Tesutul epitelial1.caracteristici :

- este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte

-spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara)

-celulele sunt unite prin jonctiuni-orice epiteliu are doua suprafete:

liberaorientata catre mediul extern) si atasatala tesutul conjunctiv, intotdeauna

ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si glicozaminoglicani

sulfatati) care formeaza membrana bazala.

1.Tesutul de acoperire :

Clasificarile nu tin seama de particularitatile functionale.

Deci epiteliile pot fi:

-simple pavimentoase (scuamoase)= Seamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti

si turtiti,deci acest tesut apare ca un sir de nuclei turtiticubice = D.p.d.v. functional

acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (infunctie de sens). Exista si

locuri unde are rol de protectiecilindrice = Este format dintr-un rand de celule

inalte.Nucleii sunt alungiti siovalari, asezati spre membrane bazala.

Functii: de secretie si absorbtie si detransport al moleculelor de-a lungul

celulei.Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial.In cazu

lepiteliului cheratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine)

siastfel ele isi pierd nucleii. In cazul epiteliului necheratinizat, celulele

superficialeau si ele in citoplasma granule de cheratina dar ele isi pastreaza nuclei.

- Cubice= Sunt slab intalnite la adult. La embrion se gaseste frecvent

epiteliulstratificat cilindricCilindrice

2.Tesutul epitelial glandular. Reprezinta grupuri de celule epiteliale specializate

pentru procese de secretiea)Glande exocrine prezinta canale de excretie in care sunt

elim. Produsi de secretiefie in inter. unor cavitati sau la suprafata corpului.Exista

astfel urmatoarele tipuri de glande:glanda simpla tubulara dreapta (glanda

intestinala - glanda Lieberkühn) glanda simpla tubulara ramificata (glandele

stomacului - fundice si pilorice siglandele duodenale Brünner).Glandele exocrine

mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase, glande mucoase

si glande mixte. Glandele mucoase secreta mucus.Glandele seroase au o secretie cu

aspect apos,care contine protein-enzime.Glandele mixte pot fi: seromucoase au o

secretie predominant seroasa.

De asemenea, glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul

deexcretie in glande merocrine, apocrine sau holocrine.Majoritatea glandelor sunt

merocrine. Acestea isi elimina produsii prin difusiune.Glandele apocrine isi

acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru excretie se rupe membrana

care se pierde, impreuna cu o parte dincitoplasma apicala..In cazul glandelor

holocrine, produsii de secretie invadeaza toata celula, ceea ceduce la moartea

celulei. b)Glandele endocrineIsi elimina produsii de secretie in mediul intern: in

sange (preferential), in limfasau in lichidul interstitial.c) Glande mixe = tes.

endocrin si exocrine

3.Tesutul senzorial = format din cellule differentiate in receptionarea

actiuniiexcitantilor din mediul inconjurator.Rol: de receptor. Aceste celule au cap.

ca prin modif metab sa transf en unui stimulin en nervoasa care este condusa prin

terminatiile nervoase appropriate la centralnervos.

Tesutul conjunctiv

-leaga diferite tesuturi si organe, asigurand unitatea organismului

;-au rol trofic datorita rezervelor de grasimi din celulele adipoase, dar si datorita

participarii la metabolismul diferitelor substante;

-asigura rezistenta sistemuluilocomotor;-protejeaza diferite organe (rinichi, muschi,

creier etc.);-au rol de aparare (prin fagocitoza), distrugand atat microbii, cat si

celule moartedin tesuturile in care se gasesc;

-au rol in regenerarea elementelor figurante.-fac legatura dinte diferite tesuturi

formeaza stroma organelor.

Componente:

- fibro-blaste: tes tinere cu cap de secretie intense intense a subst organice condrina

prezenta in comp chim a subst fundam.histocite: prov din maturizarea

fibroblastelor prin prinderea cap secretorii,unele fibrocite form elem figurate ale

sangelui,unele acum lipide se transf in cellule adipoase.

Fibrele conjunctive:

Sunt de natura proteica. In functie de aceasta proteina, ele pot fi: de

colagen,elastice si de reticulina.Fibrele de colagen se gasesc in toate tesuturile

conjunctive, cu deosebire inalcatuirea ligamentelor si tendoanelor. Ele sunt foarte

rezistente pentru ca contincolagen; acesta da gelatina prin fierbere.

