teza de licenta screening roncopatie

7/23/2019 Teza de licenta Screening Roncopatie

http://slidepdf.com/reader/full/teza-de-licenta-screening-roncopatie 1/37

1

Ministerul Sănătății a Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

“Nicolae Testemițanu”

FACULTATEA MEDICINĂ

Catedra de Otorinolaringologie USMF “Nicolae Testemițanu”

Șef catedră: d.h.ș.m., prof. univ., academician al AŞM Ion Ababii

TEZA DE DIPLOMĂ

SCREENING-UL RONCOPATIEI ȘI A SINDROMULUI DE APNEE ÎNSOMN ÎN CADRUL POPULAȚIEI ZONELOR CENTRALE A REPUBLICII

MOLDOVA

Competitor:

Gherasim Olga,

studentă a anului VI, grupa 1604

Conducător științific: Gagauz Alexei,

D.m., conf. univ

Chișinău 2014



2

Cuprins

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ............................................................................ 4

1.1 Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate...........................................4

1.2

Scopul și obiectivele tezei.....................................................................................6

1.3 Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării............................................7

CAPITOUL II. ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ A TEMEI ......................................8

2.1 Definiţie, terminologie și clasificări......................................................................8

2.2 Epidemiologie......................................................................................................11

2.3 Etiologie ..............................................................................................................11

2.4 Patogenie…….…………………………………………………………………12

2.5 Evoluție și complicații.........................................................................................13

2.6 Diagnostic și tratament........................................................................................14

CAPITOLUL III. MATER IALUL ȘI METODELE DE CERCETARE................16

CAPITOLUL IV. REZULTATE PROPRII ȘI DISCUȚII.......................................17

4.1 Incidența roncopatiei în cadrul eșantionului studiat............................................17

4.2 Repartizarea pe sexe……………………………………....................................17

4.3. Repartizarea pe categorii de vîrstă și conform intensității sforăitului..............18

4.4 Statistica pe specialități și activitatea de zi cu zi................................................19

4.5 Statistica sistematicii roncopatiei și pozițiile afectaților ………………………22

4.6 Conștientizează că sforăie sau nu?.......................................................................23

4.7 Obezitatea și roncopatia.......................................................................................23

4.8 Durata afectării roncopaților ................................................................................24



3

4.9 Prezența traumatismelor la roncopați...............................................................25

4.10 Fumatul și sforăitul...........................................................................................25

4.11 Alimentația și roncopatia..................................................................................26

4.12 AOS...................................................................................................................26

4.13 Mediul de viață în roncopatie............................................................................27

4.14 HTA în roncopatie.............................................................................................27

4.15 Importanța patologiei ORL în roncopatie.........................................................28

4.16 Somniferele în roncopatie.................................................................................29

4.17 Rinitele ca cauză a sforăitului...........................................................................29

4.18 Starea generală a pacienților roncopați..............................................................30

CONCLUZII GENERALE.......................................................................................32

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................34

Anexa 1......................................................................................................................35



4

Lista abrevierilor:

AOS- apneea obstructivă de somn

BRGE- boala de reflux gastroesofagian

Cca- circa

CRS- căile respiratorii superioare

HTA- hipertensiune arterială

IMA- infarct miocardic acut

IMC- indice de masă corporală

NIH- National Institutes of Health, USA

ORL- otorinolaringologie

RGE- reflux gastroesofagian



5

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1 Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate.

Este bine cunoscut faptul că un somn sănătos este componentul obligator al

sferei emoționale umane. Doar că asupra calității somnului influențează un șir de

cauze, dintre care o poziție deosebită actualmente o deține dereglarea pasajului

curentului de aer prin căile respiratorii superioare îngustate, ce provoacă apariția

fenomenului denumit Roncopatie, numit popular ”sfor ăit” [15]

Problema studierii roncopatiei și asocierea AOS cu ea rămîne un subiect din

ce în ce mai actual nu doar a domeniului ORL, dar și a societății în întregime,

problemă ce are o multitudine de consecințe ce se răsfrîng asupra calității vieții de zi

cu zi a celor afectați(calitatea gîndirii și serviciilor efectuate de către afecta t,

calitatea memoriei și a atenției, a stării psihice și emoționale, morfologice și

funcționale a întreg organismului uman) și cere implicarea unor specialiști din întreg

setul medical cunoscut, cum ar fi: ortodonți, chirurgi, psihoterapeuți, neurologi,

sexopatologi, interniști, etc.

Acestei probleme i se dedică un număr redus de cercetări științifice, ce

implică un lot redus de populație de sex feminin și masculin, și nu reflectă într -u

totul gravitatea afecțiunii. [12]

E important a fi menționat faptul că într -un șir de țări europene înalt

dezvoltate și unele state SUA deja au fost efectuate un șir de screening-uri privind

roncopatia, și au fost fondate asociații corespunzătoare orientate spre combaterea

acestei patologii(ex: American Sleep Apnea Association, care a format o rețea bine

structurată ce implică în componența sa toate statele SUA, ce implică atît educarea

cît și un șir de grupuri de suport). [17]

În Republica Moldova la moment nu există o astfel de organizație, e

cunoscută doar tendința de a evidenția seriozitatea și actualitatea problemei printr -o

statistică efectuată în 2008 de către Olaru Aliona și conf.univ. Gagauz Alexei, în



6

care au fost interogate 972 persoane cu ajutorul unui chestionar anonim, în care au

fost introduse întrebări-cheie ce au permis stabilirea statisticii generale a sforăitului

și AOS,incidența după sex și vîrstă și date despre înălțime și greutatea corporală. [2]

Astfel noi am decis să abordăm mai profund această patologie caracteristică marii majorități a populației odată cu înaintarea vîrstei, pe care ei însuși o

interpretează cu o atitudine imprudentă și să observăm cît de bine se cunosc

membrii societății noastre pe sine însuși, prin inițierea unui screening al populației

zonei centrale a RM, efectuat pe perioada octombrie 2013- februarie 2014, și în

decursul căruia au fost anchetat un lot de 2010 persoane, atît femei cît și bărbați, în

raport de 48,25%(femei) și 51,75 % (bărbați), cu vîrste cuprinse între 18-80 ani.

