UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

ŞCOALA DOCTORALĂ „SIMION MEHEDINŢI”

TEZĂ DE DOCTORAT

PODIŞUL MEHEDINŢI - POTENŢIAL ŞI VALORIFICARE TURISTICĂ

REZUMAT

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. George Erdeli

Doctorand: Mihaela Manolea

BUCUREŞTI2011

2

CUPRINS

PARTEA I: CONSIDERAŢII GENERALE

Capitolul 1. Aspecte teoretice şi metodologice

3

1.1. Turismul – definiţii şi aspecte conceptuale

1.2.Conceptul de turism durabil: definiţii, caracteristici şi principii generale 1.3. Rolul şi tendinţele turismului în contextul dezvoltării durabile regionale şi locale Capitolul 2. Istoricul cercetărilor

PARTEA a II-a: INDIVIDUALITATEA ŞI ORIGINALITATEA GEOGRAFICĂ A UNITĂŢII DE ANALIZĂ

Capitolul 3. Aşezarea geografică 3.1. Limite fizico-geografice 3.2. Poziţia geografică în funcţie de principalele căi de comunicaţie Capitolul 4. Elemente ale cadrului fizico-geografic 4.1. Relieful – suport şi potenţial de dezvoltare a habitatului 4.2. Condiţiile climatice – factor favorizant pentru umanizarea regiunii

4.3. Hidrografia şi resursele de apă

4.4. Condiţiile Capitolul 5. Cadrul economic şi socio-demografic 5.1. Geografie istorică şi toponimie geografică 5.2. Caracteristicile reţelei de aşezări umane

5.2.1. Factori de influenţă în repartiţia geografică şi evoluţia aşezărilor umane . . . . . . . 5.2.2. Mărimea demografică, structura, forma şi textura aşezărilor 5.3. Evaluarea potenţialului uman în conformitate cu conceptul de dezvoltare durabilă 5.3.1. Evoluţia numerică şi repartiţia geografică a populaţiei 5.3.2. Mişcarea naturală a populaţiei 5.3.3. Mişcarea migratorie 5.3.4. Bilanţul total şi tipuri de evoluţie demografică 5.3.5. Densitatea populaţiei 5.3.6. Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe 5.4. Relaţii în teritoriu şi sisteme de aşezări 5.5. Contextul economic

4

PARTEA a III-a. EVALUAREA ELEMENTELOR DE POTENŢIAL TURISTIC

Capitolul 6. Potenţialul natural în contextul valorificării turistice

6.1. Fondul morfoturistic 6.2. Rolul turistic al climei 6.3. Fondul turistic hidrogeografic 6.4. Potenţialul turistic biogeografic Capitolul 7. Potenţialul turistic antropic 7.1. Potenţialul turistic cultural istoric 7.1.1. Obiective turistice de natură istorică 7.1.2. Obiective turistice cu însemnătate arhitectonică şi artistică 7.1.3. Obiective turistice cu caracter etno-folcloric 7.2. Potenţialul turistic tehnico-economic

PARTEA a IV-a: STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC

Capitolul 8. Nivelul de organizare si dezvoltare al bazei tehnico-materiale pentru turism 8.1. Structuri de cazare 8.2. Structuri de alimentaţie pentru turism 8.3. Structuri turistice de tratament 8.4. Structuri de primire turistică de agrement şi divertisment cultural 8.5. Structuri de transport 8.6. Structuri de promovare şi comercializare turistică

Capitolul 9. Turismul in Podișul Mehedinti 9.1. Tipuri si forme de turism practicate in Podișul Mehedinti

9.2. Oferta turistica a Podişului Mehedinţi 9.3. Atractivitatea turistică

9.4. Estimarea potențialului turistic. Analiza opiniei turiștilor cu ajutorul chestionarului Capitolul 10. Zonarea turistică a Podişului Mehedinţi 10.1. Zone de interes turistic10.2. Analiza SWOT a situaţiei existente în domeniul turismului local

5

PARTEA a V-a. DEZVOLTAREA DURABILĂ – PREMISĂ FUNDAMENTALĂ A EVOLUŢIEI POTENŢIALULUI TURISTIC

Capitolul 11. Orientări strategice şi direcţii prioritare de dezvoltare ale turismului 11.1. Factori potenţiali interesaţi în dezvoltarea durabilă a activităţii de turism 11.2. Stabilirea domeniilor de activitate în care se impun măsuri şi acţiuni concrete de intervenţie 11.3. Tipuri şi forme de turism ce se pot dezvolta în Podişul Mehedinţi Capitolul 12. Măsuri şi acţiuni înscrise în planul operaţional de acţiune pentru dezvoltarea turismului12.1. Elaborarea politicilor locale şi stabilirea cadrului de dezvoltare a activităţii de turism 12.2. Atragerea, instruirea şi dezvoltarea resurselor umane şi a forţei de muncă pentru activitatea din turism12.3. Elaborarea strategiilor, stabilirea si întreprinderea acțiunilor de promovare, dezvoltare si diversificare a ofertei turistice locale 12.4. Implicarea activă a administraţiei publice locale în dezvoltarea turismului

Concluzii Bibliografie Anexe

6

ASPECTE CONCEPTUALE, CONŢINUT, METODE DE ANALIZĂ

Studiul asupra Podişului Mehedinţi – Potenţial şi valorificare turistică se înscrie într-o serie mai largă de lucrări cu caracter regional, consacrate unor spaţii fizico-geografice, social-economice şi culturale, cu o anumită reprezentativitate în ansamblu teritorial naţional. Suprafaţa adiacentă Podişului Mehedinţi, un spaţiu cu vechi semnificaţii spirituale, a exercitat de-a lungul timpului o mare forţă de atracţie pentru cercetarea ştiinţifică din diferite domenii, fiind abordată şi de geografi, atât sub aspect fizico-geografic, cât şi sub raportul componentelor socio-umane. Prezentul studiu a fost susţinut de numeroase metode şi procedee de analiză şi evaluare care să permită o vizualizare concretă şi corectă asupra evoluţiei şi perspectivelor de dezvoltare turistică ale unei zone ce dispune de importante resurse turistice. Necesitatea elaborării unei lucrări privind valorificarea potenţialului turistic la nivelul Podişului Mehedinţi a derivat din faptul că, în cuprinsul acestui spaţiu geografic întâlnim numeroase forme native, valori fundamentale ale existenţei umane şi elemente specifice de atracţie turistică care, în contextul unei optime exploatări, ar putea genera un plus în ceea ce priveşte dezvoltarea aşezărilor umane din zonă. Astfel, majoritatea direcţiilor de cercetare au vizat o analiză obiectivă asupra diversităţii şi calităţii resurselor turistice, precum şi modalităţile prin care pot fi valorificate acestea, în contextul mai larg al dezvoltării durabile. În altă ordine de idei, la alegerea acestei teme de cercetare, dincolo de factorul obiectiv - legat de cunoaşterea insuficientă a potenţialului turistic din Podişului Mehedinţi şi a formelor de valorificare a acestuia, a contribuit şi un factor de ordin subiectiv – autoarea fiind legată de aceste locuri prin numeroase elemente de ordin afectiv, ceea ce a condus către un

7

ataşament suplimentar faţă de acest studiu. Această lucrare a continuat linia preocupărilor autoarei pe linia cercetării geografice a spaţiului mehedinţean. În plan profesional, realizarea unei lucrări de asemenea amploare a contribuit la îmbunătăţirea activităţii profesionale a autoarei printr-o susţinută muncă de documentare ştiinţifică şi de teren care, în final a condus la cunoaşterea detaliată a caracteristicilor spaţiului turistic aferent Podişului Mehedinţi. Prin această lucrare de doctorat s-a dorit aducerea unui plus la nivelul bazei de cunoştinţe referitoare la potenţialul turistic de care Podişul Mehedinţi dispune, întrucât acest sector a fost insuficient studiat şi descris în literatura de specialitate. Ceea ce s-a dorit a fost realizarea unei analize referitoare la atractivitatea turistică a acestor elemente şi realizarea unei corelaţii între acest grad de atractivitate şi gradul de valorificare turistică. În urma acestor analize, în funcţie de rezultate, au fost identificate posibile soluţii pentru dezvoltarea ulterioară a turismului în zonă. În diagnoza potenţialului turistic al Podişului Mehedinţi s-a realizat o analiză sintetică la nivelul formelor şi mijloacelor de valorificare turistică, atât din punct de vedere a potenţialului şi echipării turistice a zonei, cât şi din perspectiva unei strategii de dezvoltare a bazei materiale necesară în amenajarea turistică. Totodată, s-a avut în vedere o atentă examinare şi cercetare a decalajelor şi neconcordanţelor produse în timp, între potenţialul natural şi amenajările turistice, în acest sens, implementarea progresului tehnic în activitatea de recreere impunându-se categoric, eforturi deosebite fiind necesare pentru modernizarea infrastructurii de primire turistică. În elaborarea prezentului studiu, o etapă importantă a reprezentat-o stabilirea obiectivelor, fiind propuse în acest sens realizarea a două categorii de obiective: · obiective generale, ce au în vedere stabilirea direcţiilor principale de desfăşurare a studiului;

8

· obiective specifice, care vizează stabilirea unor direcţii concrete de acţiune derivate din obiectivele generale dar care se concretizează prin activităţi bine definite care stau la baza desfăşurării cercetării ştiinţifice. Obiectivele generale au vizat, pe de o parte, utilizarea metodelor potrivite temei de studiu abordate în vederea colectării, analizării şi interpretării datelor iar, pe de altă parte, dezvoltarea perfecţionarea profesională prin îmbunătăţirea metodologiei de lucru. Prin stabilirea acestor două obiective generale s-a urmărit eficientizarea liniei generale a cercetării, prin determinarea metodelor necesare şi potrivite abordării temei de studiu, în vederea obţinerii unor rezultate satisfăcătoare din punct de vedere ştiinţific, rezultate care, ulterior, au permis stabilirea direcţiilor de dezvoltare. De asemenea, prin realizarea primului obiectiv s-a urmărit şi atingerea celui de-al doilea obiectiv general, respectiv dezvoltarea profesională, prin modelarea şi dezvoltarea capacităţilor de evaluare, analiză, interpretare în urma cercetării de teren, a prelucrării datelor şi valorificării rezultatelor. Identificarea obiectivelor generale au presupus şi stabilirea direcţiilor majore de acţiune, însă desfăşurarea studiului nu ar fi fost posibilă fără stabilirea unor direcţii concrete de abordare a temei, materializate prin obiectivele specifice ale prezentului studiu. Astfel, au fost identificate următoarele obiective specifice: identificarea elementelor de potenţial turistic din perimetrul Podişului Mehedinţi; evaluarea cantitativă şi calitativă a elementelor de potenţial turistic ce se pot constitui în obiective turistice; determinarea gradului de valorificare turistică a zonei prin intermediul indicatorilor specifici; stabilirea de noi direcţii de dezvoltare şi valorificare prin turism a elementelor de potenţial turistic.

9

Obiectivele specifice au vizat activităţile concrete care au fost întreprinse în vederea realizării scopului final al lucrării. S-au avut în vedere activităţi de documentare asupra temei de studiu şi asupra zonei de interes, cu scopul unei identificări cât mai exacte a elementelor de potenţial turistic, iar evaluarea calitativă a acestor elemente a reprezentat unul dintre obiectivele de bază ale prezentului studiu, concretizat prin activităţi de apreciere calitativă a elementelor identificate anterior, urmărindu-se o ierarhizare a acestora. Obiectivele specifice au vizat şi stabilirea unei legături între atractivitatea unora dintre elementele de patrimoniu şi gradul de valorificare prin turism, urmărindu-se să se stabilească dacă există o corelaţie între importanţa turistică a unui element şi gradul lui de atractivitate, pe de o parte şi gradul de valorificare turistică a respectivului element, pe de altă parte. În urma acestor analize au putut fi stabilite direcţii de dezvoltare a turismului prin stabilirea unor linii directoare ca suport pentru viitoare planuri de management, fie prin măsuri de promovare în vederea creşterii cererii turistice pentru anumite obiective, fie prin măsuri de conservare şi protejare a acestora. Metodologia de lucru a fost adaptată obiectivelor proiectului, fiecăruia dintre aceste obiective corespunzându-i diferite etape şi activităţi specifice, cu o desfăşurare în timp bine stabilită. Metodele şi procedeele de cercetare folosite au fost atât tradiţionale (analiza, sinteza, comparaţia, observaţia directă şi indirectă, descrierea, algoritmul, metoda cartografică, istorică), cât şi moderne (interpretarea hărţilor GIS, modelarea matematică ş.a.). De altfel, realizarea prezentei teme de cercetare ştiinţifică nu ar fi fost posibilă fără utilizarea unor softuri pentru calcularea formulelor indicatorilor luaţi în calcul, precum şi a reprezentării grafice a rezultatelor. În acest sens a fost utilizat softul GIS pentru cartarea elementelor analizate şi interpretarea hărţilor. Demersul analitic s-a sprijinit pe numeroase reprezentări cartografice, harta fiind, de altfel,

10

instrumentul de lucru cel mai intens utilizat atât pentru analiza iniţială a teritoriului, cât şi pentru transpunerea rezultatelor finale ale cercetării. Realizarea primului obiectiv a presupus identificarea elementelor de potenţial turistic din spaţiul aferent Podişului Mehedinţi şi localizarea spaţială a elementelor cheie, în vederea facilitării etapelor următoare. Pentru realizarea acestui obiectiv s-a realizat o documentare temeinică, atât cu privire la tema abordată, pentru a evita confuziile în ceea ce priveşte terminologia utilizată, cât şi cu privire la zona de studiu. De asemenea, a fost necesară o clasificare a obiectivelor turistice după tipul lor. Astfel, în diagnoza potenţialului turistic al Podişului Mehedinţi, s-a realizat o analiză sintetică la nivelul tuturor categoriilor de resurse turistice, în vederea stabilirii ulterioare a formelor şi mijloacelor de valorificare turistică, atât din punct de vedere a potenţialului şi echipării turistice a zonei, cât şi din perspectiva unei strategii de dezvoltare a bazei materiale necesară în amenajarea teritoriului pentru turism. Evaluarea elementelor de potenţial turistic a reprezentat o etapă complexă, de teren, desfăşurată pe parcursul mai multor luni. Această etapă a avut ca scop înregistrarea de date referitoare la valoarea turistică a elementelor identificate în etapa de documentare. În vederea evaluării au fost luate în calcul criteriile de apreciere a potenţialului turistic, obiectivele turistice fiind cuantificate în funcţie de gradul lor de atractivitate, de gradul de interes, gradul de complexitate, de gradul de cunoaştere, accesibilitate şi dotări. În vederea realizării celui de-al treilea obiectiv, respectiv stabilirea unei corelaţii între gradul de atractivitate turistică al obiectivelor şi gradul de valorificare al acestora din punct de vedere turistic, s-a avut în vedere calcularea unor indicatori referitori la echiparea turistică a teritoriului. Pentru aceasta, pe de o parte s-au luat în considerare datele oficiale obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică, iar pe de altă parte s-a ţinut

