teza doctorat - omul si modificarile antropice sin campia somesului

18
MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ISTORIE GEOGRAFIE ŞI RELAłII INTERNAłIONALE DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE TURISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI TEZĂ DE DOCTORAT Omul şi modificările antropice din Câmpia Someşului Coordonator ştiinŃific: Prof.univ.dr. Nicolae Josan Doctorand: Herman Grigore Vasile Oradea, 2009

Upload: sirbu-valeriu

Post on 24-Jun-2015

326 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE GEOGRAFIE ŞI RELAłII INTERNAłIONALE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE TURISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

TEZĂ DE DOCTORAT

Omul şi modificările antropice din Câmpia Someşului

Coordonator ştiinŃific: Prof.univ.dr. Nicolae Josan

Doctorand: Herman Grigore Vasile

Oradea, 2009

Page 2: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

3

Cuprins:

Introducere…………………………………………………………………. …...3 Scurt istoric al cercetărilor în Câmpia Someşului………………………….. …...5 1. CADRUL NATURAL ......…………………………………………………...7 1.1. Aşezarea geografică…...……………………………………………………7 1.2. Substratul geologic al Câmpiei Someşului…….…………………………...8 1.3. Relieful, suport al activităŃii antropice în Câmpia Someşului….………….11 1.3.1. Caracteristicile morfometrice şi morfografice ale reliefului Câmpiei Someşului…...………………………………………………………………….11 1.3.2. SubunităŃile reliefului Câmpiei Someşului…...………………………….17 1.4. Caracteristicile climatice ale Câmpiei Someşului……...………………….21 1.4.1. Factorii genetici ai climei…….………………………………………….21 1.4.2. Temperatura aerului….………………………………………………….25 1.4.3. Regimul eolian ………………………………………………………….30 1.4.4. PrecipitaŃiile atmosferice……..………………………………………….33 1.5.Hidrografia……...………………………………………………………….38 1.5.1. Apele subterane ………………………………………………………….38 1.5.2. Apele de suprafaŃă……………………………………………………….39 1.6. Solurile…………………………………………………………………….53 1.6.1. Clasificarea şi caracterizarea solurilor din Câmpia Someşului………….53 1.6.2. RepartiŃia solurilor din Câmpia Someşului pe clase de calitate……...….59 1.7. VegetaŃia ………………………………………………………………….62 1.8. Fauna…...………………………………………………………………….65 2. COMPONENTA ANTROPICĂ A CÂMPIEI SOMEŞULUI…...………….67 2.1. PopulaŃia Câmpiei Someşului.....………………………………………….67 2.1.1. Vechimea şi continuitatea populării Câmpiei Someşului….…….………67 2.1.2. ParticularităŃi geodemografice contemporane..………………………….78 2.2. ReŃeaua actuală a aşezărilor din Câmpia Someşului…...………………...100 2.2.1. DistribuŃia spaŃială a aşezărilor ………………………………………...100 2.2.2. Mărimea demografică a aşezărilor omeneşti…………………………...115 2.2.3. Tipologia aşezărilor omeneşti..………………………………………...118 2.2.4. Ierarhizarea aşezărilor. Sisteme de aşezări…...………………………...132 3. MODIFICĂRI ANTROPICE ÎN CÂMPIA SOMEŞULUI………………..138 3.1. Moduri de intervenŃie…………………………………………………….138 3.1.1. Aşezările omeneşti……………………………………………………..138 3.1.2. Agricultura……………………………………………………………..145 3.1.3. HidroamelioraŃiile……………………………………………………...172 3.1.4. Industria………………………………………………………………..180 3.1.5. Infrastructura…………………………………………………………..187 3.2. Efectele intervenŃiilor antropice în Câmpia Someşului………………….210