1.2 Scopul și obiectivele tezei

Scopul tezei:

1. evidențierea incidenței roncopatiei și AOS în cadrul populației zonei

centrale a RM

2. evidențierea prevalenței roncopatiei și AOS în conformitate cu vîrsta, profesia, IMC și patologiile asociate.

Obiective:

1. Evaluarea celor mai importante criterii etiologice ce provoacă apariția

roncopatiei în timp

2. Aprecierea frecvenței asocierii roncopatiei cu AOS

3. Aprecierea celei mai afectate perioade de vîrstă, atît la femei, cît și la

bărbați

4. Stabilirea proporționalității directe dintre sforăit și gradul de creștere a

IMC

5. Stabilirea celei mai frecvente cauze ORL în rîndurile celor afectați

6. Evidențierea pozițiilor predilecte în momentul actului de sforăit în

dependență de sex

7. Stabilirea gradului de implicare a HTA esențiale în asocier e cu roncopatia



7

1.3 Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării

În rezultatul studiului a fost determinată incidența roncopatiei și AOS în

rîndurile populației RM, zona centrală; s-a determinat conexiunea directă dintre

dintre diferite stări patologice(HTA esențială, traume craniene, obezitatea, patologiaORL,insomniile) și a modului de viață(fumatul, alimentație copioasă, băuturi

alcoolice frecvente, surmenaj fizic) cu dezvoltarea ulterioară a acestei afecțiuni.

Concluzie: Acest studiu e important nu doar prin evaluarea statisticii

comorbidităților persoanelor ce suferă de roncopatie, dar și prin depistarea nivelului

de conștientizare a societății republicii privind maladia de care aceștia suferă.



8

CAPITOLUL II

ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ A TEMEI

2.1 Definiție, terminologie și clasificări

Deși demult cunoscut faptul că roncopatia este însățită de dereglareasomnului și micșorarea capacității de muncă, ca nosologie aparte ea a fost abordată

doar în ultimii cîțiva ani.

Roncopatia reprezintă un fenomen acustic rezultat din vibrația structurilor

orofaringiene la inspir, în prezența unei obstrucții incomplete a căilor respiratorii

superioare. Intensitatea roncopatiei în timpul somnului poate atinge valori de 70-80

Decibeli, intensitate echivalentă zgomotului produs de un pickhammer(ciocan pneumatic). [9,11,13,14]

Roncopatia se clasifică în ușoară, medie, gravă. În forma ușoară, sau benignă,

faringele suferă de o îngustare în zona palatului moale și a uvulei, astfel se produce

o rezistență inspiratorie supraglotică moderată. În forma gravă această îngustare se

produce la mai multe nivele ale faringelui astfel încît rezistența produsă e mult mai

mare.O altă clasificare conform importanței clinice ar diferenția roncopatia în:

1. Forma continuă: sunetul inspirator are o amplitudă egală în toate ciclurile,

e cea mai frecventă și mai puțin periculoasă formă;

2. Forma ciclică sau intermitentă: un sunet „de piston” de intensitate

variabilă, cu prezența unor intervale silențioase ce corespund apneei.

Powel și Riley distingeau 4 stadii evolutive ale roncopatiei:

- Stadiul 0: sfor ăit ingrav, izolat, ce creează incomodități doar pentru

persoanele din preajma afectatului,

- Stadiul I: sforăitul ce ocupă largi perioade ale somnului și se asociază cu

somnolență diurnă,

- Stadiul II: sforăitul ce ocupă întreaga perioadă a somnului și care în afară

de somnolența diurnă integrează și probleme psihosociale importante,



9

- Stadiul III: sforăitul ce asociază un SAO evident.

Există și o clasificare bazată pe modificarea nivelului gazelor sangvine în

timpul somnului:

- Roncopatie primară: fără modificări din partea sistemului cardiovascular și

a gazelor sangvine

- Roncopatie obstructivă: sunt prezente modificări ale gazelor sangvine în

decursul somnului

- Roncopatie interapneică: prezența episoadelor veridice de AOS. [20]

Apneea obstructivă de somn(AOS) este o afecțiune destul de frecvent

întîlnită, ce are ca substrat practic sută la sută roncopatia(95 % dintre pacienții cu

AOS prezintă fenomenul de roncopatie [10]), și care reprezintă una sau mai multe

pauze respiratorii în timpul somnului, sau micșorarea amplitudinii respirației pînă la

nivel extrem de mic.[19]

Pauzele respiratorii pot dura de la cîteva secunde pînă la minute, pot atinge o

frecvență de 30 și mai multe în decursul unei ore(conform studiilor asociației NIH,

SUA) [19], sau pînă la 10 și mai multe per oră(conform studiilor Universității de

Stat de Medicină din Sankt-Petersburg “I. P. Pavlov”, Federația Rusă)[9].

Există diferite tipuri de apnee, iar cele ce apar în timpul somnului se clasifică

în 3 tipuri diferite:

- Apneea centrală: se datorează stopului musculaturii respiratorii ca

consecință a unei afecțiuni al centrului respirator al SNC, care nu emite un

stimul nervos adecvat către mușchii implicați în respirație și ca consecință

nu există influx de aer și nici dovadă de efort respirator. Antrenează

aproximativ 10 % din cazuri și e frecvent asociată cu o altă patologie

neurologică;

- Apneea obstructivă: întreruperea influxului de aer prin obstrucția căilor

aeriene superioare, cu persistența mișărilor respiratorii toraco-abdominale

care încearcă să depășească obstrucția;



10

- Apneea mixtă: asociază criteriile ambelor precedente, de obicei debutează

cu cea centrală și finalizează cu cea obstructivă, deși acestea de obicei sunt

incluse în cele obstructive datorită similitudinii în tratament.

