tezĂ de doctorat - utm.ro · 1949) şi până în prezent, actul de cercetare științifică...
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „TITU MAIORESCU” BUCUREŞTI
FACULTATEA DE DREPT
ŞCOALA DOCTORALĂ DE DREPT
TEZĂ DE DOCTORAT CONTRABANDA ÎN LEGISLAŢIA PENALĂ
ROMÂNĂ
- REZUMAT -
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,
Profesor universitar doctor
ALEXANDRU BOROI
Doctorand,
BĂRĂSCU MIHAI FLORENTIN
BUCUREŞTI
2018
2
CUPRINS
LISTA DE ABREVIERI..............................................................................................9
INTRODUCERE.......................................................................................................1111
Actualitatea, importanţa şi justificarea cercetării.....................................................11
Obiectivele cercetării................................................................................................16
Structura cercetării...................................................................................................18
Metodologia cercetării..............................................................................................20
CAPITOLUL I
CONCEPTUL ŞI PRECEDENTE LEGISLATIVE ALE INFRACŢIUNII DE
CONTRABANDĂ..................................................................................................23
1.1. Istoricul incriminărilor.....................................................................................23
1.2. Incriminări în perioada modernă (1856-1949).................................................23
1.2.1. Proiectul pentru administrarea vămilor Principatelor Unite, Moldova şi Ţara
Românească…..........................................................................................................23
1.2.2. Legea generală a vămilor din 15 iunie 1874......................................................24
1.2.3. Legea generală a vămilor din 1 iulie 1905................................................21
1.2.4. Legea pentru administrarea generală a vămilor din 1933..............................26
1.3. Contrabanda în decursul anilor 1949-2006….................................................26
1.3.1. Legea nr. 9 din1949 asupra vămilor...............................................................26
1.3.2. Legea nr. 6 din 28 decembrie 1961 privind reglementarea regimului vamal al
R.P.R........................................................................................................................27
1.3.3. Legea nr. 30 din 22 decembrie 1978..............................................................28
1.3.4. Codul vamal al României – Legea nr. 141 din 24 iulie 1997........................29
1.4. Concluzii la Capitolul 1.....................................................................................32
3
CAPITOLUL II
INCRIMINAREA CONTRABANDEI ÎN CODUL VAMAL AL
ROMÂNIEI.............................................................................................................35
2.1. Infracţiunile la regimul vamal. Explicații ale unor termeni, concepte şi
sintagme...................................................................................................................35
2.1.1. Infracţiuni la regimul vamal comparativ cu reglementarea anterioară..........35
2.1.2. Concepte, termeni şi sintagme cu care operează legea vamală......................36
2.2. Reglementarea vamală...................................................................................37
2.3. Necesitatea incriminării și combaterii infracțiunii de contrabandă................39
2.3.1. Cauzele, condiţiile şi împrejurările care determină, favorizează sau înlesnesc
săvârşirea infracţiunii de contrabandă......................................................................40
2.4. Particularităţi generale privind infracţiunea de contrabandă...........................41
2.4.1. Contrabanda, formă de exprimare a criminalităţii transfrontaliere................41
2.4.2. Factori generatori ai infracţiunii de contrabandă...........................................44
2.4.3. Modalităţi de manifestare a contrabandei......................................................46
2.4.4. Consecinţe ale contrabandei...........................................................................46
2.4.5. Măsuri pentru prevenirea şi combaterea contrabandei..................................46
2.4.5.1. La nivel naţional..........................................................................................46
2.4.5.2. La nivel internaţional..................................................................................49
2.5. Concluzii la Capitolul 2.....................................................................................50
CAPITOLUL III
CARACTERIZAREA GENERALĂ A INFRACŢIUNII DE
CONTRABANDĂ..................................................................................................52
Condițiile preexistente infracțiunii de contrabandă...........................................52
3.1. Obiectul juridic al infracțiunii de contrabandă..................................................52
3.1.1. Obiectul juridic principal al infracţiunii de contrabandă...............................54
3.1.2. Obiectul juridic secundar al infracţiunii de contrabandă...............................54
4
3.1.3. Obiectul material............................................................................................55
3.2. Subiecții infracțiunii de contrabandă................................................................58
3.2.1. Subiectul activ al infracţiunii de contrabandă...............................................58
3.2.2. Subiectul pasiv al infracţiunii de contrabandă...............................................59
3.2.3. Aplicarea legii penale în spaţiu......................................................................60
3.2.4. Aplicarea legii penale în timp........................................................................64
3.3. Situaţia premisă……………………………………………………………....64
3.4. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii…………………………………………65
Conținutul constitutiv al infracțiunii de contrabandă……………………………67
3.5. Latura obiectivă.................................................................................................67
3.5.1. Elementul material.........................................................................................67
3.5.2. Urmarea imediată...........................................................................................72
3.5.3. Legătura de cauzalitate...................................................................................73
3.6. Latura subiectivă...............................................................................................73
3.7. Concluzii la Capitolul 3....................................................................................76
CAPITOLUL IV
ANALIZA CONȚINUTULUI JURIDIC AL INFRACȚIUNII DE
CONTRABANDĂ SIMPLĂ.................................................................................78
4.1. Textul legal.....................................................................................................78
4.2. Obiectul infracţiunii........................................................................................79
4.2.1. Obiectul juridic special.................................................................................79
4.2.2. Obiectul material...........................................................................................79
4.3. Subiecţii infracţiunii........................................................................................81
4.3.1. Subiectul activ...............................................................................................81
4.3.2. Subiectul pasiv..............................................................................................82
4.3.3. Locul săvârşirii infracţiunii..........................................................................83
4.4. Latura obiectivă...............................................................................................84
5
4.4.1. Elementul material........................................................................................84
4.5. Urmarea imediată............................................................................................89
4.5.1. Legătura de cauzalitate.................................................................................90
4.6. Latura subiectivă.............................................................................................91
4.7. Forme, modalităţi, sancţiuni............................................................................92
4.7.1. Forme............................................................................................................92
4.7.2. Modalităţi......................................................................................................92
4.7.3. Sancţiuni........................................................................................................93
4.8. Concluzii la Capitolul 4....................................................................................94
CAPITOLUL V
ANALIZA CONȚINUTULUI JURIDIC AL INFRACȚIUNII DE
CONTRABANDĂ CALIFICATĂ.......................................................................96
5.1. Textul legal.....................................................................................................96
5.2. Obiectul infracţiunii.........................................................................................98
5.2.1. Obiectul juridic special.................................................................................98
5.2.2. Obiectul material...........................................................................................98
5.3. Subiecţii infracţiunii........................................................................................101
5.3.1. Subiectul activ nemijlocit.............................................................................101
5.3.2. Subiectul pasiv.............................................................................................101
5.4. Latura obiectivă...............................................................................................101
