tesut conjunctiv

40
ŢESUTURILE CONJUNCTIVE ŢESUTURILE CONJUNCTIVE Definiţie Definiţie cele mai răspândite din organism, grup cele mai răspândite din organism, grup h eterogen eterogen , , în comun în comun originea originea embrionară din foiţa a treia, embrionară din foiţa a treia, mezodermul mezodermul Funcţii Funcţii - elemente de conexiune elemente de conexiune ( ( conjugere conjugere – a lega) pentru părţile – a lega) pentru părţile componente ale organelor; componente ale organelor; - suport mecanic suport mecanic al altor ţesuturi sau al organelor (ţesutul al altor ţesuturi sau al organelor (ţesutul conjunctiv conjunctiv de susţinere) de susţinere) ; ; - apărare apărare - - mediul în care se distribuie vasele de sânge mediul în care se distribuie vasele de sânge care asigură aportul de substanţe nutritive şi celule care asigură aportul de substanţe nutritive şi celule imunocompetente şi eliminarea produselor rezultate din imunocompetente şi eliminarea produselor rezultate din metabolism metabolism Clasificare Clasificare 1. în raport cu funcţiile 1. în raport cu funcţiile ţesuturi conjunctive propriu-zise ţesuturi conjunctive propriu-zise : : ţesutul conjunctiv lax ţesutul conjunctiv lax - conexiune, ţesuturile conjunctive dense - suport mecanic - conexiune, ţesuturile conjunctive dense - suport mecanic ţesuturi conjunctive specializate ţesuturi conjunctive specializate : ţesutul adipos, : ţesutul adipos, ţesuturile cartilaginos şi osos, sângele. ţesuturile cartilaginos şi osos, sângele. Structura Structura caracteristică comună - caracteristică comună - prezenţa prezenţa celulelor celulelor şi şi a a matricei extracelulare matricei extracelulare (MEC) (MEC) MEC MEC - - fibre fibre matricea fibrilară matricea fibrilară - substanţă fundamentală substanţă fundamentală (SF) (SF) matricea amorfă matricea amorfă 2. clasificarea morfologică 2. clasificarea morfologică

Upload: mitroi-bogdan-marian

Post on 14-Aug-2015

175 views

Category:

Documents


17 download

TRANSCRIPT

Page 1: TESUT CONJUNCTIV

ŢESUTURILE CONJUNCTIVEŢESUTURILE CONJUNCTIVE DefiniţieDefiniţiecele mai răspândite din organism, grup cele mai răspândite din organism, grup hheterogen eterogen ,, în comun în comun origineaoriginea embrionară din foiţa a embrionară din foiţa a treia, treia, mezodermulmezodermul FuncţiiFuncţii - elemente de conexiuneelemente de conexiune ( (conjugereconjugere – a lega) pentru părţile componente ale organelor; – a lega) pentru părţile componente ale organelor; - suport mecanicsuport mecanic al altor ţesuturi sau al organelor (ţesutul conjunctiv al altor ţesuturi sau al organelor (ţesutul conjunctiv de susţinere)de susţinere); ; - apărareapărare - - mediul în care se distribuie vasele de sânge care asigură aportul de substanţe nutritive şi mediul în care se distribuie vasele de sânge care asigură aportul de substanţe nutritive şi celule imunocompetente şi eliminarea produselor rezultate din metabolismcelule imunocompetente şi eliminarea produselor rezultate din metabolism Clasificare Clasificare 1. în raport cu funcţiile1. în raport cu funcţiile ţesuturi conjunctive propriu-ziseţesuturi conjunctive propriu-zise : : ţesutul conjunctiv lax - conexiune, ţesuturile conjunctive dense ţesutul conjunctiv lax - conexiune, ţesuturile conjunctive dense - suport mecanic - suport mecanic ţesuturi conjunctive specializateţesuturi conjunctive specializate: ţesutul adipos, ţesuturile cartilaginos şi osos, sângele.: ţesutul adipos, ţesuturile cartilaginos şi osos, sângele. StructuraStructura caracteristică comună - caracteristică comună - prezenţa prezenţa celulelorcelulelor şi a şi a matricei matricei extracelulareextracelulare (MEC) (MEC)MECMEC - - fibre fibre – – matricea fibrilarămatricea fibrilară -- substanţă fundamentalăsubstanţă fundamentală (SF)(SF)– – matricea amorfămatricea amorfă2. clasificarea morfologică2. clasificarea morfologică Ţesuturi conjunctive laxe Ţesuturi conjunctive laxe Ţesuturi conjunctive denseŢesuturi conjunctive dense

Page 2: TESUT CONJUNCTIV

Elementele componenteElementele componente1.Celulele 1.Celulele - distribuite izolat în MEC- distribuite izolat în MEC- grade variate de mobilitategrade variate de mobilitate- ClasificareClasificare: în funcţie de origine: în funcţie de origine1. celule fixe1. celule fixe,, autohtone, propriiautohtone, proprii celule tinerecelule tinere: celula mezenchimală : celula mezenchimală celule maturecelule mature: fibroblastul şi adipocitul: fibroblastul şi adipocitul2. celule mobile -2. celule mobile - origine hematogenăorigine hematogenă, îşi îndeplinesc funcţia în ţesutul , îşi îndeplinesc funcţia în ţesutul conjunctiv unde ajung din sânge, traversând peretele capilar: conjunctiv unde ajung din sânge, traversând peretele capilar: - macrofagemacrofage,, diferenţiate din monocitele sanghine diferenţiate din monocitele sanghine - plasmociteplasmocite, se diferenţiază din limfocitele B activate în urma stimulării , se diferenţiază din limfocitele B activate în urma stimulării antigenice antigenice - mastocite - mastocite - origine incertă origine incertă - leucocite granulocitareleucocite granulocitare şi şi limfocitelimfocite durată de viaţădurată de viaţă scurtă, în permanenţă înlocuite cu altele scurtă, în permanenţă înlocuite cu altele rolulrolul - apărarea organismului împotriva antigenelor străine - apărarea organismului împotriva antigenelor străine- - celule celule ““dendritice: dendritice: chorionul mucoasei orale, dermul superficial, stroma chorionul mucoasei orale, dermul superficial, stroma organelor limfoideorganelor limfoide” - ” - rol în imunitaterol în imunitate- - celule pigmentarecelule pigmentare

Page 3: TESUT CONJUNCTIV

Celula mezenchimalăCelula mezenchimalăCelula de origineCelula de origine pentru toate celelalte celule fixe ale ţesutului conjunctiv pentru toate celelalte celule fixe ale ţesutului conjunctiv LocalizareLocalizare

- ţesutul conjunctiv tânăr - - ţesutul conjunctiv tânăr - mezenchimulmezenchimul - la - la embrionembrion şi la şi la fătfăt - perivascularperivascular - - după naştere, păsdupă naştere, păstreaza treaza capacitatea de diferenţiere capacitatea de diferenţiere in in fibroblaste, celule musculare, pericite şi unele elemente sanghinefibroblaste, celule musculare, pericite şi unele elemente sanghine dimensiunidimensiuni - 25-30µm - 25-30µm formăformă fusiformă sau stelată. fusiformă sau stelată. structura : structura : ccitoplasmaitoplasma abundentă, slab bazofilă abundentă, slab bazofilă , , prelungiri efilate la nivelul prelungiri efilate la nivelul cărora se joncţionează cu celulele vecine prin joncţiuni de tip cărora se joncţionează cu celulele vecine prin joncţiuni de tip gap, gap, în în vederea comunicării celulare necesare procesului de diferenţiere; organitele vederea comunicării celulare necesare procesului de diferenţiere; organitele citoplasmatice sunt slab reprezentate. citoplasmatice sunt slab reprezentate. NucleulNucleul voluminos, rotund-ovalar, cu voluminos, rotund-ovalar, cu cromatina nucleară dispusă în grămezi neregulate. cromatina nucleară dispusă în grămezi neregulate. rolulrolul - - celulă suşă sau celulă stem celulă suşă sau celulă stem pentru celelalte pentru celelalte

celule ale ţesutului conjunctiv celule ale ţesutului conjunctiv

- - sintezasinteza MEC MEC

Page 4: TESUT CONJUNCTIV
Page 5: TESUT CONJUNCTIV

FibroblastulFibroblastulcea mai răspândită celulă a ţesutului conjunctiv matur, cea mai răspândită celulă a ţesutului conjunctiv matur, sintetizează componentele MEC (fibrele şi substanţa sintetizează componentele MEC (fibrele şi substanţa fundamentală)fundamentală)Fibroblast Fibroblast == fibrocitfibrocit - celula care a încetat procesul de - celula care a încetat procesul de fibrilogeneză (în repaus)fibrilogeneză (în repaus) OrigineOrigine - - celula mezenchimală, post-natal prin mitoze celula mezenchimală, post-natal prin mitoze proprii proprii

Structură Structură

MO - dimensiuni 25-35µm, aspectul diferă în funcţie de localizarea şi ciclul funcţional: formă fusiformă, cu extremităţile celulare alungite, sau stelată, cu prelungiri citoplasmatice groase, greu vizibile. Nucleul - voluminos, ovalar sau alungit, hipocrom, dispus central, şi conţine 1-2 nucleoli vizibili.