11

cont de un set de date neoficiale, obţinute ca rezultat al unei anchete realizate în timpul etapei de teren, prin aplicarea de chestionare la unităţile de cazare întâlnite în arealul de studiu. Chestionarele au vizat şi o analiză la nivelul circulaţiei turistice, în special numărul de sosiri, respectiv înnoptări turistice în unităţile de cazare precum şi gradul de ocupare al acestora. De asemenea, s-a realizat un sondaj, la nivelul obiectivelor turistice reprezentative, în vederea determinării numărului aproximativ de vizitatori într-un anumit interval. Ulterior, în etapa de prelucrare a materialului colectat s-a avut în vedere realizarea unei corelaţii între arealele cu un bogat potenţial turistic şi zonele de convergenţă a fluxurilor de turişti. În acest fel s-a putut aprecia dacă există o concordanţă între cele două elemente, sau din contră, dacă există un decalaj între gradul de atractivitate şi cel de valorificare. Pentru o comparaţie eficientă au fost realizate câteva hărţi tematice care surprind aceste zone de concentrare a elementelor de potenţial turistic, pe categorii de elemente. Conţinutul tezei de doctorat a fost conceput astfel încât să redea o imagine complexă asupra temei propuse, pornind de la o prezentare generală a conceptelor şi noţiunilor, continuând cu detalierea principalelor aspecte practice şi terminând cu formularea unor propuneri concrete. Pe parcursul celor 12 capitole care alcătuiesc prezentul studiu sunt prezentate noţiuni specifice, respectiv etape de evoluţie, clasificări şi modele ale formelor de valorificare turistică a spaţiului în Podişul Mehedinţi. Aspectele teoretice şi metodologice ce au stat la baza acestui studiu au fost nuanţate în prima parte a lucrării. Astfel, pe parcursul primelor două capitole s-a urmărit consolidarea cadrului conceptual al lucrării, desfăşurându-se în acest sens o laborioasă acţiune de cercetare a unor studii şi cercetări anterioare din literatura de specialitate, în urma căreia au rezultat termenii cheie şi problemele fundamentale pentru

12

prezentul studiu. Această etapă a solicitat consultarea bibliografiei de specialitate în domeniu pe plan naţional şi internaţional în ceea ce priveşte zona de studiu şi a metodelor şi tehnicilor de evaluare din punct de vedere turistic ce au mai fost abordate în alte studii de specialitate pentru a vedea care din ele se pretează la necesităţile prezentului studiu, a materialelor cartografice existente pentru zona analizată şi a imaginilor satelitare în vederea unei delimitări cât mai concrete a spaţiului analizat. Corelaţiile teritoriale ale componentelor geografice au fost evidenţiate în partea a doua a lucrării intitulată sugestiv - Individualitatea şi originalitatea geografică a unităţii de analiză. În această etapă de analiză s-a avut în vedere prezentarea principalelor raporturi între elementele naturale şi social - economice specifice zonei, privite ca suport al dezvoltării turismului. În acest sens a fost subliniată valoarea peisagistică a zonei, calitatea, repartiţia şi densitatea elementelor componente ale reliefului (în special a formelor de relief carstice), hidrosferei, biodiversitatea floristică şi faunistică, calităţile terapeutice ale unor factori climatici, etc. În analiza cadrului economic şi socio-demografic s-a urmărit reliefarea caracteristicilor populaţiei, aşezărilor şi economiei, a peisajului geografic actual şi a formelor de valorificare a resurselor umane şi materiale, de organizare a spaţiului geografic. Principalele direcţii ce au stat la baza acestui studiu complex au vizat descoperirea conexiunilor între fenomenele economice şi suportul fizico-geografic, evidenţierea oportună a factorilor social - istorici asupra dinamicii şi caracteristicilor populaţiei, aşezărilor şi activităţilor economice. O altă latură a analizei desfăşurate a vizat corelaţiile existente la nivelul structurilor demografice, respectiv a utilizării resurselor umane în dezvoltarea segmentului turistic, prin prisma faptului că, turismul ar putea asigura posibilitatea

13

unor noi afaceri şi locuri de muncă şi, totodată, creşterea veniturilor locuitorilor prin valorificarea resurselor locale. Aceste aspecte trebuie evidenţiate deoarece evoluţia în profil teritorial a ratei şomajului s-a înscris, în perioada de tranziţie, pe o curbă constant ascendentă, dată fiind incapacitatea de adaptare a producţiei la rigorile economiei de piaţă. Schimbările economice profunde înregistrate în perioada de tranziţie s-au resimţit şi la nivelul repartiţiei populaţiei active pe sectoare de activitate. În condiţiile restructurărilor masive din industrie şi a reducerii volumului mişcării navetiste, s-au produs mutaţii importante între cele trei sectoare de activitate accentuându-se astfel câteva arii profund rurale, unde ponderea populaţiei ocupată în agricultură este superioară celei din servicii şi industrie. Astfel, în condiţiile unei restructurări masive la nivelul tuturor sectoarelor de activitate, de o mare importanţă este dezvoltarea turismului, în perspectiva dezvoltării aşezărilor rurale. Valorificarea potenţialului turistic existent poate contribui la desfăşurarea vieţii economice prin posibilitatea realizării unei politici de dezvoltare a acestuia pe termen lung, în strânsă legătură cu dezvoltarea agriculturii şi cu protecţia mediului. Resursele turistice sunt analizate în partea a treia a lucrării, acestea constituindu-se ca principale premize în dezvoltarea turismului din spaţiul analizat. În acest sens, este evidenţiată importanţa valorificării şi punerii în valoare a potenţialului turistic existent, fiind descrise elementele de potenţial turistic natural, precum şi cele oferite de cultura materială şi spiritual-rurală (construcţiile civile din mediul rural, creaţia populară, folclorul, sărbătorile tradiţionale etc.). Într-o vizibilă notă de relevanţă şi perspectivă analitică este demonstrată importanţa introducerii în circuitul turistic local a tuturor valorilor naturale şi culturale, dar şi realizarea de investiţii pentru asigurarea unei infrastructuri generale corespunzătoare, ce ar putea permite crearea unor produse

14

turistice de calitate, care să conducă la o dezvoltare armonioasă şi durabilă. În partea a patra a lucrării - Stadiul actual de valorificare a potenţialului turistic – sunt precizate principalele tipuri de valorificare turistică a spaţiului prin analiza indicatorilor de utilizare a structurilor de primire turistică. În acest sens a fost exploatată favorabil baza de date statistice rezultând reprezentări grafice şi cartografice ale unor indicatori turistici specifici. Pentru realizarea acestei analize au fost calculaţi indicatorii reprezentativi privind capacitatea de cazare (numărul de unităţi de cazare, numărul de locuri în unităţi de cazare, capacitatea de cazare existentă şi cea în funcţiune, gradul de confort) şi indicatorii privind capacitatea pentru alimentaţia publică (număr de unităţi şi număr de locuri la mese), fiind realizate, de asemenea, diverse corelaţii între indicatorii elementari şi suportul geografic, atât din punct de vedere fizico-geografic cât şi din punct de vedere uman şi economic. Aceste analize pot sta la baza unei viitoare strategii de amenajare turistică, ţinându-se cont de mai mulţi factori între care: resursele turistice naturale şi antropice, gradul lor de valorificare; resursele materiale, umane şi financiare aferente turismului; obiectivele politice şi economice pe termen scurt, mediu şi lung; realizările din activitatea turistică în ce priveşte structurile de primire, circulaţia turistică şi rezultatele economico-sociale. Ţinându-se seama de aceşti factori, obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistică pot cuprinde mai multe variabile, între care: valorificarea superioară a potenţialului turistic; atragerea unui număr sporit de turişti; lărgirea ariei geografice de provenienţă a turiştilor; sporirea eficienţei economice şi sociale a activităţii de turism; dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile şi pretabile în teritoriul amenajat

15

În aceeaşi notă de relevanţă şi perspectivă analitică se încadrează capitolul referitor la tipurile de activităţi turistice care configurează oferta turistică a spaţiului analizat. După trecerea în revistă a tipurilor de activităţi turistice specifice Podişului Mehedinţi este subliniată importanţa introducerii în circuitul turistic local a tuturor valorilor naturale şi culturale, dar şi realizarea de investiţii la nivelul localităţilor pentru asigurarea unei infrastructuri generale corespunzătoare, ce ar putea permite, în timp, crearea unui produs turistic complex şi de calitate, care să se încadreze în conceptul mai larg de turism durabil. În evaluarea stadiului de valorificare a potenţialului turistic s-a avut în vedere şi aspectul calitativ, ce a presupus desfăşurarea unei anchete de teren cu aplicarea unor chestionare turiştilor pentru a observa gradul lor de satisfacţie privind serviciile turistice oferite în cadrul destinaţiilor. Totodată au fost vizate aspecte privind calitatea serviciilor turistice oferite în cadrul unităţilor de cazare, precum şi aprecierea lor faţă de oferta turistică în ceea ce priveşte posibilitatea practicării diferitelor forme de turism. În ultima parte a lucrării au fost trasate liniile strategice şi direcţiile prioritare ale dezvoltării turistice în Podişul Mehedinţi. În acest context sunt prezentate condiţiile ce se impun în vederea reglementării activităţii turistice, precum şi măsurile de sprijin, coordonate prin structuri publice cu fonduri speciale puse la dispoziţia dezvoltării locale şi regionale. Modalităţile de creştere a eficienţei presupun, în primul rând, valori superioare în ceea ce priveşte: rata profitului, productivitatea muncii, încasările turistice totale, încasarea pe turist etc. Sporirea valorii acestor indicatori se poate realiza prin luarea unor măsuri precum: crearea unor produse turistice competitive atât la nivel naţional cât şi internaţional; diversificarea ofertei turistice, respectiv a componentelor

16

acesteia precum baza tehnico-materială, servicii etc.; creşterea calităţii serviciilor; diversificarea serviciilor şi mijloacelor de agrement; dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale; promovarea unor pachete turistice destinate persoanelor cu venituri medii; diversificarea sejururilor; pregătirea superioară a personalului din turism; crearea unor programe turistice atractive; intensificarea eforturilor de promovare; îmbunătăţirea raportului calitate-preţ etc. Perspectivele de dezvoltare prin turism ale aşezărilor umane din cuprinsul Podişului Mehedinţi sunt strâns legate de dezvoltarea infrastructurii şi calitatea serviciilor publice. Din analiza desfăşurată reiese clar că multe localităţi îşi doresc dotări edilitare care să asigure locuitorilor un standard de viaţă conform, însă implicarea efectivă a autorităţilor locale pare să se contureze mai greoi. În prezent, pentru atingerea unui nivel ridicat al dotărilor edilitare, precum şi o îmbunătăţire reală a vieţii social – economice în spaţiul rural, de o mare importanţă sunt programele şi strategiile de dezvoltare rurală şi asistenţele financiare în domeniul politicii agroturistice şi a politicilor conexe. De altfel, valorificarea resurselor turistice şi dezvoltarea turismului trebuie să fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizării complexe a teritoriului care să asigure o dezvoltare armonioasă a tuturor sectoarelor economice şi o îmbinare a criteriilor de eficienţă economică cu cele de ordin social. În condiţiile liberei circulaţie a capitalului, posibilităţile de valorificare a resurselor turistice ale reţelei de aşezări din Podişul Mehedinţi, şi de includere a acestora în circuitele interne şi internaţionale, sunt multiple. Prioritar, pentru perioada imediat următoare, este necesară integrarea unor aşezări cu potenţial natural şi etnofolcloric în angrenajul turismului naţional, precum şi dezvoltarea turismului pe criteriul echipării corespunzătoare a teritoriului şi al creşterii

17

eficienţei economice. Analiza de detaliu a vizat atât înclinaţiile, cât şi capacităţile de răspuns ale interacţiunilor spaţiale la noile oportunităţi atunci când sunt centrate pe politici care vin în sprijinul populaţiei, prin asigurarea accesului la resursele locale, asigurarea unei serii de servicii eficiente şi a unei infrastructuri îmbunătăţite şi accesibile. În acest sens, au fost sugerate programe de intervenţie care să fie orientate către dezvoltarea economică eminamente competitivă, managementul unui mediu sănătos şi susţinerea locurilor de muncă productive. Aceasta presupune realizarea unor strategii de dezvoltare şi promovare a turismului pe termen mediu şi lung, care să cuprindă următoarele: asigurarea unei exploatări durabile a tuturor resurselor existente şi a protecţiei acestora şi a mediului înconjurător; stimularea activităţilor non-agricole complementare prin crearea de noi unităţi economice şi valorificarea potenţialului turistic şi agricol; ameliorarea infrastructurii generale de care depinde revitalizarea economiei, inclusiv turismul (drumuri, reţea de apă, canalizare, telecomunicaţii, energie); finanţarea unor programe de formare şi educaţie a viitorilor lucrători din turism, specialişti în meşteşuguri şi activităţi artizanale sau în alte activităţi conexe. Pentru întreg suportul metodologic acordat, cumulat cu larga disponibilitate de a-mi împărtăşi din experienţa ştiinţifică a domniei sale, doresc să exprim întreaga mea recunoştinţă faţă de domnul prof. univ. dr. George Erdeli, sub îndrumarea căruia a fost realizată prezenta lucrare. Fără acest sprijin conţinutul lucrării ar fi fost unul rigid, standardizat, urmând tipare clasice. Profesionalismul şi experienţa didactică ale îndrumătorului au evitat aceste neajunsuri, dând suflet unui studiu care constituie o bază solidă de plecare pe drumul cercetării geografice.

18

INDIVIDUALITATEA ŞI ORIGINALITATEA GEOGRAFICĂ A PODIŞULUI MEHEDINŢI

Podişul Mehedinţi, poziţionat în sud-vestul României, între văile Motru şi Dunăre, cunoscut şi sub numele de Plaiul Mehedinţiului, face un liant deosebit de pitoresc între munte şi coline, cu un relief intens fragmentat şi spectacular. Din punct de vedere al unităţilor de relief, Podişul Mehedinţi este încadrat, între Podişul Getic (E-SE), Carpaţii Meridionali (N-NV), Subcarpaţii Getici (NE), Munţii Banatului (V) şi Culoarul Dunării (SV). Podişul Mehedinţi reprezintă una dintre cele mai mici, dar mai bine individualizate regiuni geografice ale ţării, ocupând doar 0.33% din suprafaţa acesteia. Acest podiş are o lungime de circa 53 km şi o lăţime între 16-25 km, cu o suprafaţă de 785 km², fiind orientat de la nord-vest spre sud-est. Individualitatea geografică a acestei unităţi a fost observată de L. Mrazec (1896), dar originalitatea sa a fost pusă în evidenţă de Emm. de Martonne (1904, 1907). Individualitatea geografică conferită acestui spaţiu destul de restrâns al Podişului Mehedinţi, nu exclude o diversitate relativ accentuată a formelor de relief şi respectiv a principalelor componente naturale şi social-economice de interes turistic. În limitele stabilite, Podişul Mehedinţi formează o unitate geografică complexă cu trăsături proprii unui peisaj geografic puternic umanizat. Procesul de umanizare progresivă a unităţii a beneficiat de un ansamblu de elemente fizico-geografice, care de la un loc la altul şi-au manifestat caracterul restrictiv sau de favorabilitate. Limitele restrictive s-au schimbat de-a lungul timpului datorită presiunii umane asupra spaţiului. Formele de exploatare a resurselor acestuia au căpătat trăsături specifice şi s-au amplificat de la o etapă istorică la alta. Astfel, elementele care altădată aveau un caracter evident restrictiv au devenit astăzi favorabile desfăşurării unei vieţi umane.