Un pacient poate prezenta pe durata unei nopți toate 3 tipuri, și predominarea

unuia din ele, este acela ce va defini tipul la care acesta este atribuit. [20]

Hipopnea reprezintă diminuarea fluxului de aer sau a mișcărilor abdominale

cu 50 %,în care durata episodului e întotdeauna mai mare de 10 secunde. Avînd o

importanță majoră în producerea AOS, similar apneei poate produce aceleași

modificări a gazelor sangvine cu aceleași consecințe ulterioare.

Deși au fost efectuate un șir de studii pentru a evidenția hipoxemia din cadrul

apneei și hipopneei prin intermediul puls-oximetriei, rezultatele au fost inferioare

așteptărilor, astfel încît puls-oximetria totuși nu a reflectat hipoxemia reală creată de

aceste patologii. [4,5]

Indicele de apnee-hipopnee(IAH) reprezintă numărul de apnei și hipopnei

pentru o oră de somn.AOS este sindromul ce e compus din 3 simptome fundamentale:

- Roncopatie: 90-100 % cazuri,

- Somnolență diurnă: 79% cazuri,

- HTA: 25-60 %.

Clasificarea fiziopatologică a AOS, în baza indicelui de perturbare

respiratorie:

- Normal: IAH< 10,

- AOS ușor: IAH< 30,

- AOS moderat: IAH=30-60,

- AOS sever: IAH >60. [20]



11

2.2 Epidemiologie

Studiile epidemiologice (SUA, Australia, Italia) arată o prevalență între 1-3 %

pentru AOS și 9-27 % în cazul roncopatiei simple.

Primul studiu epidemiologic de mare anvergură(San Marino) e evidențiat unraport de 19 % roncopați, dintre care 24 % su fost bărbați și 14 % - femei, cu

incidență mărită între vîrsta de 41-64 ani.

Alte studii mai recente din America de Nord și Europa publică rezultate

similare: 30 % dintre bărbații adulți și 15 % dintre femeile studiate prezentau sforăit

habitual.

Înaintea vîrstei de 60 ani predominanța masculină este netă, prevalențeletinzînd să se egaleze după această vîrstă. [1]

AOS atinge aproximativ 5-10 % din populația Americii de Nord, ceea ce

reprezintă aproximativ 90 mln din populația americană. [7]

În vestul Germaniei, roncopatia e o dereglare frecvent întîlnită, cu o estimare

a prevalenței de 45 % la bărbați asupra 28 % la femei, la persoanele cu vîrsta

cuprinsă între 30-60 ani; dintre care aproximativ 50 % suferă de AOS. [3]Ceea ce implică RM, studiul efectuat în 2008, în raza municipiului Chișinău,

de către Olaru A. și d.m., conf. univ. Gagauz A.M. pe un lot de 972 persoane, circa

60 % bărbați și 40 % femei sforăie ocazional sau permanent, aproximativ 25 %

bărbați și 3 % femei suferă de AOS în timpul somnului pe fondal de sforăit. [2]

2.3 Etiologie

Avînd ca reper definiția roncopatiei(un fenomen acustic rezultat din vibrațiastructurilor orofaringiene la inspir, în prezența unei obstrucții incomplete a căilor

respiratorii superioare), e important a fi menționate cauzele micșorării

permeabilității CRS prin reducerea diametrului lor intern, dintre care cele mai

importante sunt:

1) Stenoza ereditară a CRS;



12

2) Defecte anatomice la nivel nazal și laringean(deviația de sept nazal, polipi,

macroglosia, hipertrofia tonsilelor palatine, palatul moale cu inserție joasă,

uvulă alungită, neoplazii benigne și maligne);

3)

Patologiile și stările inflamatorii cronice, însoțite de edem și hipertrofiamucoasei(rinite, faringite, BRGE);

4) Vicii de dezvoltare ale viscerocraniului(micrognație, retrognație);

5) Stenoza CRS pe fond de obezitate;

6) Hipotiroidismul;

7) Acromegalia;

8)

Hipotonia musculaturii laringiene în rezultatul miodistrofiilor/neurodistrofiilor sau sub acțiunea miorelaxantelor(sedative, alcool);

9) Hipertrofia țesutului limfoid în boala Hodjkin;

10) Pareza coardelor vocale;

11) Adenoizii;

12) Infiltrația mixedematoasă a mucoasei laringiene. [9,15]

De asemnea se consideră că circumferința crescută a gîtului este un trigger ce poate cauza în timp respirația dereglată din cadrul somnului. [3]

2.4 Patogenie

Patogenia roncopatiei este foarte simplu a fi înțeleasă, avînd la bază 2 verigi

esențiale: prezența unei permeabilități reduse a CRS(una sau mai multe dintre

etiologiile sus-menționate, sau o altă etiologie ce provoacă această dereglare) și

prezența fluxului de aer ce trece prin CRS hipopermeabile în cadrul inspirului și

provoacă vibrația structurilor situate ăn această zonă. Ca rezultat producerea

fenomenului acustic, adică a sforăitului.

Reprezentarea schematică a patgeniei este redată în fig. 2.1



13

Factori etiologici

(hipotonus muscular, stenoza CRS, deviație de sept, etc.)

Micșorarea permeabilității CRS

Inspir

Flux de aer patologic

Vibrația structurilor CRS

Producerea fenomenului acustic

(Roncopatie)

Fig. 2.1

2.5 Evoluție și complicații

Cu timpul roncopatia poate evolua dintr-un stadiu în altul, sau se asociază cuAOS(ceea ce se întîmplă în majoritatea cazurilor).

