Sistemul cardiovascular1.Prezentare generala a sistemului cardiovascular-sistemul cardiovascular este un sistem de transport care poarta sangele si limfa catre si de la tesuturile corpului; componentele constitutive ale acestor fluide sunt : celule, nutrienti, hormoni, produsi de excretie si anticorpi-SCV include inima, vase de sange si vase limfatice-in capilare, un schimb bidirectional de fluid se produce intre sange si tesuturi Sangele este filtrat, iar fluidul rezultat, care poarta oxigen si nutrienti, trece prin peretele capilarului; in tesut aceste molecule sunt schimbate pentru CO2 si produsi de excretie Mare parte din fluid reintra in capilar la nivelul capatului venos Fluidul ramas intra in capilarele limfatice, formand limfa.-leucocitele parasesc vasele de sange pt a intra in tesuturi la nivelul venulelor postcapilare-cele mai mici artere s.n arteriole si sunt asociate, functional, cu retele de capilare; arteriolele regleaza fluxul de sange care patrunde in retelele de capilare2.Cordul-miocard contractil-scheletul fibros al inimii este alcatuit din urmatoarele: 4 inele fibroase care inconjoara orificiile corespunzatoare valvelor-alcatuite din tesut conjunctiv dens semiordonat;inconjoara baza arterelor mari si orificiile A-V 2 trigoane fibroase care unesc inelele Partea membranoasa a septului interventricular-este lipsite de muschi cardiac-este alcatuit din TC, continand prima portiune a fasciculului A-V Septul interatrial-sistem excito-conductor alcatuit din celule musculare cardiace modificate (fibre Purkinje)-vascularizatia coronara alcatuita din 2 artere coronare si vene cardiace; iau nastere in portiunea initiala a aortei ascendente si inconjoara baza inimii-peretele cardiac este alcatuit din 3 straturi: Epicard -stratul visceral al pericardului seros-vasele de sange si nervii care se distribuie inimii se gasesc in epicard sunt inconjurate de o atmosfera de tesut adipos Miocard Endocard alcatuit din- strat intern: endoteliu si tesut conjunctiv lax subendotelial- strat mijlociu: tesut conjunctiv dens si fibre musculare netede- stratul cel mai profund de tesut conjunctiv (strat subendocardic) care se afla in continuitate cu tesutul conjuntiv al miocardului; sistemul excito-conductor al inimii este localizat in stratul subendocardic al endocardului-valvele cordului sunt alcatuite din tesut conjunctiv si sunt acoperite de endocard-valvele cardiace sunt atasate scheletului complex de tesut conjuntiv dens semiordonat , care formeaza inelele fibroase si inconjoara orificiile care contin valvele-fiecare valva este alcatuita din 3 straturi: Partea fibrosa formeaza miezul valvei si contine extensii fibroase din tesutul conjunctiv dens semiordonat al inelelor fibroase ale scheletului fibros al inimii Partea spongiosa este alcatuita din tesut conjuntiv lax asezat pe fata atriala sau arteriala a fiecarei valve; fibre de colagen si elastina rasfirate si un nr. mare de proteoglicani;-partea spongiosa functioneaza ca un absorbant al socurilor, reducand vibratiile asociate inchiderii valvelor-confera fexibilitate si plasticitate cuspelor-partea spongiosa a valvelor arteriale s.n arterialis-partea spongiosa a valvelor A-V s.n auricularis Partea ventricularis este imediat adiacenta suprafetei ventriculare sau atriale a fiecarei valve si este acoperita cu endoteliu-este alcatuita din TCDsemiordonat cu multe straturi de fibre elastice-in valvele A-V ventricularis se continua in structura cordajelor tendinoase, cordaje fibroase care se extind de la marginea libera cuspelor pana la proeminentele musculare ale peretilor ventriculari numite muschi papilari-valvele sunt , de obicei, avasculare; mici vase sange si fibre musculare netede pot fi intalnite numai la baza cuspelor;-suprafetele cuspelor sunt expuse sangelui si sunt destul de subtiri, astfel incat sa permita difuziunea nutrientilor si a O2 din sangeReglarea intrinseca a frecventei cardiace