19

Prezenţa şi extensiunea mare a rocilor calcaroase face ca Podişul Mehedinţi să constituie aria cu cele mai variate şi aproape cele mai dense fenomene carstice pe unitatea de suprafaţă din ţară (Emm. de Martonne, 1906, I. Vintilescu,

20

1940, I. Ilie, 1969, M. Bleahu., 1975 etc.). Cele mai reprezentative forme ale peisajului carstic sunt cornetele (înălţimi izolate, constituind martori de eroziune ce domină regiunile înconjurătoare) ce se înşiră la est de ulucul depresionar Baia de Aramă – Cireşu: Cornetul Cerboanei, Cornetul Babelor, Cornetul Bălţii, Cornetul Gornoviţa, Cornetul Nadanova, Cornetul Sfodea, Cornetul Jupâneştilor etc. Alături de acestea se înscriu, în categoria reliefului carstic luncile Coşuştei în amonte de satul Gornoviţa şi Topolniţei în amonte de satul Balta, care sunt nişte şesuri aluviale extinse, late de peste un kilometru în unele locuri, ce au înfăţişarea unor adevărate polii (polia Nadanovei pe Coşuştea). Alături de acestea se mai întâlnesc şi unele polii mai mici între Balta şi Cireşu (în luncile Ponorelului şi Jupâneştilor) şi între Baia de Aramă şi Buşeşti (la Lacul Turcului şi Zăton). Râurile care au generat aceste lunci au debite variabile astfel că, în perioadele de secetă prelungită se pierd în aluviuni, iar în timpul ploilor abundente apele se revarsă, acoperind mari suprafețe de terenuri ale acestor lunci, generând chiar lacuri temporare: L. Turcului şi L. Zăton de la Ponoare, L. Gornoviţa şi L. De la Balta. Prezenţa calcarelor face ca unele ape cum sunt cele ale Zătonului şi ale Turcului să se scurgă numai pe cale subterană spre Bulba; interesant este şi faptul că şi râul Topolniţa intră pe cale subterană la peştera de la Cireşu şi iese la Prosăc, după o cale subterană de circa 700 m (I. Vintilescu, 1941). Cea mai spectaculoasă formă carstică a podişului o reprezintă „Podul natural de la Ponoare”, atât prin modul de formare, dimensiuni, cât mai ales prin originalitate, fiind rezultatul prăbuşirii tavanului unei peşteri. Dolinele sunt răspândite în peisajul regiunii, uneori se înşiră de-a lungul unor văi seci (sohodoluri), la Gornoviţa şi Buşeşti. Aici întâlnim numeroase şi interesante peşteri: Peştera lui Epuran, Peştera Bălţii şi mai alea Peştera Topolniţa, de

21

peste 11 km lungime ( a doua peşteră ca lungime din ţară). Lapiezurile, cele mai mici forme carstice, cu dimensiuni dintre cele mai variate, se întâlnesc peste tot acolo unde calcarul se află la suprafaţă sau este acoperit de un start subţire de sol. Relieful calcaros, cu sol subţire şi fertilitate redusă, de pe fundul dolinelor, ca şi terenurile pietroase ale „cornetelor” sunt cele mai puţin pretabile ca spaţii de locuire sau de desfăşurare a activităţilor umane în regiune. Spre deosebire de acestea, poliile (depresiuni carstice mai mari) care prelungesc luncile unor râuri dispun de o fertilitate mai mare şi sunt folosite cu predilecţie pentru fâneaţă sau culturi agricole. Aşezările omenești din preajma poliilor sunt mai închegate şi mai bine dotate edilitar. Cu toate că aceste polii au o fertilitate mai ridicată, satele de aici au evitat extinderea vetrelor ca urmare a excesului de umiditate şi a frecventelor inundaţii. Relieful carstic cu altitudine mai redusă, spre deosebire de martorii de eroziune („cornete”) sau de alte forme de relief mai înalte, beneficiază de ape bogate, ca urmare a izvoarelor carstice şi izbucurilor cu alimentare din locuri mai îndepărtate. Prezenţa depresiunilor carstice cu suprafeţe variabile, a izvoarelor carstice, a izbucurilor a stimulat răspândirea satelor şi pe relieful calcaros ( Valea Coşuştei, Valea Topolniţei, Valea Bulbei, Valea Brebinei). Particularităţile fizico – geografice şi contextul social – istoric al Podişului Mehedinţi au constituit premise pentru dezvoltarea şi evoluţia aşezărilor umane. Astfel, factorul geografic a contribuit la păstrarea şi permanentizarea elementului autohton. Răspândirea actuală a satelor s-a realizat în funcție de fragmentarea reliefului, ape, păduri, adăposturi faţă de elementele climei, extinderea suprafeţelor calcaroase. Poziţia aşezărilor omeneşti în raport cu relieful prezintă unele trăsături caracteristice, ca urmare a văilor care traversează podişul, variaţiei înclinării versanţilor şi prezenţei interfluviilor. În funcţie de distribuţia pe principalele forme de

22

relief putem diferenţia următoarele tipuri: sate de vale cu subtipurile – sate de fund de vale şi versant şi sate de terasă; sate de interfluviu cu subtipurile – sate de interfluviu şi versant şi sate complexe (de interfluviu, versant şi fund de vale).

23

Prezenţa şi extensiunea suprafeţelor calcaroase (numeroase subforme endo şi mai ales exocarstice) au generat un potenţial economic al carstului care este valorificat de comunităţile umane de pe suprafaţa acestuia sau din apropiere. Solul subţire şi cu fertilitate redusă de pe rocile calcaroase din cadrul dolinelor este puţin favorabil pentru activităţile agricole, în schimb, aşezările omeneşti din depresiunile carstice mari sunt bine reprezentate ca şi cele de pe interfluvii şi versanţi. Din totalul aşezărilor omeneşti le Podişului Mehedinţi circa 30% au vetrele de sate pe terenuri calcaroase sau parţial pe calcare; dintre satele ale căror gospodării sunt dispuse pe suprafeţe calcaroase sunt: Cerna-Vârf, Sfodea, Bunoaica, Jupâneşti, Ponoarele, Băluţa, Brînzeni, Gărdăneasa, Răiculeşti, Motru Sec, iar cu vetre parţial pe calcare sunt: Obârşia Cloşani, Godeanu, Balta, Coada Cornetului, Gornoviţa, Cireşu, Baia de Aramă, Delureni, Orzeşti. Cauza principală a populării acestor terenuri calcaroase o reprezintă creşterea numărului populaţiei din aşezările omeneşti apropiate, care a generat un fenomen de „roire” , de stabilire a populaţiei şi pe aceste terenuri ce au putut oferi o sursă de existenţă. Creşterea numerică a populaţiei, începe cu secolul al XVIII –lea şi se continuă până la începutul secolului al XIX – lea, când apare şi fenomenul invers, regresiv, de migrare a populaţiei din aceste locuri spre zonele mai dezvoltate economic din apropiere. Un loc important în dispunerea aşezărilor omeneşti din regiunile carstice ale podişului îl are hidrografia. Astfel, aici, comunităţile omeneşti îşi găsesc identitatea acolo unde reţeaua hidrografică are funcţionalitate permanentă. Cu toate acestea, aşezări umane permanente se află şi în zonele unde apa ridică probleme de alimentare, fapt ce dovedeşte ca nu apa a constituit elementul hotărâtor, în răspândirea gospodăriilor pe calcare o influenţă deosebită având-o şi condiţiile social – istorice de populare a podişului, alături de marea putere de adaptare a populaţiei la condiţiile naturale ale carstului.

24

Condiţiile fizico-geografice din regiunile calcaroase ale podişului (morfologia, climatul zonelor carstice, hidrografia, elementele pedo şi fito-geografice) au influenţat gradul de populare al carstului şi prin posibilităţile ce le-a oferit desfăşurării activităţilor productive. Relieful de tip platou (interfluvii largi) a înlesnit dezvoltarea unei economii agro - pastorale, corelate cu preocupările de exploatare a lemnului pădurilor de pe versanţi sau interfluvii. Pădurea, element dominant al peisajului natural din podiş, a oferit locuitorilor încă de la începutul prezenţei lor în aceste locuri, cele necesare existenţei, influenţând puternic în decursul istoriei viaţa oamenilor. Raporturile dintre om şi pădure au evoluat în timp, în mod diferenţiat, de la o perioadă istorică la alta, corespunzător unor anumite etape de dezvoltare social – economică. Colectivităţile umane ce s-au înființat în aceste locuri au acţionat în decursul timpului asupra pădurii conform nevoilor lor crescânde. Aşa se explică defrişările pastorale şi agricole ce s-au desfăşurat continuu, din vremuri străvechi. Păstoritul, ocupaţie străveche a locuitorilor podişului, ce a avut o dezvoltare fără întrerupere, a determinat , în timp, modificări în structura fondului forestier, ducând prin defrişări la restrângerea zonelor împădurite, îndeosebi spre locuri mai înalte pentru mărirea păşunilor de vară şi a teritoriilor cu fâneţe unde se localizau numeroase construcţii pastorale. Podişul Mehedinţi se detaşează faţă de alte unităţi naturale din ţară de acelaşi rang şi dimensiuni spaţiale prin densitatea relativ ridicată a aşezărilor temporare cunoscute sub numele de „conace”, care beneficiază de adăpost climatic, expoziţie favorabilă, densitate mare a izvoarelor, numeroase păşuni şi fâneţe. Conacele au evitat văile adânci şi relieful accidentat preferând locurile însorite şi şesurile domoale, acolo unde fâneţele au o extindere mai mare şi de mai bună calitate; au ţinut seama de direcţia vânturilor dominante, de prezenţa unei surse de apă, ca şi de apropierea drumurilor, a potecilor şi

25

a aşezărilor permanente. Conacele, în podiş, se întind în imediata apropiere a satului, până la distanţă de peste 10 – 15 km. Multitudinea conacelor accentuează caracterul de răsfirare şi chiar de dispersare, unele dintre ele fiind părăsite, altele locuite temporar, iar unele locuite chiar permanent. În ceea ce priveşte relaţiile în teritoriu şi sistemele de aşezări, la nivelul Podişului Mehedinţi se conturează două sisteme teritoriale de diferite dimensiuni între care au loc schimburi reciproce de masă, energie şi informaţii: unul axat pe oraşul Baia de Aramă, iar cel de-al doilea pe localitatea Balta. Pe lângă acestea, Podişul Mehedinţi este cuprins în sistemul de aşezări centrate pe centre urbane din afara podişului: Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Motru. Partea nordică a Podişului Mehedinţi este centrată pe poziţia oraşului Baia de Aramă care polarizează mai mult de ¼ din suprafaţa spaţiului analizat. Structura sa cuprinde în afara centrului de coordonare 3 reşedinţe de comună (Izverna, Ponoarele şi Obârşia Cloşani), 1 sat cu funcţii de polarizare locală (Nadanova), 28 de sate, peste 100 cătune şi circa 350 de conace sau alte aşezări temporare. Relaţiile dintre aceste aşezări sunt relativ complexe predominând cele demografice şi de servicii. Prin intrarea în exploatare a zăcămintelor cuprifere din zona Baia de Aramă – Ponoarele s-au intensificat în relaţiile economice. Aceasta s-a petrecut indirect, datorită creşterii demografice a oraşului şi a personalului ocupat în industria extractivă care a necesitat o sporire a aprovizionării cu produse animaliere şi legume proaspete, din ariile imediate. Sistemul de aşezări Baia de Aramă, datorită insuficienţei sale economice îl transformă într-o arie excedentară, forţa de muncă se află sub presiunea demografică puternică a oraşului Motru (inclusiv a zonei sale miniere), în privinţa atracţiei zilnice şi a oraşului Drobeta Turnu Severin în privinţa deplasărilor definitive.

26

EVALUAREA ELEMENTELOR DE POTENŢIAL TURISTIC

Podişul Mehedinţi dispune de numeroase şi valoroase resurse turistice atât naturale, cât şi antropice, precum şi de o veche tradiţie în ceea ce priveşte etnografia, argumente pentru înscrierea turismului, în viitor printre ramurile de bază ale economiei. Industria turismului dezvoltată pe fundalul unor resurse naturale excepţionale, este marea şansă a podişului, neexploatată la nivelul posibilităţilor, dar care poate fi unica şansă în condiţiile pieţei economice. Încadrat într-un peisaj spectaculos, armonios îmbinat, Podişul Mehedinţi dispune de o climă favorabilă dezvoltării şi practicării turismului aproape în tot cursul anului, de o floră şi o faună bogată şi numeroasă, monumente istorice, de artă şi arhitectură, astfel încât acesta poate satisface prin resursele sale turistice amintite, preferinţele diverselor segmente ale cererii turistice atât interne, cât şi internaţionale. Activitatea turistică în acest areal este susţinută de o serie de resurse turistice, care pot sta la baza creării unor oferte turistice diversificate şi implicit a stabilirii potenţialului turistic al regiunii. Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, ape, condiţii climatice, vegetaţie şi faună, cât şi modificările acestora din urmă. În Podişul Mehedinţi există şi un bogat relief carstic, legat de fâşia de calcare mezozoice cuprinsă între Baia de Aramă şi Cireşul. Exocarstul este alcătuit de câmpuri de lapiezuri, doline, depresiuni închise cu fund relativ plat şi aspect de polii (Zăton şi Ponoarele), văi seci cu trepte antitetice (la Topolniţa, Ponorăţ, Ponorel). Endocarstul este reprezentat de mai multe peşteri ce alcătuiesc sisteme importante (Topolniţa are galerii ce depăşesc 20.5 km). La Ponoarele, prin prăbuşirea unei părţi din peşteră a rezultat şi un pod natural.

27

28

Podişul Mehedinţi a constituit de mult timp o zonă de atracţie a cercetărilor ştiinţifice, îndeosebi în scopul determinării fondului turistic biogeografic şi speologic. Au existat, în timp diverse programe de decretare a unor rezervaţii ştiinţifice, în prezent cifrând la 32 rezervaţii, fapt ce plasează judeţul Mehedinţi pe locul al nouă-lea în rândul judeţelor ţării. Geoparcul „Platoul Mehedinţi” este un parc natural, situat în sud-vestul României, la nord de municipiul Drobeta Turnu Severin şi se întinde pe o suprafaţă de 106.000 ha. Climatul temperat-continental cu influenţe submediteraneene şi relieful foarte variat au creat condiţii pentru numeroase specii de plante si animale rare. Structura geologică unică a acestei zone a condus la apariţia a numeroase formaţiuni geologice şi speologice. O mare parte din aceste valori sunt protejate în peste 18 rezervaţii naturale. Pe lângă aceste valori naturale în acest spaţiu întâlnim numeroase obiective culturale şi istorice, iar tradiţiile şi meşteşugurile populare (ţesutul, olăritul etc.) sunt încă prezente. Zonă de un farmec şi un pitoresc deosebit, Platoul Mehedinţi se confruntă azi cu grave probleme cum ar fi: deteriorarea continuă a nivelului de trai, îmbătrânirea populaţiei, exodul populaţiei tinere spre oraş, exploatarea neraţională a resurselor naturale, lipsa unei infrastructuri etc. tocmai de aceea, a fost necesară includerea acestei zone pe lista ariilor protejate. Astfel, Geoparcul Platoul Mehedinţi este cea mai nouă arie protejată a judeţului Mehedinţi, conform Hotărârii Consiliului Judeţean din martie 2004. Sperând că devenind parc natural de importanţă naţională şi apoi sit de importanţă UNESCO, prin proiectele iniţiate s-ar putea realiza conservarea valorilor naturale, culturale, istorice şi etnografice în vederea unei dezvoltări durabile a zonei.

