a

acestei viefi, intensificdm scopul miqcarii evolutive a conEtiin-

[ci. Cunoaqterea acestui lucru ne face motivalia mai profundd.

La ce folosepte creativitatea cuantici?

Prin urmare, ce poate face creativitatea cuanticd. pentrurnine qi pentru tine, diferit de ceea ce poate oferi creativitateamecanicd. de tip ,,adund qi asambleazd"?

. Creativitatea cuanticd ne permite sd rezolvdm pro-bleme neobipnuite ce necesiti solulii holistice, precum degra-darea mediului.

. Creativitatea cuanticd ne permite sd explordm semnifi-catia propriei vie{i qi semnificalia lumii din jur. Ea ne trezeqtecdtre evolutia creativi a conqtiin{ei pe planeta noastr6.

. Creativitatea cuanticd ne permite nu doar sd explordmarhetipurile, ci qi sd le intrupam.

. Creativitatea cuanticd ne permite sd explordm la primamAnd cele trei principii cuantice majore: discontinuitatea gi

nonlocalizarea, menfionate deja, precum qi un al treilea. .,ier-arhia incurcatd" (vezi Capitolul 3). Explorarea discontinuitaliine invald inteligenfa in general, explorarea nonlocalizdrii ne

25

Dr- Anarr Gosrvnvr

invafr inteligenla ecologica, iar explorarea ierarhiei incurcatene inva!5 inteligenla emo{ionald.

. Creativitatea cuantici ne obligd sd invd{dm cum sifunc{iondm in prezenfa adevfratei liberta{i, ce ne invafd res-ponsabilitalea reald.

. Creativitatea cuantica ne permite s6 integrim atat viatainterioard, cdt qi pe cea exterioari.

. Creativitatea cuanticd ne permite s6 obfinem implini-rea spirituald.

. Creativitatea cuanticd ne poate ajuta sd devenim boga{iqi renumili dacd asta este ceea ce c[ut6m.

Geniul adevdratei creativitf,li este inhibat in majoritateadintre noi - a-l elibera inseamnd a deveni arhitectul proprieinoastre viefi. A in{elege ceea ce implica creativitatea umanf,,ce rol joacd in dezvoltarea noastri personalf,, cum func{io-neazd procesele creative qi de unde vine propria motivalie neva ajuta si trecem de granilele sinelui nostru intemni{at pentrua experimenta bucuria qi a face o diferenld in lume. poate cre-ativitatea ta si se exprime la fel de puternic precum cea a luiEinstein sau Gandhi? Depinde doar de tine.

Te gdndegt,,u.;;;m,Pui intrebari?intrebdrile tale sunt licaririale sufletului care te cheam6.

Auzi zgomotul valurilor posibilitalilorpe fdrmul minlii tale?Atunci, privegte prin oglinda cuanticd..Fa{d in fala cu sinele tdu originar,saltul cuantic te va lua prin surprindere.

-----8ffi.-