5.4.1. Elementul material.......................................................................................102
5.5. Urmarea imediată...........................................................................................104
5.5.1. Legătura de cauzalitate................................................................................105
5.6. Latura subiectivă............................................................................................105
5.7. Forme, modalități, sancțiuni...........................................................................106
5.8. Concluzii la Capitolul 5...................................................................................113
6
CAPITOLUL VI
ANALIZA CONȚINUTULUI JURIDIC AL INFRACȚIUNII DE FOLOSIRE
DE ACTE NEREALE LA AUTORITATEA VAMALĂ..................................116
6.1. Textul legal.....................................................................................................116
6.2. Obiectul infracţiunii.......................................................................................116
6.2.1. Obiectul juridic special ...............................................................................116
6.2.2. Obiectul material..........................................................................................117
6.3. Subiecţii infracţiunii.......................................................................................117
6.4. Latura obiectivă..............................................................................................118
6.5. Urmarea imediată...........................................................................................119
6.6. Legătura de cauzalitate...................................................................................119
6.7. Latura subiectivă............................................................................................120
6.8. Forme, modalităţi, sancţiuni...........................................................................120
6.9. Concluzii la Capitolul 6..................................................................................121
CAPITOLUL VII
ANALIZA CONȚINUTULUI JURIDIC AL INFRACȚIUNII DE FOLOSIRE
DE ACTE FALSIFICATE LA AUTORITATEA VAMALĂ..........................123
7.1. Textul legal.....................................................................................................123
7.2. Obiectul infracţiunii.......................................................................................123
7.3. Subiecţii infracţiunii.......................................................................................124
7.4. Latura obiectivă..............................................................................................124
7.5. Urmarea imediată...........................................................................................128
7.6. Legătura de cauzalitate...................................................................................129
7.7. Latura subiectivă............................................................................................130
7.8. Forme, modalităţi, sancţiuni...........................................................................131
7.9. Concluzii la Capitolul 7...................................................................................131
7
CAPITOLUL VIII
UNELE PARTICULARIŢĂŢI METODOLOGICE DE INVESTIGARE ŞI
CERCETARE A CONTRABANDEI………………………………………….133
8.1. Moduri şi sisteme de operare folosite de contrabandişti……………………134
8.1.1. Modalităţi diverse de ascundere..................................................................134
8.1.2. Modalităţi de ascundere în trafic a drogurilor sau a altor produse de
contrabandă………………………………………………………………………135
8.1.3. Moduri de operare frecvente ale contrabandiştilor de droguri...................137
8.2. Modalităţi de depistare a contrabandiştilor ………………………………...138
8.2.1. Metode tactice……………………………………………………………..138
8.2.2. Metode tehnico–ştiinţifice de depistare……………………………………139
8.3. Activităţi specifice ce se întreprind pentru investigarea infracţiunilor la regimul
vamal şi administrarea probelor………………………………………………….140
8.3.1. Modalităţi de documentare pentru începerea urmăririi penale.....................142
8.3.1.1. În cazul contrabandiştilor depistaţi la punctele de frontieră……………142
8.3.1.2. În cazul contrabandiştilor depistaţi pe teritoriul naţional………………..143
8.3.2. Cercetarea locului faptei…………..……………………………………….144
8.3.3. Realizarea flagrantului în cazul infracţiunilor la regimul vamal…………..147
8.3.4. Efectuarea urmăririi penale propriu–zise …………………………………155
8.3.4.1. În cazul investigării contrabandei cu droguri……………………………157
8.3.4.2. Analiza înscrisurilor………………………………………………..........159
8.3.4.3. Dispunerea de constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize judiciare………160
8.3.4.4. Audierea suspecţilor implicaţi în contrabandă…………………………..161
8.4. Aspecte de drept penal comparat în materie de contrabandă………………..162
8.4.1. Sistemul de drept penal francez…………………………………………...163
8
8.4.2. Sistemul de drept penal italian…………………………………………….164
8.4.3. Sistemul de drept penal al Federaţiei Ruse………………………………..167
8.4.4. Sistemul de drept penal german…………………………………………...170
8.4.5. Sistemul de drept penal al Marii Britanii………………………………….171
8.4.6. Sistemul de drept penal al Bulgariei………………………………………171
8.4.7. Sistemul de drept penal al Ucrainei……………………………………….173
8.5. Concluzii la Capitolul 8...................................................................................175
CAPITOLUL IX
CONCLUZII FINALE ŞI PROPUNERI DE LEGE FERENDA…………...177
9.1. Concluziile cercetării privitoare la contrabandă.…………………………....177
9.2. Sinteza rezultatelor obţinute………………………………………………...183
9.3. Propuneri de lege ferenda…………………………………………………...185
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ..........................................................................187
9
REZUMAT
Această teză de doctorat, intitulată ,,Contrabanda în legislaţia penală
română’’, reprezintă rezultatul unei cercetări aprofundate, având la bază
empirismul logic, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic asupra
incriminărilor din legislaţia naţională, în principal, şi cea internaţională, în
subsidiar.
Prezentul demers științific supune analizei incriminările faptelor ce definesc
contrabanda, prevăzute în legislația națională, începând cu perioada modernă (1856-
1949) şi până în prezent, actul de cercetare științifică cuprinzând şi un examen de
drept comparat, cu referiri multiple la legislaţia internațională și regională, în materia
contrabandei.
O atenţie deosebită s-a acordat şi regimului juridic vamal reprezentat de
,,totalitatea normelor juridice cu caracter vamal ce se regăsesc în legislaţia internă şi
internaţională care incriminează faptele din domeniul menţionat1’’.
Ca atare, este evident că normele care definesc infracţiunea de contrabandă a
fost incriminată dintotdeauna, fiind în permanenţă în atenţia doctrinarilor. Cu toate
acestea, deşi doctrina şi practica judiciară s-au pronunţat frecvent cu privire la
contrabandă, problematica determinată de această infracţiune este departe de a fi
elucidată într-o manieră unanim acceptată.
Rata crescută a infracţionalităţii în sfera relaţiilor vamale (numai în anul 2017
s-au instrumentat de către parchetele din România 1.017 infracţiuni de contrabandă,
iar de către DIICOT 667 cauze2), pericolul social al acestora, care uneori nu se
manifestă, precum şi o contracarare modică din partea organelor abilitate în domeniu,
conferă actualitate şi importanţă cercetării aspectelor juridico-penale ale infracţiunilor
1 În acelaşi sens, a se vedea şi R. Economu, E. Dragnea, Gh. Bădescu, Codul Vamal şi Regulamentul Vamal
cu adnotări şi comentarii, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997, p. 75; Suceavă I., Drept vamal, Editura Cns
Book Universal, Bucureşti, 1997, p. 49. 2 A se vedea ,,Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2017’’; www. mpublic.ro , consultat la
25.06.2018.
10
vamale, cât şi pentru stabilirea unor strategii şi tactici ştiinţifice justificate de
contracarare a acestui gen de infracţiuni.
Cercetarea propune noi direcţii privind elaborarea unor concepţii teoretice
ştiinţific argumentate şi corelate cu practica judiciară existentă, privind infracţiunile
vamale în România, precum şi formularea unor propuneri de lege ferenda care să
îmbunătăţească legislaţia vamală în vigoare.
Unul din argumentele actualităţii cercetării noastre priveşte şi modalităţile de
exprimare a recomandărilor internaţionale în legislația ţării noastre.
Considerentele expuse determină actualitatea temei cercetate şi importanţa
acesteia.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, am folosit elemente de drept penal
comparat, evidențiind caracteristicile componente ale contrabandei, ce formează
subiectul prezentei teze de doctorat, cât și elemente de drept procesual penal, pentru a
sublinia modalităţile concrete de prevenire, investigare şi instrumentare a
modalităţilor de comitere a contrabandei.
Teza este structurată în 9 capitole, din care în ultimul capitol am prezentat
concluziile și propunerile de lege ferenda la care am ajuns, acestea fiind urmate de
bibliografia de care m-am folosit pentru realizarea lucrării.
În partea introductivă a lucrării sunt prezentate argumentele în susţinerea
actualităţii şi importanţei problematicii abordate, scopul şi obiectivele urmărite,
precum şi gradul de realizare pe parcursul cercetării întreprinse, structura lucrării şi
metodologia cercetării.
Capitolul I, intitulat ,,Conceptul şi evoluţia tratamentului juridic al infracţiunii de
contrabandă’’, cuprinde trei subcapitole.
Astfel, în primul subcapitol ,,Incriminări în vechiul drept românesc’’, am
realizat am prezentat evoluţia incriminărilor din acea perioadă, în perspectiva
realizării actului de justiție penală.
11
În subcapitolul ,,Incriminări în legislaţia statului român modern (1856-1949)’’
am analizat diferite modalităţi de incriminare a acestui gen de infracţiuni.
Ultimul subcapitol ,,Contrabanda în reglementările vamale din perioada 1949-
2006’’este destinat analizei comparate a incriminărilor din perioada respectivă, cu
accente pozitive sau după caz, negative.