Odată cu trecerea timpului apar diverse simptome cum ar fi: astenie diurnă

pronunțată, somnolență diurnă intensă, cefalee matinală, micsorarea capacității de

muncă,etc. [9]

Complicațiile în timp ca rezultat al roncopatiei și AOS sunt obligatorii, și

progresive ca intensitate. Astfel pacienții dezvoltă:



14

- HTA esențială (40-90 % dintre afectați), frecvent cu caracter diastolic, ce

nu cedează la administarea tratamentului antihipertensiv;

- Hipertensiune pulmonară (20 % din roncopați), ce mai apoi în decurs de 2-

3 ani va evolua în cord pulmonar;- Modificări necondiționate ale activității simpatice, ce vor provoca

dereglari ale impulsului electric al cordului, ca rezulat fiind apariția tahi- și

bradiaritniilor, și creșterea riscului dezvoltării unui IMA ;

- Ictus ischemic sau hemoragic, fiind demonstrat faptul ca persoanele care

sforăie dezvoltă unul dintre cele 2 tipuri de ictus de 2 ori mai frecvent

decît persoanele neroncopate;- Micșorarea activității sexuale și a libidoului, ceea ce implică o culegere

amănunțită a anamnezei bolnavilor cu disfunții sexuale, pentru a evidenția

prezența sau lipsa roncopatiei la ei. [8,9]

- Creșterea riscului de a face diabet zaharat tip II de 3 ori comparativ cu

persoanele ce nu sforăie (conform unor studii ale școlii din Yale,

prezentate la Congresul Internațional din San Francisco, 2007) [18]

2.6 Diagnostic și tratament

Diagnosticul contemporan ar acestor 2 mari nosologii nu implică doar

anamneza minuțioasă necesară a fi culeasă de la pacient, dar și unele metode

paraclinice dintre care una foarte importantă este polisomnografia, care permite de

a efectua o monitorizare sincronă a unui șir de indici, eficienți în depistarea tipuluide apnoe, durata și caracteristica diferitor faze ale somnului, caracteristica de

frecvență a roncopatiei. [9]

La moment se cunosc 3 direcții esențiale de tratamnet a roncopatiei:

1. Conservativă;

2. Chirurgicală parțială;

3.

Chirurgicală radicală.



15

Metoda conservativă este orientată pentru ameliorarea stării generale de

sănătate a bolnavului, înlăturarea excesului ponderal, creșterea eficacității lucrului

musculaturii implicate în procesul respirator, întrebuințarea preparatelor

medicamentoase ce activează/ameliorează lucrul centrului respirator din SNC.

Metoda chirurgicală parțială este efectuată ambulator, cu ajutorul cuțitului de

radioterapie, laseroterapie, terapia cu azot, tera pia cu ultrasunet. Această metodă

poate fi utilizată doar în formele ușoare de roncopatie, și eficacitatea lor nu a fost

demnstrată în timp, ba chiar au fost înregistrate cazuri de faringostenoză ulterior.

Se consideră că metode electivă pentru tratamentul roncopatiei este metoda

chirurgicală radicală, ce se efectuează în staționar, și sub anestezie generală, și

include: amigdalectomia bilaterală, uvulopalatofaringoplastia, cu plasarea ulterioară

a unor arcuri de sutură pentru a evita dezvoltarea faringostenozei în timp. [12]

Alte surse menționează precum că în calitate de tratament, protezele și

protruzele mandibulare reduc semnificativ rata sforăitului și intensitatea lui. [3]

Cel mai eficace tratament pentru apneea nocturnă este cunoscut sub numelede CPAP nazal( presiunea conductivă pozitivă continuă), care se referă la o mască

ce trimite aer spre căile aeriene superioare ale individului, pastrîndu-i respirația

constantă si continuă. [18]

Concluzii: Roncopatia este o afectțiune care nu doar afectează statul socio-

economic al persoanelor, dar și se agravează rapid, provocînd tulburări din partea

tuturor sistemelor, cea mai rapid progresivă complicație fiind AOS, care poate provoca chiar și decesul în timpul somnului.



16

CAPITOLUL III

MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE

Pentru efectuarea screening-ului a fost implicată populația zonei centrale a

RM, screening-ul a fost efectuat pe perioada octombrie 2013- februarie 2014, în

decursul căruia au fost anchetat un lot(eșantion(colectivitate selectivă)) de 2010

persoane, prin selecție dirijată(de către persoana care culege datele),atît femei cît și

bărbați, în raport de 48,25% (971 femei) și 51,75 % (1039 bărbați), cu vîrste

cuprinse între 18-80 ani.

Ca metodă de cercetare a fost utilizată ancheta statistică. Ancheta statistică afost elaborată în rezultatul studiului literaturii în domeniu și evidențierii celor mai

importante criterii, factori triggeri și etiologici ce duc la dezvoltarea roncopatiei,

astf el încît am obținut un chestionar cu 32 criterii ce tind a fi importante în

depistarea și evidențierea roncopatiei.

Sondajul a fost unul aleator(fiecare membru al populației a avut probabilitatea

egală de a fi selectat). Exemplu de chestionar este redat în anexa 1.

Ca material pentru cercetare a fost utilizată și o panglică centimetrică,

necesară pentru întrebarea numărul 25 din chestionar(circumferința gîtului), precum

și formula pentru IMC= masa/talia la patrat.

Rezultatele obținute au fost supuse analizei statistice. S-a lucrat prin metoda

directă de observare statistică(direct cu persoana), cu utilizarea anchetei statistice.

Prelucrarea materialului statistic în urma culegerii lui a avut loc prin

verificarea, analiza,sortarea, gruparea și prezentarea grafică a rezultatelor

cercetărilor efectuate.