29

30

Potenţialul turistic antropic poate fi evaluat pe trei nivele: mic, mediu, mare. Astfel, se poate observa că în 3 comune, Cireşu, Balta şi Isverna, precum şi în oraşul Baia de Aramă potenţialul antropic se regăseşte la un nivel mare comparativ cu restul comunelor; acest fapt se datorează în primul rând prezenţei aici a unui număr ridicat de obiective turistice precum şi de o mare varietate a lor. În aceste zone există numeroase obiective de factură religioasă (biserici şi mănăstiri datând din secole diferite), etnografică şi etnofolclorică (există numeroase sărbători care încă se mai păstrează, case tradiţionale, în comuna Balta există şi două situri etnografice la Prejna şi Costeşti, în Baia de Armă este un centru etnografic), obiective culturale (case memoriale şi monumente). În schimb, există şi localităţi în care potenţialul turistic antropic este foarte slab reprezentat, evaluarea sa situându-se la un nivel mic, cum ar fi de exemplu: Padeş, Obârşia Cloşani, Iloviţa, Brezniţa Ocol, Izvorul Bârzii şi Bâlvăneşti. Este vorba despre sate în care obiectivele antropice nu sunt reprezentate de un număr mare şi o varietate ridicată şi în care nu se poate vorbi despre o importanţă ridicată a obiectivelor de acest gen. În aceste localităţi obiectivele antropice sunt reprezentate de bisericile care se găsesc în satele componente (majoritatea din secolului XIX, şi de prea puţine case care să păstreze arhitectura tradiţională). În ceea ce priveşte potenţialul turistic la nivel mediu, în această categorie se încadrează un număr de 6 comune (Ponoarele, Balta, Podeni, Godeanu, Ilovăţ şi Malovăţ), în care există un potenţial antropic mai bine reprezentat, dar varietatea obiectivelor este redusă; aceste sate sunt dominate fie de un potenţial etnografic (case tradiţionale şi alte reprezentări ale artei tradiţionale), fie de unul cultural (de regulă biserici sau mănăstiri).

31

32

33

STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI TURISTIC

Structuri de primire turistică. La nivelul Podişului Mehedinţi, capacitatea de cazare turistică existentă, la nivelul anului 2010 era de 604 locuri, care, repartizate uniform la nivelul întregului podiş ar da o medie de 40,2 locuri pe unitate administrativă. În realitate, însă, ca şi în cazul numărului de unităţi de cazare, acestea nu sunt repartizate uniform, existând diferenţieri importante de la o unitate administrativă la alta. Astfel, cel mai mare număr de locuri de cazare este concentrat în comuna Bala (208 locuri) şi în oraşul Baia de Aramă (144), acestea două deţinând peste 58% din întreaga capacitate de cazare din Podişul Mehedinţi. Ponderi însemnate din totalul numărului de locuri de cazare deţine şi comuna Ponoarele (64 locuri – 11%), alături de satul Gura Văii (96 aproximativ 15% din totalul locurilor de cazare), situat pe teritoriul administrativ al Municipiului Drobeta-Turnu Severin. O pondere mult mai redusă ( sub 5% fiecare) deţin comunele Izvorul Bârzii, Iloviţa, Izverna, Obârşia Cloşani. Este interesant de remarcat faptul că nu de fiecare dată unităţile administrative cu cel mai mare număr de unităţi deţin şi cel mai mare număr de locuri de cazare. Astfel, comuna Ponoarele, deşi deţine cel mai mare număr de structuri de cazare (12) deţine doar 11% din numărul total de locuri, în principal datorită preponderenţei unităţilor de cazare cu un număr redus de locuri (în general 2-4 locuri), doar trei unităţi depăşind 10 locuri de cazare. În acelaşi timp trebuie remarcată situaţia comunei Bala, care deşi deţine o singură unitate de cazare, deţine cea mai mare pondere în totalul capacităţii de cazare (34,4%), datorită funcţionării aici a unui complex balnear, singurul din întregul podiş.

34

Ca număr, predomină totuşi pensiunile turistice, care deţin un procent de 75,8% din numărul total al structurilor de cazare, majoritatea fiind întâlnite în mediul rural. Capacitatea totală de cazare asigurată de pensiuni reprezintă însă doar 30% din totalul capacităţii de cazare. Unităţi de primire turistică de tipul pensiunilor se întâlnesc pe teritoriile administrative ale

35

comunelor Ponoarele ( 12 pensiuni cu un total de 64 locuri de cazare), Iloviţa (3 unităţi cu un total de 28 locuri), Isverna (2 unităţi ce totalizează 20 locuri), satul Gura Văii – situat pe teritoriul administrativ al municipiului Drobeta-Turnu Severin (o unitate cu 10 locuri de cazare), precum şi în oraşul Baia de Aramă, unde există 4 pensiuni turistice, cu o capacitate totală de 54 locuri de cazare. În ceea ce priveşte clasificarea structurilor de cazare după gradul de confort, în cadrul Podişului Mehedinţi se remarcă preponderenţa unităţilor de două stele/ margarete. Astfel, din totalul locurilor de cazare 84% se găsesc în unităţi clasificate la două stele/margarete şi doar 16% se găsesc în unităţi de 3 margarete. Dacă analizăm însă situaţia existentă la nivelul oraşului Drobeta-Turnu Severin, remarcăm însă preponderenta locurilor în structuri de cazare clasificate la 3 stele (62% din numărul de locuri de cazare), urmate de locurile cuprinse în unităţi de 2 stele (33%). Trebuie menţionat faptul că în Drobeta-Turnu Severin, pe lângă locurile din unităţi clasificate la 3 şi 2 stele se regăseşte şi un procent de 5% locuri clasificate la 4 stele. Practicarea turismului într-o anumită regiune, implică pe de o parte dezvoltarea infrastructurii în vederea asigurării condiţiilor optime pentru o bună valorificare a resurselor turistice de care dispune zona, iar pe de altă parte presupune o presiune mai mare sau mai mică asupra mediului apărută în urma diferitelor tipuri de amenajări pentru turism. Astfel, dacă considerăm numai numărul de locuri în unităţile de cazare putem deduce intensitatea fenomenului turistic pentru o zonă/regiune/localitate, fie prin raportare acestuia la populaţia totală a unităţii luate în considerare, fie prin raportarea la suprafaţa de referinţă. Prin raportarea numărului de locuri din unităţile de cazare la populaţia permanentă (de regulă la 1000 locuitori) a zonei/ localităţii se poate determina funcţia turistică a zone/localităţii

36

luate în calcul. Astfel, la nivelul întregului podiş valoarea medie a acestui indicator este de 19,6 locuri de cazare la 1000 locuitori, faţă de care există diferenţieri majore.

37

Astfel, în centrul podişului, în comunele în care structurile de cazare lipsesc (Balta, Podeni, Cireşu, Ilovăţ, Godeanu, Bâlvăneşti), nu poate fi vorba de o funcţie turistică a aşezărilor, pe când în comunele din nord-estul podişului, unde

38

există un număr relativ ridicat de unităţi, raportat la întreg arealul de studiu, putem vorbi de o oarecare specializare în domeniul turistic, în aceste comune indicatorul funcţiei turistice prezintă valori de 47‰ în comuna Bala, 24‰ în comuna Ponoarele şi 25‰ în oraşul Baia de Aramă, la care se adaugă zona de sud-est ce cuprinde unităţile de cazare din satul Gura Văii. Pe nivelul următor se situează comunele Izvorul Bârzii şi Isverna, cu valori cuprinse între 10 şi 20 de locuri de cazare la 1000 de locuitori, iar sub 10 locuri de cazare la 1000 locuitori deţin comunele Iloviţa şi Obârşia Cloşani. Un alt indicator ce arată amploarea fenomenului turistic la nivelul unui teritoriu este numărul mediu de locuri de cazare pe kmp, care, raportat la întreaga suprafaţă a podişului prezintă valori de aproximativ 0,6 locuri/kmp. În realitate însă, există comune în care acest indicator are valoarea 0, datorită lipsei de unităţi de cazare (Balta, Podeni, Cireşu, Ilovăţ, Godeanu, Bâlvăneşti), în timp ce valoare mai ridicată mediei pe podiş prezintă satul Gura Văii (3,1 locuri de cazare/kmp), urmat de comuna Bala (2 locuri de cazare/kmp) precum şi oraşul Baia de Aramă (1,5 locuri de cazare/kmp) şi comuna Ponoarele (1,1 locuri de cazare/kmp). Valori mai scăzute se întâlnesc în comunele Izvorul Bârzii (0,5 locuri/kmp), Isverna (0,3 locuri/kmp), Iloviţa (0,1locuri/kmp) şi Obârşia Cloşani (sub 0,1 locuri/kmp). Tipuri şi forme de turism practicate în Podişul Mehedinţi. Datorită potenţialului antropic bogat care se regăseşte în cadrul Podişului Mehedinţi, precum şi al caracterului puternic ruralizant, în ceea ce priveşte turismul de odihnă şi recreere, precum şi turismul rural, Podişul Mehedinţi reprezintă una din zonele ţării în care aceste tipuri de turism se pot dezvolta. Astfel, există numeroase sate în care încă se mai păstrează vii tradiţiile, cultura şi sărbătorile populare (situl etnografic din satul Balta, Prejna, Dâlbociţa, Ansamblul de mori de apă de la Ponoarele etc.). De asemenea, în Podişul

39

Mehedinţi există numeroase pensiuni turistice şi agroturistice în care turiştii se pot bucura de produse ecologice şi pot beneficia de o cazare în case tradiţionale, putând lua parte, dacă doresc, la activităţile gospodăriei (Ponoarele, Isverna, Iloviţa, Baloteşti, Godeanu). Acestora li se adaugă o serie de sărbători tradiţionale care au loc anual şi care datorită faptului că devin tot mai cunoscute, atrag mai mulţi turişti cu fiecare an (Sărbătoarea liliacului la Nadanova, Festivalul ,,Munte, munte, brad frumos” – Baia de Aramă, Festivalul Naţional de Folclor şi Meşteşuguri Populare ,,Pe fir de baladă” – Titerleşti, Festivalul ,,Plaiul Cloşani” – Bala, Sărbătoarea liliacului de la Ponoare). Tot în cadrul turismului rural se pot organiza excursii pe diferite trasee cu diverse teme sau se pot face plimbări prin împrejurimi, cu vizitarea obiectivelor turistice, atât naturale cât şi antropice. O formă particulară a turismului de recreere şi odihnă o reprezintă turismul sportiv, care se practică îndeosebi în zone cu un potenţial natural ridicat, în special cel al reliefului. Acest tip particular de turism decurge din dorinţa de a practica diverse sporturi sau de a învăţa acest lucru; este o formă activă de turism care se află în opoziţie cu sedentarismul care domină viaţa cotidiană. Deşi Podişul Mehedinţi nu beneficiază de un potenţial al reliefului comparativ cu cel al Carpaţilor, totuşi, datorită alcătuirii sale geologice specifice şi anume, prezenţa calcarelor , se pot desfăşura unele activităţi cu caracter sportiv: cave diving (în peşterile Isverna şi Topolniţa), coborâri în peşteră; pe lângă acestea se adaugă şi cicloturism, delta-planare de pe cornetele calcaroase înalte (Vf. Paharnicului, Cuca Înaltă, Vf. Gornova, Cerboanieie, Cornetu, Godeanu), pescuit sportiv în apele Bahnei, Topolniţei, Coşuştei precum şi vânătoare, datorită unui potenţial cinegetic ridicat (căprioară, mistreţ, vulpea, vidra, iepurele). În ceea ce priveşte turismul de sănătate practicat în Podişul Mehedinţi, acesta este determinat de climatul sedativ

40

de dealuri şi de prezenţa unor resurse hidrologice cu caracteristici minerale care au determinat dezvoltarea şi localizarea unei staţiuni balneare precum cea de la Bala ce dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi nămol terapeutic, fiind profilată pe cura internă şi externă. Staţiunea Bala este o staţiune recunoscută prin izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale (hipotone), termale (23,5 – 29,5 grade C) şi nămol terapeutic, indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ginecologice şi ale aparatului locomotor, precum şi a gastritelor, colecistelor, insuficienţelor hepatice şi bolilor renale. Complexului balnear de la Bala i se mai adaugă şi câteva localităţi (Balta, Negoieşti), care alături de climatul blând dispun şi de un potenţial balnear, dar care datorită lipsei unei infrastructuri adecvate , nu este valorificat. În ceea ce priveşte turismul cultural în Podişul Mehedinţi, acesta se remarcă printr-o serie de obiective din care fac parte: siturile etnografice, bisericile, monumentele, diverse sărbători şi tradiţii populare, situri arheologice etc. Deşi nu se poate vorbi de un muzeu proriu-zis al satului, se poate afirma că, datorită caracterului său puternic ruralizant, cu numeroase sate care încă păstrează vie tradiţia populară, Podişul Mehedinţi reprezintă el însuşi un muzeu al satului în aer liber. În acest sens, dintre obiectivele cu caracter etnografic şi etnofolcloric amintim: numeroase gospodării tradiţionale cu arhitectură specifică ce se găsesc în localităţile Iloviţa, Seliştea, Cireşu, Bahna, Podeni, Ponoare, Balta, Obârşia Cloşani, Bâlvăneşti etc.; case cu arhitectură tradiţională declarate monumente, datând din secolele XIX şi XX, cum ar fi casa Untaru Dumitru (1885) şi casa Popescu Constantin (1940) din Jupâneşti, casa Nicolescu Ion din Balta (1898), casa Epuran Gheorghe (1870), casa Dumitru Andrei (1850), casa Zamfiroiu Gheorghe (1860) din Bunoaica, etc.; centrele folclorice şi etnografice din Baia de Aramă, Obârşia Cloşani, Isverna, Cireşu; siturile etnografice din satele Balta ( sec. XVIII – XIX), Costeşti (sec. XIX),

41

Prejna (sec. XIX); numeroase sărbători tradiţionale şi târguri de la Ponoarele, Iloviţa, Cireşu, Podeni, Balta, Nadanova, Obârşia Cloşani etc. Acestor obiective cu caracter etnografic şi etnofolcloric li se adaugă şi unele monumente, care din punct de vedere cultural reprezintă o importanţă ridicată pentru comunităţile locale; astfel amintim: Monumentul Tudor Vladimirescu din Baia de Aramă ridicat în memoria celui care a pornit în fruntea unei cete de panduri în 1821 la lupta pentru eliberarea poporului asuprit, Monumentul lui Constantin Brâncoveanu din Baia de Aramă realizat pentru a mulţumi celui care a ridicat Mănăstirea Sf. Voievozi, Monumentul făuritorilor patriei din Cireşu, Monumentul deportaţilor din Cireşu – o cruce de marmură albă, simplă, ridicată în 1997 în memoria celor deportaţi de comunişti în Bărăgan, Monumentul eroilor din războiul 1916 –1918 din Dâlbociţa ridicat în cinstea eroilor căzuţi în primul război mondial etc. O formă particulară a turismului cultural este dată de turismul religios şi de pelerinaje. În general, acesta constă în deplasarea persoanelor către lăcaşurile de cult sau în zonele specifice, cu prilejul diverselor sărbători creştine, a hramurilor bisericilor şi mânăstirilor etc. Cu ocazia acestor sărbători numărul turiştilor creşte, iar întru-cât prăznuirea unei astfel de sărbători se întinde pe 2 – 3 zile, în aceste perioade se înregistrează o creştere a gradului de ocupare în unităţile de cazare. Dintre cele mai importante astfel de sărbători amintim: Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul – 29 august de la Bâlvăneşti, Sf. Petru – 29 iunie şi Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril – 08 noiembrie de la Cireşu, Sf. Maria – 08 septembrie (de regulă se sărbătoreşte în prima vineri din octombrie) de la Bahna etc. Pe lângă pelerinajele efectuate cu prilejul prăznuii unor astfel de sărbători, o atractivitate însemnată o prezintă şi unele mănăstiri şi biserici consacrate, cum sunt: Schitul Topolniţa şi Sf. Cruce, Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă, Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din satul

42

Brebina, Biserica din lemn din Turtaba, Biserica de lemn Sf. Mucenic Pantelimon şi Sf. Ierarh Nicolae denumită şi Bisericuţa de sub Stei situată în comuna Ponoarele, Biserica nouă din Balta, Biserica din Ponoarele, Mănăstirea Vodiţa etc. În ceea ce priveşte valorificarea potenţialului natural prin turism ştiinţific, se detaşează o formă particulară – turismul speologic – explorarea şi studiul complex al peşterilor. Acest tip de turism se remarcă în ultimul timp ca un turism specific, de nişă, în cadrul căruia cei care vor să practice un astfel de turism trebuie să aibă un echipament adecvat, precum şi să fie însoţiţi de ghizi specializaţi. Cu toate că turismul speologic a luat amploare în ultimul timp şi a devenit tot mai popular în rândul turiştilor, el rămâne totuşi un turism specializat, practicat în mare măsură de cercetători în scopuri ştiinţifice. Podişul Mehedinţi prezintă un relief carstic bogat (exocarst şi endocarst), mai ales în partea centrală a podişului, unde au fost declarate şi numeroase rezervaţii naturale. Din punct de vedere al reliefului endocarstic (formele carstice prezente în interiorul pământului unde apele râurilor au săpat adevărate castele subterane), acesta este la fel de impresionant, fiind reprezentat de numeroase peşteri şi avene, dintre care cele mai importante sunt: Peştera de la Zăton, Peştera Bulba, Peştera Topolniţa, Peştera lui Epuran, Peştera Gramei, Peştera de la Isverna, Peştera de la Ponoare, Avenul din Cornetul Băii, Avenul de sub Godeanu. Turistul găseşte în zona lacurilor de acumulare un loc ideal pentru practicarea pescuitului sportiv, a sporturilor nautice sau a altor activităţi de agrement. Pentru Podişul Mehedinţi, un obiectiv tehnic de mare însemnătate turistică îl reprezintă Barajul Porţile de Fier de la Gura Văii – cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, şi una dintre cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa, cu o putere instalată de 1080 MW.

