tezĂ de doctoratdoctorat.ase.ro/media/default/sustineri teze doctorat...capitole cuprind noțiuni...

16
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI Şcoala Doctorală – Administrarea Afacerilor TEZĂ DE DOCTORAT Prezentată şi susţinută public de către autor: Alina-Cerasela M. Aluculesei Titlul tezei de doctorat: MODALITĂȚI INOVATIVE DE VALORIFICARE A RESURSELOR NATURALE BALNEO DIN ROMÂNIA PRIN INTERMEDIUL SERVICIILOR TURISTICE Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Puiu Nistoreanu Comisia de susţinere a tezei de doctorat: Prof.univ.dr. Delia Popescu (Preşedinte) - Academia de Studii Economice din Bucureşti Prof.univ.dr. Magdalena Platis (Referent) - Universitatea din București Prof.univ.dr. Florin Bonciu (Referent) - Academia Română – Institutul de Economie Mondială Prof.univ.dr. (Referent) - Academia de Studii Economice din Bucureşti Prof.univ.dr. Puiu Nistoreanu (Conducător ştiinţific) - Academia de Studii Economice din Bucureşti Bucureşti, 2016

Upload: others

Post on 20-Oct-2020

12 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

    Şcoala Doctorală – Administrarea Afacerilor

    TEZĂ DE DOCTORAT

    Prezentată şi susţinută public de către autor:

    Alina-Cerasela M. Aluculesei

    Titlul tezei de doctorat:

    MODALITĂȚI INOVATIVE DE VALORIFICARE A RESURSELOR

    NATURALE BALNEO DIN ROMÂNIA PRIN INTERMEDIUL

    SERVICIILOR TURISTICE

    Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Puiu Nistoreanu

    Comisia de susţinere a tezei de doctorat:

    Prof.univ.dr. Delia Popescu (Preşedinte) - Academia de Studii Economice din Bucureşti

    Prof.univ.dr. Magdalena Platis (Referent) - Universitatea din București

    Prof.univ.dr. Florin Bonciu (Referent) - Academia Română – Institutul de Economie Mondială

    Prof.univ.dr. (Referent) - Academia de Studii Economice din Bucureşti

    Prof.univ.dr. Puiu Nistoreanu (Conducător ştiinţific) - Academia de Studii Economice din Bucureşti

    Bucureşti, 2016

  • ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

    Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat

    Şcoala Doctorală – Administrarea Afacerilor

    MODALITĂȚI INOVATIVE DE VALORIFICARE A RESURSELOR

    NATURALE BALNEO DIN ROMÂNIA PRIN INTERMEDIUL

    SERVICIILOR TURISTICE

    Alina-Cerasela Aluculesei

    Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Puiu Nistoreanu

    Bucureşti, 2016

  • CUPRINS

    Introducere ..................................... 1

    Capitolul 1 - TURISMUL DE SĂNĂTATE ÎN CONTEXT

    INTERNAȚIONAL ..................................... 6

    1.1 Forme de turism și particularități ..................................... 6

    1.2 Turismul de sănătate - terminologie ..................................... 9

    1.3 Turismul de sănătate în context internațional ..................................... 15

    1.4 Turismul de sănătate în actualul context demografic –

    resurse și beneficii ..................................... 23

    1.5 Inovarea în turismul balnear ..................................... 27

    CAPITOLUL 2 - TURISMUL BALNEAR ÎN ROMÂNIA ..................................... 32

    2.1 Turismul balnear românesc în contextul demografic actual ..................................... 32

    2.2 Turismul balnear românesc exprimat prin indicatori

    statistici ..................................... 40

    2.3 Acțiuni inovative privind turismul balnear românesc ..................................... 47

    CAPITOLUL 3 - CADRUL METODOLOGIC DE

    CERCETARE ..................................... 56

    3.1 Contextul cercetării ..................................... 56

    3.2 Obiectivele, scopul, ipotezele și metodologia cercetării ..................................... 61

    3.2.1 Cercetarea turismului balnear la nivel local – studiu de

    caz: Soveja ..................................... 72

    3.2.2 Situația turismului balnear românesc din prisma

    reprezentanților săi ..................................... 74

    3.2.3 Cuantificarea nivelului de satisfacție și a gradului de

    cunoaștere a turiștilor față de turismul balnear românesc ..................................... 77

    3.2.4 Analiza comparativă: România - Spania ..................................... 79

    CAPITOLUL 4 - CERCETAREA TURISMULUI

    BALNEAR ROMÂNESC - DE LA CAZUL STAȚIUNII

    SOVEJA LA SITUAȚIA NAȚIONALĂ ..................................... 82

    4.1 Soveja – Stațiune balneară de interes local ..................................... 82

    4.1.1. Stațiunea Soveja – Analiza Butler ..................................... 83

    4.1.2. Rezultatele interviurilor de profunzime ..................................... 88

    4.2 Cercetare pe bază de interviu structurat asupra turismului

    balnear din România ..................................... 92

    4.2.1 Rezultate și discuții ale studiului calitativ asupra

    stațiunilor balneare de interes național din România ..................................... 97