Page 3: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

4

```3.2.1. Reducerea suprafeŃelor naturale………………………………………………………………………..210 3.2.2. Introducerea în circuitul agricol a unor suprafeŃe noi de teren prin desecare……………………………………………………………………….214 3.2.3. Modificări hidrografice ………………………………………………...215 3.2.4. Noi forme de relief……………………………………………………..218 3.2.5. MutaŃii în floră şi faună………………………………………………...225 3.2.6. Starea mediului înconjurător…………………………………………...229 4. HAZARDE ŞI RISCURI ANTROPICE ÎN CÂMPIA SOMEŞULUI…….240 4.1 Utilizarea Sistemelor Informationale Geografice (GIS) în vederea managementului riscurilor de inundaŃii în Câmpia Someşului……………….244 Perspectivele dezvoltării socio-economice a Câmpiei Someşului………...….248 Concluzii……………………………………………………………………...258 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………...261

Teza de doctorat cu titlul “Omul şi modificările antropice din Câmpia Someşului” se doreşte a fi o radiografie a impactului antropic în Câmpia Someşului şi a modificărilor survenite în urma acŃiunii acestuia. Lucrarea de faŃă este structurată pe patru mari probleme de studiu ce vizează cadrul natural, populaŃia şi aşezările umane, modificările antropice ;i hazardele şi riscurile antropice din Câmpia Someşului. Problema perspectivelor dezvoltării socio-economice a Câmpiei Someşului este tratată în finalul lucrării, ca o sinteză a concluziilor care se desprind din acest studiu. Lucrarea „Omul şi modificările antropice din Câmpia Someşului” cuprinde 265 pagini grupate în patru capitole mari, 201 de figuri şi 38 de tabele.

CADRUL NATURAL

Câmpia Someşului este situată în partea de nord - vest a României, fiind o subunitate integrantă a Câmpiei de Vest. Câmpia Someşului este încadrată de următoarele limite:

în nord, Dealurile Oaşului pe aliniamentul localităŃilor Halmeu Vii, Turulung Vii, Prilog Vii, Medieş Vii, Oraşu Nou Vii, Racşa Vii, Viile Apei, Seini; limita faŃă de Dealurile Silvano-Someşene este marcată de localităŃile Seini, Pomi, Crucişor, Sâi, Tătărăşti, Viile Satu Mare, Ardud, Răteşti, Beltiug, Săcăşeni şi Tăşnad; contactul cu Câmpia Crişurilor, în sud, este dat de localităŃile Tăşnad, Căuaş, Carei şi Urziceni; graniŃa cu Ungaria şi Ucraina, în vest şi nord-vest.

Page 4: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

5

Fig. 1. Aşezarea geografică a Câmpiei Someşului

Relieful reprezintă suportul tuturor activităŃilor antropice. Din punct de

vedere genetic, el poate fi împărŃit, într-un relief natural şi unul antropic. Relieful natural este rezultatul conlucrării, în timp, a agenŃilor modelatori şi se caracterizează printr-o mare extindere spaŃială, în timp ce relieful antropic se extinde pe suprafeŃe relativ reduse, fiind rezultatul activităŃilor antropice.

Urmărind distribuŃia treptelor hipsometrice (Fig. 3), se poate observa o coborâre uşoară şi continuă dinspre partea de est (160-180 m altitudine) spre vest (115 -120 m altitudine). Cea mai mică altitudine este localizată în Câmpia Ecedea (112 - 114 m), pe locul fostei Mlaştini Ecedea.

Înclinarea generală a Câmpiei Someşului este de la est spre vest, cu o amplitudine maximă de 65 m. Aceasta a imprimat reŃelei hidrografice din Câmpia Someşului (râurile Tur, Someş, Crasna, Talna, Homorod, TurŃ, Bălcaia şi Şar) direcŃia generală de curgere, dinspre est spre vest.

Panta domoală a suprafeŃei topografice este rezultatul lentei colmatări a vechiului lac panonic, în retragerea apelor sale dinspre zona montană şi deluroasă spre intinsul Câmpiei Panoniei. Din analiza hărŃii pantelor (Fig. 5) reiese că 98,88% din suprafaŃa Câmpiei Someşului are pante cuprinse între 0 o

şi

3o, deci este cvasiorizontală. Datorită acestui fapt, râurile au un curs meandrat,

cu albii părăsite şi numeroase divagări. Până în secolul al XIX-lea râurile

Page 5: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

6

produceau frecvente inundaŃii care au fost stăvilite în urma lucrărilor de indiguire a albiilor majore ale râurilor Someş, Crasna şi Tur.