17

CAPITOLUL IV

REZULTATE PROPRII ȘI DISCUȚII

4.1 Incidența roncopatiei în cadrul eșantionului studiat.

Din totalul persoanelor anchetate(2010 persoane), 48,75 % (979) nu suferă de

roncopatie, iar 51,25 % (1031) prezintă roncopatie(fig.4.1).

Fig. 4.1

4.2 Repartizarea pe sexe

Repartizarea persoanelor ce suferă de roncopatie pe sexe a relevat o

predominanță a bărbaților 66,02 % (682) asupra sexului feminin 33,98% (348).

(fig.4.2)

Ca concluzie am putea menționa că bărbații sforăie de aproximativ 2 ori mai

frecvent decît femeile(1, 94 ori), ceea ce prezintă o similitudine cu studiile efectuate

în America de Nord și Europa.

Fig. 4.2

Sforăie

51,25%

Nu sforăie

48,75%

34%

66%Femei

Bărbați



18

4.3 Repartizarea pe categorii de vîrstă și conform intensității sforăitului

Toate persoanele ce suferă de roncopatie au fost repartizate pe 12 categorii de

vîrstă(18-25; 26-30; 31-35; 36-40; 41-45; 46-50; 51-55; 56-60; 61-65; 66-70; 71-75;

76-80), și în baza criteriului de intensitate a procesului afectiv(roncopatie absentă,

ocazională, permanentă, prezența SAOS).

În Fig. 4.3 se relevă reprezentarea grafică statistică pe vîrste.

Rezultatele sunt ilustrate în tabelul 4.1. Cu culoarea galbenă sunt reprezentate

vîrstele cu cea mai mare incidență a roncopatiei, cu culoare albastră sunt

reprezentate vîrstele cu cea mai mare incidență a SAOS.Tabel 4.1

Roncopatia pe categorii de vîrstă și conform intensității afecțiunii

Vîrsta Nu sforăie(%) Ocazional(%) Permanent(%) AOS(%)

18-25 33,1 % 9,7 % 2,93 % 0,92 %

26-30 20,38 % 4,82 % 1,92 % 0,98 %

31-35 7,82 % 3,88 % 3,88 % 1,91 %

36-40 7,7 % 1,94 % 2,89 % 1,95 %

41-45 6,79 % 4,88 % 0,05 % 0,97 %

46-50 3,88 % 6,79 % 5,84 % 2,91 %

51-55 8,73 % 5,82 % 7,74 % 3,88 %

56-60 1,94 % 6,7 % 6,79 % 4,01 %

61-65 2,94 % 8,73 % 4,82 % 4,84 %

66-70 0,97 % 0,97 % 1,94 % 0 %

71-75 0,094 % 2,91 % 0,95 % 0,99 %

76-80 0 % 1,01 % 1,96 % 0,94 %



19

Fig. 4.3

Concluzie:

- Observăm o descreștere continuă a numărului de persoane neafectate odata

cu vîrsta

- Cea mai mare incidență a roncopatiei cuprinde perioada de vîrstă între 46-

65 ani

- Cea mai mare incidență a AOS cuprinde perioada de vîrstă între 61-65 ani

- Cel mai vîrstnic pacient care nu sforăie are 72 ani

4.4 Statistica pe specialități și activitatea de zi cu zi

Incidența sforăitului are ca substrat important tipul de activitate pe care o are

afectatul, respectiv și rata sforăitului conform specialităților va varia semnificativ.

Deoarece varietatea de specialități este foarte diversă, le-am repartizat pe

cîteva categorii esențiale enumerate mai jos:

0

5

10

15

20

25

30

35

18-25 26-30 31-35 36-40 41-45 46-50 51-55 56-60 61-65 66-70 71-75 76-78

Niciodată nu sforăie

Sforăie ocazional

Sforăie permanent

AOS Cea mai mare

incidență a

roncopatiei



20

1. Studenți/elevi

2. Conducători auto(taximetriști, conducători autobuz/troleibuz/microbuz,

conducători de cursă lungă, tractoriști/combaineri)

3.

Domeniul construcției 4. Activitate casnică

5. Domeniul ingineriei și arhitecturii

6. Domeniul medical(medici, asistente medicale, infirmiere, felceri,

farmaciști)

7. Domeniul industriei alimentare și textile(bucătari, croitori, tehnologi,etc.)

8.

Sfera deservirii populației(frizeri, maniuchiuriste, vînzători, masajiști,cosmetologi, etc.)

9. Domeniul agricol

10. Sfera industriei mecanice și reparatoare de mașini

11. Domeniul economiei

12. Sfera educativă(profesori, educatori, lectori,etc.)

13.

Muncitori comunitari(preoți, avocați, polițiști, vameși,juriști,etc.) 14. Muncitorii în domeniul prestării serviciilor comunale(Apa-Canal,

Moldova-Gaz, Union Fenosa, Termocom, Moldtelecom,etc.)

15. Sfera tehnologiilor de programare și informaționale

16. Cultură(cîntăreți, actori, prezentatori TV, prezentatori radio,etc.)

17. Pensionarii

18. Șomerii/diverse



21

Fig. 4.4

Concluzie: cea mai mare incidență a sforăitului se determină printre

conducătorii auto.

05

1015

20

Studenți/elevi

Conducători auto

D. Construcției

Activ. Casnică

D.Ingineriei

D. Medical

Ind. Alimentară

Deserv. Populației

D. Agricol

Ind. Mecanică

D. Economiei

Educație

Comunitate

Serv. Comunale

Tehn. Programare

Cultură

Pensionari

Șomeri/alte

Femei

Bărbați



22

4.5 Statistica sistematicii roncopatiei și pozițiile afectaților

Dintre toate persoanele care suferă de roncopatie , 58,25% sforăie

ocazional(602), 41,75% sforăie permanet(428), 24,27% din numărul total al

roncopaților prezintă AOS.