  • 4.3 Rezultatele studiului cantitativ asupra percepției turiștilor

    români cu privire la turismul balnear ..................................... 114

    CAPITOLUL 5 – SPANIA: POSIBIL EXEMPLU AL

    DEZVOLTĂRII BALNEARE PENTRU ROMÂNIA ..................................... 137

    5.1 Spania – destinație balneară europeană ..................................... 137

    5.1.1 Analiza stațiunilor balneare din Spania – aspecte ce țin

    de landscape ..................................... 140

    5.1.2 Analiza stațiunilor balneare din Spania – aspecte ce țin

    de exploatarea resurselor balneare în unități specializate ..................................... 149

    5.2 Spania – model pentru dezvoltarea turismului balnear

    românesc ..................................... 155

    CAPITOLUL 6 – MODALITĂȚI INOVATIVE DE

    VALORIFICARE A RESURSELOR BALNEARE

    NATURALE DIN ROMÂNIA - ..................................... 159

    6.1 Propuneri privind dezvoltarea turismului balnear românesc ..................................... 159

    6.1.1 Modalități inovative pe plan național în promovare ..................................... 163

    6.1.2 Modalități inovative care vizează turiștii ..................................... 166

    6.1.3 Modalități inovative care vizează investitorii ..................................... 168

    6.1.4 Modalități inovative care vizează stațiunile și unitățile

    balneare ..................................... 169

    6.1.5 Modalități inovative de valorificare a resurselor care

    vizează autoritățile locale și naționale ..................................... 178

    Limitele cercetării și direcții viitoare de abordat ..................................... 181

    Concluzii ..................................... 186

    ANEXA 1 ..................................... 190

    ANEXA 2 ..................................... 193

    ANEXA 3 ..................................... 198

    ANEXA 4 ..................................... 201

    ANEXA 5 ..................................... 202

    ANEXA 6 ..................................... 204

    ANEXA 7 ..................................... 207

    Lista Figurilor ..................................... 208

    Lista Tabelelor ..................................... 211

    Lista Anexelor ..................................... 213

    Bibliografie ..................................... 214

  • Cuvinte cheie: turism balnear, potențial balnear, turism balnear în România, îmbătrânirea

    populației, demografie, resurse balneare, patrimoniu balnear.

    Rezumat

    Turismul reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei actuale, cu un

    efect multiplicator, având posibilitatea de a transforma microdestinații în adevărați magneți pentru

    cererea turistică. Industriile conexe angrenate în domeniu înregistrează o creștere evidentă, ceea

    ce a dus la o abordare deschisă a sectorului din partea autorităților, cu efecte în anumite zone ale

    globului asupra relaxării fiscale, a ușurinței acordării vizelor, contribuind chiar la înlăturarea

    acestora.

    Turismul a jucat întotdeauna un rol important, oamenii călătorind din varii motive din cele

    mai vechi timpuri. Inclusiv în secolele marcate de pericole iminente, activitatea turistică nu a fost

    întreruptă, în ciuda condițiilor riscante de pe drumurile publice sau a perioadelor de instabilitate

    politică. În Antichitate, călătoriile implicau un pericol crescut, însă, cu toate acestea, arheologii au

    descoperit mărturii care atestă efectuarea călătoriilor în jurul marilor situri preistorice, fapt ce

    demonstrează comportamentul fidel al turiștilor pentru călătorii, indiferent de motivație sau de

    barierele administrative întâlnite (Hajime, 2015).

    Mai târziu, când transportul a devenit din ce în ce mai accesibil, a avut loc o creștere a

    numărului de turiști care întreprindeau călătorii, indiferent de distanța parcursă. Analizând

    perioada mai recentă, expansiunea acestui sector a început după cel de-al II-lea Război Mondial,

    fiind intensificată mai ales după anul 1968, când costul călătoriilor cu avionul a început să devină

    accesibil. Țările europene au început să relaxeze politica vizelor și au abordat acest domeniu ca pe

    un motor de creștere economică, având ca motto: ”Turismul – Pașaportul către Pace” (Becker,

    2013). Nu numai pacea este vizată prin aceste activități, ci și păstrarea resurselor și a obiceiurilor,

    aspecte care reprezintă adesea principala motivație pentru deplasarea turiștilor (Lickorish și

    Jenkins, 2011).

    Una dintre cele mai vechi forme de turism, alături de turismul cultural și de cel religios,

    turismul de sănătate reprezintă forma de turism care cunoaște un avânt deosebit și indiferent de

    componenta sa principală, părțile implicate au de câștigat deopotrivă. Un aspect tot mai des adus

    în discuție de literatura de specialitate este turismul medical care ia în calcul preponderent

    destinațiile sărace, constituite în principalele piețe turistice. Efectele benefice asupra populației

  • locale sunt evidente chiar și pe termen scurt, reușindu-se o oarecare aliniere a serviciilor medicale

    pentru populația autohtonă prin creșterea calității serviciilor pentru turiștii străini. De asemenea,

    locuitorii din țările bogate au de câștigat prin efectuarea unor intervenții și tratamente mai

    accesibile, atât din punct de vedere al costului financiar, cât și al disponibilității, care în locul de

    reședință ar fi însemnat o îndatorare inevitabilă.