Fig. 3. Harta treptelor hipsometrice

Page 6: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

7

Fig. 5. Harta pantelor

Având în vedere vechimea şi altitudinea suprafeŃelor, discontinuităŃile

introduse de râuri, condiŃiile de drenare naturală a apelor de suprafaŃă, nivelul apelor freatice şi formele specifice ale microreliefului, în Câmpia Someşului a fost identificată o treaptă a câmpiilor joase (Câmpia Turului, Câmpia Micula, Câmpia Crasna-Homorod, Câmpia Ecedea) şi una a câmpiilor înalte, subcolinare (Câmpia Ardudului şi Câmpia Săcăşeni).

În condiŃiile unui relief de câmpie, clima a reprezentat un factor deosebit de important în desfăşurarea activităŃii antropice din Câmpia Someşului. Principalele elementele climatice care au un impact deosebit în desfăşurarea vieŃii sunt: temperatura, precipitaŃiile, regimul eolian.

Pentru a înŃelege clima Câmpiei Someşului s-a impus o scurtă prezentare a factorilor genetici ai acesteia şi anume factorii radiativi, dinamici şi fizico-geografici. În urma analizei elementelor climatice mai sus amintite s-a ajuns la concluzia că arealul luat în studiu are o climă temperat continentală cu nuanŃe oceanice.

Apele Câmpiei Someşului, cele subterane şi cele de suprafaŃă sunt analizate tot prin prisma “interesului” antropic.

Apele subterane se împart în două categorii: în ape de adâncime (cantonate în straturi miocene şi panoniene) şi ape freatice (cantonate în depozitele sedimentare ale teraselor, luncilor şi câmpiilor joase).

Page 7: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

8

Fig. 30. Câmpia Someşului. ReŃeaua hidrografică

Sursa: Harta topografică 1:100000 Apele de suprafaŃă, fac parte din sistemul hidrografic Someş-Tisa, având

ca principal colector râul Someş. Ele sunt reprezentate de râurile Someş, Crasna, Tur, Homorod, TurŃ, Bălcaia şi Şar. La acestea se mai adaugă o reŃea de canale în lungime de 1560 km.

Page 8: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

9

Fig. 37. Câmpia Someşului. ReŃeaua canalelor de desecare şi drenare

Sursa: Harta topografică 1:100000

În cea ce priveşte pedosfera, Câmpia Someşului este reprezentate prin următoarele tipuri de sol: aluviosol (6%), cernoziom (14%), eutricambosol (12%), gleisol (7%), luvosol (30%), preluvosol (8%), soloneŃ (2%), stagnosol (18%), iar în asociatii apar vertosolurile şi solurile turboase (3%). Dintre toate aceste tipuri de sol, cernoziomurile nu necesită măsuri ameliorative speciale. Cele mai puŃin productive soluri sunt hidrisolurile şi salsodisolurile, cu tipurile: gleisol, stagnosol şi soloneŃ. Acestea deŃin un procent de 27% din totalul solurilor.

Solurile Câmpia Someşului se încadrează în clasa de mijloc cu 53 de puncte nota de bonitare. În clasa I intră terenurile neafectate de fenomene de degradare, în clasa II intră terenurile slab degradate, iar în clasa III, clasa IV şi clasa V intră terenurile care necesită măsuri de ameliorare complexe.

Page 9: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

10

Fig. 40. Câmpia Someşului. Harta solurilor

Sursa: Harta solurilor (Tipuri reprezentative), scara 1: 500000, H. Asvadurov

VegetaŃia este rezultatul conlucrării factorilor naturali (edafici, hidrici, climatici etc.) cu cei antropici. VegetaŃia este de două tipuri: vegetaŃie naturală şi vegetaŃie antropică.

VegetaŃia naturală din Câmpia Someşului ocupă o suprafaŃă de 14776 ha, respectiv 7% din suprafaŃa Câmpiei Someşene, restul suprafeŃelor având alte utilizări. Din suprafaŃa ocupată cu vegetaŃie naturală, 11033 ha revine pădurilor de foioase (75%), restul arealului fiind ocupat de formaŃiuni vegetale specifice mlaştinilor (3026 ha), pajiştilor naturale (409 ha), sectoarelor de tranziŃie (200 ha) şi zonelor urbane verzi (108 ha).