ME : morfoblasma bogata in organite de sinteza. Citoplasma bogată în filamente de actină şi miozina. Receptori pentru hormoni, factori de creştere, molecule de adeziune matriciale.Celule mobile - circa 1µm/min, menţinându-şi forma celulară - mişcări interne de „scurgere”, pe măsura înaintării, lasă în urmă mici fragmente citoplasmatice.

Miofibroblaste – fbl. cu filamente de proteine contractile (actină şi miozină). Localizare : în ţesutul conjunctiv în timpul fenomenelor de reparaţie post-lezională, în vilozităţile intestinale, vilozităţile placentare şi în LPD.

Page 6: TESUT CONJUNCTIV

FuncţiiFuncţii

1. 1. sinteza sinteza macromoleculelor ţesutului macromoleculelor ţesutului conjunctiv: fibrilogeneza (sinteza fibrelor) conjunctiv: fibrilogeneza (sinteza fibrelor) şi a substanţei fundamentale (SF): şi a substanţei fundamentale (SF): colagen, elastină, glicozaminoglicani, colagen, elastină, glicozaminoglicani, proteoglicani - proteoglicani - intervin în procesele intervin în procesele inflamatorii şi în cele de reparaţie inflamatorii şi în cele de reparaţie tisulară. tisulară.

22. apărare tisulară. apărare tisulară - sinteza de - sinteza de interferon β - interferon β - rol în apărarea antivirală şi rol în apărarea antivirală şi antitumoralăantitumorală..

3. 3. Post natal Post natal se pot se pot diferenţiadiferenţia în în adipocite, osteocite, condrocite, tenocite.adipocite, osteocite, condrocite, tenocite.

MO ME

Page 7: TESUT CONJUNCTIV

Adipocitul (celula adipoasă)Adipocitul (celula adipoasă) celulă specializată în sinteza şi depozitarea lipidelorcelulă specializată în sinteza şi depozitarea lipidelor două varietăţi, care diferă prin morfologia, funcţiile şi modul lor de distribuţie:două varietăţi, care diferă prin morfologia, funcţiile şi modul lor de distribuţie:adipocitul albadipocitul alb sau sau unilocularunilocular adipocitul brunadipocitul brun sau sau multilocularmultilocular

Adipocitul unilocularAdipocitul unilocular sau sau adipocitul albadipocitul alb se poate găsise poate găsi izolat izolat în ţesutul conjunctiv lax, dar, cel mai adesea, celulele în ţesutul conjunctiv lax, dar, cel mai adesea, celulele se dispun se dispun grupat grupat în jurul vaselor sanghine; când se acumulează în număr în jurul vaselor sanghine; când se acumulează în număr important formează important formează ţesutul adipos.ţesutul adipos.

dimensiuni dimensiuni importante, 80-120µm - 180μm. importante, 80-120µm - 180μm. formăformă sferică - izolat, dar devine poliedric prin compresiune reciprocă în sferică - izolat, dar devine poliedric prin compresiune reciprocă în interiorul lobulilor adipoşi. interiorul lobulilor adipoşi.

StructurăStructură -- MO MO citoplasma este ocupată aproape în totalitate de o citoplasma este ocupată aproape în totalitate de o unică picătură de grăsimeunică picătură de grăsimeNucleulNucleul - turtit, înconjurat de un inel subţire de citoplasmă eozinofilă care conţine organitele, este - turtit, înconjurat de un inel subţire de citoplasmă eozinofilă care conţine organitele, este împins la periferia celulei; aspect caracteristic de împins la periferia celulei; aspect caracteristic de “inel cu pecete”“inel cu pecete” - - MEME în citoplasmă complexul Golgi juxtanuclear, mitocondrii, ribozomi liberi, cisterne în citoplasmă complexul Golgi juxtanuclear, mitocondrii, ribozomi liberi, cisterne de reticul endoplasmic. enzime implicate în procesele de lipogeneză şi lipoliză; de reticul endoplasmic. enzime implicate în procesele de lipogeneză şi lipoliză; PlasmalemaPlasmalema - - receptorireceptori implicaţi în metabolismul lipidic, dar şi receptori hormonali ( implicaţi în metabolismul lipidic, dar şi receptori hormonali ( insulină, hormoni de insulină, hormoni de creştere, catecolamine, hormoni tiroidieni, glucocorticoizicreştere, catecolamine, hormoni tiroidieni, glucocorticoizi). ). La periferie, plasmalema este constant dublată de o reţea fină de fibre reticulinice cu rol de MB .La periferie, plasmalema este constant dublată de o reţea fină de fibre reticulinice cu rol de MB .FuncţiaFuncţia principală a adipocitelor este cea implicată în metabolismul lipidic, prin stocarea principală a adipocitelor este cea implicată în metabolismul lipidic, prin stocarea trigliceridelor (lipogeneză) şi degradarea lor (lipoliza). trigliceridelor (lipogeneză) şi degradarea lor (lipoliza). -- pot acumula şi pot acumula şi LDLLDL şi şi colesterol,colesterol, îndeplinind prin aceasta rol antiateromatos. îndeplinind prin aceasta rol antiateromatos.LeptinaLeptina -- hormon produs de adipocite, hormon produs de adipocite, acţionează asupra numărului de celule adipoase şi asupra acţionează asupra numărului de celule adipoase şi asupra centrului saţietăţii din hipotalamus.centrului saţietăţii din hipotalamus.

Page 8: TESUT CONJUNCTIV

Adipocitul multilocularAdipocitul multilocular // adipocitul brunadipocitul brun dimensiuni - dimensiuni - 40-50µm şi 40-50µm şi formăformă poligonală poligonală structură:structură: nucleul nucleul sferic, în centrul celulei; sferic, în centrul celulei; citoplasmacitoplasma ocupată de picături lipidice ocupată de picături lipidice multiple, cu dimensiuni neregulate, fiecare multiple, cu dimensiuni neregulate, fiecare delimitată de o membrană proprie. delimitată de o membrană proprie.

ME - numărul mare de mitocondrii, situate printre picăturile de lipide, cu aspect ultrastructural caracteristic: formă sferică, criste multiple şi bine vizibile. Mitocondriile conţin o concentraţie mare de citocromi, responsabil de culoarea brună a celulei. Membrana citoplasmatică prezintă numeroşi receptori β-adrenergici funcţie - termogeneză

Page 9: TESUT CONJUNCTIV

Macrofagul Macrofagul ((histiocitulhistiocitul)) denumire: denumire: histiocit pentru celula în repaus şi Mhistiocit pentru celula în repaus şi MØØ sau M sau MØØ activat pentru celula activăactivat pentru celula activă celulă celulă imunocompetentăimunocompetentă care face parte din sistemul care face parte din sistemul fagocitelor mononucleatefagocitelor mononucleate OrigineaOriginea -- măduva hematopoietică, de unde este eliberat în măduva hematopoietică, de unde este eliberat în sângele perifericsângele periferic; i; in urma semnalelor antigenice, traversează n urma semnalelor antigenice, traversează peretele venulelor post capilare şi trece în ţesutul conjunctiv, peretele venulelor post capilare şi trece în ţesutul conjunctiv, unde se diferenţiază şi îşi îndeplineşte funcţiile, având durata unde se diferenţiază şi îşi îndeplineşte funcţiile, având durata de viaţă de aproximativ două luni.de viaţă de aproximativ două luni. primele celule ale apărării organismului, fagocitând bacteriile primele celule ale apărării organismului, fagocitând bacteriile sau alţi corpi străini.sau alţi corpi străini. dimensiuni dimensiuni între 20-40μm între 20-40μm structurăstructură nucleunucleu rotund sau incizat, nucleolat şi citoplasmă rotund sau incizat, nucleolat şi citoplasmă acidofilă, cu prelungiri scurte şi groase. acidofilă, cu prelungiri scurte şi groase. Forma celulei diferă în funcţie de starea sa funcţională. Forma celulei diferă în funcţie de starea sa funcţională. MEME - citoplasma periferică prezintă numeroase prelungiri - citoplasma periferică prezintă numeroase prelungiri digitiforme sau digitiforme sau pseudopodepseudopode ce conţin vezicule de pinocitoză. ce conţin vezicule de pinocitoză. MMØØ activate prezintă şi activate prezintă şi văluri citoplasmaticevăluri citoplasmatice, sau , sau prelungiri prelungiri lamelipodelamelipode, care conferă o mobilitate accentuată. , care conferă o mobilitate accentuată. Morfoplasma este bine dezvoltatăMorfoplasma este bine dezvoltată Caracteristic MCaracteristic MØØ activ este numărul mare de activ este numărul mare de lizozomi,lizozomi, care îi care îi conferă un aspect spumosconferă un aspect spumos. . În citoplasma histiocituluiÎn citoplasma histiocitului - - lizozomi primarilizozomi primari sau sau secundarisecundari, , iar în Miar în MØØ activat activat - - fagolizozomifagolizozomi. .