    Privind din prisma segmentelor balnear și de wellness, această industrie poate contribui

    simțitor la îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Având în vedere că schemele de tratament

    clasice sunt bazate pe tratarea efectelor pe cale medicamentoasă sau pe înlăturarea cauzei prin

    intervenții chirurgicale, ambele cu riscuri asociate, procedurile balneare vin ca o alternativă pentru

    ameliorarea anumitor afecțiuni. În funcție de bolile asociate pe care le are o persoană și de

    proprietățile resurselor naturale existente într-o stațiune, medicul curant îi poate prescrie acesteia

    o ședere într-o unitate de profil. Efectele asupra sănătății sunt demonstrate atât prin studii de

    specialitate, cât și prin atitudinea autorităților din anumite țări europene, care subvenționează

    aceste cure la nivel național. De asemenea, turismul de wellness care folosește resurse naturale

    poate constitui o bază importantă în educarea populației tinere pentru profilaxie, expunând în acest

    mod beneficiile unor proceduri de prevenție pentru persoanele sănătoase.

    Analizând contextul demografic actual din Europa și din România prin proporția în creștere

    a persoanelor de peste 65 de ani și gradul de dependență din ce în ce mai ridicat, se întărește

    necesitatea găsirii unor alternative pentru asigurarea unei durate de viață sănătoase cât mai

    îndelungate. Chiar dacă speranța de viață este în creștere pe continentul european, calitatea

    ultimilor ani reprezintă un indicator important pentru o radiografie adecvată a economiei. Anii de

    viață cu un nivel crescut al morbidității reprezintă cheltuieli semnificative pentru sistemele de

    sănătate publică, iar previziunile structurii populației trag un semnal de alarmă în acest sens.

    Economia per total ar avea de suferit semnificativ dacă principala motivație pentru cheltuirea

    veniturilor va fi reprezentată de medicație, iar celelalte sectoare vor fi plasate pe un loc secund.

    Pentru Uniunea Europeană, numărul ridicat al persoanelor vârstnice are mai multe cauze:

    natalitatea scăzută, creșterea speranței de viață, valul de imigranți și de persoane care au solicitat

    azil politic în țările integrate în anii 60’ (Parlamentul European, 2008). Astfel, ca urmare a

    îmbătrânirii, există o serie de probleme specifice segmentului de vârstă a treia: scăderea numărului

    populației active, creșterea valorică a contribuțiilor pentru sistemul de asigurări sociale sau

    necesitatea găsirii unor metode pentru atenuarea suferințelor generate de maladiile asociate.

    Uniunea Europeană înregistrează cea mai rapidă creștere a persoanelor vârstnice din lume

    (Tragaki, 2014). Conform Eurostat, populația pensionată este în creștere atât în țările membre UE,

  • cât și în țările care doresc să adere (Eurostat, 2015), de menționat fiind mai ales categoria de vârstă

    de peste 80 de ani care este în creștere (Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, 2014).

    Preponderența persoanelor vârstnice din cadrul Uniunii duce la elaborarea mai multor scenarii:

    ”scenariul secolului gri” sau ”scenariul granițelor deschise” care propun direcții diverse (Davoudi

    et al., 2010) pentru diminuarea efectelor negative. Țări precum: Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania,

    Polonia, România, Slovenia și Slovacia se confruntă și cu migrația populației apte de muncă către

    țări mai dezvoltate, aspect ce se traduce printr-un raport de 1,5 persoane active la un pensionar, cu

    reale implicații negative (Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, 2009).

    Prezenta teză de doctorat, intitulată ”Modalități inovative de valorificare a resurselor

    naturale balneo prin intermediul serviciilor turistice” abordează turismul balnear ca posibilă

    soluție pentru ameliorarea stării de sănătate a persoanelor vârstnice în principal și pentru prevenție

    în cazul segmentului tânăr de populație, cu aplicabilitate asupra României. Având în vedere

    atuurile incontestabile ale țării, precum: tarifele scăzute, subvenționarea serviciilor pentru anumite

    categorii, bogăția și diversitatea resurselor naturale, experiența în domeniu, componenta culturală

    reprezentată de zestrea romană și nu în ultimul rând, posibilitatea tratării mai multor afecțiuni în

    aceeași stațiune, am considerat ca fiind oportună această direcție de cercetare, aducând aspecte de

    noutate pentru cercetarea domeniului pe plan național.