În urma impactului antropic (incendierea vegetaŃiei, suprapăşănatul, defrişările, cultura plantelor, poluarea aerului şi a apelor), vegetaŃia Câmpiei Someşului a fost profund modificată în structura şi funcŃionalitatea sa, rezultând următoarele tipuri de habitate: ruderale, specifice parcurilor şi gădinilor, specifice culturilor de legume, culturilor de cereale, livezilor şi viilor. Fiecare din aceste habitate se caracterizează prin anumite specii de plante de cultură şi buruienile aferente lor. Odată instalate noile specii de plante, acestea determină modificări în structura şi profilul solului, modificări ale regimului hidric şi nu în ultimul rând modificări în structura faunei.

Page 10: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

11

Fauna, la fel ca şi vegetaŃia, se poate clasifica într-o faună naturală şi una antropică.

Fauna naturală este specifică arealelor cu vegetaŃia naturală, în care influenŃa antropică este redusă sau inexistentă. Având ca şi criteriu asociaŃiile vegetale în care este localizată, fauna naturală din Câmpia Someşului poate fi clasificată în două mari tipuri de faună şi anume: o faună zonală şi alta azonală. În cadrul faunei zonale intră fauna pădurilor de stejar, iar în cea azonală intră: fauna luncilor, a sărăturilor, a mlaştinilor şi cea a turbăriilor. Speciile din cadrul acestor tipuri de faună, unele dintre ele pe cale de dispariŃie - eretele de stuf (Circus aeruginosus), eretele sur (Circus pygargus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), barza albă (Ciconia ciconia), barza neagră (Ciconia nigra) etc.

Fauna antropică din Câmpia Someşului poate fi clasificată în: fauna ruderală, fauna parcurilor şi a grădinilor, fauna culturilor de legume, fauna culturilor de cereale, fauna livezilor şi fauna viilor etc. Fauna antropică nu este altceva decât rezultatul modificărilor apărute în structura vegetaŃiei şi a efortului acesteia de a se adapta noilor habitate.

Pe fondul creşterii numerice a populaŃiei din Câmpia Someşului şi a presiunilor exercitate de către aceasta asupra cadrului natural, vegetaŃia şi fauna antropică se află într-un proces de continuă expansiune în dauna şi detrimentul vegetaŃiei şi faunei naturale.

1. COMPONENTA ANTROPICĂ A CÂMPIEI SOMEŞULUI

Este structurată pe două mari părŃi şi anume: populaŃia şi aşezările umane.

PopulaŃia. În cadrul acestui capitol este prezentată evoluŃia populaŃiei din perioada neolitică până în prezent. Dintre particularităŃile geodemografice cu importanŃă majoră în apariŃia modificările antropice sunt prezentate: evoluŃia numărului de locuitori între anii 1880 şi 2002, repartiŃia populaŃiei în teritoriu, dinamica populaŃiei (mişcarea naturală şi cea migratorie a fost urmărită între anii 2000 şi 2005), structura populaŃiei pe grupe de vârstă şi sexe, iar în final sunt analizate structura etnică şi confesională a populaŃiei, cu toate că impactul acesteia este doar de ordin mental şi comportamental.

Aşezările umane constitue cea de a doua latură a componentei antropice din Câmpia Someşului, ele fiind analizate prin prisma impactului exercitat asupra mediului înconjurător. În acest scop este analizată distribuŃia spaŃială a aşezărilor (densitatea, coeficientul de arealitate, distanŃa medie dintre două aşezări, indicele de dispersie, potenŃialul de polarizare a centrelor administrative). Concluzia este redată prin densitatea medie de 6,1 aşezări / 100 km² şi un indice mediu de arealitate de 16 km². După aceasta s-a trecut la o analiză a aşezărilor în raport cu relieful (aici micile “denivelări” au un rol important în stabilirea unei aşezări) şi cu reŃeaua hidrografică. Tot în acest context este prezentată şi influenŃa căilor de comunicaŃie în dispunerea şi textura

Page 11: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

12

unor aşezări. O atenŃie aparte este acordă tipologiei aşezărilor, pe cele două mari categorii: urbane şi rurale, subliniind şi relaŃiile dintre ele.

Idea principală, care se desprinde din acest capitol, este că de-a lungul timpului numărul populaŃiei şi aşezărilor omeneşti a crescut ajungându-se, în anul 2002, la 301006 locuitori, grupaŃi în 125 aşezări umane, din care şase au statut urban. În paralel cu creşterea numerică a populaŃiei şi aşezărilor omeneşti din Câmpia Someşului, a crescut şi presiunea antropică exercitată asupra acestui spaŃiu. Acesta se reflectă în apariŃia modificărilor antropice.