În chestionar au fost indicate cele 3 poziții în care în decursul somnului se

declanșează roncopatie(pe burtă, pe spate, pe o parte).

Astfel, în fig. 4.5 sunt indicate rapoartele pozițiilor celor ce sforăie permanet,

iar în fig. 4.6- rapoartele pozițiilor a celor ce sforăie ocazional.

Fig. 4.5

Fig. 4.6

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Toate pozițiile 1-2 poziții

Femei

Bărbați

0

5

10

15

20

25

30

35

Toate pozițiile 1-2 poziții

Femei

Bărbați



23

Concluzie: marea majoritate a femeilor sforăie doar pe spate; dintre toate

persoanele ce suferă de roncopatie doar o singură persoană sforăie ocazional și în

toate pozițiile; în 2 poziții persoanele afectate sforăie foarte rar, de obicei sforăie

într-o poziție(cel mai frecvent pe spate) sau în toate 3 poziții.

4.6 Conștientizează că sforăie sau nu?

Dintre toți ceu afectați, care sforăie permanent, în 48,83% conțtientizează ca

sforăie în timpul somnului și se trezesc, iar 51,17% afectează liniștea celor din jur și

sunt treziți de către aceștea. 4.7 Obezitatea și roncopatia

Pentru a evidenția cîți dintre cei afectați suferă de obezitate, am utilizat

întrebările legate de masă corporală ți talie din chestionar și formula ce relevă IMC.

Astfel evidențiem 6 tipuri de statut ponderal:

Subponderal (IMC<18,5)

Norma (IMC=18,5-24,9)

Surplus ponderal(preobeji) (IMC=25,0-29,9)

Obezitate gradul I (IMC=30,0-34,9)

Obezitate gradul II (IMC=35,0-39,9)

Obezitate gradul III(obezitate morbidă)(IMC>40)

În fig. 4.8 este reprezentată rata roncopaților conform repartizărilor pe tipurile

de statut ponderal.



24

Fig. 4.8

Ca rezultat observăm că majoritatea roncopaților au IMC mai sus de

normă(68,97%).

4.8 Durata afectării roncopaților În tabelul 4.2 am indicat repartizarea pe durata afectării roncopaților(5

perioade) a ambelor sexe separat.

Tabelul 4.2

Durata afectării roncopaților, în ani

<1 an 1-5 ani 6-10 ani 11-15 ani >15 ani

Femei 1,94 % 8,73 % 13,59 % 3,88 % 5,82 %Bărbați 4,85 % 12,23 % 19,41 % 16,5 % 13,05 %

Deducem faptul că cele mai multe persoane sforăie de 6-10 ani, atît femei, cît

și bărbați.

0

5

10

15

20

25

Femei

Bărbați



25

4.9 Prezența traumatismelor la roncopați

Pentru a evidenția dacă cei ce sforăie au suferit de careva traumatisme pe

perioada vieții lor, am formulat în chestionar întrebarea despre traume cu o mică

clasificare a acestora:- Craniene

- Ce țin de domeniul ORL

- Multiple (în contextul craniene+ ORL)

- Nu prezintă traume

În tabelul 2.3 sunt redate rapoartele conform clasificării de mai sus la ambele

sexe.

Tabelul 4.3

Traumatismele în cadrul roncopatiei

Femei Bărbați

Traume craniene 8,73 % 18,44 %

Traume ORL 1,94 % 3,88 %Traume multiple 0,97 % 7,76 %

Absente 23,3 % 35,92 %

Concluzie: cel mai frecvent au suferit traume craniene bărbații; marea

majoritate a celor afectați nu au careva traume craniene în antecedente.

4.10 Fumatul și sforăitul

Coform unor autori fumatul ar fi și el o cauză a dezvoltării roncopatiei în

timp, astfel am introdus în chestionar și acest subiect pentru a releva corelația

dintre fumat și sforăit.

Rezultate:

1. Dintre toți roncopații 39,8% sunt fumători(410)

2.

Repartizarea pe sexe relevă următoarele date:



26

- Femei: 12,19%

- Bărbați: 87,81%.

-

4.11 Alimentația și roncopatia

Conform analizei biografice a temei, obezitatea este unul dintre factorii

etiologici ai roncopatiei. De cele mai multe ori obezitatea rezultă dintr -o

alimentație neadecvată cu prezența meselor copioase înainte de somn.

Mesele copioase înainte de somn vor cauza și un RGE în decursul somnului,

cu proliferarea excesivă a mucoasei CRS în timp, ceea ce de asemnea este unfactor declanșator al roncopatiei.

De aceea am introdus și această întrebare în chestionarul statistic, pentru a

evidenția rata persoanelor ce manîncă copios înainte de somn printre

roncopați.

Rezultate:

1.

Dintre toate persoanele care sforăie, 42,71% manîncă în exces înainte de

culcare

2. Repartizarea pe sexe.

- 31,81% femei

- 68,19% bărbați.

4.12 SAOS

Conform analizei bibliografice a fost menționată corelația strînsă dintre

sforăit și apariția AOS în timp, de aceea aceasta întrebare nu a lipsit din

chestionar.

Rezultate:

1.

Dintre toți roncopații 24,27% suferă de SAOS



27

2. Repartizarea pe sexe:

- Femei: 16,2 %

- Bărbați: 83,8 %.

Observăm afectarea cu mult mai intensă a sexului masculin.

4.13 Mediul de viață în roncopatie

Pentru evidențierea cărui mediu de trai(rural/urban) i se atribuie persoanele

afectate mai frecvent, și a stabili o posibilă conexiune dintre mediul de trai și

apariția sforăitului în timp, chestionarul cuprinde și acest subpunct.

Rezultatele sunt redate în fig. 4.9

Fig.4.9

Concluzie: populația urbană suferă mai frecvent de roncopatie, probabil din

cauza prezenței mai multor condiții nocive în acest mediu de trai.