    Un alt argument pentru tratarea subiectului în această direcție pornește de la cercetarea

    literaturii de specialitate. În urma documentării, am ajuns la concluzia că cercetarea turismului

    balnear nu s-a bazat pe această abordare, astfel, am dorit să contribuim la acoperirea acestei lacune

    din literatura de specialitate. Mai ales în România, studiile se bazează preponderent pe latura de

    patrimoniu balnear, analizând calitatea resurselor și întrebuințarea acestora în tratarea afecțiunilor,

    fiind ignorată componenta economică. Astfel, în acest context, am urmărit punerea accentului pe

    efectele economice, sociale și de sănătate care s-ar putea obține printr-o valorificare optimă a

    resurselor naturale.

    Astfel, scopul tezei este poziționarea României ca destinație balneară pe piața

    europeană caracterizată printr-o demografie îmbătrânită prin propunerea unor modalități

    inovative de valorificare a resurselor balneare naturale. Pentru atingerea scopului, au fost

    elaborate mai multe cercetări calitative și cantitative, pornind de la nivelurile și implicațiile

    turismului balnear pe care le-am identificat. Acestea au avut rolul de a realiza o radiografie

    detaliată a turismului balnear românesc, pornind de la nivelul local și mergând până la cel național

    și internaționale.

  • Pornind de la această structură, au fost conturate obiectivele avute în vedere care au vizat

    mai multe straturi: cel local, național și internațional, atingând atât contexte individuale, cât și de

    ansamblu. În elaborarea obiectivelor principale s-a ținut cont de elementele care caracterizează

    domeniul: existența unor stațiuni balneare importante pe plan local care se află într-o stare

    degradată, latura predominantă de tratament din bazele unităților de cazare, eforturile întreprinse

    în ultimii ani în domeniu și existența unor resurse balneare unice în țară care amplifică mândria

    locuitorilor față de acest domeniu.

    În ceea ce privește structura tezei, aceasta cuprinde 6 capitole, incluzând aspecte teoretice

    și aplicative. Cercetările realizate au urmărit trei planuri: pe cel local, național și internațional și

    au avut ca scop realizarea unei radiografii a turismului balnear românesc pentru a putea propune

    în final modalități inovative de valorificare a resurselor naturale pentru piața internă. Primele două

    capitole cuprind noțiuni teoretice, la nivel internațional și național, care au încadrat turismul

    balnear în direcția pe care am dorit să o cuprindem în teză, capitolul 3 cuprinde metodologia

    cercetării și sinteza studiilor realizate, detaliate apoi în capitolele 4 și 5, iar ultimul capitol prezintă

    propunerile inovative pe care le-am identificat și efectele economice și sociale ale punerii în

    practică a acestora.

    Astfel, capitolul 1 include elemente de terminologie, punând accentul pe necesitatea

    realizării unui glosar comun, acceptat de toate țările cu potențial balnear pentru o uniformizare în

    domeniu. Sunt detaliați principalii termeni pe care îi folosesc reprezentații din domeniu: turism de

    wellness, turism medical, turism balnear, SPA, talasoterapie, fiind punctate definițiile care să

    încadreze aceste noțiuni în contextul potrivit din punct de vedere al utilității și al zonei geografice.

    De asemenea, cuprinde principalele abordări ale acestui tip de turism în funcție de regiune sau de

    țară, precizând că autoritățile privesc diferit proprietățile resurselor naturale, unele subvenționând

    tratamentele balneare, iar altele lăsând domeniul nereglementat. Am dorit în această parte să

    poziționăm turismul balnear în funcție de zona și de profilul țării în ceea ce privește politica

    socială, pentru a reuși o caracterizare cât mai complexă a acestui domeniu. Alte componente

    analizate au fost cele demografice, de patrimoniu balnear și de inovație în domeniu, caracterizând

    segmentul ca fiind unul cu un grad ridicat de inovare. S-a mai pus accentul pe existența resurselor

    naturale în țările europene și pe valorificarea acestora, inclusiv sub forma unor produse pentru

    înfrumusețare.

    Capitolul 2 a fost orientat către turismul balnear românesc, urmând o structură similară cu

    cea din capitolul precedent, aplicabilitatea realizându-se la nivel național. Am dorit să demonstrăm

  • prin intermediul literaturii de specialitate experiența României în domeniu, diversitatea și istoria

    stațiunilor de renume din țară, precum și beneficiile curelor în tratarea anumitor afecțiuni.

    Abordarea a ignorat latura medicală și analiza fizico-chimică a resurselor, axându-se mai mult

    asupra efectelor economice și sociale. Ținând cont de situația economiei naționale și de investițiile

    reduse din turism în general, am urmărit în final analiza prezenței inovației ca indicator al dorinței

    de creștere a gradului de competitivitate pe plan internațional.

    Abordarea conceptuală a venit cu un nivel de noutate ridicat, diferențiindu-se de alte lucrări

    care au pus accentul preponderent pe analiza resurselor naturale existente. Dorindu-ne să aducem

    un nivel ridicat de noutate printr-o poziționare a turismului balnear în cadrul demografic actual,

    am pus mai ales accentul pe elemente ce țin de structura populației care să creeze contextul

    cercetărilor realizate în următoarele capitole. Astfel, au fost incluse următoarele aspecte: structura

    demografică actuală din România, principalii indicatori statistici ai turismului balnear din țară,

    care au exprimat evoluția capacității de cazare în ultimii 21 de ani, evoluția biletelor de tratament

    subvenționate în perioada 1996-2014, distribuția biletelor pe stațiuni, evoluția nivelului subvenției.