Rc membranariRc membranari - - pentru pentru resturi glucidice ale peretelui resturi glucidice ale peretelui bacterian; pentru fragmentul Fc al anticorpilor din clasa IgM şi bacterian; pentru fragmentul Fc al anticorpilor din clasa IgM şi IgG IgG , , receptori pentru fracţiunea C3 a complementuluireceptori pentru fracţiunea C3 a complementului

Page 10: TESUT CONJUNCTIV

funcţia funcţia - - fagocitozăfagocitoză

Procesul fagocitozei imune presupune parcurgerea mai multor etapeProcesul fagocitozei imune presupune parcurgerea mai multor etape: :

11.. chemotactismul chemotactismul - afluxul celulelor responsabile de apărare în ţesutul - afluxul celulelor responsabile de apărare în ţesutul supus acţiunii antigenice ; supus acţiunii antigenice ; 2. 2. adeziuneaadeziunea membranei plasmatice a celulei imune la particula de fagocitat, membranei plasmatice a celulei imune la particula de fagocitat, asigurată de receptori specifici; asigurată de receptori specifici; 33.. endocitozaendocitoza - internalizarea particulei antigenice - internalizarea particulei antigenice 4. 4. digestia digestia prin procese biochimice prin procese biochimice in interiorul lizozomilorin interiorul lizozomilor5. 5. externalizareaexternalizarea produşilor rezultaţi într-o formă simplificată, uşor de produşilor rezultaţi într-o formă simplificată, uşor de recunoscut de către celulele efectoare (limfocitele).recunoscut de către celulele efectoare (limfocitele).

Factorii chemotacticiFactorii chemotactici : : componente bacterienecomponente bacteriene: lipopolizaharide (component : lipopolizaharide (component de bază al peretelui bacteriilor gram negative);de bază al peretelui bacteriilor gram negative); produşi rezultaţi din produşi rezultaţi din metabolismul bacterianmetabolismul bacterian; produşi rezultaţi în urma ; produşi rezultaţi în urma degradării tisulare localedegradării tisulare locale ((fragmente de MECfragmente de MEC)); produşi biologic ; produşi biologic activiactivi ( (sistemul complementsistemul complement, , prostaglandineprostaglandine, , tromboxanitromboxani). ). - determină migrarea celulelor imunocompetente - determină migrarea celulelor imunocompetente spre focarul inflamator.spre focarul inflamator. celulă „prezentatoare de antigencelulă „prezentatoare de antigen”: digestia Ag urmată de reducerea sa la o ”: digestia Ag urmată de reducerea sa la o formă puternic imunogenă, uşor de recunoscut de către limfociteformă puternic imunogenă, uşor de recunoscut de către limfocite..

Page 11: TESUT CONJUNCTIV

Fagozom secundar

fagolizozomizom

1.CHEMOTACTISM

2.RECUNOAȘTERE ȘI ADERENȚĂ

3.INTERNALIZARE

4.DIGESTIE

antigen

Fagozom

Page 12: TESUT CONJUNCTIV

MastocitulMastocitul

origineorigine controversată: prin trecerea PMN bazofil din sânge în controversată: prin trecerea PMN bazofil din sânge în ţesutul conjunctiv în urma traversării prin diapedeză a ţesutul conjunctiv în urma traversării prin diapedeză a peretelui capilar peretelui capilar sausau o celulă diferită, care prezintă precursori o celulă diferită, care prezintă precursori comuni în hemomedulă cu comuni în hemomedulă cu PMN PMN bazofil circulant. bazofil circulant. În sângele circulant rămâne un timp foarte scurt, apoi În sângele circulant rămâne un timp foarte scurt, apoi pătrunde în ţesutul conjunctiv unde dobândeşte aspectul pătrunde în ţesutul conjunctiv unde dobândeşte aspectul caracteristic şi îşi îndeplineşte funcţia. caracteristic şi îşi îndeplineşte funcţia. localizarelocalizare - răspândit în tot ţesutul conjunctiv, mai frecvent - răspândit în tot ţesutul conjunctiv, mai frecvent de-a lungul vaselor sanghine, în ţesutul conjunctiv aparţinând de-a lungul vaselor sanghine, în ţesutul conjunctiv aparţinând mucoaselor digestivă şi respiratorie, în derm, în mezenter şi mucoaselor digestivă şi respiratorie, în derm, în mezenter şi epiploon.epiploon. structură structură - celulă voluminoasă, de formă ovalară, cu - celulă voluminoasă, de formă ovalară, cu diametrul 15-20diametrul 15-20 µm, cu numeroase granulaţii bazofile în µm, cu numeroase granulaţii bazofile în citoplasmă, care pot masca nucleul, situat în centrul celulei.citoplasmă, care pot masca nucleul, situat în centrul celulei.

granulaţiilegranulaţiile vizibile şi în MO, intens bazofile în coloraţiile uzuale, răspândite uniform în vizibile şi în MO, intens bazofile în coloraţiile uzuale, răspândite uniform în toată citoplasma, cu dimensiuni cuprinse între 0,3-0,8μm. toată citoplasma, cu dimensiuni cuprinse între 0,3-0,8μm. Se colorează metacromatic Se colorează metacromatic (( în roşu purpuriuîn roşu purpuriu cu cu albastru de toluidinăalbastru de toluidină sau cu sau cu albastru albastru de metilende metilen), ), sunt sunt PAS PAS ++Conţinut - Conţinut - GAG GAG de tipul de tipul heparinei, acidului hialuronicheparinei, acidului hialuronic, responsabili de PAS , responsabili de PAS + + şi de şi de metacromazie, metacromazie, histaminăhistamină, , serotoninăserotonină, , factori chemotacticifactori chemotactici pentru eozinofile şi pentru eozinofile şi neutrofile, neutrofile, proteaze neutreproteaze neutre şi şi SRS-ASRS-A (slow - reactive-substance) - substanţă (slow - reactive-substance) - substanţă responsabilă de şocul anafilactic. responsabilă de şocul anafilactic.

Page 13: TESUT CONJUNCTIV

FuncţieFuncţie în imunitatea organismului şi în reacţia inflamatorie. în imunitatea organismului şi în reacţia inflamatorie. capabile să detecteze pătrunderea proteinelor străine şi să declanşeze capabile să detecteze pătrunderea proteinelor străine şi să declanşeze reacţia inflamatorie locală.reacţia inflamatorie locală. Prin activarea lor - eliberarea imediată a substanţelor conţinute în Prin activarea lor - eliberarea imediată a substanţelor conţinute în granulaţii printr-un mecanism de granulaţii printr-un mecanism de degranulare mastocitarădegranulare mastocitară. . Histofiziologie: Histofiziologie: StimululStimulul pt degranularea mastocitelor: orice substanţă antigenică la care pt degranularea mastocitelor: orice substanţă antigenică la care individul a fost sensibilizat printr-un contact anterior şi care a determinat individul a fost sensibilizat printr-un contact anterior şi care a determinat sinteza de sinteza de IgEIgE din partea plasmocitelor. Mastocitele prezintă pe membrană din partea plasmocitelor. Mastocitele prezintă pe membrană RRcc pentru pentru IgEIgE, , iar in urma legarii IgE de Rc are loc iar in urma legarii IgE de Rc are loc degranulareadegranularea mastocitara mastocitara; ; reacţia care survine este discretă şi localizată. reacţia care survine este discretă şi localizată. Indivizii alergici (circa10-15% din populaţie) denumiţi şi atopici, produc Indivizii alergici (circa10-15% din populaţie) denumiţi şi atopici, produc IgEIgE în titru important contra a numeroase antigene: polenul, veninul de în titru important contra a numeroase antigene: polenul, veninul de albine sau de şerpi, medicamente, fire de păr din blana animalelor, pene, albine sau de şerpi, medicamente, fire de păr din blana animalelor, pene, produse alimentare - lapte, ou, crustacee, căpşuni, piersici. După expuneri produse alimentare - lapte, ou, crustacee, căpşuni, piersici. După expuneri repetate la antigenul respectiv se produce o repetate la antigenul respectiv se produce o degranulare masivă a degranulare masivă a mastocitelormastocitelor. . Substanţele din granulaţii induc - creşterea secreţiei glandelor mucoase, Substanţele din granulaţii induc - creşterea secreţiei glandelor mucoase, - constricţia musculaturii netede - constricţia musculaturii netede - vasodilataţie capilară - vasodilataţie capilară - hipotensiune arterială - hipotensiune arterială simptomatologia caracteristică din simptomatologia caracteristică din astmul alergic, febra de fân astmul alergic, febra de fân sausau anafilaxieanafilaxie..