-nodul SA initiaza un impuls care se raspandeste de-a lungul fibrelor musculare cardiace si de-a lungul tracturilor internodale alcatuite din celule musculare cardiace modificate-celulele musculare caridace nodale, atat din nodulul SA, cat si din cel AV , sunt fibre musculare cardiace modificate mai mici decat miocitele de lucru; nu prezinta discuri intercalare si prezinta putine miofibrile-fasciculul His , ramurile si retaua Purkinje sunt alcatuite din celule modificate de dimensiuni mai mari decat cele ale miocardului ventricular inconjurator; ramificatiile terminale ale sistemului excito-conductor alcatuiesc fibrele Purkinje-celulele de conducere care alcatuiesc fasciculul His, isi au originea in portiunea inferioara a NAV, trec prin scheletul fibros al inimii, mergand prin portiunea membranoasa a septului interventricular, terminandu-se, dupa imapatirea in ramura dreapta, respectiv stanga, cu reteaua Purkinje din miocardul ventricular-fibrele Purkinje sunt mai mari decat miocitele de lucru inconjuratoare: Miofibrilele sunt asezate la periferie Nuclei sunt rotunzi si mai mari decat cei ai celulelor miocardice ventriculare Datorita dimensiunilor mari celulare nucleii nu apar de obicei in planul de sectiune Discurile intercalare sunt prezente in fibrele Purkinje, dar ele sunt variabile ca numar si pozitie in functie de localizare Fibrele Purkinje dau reactie PAS+, datorita continutului mare de glicogen In coloratia H&E, portiunea bogata in glicogen apare omogena si palid colorata Datorita depozitelor de glicogen, fibrele Purkinje sunt mai rezistente la hipoxie decat celule musculare ventriculare

Reglarea sistemica a functiei cardiace-ANS nu initiaza contractia cordului, dar regleza frecventa cardiaca conform nevoilor organismului-fibrele parasimpatice provenite din nervul vag se termina in special la nivelul nodurilor SA & AV, dar se extind si la nivelul arterelor coronare-fibrele simpatice se termina la nodurile SA&AV se extind la miocard si trec prin epicard pt a se distribui arterelor coronare-glomusul carotic este alcatuit din cordoane si grupuri neregulate de celule epitelioide; prezinta o inervatie bogata ata aferenta, cat si eferenta3.Caracteristici generale ale arterelor si venelor3.a.Straturile peretelui vascular-peretii arterelor si venelor sunt alcatuiti din trei straturi numite tunici: Tunica intima:-stratul intern al vasului-este alcatuita din 3 componente: Endoteliu Lamina bazala (un strat subtire extracelular compus din colagen, PG, glicoproteine) Stratul subendotelial alcatuit din tesut conjuntiv lax; ocazional fibre musculare netede pot fi intalnite in tesutul conjuntiv lax; stratul subendotelial al intimei arterelor si arteriolelor contine un strat lamelar fenestrat alcatuit din material elastic limitanta elastica interna-fenestratiile permit substatelor sa difuzeze cu usurinta si sa ajunga la celule situate mai profund in peretele vasului Tunica medie:-stratul mijlociu al vasului-este alcatuita in principal din straturi de celule musculare netede dispuse circumferential-acest strat este relativ gros si se extinde de la limitanat elastica interna la limitanta elastica externa (LEE=un strat de elastina care separa tunica medie de adventitie)-cantitati variabile de elastina, fibre reticulare si PG sunt intercalate printre fibrele musculare netede-lamelele de elastina sunt fenestrate si dispuse in straturi circulare concentrice-toate componentele extracelulare ale tunicii medii sunt produse de celule musculare netede Tunica adventitia:-stratul cel mai exterior al peretelul vascular-este alcatuita din tesut conjuntiv compus in principal din fibre de colagen dispuse longitudinal si in mai mica masura din fibre de elastina-este relativ subtire pentru sistemul arterial, dar mai groasa in venule si vene unde reprezinta componentul principal al peretelui vascular-pentru arterele si venele mari contine un sistem de vase numit vasa vasorum, precum si o retea de fibre nervoase care controleaza contractia muschiului neted vascular*Histologic, diversele tipuri de artere si vene se deosebesc unele de altele prin grosimea peretelui vascular si prin diferentele in ceea ce priveste compozitia straturilor.