43

Zonarea turistică a Podişului Mehedinţi. Potenţialul turistic al Podişului Mehedinţi, gradul de valorificare în dezvoltarea turismului determina conturarea unor zone de interes turistic bine delimitate. Avem în vedere totodată unele realizări în modernizarea drumurilor interioare şi în mod deosebit modernizarea drumului Baia de Aramă – Obârşia Cloşani – Băile Herculane.

În funcţie de aceste componente se pot diferenția în cadrul Podişului Mehedinţi următoarele zone de interes turistic:

a) Zona Baia de Aramă – Ponoare – Obârşia CloșaniZona Baia de Aramă – Ponoare cuprinde un perimetru

considerabil în cadrul culoarului depresivo-median şi părţile nordice ale contactului cu culoarul depresionar Drobeta Tr. Severin – Comăneşti (extraunităţile Podişului Dealul-Mare – Dâlma. Zona se distinge printr-o încărcătură de obiective turistice de un specific inegalabil oferit de peisajul ponoarelor, originalitatea aşezărilor rurale şi mediul urban al oraşului Baia de Aramă. Suficient de amintit în acest context, valoarea patrimoniului natural, antropic, cultural şi istoric, descris în capitolele anterioare, care individualizează turistic acest spaţiu.De reţinut totodată faptul că zona dispune de o infrastructură turistică încă sumară dar în plină evoluţie cantitativă şi îndeosebi calitativă. Baia de Aramă este principalul centru de în drumeţie atât în zonele interioare ale podişului cât şi în zonele învecinate podişului: Padeş – Cloşani – Tismana.

b) Zona central – vestică Balta – IsvernaEste zona desfăşurată din culmile calcaroase ale

izvoarelor Coşuştei şi cornetelor Babelor şi Cerboanei, până în largul depresiunii carstice şi de eroziune străjuită în nord de Dealurile Isvernei şi abruptul calcaros al Munţilor Mehedinţi. În această deschidere, în afară de peisagistica plină de diversitate şi admiraţie de valorile turistice ce individualizează Isverna şi Balta, sunt de amintit împrejurimile satului

44

Nadanova (îndeosebi pantele Dealului Cerboanei) în care se dezvoltă crânguri de liliac sălbatic. c) Zona central – sudică Cireşu – Bahna – Gura-Văii Zona central sudică este marcată, în principal de satele comunei Cireşu (Bunoaica, Negruşa, Jupâneşti) şi principalul sector al râului Bahna. În afară de componentele de interes turistic amintite, zona se identifică prin urmele unor aşezări neolitice de tip Sălcuţa (mileniu IV –IIIî.Hr.), numeroase cuptoare primitive de topire a minereului de fier (secolele V- IV î.Hr.) şi bineînţeles prin localizarea peşterii Epuran .

d) Zona marginală estică de contactZona marginală estică de contact se desfăşoară sub

aspect de interes turistic, din punctul în care ai ieşit din Cheile Glogovei şi părăseşti firul Motrului, practic din calea ce urmează Dealul Comăneştilor şi până în zona vecină municipiului Drobeta Turnu Severin. Zona este marcată de un şir de sate răsfirate atât pe pantele dealurilor Podişului Mehedinţi sau adunate în culoarul Comăneşti – Drobeta Turnu-Severin care mărgineşte dinspre est Podişul Mehedinţi. Spaţiul se remarcă prin poziţia staţiunii Bala şi a unor localităţi de rezonanţă din apropiere, precum Şişeşti sau Malovăţ. Analiza SWOT a situaţiei existente în domeniul turismului local. Pentru a se putea realiza o strategie de dezvoltare a turismului într-o regiune, este necesară o analiză a situaţiei actuale a regiunii respective, ca destinaţie turistică, pentru a putea identifica zonele în care ar trebui să se intervină pentru ca rezultatele obţinute să fie în concordanţă cu aşteptările. În acest context, analiza SWOT este o metodă de investigare prin care se urmăreşte identificarea punctelor forte, a celor slabe, a oportunităţilor şi riscurilor pe care o destinaţie turistică, un produs, o firmă le întâlneşte în procesul dezvoltării şi afirmării sale pe piaţă. Se realizează astfel o listă a caracteristicilor atât pozitive cât şi negative ale zonei analizate,

45

acordându-se atenţie fiecărei categorii de factori, pentru o bună perspectivă asupra situaţiei reale. Pentru Podişul Mehedinţi, în realizarea analizei SWOT s-a încercat prezentarea punctelor tari şi a celor slabe, precum şi a oportunităţilor şi a riscurilor în contextul naţional, regional şi local şi efectului previzionat al acestora asupra dezvoltării turismului local. Domeniile care s-au avut în vedere se referă la resursele umane şi forţa de muncă, infrastructură şi dezvoltarea economică, patrimoniul natural şi cultural local.

Analiza SWOT la nivelul potenţialului turistic:Puncte tari:

Numeroase resurse turistice atât naturale cât şi antropice; Bogat relief carstic reprezentat atât prin exocarst (doline,

polii, câmpuri de lapiezuri, văi carstice), cât şi prin endocarst (peşteri), la care se adaugă Podul Natural;

Resurse terapeutice; Numeroase zone şi arii protejate: parc natural, parc naţional,

rezervaţii floristice, faunistice, forestiere, speologice, geologice;

Numeroase obiective turistice de factură religioasă (biserici şi mănăstiri, cele mai vechi datând din secolul XIV);

Situri arheologice datând din perioada dacă, Numeroase obiective turistice de factură etno-folclorică,

cuprinzând case tradiţionale, situri etnografice, ateliere tradiţionale, sărbători, tradiţii şi obiceiuri; Obiective turistice cu caracter economic.

Puncte slabe: Valorificare redusă a potenţialului turistic; Gradul de conservare scăzut în cazul unora dintre obiectivele

turistice antropice; Degradarea unora dintre obiectivele turistice naturale datorită

presiunii umane ridicate; Managementul deficitar în cazul unora dintre resursele

naturale;

46

Slabă promovare a potenţialului turistic, atât natural, cât şi antropic

Oportunităţi: Promovarea şi includerea resurselor naturale şi antropice în

ofertele turistice comercializate la nivel naţional; Stimularea unor întreprinzători locali pentru a investi în

valorificarea resurselor turistice de factură etno-folclorică.Riscuri:

Pierderea identităţii culturale în zonele cu trăsături etnografice tradiţionale, sub impactul schimbărilor din prezent;

Suprasolicitarea zonelor deja intrate în circuitul turistic şi acordare unei atenţii scăzute celor mai puţin cunoscute.

ORIENTĂRI STRATEGICE ŞI DIRECŢII PRIORITARE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

În ceea ce priveşte factorii interesaţi cu privire la valorificarea şi dezvoltarea turistică a Podişului Mehedinţi, aceştia sunt reprezentaţi după cum urmează:- autorităţile locale şi regionale, care doresc să atragă fonduri pentru dezvoltarea zonei Podişului Mehedinţi atât din punct de vedere economic prin crearea unor locuri de muncă în turism, cât şi din punct de vedere al refacerii infrastructurii de comunicaţie existente deoarece aceasta este deficitară iar accesul spre unele localităţi şi obiective turistice este greoi, al promovării valorilor turistice şi al creării unui cadru favorabil realizării unor investiţii;- comunităţile locale, care doresc să îşi promoveze tradiţiile şi obiceiurile populare, să participe la activităţile turistice pentru a-şi crea condiţii mai bune de trai, să înfiinţeze pensiuni turistice şi agroturistice; în acest caz este necesară crearea unor oportuniţi financiare pentru dezvoltare;

47

- mediul de afaceri, care din diferite motive doreşte să contribuie la dezvoltarea turistică a Podişului Mehedinţi. În această situaţie se înscriu dezvoltatorii, finanţatorii pentru diverse programe precum şi persoanele fizice care dispun de resurse materiale şi doresc amenajarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice şi nu numai;- factori de natură ştiinţifică, ce doresc protejarea, conservarea şi reabilitarea diverselor obiective turistice din Podişul Mehedinţi; aici se înscriu diferite institute de cercetare care manifestă un interes ridicat pentru patrimoniul din această zonă şi care doresc să se implice activ în planificarea şi dezvoltarea turistică pentru a nu periclita valenţele culturale şi ştiinţifice ale obiectivelor, cum ar fi: INCDT, Institutul de Geografie al Academiei Române, cluburile de speologie din ţară, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului turistic, CIMEC, diferite instituţii universitare din ţară care manifestă dorinţa de a participa la promovarea turistică şi la conservarea şi protecţia zonei etc.);- instituţiile guvernamentale care sprijină o dezvoltare durabilă din punct de vedere turistic (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Mediului şi al Pădurilor, precum şi agenţiile teritoriale de mediu). În vederea realizării unui plan de valorificare, promovare şi dezvoltare turistică, trebuie să se stabilească de la bun început domeniile de activitate în care este necesară impunerea unor măsuri şi acţiuni concrete de intervenţie. Astfel, pentru Podişul Mehedinţi, s-a plecat de la analiza SWOT şi s-au determinat trei direcţii strategice majore de dezvoltare (dezvoltare economică, dezvoltarea turismului şi dezvoltarea comunitară), pentru fiecare dintre ele stabilindu-se care sunt problemele strategice, direcţiile strategice şi programele operaţionale care sunt necesare spre a fi implementate în vederea dezvoltării generale a zonei.

48

Dezvoltarea economică. Strategia de dezvoltare a economiei locale pleacă de la elementele care pot să conducă la creşterea competitivităţii: promovarea rolului regional şi naţional al Asociaţiei „Mehedinţiul de sub munte”; identificarea unor noi sectoare de activitate şi localizări spaţiale ale acestora; asigurarea forţei de muncă ce prezintă calificările cerute de profilul firmelor care îşi desfăşoară activitatea în zonă; stabilirea, susţinerea şi menţinerea parteneriatelor în elaborarea şi aplicarea strategiei; întărirea capacităţii instituţionale în plan local. Probleme strategice întâmpinate în realizarea dezvoltării economice vizează următoarele aspecte:- Resursele bugetare aflate la dispoziţia administraţiei locale şi alocate dezvoltării economice locale insuficiente nu acoperă nici pe departe nevoile existente ale comunităţii;- Nivelul redus al investiţiilor, datorat percepției ca fiind o zonă defavorizată;- Slaba dezvoltare a micilor întreprinzători precum şi lipsa în rândul acestora a unui spirit antreprenorial. Sistemul financiar-bancar nu sprijină începerea unei afaceri, accesul la credite fiind dificil;- Numărul redus al produselor de marcă ce acţionează ca un agent de marketing pe plan internaţional şi care ar putea ataca sectoarele de nişă ale pieţei europene;- Lipsa unor contracte între administraţie şi agenţii privaţi, astfel încât să se poată satisface într-o măsură cât mai mare nevoile celor din urmă prin eliminarea autorizaţiilor inutile, reducerea duratei de evaluare a cererilor şi de elaborare a deciziilor. Având în vedere problemele strategice identificate în urma analizei SWOT, au fost identificate următoarele direcţii strategice de dezvoltare: crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv investiţiilor autohtone şi străine şi gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale. Pentru

49

fiecare direcţie strategică au fost identificate obiective şi programe operaţionale menite să contribuie la atingerea obiectivelor. Astfel, programele operaţionale vizează următoarele aspecte:- îmbunătăţirea/elaborarea unor sisteme de planificare, zonare şi dezvoltare (PUG, PUZ, PUD etc.) a Podişului Mehedinţi. Realizarea acestor documente ar putea permite celor interesaţi în dezvoltarea unei afaceri să facă alegeri referitoare la amplasare, expansiune, investiţii şi planificarea afacerilor pe care doresc să le întreprindă în cadrul podişului;- sprijinirea dezvoltării reţelelor de internet. Implicarea administraţiei locale în dezvoltarea infrastructurii IT va stimula utilizarea metodelor e-business, care permit agenţilor economici să îşi conecteze procesele interne şi externe mult mai eficient şi flexibil, să lucreze mai uşor cu furnizori, parteneri şi administraţia publică şi să satisfacă mai uşor nevoile şi aşteptările clienților; - racordarea la utilităţi a tuturor zonelor incluse în limitele Podişului Mehedinţi. Racordarea la utilităţi a tuturor localităţilor din cadrul podişului poate duce la creşterea gradului de atractivitate pentru investitori precum şi la schimbarea percepţiei generale asupra zonei;- reabilitarea şi asfaltarea străzilor şi a drumurilor atât în localităţi cât şi la periferie. Reabilitarea infrastructurii poate duce la o accesibilitate ridicată şi spre zonele unde aceasta nu există sau este slab reprezentată şi în acelaşi timp poate determina o creştere a nivelului de percepţia asupra zonei al părţilor interesate să investească aici;- elaborarea unui program de atragere a investiţiilor, stabilirea şi promovarea unor birouri de consultanţă în afaceri în colaborare cu asociaţii ale oamenilor de afaceri (acestea ar putea fi amplasate în cadrul primăriilor). Elaborarea unor sondaje de evaluare a atitudinii şi nevoilor mediului de afaceri, în urma cărora să se identifice zonele unde administraţia poate

50

acţiona pentru a crea condiţii propice desfăşurării activităţilor economice; în acest sens pot fi identificate anumite nevoi pe diverse domenii, pot fi identificate căi de încurajare a agenţilor economici pentru ca aceştia să îşi procure resursele de la nivel local şi pot fi identificaţi factori de risc ce ar putea face ca un anumit agent economic să părăsească localitatea. Este necesară de asemenea editarea unui „Ghid”care să conţină toate procedurile necesare a fi parcurse pentru a obţine toate aprobările necesare în cazul demarării unei afaceri, precum şi costurile presupuse. Crearea unui brand local ar putea duce la valorificarea resurselor şi tradiţiilor locale prin crearea unei imagini de excelenţă, de marcă, pentru produsele specifice Podişului Mehedinţi;- evaluarea şi inventarierea tuturor spaţiilor şi terenurilor destinate investiţiilor, precum şi crearea unei baze de date folositoare unor posibili investitori. Constituirea şi actualizarea unei baze de date cu informaţii generale, uşor accesibile şi folositoare posibililor investitori poate duce la diminuarea timpului în care aceştia se interesează în vederea achiziţionării unor terenuri pentru a-şi putea realiza afacerea. De asemenea evaluarea şi inventarierea spaţiilor destinate investiţiilor determină o mai bună gestionare şi cunoaştere a lor;- investirea în zonele destinate extinderii localităţilor. Aceasta presupune realizarea unor investiţii în ceea ce priveşte extinderea căilor de acces şi a reţelei de utilităţi şi în afara localităţilor, care să determine amenajarea unor noi gospodării precum şi crearea unor spaţii propice investiţiilor;- amenajarea şi modernizarea de pieţe agroalimentare în fiecare comună/oraşul Baia de Aramă. În acest mod se pot încuraja comunităţile locale să îşi vândă şi să îşi promoveze produsele alimentare, precum şi promovarea activităţilor rurale tradiţionale.