Page 14: TESUT CONJUNCTIV

MASTOCITPLASMOCIT

Page 15: TESUT CONJUNCTIV

PlasmocitulPlasmocitul celulă foarte răspândită în ţesutul conjunctiv : celulă foarte răspândită în ţesutul conjunctiv :

la nivelul organelor limfopoietice, în unele la nivelul organelor limfopoietice, în unele mucoase. mucoase.

origineorigine - prin diferenţierea limfocitelor B (LB) - prin diferenţierea limfocitelor B (LB) în urma contactului cu Ag reprezintă în urma contactului cu Ag reprezintă principalul producător de Ig circulante.principalul producător de Ig circulante.

structurăstructură - formă sferică sau ovalară şi - formă sferică sau ovalară şi dimensiuni de 12-15μm. dimensiuni de 12-15μm.

Nucleul situat excentric, cromatina dispusă Nucleul situat excentric, cromatina dispusă caracteristic, radiar, “în spiţă de roată”; pot caracteristic, radiar, “în spiţă de roată”; pot exista celule binucleate. Citoplasma este exista celule binucleate. Citoplasma este intens bazofilă, prezentând un halou intens bazofilă, prezentând un halou perinuclear în care este situat complexul perinuclear în care este situat complexul Golgi; RER este foarte bine reprezentat şi Golgi; RER este foarte bine reprezentat şi poate ocupa toată citoplasma. poate ocupa toată citoplasma.

Produsul de secreţieProdusul de secreţie, reprezentat de Ig (anticorpi) este eliminat în mod , reprezentat de Ig (anticorpi) este eliminat în mod continuu la suprafaţa celuleicontinuu la suprafaţa celulei

Page 16: TESUT CONJUNCTIV

1

2

3 4

Page 17: TESUT CONJUNCTIV

2. Matricea fibrilară2. Matricea fibrilară

Fibre de colagen şi fibre elasticeFibre de colagen şi fibre elastice Fibrele de colagenFibrele de colagen LocalizareLocalizare : în toate tipurile de ţesut conjuctiv. : în toate tipurile de ţesut conjuctiv. aspect - aspect - pe preparatele necolorate - filamente incolore cu pe preparatele necolorate - filamente incolore cu diametrul de 0,5-10μm şi lungime extrem de variabilă; fibre diametrul de 0,5-10μm şi lungime extrem de variabilă; fibre albe: ţesuturile în stare proaspătă cu conţinut crescut albe: ţesuturile în stare proaspătă cu conţinut crescut prezintă un aspect sidefiu. prezintă un aspect sidefiu. MOMO În coloraţiile uzuale sunt În coloraţiile uzuale sunt eozinofileeozinofile, se colorează în , se colorează în verdeverde cu tricromicul Goldner-Szekelly şi în cu tricromicul Goldner-Szekelly şi în albastrualbastru cu cu tricromicul Masson. tricromicul Masson. sub tensiune se ondulează; nu se ramifică şi nu se sub tensiune se ondulează; nu se ramifică şi nu se anastomozează. anastomozează. În lumina polarizată, birefringenţă caracteristică.În lumina polarizată, birefringenţă caracteristică.

colagen

fibroblaste

Page 18: TESUT CONJUNCTIV

ME ME - formate din - formate din fibrile paralele fibrile paralele == unităţi fibrilareunităţi fibrilare, cu diametrul de 50-100, cu diametrul de 50-100 nm, care nm, care prezintă pe secţiune longitudinală o striaţie transversală cu periodicitate de 67prezintă pe secţiune longitudinală o striaţie transversală cu periodicitate de 67 nm, nm, responsabilă de birefringenţa fibrelor în lumina polarizată; în secţiune transversală, responsabilă de birefringenţa fibrelor în lumina polarizată; în secţiune transversală, fibrilele prezintă formă cilindrică. fibrilele prezintă formă cilindrică. Unităţile fibrilare sunt polimeri ale Unităţile fibrilare sunt polimeri ale moleculelor de colagen moleculelor de colagen (denumit(denumitee şi şi tropocolagentropocolagen) format) formatee din trei catene polipeptidice din trei catene polipeptidice - catene - catene . . În molecula de colagen, catenele În molecula de colagen, catenele se răsucesc în triplă elice. se răsucesc în triplă elice. Structura aminoacidică a moleculelor de colagen diferă între diferitele tipuri de ţesut Structura aminoacidică a moleculelor de colagen diferă între diferitele tipuri de ţesut conjunctiv: concentraţii mari de conjunctiv: concentraţii mari de glicinaglicina (33%), (33%), prolinaprolina (12%) (12%) hidroxiprolinahidroxiprolina (12% – (12% – aminoacid specific pentru colagen) şi aminoacid specific pentru colagen) şi hidroxilizinahidroxilizina..

Page 19: TESUT CONJUNCTIV

19 tipuri de colagen 19 tipuri de colagen Clasificarea Clasificarea în raport cu structura moleculelor şi modul lor de asamblare sau cu în raport cu structura moleculelor şi modul lor de asamblare sau cu distribuţia în diferite ţesuturi. distribuţia în diferite ţesuturi. Tipurile I, II şi III - vizibile în MO - Tipurile I, II şi III - vizibile în MO - colagen fibrilar colagen fibrilar // colagen interstiţial colagen interstiţial; ; agregare extrem agregare extrem de ordonată a moleculelor în spaţiul extracelular, formând fibrile cu periodicitatea de ordonată a moleculelor în spaţiul extracelular, formând fibrile cu periodicitatea specificăspecifică - - 67nm67nmCelelalte tipuri sunt evidenţiabile numai prin marcare cu anticorpi specifici. Celelalte tipuri sunt evidenţiabile numai prin marcare cu anticorpi specifici. Colagenul tip IColagenul tip I - cel mai frecvent întâlnit: - cel mai frecvent întâlnit: în derm, os, dentină, cement, tendoane, în derm, os, dentină, cement, tendoane, capsulele organelorcapsulele organelor; fibrele sunt deseori organizate în ; fibrele sunt deseori organizate în fasciculefascicule, sunt puţin flexibile dar , sunt puţin flexibile dar foarte rezistente la tensiune; foarte rezistente la tensiune; produsprodus de fibroblaste, osteoblaste, odontoblaste, de fibroblaste, osteoblaste, odontoblaste, cementoblaste.cementoblaste.

Colagenul tip II Colagenul tip II -- produsprodus de condroblaste, se găseşte în de condroblaste, se găseşte în cartilajul hialin cartilajul hialin şişi cartilajul cartilajul elastic, în nucleul pulpos al discurilor intervertebrale, în corpul vitros al globului ocularelastic, în nucleul pulpos al discurilor intervertebrale, în corpul vitros al globului ocular. . Este format din fibrile subţiri, dispersate, care nu se grupează în mănunchiuri şi nu Este format din fibrile subţiri, dispersate, care nu se grupează în mănunchiuri şi nu formează fibre groase. formează fibre groase.

Colagenul tip IIIColagenul tip III intră în alcătuirea intră în alcătuirea fibrelor de reticulinăfibrelor de reticulină. Fibrele sunt subţiri (0,5-2µm) . Fibrele sunt subţiri (0,5-2µm) monofibrilare, se ramifică şi se anastomozează, fiind dispuse fie monofibrilare, se ramifică şi se anastomozează, fiind dispuse fie liniar liniar ((în MB, în jurul în MB, în jurul fibrelor musculare netede fibrelor musculare netede sausau înconjurând acinii unor glande înconjurând acinii unor glande), fie sub formă de ), fie sub formă de reţea reţea (reticul) în (reticul) în ţesutul conjunctiv lax, în stroma unor glande endocrine, în organele ţesutul conjunctiv lax, în stroma unor glande endocrine, în organele hemolimfopoieticehemolimfopoietice - - OHLP (splină, limfoganglion, hemomedulă OHLP (splină, limfoganglion, hemomedulă) sau ) sau în peretele unor în peretele unor organe cavitare organe cavitare care suferă modificări de volumcare suferă modificări de volum: peretele vaselor sanghine, rinichi, : peretele vaselor sanghine, rinichi, vezica urinară, uter. vezica urinară, uter. MOMO - evidenţiabile prin tehnica - evidenţiabile prin tehnica PASPAS şi prin impregnaţie argentică şi prin impregnaţie argentică ME- ME- formate dintr-un număr redus de unităţi fibrilare cu striaţie transversalăformate dintr-un număr redus de unităţi fibrilare cu striaţie transversalăprodusprodus de fibroblaste, celule musculare netede, hepatocite, celule reticulare de fibroblaste, celule musculare netede, hepatocite, celule reticulare