3.b.Endoteliu vascular-epiteliu simplu pavimentos care captuseste toate vasele-endoteliul este format dintr-un start continuu de celule turtite, alungite, poligonale numite celule endoteliale aliniate cu axele lor lungi in directia curgerii sangelui-pe suprafata luminala ele exprima o serie de recceptori si de molecule de adeziune (ex. repectori pt LDL, insulina,histamina)-celulele endoteliale joaca un rol important in homeostazia sangelui; proprietatile functionale ale acestor celule se schimba ca raspuns la actiunea diversilor stimuli; acest proces s.n activare endoteliala si este responsabil pt patogeneza multor boli cardiovasculare (ex. Ateroscleroza)-inductori ai activarii endoteliale sunt: antigene virale/ bacteriene;citotoxine; produsii ai complementului; lipidele; hipoxia; celulele endoteliale activate exprima pe suprafata lor noi molecule de adeziune si produc diverse clase de citokine, limfokine, factori de crestere, molecule de vasoconstrictoare si vasodilatatoare, precum si molecule care controleaza coagularea sangelui-celulele endoteliale participa in mod activ intr-o varietate de interactiuni intre sange si TC subiacent si sunt responsabile pt multe proprietati ale vaselor: Mentinerea unei bariere selectiv permeabile asigura deplasarea moleculelor mici si mari dinspre sange inspre tesuturi si invers; aceasta deplasare depinde de marimea si sarcina electrica a moleculelor;-endoteliul este permeabil pt moleculele mici hidrofobe (solubile in lipide; ex.O2, CO2) care trec prin bistratul lipidic al membranei celulelor endotelialedifuzie simpla-apa si moleculele hidrofile (glu, aa, electroliti) nu pot difuza prin membrana celulelor endoteliale; aceste molecule si solvati trebuie transportate fie activ prin membrana plasmatica si eliberate in spatiul extracelular (calea transcelulara) , fie prin jonctiunile occludens dintre celulele epiteliale (calea paracelulara)-calea transcelulara utilizeaza numeroase vezicule mici de pinocitoza (o forma de endocitoza independenta de clatrina) ; in plus, unele molecule specifice (ex. LDL, colesterol, transferina) sunt transportate prin endocitoza mediata de receptor (un proces dependent de clatrina) care foloseste receptori de suprafata specifici endoteliului; -unele molecule mari pot fi transportate prin fenestratii Mentinerea unei bariere nontrombogenice prin producerea de- anticoagulanti (ex trombomodulina) -substrante antitrombogenice (agenti care interfera cu agregarea plachetara si cu eliberea de substante implicate in formarea cheagurilor) ex.PGI2 &TPA-distrugerea celulelor endoteliale determina eliberarea, de catre acestea, a unor agenti protrombogenici precum factorul von Willebrand sau PAI Modularea