51

Dezvoltarea turismului. Podişul Mehedinti deţine un impresionant potenţialul turistic format din extinsul peisaj carstic reprezentat printr-o mare diversitate a reliefului astfel creat, de existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii naturale şi areale strict protejate, la care se adaugă numeroase mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectura şi arta prezente aici, unele unice prin valoarea şi ineditul lor. Astfel, datorită potențialul turistic pe care Podişul Mehedinţi îl deţine, comunităţile locale s-au reunit în Asociaţia „Mehedinţiul de sub munte”, în încercarea de a-şi crea oportunităţi reale de dezvoltare. În vederea dezvoltării turismului în contextul durabilităţii a Podişului Mehedinţi au fost determinate o serie de probleme strategice care au îngreunat dezvoltarea sa turistică:- Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al zonei, accesul dificil la informaţie şi la produsul turistic;- Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a turismului local;- Infrastructură turistică deficitară, calitatea slabă a drumurilor, lipsa unor căi de acces şi a unor marcaje rutiere şi indicatoare de circulaţie internațională, parcările insuficiente pentru autocare la obiective, lipsa indicatoarelor spre diverse obiective turistice s.a.;- Investiţiile reduse realizate în turism, lipsa mijloacelor financiare faţă de costul ridicat al investiţiilor, lipsa unui cadru favorabil acordării unor credite în vederea deschiderii unei afaceri;- Insuficienta valorificare a bazei materiale şi a logisticii;- Nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilităţi de agrement şi refacere, lipsa unor pachete şi produse turistice care să acopere în totalitate nevoile turiştilor faţă de serviciile oferite;

52

- Calitatea redusă a serviciilor şi a standardelor la nivelul infrastructurii turistice;- Lipsa forţei de muncă calificate în turism precum şi fluctuaţia de personal aflată mereu în căutarea unui loc de muncă mai bun;- Existenţa unor dezavantaje competitive faţă de spaţiile înconjurătoare în care turismul este mai bine dezvoltat şi promovat, iar serviciile oferite sunt la standarde mai înalte. Strategia de relansare a turismului în Podişul Mehedinţi are ca scopuri principale promovarea prin turism a comunităţilor locale, dezvoltarea economică a acestora şi ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea sectorului turistic, care va crea noi locuri de muncă şi va putea contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viață. Obiectivele strategiei de relansare a turismului în zona Podişului Mehedinţi au în vedere încheierea unui parteneriat amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor cu privire la prezentul şi viitorul turismului mehedinţean, cu participarea efectivă a autorităţilor publice, a societăţii civile şi a sectorului privat în vederea atragerii resurselor şi investitorilor autohtoni, publici şi privaţi, pentru diversificarea şi creşterea serviciilor turistice şi în final, pentru creşterea numărului de turişti precum şi a veniturilor directe şi indirecte din turism. Direcţiile strategice ale strategiei de dezvoltare turistică vizează dezvoltarea şi promovarea, în Podişul Mehedinţi a următoarelor forme de turism: turismul cultural, medical, religios; turismul de evenimente; turismul de afaceri; turismul de agrement de scurtă durată – turismul de week-end, etc. În acest sens, programele operaţionale presupun:- dezvoltarea turismului cultural – istoric. Restaurarea şi punerea în valoare a tuturor obiectivelor din patrimoniul cultural – istoric (monumente istorice, case memoriale, monumente închinate unor personalităţi sau unor lupte, case tradiţionale), promovarea sărbătorilor şi a tradiţiilor populare;

53

marcarea corespunzătoare a tuturor obiectivelor cultural – istorice şi introducerea lor în cadrul unor trasee turistice, promovarea unor evenimente culturale şi spectacole tradiţionale, realizarea unor expoziţii de artă care să promoveze arta tradiţională;- promovarea turismului religios – ecumenic. Turismul religios este foarte bine reprezentat în Podişul Mehedinţi prin existenţa unui număr foarte mare de biserici şi mănăstiri. În vederea promovării acestui tip de turism se pot realiza circuite care să ajungă la mai multe biserici, realizarea unor calendare cu sărbătorile şi datele la care se sărbătoresc hramurile bisericilor din Podişul Mehedinţi, achiziţionarea de către primării precum şi de investitorii privaţi interesaţi în dezvoltarea turistică a unor autobuze cu destinaţie specială care să asigure transportul turiştilor spre aceste obiective;- dezvoltarea turismului medical/balnear. Podişul Mehedinţi deţine resurse de apă minerală şi nămol care, printr-o mai bună valorificare poate duce la creşterea recunoaşterii lor pe plan regional şi naţional; oferirea unor servicii turistice medicale şi de tratament care să fie accesibile unui număr cât mai mare de turişti; crearea unor pachete turistice de tratament mai diversificate şi pe mai multe perioade de timp (cu diferite întinderi, de la 3 – 4 zile, până la câteva săptămâni);- dezvoltarea turismului de evenimente. Organizarea unor festivaluri muzicale, folclorice, sportive, târguri şi expoziţii, conferinţe, simpozioane, seminarii etc., care să atragă vizitatori autohtoni şi străini şi care pot constitui prilejuri de promovare şi dinamizare a turismului local. Organizarea unor manifestări simultane în colaborare cu oraşele/comunele înfrăţite din străinătate, prin intermediul primăriilor cu care există legături privilegiate. - dezvoltarea turismului de afaceri. Crearea unor săli de conferinţă dotate la standarde, fie în cadrul unităţilor de cazare deja existente, fie în spaţii pentru conferinţă special amenajate;

54

creşterea numărului de locuri de cazare precum şi a categoriei de confort şi oferirea unor servicii turistice de calitate superioară; realizarea unor pachete turistice diversificate pentru participanţii la conferinţă (realizarea unor circuite turistice, organizarea unor excursii, participarea la diferite sărbători tradiţionale etc.);- dezvoltarea turismului de week-end şi de scurtă durată. Acesta se adresează în special turiştilor interni cu venituri mici şi medii, precum şi turiştilor care tranzitează zona şi doresc să-şi petreacă week-end-ul aici; astfel sens pot fi organizate mini-vacanţe, circuite şi trasee turistice speciale;- înfiinţarea unui birou/oficiu de turism. Amenajarea unui spaţiu central, atractiv şi accesibil turiştilor în cadrul fiecărei comune, care să ofere atât celor interesaţi, precum şi agenţiilor de turism interesate în realizarea unor pachete turistice tematice, informaţii şi consiliera cu privire la potenţialul turistic şi obiectivele turistice care pot fi vizitate, precum şi informaţii referitoare la accesibilitate şi starea în care ele se află. Realizarea unor activităţi de marketing şi de analiză economică prin care să se asigure promovarea şi dezvoltarea unui turism durabil; aplicarea unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare durabilă pe plan local în vederea eficientizării actului de administrare a resurselor turistice (antropice şi naturale);- crearea unei baze de date complete referitoare la oferta turistică a Podişului Mehedinţi. Colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior de profil pentru culegerea şi prelucrarea datelor (prin organizarea unor practici pentru studenţi), crearea şi actualizarea unei baze de date privind oferta turistică din zonă şi oportunităţi de dezvoltare (bază turistică, obiective turistice, servicii oferite, posibilităţi de agrement etc.);- editarea şi distribuirea unor materiale promoţionale. Realizarea unor reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi ghiduri turistice ilustrate; conceperea unor pachete de oferte

55

turistice pentru una, două, trei sau multe zile; crearea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente din locaţiile turistice în infochioşcuri, pe internet, la târgurile de turism şi la reprezentanţele de turism din ţară şi din străinătate cu scopul atragerii unui număr mai mare de turişti;- organizarea unor tururi/circuite turistice tematice. Conceperea unor programe turistice care să vizeze obiectivele turistice clasificate pe categorii (istorice, culturale, artistice, meşteşugăreşti, economice, agroturistice, religioase, gastronomice, naturale etc.); - valorificarea turistică a staţiunii balneoclimaterice Bala. În acest sens trebuie avută în vedere reamenajarea staţiunii, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi a bazei materiale şi de tratament, promovarea ei în cadrul unităţilor medicale.

Dezvoltarea comunitară / comunităţilor umane. Datorită caracterului puternic ruralizant pe care îl prezintă Podişul Mehedinţi, în limitele sale existând 14 comune şi un singur oraş, Baia de Aramă, este necesară existenţa unei strategii care să vizeze dezvoltarea comunităţilor locale, care să încurajeze promovarea activităţilor şi a obiceiurilor tradiţionale, să creeze oportunităţi pentru dezvoltarea unor afaceri, să ajute la lansarea turistică a activităţilor specifice zonei. În vederea dezvoltării comunităţilor rurale din Podişul Mehedinţi prin prisma turistică, au fost determinate o serie de probleme strategice care au împiedicat implementarea unor strategii de dezvoltare comunitară şi a îmbunătăţirii imaginii zonei:- Lipsa unui infrastructuri de comunicaţie modernizate care să permită accesul uşor spre toate localităţile podişului, precum şi a microbuzelor sau autobuzelor de legătură între localităţi;- Interesul scăzut al comunităţilor locale pentru valorificarea produselor tradiţionale;

56

- Inexistenţa unui cadru economic care să susţină dezvoltarea unor afaceri ale localnicilor, precum şi atragerea unor investitori;- Numărul mare de locuitori care părăsesc reşedinţele de domiciliu şi se îndreaptă spre alte zone unde pot să îşi găsească un loc de muncă stabil şi mai bine plătit;- Dotarea slabă a unor localităţi în ceea ce priveşte rețeaua de utilităţi;- Promovarea deficitară a sărbătorilor şi a evenimentelor organizate de comunităţile locale în rândul turiştilor, precum şi pătrunderea elementelor de modernitate în desfăşurarea lor.Strategia de dezvoltare a comunităţilor locale prin activităţile turistice are ca scopuri principale încurajarea lor în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai, a relansării economice prin susţinerea activităţilor agricole, promovarea produselor tradiţionale, conştientizarea populaţiei faţă de importanţa integrării vieţii în activităţile turistice. Obiectivele strategiei de dezvoltare comunitară au în vedere crearea unor parteneriate între autorităţile locale şi comunităţi, pentru susţinerea acestora din urmă în realizarea unor activităţi economice, a unor parteneriate între mai multe gospodării în vedere asocierii şi participării comune la activităţile turistic, precum şi crearea unui cadru favorabil atragerii de noi investitori care să colaboreze cu comunităţile şi autorităţile locale. Direcţiile strategiei de dezvoltare comunitară şi a comunităţilor locale vizează îmbunătăţirea infrastructurii edilitare şi a căilor de acces, conştientizarea în rândul populaţiei a importanţei păstrării şi promovării tradiţiilor locale, importanța investirii în dezvoltarea unor unităţi şi servicii turistice, atragerea unor fonduri în ceea ce priveşte dezvoltarea pe plan turistic a comunităţilor gazdă. Obiectivele strategiei de dezvoltare se pot concretiza prin implementarea unor programe operaţionale după cum urmează:

57

- dezvoltarea căilor de acces şi a infrastructurii edilitare. Reabilitarea celor deja existente precum şi a amenajării unora noi care să crească nivelul de accesibilitate şi de percepţie a condiţiilor de trai în localităţile Podişului Mehedinţi;- susţinerea economică şi legislativă a investiţiilor în unităţi de cazare. Prin amenajarea în cadrul gospodăriei propriu-zise a unor spaţii de cazare destinate strict activităţii turistice. Aceste spaţii de cazare pot fi amenajate în mai multe moduri: camere mobilate destinate strict primirii turiştilor, de categorii diferite, în locuinţele personale sau în clădiri special amenajate; amenajarea de către localnici a unor case de vacanţă cu funcţionare permanentă sau dependentă de cererea turistică; amenajarea în curţile oamenilor, în grădini sau livezi a unor spaţii de campare (cu cort sau rulotă). În toate aceste cazuri comunităţile locale vor fi ajutate de autorităţi să-şi realizeze investiţiile;- asigurarea posibilităţii pentru localnici de a urma cursuri de reconversie profesională, care să ducă la creşterea nivelului de cunoştinţe referitoare la activităţile turistice, precum şi a consilierii în vederea realizării unei afaceri turistice;- amenajarea unor spaţii de alimentaţie publică. În acest sens se recomandă utilizarea produselor ecologice şi tradiţionale ale producătorilor locali precum şi încurajarea pentru realizarea activităţilor agricole care să determine o creştere economică şi a veniturilor celor implicaţi în aceste activităţi; astfel pot fi amenajate spaţii de alimentaţie publică în cadrul pensiunilor deja existente precum şi amenajarea unor spaţii special destinate alimentaţiei;- susţinerea comerţului cu produse autohtone. În toate satele, mai ales în cele care sunt situri etnografice şi etnofolclorice se vor amenaja locuri de unde se vor putea achiziţiona atât produse agroalimentare locale (lactate, carne, legume, fructe etc.) cât şi obiecte de artizanat locale, de către turiştii sosiţi pentru sejur, dar şi pentru cei aflaţi în tranzit ţi localităţi. De

58

asemenea este necesar ca autorităţile locale să încurajeze amenajarea şi dezvoltarea de unele complexe industriale agroalimentare, care să comercializeze, în condiţii de strictă securitate igienico – sanitară, produsele proprii (lactate, carne, legume şi fructe), care să se adreseze atât turiştilor şi cetăţenilor proprii, cât şi altor societăţi comerciale, inclusiv turistice. Aprovizionarea cu produse agroalimentare în zonele în care acestea sunt deficitare se poate face prin cooperare cu alte sate, care sunt producătoare (la schimb) sau prin agenţi economici specializaţi. De asemenea, în satele unde se doreşte o dezvoltare turistică, economică, dar şi în ceea ce priveşte comunităţile, este necesară amenajarea şi a unor magazine de interes general (vederi, timbre, plicuri, obiecte de artizanat, suveniruri etc.);- încurajarea organizării unor activităţi de agrement. Încurajarea organizării unor sărbători câmpeneşti în care să se promoveze tradiţiile şi cultura locală, pentru atragerea unui număr mai mare de turişti; de asemenea pe lângă cele existente (în Baia de Aramă) se mai pot amenaja şi alte terenuri de sport (volei, tenis, handbal etc.);- alcătuirea unor pachete şi programe turistice cât mai diversificate, de la cele cultural – artistice, până la cele care vizează activităţi specifice satului, sau excursii în împrejurimi;- implicarea comunităţilor în organizarea de programe tematice pentru cei interesaţi în petrecerea timpului în natură: pentru speoturism, drumeţie, turism de cunoaştere sau cu valenţă ştiinţifică;- implicarea localnicilor în elaborarea unor programe turistice care să vizeze iniţierea turiştilor în activităţi specifice (zootehnie, pomicultură, artizanat etc.).