4.14 HTA în roncopatie

Conform analizei biografice a temei s-a menționat HTA ca complicație în

timp a persoanelor ce suferă de roncopatie, astfel subiectul a fost introdus în

chestionar pentru evidențierea ratei pacienților hipertensivi.

Rezultate:

1. Din totalul roncopaților, 35,92% prezintă HTA

2. Repartizarea pe sexe:

-

Femei: 48,64 %

Rural

Urban

0

10

20

30

40

Femei Bărbați

Rural

Urban



28

- Bărbați: 51,36 %

Concluzii: incidența HTA la persoanele care sforăie este aproximativ egală la

ambele sexe.

4.15 Importanța patologiei ORL în roncopatie

S-a menționat anterior în analiza bibliografică a temei conexiunea etiologică

directă dintre patologiile ORL și dezvoltarea roncopatiei, astfel încît am introdus

acest subiect în cadrul anchetării efectuate, prin divizarea lui în careva subdomenii

mai frecvent întîlnite, cunoscute de către pacienți:

-

Deviația de sept nazal(DSN);- Amigdalita cronică;

- Faringite;

- Adenoidite;

- Polipoză nazală;

Rezultatele obținute sunt reprezentate în fig. 4.10, e important a fi menționat

că 35,33% din totalul roncopaților prezintă patologie ORL.

Fig. 4.10

Concluzie: cea mai frecventă patologie a femeilor care sforăie este amigdalita

cronică, pe cînd a bărbaților - deviația de sept nazal.

0 10 20 30 40 50

DSN

Amigdalită cr

Faringită

Adenoidite

Polipoză

Bărbați

Femei



29

Veridicitatea rezultatelor studiului la acest subpunct poate fi eronată datorită

faptului că bolnavii nu-și cunosc patologiile, afirmînd că nu suferă de careva din

ele.

4.16 Somniferele în roncopatie

Somniferele sunt cauza relaxăii excesive a mușchilor implicați în actul de

respirație, ceea ce provoacă o hipotonie musculară și respectiv dereglarea pasajului

de aer prin CRS(concluzie menționată în capitolul Analiza bibliografică a temei).

Introduse ca întrebare în chestionar, s-au obținut următoarele rezultate:

-

10,67% dintre roncopați întrebuințează somnifere, 72,72% dintre ei fiindfemei, și 27,28%- bărbați.

4.17 Rinitele ca cauză a sforăitului

Rinitele anuale frecvente în timp pot determina o inflamație și edem persistent

al mucoasei nasofaringiene, cu proliferarea excesivă ulterioară a mucoasei

nasofaringiene, ca rezultat are loc îngustarea CRS cu dereglarea ulterioară a

pasajului de aer în cadrul inspirului în timpul somnului. Astfel, prezentînd un

substrat ce poate dezvolta în timp roncopatia, acest criteriu a fost introdus ca

întrebare în chestionar.

Rezultatele sunt redate în fig. 4.11

Fig. 4.11

0

5

10

15

20

25

30

<1 dată în

an

1-2 ori/an 3-5 ori/an >5 ori/an

Femei

Bărbați



30

Concluzie: bărbații fac rinite mai frecvent decît femeile, iar dintre bărbați cel

mai frecvent fac rinite conducătorii auto și muncitorii în domeniul construcțiilor(3-5

ori/an și mai frecvent).

4.18 Starea generală a pacienților roncopați

Pentru evaluarea stării generale a pacienților afectați, am introdus în

chestionar cîteva criterii esențiale care reprezintă simptomatica primară a acestei

afecțiuni:

1. Se trezesc pacienții dimineața cu senzația de oboseală sau nu;

2.

Prezența/absența cefaleei matinale; 3. Micșorarea capacității de muncă în ultima perioadă de timp;

4. Prezența/absența tulburărilor de memorie și atenție;

5. Prezența paresteziei periferice(senzația de amorțeală în membrele

superioare și inferioare),

toate acestea relevînd prezența afectării schimbului gazos în sînge, specific în

evoluția patologiei conform mențiunilor din analiza bibliografică a temei.

Rezultatele obținute relevă următoarele:

Dintre toți pacienții ce suferă de roncopatie:

- 43,68%(451) afirmă că se trezesc dimineața cu senzația de oboseală;

-

32,03%(329) afirmă prezența cefaleei matinale; - 28,15%(291) afirmă micșorarea capacității de muncă în ultima perioadă;

- 39,8%(410) afirmă prezența tulburărilor de memorie și atenție;

- 37,86%(389) afirmă prezența paresteziei periferice.

Repartizarea pe sexe a acestor criterii de afectare este reprezentată în fig. 4.12



31

Fig. 4.12

Concluzii: În rezultatul studiului am observat o afectare a stării generale mai

intense la sexul masculin, probabil datorită incidenței duble a sforăitului la bărbați

comparativ cu sexul feminin.

0

20

40

60

80

Senzație de

obosealăCefalee

matinalăMicșorarea

capacității

muncii

Tulburarea

memoriei și

atenție

Parestezie

periferică

Femei

Bărbați



32

CONCLUZII GENERALE

Roncopatia este o patologie ce afectează nu doar persoana în sine, dar și pe

cei apropiați, și care netratată provoacă complicații majore, pînă la deces. Prin

studiul efcetuat de noi am dorit să evidențiem incidența acestei afecțiuni,complicațiile produse în timp și rata lor, să observăm gradul de cunoaștere a

cetățenilor pe sine însuși, și să deducem cei mai importanți factori etiologici ce stau

la baza acestei patologii.