fluxului sangvin si a rezistentei vasculare realizata prin secretia de:-vasoconstrictori (ex. Endoteline; ACE=angiotensin-converting enzyme; Prostagladina H2, TXA2)-vasodilatatori (NO, PGI2) Reglarea si modularea raspunsului imun realizata prin controlul interactiunii limfocitelor cu supragfata celulelor endoteliale, precum si prin secretia de IL 1,6,8 Sinteza de hormoni si alte activitati metabolice:-factori de crestere : CSFs, GM-CSFs,G-CSFs,M-CSFs, PDGF,FGF-inhibitori ai cresterii: heparina &TGF; Celulele endoteliale sunt implicate in conversia AGT1 in AGT2; in inactivarea unor compusi precum : NorEPI, prostagladina, bradikinina, serotonina Modificari ale lipoproteinelor prin oxidare:-lipoproteinele (in principal LDLs si VLDLs) sunt oxidate de radicali liberi produsi de celulele endoteliale-LDLs modificate sunt fagocitate de magrofage, formandu-se celulele spumoase (foam cells) implicat in aparitia placii de aterom-celule endoteliale ale vaselor de sange controleaza starea de contractie sau relaxare a fibrelor musculare netede din peretele vascular (tunica medie) influentand fluxul sangvin local si presiunea arteriala Efectele vasculare ale EDRF sunt atribuite NO si a compusilor inruditi cu acestea ( secratati de celule endoteliale din artere, capilare de sange si limfatice) Vasodilatatia: relaxarea muschiului neted vascularcresterea diametrului luminal al vasuluiR+PA NO: regleaza diametrul vasului sangvin, inhiba adeziunea monocitelor la celulele endoteliale disfunctionale si mentiune un mediu antiproliferativ si antiapoptotic in peretele vascular; NO:-gaz vasodilatator sintetizat continuu de celulele endoteliale sub actiune eNOS (endothelium NO synthase=enzima dependenta de Ca2+ care catalizeaza oxidarea L-argininei) Celulele endoteliale sunt supuse fortelor de forfecare generate de fluxul sangvin; acestea cresc sinteza unui stimulator al eNOS, VEGF ,si induc o serie de schimbari fizice si moleculare in structura si functia celulelor endoteliale NO produs de CE, difuzeaza prin MB, ajunge la celule musculare netede din Tunica Medie la nivelul carora se leaga de guanilat ciclaza din citoplasma GMPcPKG (care determina scaderea concentratiei intracelulare de Ca2+) Supraproductia de NO induce inflamatia-stresul metabolic este implicat in vasodilatatie:ADP si PGI2-PGI2 este vasodilatator si inhibitor al agregarii plachetare; actioneaza la nivelul celulelor musculare netede prin mecanism AMPc/PKAfosforilare MCLK+impiedicare formare complex Ca2+-calmodulina-EDHF (endothelium derived hyperpolarizing factor ) face parte din categoria EDRFs; actioneaza asupra canalelor de K+ dependente de Ca2+ determind hiperpolarizare celulara si, implicit, relaxare