    Un alt aspect inclus în acest capitol a fost gradul de inovație din sector, fiind identificate în urma

    cercetării literaturii de specialitate următoarele: gradul de inovare ridicat în bazele de tratament,

    ca urmare a utilizării aparaturii specifice, înființarea clusterelor, segmentarea componentelor de

    wellness și de tratament, inovarea din cadrul centrelor de wellness și SPA de lux, noi modalități

    de promovare, organizarea Congresului Mondial de Balneologie în București și includerea tinerilor

    antreprenori în dezvoltarea afacerilor de profil.

    Capitolul 3 a cuprins metodologia cercetării, enunțarea scopului, a obiectivelor și a

    ipotezelor cercetării. Lucrarea se bazează pe 4 cercetări majore: 3 calitative și una cantitativă, fiind

    realizate în urma stabilirii obiectivelor principale. Astfel, au fost enunțate 6 obiective generale:

    abordarea conceptuală a principalelor elemente din literatura de specialitate, analiza turismului

    balnear din România la nivel local, investigarea situației actuale a turismului balnear din țară la

    nivel național, cercetarea opiniei turiștilor cu privire la acest sector, realizarea unei analize

    comparative între România și o altă țară europeană cu resurse naturale balneare (Spania) și

    propunerea unor modalități inovative de valorificare a patrimoniului balnear românesc. Prin

    atingerea acestor obiective în capitolele lucrării s-a verificat confirmarea sau infirmarea ipotezelor

    formulate la începutul cercetării:

    - (h1) România are un potențial balnear natural ridicat, fapt ce face ca anumite

    stațiuni să fie lăsate să se degradeze;

  • - (h2) turismul balnear românesc este specializat preponderent pe latura de tratament,

    abordare care va fi urmată și pe viitor.

    - (h3) piața balneară din România este caracterizată printr-o rată a inovației scăzută;

    - (h4) turiștii români au un grad ridicat de cunoștințe în ceea ce privește turismul

    balnear, având în vedere promovarea turismului balnear în media și a bogăției

    resurselor naturale din țară;

    - (h5) atuurile și punctele slabe ale turismului balnear românesc sunt identificate în

    mod similar de cele două categorii principale implicate în domeniu: turiștii și

    reprezentații unităților din domeniu;

    - (h6) Spania poate reprezenta un model de dezvoltare pentru domeniul balnear

    românesc pornind de la similitudinile dintre cele două țări.

    Capitolul 4 a cuprins cercetările la nivelul României: cercetarea calitativă pe plan local,

    cercetarea calitativă la nivel național bazată pe interviu structurat și cercetarea cantitativă, bazată

    pe chestionar administrat. Rezultatele au fost redate și interpretate în funcție de instrumentul de

    cercetare utilizat. Am dorit în felul acesta să analizăm turismul balnear românesc pornind de pe

    planul local, alegând o stațiune de interes local din județul Vrancea: Soveja care este reprezentativă

    pentru exploatarea deficitară a resurselor naturale și am analizat stațiunea prin metoda Butler,

    descriind ciclul de viață al acesteia și pe bază de interviu structurat. Astfel, am realizat o descriere

    a stadiului actual și a cauzelor pentru a putea ulterior să elaborăm propuneri pentru redresarea

    stațiunii.

    Pe plan național, am intervievat reprezentanții a 10 stațiuni balneare de interes național,

    urmărind aspecte precum: promovare, direcții viitoare, poziționarea față de turismul social,

    probleme identificate, atuuri și am chestionat un eșantion de 321 de turiști, incluzând elemente ca:

    poziționarea față de turismul balnear, probleme identificate, atuuri, nivelul de informare cu privire

    la competitorii străini, opinia față de latura socială. Au fost incluse trei straturi principale în această

    cercetare: acțiuni întreprinse la nivel individual, perspective identificate la nivel național și

    identificarea inovării în sector.

    În ceea ce privește cercetarea cantitativă realizată asupra turiștilor din România, am urmărit

    preponderent identificarea perceperii turismului balnear de către aceștia și gradul lor de informare

    cu privire la alți competitori. Cercetarea cantitativă bazată pe chestionar a cuprins un lot format

    din 321 de participanți, cu vârsta medie de 41,42 de ani din arealele: București, Ialomița și Vrancea.