Analiza întreprinsă în acest capitol nu s-a dorit a avea un caracter exhaustiv, ci
unul exemplificativ, accentul punându-se pe valoarea ştiinţifică şi juridică a
conceptului şi evoluţiei tratamentului juridic al infracţiunii de contrabandă, având în
vedere că infraţiunea analizată a constituit un obiect de studiu din cele mai vechi
timpuri.
Prin incriminarea contrabandei legiuitorul a urmărit, de-a lungul timpului,
asigurarea disciplinei vamale şi stoparea acestui fenomen care aduce prejudicii
incomensurabile bugetului de stat.
Din analiza tuturor actelor normative ce au incriminat contrabanda până în anul
2006 remarcăm, ca şi alţi autori, faptul că subiectul activ al acestei infracţiuni nu este
circumstanţiat, cu excepţia Codului vamal adoptat prin Legea nr. 141/1997 unde ,,
angajaţilor sau reprezentanţilor persoanelor juridice care au ca obiect de activitate
operaţiuni de import–export, precum şi persoanelor fizice cu activităţi în folosul
persoanelor juridice care desfăşoară operaţiuni de import–export, li se poate aplica şi
interdicţia exercitării ocupaţiei’’3.
Totodată, Legea nr. 141/1997 cuprindea noi dispoziţii cu privire la ,,mărfurile
sau bunurile ce constituiau obiectul material al infracţiunii de contrabandă, faptul că
în situaţia în care, acestea nu se găsesc, suspectul va fi obligat la plata echivalentului
lor în bani’’4.
Capitolul II, ,,Incriminarea contrabandei în Legea nr. 86/2006’’, cuprinde patru
3 I. D. Ţicău, Infracţiuni vamale. Controverse, R.D.P. nr. 2/2000, pp. 113-116.
4 În acelaşi sens: Gh. Diaconescu, Infracţiuni prevăzute în legi speciale şi legi extra penale, Editura Fundaţiei
,,România de Mâine’’, Bucureşti, 2000, p.196.
12
subcapitole, respectiv: Infracţiunile la regimul vamal. Explicații ale unor termeni,
concepte şi sintagme, comparativ cu reglementarea anterioară; Reglementarea vamală
- premisă a infracțiunii de contrabandă; Oportunitatea incriminării și combaterii
infracțiunii de contrabandă; Particularităţi generale privind infracţiunea de
contrabandă.
Prin interpretarea logică a textelor incriminatorii s-a dorit a se reliefa scopul
legiuitorului respectiv impunerea respectării regimului vamal şi a prohibiţiilor
instituite, de către persoanele predispuse a comite asemenea infracţiuni.
Au fost prezentate şi analizate unele concepte, termeni şi sintagme cu care
operează legea vamală, în vigoare.
Contrabanda, pe lângă încălcareă cu bună ştiinţă a legii penale, reprezintă şi
evitarea taxelor vamale legale în domeniu, a prohibiţiilor şi interdicţiilor de orice fel.
Regimul vamal este constituit din ansamblul reglementărilor vamale care
privesc situaţia mărfurilor şi al mijloacelor de transport în raport de scopul operaţiunii
comerciale şi de destinaţia mărfurilor. Orice regim vamal debutează cu prezentarea la
,,organele vamale a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi se termină prin acordarea
liberului de vamă’’.
Contrabanda constituie unul dintre elementele de bază ale economiei subterane,
fiind un catalizator atât pentru evaziunea fiscală, cât şi pentru crima organizată.
Economia subterană, alături de evaziunea fiscală, finanţarea terorismului,
contrabandă, spălarea de bani, corupţie, o regăsim dincolo de frontierele legalităţii.
Spre deosebire de economia de suprafaţă, care se regăseşte într-o zonă a legalului,
economia subterană se manifestă într-o zonă a ilegalului. Spălarea banilor reprezintă o
modalitate de transformare a produsului infracţiunii obţinut în mod ilegal în venituri
legale, iar corupţia, finanţarea terorismului, evaziunea fiscală, contrabanda, fiind
strâns legate între ele, constituie posibilităţi de transformare a stării legale în stare
ilegală.
13
Reducerea creşterii economiei subterane necesită amplificarea măsurilor
economice ce au rolul de a favoriza o creştere economică susţinută, o scădere a
presiunii fiscale, precum şi realizarea unei reale stabilităţi legislative.
Prevenirea şi combaterea contrabandei impune realizarea unui complex de
măsuri, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, prin mobilizarea tuturor forţelor,
mijloacelor din dotarea poliţiei naţionale şi de frontieră, cât şi a altor servicii, în
cooperare cu alte organe de stat şi nestatale care să evidenţieze cauzele şi să înlăture
condiţiile ce favorizează acest gen de infracţiune.
În capitolul III, denumit ,, Caracterizarea generală a infracţiunii de
contrabandă’’, cuprinde şase subcapitole care definesc aceste condiţii, respectiv:
obiectul infracţiunii de contrabandă, subiecţii infracţiunii, situaţia premisă, locul şi
timpul săvârşirii infracţiunii, latura obiectivă şi latura subiectivă.
Cercetarea arată că activitatea de contrabandă poate fi întâlnită fie ca
infracţiune, ori sub forma contravenţiei, în funcţie de nivelul gradului de pericol
social, cuantumul prejudiciului cauzat şi obiectul material al acesteia.
Contrabanda sub forma contravenţiei se realizează atunci când se încalcă două
tipuri de relaţii sociale: relaţiile sociale legate de ordinea stabilită de legislaţia vamală,
de introducere sau scoatere a mărfurilor, de trecere a mijloacelor de transport şi când
se încalcă ordinea de control vamal.
Complicatul mecanism de traficare ilicită a mărfurilor – contrabanda,
funcţionează, în cele mai dese cazuri, cu suportul, consultanţa şi creaţia funcţionarilor
publici meniţi să elimine asemenea fapte şi a întreprinzătorilor aflaţi în faza de
dezvoltare, identificându-se la linia de demarcaţie dintre activităţile licite şi cele
ilicite.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată prin intermediul cercetării ştiinţifice
realizate reiese din conturarea unei politici clare a României privind combaterea
contrabandei prin mijloace de drept penal, reieşind, în principal, din crearea unor
limite de cadru normativ mai eficiente în aplicare, excluderea unor controverse sub
14
aspect de norme adoptate şi aflate în vigoare actualmente, precum şi includerea în
circuitul normativ a unor norme care să supună răspunderii penale faptele ilegale de
pseudocontrabandă.
Capitolul IV, este consacrat ,,Analizei conținutului juridic al infracțiunii de
contrabandă simplă’’, şi cuprinde şapte subcapitole care definesc conţinutul juridic,
respectiv: textul legal, obiectul infracţiunii, subiecţii infracţiunii, situaţia premisă,
locul şi timpul săvârşirii infracţiunii, latura obiectivă, latura subiectivă, forme,
modalităţi, sancţiuni.
Cu privire la obiectul material, în practica judiciară5 au apărut diverse
controverse, fapt pentru care Î.C.C.J. prin ,,Decizia nr. 32 din 11.12.2015, a decis că
dispozițiile art. 270 alin. (3) din Codul vamal sunt constituţionale’’.
Remarcăm, ca şi alţi autori6, că ,,în cazul bunurilor pentru care reglementările
legale în materie stabilesc că sunt exceptate de la plata taxelor vamale, se consideră că
infracţiunea subzistă, chiar dacă nu sa produs un prejudiciu material concret, întrucât
numai organele vamale sunt îndrituite, conform legii, să aprecieze ce categorii de
bunuri necesită a fi supuse controlului vamal’’.