-Vasoconstrictia=contractia muschiului neted vascular; reduce diametrul vascular si creste rezistenta vasculara; Membrii familiei endotelinelor (peptide de 21 aa), produse de endoteliul vascular, sunt cei mai puternici vasoconstrictori-familia cuprinde 3 membri ET 1,2,3-actioneaza prin mecanism paracrin si autocrin si se leaga de receptori care se gasesc pe celulele epiteliale si pe fibrele musculare netede-ET1 cel mai puternic agent vasocnstrictor natural (sarafatoxina are structura inrudita cu ET1) Alti factori cu efect vasoconstrictor derivati din endoteliu:-TXA2-PGH2-PGH2 este sintetizat din TXA2 De asemenea, o rata scazuta a sintezei de NO sau inactivarea NO de catre anionul superoxid (O2-) au un efect stimulator al contractiei musculare netede

*Corelatii clinice: Aterocleroza-leziunile aterosclerotice sunt cele mai comune abnormalitati ale vaselor-leziunile se produc in principal in tunica intima a arterelor elastice mari consecutiv lezarii endoteliului, ceea ce conduce la disfunctie endoteliala-factori care predispun la lezarea endoteliului vascular sunt: hiperlipidemia LDLs, hiperglicemia (diabet),hipertensiune, toxine, infectii virale sau bacteriene (ex CMV, Chlamydia pneumoniae)-functia alterata a endoteliului vascular conduce la o permeabilitate crescuta pt LDL colesterol si la o aderenta crescuta a leucocitelor-leziunea endotelia creste productia de specii reactive ale oxigenului (O2-, H2O2, OH-, ONOO-) care oxideaza LDL din tunica intima a arterelor; ca raspuns la lezare, monocite din torentul circulator patrund in tunica intima si se diferentiaza in macrofage;-macrofagele fagociteaza LDL oxidat transformandu-se in celule spumoase (citoplasma plina cu vezicule continad lipide are un aspect spongios), care, impreuna cu LT infiltrate formeaza leziunea aterosclerotica initiala ; leziunea sufera remodelare si crestere, transformadu-se in placa fibrograsoasa, pe masura ce fibrele musculare netede migreaza din tunica medie si fibroblastii formeaza o capsula protectiva de tesut conjunctiv. (fibrele musc netede migreaza sub actiunea PDGF produs de celulele endoteliale lezate)-asadar: un strat gros de TC fibros continand celule musculare netede, macrofage,celule spumoase, LT, cristale de colesterol si resturi celulare poarta denumirea de placa de aterom;-progresia placii este marcata de acumulare de lipide si pierderea integritatii endoteliului; in leziuni avansate staza si tromboza pot conduce la ocluzia vasului; de asemenea se remarca subtierea tunicii medii, calcifierea lipidelor acumulate, necroza in interiorul leziunii

Schematic diagram of cellular interactions in the formation of an atheromatous plaque. Endothelialncells express cell adhesion molecules that initiate monocyte migration through the endothelium. Platelet-derived growth factor (PDGF ) and other growth factors (blue arrow) released from endothelial cells stimulate migration of the smooth muscle cells from the tunica media to the tunica intima. In the tunica intima, smooth muscle cells produce large amounts ofextracellular matrix (proteoglycans, collagen) that increase the thickness of the tunica intima. Foam cells derived from both macrophages and smooth muscle cells accumulate LDLs, which cross the endothelial barrier (yellow arrows) and are oxidized by free radicals produced by the endothelial cells.

(proprietati si funtii ale celulelor endoteliale)

*Corelatii clinice:Hipertensiunea-se asociaza adesea cu ateroscleroza si cu un risc crescut de AVC sau angina pectorala-celulele musc netede se divid , supraadaugabdu-se tunicii medii4.Artere-arterele sunt impartite in 3 tipuri in funtie de dimensiuni si de caracteristicile tunicii medii: Areterle mari sau arterele elastice : aorta & trunchiul pulmonar + carotida comuna, trunchiul brahiocefalic, artera subclavie, artera iliaca comuna Arterele medii sau musculare: nu pot fi distinse cu foarte mare acuratete fata de cele elastice Arterele mici si arteriolele care se deosebesc unele de altele prin numarul de straturi de celule musculare netede din tunica medie; prin definitie arteriolele au 1-2 straturi musculare; arterele mici pot avea pana la 8 straturi musculare4.a. Arterel elastice(diametru>10mm)-prezinta multiple lamele elastice in peretii lor-sistola: ventriculul pompeaza sange in arterele elastice, ceea ce determina distensia peretelui vascular; distensia este limitata de reteaua de fibre de colagen care se gaseste in tunica medie si in adventitie;-diastola: reculul arterelor elastice destinse in tp sistolei serveste pt mentinerea presiunii arteriale si a fluxului sangvin prin vase; intial reculul elastic misca sangele in ambele directii, inspre si dinspre inima; fluxul catre inima determina inchiderea valvelor aortica/pulmoanra; in continuare, reculul elastic asigura deplasarea sangelui distal de inima Tunica intima a arterelor elastice este alcatuita din endoteliu,TC subendotelial si limitanta elastica interna:-tunica intima este relativ groasa

Endoteliu cu lamina bazala:-celule plate si alungite(30/10 micrometri) cu axul lung orientat paralel cu directia de curegere a sangelui-in formarea endoteliului celulele sunt unite prin jonctiuni stranse si jonctiuni gap