    Criteriile de includere în cercetare au fost efectuarea a cel puțin unui concediu într-o stațiune

  • balneară din România și deținerea unor cunoștințe minime legate de turismul balnear: existența

    stațiunilor balneare în țară, prezența factorilor de cură și posibilitatea efectuării anumitor proceduri

    aici. Instrumentul de cercetare a conținut trei părți principale: introducerea, partea de cercetare

    propriu-zisă și întrebările de identificare. În introducere, am prezentat participanților scopul

    cercetării, utilitatea acesteia și păstrarea confidențialității respondenților. Partea de cercetare a

    cuprins 20 de întrebări cu răspuns simplu și multiplu, majoritatea fiind închise sau parțial închise:

    ”Dacă sunteți nemulțumit de servicii, ce ați îmbunătăți?” și una a fost deschisă: ”Numiți trei

    stațiuni balneare din România”, iar 3 întrebări au fost cu răspuns scală cu 5 variante de răspuns:

    foarte important, important, importanță medie, puțin important și foarte puțin important. Partea a

    treia a conținut 5 întrebări de identificare: vârstă, gen, domeniu de activitate, nivelul studiilor și

    statutul pe piața muncii.

    De asemenea, prin cele două cercetări din cadrul acestui capitol referitoare la turismul

    balnear național, am dorit ca pe lângă descrierea punctuală a celor două categorii incluse în studii,

    o corelare între nivelul de vizualizare a serviciilor balneare de reprezentanții unităților balneare și

    de turiștii incluși în studiu.

    Capitolul 5 a cuprins detalierea cercetării calitative asupra Spaniei, țara europeană similară

    cu România care a fost aleasă pentru enunțarea unor direcții de urmat pe plan național. Prin acest

    studiu am dorit să realizăm o descriere detaliată a domeniului din această țară bazându-ne pe

    vizitele de cercetare și pe interviurile făcute în unitățile de tratament pentru a constitui fundamentul

    modalităților de valorificare a resurselor balneare din ultima parte a lucrării. Au fost efectuate

    vizite de cercetare la următoarele unități: Hotel Balneaire Font Vella **** din stațiunea Hilari

    Sacalm, Hotel Balneaire Prats*** și Hotelul Vichy Catalan *** din stațiunea Caldes de Malavella,

    Bains Termaux Caldes d`Estrac din stațiunea Caldes d`Estrac, Hotel Balneaire Termes Victoria

    *** și Hotel Vila de Caldes **** din stațiunea Caldes de Montbui, Hotel TermaEuropa **** din

    stațiunea El Vendrell, Hotelul Termas Marinas **** din stațiunea Benicassim și Hotelul Balneario

    Marina D`Or ***** din stațiunea Orpesa del Mar.

    Obiectivele punctuale ale acestei părți ale studiului au fost:

    descrierea tipologiei turiștilor și a modalităților de promovare;

    descrierea infrastructurii specifice și a procedurilor;

    detalierea aspectului social al curelor balneare;

    identificarea inovării în sector.

  • Cercetarea a cuprins două elemente principale: unul de landscape, care a poziționat

    stațiunile analizate în funcție de anumite criterii prestabilite, fiind interpretate pe baza observațiilor

    din vizitele de cercetare și una de structură, care a cuprins aspecte ca: infrastructura existentă,

    promovarea, tipologia turiștilor, servicii oferite, componenta socială, inovarea.

    Capitolul 6 reprezintă partea de contribuții personale. Pe baza rezultatelor obținute din

    cercetările realizate și pe baza informațiilor regăsite în literatura de specialitate din primele două

    capitole, am enunțat principalele modalități inovative de valorificare a resurselor balneare din țară,

    cuprinzând 5 straturi principale: promovare, segmentare, investitori, unități și stațiuni balneare și

    autorități competente. Pe lângă informațiile din literatura de specialitate, la baza formulării acestor

    propuneri au stat vizitele de cercetare realizate în cei trei ani de studiu, interviurile avute cu diverși

    reprezentanți din domeniu și exemplele de bună practică din alte țări.

    Primul strat identificat de autor, unde pot fi elaborate acțiuni inovatoare pentru piața

    românească este promovarea. Ținând cont de trendul internațional și de exemplul oferit de Spania,

    România are la îndemână instrumente pe care le poate utiliza pe fondul resurselor umane din IT

    recunoscute pe plan internațional și a calității și vitezei internetului. Mizând pe o promovare

    modernă, realizată în mediul online: optimizarea SEO, dezvoltarea de aplicații mobile, digitizarea

    destinațiilor, realizarea unor portaluri în limbi de circulație internațională pentru informarea

    turiștilor, precum și apelarea la figuri marcante pe plan internațional pentru creșterea vizibilității

    constituie principalele aspecte pe care stațiunile balneare s-ar putea baza. De asemenea,

    organizarea unor evenimente de anvergură mondială care să aibă legătură directă cu domeniul

    balnear ar contribui la o promovare eficientă.

    Al doilea strat abordat, segmentarea, vine pe fondul direcției internaționale, în care țări cu

    o tradiție în turismul balnear și-au delimitat foarte clar segmentele de tratament și de relaxare,

    edificiile de lux mizând preponderent pe a doua categorie, mai ofertantă din punct de vedere

    financiar și care atrage un segment țintă de turiști diferit față de cel care apelează la oferte sociale.