Page 20: TESUT CONJUNCTIV

colagen

elastina

Lumina polarizataCatene alfa in molecula de colagen

Page 21: TESUT CONJUNCTIV

reticulina - impregnatie argentica

Page 22: TESUT CONJUNCTIV

FibreleFibrele elasticeelastice AspectAspect - pe preparatele proaspete culoare gălbuie, fibre galbene. - pe preparatele proaspete culoare gălbuie, fibre galbene. MOMO - numai în coloraţii speciale pentru elastină (rezorcină, fuxilină Weigert) , unităţi - numai în coloraţii speciale pentru elastină (rezorcină, fuxilină Weigert) , unităţi monofibrilare, subţiri, cu diametru uniform (1-3monofibrilare, subţiri, cu diametru uniform (1-3 µm); se pot ramifica şi au tendinţa să µm); se pot ramifica şi au tendinţa să se unească la capete, formând reţele laxe.se unească la capete, formând reţele laxe. se pot întinde dublându-şi lungimea atunci când sunt supuse la forţe de tracţiune şi se pot întinde dublându-şi lungimea atunci când sunt supuse la forţe de tracţiune şi revin la normal în repaus; când se rup, capetele lor se răsucesc în spirală sau în cârlig.revin la normal în repaus; când se rup, capetele lor se răsucesc în spirală sau în cârlig. formateformate în proporţie de 90 % din în proporţie de 90 % din elastinăelastină (scleroproteină) restul de 10 % fiind (scleroproteină) restul de 10 % fiind reprezentat de reprezentat de fibrilinăfibrilină. Elastina este rezistentă la fierbere, la agenţi chimici care atacă . Elastina este rezistentă la fierbere, la agenţi chimici care atacă celelalte componente ale ţesutului conjunctiv, dar este digerată de celelalte componente ale ţesutului conjunctiv, dar este digerată de elastazaelastaza pancreatică. pancreatică. MEME : elastina este dispusă central, sub forma unui miez amorf în care sunt incluse şi : elastina este dispusă central, sub forma unui miez amorf în care sunt incluse şi microfibrile, înconjurat de un manşon glicoproteic de fibrilină. microfibrile, înconjurat de un manşon glicoproteic de fibrilină. Cu vârsta, creşte proporţia componentei amorfe centrale în detrimentul celei fibrilare Cu vârsta, creşte proporţia componentei amorfe centrale în detrimentul celei fibrilare şi scade, astfel, elasticitatea caracteristică fibrelor elastice.şi scade, astfel, elasticitatea caracteristică fibrelor elastice. distribuţiedistribuţie : în număr mare în ţesuturi supuse unor variaţii de volum sau unor forţe : în număr mare în ţesuturi supuse unor variaţii de volum sau unor forţe de tracţiune: de tracţiune: ligamente, cartilaj, alveolele pulmonare, peretele arterelor, dermul pieliiligamente, cartilaj, alveolele pulmonare, peretele arterelor, dermul pielii ..1. fibrele de oxitalan 1. fibrele de oxitalan - - fibre elastice imature: fibre elastice imature: fibre preeelastice, se evidenţiază prin tehnici speciale, după digestie cu acizi; mai fibre preeelastice, se evidenţiază prin tehnici speciale, după digestie cu acizi; mai groase şi mai puţin extensibile decât fibrele elastice groase şi mai puţin extensibile decât fibrele elastice , , prezintă diametru neregulat. prezintă diametru neregulat. Se găsesc în regiuni cu elasticitate nu foarte solicitată: pulpa dintelui, LPD, gingie, Se găsesc în regiuni cu elasticitate nu foarte solicitată: pulpa dintelui, LPD, gingie, tendontendon.. 2. fibrele de elaunin 2. fibrele de elaunin - iau naştere în timpul formării fibrelor elastice şi se caracterizează - iau naştere în timpul formării fibrelor elastice şi se caracterizează prin proporţia mai mare a fibrilinei faţă de fibrele mature; prezente în LPDprin proporţia mai mare a fibrilinei faţă de fibrele mature; prezente în LPD..

Page 23: TESUT CONJUNCTIV
Page 24: TESUT CONJUNCTIV

3. Matricea amorfă (substanţa 3. Matricea amorfă (substanţa fundamentală)fundamentală)

reprezintăreprezintă mediul cu aspect translucid în stare proaspătă, mediul cu aspect translucid în stare proaspătă, în care sunt imersate celulele şi fibrele în care sunt imersate celulele şi fibrele

consistenţaconsistenţa unui gel hidratat unui gel hidratat formatăformată dintr-un coloid dispersat într-o fază apoasă dintr-un coloid dispersat într-o fază apoasă coloraţiile histologice uzuale - coloraţiile histologice uzuale - eozinofilă,eozinofilă, PAS PAS ++ şi şi

metacromaticămetacromatică (cu albastru de toluidină se colorează în (cu albastru de toluidină se colorează în roşu), proprietăţi care se datorează conţinutului crescut în roşu), proprietăţi care se datorează conţinutului crescut în gglicozaminiglicani (GAG) licozaminiglicani (GAG) sulfataţisulfataţi : condroitin sulfat, : condroitin sulfat, keratan sulfat, heparan sulfat şi keratan sulfat, heparan sulfat şi nesulfatatnesulfatat - - acid hialuronic acid hialuronic

maimai conţineconţine proteoglicani proteoglicani (decorina, fibromodulina, (decorina, fibromodulina, perlecanul, glipicanul, versicanul, sindecanul, CD44, perlecanul, glipicanul, versicanul, sindecanul, CD44, agrecan) agrecan) şi şi molecule de adeziune (molecule de adeziune (fibronectina, laminina, fibronectina, laminina, trombospondina)trombospondina)

Page 25: TESUT CONJUNCTIV

3.Varietăţi ale ţesutului conjunctiv3.Varietăţi ale ţesutului conjunctiv

Varietăţile de tesVarietăţile de tesutut conj conjuncivunciv pot fi pot fi definitedefinite în raport în raport cu funcţia principală pe care o îndeplineşte ţesutul respectiv sau cu funcţia principală pe care o îndeplineşte ţesutul respectiv sau în raport cu caracteristicile sale morfologiceîn raport cu caracteristicile sale morfologiceFuncţionalFuncţional:: ţesuturi conjunctive propriu-zise - ţesuturi conjunctive propriu-zise - funcţie principală de conexiune funcţie principală de conexiune şi de suport mecanic pentru alte ţesuturi: şi de suport mecanic pentru alte ţesuturi: ţesutul conjunctiv lax, ţesutul conjunctiv lax, ţesuturile conjunctive dense, ţesutul conjunctiv reticular, ţesutul ţesuturile conjunctive dense, ţesutul conjunctiv reticular, ţesutul conjunctiv mucos şi ţesuturile elasticeconjunctiv mucos şi ţesuturile elastice ţesuturi conjunctive cu proprietăţi specialeţesuturi conjunctive cu proprietăţi speciale / specializate / specializate - - ţesuturi ţesuturi ale căror celule sunt înalt diferenţiate şi specializate pentru ale căror celule sunt înalt diferenţiate şi specializate pentru îndeplinirea unei funcţii: îndeplinirea unei funcţii: ţesutul adiposţţesutul adiposţ, , țesuturile cartilaginos şi țesuturile cartilaginos şi osososos care formează scheletul, fiind specializate în susţinerea care formează scheletul, fiind specializate în susţinerea organismului;organismului;

MorfologicMorfologic - consistenţa SF: - consistenţa SF: – ţesutul conjunctiv cu SF lichidăţesutul conjunctiv cu SF lichidă – – sângelesângele; ; – ţesuturile conjunctive cu SF moaleţesuturile conjunctive cu SF moale - majoritatea - majoritatea – ţesuturi conjunctive cu SF dură -ţesuturi conjunctive cu SF dură - ţesutul cartilaginos şi ţesutul ţesutul cartilaginos şi ţesutul osososos

Page 26: TESUT CONJUNCTIV

Ţesuturile conjunctive cu substanţă Ţesuturile conjunctive cu substanţă fundamentală moalefundamentală moale

se caracterizeazăse caracterizează prin prezenţa unei SF puternic hidradată, cu aspect prin prezenţa unei SF puternic hidradată, cu aspect de gel. de gel. se clasificăse clasifică::

A. ţesuturi conjunctive tinereA. ţesuturi conjunctive tinere // embrionareembrionare::- ţesutul mezenchimal (mezenchimul)- ţesutul mezenchimal (mezenchimul)- ţesutul gelatinos sau mucoid- ţesutul gelatinos sau mucoid- ţesutul de granulaţie- ţesutul de granulaţie

B. ţesuturi conjunctive matureB. ţesuturi conjunctive mature sausau adulte adulte::a. - a. - ţesutul conjunctiv laxţesutul conjunctiv laxb. - b. - ţesuturi conjunctive dense:ţesuturi conjunctive dense: dens neordonatdens neordonat dens ordonatdens ordonat elasticelastic reticularreticular ţesutul adiposţesutul adipos

Page 27: TESUT CONJUNCTIV

A. Ţesutul conjunctiv tânăr sau embrionarA. Ţesutul conjunctiv tânăr sau embrionar1.Ţesutul mezenchimatos (mezenchimul)1.Ţesutul mezenchimatos (mezenchimul)

cel mai răspândit la embrion şi în cel mai răspândit la embrion şi în primele luni de viaţă ale fătului primele luni de viaţă ale fătului constituitconstituit din : din :celule mezenchimalecelule mezenchimale, aspect stelat, care , aspect stelat, care emit prelungiri, din celule reticulare şi din emit prelungiri, din celule reticulare şi din MEC. MEC. Celulele reticulare Celulele reticulare derivă din celulele derivă din celulele mezenchimale; dimensiuni medii 15-20 mezenchimale; dimensiuni medii 15-20 μm, formă stelată, prelungiri neregulate μm, formă stelată, prelungiri neregulate lungi şi ramificate, citoplasma slab lungi şi ramificate, citoplasma slab bazofilăbazofilă; ; se pot joncţiona între ele prin se pot joncţiona între ele prin joncţiuni de tip joncţiuni de tip gapgap, formând o reţea în , formând o reţea în ochiurile căreia se găseşte ochiurile căreia se găseşte SFSF puternic puternic hidratată.hidratată.FibreleFibrele sunt absente iniţial, iar ulterior, sunt absente iniţial, iar ulterior, prin iniţierea activităţii fibrilogenetice, prin iniţierea activităţii fibrilogenetice, apar primele fibre colagene. apar primele fibre colagene. Maturarea ţesutului mezenchimal se Maturarea ţesutului mezenchimal se realizează ca urmare a diferenţierii realizează ca urmare a diferenţierii celulelor sale.celulelor sale.