-celulele endoteliale prezinta incluziuni citoplasmatice sub forma de bastonas care se numesc corpii Weibel-Palade; aceste organite specifice celulelor endoteliale contine factorul von Willebrand si P-selectina;-factorul von Willebrand este o glicoproteina sintetizata de celulele endoteliale arteriale; cand este secretata in sange se leaga de factorul de coagulare VIII si joaca un rol important in aderarea plachetara la locul leziunii endoteliale-P-selectina este o molecula de adeziune implicata in mecanismul recunoasterii dintre celula endoteliala si neutrofil; initiaza migrarea neutrofilului din sange catre locul de actiune in TC

TC subendotelial din arterele elastice mari este alcatuit din TC continand atat fibre de colagen, cat si fibre de elastina; principalul tip de celula din acest strat este celula musculara neteda; are capacitate contratila si secretorie :secreta substanta fundamentala si fibrele de colagen si elastina; ocazional macrofagele pot fi prezente LEI in arterele elatice nu se vizualizeaza fiind una dintre multele lamele elastice ale peretelui vascularCelule endoteliale participa la mentinerea integritatii structurale si functionale a peretelui vascular; ele nu doar realizeaza o bariera fizica intre sangele circulant si tesutul subendotelial, dar produc si agenti vasoactivi care detrmina contractia sau relaxarea muschiului neted vascular subiacent Tunica medie a arterelor elastice este alcatuita din multiple straturi de celule musculare netede separate de lamele elastice-este cea mai groasa dintre cele 3 tunici ale arterelor elastice si are in componenta: Elastina sub forma de lamele fenestrate dispuse printre straturile de celule musculare netede; aceste lamele sunt arajate in straturi concentrice; fenestratiile lamelelor faciliteaza difuzia substantelor prin peretele arterial; numarul si grosimea acestor lamele depind de presiunea arteriala si de varsta: la nastere, aorta este aproape lipsita de lamele; la adult are intre 40 si 70 lamele ; la persoanele cu hipertensiune atat numarul cat si grosimea lamelelor sunt crescute. Celulele musculare netede sunt aranjate in straturi; raportat la axa lunga a vasului fibrele musculare netede au o dispozitie spiralata; in sectiune transversala ele apar dispuse circular;-sunt celule fusiforme cu nuclei alungiti; prezinta o lamina externa cu exceptia locurilor in care formeaza jonctiuni gap cu alte f.m.n-fibroblasti nu sunt prezenti in tunica medie-fmn sintetizeaza colagen, elastina si alte molecule ale matricei extracelulare-in plus, ca raspuns la actiunea factorilor de crestere (PDGF, FGF) produsi de cel endoteliale pot prolifera si migra in intima adiacenta; aceasta caracteristica este importanta in repararea normala a peretelui vascular si in procese patologice similare celor petrecute in ateroscleroza Fibre de colagen si proteoglicani

Tunica adeventitia din arterele elastice este un strat relativ subtire de TC (rpr mai putin de jumatate din grosimea tunicii medii); este alcatuita din:-fibre elastice formeaza o retea laxa de fibre; elastina nu adopta conformatia lamelara(este mult mai putin organizata decat in tunica medie)-fibre de colagen; previn expansiunea peretelui arterial peste limita fiziologica pe parcursul sistolei-fibroblastii si macrofagele sunt principalele celule ale adventitiei-vasa vasorum asigura nutritia si indepartarea produsilor de metabolism din portiunea exterioara a peretelui vascular arterial; partea interioara a peretelui arterial este suplinita de nutrienti din lumenul vascular-nervi vasculari

4.b. Arterele medii/musculare(diametru 2-10 mm)-au mai mult muschi neted si mai putina elastina in tunica medie decat arterele elastice-in general, in zona de tranzitie dintre arterele elastice si cele musculare, cantitatea de material elastic scade, iar fmn devin constituentul principal al tunicii medii-prezenta unei LEI proeminente permite distinctia intre arterele musculare si cele elastice-in multe situatii o LEE este de asemenea evidenta