În consens cu alţi doctrinari7, considerăm că persoanele, fiinţele umane ,,nu
formează obiect material al contrabandei, acestea când sunt depistate ascunse în
diverse mijloace de transport la punctele vamale de trecere a frontierei, realizează în
fapt condiţiile (componenţa) infracţiunii de trafic de persoane în termenii Legii
5 A se vedea pct. 38 şi 39 din Decizia CCR nr. 556/2017 referitoare la respingerea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României,
în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept în materie penală nr. 32/2015, în https://lege5.ro/ , consultat la 28.10.2018. 6 Al. Boroi (coord-r), M. Gorunescu M., I.A. Barbu, B. Vîrjan, Op. cit., p. 270.
7 M.A. Hotca, M. Gorunescu, N. Neagu, D.G. Pop, A. Sitaru, R.-F. Geamănu, Infracţiuni prevăzute în legi
speciale, Ediţia 4, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2017, p. 189; Al. Boroi (coord-r), M. Gorunescu M., I.A.
Barbu, B. Vîrjan, Op. cit., p. 270.
15
nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane8 sau ale
traficului de migranţi’’9.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată prin intermediul cercetării realizate
reiese din conturarea unei politici clare a României privind combaterea contrabandei
prin mijloace juridice penale, reieşind, în principal, din crearea unor limite de cadru
normativ mai eficiente în aplicare, excluderea unor controverse sub aspect de norme
adoptate, aflate în vigoare actualmente, precum şi incriminarea faptei de
pseudocontrabandă.
În Capitolul V, se realizează ,,Analiza conținutului juridic al infracțiunii de
contrabandă calificată’’. Acesta cuprinde şapte subcapitole care definesc conţinutul
juridic, respectiv: textul legal, obiectul infracţiunii, subiecţii infracţiunii, situaţia
premisă, locul şi timpul săvârşirii infracţiunii, latura obiectivă, latura subiectivă,
forme, modalităţi, sancţiuni.
Remarcăm faptul că, în funcţie de locul şi momentul efectuării controlului la
frontieră ,,se poate stabili pe cale judiciară consumarea infracţiunii de contrabandă
simplă sau contrabandă calificată, aşa după cum şi practica judiciară, aproape în
unanimitate a statuat’’10
.
Stabilirea locului comiterii contrabandei are importanţă şi din următorul punct
de vedere: regimul vamal şi relaţiile sociale din domeniul vamal posedă un grad al
suveranităţii aplicative. Ca atare, sistemul de protecţie juridică a relaţiilor sociale din
8 Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane publicată în M. Of. nr. 783 din
29 decembrie 2001 şi modificată prin Legea nr. 287/2005 (M. Of. nr. 917 din 18 octombrie 2005), modificată
în 2014 prin Legea de intrare ân vigoare a noului Cod penal. 9 O.U.G. nr. 105/2001, în forma modificată prin Legea nr. 39/2003. Articolul 71 din lege prevede:
„Racolarea, îndrumarea sau călăuzirea uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a
frontierei de stat, precum şi organizarea acestor activităţi constituie infracţiunea de trafic de migranţi şi se
pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este de natură a pune în pericol viaţa sau securitatea migranţilor ori ai
supune pe aceştia unui tratament inuman sau degradant, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani.
Dacă fapta prevăzută la alin. (2) a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea
de la 10 la 20 de ani. Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.” 10
Î.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 7337 din 19.12.2006; În acelaşi sens: T.Toader, Infracţiunile..., Op. cit.,
2018, p. 255, Decizia nr. 317/A/1998 a C.A. Bucureşti, s. a II-a pen., în R.D.P. nr. 1/2000, p. 138
(www.scj.ro) şi M.A. Hotca (coord-r) ş.a., Infracţiuni..., Op. cit., 2017, p. 201.
16
domeniul vamal sunt supuse protecţiei doar în limitele teritoriului vamal. În cazul în
care se comite o infracţiune de contrabandă pe teritoriul altui stat, această infracţiune
nu poate fi sancţionată potrivit legislaţiei penale a României. Spre exemplu,
contrabanda comisă în Republica Moldova, nu constituie contrabandă în România.
Confiscarea specială şi aplicarea sechestrului sunt măsuri excepţionale,
aplicabile prin hotărâri ale instanţelor de judecată competente, dat fiind faptul, că
lezează unele dintre drepturile fundamentale ale omului şi nu pot fi abuziv acordate
prin legislaţie autorităţilor constatatoare.
Capitolul VI, intitulat ,,Analiza conținutului juridic al infracțiunii de de folosire
de acte nereale la autoritatea vamală’’, cuprinde opt subcapitole care definesc
conţinutul juridic, respectiv: textul legal, obiectul infracţiunii, subiecţii infracţiunii,
situaţia premisă, locul şi timpul săvârşirii infracţiunii, latura obiectivă, latura
subiectivă, legătura de cauzalitate, forme, modalităţi, sancţiuni.
Introducerea în sau scoaterea din ţară a bunurilor sau mărfurilor prin modaliatea
folosirii de acte nereale, prezintă deosebită importanţă pentru magistraţi în momentul
individualizării răspunderii penale.
Comparativ cu varianta-tip a infracţiunii, deşi modalităţile normative ce pot
intra sub incidenţă penală sunt diferenţiate, cuantumul sancţiunilor penale sunt
identice, ca şi măsura interzicerii unor drepturi. Prejudiciul evaluat pecuniar, având în
vedere modalitatea faptică de realizare a elementului material, infracţiunea poate fi
calificată şi sancţionată în baza altui conţinut normativ, cu mult mai eficient pentru
voinţa legiutorului.
În Capitolul VII, se face ,,Analiza conținutului juridic al infracțiunii de de
folosire de acte falsificate la autoritatea vamală’’. Acesta cuprinde opt subcapitole
care definesc conţinutul juridic, respectiv: textul legal, obiectul infracţiunii, subiecţii
infracţiunii, situaţia premisă, locul şi timpul săvârşirii infracţiunii, latura obiectivă,
latura subiectivă, legătura de cauzalitate, forme, modalităţi, sancţiuni.
Cerinţa de bază pentru realizarea laturii obiective a acestei infracţiunii, este ca
17
fapta ce alcătuieşte elementul material să se realizeze „prin folosirea”, respectiv
întrebuinţarea efectivă de documente vamale de transport sau comerciale falsificate,
simpla deţinere în vederea folosirii lor neavând relevanţă juridică.
Cuantumul sancţiunii penale este mult mai mare, reţinându-se şi măsura
interzicerii unor drepturi.
Elementul intelectiv constă în conştientizarea pericolului social în cazul
folosirii de acte falsificate, respectiv documente vamale de transport sau comerciale
falsificate, pentru trecerea mărfurilor peste frontiera vamală.
Elementul volitiv rezidă din dorinţa de a comite această infracţiune.
Capitolul VIII, intitulat ,,Unele particulariţăţi metodologice de investigare şi
cercetare a contrabandei’’, cuprinde patru subcapitole, respectiv: Moduri şi sisteme de
operare folosite de contrabandişti; Modalităţi de depistare a contrabandiştilor;
Activităţi specifice ce se întreprind pentru investigarea infracţiunilor la regimul vamal
şi administrarea probelor şi Aspecte de drept penal comparat în materie de
contrabandă.
Constatăm că pentru realizarea scopurilor infracţionale, contrabandiştii
apelează la o multitudine de moduri şi sisteme de operare în vederea comiterii
modalităţilor normative ale contrabandei incriminate de legislaţia vamală.
Legiuitorul italian, admite o unitate între infracțiunea de contrabandă și cea de
eschivare de la achitarea plăților vamale, motivând că au aceeași natură prejudiciabilă,
însă acestea sunt diferite ca, conținut și esență, iar în particular prin prevederea că,
contrabanda reprezintă sustragerea mărfurilor introduse sau scoase din ţară, de la plata
taxelor vamale şi de la efectuarea controlului vamal.
În opinia noastră, legislaţia franceză în domeniul vamal se regăseşte pe anumite
poziţii superioare, comparativ cu alte legislaţii în acest domeniu, stabilind clar
deosebirea dintre o contravenţie şi un delict vamal nu numai după anumite proporţii
ale valorilor prejudiciate, ci şi în baza unor modalităţi clar definite şi consecvent
aranjate în Codul francez al vămilor.