Page 28: TESUT CONJUNCTIV

2.Ţesutul gelatinos sau mucoid2.Ţesutul gelatinos sau mucoidSF puternic hidratată, cu conţinut SF puternic hidratată, cu conţinut crescut de crescut de acid hialuronicacid hialuronic, cuprinsă într-o , cuprinsă într-o fină tramă fibrilară colagenă (fină tramă fibrilară colagenă (colagen tip Icolagen tip I şi şi tip IIItip III); fibroblaste şi, în număr mic, M); fibroblaste şi, în număr mic, MØØ. . varietate de ţesut mezenchimal mai varietate de ţesut mezenchimal mai diferenţiat, răspândit la făt. diferenţiat, răspândit la făt. Post natal se găseşte în Post natal se găseşte în cordonul cordonul ombilical ombilical ((gelatină Whartongelatină Wharton) ) şişi în pulpa în pulpa dintelui în dezvoltaredintelui în dezvoltare

tesut gelatinos

3.Ţesutul de granulaţie- ţesut conjunctiv tânăr care se formează la orice vârstă în cursul cicatrizării plăgilor.- se caracterizează prin prezenţa mugurilor conjunctivo-vasculari, alcătuiţi din celule mezenchimale, fibroblaste, macrofage, limfocite, PMN, incluse într-o MEC bine hidratată, cu foarte puţine fibre. Capilarele sanghine se formează prin angiogeneză, (proliferarea celulelor endoteliale existente şi formarea de muguri vasculari care vor fuziona ulterior cu vasele din ţesutul înconjurător). Urmează fibrilogeneza, care uneori poate fi excesivă, ducând la formarea cicatricilor.

Page 29: TESUT CONJUNCTIV

B. ţesuturi conjunctive matureB. ţesuturi conjunctive mature sausau adulte adulte1.Ţesutul conjunctiv lax1.Ţesutul conjunctiv lax localizarelocalizare: : cea mai răspândită varietate de ţesut conjunctivcea mai răspândită varietate de ţesut conjunctiv, , prezent unde prezent unde nu este necesară o rezistenţă mecanică deosebitănu este necesară o rezistenţă mecanică deosebită- face legătura dintre organe şi parţi de organe- face legătura dintre organe şi parţi de organe-suportul conjunctiv al componentei epiteliale (parenchimul) în organele suportul conjunctiv al componentei epiteliale (parenchimul) în organele parenchimatoase, alcătuind parenchimatoase, alcătuind stromastroma acestora, acestora, chorionulchorionul sau sau lamina proprialamina propria în în mucoasele organelor cavitare, mucoasele organelor cavitare, submucoasasubmucoasa tubului digestiv. tubului digestiv. - în jurul şi la suprafaţa muşchilor sub denumirea de în jurul şi la suprafaţa muşchilor sub denumirea de epimisiumepimisium, în jurul , în jurul nervilor nervilor şi a şi a vaselor sanghinevaselor sanghine; în ; în dermul superficialdermul superficial sau sau papilarpapilar al pielii; intră al pielii; intră în alcătuirea în alcătuirea seroaselorseroaselor. . aspectul: aspectul: MO dispoziţia aleatorie a celor trei componente, celule, substanţă MO dispoziţia aleatorie a celor trei componente, celule, substanţă fundamentală şi fibre şi prin proporţia lor aproximativ egală. fundamentală şi fibre şi prin proporţia lor aproximativ egală. Fibrele:Fibrele: colagene, reticulinice şi rare fibre elastice, nu prezintă o anume colagene, reticulinice şi rare fibre elastice, nu prezintă o anume orientare, ci formează o reţea laxă; izolate sau dispuse ca fascicule delicate. orientare, ci formează o reţea laxă; izolate sau dispuse ca fascicule delicate. populaţii celularepopulaţii celulare: preponderenţa poate diferi de la o localizare la alta, dar : preponderenţa poate diferi de la o localizare la alta, dar în mod constant sunt prezente în mod constant sunt prezente fibroblastefibroblaste, responsabile de sinteza fibrilară, , responsabile de sinteza fibrilară, mastocite,mastocite, macrofagemacrofage, , limfocite, plasmocite, adipocitelimfocite, plasmocite, adipocite bine vascularizat, prezentând o reţea capilară bogată, şi reprezintă sediul bine vascularizat, prezentând o reţea capilară bogată, şi reprezintă sediul de origine al capilarelor limfatice.de origine al capilarelor limfatice. prin abundenţa celulelor libere care traversează peretele capilar trecând în prin abundenţa celulelor libere care traversează peretele capilar trecând în SF, intervine în SF, intervine în apărarea organismului.apărarea organismului.

Page 30: TESUT CONJUNCTIV
Page 31: TESUT CONJUNCTIV

MucoaseleMucoasele structurile care formează tunica internă a peretelui organelor cavitare, în alcătuirea structurile care formează tunica internă a peretelui organelor cavitare, în alcătuirea cărora intră un epiteliu de căptuşire susţinut de membrana bazală şi ţesutul conjunctiv cărora intră un epiteliu de căptuşire susţinut de membrana bazală şi ţesutul conjunctiv care poartă denumirea de chorioncare poartă denumirea de chorion..În funcţie de particularităţile structurale, există În funcţie de particularităţile structurale, există mai multe tipuri de chorionmai multe tipuri de chorion, adaptate , adaptate şi altor funcţii în afara celei de susţinere:şi altor funcţii în afara celei de susţinere:1. Chorionul papilar - 1. Chorionul papilar - ridicături ale ţesutului conjunctiv denumite ridicături ale ţesutului conjunctiv denumite papilepapile, care pătrund , care pătrund printre adânciturile epiteliului scuamos, asigurând astfel o bună aderenţă între cele printre adânciturile epiteliului scuamos, asigurând astfel o bună aderenţă între cele două ţesuturi Este ţesutul conjunctiv care intră în alcătuirea două ţesuturi Este ţesutul conjunctiv care intră în alcătuirea mucoasei cavităţii oralemucoasei cavităţii orale, a , a esofagului esofagului şi şi vaginuluivaginului..2. Chorionul de apărare2. Chorionul de apărare - predomină - predomină celulele cu funcţie de apărarecelulele cu funcţie de apărare (limfocite, (limfocite, plasmocite, macrofage): chorionul digestiv.plasmocite, macrofage): chorionul digestiv.3. Chorionul citogen3. Chorionul citogen în mucoasa uterină, denumit astfel datorită densităţii mari de în mucoasa uterină, denumit astfel datorită densităţii mari de celule de tip fibroblastic care pot acumula glicogen, devenind celule de tip fibroblastic care pot acumula glicogen, devenind celule decidualecelule deciduale, ce , ce asigură nutriţia embrionului. Se mai numeşte şi asigură nutriţia embrionului. Se mai numeşte şi chorion metabolic.chorion metabolic.4. Chorionul de rezistenţă4. Chorionul de rezistenţă - structură mai densă, bogat în fibre elastice, fiind capabil - structură mai densă, bogat în fibre elastice, fiind capabil de o mare plasticitate. Este prezent în de o mare plasticitate. Este prezent în mucoasa vezicii urinaremucoasa vezicii urinare..