2. MODIFICĂRI ANTROPICE ÎN CÂMPIA SOMEŞULUI În acest capitol a fost identificate şi tratate principalele moduri de

intervenŃie şi modificările antropice din Câmpia Someşului. Între modurile de intervenŃie se remarcă: aşezările, agricultura,

hidroamelioraŃii, industrie şi infrastructură. În ceea ce priveşte mărimea impactului aşezărilor umane asupra cadrului

natural al Câmpiei Someşului s-a constatat că aceasta depinde de numărul populaŃiei aşezării, densitatea populaŃiei în vatra satului, gradul de concentrare şi dispersie a aşezărilor în teritoriu, structura vetrelor şi modul de organizare a spaŃiului aferent.

Cele mai mari modificări din cadrul Câmpiei Someşului se datorează activităŃilor antropice legate de agricultură. CondiŃiile naturale favorabile acestei activităŃi au făcut ca suprafeŃe din ce în ce mai mari să fie “transferate” din mediul lor natural în mediul agricol, astfel că, în prezent terenurile agricole reprezintă 79,5% din Câmpia Someşului.

Pentru a pune în evidenŃă intensitatea impactului agriculturii asupra mediului înconjurător a fost analizată structura terenurilor agricole, cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, atât la nivelul întregii câmpii cât şi la nivel de unitate administrativă.

ExistenŃa unui strat de argilă în imediata apropiere a suprafeŃei topografice, panta redusă (sub 0,05%0), revărsările periodice ale râurilor Someş, Crasna, Tur şi Homorod au impus efectuarea unor lucrări hidroameliorative încă din secolul al XVI-lea. Lucrările hidroameliorative propriu-zise au o vechime de aproape două secole şi ele au constat în asanarea (Mlaştinii Ecedea), canalizări pentru reducerea excesului de umiditate, îndiguiri, corectări de cursuri de apă ş.a.m.d. Acestea fiind spuse, se poate spune că “aspectul actual al Câmpiei Someşului este rezultatul luptei neîncetate de peste un secol şi jumătate a omului cu natura”. Efectele lucrărilor de hidroamelioraŃii se resimt în toate celelalte componente ale mediului înconjurător: hidrografie şi ape subterane, soluri, vegetaŃie, faună, topoclimă.

Dintre ramurile industriei, cea extractivă (balastiere), produce modificări evidente în peisajul Câmpiei Someşului. Din cele 29 de balastiere existente 15 sunt amplasate în lunca Someşului, iar volumul total de material excavat este de

Page 12: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

13

1,5 mil. m³ anual, rezultând microforme negative de relief ocupate de obicei, de apă, pozitive (haldele de balast exploatat).

Infrastructura scoate din circuitul natural al Câmpiei Someşului o suprafaŃă de 1261 ha. La acest fenomen au contribuit: căile rutiere 80%, aeroportul Satu Mare 10,1% şi căile ferate 9,7%.

Analiza impactului căilor rutiere a fost realizată pe categorii de drumuri, atât ca importanŃă (DN, DJ, DC) cât şi ca echipare (asfaltate, îmbrăcăminte asfaltică uşoară, pietruite şi de pământ). Impactul infrastructurii continuă cu studiul reŃelelor de alimentare cu energie electrică, apă, gaze naturale, canalizare.

Urmărirea atentă a modurilor de intervenŃie antropică în Câmpia Someşului, ne-a permis să deducem şi efectele acesteia:

� reduderea suprafeŃelor naturale; � introducerea în circuitul agricol a noi suprafeŃe de teren prin

desecare; � modificarea traseului unor cursuri de apă (ex. Râul Tur, Someş,

Crasna etc.); � apariŃia unor forme de relief negative (canale de desecare,

balastiere, gropi de împrumut) şi pozitive (diguri, ambleer şi deponii);

� mutaŃii în floră şi faună care se caracterizate prin apariŃia unor noi habitate (ruderale, a parcurilor şi grădinilor) şi odată cu acestea a unei faune specifice fiecărui tip de habitat.

Starea acuală a mediului înconjurător, este prezentată pe elemente (aer, apă, sol, floră, faună).

3. HAZARDE ŞI RISCURI ANTROPICE ÎN CÂMPIA

SOMEŞULUI Deşi extinsă doar pe câteva pagini tema hazardelor naturale şi antropice