18
O atenție deosebită merită acordată mărimii sancțiunilor adoptate de către
legiuitorul german în caz de comitere a infracțiunii de contrabandă, unde limitele de
sancționare sunt, se poate spune simbolice, pentru comiterea infracțiunii de
contrabandă.
Legiuitorul Republicii Moldova ar putea prelua anumite repere de tehnică
legislativă adoptate în alte ţări, atunci când se evaluează obiectul juridic al infracțiunii
de contrabandă.
Se poate concluziona că fenomenul contrabandei este cunoscut şi incriminat de
către toate comunităţile, însă prevenirea şi combaterea acestuia trebuie particularizată
de la un sistem normativ la altul. Desigur sistemul vamal este suveran, însă,
combaterea fenomenului de contrabandă – care se situează de pe poziţia unei
infracţiuni transfrontaliere – trebuie să urmeze anumite particularităţi specifice şi
unificate. Altfel, fenomenul urmează să ia o amploare mult mai mare decât se
înregistrează în prezent.
Capitolul IX cuprinde ,,concluzii finale și propuneri de lege ferenda’’, încheind
prezentul demers științific, în care sunt expuse concluziile la care am ajuns, ca urmare
a abordării acestei lucrări științifice. Propunerile de lege ferenda, au menirea de a
îmbunătăți cadrul normativ actual, în vederea asigurării unor dispoziții consistente și
interpretării unitare a acestora.
Una din concluziile privind infracţiunea de contrabandă reliefează faptul că
aceasta este activitate criminală foarte lucrativă, cu caracter supranaţional, ce
alimentează indivizi predispuşi la îmbogăţire, a centrelor de afaceri, a economiei
subterane şi ca finalitate, obţinerea unor profituri ilegale fabuloase ceea ce presupune,
în mod justificat, interesul statului român de a-şi canaliza politica penală şi de
siguranţă naţională în lupta cu contrabanda, pentru apărarea intereselor economico-
financiare şi salvarea valorilor socio-morale.
19
Introducerea şi încheierea tezei evidenţiază optimismul autorului cercetării,
care este, în acelaşi timp, şi un practician cu stagiu impunător în domeniul depistării,
instrumentării şi combaterii contrabandei în România.
În acest sens, România, dintr-o ţară de tranzit a ajuns în prezent şi teritoriu de
depozitare, desfacere şi valorificare a mărfurilor şi bunurilor de contrabandă, unde
acestea sunt introduse sau scoase în special prin frontiera de sud a României şi cea de
est a Republicii Moldova.
Mărfurile şi bunurile de contrabandă sunt, de obicei, antrepozitate sau
depozitate în zone libere şi antrepozite libere pentru diferite perioade de timp, iar în
final plasate în ţară sau trimise spre ţările cu consum ridicat.
Aceste afirmaţii au avut scopul să argumenteze existenţa zonelor de interferenţă
a dreptului penal cu alte materii.
Referitor la contrabandă se pot evidenţia cel puţin trei categorii de
imperfecţiuni ce privesc:
faptele incriminate;
sistemul sancţionator;
unele norme de procedură.
Considerăm oportun a fi incluse în sfera ilicitului penal următoarele
contravenţii prevăzute de actualul Regulament vamal, care, ca de exemplu:
,, neîndeplinirea de către persoanele fizice care intră sau ies din ţară a
obligaţiei de a declara şi de a prezenta în vederea controlului vamal bunurile pentru
care este prevăzută această obligativitate;
depunerea unei declaraţii vamale care conţine date eronate privind
încadrarea tarifară a bunurilor sau mărfurilor, în cazul în care este influenţată
stabilirea drepturilor de import si alte drepturi legal datorate reprezentând impozite si
taxe care se încasează de către autoritatea vamală la punerea în liberă circulaţie a
mărfurilor;
20
părăsirea porturilor sau aeroporturilor de către navele sau aeronavele care
pleacă în cursă externă, fără viza autorităţii vamale’’11
;
,, descărcarea, încărcarea sau transbordarea bunurilor sau mărfurilor pe nave
fără permis vamal sau fără acordul autorităţii vamale;
înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal;
depunerea declaraţiei vamale si a documentelor însoţitoare conţinând date
eronate privind valoarea facturată a mărfurilor;
depunerea declaraţiei vamale si a documentelor însoţitoare conţinând date
eronate privind cantitatea mărfurilor;
depunerea declaraţiei vamale si a documentelor însoţitoare conţinând date
eronate privind felul mărfurilor12
’’ .
Sistemul sancţionator aplicabil infracţiunilor de contrabandă şi contrabandă
calificată, dar şi celor de folosire de acte nereale sau falsificate este cel prevăzut de
Codul vamal. Faptele prevăzute la art. 270-273 din Legea nr. 86/2006 sunt pedepsite
cu închisoare şi interzicerea unor drepturi, respectiv, o pedeapsă principală şi una
complementară. Având în vedere legislaţia europeană în materia contrabandei şi, în
general, a infracţiunilor vamale, pedeapsa amenzii apare ca un fapt absolut necesar.
Unele legislaţii prevăd, aşa cum s-a arătat în lucrare, cumulativ pedepse cu
închisoarea şi cu amendă, în timp ce legea noastră nu prevede amenda nici cel puţin
alternativ. În unele situaţii, apreciate pe cale judiciară ca fiind de o anumită gravitate,
pedeapsa amenzii ar putea fi mai eficientă.
Cu privire la diversificarea sancţiunilor care se impune aproape cu necesitate în
cazul contrabandei şi sancţionarea persoanei juridice, s-a observat de a lungul
timpului că suspendarea activităţii sau chiar dizolvarea unor firme prin care s-au
derulat operaţiuni de contrabandă sau aparţinând organizaţiilor criminale, ar genera un
11
Art. 652, lit. d, i, j din Regulamentul vamal. 12
Art. 653, lit. b, c, e, f, h din Regulamentul vamal.
21
plus de eficienţă în combaterea fenomenului. Pe cale de consecinţă, introducerea
responsabilităţii penale a persoanelor juridice ar reprezenta un obstacol în calea
proliferării contrabandei. Acest sistem funcţionează cu rezultate dintre cele mai bune,
în ţări europene precum: Elveţia, Italia, Franţa, Portugalia, Norvegia, Danemarca,
Regatul Unit al Marii Britanii.
Se poate concluziona şi faptul că nivelul contrabandei influenţează veniturile
statului, pentru că accizele, ca principal impozit, înregistrează deopotrivă scăderi, ca
de altfel şi impozitul pe profit.
Ca atare, contrabanda este o activitate criminală foarte lucrativă, cu caracter
supranaţional, care acţionează în conformitate cu legile economiei de piaţă, având
drept scop imediat alimentarea indivizilor dornici de înavuţire, a centrelor de afaceri,
a economiei subterane şi ca finalitate, obţinerea unor profituri ilegale fabuloase ceea
ce presupune, în mod justificat, interesul statului român de a-şi orienta, în mod cât
mai eficient, propria politică juridică şi de siguranţă naţională în lupta cu contrabanda,
pentru apărarea intereselor economico-financiare şi salvarea valorilor socio-morale.
În prezent România are ca suport legislativ – Codul vamal şi Regulamentul de
aplicare – modern, perfect compatibil cu cel al Comunităţii Europene, ce oferă
condiţiile necesare pentru desfăşurarea unui flux de mărfuri adecvat cerinţelor
economice specifice.
Problema contrabandei în România este foarte gravă, fiindcă generează pierderi
enorme de natură economico-financiară. De aceea, lupta societăţii contra acestui
fenomen al contrabandei necesită parcurgerea obligatorie a următoarelor etape:
a) profilaxia;
b) urmărirea penală;
c) tragerea la răspundere penală a făptuitorilor.