    Această dezvoltare este benefică pe plan național, întrucât se atrage în felul acesta segmentul de

    turiști cu venituri peste medie, care preferă servicii de calitate atât la cazare, alimentație publică,

    cât și în cazul serviciilor de tratament și wellness. Totuși, trebuie găsite soluții pentru realizarea

    unui echilibru și pentru ridicarea nivelului turistic și în unitățile care continuă pe latura socială. În

    acest fel, se asigură accesul la proceduri balneare benefice sănătății și grupurilor vulnerabile, care

    altfel nu și-ar putea permite un astfel de sejur.

    Nivelul investitorilor, cel de-al treilea strat inclus, a fost considerat ca fiind un aspect

    important în valorificarea resurselor naturale din mai multe considerente. Resursele utilizate în

  • curele balneare sunt proprietatea statului, iar o exploatare durabilă din partea reprezentanților din

    mediul privat este necesară pentru menținerea echilibrului din domeniu. Pe de o parte, investitorii

    sunt reprezentați de cei cu o putere financiară ridicată, care pot construi centre de referință unde

    să fie valorificate resursele naturale, cu experiență în domeniu sau cu o echipă pentru dezvoltare

    care dispune de toate informațiile și resursele necesare, iar pe de altă parte, se referă la segmentul

    tânăr de antreprenori. Pentru ca ambele categorii să își dorească intrarea și menținerea pe piață,

    este necesar să fie elaborate direcții de dezvoltare care să asigure un grad ridicat de încredere în

    sector.

    Cel de-al patrulea strat, reprezentat de stațiuni și unități balneare cuprinde soluții

    inovatoare care vizează atât sectorul public, cât și pe cel privat. Acesta abordează preponderent

    valorificarea patrimoniului natural după modelul unor țări care au mizat pe istoric și pe povestea

    locului în promovarea și în fidelizarea turiștilor. Având în vedere posibilitatea tratării afecțiunilor

    asociate vârstei în stațiunile din România și slaba valorificare a resurselor din stațiunile de interes

    local, am propus transformarea stațiunilor în centre balneare regionale care să asigure cadrul optim

    pentru îmbunătățirea stării de sănătate, contribuind astfel inclusiv la dezvoltarea sectoarelor

    conexe și la creșterea standardului de viață al populației locale.

    Ultimul strat identificat, cel reprezentat de autoritățile locale și naționale vizează mai ales

    investițiile, cadrul legislativ, precum și lobby-ul pe care îl pot face reprezentații locali la nivel

    internațional. Pornind de la dorința celor care activează în domeniu să se distanțeze de latura

    socială, reprezentativă pentru turismul balnear național, am considerat că autoritățile naționale și

    locale trebuie să se implice mai mult în crearea unui mediu propice pentru investițiile în sector.

    Inclusiv atractivitatea segmentului social pentru unitățile balneare ar trebui să fie o prioritate, iar

    creșterea subvenției biletelor de tratament constituie o măsură necesară.

    În urma cercetărilor întreprinse, au fost atinse obiectivele principale enunțate anterior, iar

    pe baza rezultatelor, au fost testate cele 6 ipoteze ale cercetării, după cum urmează:

    - prima ipoteză, h1: România are un potențial balnear natural ridicat, fapt ce face ca

    anumite stațiuni să fie lăsate să se degradeze a fost confirmată. Multitudinea

    resurselor naturale din țară regăsite în numeroase localități face imposibilă

    deocamdată o exploatare eficace a acestora. Stațiunea Soveja, care este

    reprezentativă pentru turismul balnear local al cărui potențial a fost ignorat în

    ultimii ani reprezintă un exemplu elocvent. Dacă România ar fi dispus de o paletă

  • mai restrânsă de resurse, valorificarea acestora ar fi permis inclusiv localităților

    atractive doar pe plan local să formeze bazine ale ofertei de referință.

    - cea de-a doua ipoteză, h2: turismul balnear românesc este specializat preponderent

    pe latura de tratament, abordare care va fi urmată și pe viitor a fost infirmată. Chiar

    dacă istoria din domeniu plasează România în rândul destinațiilor în care turismul

    balnear urmărește efectuarea procedurilor de tratament, în urma rezultatelor

    cercetării a reieșit că fiecare unitate oferă servicii de wellness și unele dintre ele își

    doresc o delimitare și chiar o depărtare de latura de tratament, mizând pe profilaxie.

    Chiar dacă cele două laturi pot coexista într-o unitate de tratament, pentru unitățile

    balneare care doresc să atragă și segmentul tânăr, cu venituri peste medii, prezența

    turiștilor sociali ar dăuna dezvoltării în această direcție.