59

BIBLIOGRAFIE

Badea L., Bugă D. (1992), Geografia României, vol.IV, Edit. Academiei Române, Bucureşti.Badea L., Dinu M.(1974), Depresiunile de contact din estul Podişului Mehedinţi, St.cerc.geol.,geofiz., geogr., Seria geografie, XXI;Barbu Gh.(1980), Turismul şi calitatea vieţii, Edit. Politică, Bucureşti.Barbu Gh. (1981), Turismul internaţional, parte integrantă a relaţiilor economice externe, Turismul în economia naţională, Edit. Sport-Turism, Bucureşti.Baron,P.(1994), România turistică, Casa Editorială pentru Turism şi Cultură ,,ABEONA” , Bucureşti.Baron, P., Popa S. (1978), Economia şi organizarea activităţii de Turism în România, A.S.S.P. ,Bucureşti.Basarabeanu N., Bugă Dr., Erdeli G. (1979), Degradările de teren din vatra satelor Judeţului Mehedinţi cu privire specială asupra aşezărilor din bazinele Topolniţei, Bahnei şi Coşuştei, A U B – Geogr., XXXVIII.Băltareţu A. (2003), Amenajarea turistică durabilă a teritoriului,Edit.Sylvy,Bucureşti.Băltăreţu A.(2006), Evoluţii şi tendinţe în turismul internaţional. Aspecte teoretice şi practice, Editura PRO Universitaria, Bucureşti.Bărbulescu C-Vârciorova. Mic dicţionar enciclopedic al judeţului Mehedinţi.Bărcăcilă Al. (1929), Drobeta, azi Turnu Severin, Edit. Socec, Bucureşti;Bărcăcilă Al. (1933), Trei veacuri de viaţă medievală, Arhiv. Olteniei, an XII, ian.-febr.;Becet J.M.(1991), L’aménagement du littoral, Edit. PUF, Paris.Berbecaru I., Botez M.(1977), Teoria şi practica amenajării turistice, Edit. Sport – Turism, Bucureşti.Berciu I.(1924),Arheologia preistorică a Olteniei, în Arhivele Olteniei, XVIII, 101-103, 104-106.Beretje R., Defert P. (1992), Aspects économiques du tourisme, Edit. Berger-Levrault, Paris.Berindei D.,Bonifaciu S.(1978), Bucureşti,Ghid turistic.Bethemont J.(1988), Les richesses naturelles du globe, Edit. Masson, Paris.

60

Bleahu M. (1976), Peşteri din România, Edit. ştiinţifică şi enciclopedică Bucureşti;Bleahu M.(1982), Relieful carstic, Edit.Albatros, Bucureşti.Bleahu M., Decu A., Decu V.(1963), Das hydrographische, System von Zăton – Ponoarele (Baia de Aramă), Révue de Géol., Géogr., VII, I.Bleahu M., Decu V., Negrea St., Pleşa C., Povară I., Viehmann I.(1976), Peşteri din România, Edit.Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.Bleahu M., Rusu T.(1965), Carstul din România, Lucr.Inst.Speol.”Emil Racoviţă”, .IV.Bucureşti.Bleahu M.(1974), Morfologia carstică, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti.Bleahu M.(1987), Turismul şi protectia peisajului, Ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător, nr.1,Edit.Academiei R.S România,Bucureşti.Bonnet J.(1994), Les grandes métropoles mondiale, Edit. Nathan, Paris.Borza Al. (1971), Zona turistică Porţile de Fier, Terra, 2;Boteanu C,Oprenescu V.Bratilov şi Titerleşti,sate ungureşti din Plaiul Cloşani.Boteanu C.(1999), Baia de Aramă şi împrejurimile ei, C.J.C.P. Mehedinţi.Boteanu C., Borloveanu D. (2003), Ponoarele – studiu monografic, Edit.MJM, Craiova.Boteanu C. Izverna,vatră străveche din Plaiul Cloşani. Botez M., Celac M (1980), Sistemele spaţiului amenajat, modelare, optimizare, previziune, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.Bran F, Simion T, Marin D.(1997), Turism rural, modelul european, Edit. Economică, Bucureşti.Bran F, Simion T, Marin D.(1998), Economia turismului şi mediul înconjurător, Edit . Economică ,Bucureşti.Brigand L.(1991), Les îles en Mediteranée, Fascicule de Plan Bleu, Edit. Economica, Paris.Buciuman E. (1994), Agroturismul în Europa şi în România, „Telefax”, nr. 31, Bucureşti.Budiş M. (1979), Aspecte etnografice din satul Cireşu-Mehedinţi, Mehedinţi – istorie şi cultură.Butură V.(1978),Etnografia poporului român,Editura Dacia.Cândea M, Erdeli G., Peptenatu D.și Simion T. (2003), Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti.Cândea M, Erdeli G., Simion T.(2000), România, potenţial turistic şi turism, Edit. Universităţii din Bucureşti.

61

Cândea M, Bran F.(2001), Spaţiul geografic românesc.Organizare-Amenajare-Dezvoltare, Edit. Economică,Bucureşti.Caranfil A.(1969), Cadrul geografic în sistematizarea aşezărilor rurale din Podişul Mehedinţi, Lucrările simpozionului de geografia satului, 1967, Bucureşti.Cazes G.(1989), Le tourisme international. Mirage au stratégie d’avenir?, Edit. Hattier, Paris.Cazes G.(1992), Le tourisme dans le monde, în Enciclopédie de géographie, Edit. Economică, Paris.Cazes G.(1995), Les foundaments de la geographie du tourisme, Edit. Masson, Paris.Chipurici N.(1978), Judeţul Mehedinţi într-o conscripţie de la începutul secolului al XVIII-lea în Drobeta.Ciangă N.(2002),Geografia turismului,Editura Universitară clujeană,Cluj-Napoca.Ciobanu P., Chicet I., Mărţuică I.(2000), Liliac de la Ponoare, C.J.C.P.Mehedinţi(pag.17).Ciobanu P, Petrecu P, Stoica G. (1983) Arta populară din Mehedinţi,Dr.Tr.Severin.Ciucă R. (1978), Consideraţii etno-sociologice privind profilul economic al satului Podeni-Mehedinţi, vol.Mehedinţi-Istorie şi cultură, Drobeta Tr. Severin.Clary D.(1991), La migration de retraite en Floride, „Revue Norois”, nr 3., Paris.Cocean P. (1999), Geografia Turismului, Edit. Focul Viu, Cluj Napoca.Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B.(2002), Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, Bucureşti.Cocean P.(1997),Geografia turismului românesc.Edit.Focul Viu,Cluj NapocaColtman M.M. (1989), Introduction to Travel and Tourism. An international Approach, Von Vostrand Reinhold, New York.Conea I. (1968), Contribuţii la problema rolului jucat de valea Dunării în istoria poporului român, Com.geogr., VI, Bucureşti;Conea I. (1936), Din geografia istorică şi umană a Carpaţilor, Nedei, păstori, nume de munţi, B.S.R.G.tom L.V.Bucureşti.Constantin D.Ionescu (1977), Prin Munţii Mehedinţilor, Editura Scrisul Românesc, Craiova.

62

Constantin, J. (2003), Expoziţia româno-iugoslavă „Porţile de Fier – Djerdap”, un pas spre Parcul transfrontalier al biosferei Defileului Dunării, Revista DROBETA XIII, pp 370-382;Constantinescu R.,Sfârlea M. (1994), Monumente religioase.Biserici şi mânăstiri celebre din România,Editis,Bucureşti.Cooper C.m Fletcher I., Gilbert D., Wanhill S.(1993), Tourism principles and practice, Edit Longmann, London.Cosmescu I.(1998), Turismul, Edit. Economică, Bucureşti.Creţeanu Radu. (1957, Biserici de lemn din raionul Baia de Aramă,Craiova.Cristureanu C. (2006), Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura C.H. Beck, Bucureşti.Cristureanu C.(1996), Economia şi politica turismului internaţional, Edit. Abeona, Bucureşti.Cristureanu C., Neacşu N., Băltăreţu A. (1999), Turism internaţional, studii de caz, legislaţie, Edit. Oscar Print, Bucureşti.Cucu V.(1974), Geografia populaţiei şi aşezărilor omeneşti, Bucureşti, Edit.Didactică şi Pedagogică.Cucu V., Băcănaru I. (1972), Geografia satului românesc în Sociologia geografică. Col. Sociologia militans, vol.V, Bucureşti, Edit.ştiinţifică.Cucu V., Bugă D., Erdeli G., Alexandrescu V.(1980), Locul judeţului Mehedinţi în peisajul geografic şi economia României, AUB XXIX.Cucu V., Cucu-Popova A. (1980), Judeţul Mehedinţi, Editura Academiei, Bucureşti.Cucu V., Erdeli G., Cândea M. (1979), La population et les aglomération humaines en Roumanie- retrospection historico-gėografique, R R G G G – Geogr.21.Cucu V., Ştefan M.(1974), România,Ghid atlas al monumentelor istorice.Davidescu M. (1969), Monumente medievale din Turnu Severin, Editura Meridiane, Bucureşti;Davidescu M. (1964), Monumente istorice din Oltenia, Edit.Meridiane, Bucureşti.Davidson R.(1989), Tourism, Edit. Pitman, Paris.Davidson R. (1995), Tourisme en Europe, Edit. Economica, Paris.Delobez A.(1998), Tourisme. Images économique du monde. Edit. SEDES, Paris.

63

Dewaily J.M.(1993), Géographie du tourisme et des loisirs, Edit. SEDES, Paris.Dinu M.(2005), Ecoturism-coduri etice şi norme de conduită, Edit..CD PRESS, Bucureşti, Universitatea Româno-Americană.Dinu M.(2005), Impactul turismului asupra mediului – indicatori şi măsurători, Edit.Universitară, Bucureşti, Universitatea Româno-Americană.Dinu M (2002),Geografia turismului,Editura Didactică şi Pedagogică,R.A.,Bucureşti.Donoaica Şt.(1989), Aspecte din activitatea de turism, Edit. Litera, Bucureşti.Draica C.(1999), Ghid practic de turism intern şi internaţional, Edit. All Beck, Bucureşti.Drâmbă O.(1990), Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. I, II, III, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.Drăghiceanu M. Avuţia minerală a judeţului Mehedinţi(Bul.Soc.rom.geogr.an.IV.)Drăghiceanu M. (1885),Mehedinţi,studii geologice,tehnice şi agronomice Bucureşti.Drăghiceanu V.(1930), Monumente istorice din Oltenia, Bul. Comisiunii monumentelor istorice.Drăghici C.(1960), Structura geologică a Podişului Mehedinţi între Izverna-Cloşani-Padeş-Baia de Aramă, D.S. Com. Geol. XLVIII.Drugescu C. (1971), Contribuţii la biogeografia Podişului Mehedinţi, St. cerc. geol. , geofiz . ,geogr., Seria geografie, 18, 1;Drugescu C. (1979), Importanţa faunistică a unor biotopi din judeţul Mehedinţi în acţiunile de amenajare teritorială AUB XXVIII.Dulamă M. E.(1996), Didactică geografică, Edit. Clusium, Cluj Napoca.Dumbrăveanu D.(2004), Zona turistică Porţile de Fier – Analiză geografică, Editura Universitară Bucureşti.Dumitrache L.(2004), Starea de sănătate a populației României. O abordare geografică, Edit Univers Enciclopedic Economic Publishing House.Eagles Paul F.J., McCool Stephen F.(2004), Tourism in national parks and protected areas – planning and management.Erdeli G. (1978), Orientări privind sistematizarea aşezărilor rurale din judeţul Mehedinţi, vol.Studii de Geografie, Bucureşti.

64

Erdeli G. (1983), Aşezările omeneşti din Podişul Mehedinţi, Aspecte de geografie istorică. Terra 1.Erdeli G.(1996), Podişul Mehedinţi, Edit.Universităţii, Bucureşti.Erdeli G., Cândea M.(1984), Aşezarea rurală, componenţă principală a peisajului geografic românesc, B S S G, seria nouă, VII, LXXVII, Bucureşti.Erdeli G., Cândea M. (1988), Tendinţe actuale în geodemografia României, Terra 3-4.Erdeli G., Cândea M, Alexandrescu V. (1984), Habitatul urban din Oltenia, Consideraţii geografice asupra structurii teritoriale, Terra 3.Erdeli G., Candea M, Braghină C., Costachie S., Zamfir D, (1999), Dicţionar de Geografie Umană, Editura Corint, Bucureşti.Erdeli C., Dumitrache L, (2001), Geografia populației, Edit Corint, București.Erdeli G., Gheorghilaş A., (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti.Erdeli G., Iacob Gh. (1979), Consideraţii geografice asupra aşezărilor omeneşti din Piemontul Strehaia,AUB XXVIII.Erdeli G., Istrate I. (1996), Potenţialul turistic al Romaniei, Editura Universităţii din Bucureşti.Erdeli G.(1983), Aşezările omeneşti din Podişul Mehedinţi – aspecte de geografie istorică, Revista Terra, Anul XV, nr.1, ianuarie – martie, Bucureşti.Erdeli G.,Matei E, Costachie S. (2002), Ecoturismul,o alternativă a turismul în România, Iaşi, AneleleUniv.Al.I.Cuza,Iaşi.Erdeli G.,Mănescu L.(1997),Trends in the development of Romanian tourism,procedings of the Second Liverpool-Bucharest geography Colloquium,Liverpool Hope Press.Firoiu D. (2002), Economia turismului şi amenajare turistcă a teritorilului . Edit. Sylvi , Bucureşti.Găştescu P.(1971), Lacurile din România,Editura Academiei R.S.România,Bucureşti. Georgeta S.(1983), Textile de casă în Arta populară din Mehedinţi,Drobeta Turnu Severin.Gheorghilaş A.(2008), Geografia turismului. Metode de analiză în turism, Edit. Universitară, Bucureşti.Gheorghilaş A.(2003), Geografia turismului.Organizarea şi desfăşurarea orelor de seminar, Edit.Universitară,Bucureşti.