Ca atare, politica penală a oricărui stat în materie de prevenire a contrabandei
ar urma să fie axată pe nişte factori rigizi: economie puternică, conştiinţă înaltă, mod
sănătos de viaţă al indivizilor din toate păturile sociale, consolidare a eforturilor
22
tuturor organelor din stat pentru contracararea contrabandei ca fenomen social,
consecvenţă în incriminarea acestui gen de infracţiuni, lichidare a lacunelor şi
revizuire permanentă a legislaţiei naţionale, completare a legislaţiei interna-ţionale cu
prevederi care corespund realităţii de ultimă oră.
În sinteză, obiectul cercetării ştiinţifice s-a realizat cu aplicarea diverselor
metode, în plan diacronic şi sincronic, uzitându-se ca metode de cunoaştere ştiinţifică:
metoda logică, metoda juridică, penal-comparativă, metoda istorică, metoda
cantitativă, metode pedagogice şi statistice, utilizând unele metodologii de
investigaţie, fiind analizate dispoziţiile penale ale diverselor legislaţii din diferite state
vizând problema în cauză şi infracţiunile convenţionale cu semnele distinctive ale
contrabandei pe plan intern şi internaţional.
Prin aceste metode teza:
a elucidat premisele, geneza şi evoluţia istorică ale incriminării şi
reglementării fenomenului de contrabandă;
a prezentat definiţii şi exemple din tratatele internaţionale şi literatura de
specialitate ale apariţiei şi dezvoltării acestui fenomen;
a apelat la aspecte de drept comparat în materia reglementării
fenomenului care face obiectul cercetării;
a plasat fenomenul cercetării în cel mai imediat prezent,
exemplificându-şi relatările cu evenimente şi iniţiative recente din ordinea juridică a
României şi a altor ţări, inclusiv din rândul celor membre ale U.E.;
a supus unei analize detaliate şi argumentate multiplele modalităţi şi
forme ale contrabandei şi a fenomenului în sine, din punct de vedere juridic;
a prezentat caracteristicile de bază ale contrabandei, cât şi tendinţele
manifestate în prezent de aceasta pe plan intern şi internaţional;
a supus unei analize comparate tratamentul juridic aplicat contrabandei
în lumina convenţiilor internaţionale, în legislaţiile unor ţări europene şi a altor state;
23
a caracterizat Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României şi a
analizat elementele constitutive ale acesteia.
S-au efectuat recomandări pentru diminuarea sau stoparea fenomenului de
contrabandă, care s-au cristalizat în formularea unor propuneri de „lege ferenda” bine
argumentate.
Aceste propuneri pot fi preluate de ANAF şi DIICOT, cât şi de structurile
specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru a constitui o
componentă a sistemului naţional de prevenire, constatare, cercetare şi combatere a
contrabandei, cât şi de conştientizare a celor predispuşi la comiterea de astfel de
infracţiuni.
Referitor la propunerile de lege ferenda, așa cum am arătat, această procedură
de reconsiderare are în vedere corijarea deficiențelor ce există la acest moment în
cuprinsul prevederilor legislaţiei în vigoare, completarea acestora cu o serie de
elemente noi pentru a se elimina lacunele existente, cât și introducerea unor noi
infracţiuni, care să completeze cadrul normativ actual.
Astfel, după cum am menţionat şi în cuprinsul tezei, Codul penal român nu
conţine nici o incriminare vizând contrabanda, aceasta fiind incriminată printr-o lege
specială, respectiv Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. Prin
săvârşirea contrabandei sunt încălcate interesele economice ale producătorilor
autohtoni, a investitorilor străini, fiind lezate, în ultimă instanţă, valorile sociale
protejate de statul român prin legea vamală. Considerăm aceste aspecte de un real
pericol social, întrucâ pe piaţa internă sunt livrate necontrolat mărfuri (produse)
ieftine care scapă de aplicarea taxelor vamale, creându-se astfel un climat de
concurenţă neloială. În multe cazuri, astfel de produse sunt de proastă calitate şi nu au
garanţii de securitate, aducând prejudicii intereselor consumatorilor. Totodată, bugetul
public naţional este privat de o cotă importantă de venituri, influenţând astfel negativ
realizarea programelor cu caracter social. În final este lezată însăşi economia
naţională.
24
În această ordine de idei, am propus de lege ferenda: incriminarea infracţiunii
de contrabandă în Titlul II al Părţii Speciale a Codului penal român, intitulat
,,Infracţiuni contra patrimoniului’’.
În viziunea noastră, norma penală prevăzută de art. 271 C.vam.român să fie
redactată în următoarea formulă legislativă:
Articolul 271
(1) ,, Scoaterea din ţară, fără drept, a valorilor culturale, eludându-se
controlul vamal ori tăinuindu-le, prin ascundere în locuri special pregătite şi/sau
adaptate în acest scop ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală, precum şi nereturnarea acestora pe teritoriul
vamal al României, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie, constituie
infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6
ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai
mare, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 180 la 300
zile-amendă sau cu dizolvarea persoanei juridice’’.
(2) ,,Introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii,
materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe
radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase
constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de
la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o
pedeapsă mai mare’’.
(3) ,,Persoana care a comis infracţiunea prevăzută de alin. (1) al art. 271
C.vam., şi în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea
la răspundere penală a altor persoane, beneficiază de reducerea pedepsei penale
până la minimum’’.
Propunem, de asemenea, introducerea unui nou articol, care să incrimineze
,,Pseudocontrabanda’’, în următoarea formulă legislativă:
Articolul 272
25
,,Pseudotrecerea peste frontiera vamală a României a mărfurilor sau
bunurilor, dacă aceste acţiuni au cauzat prejudicii peste 50.000 lei, se pedepseşte cu
închisoare de la 1 la 3 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu
prevede o pedeapsă mai mare, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 120 la 240 zile-amendă sau cu dizolvarea persoanei juridice’’.
Propunem aceste modificări legislative pentru a stopa, sau cel puţin reduce,
scoaterea ilegală a bunurilor care fac obiectul patrimoniului cultural român. Totodată,
se doreşte a se acoperi vidul legislativ privind modalităţile de introducere sau scoatere
din ţară a bunurilor ce pot fi folosite pentru comiterea de acte de terorism, punând în
pericol însăşi siguranţa naţională şi ordinea publică.
Considerăm că, aceste propuneri de lege ferenda ar permite eficientizarea
luptei împotriva contrabandei în România.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Legislaţie naţională:
Codul vamal al României, adoptat prin Legea 86/2006.
Constituţia României.
H.G. nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare al Codului
Vamal.
Legea nr. 49/2018 privind precursorii de explozivi, precum şi modificarea şi
completarea unor acte normative.
O.U.G. 105/2001 privind Frontiera de Stat a României, cu modificările şi
completările aduse de Legea 243/2002.
O.U.G. nr. 105/2001, privind Frontiera de Stat a României, modificată prin
Legea nr. 39/2003.
26
Ordonanţa de Urgenţă nr. 54 din 23 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial
al României, nr. 421 din 23 iunie 2010, prin care alin. (2) al art. 270 a fost
modificat de pct. 1 şi 2 al art. IX.
Legislaţie şi documente juridice internaţionale:
Codigo penal, 11-a Edicion, Actualizada 2005, Editura Tectnos, Madrid,
Spania.
Code de procédure pénale, Quarante-septième édition, Editions 2006, Dalloz,
Paris, 2006.
Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate, adoptată la
New York la 15 Noiembrie 2000, ratificată prin Legea 565 din 2002.
Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a
tratatelor de instituire a Comunităţilor Europene şi a altor acte conexe, adoptat
în februarie 2001 şi intrat în vigoare la 1 februarie 2003.
Tratate, Cursuri, Monografii:
Alecu Gh., ,,Incriminarea traficului şi consumului ilicit de droguri’’, Editura
Europolis, Constanţa, 2004.