din Câmpia Someşului este sugestiv reprezentată prin câteva hărŃi. Ele reprezintă o sinteză a interacŃiunii cadrului natural cu componenta antropică. Hazardele antropice presupun existenŃa unui dezechilibru potenŃial, a unui eveniment care ar putea genera un dezastru în viitor. În acelaşi timp, existenŃa hazardelor antropice trebuie înŃeleasă ca o rezultantă a relaŃiei omului cu mediul, ale cărui resurse (spaŃiu, substanŃă şi energie) le utilizează. Hazardele antropice reprezintă disfuncŃionalităŃi potenŃiale ale teritoriului, care rezultă din probabilitatea de manifestare a unor fenomene antropice extreme. De obicei fenomenele antropice extreme se asociază (favorabil sau defavorabil) cu cele naturale (ex. cazul inundaŃiilor).

Page 13: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

14

Fig. 191. Harta hazardelor antropice. Câmpia Someşului

Sursa: Planul judeŃean de apărare împotriva inundaŃiilor, Satu Mare

În fine, lucrarea se încheie cu “Perspectivele dezvoltării socio-economice a Câmpiei Someşului”. Principalii factori care condiŃionează dezvoltarea socio-economică a Câmpiei Someşului sunt: resursele energetice, resursele bioedafice şi poziŃia geostrategică a acesteia.

Pe fondul repetatelor crize energetice din ultima perioadă de timp, la nivel mondial s-a pus problema identificării şi utilizării unor noi surse de energie, pe lângă cele tradiŃionale cu caracter neregenerabil. În acest sens, Câmpia Someşului dispune de două importante surse de energie regenerabilă şi anume: energia solară şi energia geotermală. Valorificarea acestor surse energetice presupune însă investiŃii mari în realizarea studiilor de fezabilitate, achiziŃionarea echipamentelor şi tehnologiilor adecvate, formarea de specialişti etc.

Energia geotermală este legată de structurile acviferului termal ponŃian inferior. Acesta este localizat în Câmpia Someşului, pe întreaga sa suprafaŃă până la nord de Râul Someş. Grosimea depozitelor ponŃiene şi temperatura apei din arealul mai sus amintit, ne permit să presupunem că el s-ar putea extinde şi la nord de Râul Tur. În utilizarea energiei termale, o importanŃă deosebită o are temperatura şi chimismul apelor termale. Temperatura relativ scăzută a apelor

Page 14: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

15

termale din Câmpia Someşului, între 35 şi 88 ºC, condiŃionează utilizarea acestora în încălzirea locuinŃelor, a serelor, a halelor industriale etc.

Energia solară reprezintă cea mai curată şi reprezentativă formă de energie din Câmpia Someşului. Ea stă la baza tuturor proceselor naturale existente aici.

PotenŃialul solar al Câmpiei Someşului poate fi valorificat în două moduri şi anume:

� prin convertirea energiei solare în energie termică; � prin convertirea energiei solare în energie electrică.

Pe fondul creşterii numerice a populaŃiei din Câmpia Someşului şi a presiunilor exercitate de către aceasta asupra cadrului natural, vegetaŃia şi fauna antropică se află într-un proces de continuă expansiune în dauna şi detrimentul vegetaŃiei şi faunei naturale. Acest lucru generează procese în lanŃ ce se reflectă în stuctutura şi funcŃionalitatea pedosferei, hidrosferei şi într-o măsură mai mică atmosferei.

Lucrarea „Omul şi modificările antropice din Câmpia Someşului” se încheie prin sublinierea poziŃiei geostrategice a Câmpiei Someşului ca loc de convergenŃă şi divergenŃă pentru civilizaŃiile Europie Centrale.

Concluzii

„Omul şi modificările antropice din Câmpia Someşului” este o radiografie a impactului antropic din acest areal. Lucrarea de faŃă, a fost concepută pe patru mari probleme de studiu ce vizează cadrul natural, populaŃia şi aşezările umane, modificările antropice, hazardele şi riscurile antropice din Câmpia Someşului şi perspectivele dezvoltării socio-economice ale acesteia.

Câmpia Someşului, este situată în partea de nord-vest a României, fiind cea mai nordică subunitate a Câmpiei de Vest.