Seroasele Seroasele membrane conjunctive care căptuşesc marile cavităţi ale organismuluimembrane conjunctive care căptuşesc marile cavităţi ale organismului: peritoneul : peritoneul căptuşeşte cavitatea abdominală, pleura pe cea toracică, pericardul acoperă cordul. căptuşeşte cavitatea abdominală, pleura pe cea toracică, pericardul acoperă cordul. formateformate dintr-o dublă foiţă: dintr-o dublă foiţă: visceralăviscerală se mulează pe organul respectiv, se mulează pe organul respectiv, parietalăparietală pe pe peretele extern, osos sau muscular, al cavităţii. peretele extern, osos sau muscular, al cavităţii. structuralstructural - alcătuite dintr-o lamă subţire de - alcătuite dintr-o lamă subţire de ţesut conjunctiv laxţesut conjunctiv lax, bine vascularizat, , bine vascularizat, bogat în celule adipoase, acoperită de bogat în celule adipoase, acoperită de mezoteliumezoteliu (epiteliu pavimentos de origine (epiteliu pavimentos de origine mezodermică), separate de o MB. Între foiţe există un spaţiu virtual care conţine o mezodermică), separate de o MB. Între foiţe există un spaţiu virtual care conţine o lamă fină de lichid care asigură mişcările organului în cavitate. Lichidul este un lamă fină de lichid care asigură mişcările organului în cavitate. Lichidul este un transudat plasmatic, la care se adaugă produse sintetizate de celulele mezoteliale.transudat plasmatic, la care se adaugă produse sintetizate de celulele mezoteliale.

Page 32: TESUT CONJUNCTIV

2.Ţesuturile conjunctive dense2.Ţesuturile conjunctive dense

CaracteristicăCaracteristică: proporţia mare fie a componentei fibrilare fie : proporţia mare fie a componentei fibrilare fie a celei celulare, în raport cu SFa celei celulare, în raport cu SFClasificareClasificare: : ţes. conj. dense bogate în fibreţes. conj. dense bogate în fibre - - de colagende colagen - - elasticeelastice ţes. conj. dense bogate în celuleţes. conj. dense bogate în celule - - ţesutul ţesutul adipos adiposŢesutul conjunctiv dens bogat în fibre de colagenŢesutul conjunctiv dens bogat în fibre de colagen StructurăStructură - numeroase - numeroase fibre colagenefibre colagene care se care se organizează în fascicule, uneori cu grosime importantă. organizează în fascicule, uneori cu grosime importantă. În funcţie de În funcţie de dispunerea fasciculelordispunerea fasciculelor poate fi: poate fi: neordonat sau semiordonat neordonat sau semiordonat ordonat sau regulat ordonat sau regulat

Page 33: TESUT CONJUNCTIV

a. Ţesutul conjunctiv dens neordonata. Ţesutul conjunctiv dens neordonat

structurăstructură - - fibre colagenefibre colagene ((colagen tip Icolagen tip I) dispuse în ) dispuse în fascicule, uneori de grosimi fascicule, uneori de grosimi apreciabile, care nu au nici apreciabile, care nu au nici o orientare, formând o reţea o orientare, formând o reţea în ale cărei ochiuri înguste în ale cărei ochiuri înguste se găsesc puţine celule, în se găsesc puţine celule, în special special fibroblastefibroblaste şi şi macrofagemacrofage şi SF. şi SF.

Printre fasciculele colagene Printre fasciculele colagene se află o reţea neregulată se află o reţea neregulată de de fibre elasticefibre elastice şi puţine şi puţine fibre reticulinicefibre reticulinice

localizarelocalizare: în : în dermul dermul profundprofund al pielii, al pielii, capsulele capsulele unor organeunor organe (splină, (splină, ganglioni limfatici, testicule, ganglioni limfatici, testicule, rinichi), în rinichi), în dura materdura mater..

Page 34: TESUT CONJUNCTIV

b. Ţesutul conjunctiv dens ordonat b. Ţesutul conjunctiv dens ordonat sausau regulat regulat

structurăstructură: fibre colagene (mai ales : fibre colagene (mai ales tip Itip I) groase, dispuse paralel în fascicule. La ) groase, dispuse paralel în fascicule. La rândul lor, fasciculele sunt reunite în structuri de tip lamelar sau cilindric. Datorită rândul lor, fasciculele sunt reunite în structuri de tip lamelar sau cilindric. Datorită bogăţiei de fibre colagene, formaţiunea prezintă o coloraţie alb-sidefie caracteristică. bogăţiei de fibre colagene, formaţiunea prezintă o coloraţie alb-sidefie caracteristică. Fibrele din fascicule sunt orientate pe direcţia exercitării forţelor mecanice de Fibrele din fascicule sunt orientate pe direcţia exercitării forţelor mecanice de tracţiune sau presiune. Printre fascicule se găseşte un număr redus de fibrocite şi SFtracţiune sau presiune. Printre fascicule se găseşte un număr redus de fibrocite şi SFlocalizarelocalizare : tendoane, ligamente, aponevroze, cornee, capsulele unor organe, tecile : tendoane, ligamente, aponevroze, cornee, capsulele unor organe, tecile externe ale nervilor de dimensiuni importante.externe ale nervilor de dimensiuni importante.TendonulTendonul organ de formă cilindrică care se inseră cu un capăt pe muşchiul striat şi organ de formă cilindrică care se inseră cu un capăt pe muşchiul striat şi cu celălalt pe piesa osoasă, transmiţând astfel acesteia forţa de mişcare. cu celălalt pe piesa osoasă, transmiţând astfel acesteia forţa de mişcare. Fibrele colagene, denumite Fibrele colagene, denumite fibre tendinoasefibre tendinoase, formate din colagen tip I, prezintă o , formate din colagen tip I, prezintă o direcţie paralelă între ele şi se organizează în fascicule groase, denumite fascicule direcţie paralelă între ele şi se organizează în fascicule groase, denumite fascicule primare, orientate în funcţie de direcţia forţei de tracţiune.primare, orientate în funcţie de direcţia forţei de tracţiune.Între fibrele unui fascicul există celule de tip Între fibrele unui fascicul există celule de tip fibroblasticfibroblastic, denumite , denumite tenocitetenocite, cu , cu citoplasmă aplatizată ce emite prelungiri denumite prelungiri alare, care se insinuează citoplasmă aplatizată ce emite prelungiri denumite prelungiri alare, care se insinuează printre fibrele colagene. Datorită presiunii exercitate de fibrele colagene, citoplasma printre fibrele colagene. Datorită presiunii exercitate de fibrele colagene, citoplasma tenocitelor prezintă adâncituri de forma unor şanţuri, denumite creste de impresiune. tenocitelor prezintă adâncituri de forma unor şanţuri, denumite creste de impresiune. Fasciculele primare sunt acoperite la suprafaţă de un manşon de ţesut conjunctiv lax Fasciculele primare sunt acoperite la suprafaţă de un manşon de ţesut conjunctiv lax denumit denumit endotenoniumendotenonium. . Mai multe fascicule primare, reunite prin ţesut conjunctiv lax, formează fascicule Mai multe fascicule primare, reunite prin ţesut conjunctiv lax, formează fascicule secundare, acoperite de asemenea de un manşon de ţesut conjunctiv care poartă secundare, acoperite de asemenea de un manşon de ţesut conjunctiv care poartă denumirea dedenumirea de peritenonium peritenonium. Tendonul în totalitate este acoperit la exterior de . Tendonul în totalitate este acoperit la exterior de epitenoniumepitenonium. Numărul de fascicule este determinat de dimensiunea tendonului . Numărul de fascicule este determinat de dimensiunea tendonului AponevrozaAponevroza -- lamă conjunctivă care acoperă la exterior muşchii laţi. lamă conjunctivă care acoperă la exterior muşchii laţi. Structură: planuri suprapuse de fasciculele de fibre colagene, orientate ca filele unei Structură: planuri suprapuse de fasciculele de fibre colagene, orientate ca filele unei cărţi. În interiorul unui plan fasciculele sunt dispuse paralel între ele, dar îşi schimbă cărţi. În interiorul unui plan fasciculele sunt dispuse paralel între ele, dar îşi schimbă direcţia faţă de planurile următoare. Planurile succesive de fibre sunt unite prin fibre direcţia faţă de planurile următoare. Planurile succesive de fibre sunt unite prin fibre colagene de legătură. Celulele de tip fibrocitar sunt reduse numeric, situate printre colagene de legătură. Celulele de tip fibrocitar sunt reduse numeric, situate printre fasciculele colagene.fasciculele colagene.