Alecu Gh., ,,Instituţii de Drept Penal. Partea generală şi partea specială’’,
conform Noului Cod Penal, Ovidius University Press, Constanţa, 2010.
Auerbach Jerold S., ,,Justice Without Law’’? Oxford University Press, Oxford,
1983.
Alexandresco Démètre, ,,Droit ancient et moderne de la Roumanie. Étude de
L’égislation comparée’’, Imprimeur-Editeur J.–B. ISTAS, Louvain
1897/Librairie universelle Léon Alcalay, 1897.
Amza T., ,,Drept penal. Partea generală’’, Conform noului Cod penal, Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2014.
27
Antoniu G., ,,Infracţiuni prevăzute în legi speciale’’, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1976.
Antoniu G., Bulai C., Stănoiu R.M., Dianu T., Stroe Gh., ,,Comentariul 4,
Practica judiciară penală. Infracţiuni prevăzute în legi speciale’’, Vol. V,
Editura Academiei Române, Bucureşti, 1998.
Bică Gh., Alecu Gh., Ifrim R., Bică D., Dinu C., Lupu A., Sandu A., ,,Drept
penal. Partea generală’’, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2016.
Bodoroncea G., Cioclei Val., Kuglay I., Lefterache L., Manea T., Nedelcu Iul.,
Vasile F.M., ,,Codul penal. Comentarii pe articole’’, Editura С.H. Bесk,
Buсurеști, 2014.
Bοrοi Аl., ,,Drеpt pеnаl. Pаrtеа speciаlă’’, Edițiа 3, revizuită şi adăugită,
Editura С.H. Bесk, Buсurеști, 2016.
Boroi Al., ,,Drept penal. Partea generală’’, Ediţia 3, revizuită şi adăugită,
Editura С.H. Bесk, Buсurеști, 2017.
Boroi Al. (coord-r), Rusu I., Puşcă Fl., Chirilă A., Pocora M., Goga G.L.,
Dumitrache Al., Bălan-Rusu M.-I., ,,Practică judiciară în materie penală’’,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2013.
Boroi Al., (coord-r), Gorunescu M., Barbu I. A., Vîrjan B., ,,Dreptul penal al
afacerilor’’, Ediţia 6, revizuită şi adăugită, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2016.
Bοrοi Al., ,,Drеpt pеnаl. Pаrtеа gеnеrаlă’’. Сοnfοrm nοului Сοd pеnаl, Edițiа а
II-а, Editura С.H. Bесk, Buсurеști, 2014.
Caraccioli Ivo, ,,Manuale Breve di Diritto penale. Parte generale’’, Cedam,
Padova, 2002.
Cario Robert, ,,Justice restaurative. Principes et promesses. Sciences
criminelles - Traité de sciences criminelles’’, 2e édition, Parisian publishing
house L'Harmattan, Paris, 2010.
28
Chauveau Adolphe, Faustin Hélie, ,,Théorie du Code Pénal’’, Paris:
Imprimeurs – Éditeurs Libraires de la Cour de Cassation, Cinquième Èdition,
Tome Premier, 1872.
Clerc Fr., ,,Congres de Nations Unies pour le prevention de crime et le
traitament des delinuans (VI)’’, Caracas, in „Revue de science criminelle et
droit penal compare” nr. 2/1981.
Ciobanu V.M., Briciu Tr.Cl., Dinu Cl.C-tin, ,,Drept procesual civil’’, Ediţia a
II-a, revăzută şi adăugită, Editura Naţional, Bucureşti, 2018.
Cioclei Val., Rotaru Cr., ,,Drept penal. Partea specială, Caiet de seminar’’,
Ediţia 2, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2014.
Ciopraga A., Ungureanu A., ,,Dispoziţii penale din legi speciale române’’, vol.
VIII, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
Crişu A., ,,Drept procesual penal. Partea generală. Conform noului Cod de
procedură penală’’, Ediţia a 2-a, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2017.
Decoeg A., ,,Droit pénal général’’, Armand Colin, 1971.
Diaconescu Gh., ,,Infracţiuni în legi speciale şi legi extrapenale’’, Editura
Fundaţiei ,,România de Mâine’’, Bucureşti, 2002.
Dongoroz V. ş.a.., ,,Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Partea
generală’’, Vol. I, Editura All Beck, Bucureşti, 2003.
Dongoroz V., ,,Tratat de drept penal’’, Editura Academiei Române, Bucureşti,
1939.
Dominicé Christian, ,,Droit international’’, Editura Pédone, Paris, nr. 2/1982.
Dongoroz V., ,,Drept penal’’, 1939.
Edelbertz Herbert, ,,Criminalitatea şi organizaţiile ei specifice. Probleme
majore ale controlului crimei organizate’’, Editura V.S. Departamentul
Justiţiei, Bucureşti,1987.
Ferri E. E., ,,Teoria dell imputabilitta’’, Firenze, 1878.
29
Fiandaca G. et. al., ,,Dirito penale. Parte generale’’, Bologna, 1995.
Fiore C., ,,Diritto penale’’, Vol. I, UTET, Torino, 1993.
Giffard A. E., ,,Precis de droit romain’’, Tome deuxieme, Obligations, Dalloz,
Paris: 1934.
Fuerea A., ,,Drept comunitar al afacerilor’’, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006.
Gomien D., ,,Introducere în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului’’
(Strasbourg, 1991), Bucureşti, Editura All, 1993.
Grilli Luigi, ,,La Procedura penale’’, Editura CEDAM-Padova, 2010.
Hall J., ,,General principles of criminal law’’, New York, USA, 1947.
Hotca M.A. (coord.), Gorunescu M., Neagu N., Pop D.G., Sitaru A., Geamănu
R.-F., ,,Infracţiuni prevăzute în legi speciale’’, Ediţia 4, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2017.
Hotca M.A. (Coord-r), Buneci P., Slăvoiu R., Gorunescu Mir., Geamănu R.F.,
Neagu N., Pop D.G., ,,Instituţii de drept penal’’, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2014.
Hotca M.A., Dobrinoiu M., ,,Infracţiuni prevăzute în legi speciale’’, Editura
C.H. Beck, Bucureşti, 2008.
Hotca M.A., ,,Manual de drept penal. Partea generală’’, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2017.
Ioniţă Gh.I., ,,Elemente de drept penal al afacerilor’’, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2016.
Larguier J., ,,Droit pénal général’’, Editura Dalloz, Paris,1934.
Lefort C., ,,Droit’’, Paris, Editura Nathan, 2005.
Lechat René, ,,La tehnique de l’anchette criminelle’’, vol. I, Bruxelles, 1960.
Levasseur G., ,,Droit pénal général’’, Editura Dalloz. Paris,1993.
30
Lombois Claude, ,,Droit pénal international’’, Deuxieme édition, Dalloz, Paris,
1979.
Maritovani F., ,,Diritto penale. Parte generale’’, seconda editione, CEDAM,
Padova, 1988.
Mitrache C-tin, Mitrache Cristian, ,,Drept penal român. Partea generală’’,
Ediţia a IX-a revăzută şi adăugită, conform Noului Cod penal, Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2013.
Montesquieu Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brède et de, ,,De
L’esprit des lois. Defence de l’Esprit des Lois’, Tome second, Ernest
Flamarion, Editeur, E. Grevin- Imprimerie de Lagny, Paris, 1926.
Murgescu B., ,,România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-
2010)’’, Editura Polirom, Iaşi, 2010.
Neagu I., Damaschin M., ,,Tratat de procedură penală. Partea specială’’, Ediţia
a II-a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2018.
Neagu I., Damaschin, ,,Tratat de procedură penală. Partea generală’’, Ediţia a
2-a, revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2015.
Pascu I., Buneci P., ,,Noul Cod Penal. Partea generală şi Codul penal în
vigoare’’, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2013.
Pascu Ilie, Dima Traian, Păun Costică, Gorunescu Mirela, Dobrinoiu Vasile,
Hotca Mihai Adrian, Chiş Ioan, Dobrinoiu Maxim, ,,Noul Cod Penal Comentat.