65

Gheorghilaş A.(2005), Geografia turismului internaţional,Edit.Universitară,Bucureşti.Ghinoiu I.(2001), Sărbători şi obiceiuri.Oltenia,Vol.I,Editura Enciclopedică,Bucureşti.Glăvan V. (2000), Resursele turistice pe Terra, Edit. Economică, Bucureşti.Glăvan V. (1995), Amenajarea turistică, Institutul de Management în Turism „EDEN” , Bucureşti .Glăvan V.(1996), Geografia turismului în România,Institutul de Management în Turism „EDEN” ,Bucureşti.Glăvan V.(2000), Turismul în România,Edit.Economică,Bucureşti.Goran C.(1982), Catalogul sistematic al peşterilor din România, Edit.Sport-Turism, Bucureşti.Grigore M. (1974), Potenţialul natural al turismului,Universitatea din Bucureşti.Grigore M. (1989), Defilee, chei şi văi de tip canion în România,Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.Herbst C., Caloianu N., Dragu Gh., Leţea I. (1965), Dezvoltarea teritorială şi zonele funcţionale ale oraşului Turnu Severin, Com.geogr.,II, Bucureşti;Ianoş I. (1981), Puncte de vedere privind analiza geografică regională a teritoriului României, S C G G G Geogr.XXVIII.Ielenicz M., Ene M., Comănescu L., Mihai B., Pătru I., Nedelea Al., Oprea R., Săndulache I.(2003), România. Enciclopedia obiectivelor turistice, Editura Corint Bucureşti.Ielenicz M.(1974), Potenţialul turistic al României,Terra,nr.3-4/1992,Bucureşti.Ielenicz M.şi colab. (1999), Dicţionar de geografie fizică, Editura Corint Bucureşti.Ilie I., Ilie E.(1969), Podişul Mehedinţi, Terra nr.4.Ilie I.(1970), Carstul din nordul Olteniei, teză de doctorat, Bucureşti.Ilinca N.(2000), Didactica geografiei, Edit. Corint, Bucureşti.Ioncică, M., Minciu R., Stănciulescu G.(1997), Economia serviciilor, Ed. Uranus, Bucureşti.Ionescu C.D.(1978), Prin munţii Mehedinţiului, Edit.Scrisul Românesc, Craiova.Ionescu Gr.(1971), Arhitectura populară în România,Bucureşti.Ionescu I.(1999), Turismul-fenomen economic,social şi cultural. Editura Oscar Print, Bucureşti.

66

Ionescu I.,Istrate I.(1996), Program de modernizare,dezvoltare durabilă a turismului şi diversificarea ofertei turistice româneşti,M.T.-I.C.T.,Bucureşti.Ionescu Ion de la Brad (1868), Agricultura judeţului Mehedinţi, Imprimeria statului, Bucureşti.Iordan Bonifaciu S.(1997), România-Ghid turistic,Editura Garamond,Bucureşti.Istrate I.(1987), Turismul-un fenomen în mişcare,Editura Sport-Turism,Bucureşti.Istrate I., Bran F., Roşu A.G.(1996) , Economia turismului şi mediul înconjurător , Edit. Economică,Bucureşti.Lascu C., Bleahu M.(1985), Peştera Bulba, Edit.Sport Turism, Bucureşti.Lascu C., Negrea Şt., Orhidan T., Racoviţă Gh.(1984), Peşteri din România, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.Lascu C., Terteleac N. (1982), Drumeţind prin Munţii Mehedinţi, Edit.Sport-Turism, Bucureşti.Lazu I., Conovici M., Conovici N.(1971), Studii geologico-tehnice pentru roci utile în construcţii: calare, dolomite, serpentine în judeţul Mehedinţi (perimetrul Apa Neagră) – Baia de Aramă – Ponoarele), Bucureşti.Lupu N.(2002), Hotelul – Economie şi Management, Editura All Beck, Bucureşti.Mac I.(1992),Geografia turistică generală.Univ.,,Dimitrie Cantemir”,Sibiu.Macovei G. Bazinul terţial de la Bahna(Anuat.Inst.geol.vol.III). Maier O.(1982), Meşteşugul varăritului în zona Porţilor de Fier, vol.Mehedinţi – Istorie şi cultură. Drobeta Tr.Severin.Maiorescu G.(2004), Proiect de valorificare prin Turism a reliefului carstic din România, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism – INCDT, Bucureşti.Manolea M. (2010), „Biodiversitatea în pericol” ,revista „Arcade culturale”, anul I nr.3, Editura Colegiului Tehnic „Domnul Tudor”, Drobeta Turnu-Severin.Manolea M. (2010), „Monografia geografică a comunei Malovăţ”, editura Ştef, Drobeta Turnu-Severin, Manolea M. (2011), „Turismul durabil”, revista internaţională „Orientări didactice”, nr.4 , Editura Ecko Print, Drobeta Turnu-Severin

67

Manolea M. (2011), „Vegetaţia Podişului Mehedinţi- componentă a patrimoniului natural”, revista „Şcoala europeană”, Anul IV,nr.42, Editura Ştef, Drobeta Turnu-SeverinManolea, M., (2011), „Sistemele de aşezări din Podişul Mehedinţi”, revista „Pro Educaţia”,Anul VII, nr. 70, Editura Ştef, Drobeta Turnu-SeverinMarcu N. (1906), Contribuţii la studiul morilor de apă din zona Bahnei-Mehedinţi, Revista muzeelor, an.VII, nr.1.Martonne Emm.(1904), Sur l’éolution du relief de plateau du Mehedinţi, XXVII, nr.1.Martonne Emm.(1906), Sur l’evolution du relief du Plateau du Mehedinţi, C.R.Ac.Sc. 1904 XXVII, nr.1.Matacă, S. Ş.(2005), Parcul Natural Porţile de Fier. Floră, vegetaţie şi protecţia naturii, Editura Universitară Craiova;Matei E.(2006), Ecoturism, Edit.Top Form., BucureştiMichaud J.L.(1992), Tourisme, chance pour l’économie, risque pour les sociétés, Edit. PUF, Paris.Mihăilescu V. (1936), România,geografie fizică,Bucureşti. Minciu R.(1995), Amenajarea turistică a teritoriului.Edit„Sylvi”.Bucureşti.Minciu R. (2000), Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti.Mitrache Şt,Coord.(1996), Agroturism şi turismul rural.Edit.Fax-Press,Bucureşti.Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M. (1996), Rezervaţii şi monumente ale naturii din România, Editura Scaiul Oradea.Mrazec L. Note sur la Géologie de la partie Sud du haut plateau de Mehedinţi ( Bül . Soc . şt . an . V, nr.12, pp.283-285).Neacşu N.(2000), Turismul şi dezvoltarea durabilă, Edit. Expert, Bucureşti.Neacşu N., Cernescu A.(2002), Economia turismului, studii de caz, reglementări, Edit. Uranus. Bucureşti. Neacşu N.(2000), Turismul şi dezvoltarea durabilă.Edit.Expert,Bucureşti.Negoescu B, Vlăsceanu Gh.(2004), Geografia transporturilor, Edit Meteor Press București.Nicolescu E.(1976), Marketingul în turism.Edit.Sport-Turism,Bucureşti.Oancea D., Alexandrescu V. (1979), Câteva elemente toponimice doveditoare ale autohtoniei şi continuităţii pe teritoriul Mehedinţilor, Analele Universităţii Bucureşti;

68

Oancea Stroe-R.(1978), Evoluţia geomorfologică a munţilor şi podişului Mehedinţilor, Rev.Şcoala Mehedinţiului nr.3.Onac B.(2000), Geologia regiunilor carstice, Edit.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.Pajură C. (1949), Dicţionar geografic al judeţului Mehedinţi, Turnu Severin.Pavel E.(1978), Portul popular din Izverna – Mehedinţi, vol.Mehedinţi-Istorie şi cultură. Dr.Tr.Severin.Petrea R.,Petrea D.(2000), Turismul rural.Presa Universitară Clujană,Cluj-Napoca.Pompei C, Vlăsceanu Gh., Negoescu B.(2002),Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, București.Popilean-Bratiloveanu M.(1975), Locuinţa tradiţională din Podişul Mehedinţilor, Studii şi cercetări de Istoria Artei, seria Ploştică, nr.22.Popilean-Bratiloveanu M.(1984), Contribuţii la istoricul aşezărilor din Podişul Mehedinţilor, în Arhivele Olteniei, serie nouă, nr.3.Popilean-Bratiloveanu M.(1985), Ocupaţii tradiţionale la Izverna, în Arhivele Olteniei, seria nouă nr.4.Popova Cucu A.(1970), Vegetaţia de pe calcarele din Podişul Mehedinţi, în S C G G G – Geogr.,t.XVIII.Popova Cucu A.(1979), Protecţia mediului înconjurător şi rezervaţiile naturale în judeţul Mehedinţi, A U B, XXVIII.Popova-Cucu A., Popescu P.(1975), Rezervaţia botanică de la Ponoarele, Studii şi Cercetări (p.91).Popovici I., Mănescu L.(1971), Repartiţia teritorială a populaţiei judeţului Mehedinţi, Analele Universităţii Bucureşti, Seria şt.nat., geol., geogr., 1;Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M.(1974), Relieful României, Bucureşti, Edit.Ştiinţiică.Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M.(1974), Relieful României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti.Posea Gr.,Şi Colab.,(1984), Enciclopedia geografică a judeţelor României. Edit. Academiei , Bucureşti.Postelnicu Gh. (1998), Introducere în teoria şi practica turismului. Edit.Dacia,Cluj NapocaPovară I., Lascu C., Walter F.(1990), Speologie-Ghid practic, Edit.Sport-Turism, Bucureşti.Pricăjan A.(1972), Apele minerale şi termale din România,Editura Tehnică,Bucureşti.

69

Roman D. Rezultatele cercetărilor în regiunea Baia de Aramă(Dări de seamă , Inst . geol . ,vol. XVIII ).Roman I., Răţoi T. (2003), Dicţionarul enciclopedic al judeţului Mehedinţi, Editura Prier, Dr.Tr.Severin.Roman N.(1974), Flora şi vegetaţia din sudul Podişului Mehedinţi, Edit.Academiei Române, Bucureşti.Sencu V.(1975), Le karst de Monts de Mehedinţi, Rev.roum.Geol., Geophys. Geogr., Geographie, XIX 1;Sencu V.(1973), Carstul. Atlasul geografic naţional, Fasc.III-4, Edit.Academiei, Bucureşti.Smărăndescu V.(1985), Elemente de valorificare a potenţialului turistic,Revista economică nr.33,Bucureşti.Snak O.(1976),Economia şi organizarea turismului.Edit.Sport-Turism,Bucureşti.Snak O., Baron P., Neacşu N.(2001), Economia turismului,Edit.Expert,Bucureşti.Spineanu N. D. (1894), Dicţionar geografic al judeţului Mehedinţi, Bucureşti.Stavrositu S. (1994), Practica serviciilor în restaurante şi baruri, Editura Tehnică, Bucureşti.Stănciulescu Al-Bărda. Atestări documentare privind localităţile judeţului Mehedinţi , în , Mehedinţi istorie şi cultură.Stănciulescu G.(2000), Managementul operaţiunilor de turism,Edit.All Beck,Bucureşti.Stănciulescu G., Lupu N., Ţigu G. (1998), Dicţionar poliglot de termeni utilizaţi în turism, Edit. All, Bucureşti.Stoica G., Horşia O. Meşteşuguri artistice tradiţionale, Editura Enciclopedică, 2001, Bucureşti.Stoica G., Petrescu P.(1997), Dicţionar de artă populară, Editura Enciclopedică,Bucureşti.Swiezewschi C.,Oancea D. (1984), Geografia turismului,Cluj.Şandru I.(1966), Probleme de geografia turismului,Natura,anul XVIII,nr.3.Şandru I.,Cucu V.(1984),România prezentare geografică. Edit.Ştiinţifică şi Enciclopedică , Bucureşti.Ştefănescu S. Memoriul relativ la geologia judeţului Mehedinţi(Anuar.Bir.Geol.A.1882-1883).Teodoreanu E.(2002),Bioclimatologie umană,Editura Academiei Române,Bucureşti.

70

Teodoreanu E., Swoboda M., Voiculescu C., Enache L., (1984), Bioclima staţiunilor balneoclimatice din România,Editura Sport-Turism,Bucureşti.Theobald F. W.(1998), Global Tourism, Butterworzh Heinemann, Great Britain.Tudor D. Însemnări arheologice pentru nordul judeţului Mehedinţi (Arh. Olteniei , an, XIII, nr.74-76,1934).Tufescu V.(1972),Turismul şi elementele culturii materiale a poporului român,în ,,Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice”,Vol.II.Bucureşti.Ungureanu I. (1982), Aspecte toponimice din nord-vestul Olteniei, în vol.Mehedinţi-Istorie şi cultură.Drobeta Tr.Severin.Vâlsan G.Românii din Craina Serbiei(Anuar de geogr.şi antropogeografică an.II,1910-1911).Vâlsan G.Ţinutul Porţilor de Fier(Arh.Olteniei,an.V,nr.23,1986).Vâlsan G.Asupra trecerii Dunării prin Porţile de Fier(Anal.Ac.Rom.,seria II,t.XXXVIII) reprodus (Bul.Soc.Rom.Geogr.,1916-1918).Vintilescu I. (1941), Contribuţii la cunoaşterea carstului din Podişul Mehedinţi, Cercetări şi studii geografice, seria II;Vintilescu I. (1946), Podişul sau Plaiul Mehedinţilor,în Rev.Geogr. I G G R an II, Bucureşti.Vintilescu I.O străveche industrie uitată în Carpaţi:Bozăria(Rev.geogr.,an.I,fasc.I-IV).Vlad L.B., Neacşu M.C.(2002), Geografie economică mondială, problematizări contemporane şi studii seminariale, Edit. ASE, Bucureşti.Vlăsceanu Gh., Ianoş I. (1998), Oraşele României, Casa Editorială Odeon, Bucureşti. Mic dicţionar enciclopedic,(1986),Editura ştinţifică şi enciclopedică,Bucureşti***(1930), Recensământul general al populaţiei 29.XII.1930.***(1958), Documente privitoare la economia Ţării Româneşti, 1800-1850, Edit.Ştiinţifică, Bucureşti 2 vol.***(1966), Atlasul climatologic al României, Institutul Meteorologic, Bucureşti.***, (1967), Oltenia.Ghid turistic al regiunii, Editura Meridiane, Bucureşti;*** (1969), Geografia văii Dunării româneşti, Edit.Academiei, Bucureşti.

71

***(1970), Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 15 martie 1966, II, D C S .*** (1972), Atlasul complex „Porţile de Fier”, Edit.Academiei, Bucureşti.***(1972), Localităţile judeţului Mehedinţi, Dr.Tr.Severin.***(1980), Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 5 ianuarie 1977, I-II, DCS.***(1981),Turismul în economie naţională,Edit.Sport-Turism,Bucureşti.*** (1981), Judeţele Patriei – Mehedinţi-monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti;***(1982), Enciclopedia Geografică a României, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti.***(1983) Geografia României. Geografia fizică. I. Bucureşti, Edit.Academiei.***(1984), Geografia României. Geografia umană şi economică II, Bucureşti, Editura Academiei.***, (1992), Geografia României, vol IV, Regiunile pericarpatice: Dealuri şi Câmpia Banatului şi Crişanei, Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii, Piemontul Getic, Podişul Mehedinţi, Editura Academiei Române, Bucureşti;***(1995),Strategia dezvoltării turismului pe termen mediu,Ministerul Turismului.***, (1997) International Tourism: A Global Perspective, OMT, Madrid;***(1999-2005),Turismul României.Breviar statistic,Comisia Naţională pentru Statistică,Institutul Naţional de Statistică,Bucureşti.*** Turismul României – Breviar statistic, Institutul Naţional de Statistică, 2002 - 2011.***(2004),Ghid turistic al României,Bucureşti.***(2004),Statistică teritorială,Institutul Naţional de Statistică,Bucureşti.***(2005),Ghidul litoralului României,Edit.House of Guides,Bucureşti.***(2005),Turismul Internaţional al României,Institutul Naţional de Statistică.Bucureşti.

72