Page 35: TESUT CONJUNCTIV

Tendon col. HE

Page 36: TESUT CONJUNCTIV

c. Ţesutul conjunctiv elasticc. Ţesutul conjunctiv elasticţesut conjunctiv dens cu proprietăţi elastice ţesut conjunctiv dens cu proprietăţi elastice particulare, determinate de cantitatea mare de particulare, determinate de cantitatea mare de elastină. Elastina se poate dispune în mai multe elastină. Elastina se poate dispune în mai multe moduri: moduri: fibre elastice izolate,fibre elastice izolate, formând o reţea: formând o reţea: alveolele alveolele pulmonarepulmonare fasciculefascicule cu direcţie neordonată: în cu direcţie neordonată: în corzile vocale corzile vocale inferioare,inferioare, ligamentele galbene intervertebrale; ligamentele galbene intervertebrale; lamele:lamele: în în tunica medie a vaselor sanghinetunica medie a vaselor sanghine de de dimensiuni importante de la baza cordului. dimensiuni importante de la baza cordului.

d. Ţesutul reticulard. Ţesutul reticular Format:Format: fibre de colagen fibre de colagen tip IIItip III ( (fibre de reticulinăfibre de reticulină sau precolagene) dispuse într-o reţea cu ochiuri sau precolagene) dispuse într-o reţea cu ochiuri largi; fibrele se ramifică şi se joncţionează între ele, largi; fibrele se ramifică şi se joncţionează între ele, iar în unghiurile formate se găsesc iar în unghiurile formate se găsesc celule reticularecelule reticulare. . Reţeaua constituită astfel poartă denumirea de Reţeaua constituită astfel poartă denumirea de citofibroreticulcitofibroreticul şi formează şi formează stroma specifică a unor stroma specifică a unor OHLPOHLP (splină, ganglioni limfatici, hemomedulă), (splină, ganglioni limfatici, hemomedulă), stroma intralobularăstroma intralobulară a a ficatuluificatului, sau structura de , sau structura de susţinere pentru parechimul glandelor endocrine.susţinere pentru parechimul glandelor endocrine.

Page 37: TESUT CONJUNCTIV

Ţesutul adiposŢesutul adiposŢesut conjunctiv specializat în stocarea lipidelor, asigurând cea mai importantă rezervă Ţesut conjunctiv specializat în stocarea lipidelor, asigurând cea mai importantă rezervă energetică a organismuluienergetică a organismului. . „„organ adipos” - rolul său major în reglarea greutăţii corporale precum şi receptivitatea la organ adipos” - rolul său major în reglarea greutăţii corporale precum şi receptivitatea la stimuli hormonali şi nervoşi stimuli hormonali şi nervoşi CeluleleCelulele - adipocite. - adipocite. ClasificareClasificare : două tipuri distincte care diferă prin distribuţie în organism, culoare, : două tipuri distincte care diferă prin distribuţie în organism, culoare, vascularizaţie şi activitate metabolică: vascularizaţie şi activitate metabolică: 1. ţesutul adipos alb sau unilocular 1. ţesutul adipos alb sau unilocular 2. ţesutul adipos brun sau multilocular2. ţesutul adipos brun sau multilocular1. Ţesutul adipos alb (unilocular)1. Ţesutul adipos alb (unilocular)alcătuitalcătuit din adipocite uniloculare şi din adipocite uniloculare şi reprezintăreprezintă sediul proceselor metabolice de lipoliză şi sediul proceselor metabolice de lipoliză şi lipogenezălipogenezăPe preparatele proaspete, culoare alb-gălbuie, în funcţie de cantitatea de carotenoizi din Pe preparatele proaspete, culoare alb-gălbuie, în funcţie de cantitatea de carotenoizi din alimentaţie. alimentaţie. grăsimea reprezintă 12-14% din greutatea corpului la grăsimea reprezintă 12-14% din greutatea corpului la ♂♂, iar la , iar la ♀ - ♀ - 25%; energia pe care o 25%; energia pe care o furnizează este suficientă în condiţii metabolice bazale timp de aproximativ 60 de zile.furnizează este suficientă în condiţii metabolice bazale timp de aproximativ 60 de zile.distribuţiadistribuţia diferă în funcţie de vârstă, sex, regim alimentar, factori de nutriţie: diferă în funcţie de vârstă, sex, regim alimentar, factori de nutriţie: paniculul adipos - paniculul adipos - subcutanat. Până la pubertate, formează un strat subcutanat distribuit subcutanat. Până la pubertate, formează un strat subcutanat distribuit aproape uniform pe toată suprafaţa corpului. La adult distribuţia sa este cea care conferă aproape uniform pe toată suprafaţa corpului. La adult distribuţia sa este cea care conferă forma diferită a corpului la cele două sexe: forma diferită a corpului la cele două sexe: ♂♂ - la nivelul toracelui, al cefei şi al braţelor, în - la nivelul toracelui, al cefei şi al braţelor, în regiunea lombosacrată şi la nivelul coapselor. regiunea lombosacrată şi la nivelul coapselor. ♀♀ - sânilor, şoldurilor, pe faţa anterioară şi - sânilor, şoldurilor, pe faţa anterioară şi laterală a abdomenului, la nivelul coapselor; localizările - dependente de laterală a abdomenului, la nivelul coapselor; localizările - dependente de titrul titrul estrogenilorestrogenilor circulanţi şi de densitatea Rc pentru estrogeni la nivelul adipocitelor cu diferite localizări. circulanţi şi de densitatea Rc pentru estrogeni la nivelul adipocitelor cu diferite localizări. locaţiilocaţii independente de stimularea endocrină: independente de stimularea endocrină: la nivelul viscerelorla nivelul viscerelor (peritoneu şi (peritoneu şi dependinţele sale - epiploon şi mezenter), în dependinţele sale - epiploon şi mezenter), în lojele renalelojele renale. Aceste arii sunt capabile . Aceste arii sunt capabile să să piardă grăsimea acumulată. piardă grăsimea acumulată.

Page 38: TESUT CONJUNCTIV

nu este niciodată cedatănu este niciodată cedatăperiorbitară, periarticulară, cea de la periorbitară, periarticulară, cea de la nivelul palmelor şi plantelor nivelul palmelor şi plantelor nu se acumulează niciodatănu se acumulează niciodată: pleoape, : pleoape, nas, pavilionul urechii, scrot, faţa dorsală nas, pavilionul urechii, scrot, faţa dorsală a mâinii şi picioruluia mâinii şi picioruluilobulii adipoşilobulii adipoşi - adipocitele prezintă - adipocitele prezintă dispoziţie caracteristică în jurul vaselor dispoziţie caracteristică în jurul vaselor sanghine, comparată cu frunza de sanghine, comparată cu frunza de salcâm, mai evident în zonele subcutane. salcâm, mai evident în zonele subcutane. adipocitele sunt înconjurate de un înveliş adipocitele sunt înconjurate de un înveliş din fibre de reticulină cu rol de MB. din fibre de reticulină cu rol de MB. Între adipocite se găseşte o Între adipocite se găseşte o reţea de reţea de fibre de reticulinăfibre de reticulină şi numeroase şi numeroase capilare capilare sanghinesanghine, precum şi , precum şi fibre nervoase fibre nervoase vegetativevegetative, în raport cu vasele sanghine. , în raport cu vasele sanghine. Rol: Rol: rezervor energeticrezervor energetic,, prin prin acumularea de trigliceride, şi de acumularea de trigliceride, şi de protecţie mecanicăprotecţie mecanică şi şi termicătermică, , asigurată în special de paniculul adipos. asigurată în special de paniculul adipos. RcRc hormonalihormonali: : insulină, catecolamine, insulină, catecolamine, hormoni sexuali.hormoni sexuali.

Page 39: TESUT CONJUNCTIV

2.Ţesutul adipos brun 2.Ţesutul adipos brun ((multilocularmultilocular)) alcătuit alcătuit din adipocite multiloculare, dispuse din adipocite multiloculare, dispuse

sub forma lobulilor adipoşi în jurul vaselor sub forma lobulilor adipoşi în jurul vaselor sanghine, deosebit de numeroase.sanghine, deosebit de numeroase.

aspectaspect : culoarea brun-roşietică: : culoarea brun-roşietică: vascularizaţia abundentă, şi concentraţia vascularizaţia abundentă, şi concentraţia mare de mare de citocromicitocromi de la nivelul de la nivelul mitocondriilor celulelor adipoase. mitocondriilor celulelor adipoase.

aspectul lobulilor similar arhitectoniei unei aspectul lobulilor similar arhitectoniei unei glande: între celule se găseşte o cantitate glande: între celule se găseşte o cantitate redusă de stromă în care predomină fibrele redusă de stromă în care predomină fibrele reticulinice, capilarele sanghine şi un mare reticulinice, capilarele sanghine şi un mare număr de terminaţii nervoase vegetative număr de terminaţii nervoase vegetative amielinice. amielinice.

localizare:localizare: bine reprezentat la mamiferele bine reprezentat la mamiferele expuse la frig, la speciile care hibernează, expuse la frig, la speciile care hibernează, iar la specia umană în viu. După vârsta de iar la specia umană în viu. După vârsta de 28 de săptămâni de viu începe să dispară, 28 de săptămâni de viu începe să dispară, astfel încât la nou născut este prezent doar astfel încât la nou născut este prezent doar în regiunile latero-cervicale, interscapulare, în regiunile latero-cervicale, interscapulare, perirenale, axilare. După naştere picăturile perirenale, axilare. După naştere picăturile lipidice din celule tind să conflueze - lipidice din celule tind să conflueze - aspectul grăsimii uniloculare.aspectul grăsimii uniloculare.

rolrol: producerea de energie calorică prin : producerea de energie calorică prin oxidarea acizilor graşi.oxidarea acizilor graşi.

Page 40: TESUT CONJUNCTIV

1

2

3

4

5

6

7

8

9