Prin urmare rezulatele cele mai informative au fost următoarele:

- Cca 51 % din persoane suferă de roncopatie, într -o forma sau alta

-

Rata afectării sexului masculin este de 2 ori mai mare comparativ cu celfemini, acest rezultat prezentînd similitudini cu studiile efectuate în țările

Europei și a Americii de Nord(material redat în capitolul Analiza

bibliografică a temei)

- Cea mai mare incidență a roncopatiei cuprinde perioada de vîrstă între 46-

65 ani

-

Cea mai mare incidență a AOS se întîlnește între 61-65 ani- Cea mai afectată specialitate sunt conducătorii auto

- Poziția electivă în care sforăie femeile este pozăția pe spate

- Dintre toți roncopații cca 70 la sută au IMC mai sus de nivelul optim

- Cca 83% dintre cei ce suferă de AOS sunt bărbați

- Pacienții nu-și cunosc propriile maladii din sfera ORL care ar putea fi

cauză a roncopatiei pe care o prezintă

- Starea generală alterată în rezultatul acestei patologii este mai intensă în

rîndurile bărbaților.

Astfel, scopul de a evalua incidența și a evidenția dezinformatizarea

populației privind importanța acestei patologii și cunoașterea mai

aprofundată a lor a fost atins.



33

Din păcate nivelul de conștiență al persoanelor despre gravitatea

roncopatiei rămîne destul de imatur, dat fiind faptul că majoritatea din ei

nu o consideră ca o patologie în sine.



34

BIBLIOGRAFIE

1. Doina A. T. Apneea în somn și comorbiditățile sale, Cluj-Napoca, 2011, p.11

2. Gagauz A.M., Olaru A. Statistica generală a sforăitului și a sindromului apneei

obstructive de somn conform anchetării populației mun. Chișinău//AnaleȘtiințifice USMF “N. Testemițanu”, Chișinău 2008, Ediția a IX-a, vol.4, pag.

223-226

3. Karl Horman, Rheinware Verlag. An update on sleep disordered breathing,

2006, pag.68

4. Lindholm P., Gennser M. DETECTION OF HYPOXEMIA WITH PULSE

OXIMETRY DURING APNEA IS IMPAIRED USING FINGER PROBECOMPARED TO EAR LOBE PROBE// Aviat Space Environ Med., 2007 aug;

78(8):770-3

5. Lindholm P., Gennser M., Blogg S. L. Pulse oximetry to detect hypoxemiaduring apnea: comparison of finger and ear probes// National Center forBiotechnology information, U.S. National Library of Medicine

(www.NCBI.nlm.NIH.gov/pubmed/17760284)

6.

Panfil A., Gagauz A. Anale Științifice USMF “N. Testemițanu”, Chișinău2005, Ediția a VI-a, vol.4, pag. 454-455

7. Philips B. Momente de diagnostic al SOAS// M.D.M.S.P., Sleepfondation 8,

martie, 2005

8. Блохина Н. Н Лечение эректильной дисфункции// Андрология и

генитальная хирургия, №3, 2008, стр. 78-79

9.

Блоцкий А.А., Плужников М.С. Синдром обструктивного сонногоапноэ// журнал “Вестник оториноларингологии ”, N4, 2008, стр. 78-84

10. Блоцкий А.А., Плужников М.С. Феномен храпа и синдром сонного

апноэ, СПб, СпецЛит 2002

11. Горбачёвский В.Н., Минин Ю.В. Журнал ушных, носовых и горловых

болезней, №5-6,1993, стр.30-34

12. Елизарова Л. Н. Лечение ронхопатии// журнал “Вестник

оториноларингологии ”, N1, 2006, стр. 35-38

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17760284





35

13. Зильбер А.П. Синдромы сонного апноэ, Петрозаводск, 1994

14. Минин Ю.В., Нурищенко Н.Е., Карась А.Ф. Журнал ушных, носовых и

горловых болезней, №1, 1994, стр.18-53

15.

Селезнёв К.Г., Байрак Д.М. Причины ронхопатии. Эффективность различных методов лечения// Журнал вушних, носових i горлових хвороб

N6, 2009, стр. 54-59

16. http://lib.vgmu.ru/files/journal/PMJ_2005_1-9.pdf

17. http://sleepapnea.org/support/a.w.a.k.e.-network-map.html

18. http://www.medicalstudent.ro/medicina-interna/apneea-nocturna-creste-riscul-

atacului-de-cord-si-al-diabetului.html 19. http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/sleepapnea

20. http://www.otorrinoweb.com/es/temas-faringe-laringe/147-t68/3022-6801-

introduccion.html

http://lib.vgmu.ru/files/journal/PMJ_2005_1-9.pdf




http://sleepapnea.org/support/a.w.a.k.e.-network-map.html



http://www.medicalstudent.ro/medicina-interna/apneea-nocturna-creste-riscul-atacului-de-cord-si-al-diabetului.html




http://www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/sleepapnea



http://www.otorrinoweb.com/es/temas-faringe-laringe/147-t68/3022-6801-introduccion.html













36

Anexa 1

1.Sat/oras

2.Sex3.Virsta4.Sforaie5.Profesia

6.Permanent/ocazional7.In ce pozitie

Pe spatePe burta

Pe o parte8.Se trezestesingur/rudele9.Apnoe

10.Talia(m)11.Masa(kg)12.De cit timp13.TraumeORL,craniene,

multiple14.Fumeaza15.Bauturi alcooliceinainte de somn16.Mincare copioasainainte de somn17.Hta18.Astm bronsic19.Maladii

bronhopulmonare20.Maladii ORLDeviatie septHipertrofie de

coaneAmigdalita crFaringiteAdenoiditaPolipoza

21.Somnifere22.Interventii sfera



ORL23.Alergii24.Cit de des facerinite/an

25.Circumferintagitului(cm)26.Ocluzia dentaradeformata27.Surmenaj in timpulzilei28.Se trezeste obosit29.Cefalee matinala30.Micsorarea

capacitatii de munca31.Tulburari dememorie si atentie32.Parestezia

periferica

teza de licenta screening roncopatie

Documents