Partea generală’’, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2014.
Portejoie J. Gilles, ,,La justice’’, Paris, Press de la Renaissance, 2006.
Prandel J., ,,Droit pénal général’’, Paris, 1990.
Rebollo Luis Martin, ,,Codigo de la Unión Europa’’, Editorial Aranzadi, 2002.
Saccone Giuseppe, ,,Insegnamento di procedura penale II’’, Pegaso Universita
Telematica, 2006.
31
Salvage F., ,,Droit pénal général’’, Grenoble, France, 1994.
Sauguer J., ,,Droit pénal général’’, Troisime edition, Paris, Edition Dalloz,
1991.
Sergio Moceia, ,,I sistemi penali alia prova del crimine organizata’’, Congresul
A.I.D.P., Neapole, 1997.
Sandu Fl., ,,Contrabanda şi albirea banilor’’, Editura Trei, Bucureşti, 1999.
Sandu Fl., ,,Contrabanda, componentă a crimei organizate’’, Editura Naţional,
Bucureşti, 1997.
Stancu Em., ,,Tratat de criminalistică’’, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2015.
Stefani G., Levasseur G., Boulac B., ,,Droit pénal général’’, Tréziéme edition,
Dalloz, Paris, 1987.
Thatchenkery Tojo, Carol Metzker, ,,Appreciative Intelligence: Seeing the
Mighty Oak in the Acorn’’, Annotated edition, Berrett-Koehler Publishers,
San Francisco, USA, 2006.
Toader T., ,,Infracţiunile prevăzute în legile speciale’’, Ediţia a 7-a, revizuită şi
adăugită, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2018.
Toader T., Michinici M.-I., Răducanu Rux., Ciocîntă A.C., Răduleţu Seb.,
Dunea Mih., ,,Noul Cod penal. Comentarii pe articole’’, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2014.
Toader T., ,,Drеpt pеnаl. Pаrtеа specială’’, Editura Hamangiu, Buсurеști, 2014.
Toader T., ,,Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală’’, Ediţia a 5-a,
Editura Hamangiu, Bucureşti, 2015.
Tudor Georgiana, Infracţiunea de contrabandă. Practică judiciară, Editura
Hamangiu, Bucureşti, 2011.
32
Truichici M. Adrian, Neagu Luiza, ,,Infracțiuni prevăzute în legi speciale.
Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și Jurisprudența Națională’’,
Editura Universul Juridic, București, 2018.
Vinciguera Sergio, ,,Principi di Criminologia’’, Seconda edizione, Cedam
Padova, 2005.
Volonciu N., Uzlău A.S., Moroşanu R., Voicu Cor., Văduva V., Tudor G.,
Atasiei D., Gheorghe T.V., C.M. Chiriţa, Ghigheci Cr., Manea T., ,,Codul de
procedură penală. Comentat’’, Ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită, Editura
Hamangiu, Bucureşti, 2017.
Williams G., ,,Criminal law’’, London,1961.
Wessels J. Strafrecjt, ,,Allgemainer Teil Heidelberg’’, 1995.
Studii, Articole, Comentarii:
Alecu Gh., Alecu Coralia, ,,Unele reflecţii privind criminalitatea organizată la
nivel naţional’’. A XVI-a sesiune de comunicări ştiinţifice a cadrelor didactice
“ Sub semnul creativitǎţii şi inovaţiei”, 8-9 Mai 2009, Volum C.D.: Secţiunea
2, Editura Europolis, Constanţa, 2009.
Alecu Gh., ,,Contrabanda–componentǎ a crimei organizate’’, Simpozion
ştiinţific internaţional:„Investigarea criminalistică a infracţiunilor din domeniul
crimei organizate”, Organizatori: Asociaţia Criminaliştilor din România,
Inspectoratul General al Poliţiei Române, Institutul de Ordine Publicǎ al
M.A.I.,.Bucureşti, 27-28.10.2009, Volum: Bucureşti, 2010.
Antoniu G., ,,Urmarea imediată.Contribuţii la clarificarea conceptului’’. În:
Revista de drept penal, Bucureşti, 1999, Anul VI, nr.1, ianuarie-martie.
Băran V.R., ,,Infracţiunea prevăzută şi sancţionată de prevederile art. 270 alin.
(3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României’’ , în Analele
Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Drept, nr. 2/2017.
33
Burlacu R., ,,Infracţiunea prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006
privind Codul vamal al României’’, în P.R., nr. 5/2013.
Cherciu E., ,,Consideraţii teoretice şi practice privind infracţiunea de
contrabandă’’, Revista Dreptul nr. 4/1995.
Ciuncan A., ,,Infracţiunea de contrabandă’’, în Revista Dreptul nr. 10-11/1995.
Cudriţescu Pilă G., ,,Infracţiunea de contrabandă’’, R.D.P. nr. 3/2000.
Duvac C-tin, ,,Infracţiunea de contrabandă’’, Revista de Drept Penal, Anul V,
nr. 1, Bucureşti, 1998.
Glaser St., ,,L’acte d’État et le probléme de la responsabilité individuelle’’,
Revue de Droit pénal et la criminologie, Bruxelles, nr. 50/1951.
Lăcustă Natalia, ,,Elemente de drept comparat în materia infracţiunii de
contrabandă’’, în Revista Legea şi Viaţa nr. 7, Chişinău, 2012.
Mărgineanu M., ,,Aspecte teoretice şi practice privind infracţiunea de
contrabandă’’, Revista juridică nr. 4/1995.
Noană R., ,,Contrabanda incriminată în vechiul drept românesc’’, Revista
Legea şi Viaţa nr. 3, Chişinău, 2009.
Pop Virgil, ,,Unele aspecte teoretice şi practice privind infracţiunea de
contrabandă’’, În Revista de Drept Penal, Anul III, nr. 1, Bucureşti, 1996.
Tătar Dan Cristian, ,,Discuţii privind infracţiunea de contrabandă simplă
(varianta asimilată) prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006’’, în
Revista ,, Pro Lege’’.
Ţicău D., ,,Infracţiuni vamale. Controverse’’, în R.D.P. nr. 2/2000.
Practică judiciară:
Decizia CCR nr. 556/2017 referitoare la respingerea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006
privind Codul vamal al României, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei
34
Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept în materie penală nr. 32/2015.
Decizia C.C. nr. 729 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 401 din
12.06.2009.
Decizia nr. 11 din 22.04.2015 a Î.C.C.J., Completul pentru rezolvarea unor
chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial nr. 381 din 02.06.2015.
Decizia nr. 17 din 18 noiembrie 2013 a Î.C.C.J., Completul competent să
judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 35 din
16.01. 2014.
Decizia nr. 32 din 19.10.2015 a Î.C.C.J., Completul pentru rezolvarea unor
chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial nr. 97 din 9 februarie 2016.
Î.C.C.J., Completul competent să judece recursul în interesul legii, Decizia nr.
17 din 18 noiembrie 2013 (M.Of. nr. 35 din 16 ianuarie 2014).
Î.C.C.J., Completul pentru rezolvarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 32 din
19 octombrie 2015 (M.Of. nr. 97 din 9 februarie 2016.
Î.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 7337 din 19 decembrie 2006.
Hotărârea Curţii de Justiţie a U.E. nr. 459/07 din 02.04.2009, Veli Elshani
c.(contra) Hauptzollamt Linz.
Hotărârea Curţii de Justiţie a U.E. nr. 230/08 din 29.04.2010.
Sentinţa penală nr. 119 din 30.06.2017.
Sentinţa penală nr. 302 din 18.05.2017.
Decizia nr.1189/P din 4 decembrie 2015 a Curții de Apel Constanța.
Surse bibliografice electronice:
https://www.jurisprudenta.com;
http://revistaprolege.ro;
https://www.legalis.ro;
35
www.legex.ro;
http://legislatie.just.ro;
www.scj.ro.