Din punct de vedere geologic, ea este o unitate relativ tânără fiind clădită din materialul adus de râuri din regiunile de dealuri şi munŃi, care o flanchează la est şi sud-est. Formarea şi evoluŃia Câmpiei Someşului este legată de evoluŃia geologică şi paleogeografică a părŃii de nord-est a bazinului panonic şi în special de evoluŃia reŃelei hidrografice a acestui sector.

Fundamentul regiunii este alcătuit din şisturi cristaline peste care s-a depus o cuvertură sedimentară alcătuită din depozite cretacic superior, paleogene, neogene şi cuaternare. Depozitele cuaternare constuie ultimul pachet sedimentar pe care este sculptat relieful actual.

Relieful reprezintă suportul tuturor activităŃilor antropice. Din punct de vedere genetic, el poate fi împărŃit, într-un relief natural şi unul antropic. Relieful natural este rezultatul conlucrării, în timp, a agenŃilor modelatori şi se caracterizează printr-o mare extindere spaŃială, în timp ce relieful antropic se extinde pe suprafeŃe relativ reduse, fiind rezultatul activităŃilor antropice.

Page 15: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

16

Altitudinea câmpiei creşte de la vest (114 m de-a lungul frontierei de stat) la est (180 m la contactul cu dealurile Oaşului şi cele Silvano-Someşene). Înclinarea generală a terenului, de la est spre vest, a determinat direcŃia generală de curgere a reŃelei hidrografice.

Panta redusă, între 0 o şi 3

o (98,88 % din suprafaŃa câmpiei), a imprimat râurilor Someş, Crasna, Tur, Homorod şi Bălcaia un curs meandrat cu albii părăsite şi numeroase divagări.

Având în vedere vechimea şi altitudinea suprafeŃelor, discontinuităŃile introduse de râuri, condiŃiile de drenare naturală a apelor de suprafaŃă, nivelul apelor freatice şi formele specifice ale microreliefului, în Câmpia Someşului a fost identificată o treaptă a câmpiilor joase (Câmpia Turului, Câmpia Micula, Câmpia Crasna-Homorod, Câmpia Ecedea) şi una a câmpiilor înalte, subcolinare (Câmpia Ardudului şi Câmpia Săcăşeni).

În condiŃiile unui relief de câmpie, clima reprezintă un factor deosebit de important în desfăşurarea activităŃii antropice. Din analiza temperaturii aerului, a precipitaŃiilor şi a regimului eolian din Câmpia Someşului, a rezultat că aceasta are un climat temperat continental cu influienŃe vestice.

Apele subterane din Câmpia Someşului se împart în două categorii: în ape de adâncime (cantonate în straturi miocene şi panoniene) şi ape freatice (cantonate în depozitele sedimentare ale teraselor, luncilor şi câmpiilor joase). Apele de suprafaŃă, fac parte din sistemul hidrografic Someş-Tisa, având ca principal colector râul Someş. Ele sunt reprezentate de râurile Someş, Crasna, Tur, Homorod, TurŃ, Bălcaia şi Şar. La acestea se mai adaugă o reŃea de canale în lungime de 1560 km.

PoziŃia geografică, climatul temperat continental, relieful şi hidrografia Câmpiei Someşului au contribuit la formarea următoarelor tipuri de soluri: aluviosol (6%), cernoziom (14%), eutricambosol (12%), gleisol (7%), luvosol (30%), preluvosol (8%), soloneŃ (2%), stagnosol (18%) şi altele (3%).

Expresia însumării tuturor factorilor mai sus amintiŃi (poziŃia geografică, climă, relief, hidrografie şi soluri) se reflectă în vegetaŃia şi fauna Câmpiei Someşului. La ora actuală vegetaŃia naturală a Câmpiei Someşului este reprezentată de pădurile de foioase, pădurile de luncă, pajiştile naturale şi vegetaŃia de mlaştină. Fauna este specifică zonei biogeografice de stepă şi silvostepă.

Partea doua a lucrării a vizat componenta antropică a Câmpiei Someşului ca factor de presiune asupra mediului înconjurător.

Primele urme de locuire a omului, în arealul studiat, datează încă din perioada neolitică. De-a lungul timpului numărul populaŃiei şi aşezărilor omeneşti a crescut ajungându-se, în anul 2002, la 301006 locuitori, grupaŃi în 125 aşezări umane, din care şase au statut urban. În paralel cu creşterea numerică a populaŃiei şi aşezărilor omeneşti din Câmpia Someşului, a crescut şi presiunea antropică exercitată asupra acestui spaŃiu. Acesta se reflectă în apariŃia modificărilor antropice.

Page 16: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

17