    - ipoteza a treia, h3: piața balneară din România este caracterizată printr-o rată a

    inovației scăzută a fost infirmată. În ciuda faptului că bazele de tratament sunt

    catalogate de turiști ca fiind uzate moral, inovația a pătruns în acest sector. Dorința

    de diferențiere și de fidelizare a clienților a făcut ca managerii să investească în

    sisteme informatice de rezervare, de acces, de previzionare a cantităților de materie

    primă necesară în funcție de perioada sezonului. De asemenea, s-au făcut investiții

    și în modernizare, piscinele și aparatura din bazele de tratament fiind conectate la

    sisteme informatice care reglează automat temperatura, salinitatea sau debitul apei.

    - ipoteza a patra, h4: turiștii români au un grad ridicat de cunoștințe în ceea ce

    privește turismul balnear, având în vedere promovarea turismului balnear în media

    și a bogăției resurselor naturale din țară a fost infirmată. În urma analizei

    rezultatelor, a reieșit faptul că turiștii români au un nivel mediu de cunoștințe cu

    privire la turismul balnear pe plan internațional, cu toate că acesta este un subiect

    abordat des în media.

    - cea de-a cincea ipoteză, h5: atuurile și punctele slabe ale turismului balnear

    românesc sunt identificate în mod similar de cele două categorii principale

    implicate în domeniu: turiștii și reprezentații unităților din domeniu a fost

    infirmată. În urma comparării răspunsurilor date, a reieșit faptul că elementele pe

    care mizează cei din domeniu, precum: calitatea înaltă a serviciilor sau pregătirea

    personalului coincid cu aspectele pe care turiștii își doresc să fie schimbate pentru

    o experiență mai bună în timpul sejurului într-o stațiune balneară. De asemenea,

    direcția spre care doresc reprezentanții unităților să se îndrepte, cea bazată pe

  • segmentul de wellness, nu este cea pe care o doresc turiștii, care consideră că

    subvenționarea curelor constituie un drept și această direcție ar trebui să continue.

    - a șasea ipoteză, h6: Spania poate reprezenta un model de dezvoltare pentru

    domeniul balnear românesc pornind de la similitudinile dintre cele două țări a fost

    confirmată. Cele două țări comparate, România și Spania, prezintă multiple

    similitudini, iar experiența și practica spaniolă poate constitui un real exemplu

    pentru dezvoltarea viitoare a stațiunilor autohtone, mai ales în ceea ce privește

    valorificarea resurselor naturale prin promovarea lor în rândul turiștilor. Și sub

    aspect de promovare sau servicii oferite poate oferi o direcție pe care stațiunile

    românești să o aibă în vedere. Faptul că turismul social este o parte constantă a

    turismului balnear spaniol, având ponderi însemnate, reprezintă un exemplu că

    această direcție poate fi păstrată în continuare și îmbinată cu succes cu latura de

    wellness și de chirurgie de înfrumusețare.

    Astfel, abordarea turismului balnear a fost realizată într-o manieră nouă pentru literatura

    de specialitate din România, contribuind la îmbogățirea scrierilor din domeniu care până în prezent

    au vizat mai ales latura de patrimoniu natural și mai puțin efectele economice ale exploatării

    acestora. În contextul demografic actual, propunerile au rolul de a veni în întâmpinarea celor care

    doresc să contribuie la relansarea turismului balnear național, cu reale implicații sociale,

    economice și de sănătate.

    Bibliografie

    1. Becker, E., 2013, Overbooked: The exploding Business of Travel and Tourism. Simon and

    Schuster Paperbacks: New York.

    2. Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, 2014, Populația vârstnică a României la

    orizontul anului 2060. Disponibil la: http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Populatia-

    varstnica-a-Romaniei-la-orizontul-anului-2060.pdf. Accesat la data de 13.05.2016.

    3. Davoudi, S., Wishardt, M. și Strange, I., 2010, The ageing of Europe: Demographic

    scenarios of Europe's futures. Futures, 42 (8), Pp. 794–803.

    4. Eurostat, 2015, Population by age. Disponibil la:

    http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tps0

    0010&language=en. Accesat în data de 20 Octombrie 2015.

    5. Hajime, E., 2015, New business opportunities in the growing e-tourism industry. IGI

    Global: Hershey.

    6. Lickorish, L. și Jenkins, C.L., 2011, Introduction to tourism. Routledge: London.

    http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Populatia-varstnica-a-Romaniei-la-orizontul-anului-2060.pdfhttp://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Populatia-varstnica-a-Romaniei-la-orizontul-anului-2060.pdfhttp://e-nformation.ro:2580/science/article/pii/S0016328710000583?np=yhttp://e-nformation.ro:2580/science/article/pii/S0016328710000583?np=yhttp://e-nformation.ro:2580/science/article/pii/S0016328710000583?np=yhttp://e-nformation.ro:2580/science/journal/00163287http://e-nformation.ro:2580/science/journal/00163287/42/8http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tps00010&language=enhttp://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tps00010&language=en

  • 7. Parlamentul European, 2015,. [online] Disponibil la: [Accesat 22 Octombrie 2015].

    8. Tragaki, A., 2004, Demographics: the vulnerable heel of the European Achilles. European

    Views, Vol. 3, Nr. 2, pp.277-285.