Tunica intima-este mai subtire in arterele musculare decat in celule elastice-este constiutit din endoteliu cu MB, un TC subendotelial rasfirat si o LEI proeminenta-in unele artere musculare, TC subendotelial este atat de redus incat lamina bazala a endoteliului pare sa intre in contact cu LEI- pe sectiuni histologice LEI apare, de obicei, ca o structura bine definita, ondulata datorita contractiei muschiului neted vascular-grosimea intimei variaza cu varsta : la copii este foarte subtire; la adulti rpr. aproximativ 1/6 din grosimea peretelui vascular; la batrani apare ingrosata datorita depozitelor de lipide. Tunica medie a arterelor musculare este compusa aproape in totalitate din muschi neted si foarte putin material elastic-f.m.n sunt dispuse intr-o maniera spiralata printre fibrele de colagen; contractia lor mentine P.A.-ca si incazul arterelor elastice, in acest strat nu exista fibroblasti-fmn au o lamina externa (exceptie: locurile in care stabilesc jonctiuni gap)-fmn produc colagen,elastina si substanta fundamentala Tunica adeventitia:-constituita din fibre de colagen, elastina, fibroblasti si , in unele vase, celule adipoase risipite-comparativ cu arterele elastice, adventitia arterelor musculare este relativ groasa-aproape aceeasi grosimea cu tunica medie-fibrele de colagen rpr. principalul element extracelular; in orice caz, o concentratie de material elastic imediat adiacent mediei este adesea prezent, constituind LEE (separa media de adventitie)-vase de sange (vasa vasorum) si nervi trec prin adventitie si penetreaza pana in medie

4.c.Arterele mici si arteriolele: se disting unele de altele prin nr. de straturi de celule musculare netede din medie (arteriole 1-2; artere mici:pana la 8)-tipic, tunica intima a arterelor mici prezinta o LEI; acest strat poate fi sau nu prezent in cazul arteriolelor-endoteliul este similar endoteliilor altor artere; TEM poate sa puna evidenta jonctiuni gap intre celulele endoteliale si fmn din tunica medie-adventitia este subtire, slab definita; se amesteca cu TC prin care aceste vase calatorescArteriole controleaza fluxul de sange prin reteaua de capilare prin contractia muschiului neted vascular; contractia muschiului neted vascular creste rezistenta vasculara, reducand volumul de sange care patrunde in capilar; la originea patului capilar se gaseste o ingrosare de fmn care poarta denumirea de sfincter precapilar-majoritatea arteriolelor se pot dilata pana la 60-100%; se pot contracta pana la 40% (din diametrul de repaus); de aceea, o crestere sau o scadere puternica a rezistentei vasculare periferice are efect direct asupra distributiei fluxului sangvin si presiunii arteriale sistemice5.Capilare ( cele mai mici vase; diametrul lor poate fi mai mic decat cel al unui eritrocit)-un singur strat de celule endoteliale si lamina bazala-celulele endoteliale formeaza un tub indeajuns de larg incat sa permita trecerea eritrocitelor una cate una -in multe capilare are loc o deformare a eritrocitelor-datorita peretilor subtiri si a stransei asocieri fizice cu celulele si tesuturile metabolic active, capilarele sunt destinate schimbului de gaze si metaboliti intre fluxul sangvin si tesuturi-raporturile dintre volumul capilar si aria suprafetei endoteliale,respectiv grosime favorizeaza de asemenea deplasarea substantelor prin peretele vascularClasificarea capilarelor:-structura capilarelor variaza in diferite tesuturi si organe; pe baza morfologiei lor, sunt descrise trei tipuri de capilare: continue, fenestrate, sinusoide(discontinue) Capilarele continue-sunt intalnite in muschi,plamani si SNC-in TEM, ele apar, in sectiune tranversala, ca 2 membrane plasmatice care limiteaza o fasie de citoplasma, care poate sau nu sa includa nucleul

-jonctiunile stranse pot fi observate in sectiunile transversale tipice de capilare continue; ele permit trecerea numai a moleculelor mici (G.M.