Principalele moduri de intervenŃie asupra mediului înconjurător sunt date de aşezările omeneşti, agricultură, lucrările hidroameliorative, industrie şi infrastructură. Efectele intervenŃiilor antropice din Câmpia Someşului sunt: reducerea spaŃiilor naturale, introducerea în circuitul agricol a unor suprafeŃe noi prin desecare, apariŃia unor modificări hidrografice şi a unor noi forme de relief, mutaŃii în floră şi faună şi dezechilibre în starea mediului înconjurător.

Ca urmare a tuturor intervenŃiilor antropice în Câmpia Someşului pot să se manifeste anumite hazarde antropice. Acestea sunt fenomene induse de om şi activităŃile sale, care au potenŃialul de a crea pierderi. Hazardele antropice sunt asociate unor procese şi fenomene absolut întâmplătoare, ale căror mecanisme sunt în general cunoscute de către om, dar pentru care momentul şi locul următoarei apariŃii nu poate fi determinat prin simpla cunoaştere a stărilor anterioare din Câmpia Someşului.

Pornind de la aceste considerente am elaborat o hartă a hazardelor antropice din Câmpia Someşului (Fig. 191). Din această hartă reiese că hazardele sunt strâns legate de localizarea intervenŃiilor antropice, putând avea un caracter linear, punctiform sau areal. Prin utilizarea Sistemelor InformaŃionale Geografice (SIG) am obŃinut o hartă a vulnerabilităŃii (Fig. 192) şi una a riscului la inundaŃii (Fig. 193) în Câmpia Someşului.

Fig. 192. Harta vulnerabilităŃii Câmpiei Someşului la inundaŃii

Page 17: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

18

Sursa: Planul judeŃean de apărare împotriva inundaŃiilor, Satu Mare

Fig. 193. Harta riscului de inundaŃii în Câmpia Someşului Sursa: Planul judeŃean de apărare împotriva inundaŃiilor, Satu Mare Din analiza acesteia din urmă reiese că cel mai mare risc de inundaŃii îl

prezintă Municipiul Satu Mare, urmat fiind de unităŃile administrative: Vetiş, Doba, Medieşul Aurit, Culciu şi CraidorolŃ. Riscul cel mai mic la inundaŃii îl prezintă unităŃile administrative Carei, Urziceni, Tăşnad, Săcăşeni şi GherŃa Mică.

În final, lucrarea se încheie cu scoaterea în evidenŃă şi caracterizarea perspectivelor dezvoltării socio-economice a Câmpiei Someşului. Acestea sunt condiŃionate de resursele energetice, resursele bioedafice şi poziŃia geostrategică a Câmpiei Someşului.

Page 18: Teza Doctorat - Omul Si Modificarile Antropice Sin Campia Somesului

19

BIBLIOGRAFIE 1. Asvadurov H., Boeriu I., (1982), Harta solurilor judeŃului Satu Mare, scara

1: 100000, O.J.S.P.A., Satu Mare; 2. Asvadurov H., Boeriu I., (1982), Gruparea terenurilor agricole din judeŃul

Satu Mare după factorii limitativi ai producŃiei agricole şi cerinŃele ameliorative, scara 1: 100000, O.J.S.P.A., Satu Mare;

3. Blidaru V., Georgescu P., Gheorghiu I.M., Vlădescu D., (1962), HidroamelioraŃiile în R.R.R. Monografie, Edit. Agro-Silvică, Bucureşti;

4. Bogdan A., (1957), ContribuŃii la raionarea fizico-geografică a Câmpiei Tisei, Buletinul UniversităŃii “Babeş Bolyai”, seria Geografie, vol. I, nr. 1-2, Cluj;

5. Bogdan A., (1957), Câteva consideraŃii fizico-geografice şi economico-geografice asupra Câmpiei Ecedea, Probleme de Geografie, vol. IV;

6. Bogdan A., Călinescu M., (1976), JudeŃele Patriei, JudeŃul Satu Mare, Edit. Academiei, Bucureşti;

7. Kovacs M., (2005), Geografia agriculturii din Câmpia Someşului, Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca;

8. Mihăilescu V., (1966), Dealurile şi Câmpiile României, Edit. ŞtiinŃifică Bucureşti;

9. Pop Gr. P., (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Edit. UniversităŃii din Oradea, Oradea;

10. Posea Gr., (1997), Câmpia de Vest a României, Edit. FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti;

11. Posea Gr., (1982), Enciclopedia Geografică a României, Edit. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti;

12. łenu A., (1981), Zăcămintele de ape hipertermale din Nord-Vestul României, Edit. Academiei Republici Socialiste România;

13. xxx., (1983), Geografia României. Geografie fizică, vol I., Editura Academiei R.S.R., Bucureşti;