Colagenul se reinoieste incet, dar cu varsta, fibrele se inmultesc si se

impregneazacu substante minerale si organice (colesterol), proces numit

sclerozare.Fibrele elastice contin elastina, o proteina elastica. Fibrele elastice au o

compozitieasemanatoare cu colagenul; prin fierbere elastina nu da gelatina. Ele

sunt maisubtiri decat fibrele conjunctive si mai ramificate.Fibrele de reticulina se

gasesc in organele limfopoietice si hematoformatoare:splina, ficat, maduva rosie,

ganglionii limfatici. Ele contin reticulina, substanta asemanatoare colagenului.

Substanta fundamentala:

are o structura amorfa si este formata dintr-un amestecde mucopolizaharide,

proteine, saruri minerale si apa.Acest lucru face sa nu fieconsiderata ca un simplu

material de umplutura ci ca un factor active cu rol imp inreglarea metab tisular si

inmagazinarea subst de rezerva.aceasta reiese din faptul casubst fundam este

puternic vascularizata avand raporturi morfofunctionale cucapilarele invecinate de

asemeni exista o bogata retea de fibre nervoase.

Clasificare:

Tesutul lax

Celulele au forma stelata. Celulele, fibrele si substanta fundamentala se afla in

proportii aproximativ egale. Prezinta celule mobile (leucocite si limfocite).

Celulefixe sunt: fibrocitul si histiocitul, care are rol in distrugerea substantelor

electronegative.Este cel mai raspandit tesut conjunctiv. El umple spatiile dintre

organe si leagafibrele musculare.Are rol de sustinere, legatura, trofic, aparare si

hranire.

Tesutul reticulat

Cont celule reticulante sub forma de retea in ochiurile sale e retinuta

substfundamental.Celulele reticulate react spontan la act factorilor din mediu,isi

retrag prelungirile sidevin histocite macrophage in acste conditii ele se transforma

in hemohistioblaste=rep elementele sursa din care se formeaza eritrocite

granulate,limocite.Rol: au cap de a magazine subst de rezerva devenind cellule

grase.In organism formeaza umplutura organelor limfopoetice si

eretropoetice.Umple ca tesut corial axul vilozitatilor intestinale si spatiul dintre

glandeleintestinale.Dubleza endoteliul capilarelor epitelilor de acoperire si

grandulare.

Tesutul adipos

Prezinta numeroase celule adipoase, care au nucleul inpins spre periferie si prezinta

o picatura mare de grasime.Se afla in jurul organelor viscerale, hipoderm si

mezenter (pliu al peritoneului carefixeaza organele abdominale (digestive) de

peretele posterior al cavitatiiabdominale).

Au rol de izolant termic si antisoc.In stari de anemii grave tesutul gras din maduva

galbena prin pierderea lipidelor isireiau activitatea hemopoetica .Tot in anemie se

pastreaza tes adipos de pe fata palmara si plantar a membrelor din orbita,fese.

Tesutul fibros

Celulele si substanta sunt putine. Prezinta multe fibre de colagen si elastice dispuse

paralel.Se afla in ligamente, tendoane, fasciile musculare, duramater, cavitatile

unor organe, apronevroze.Au rol de protectie in locurile de frecare, tractiune si

presiune.

Tendoanele: Tesut fibros prin intermediul caruia un muschi se prinde de un

os.Tendoanele sunt formate din fibre de colagen, hranite prin vase sangvine

foartefine. Unele (cele ale mainilor, incheieturii mainilor, picioarelor) au in plus

uninvelis, teaca sinoviala, de aceeasi natura cu membrana sinoviala care

tapeteazacapsula articulatiilor mobile. Ea secreta un lichid lubrifiant care permite o

mai buna alunecare in aceste regiuni anatomice supuse unor importante

frecari.Flexibil, dar putin elastic (muschiul este cel elastic), tendonul este

foarterezistent.La embrioni predom celulele in struct tendoanelor,ulterior ele se

differentin fibre de collagen.Pana la aparitia fibrelor capilare sangvine sunt in

tendonulterior se retrag la periferia lor .La exterior tendonul e acop cu o teaca conj

cu peretii dubli,cel extern intra in contact cu cel din jur iar cel intern cu

tendonul.Intrecei doi pereti exista un spatiu cu lichid synovial care reprez subst

fundamfluida,moale.

Ligamentele: Ligamentele sunt tot structuri de legatura, care leaga oasele unul

dealtul si mentin articulatiile. Ligamentele sunt alcatuite tot din fibre albe, dar

suntmai subtiri si mai putin elastice decit tendoanele.Ligamentele se atas.eaza de

oase. Ele se unesc cu fibrele care penetreaza invelis.ulextern al osului (periostul).

Periostul are o vasculahzatie si o inervajie care ii permit sa hraneasca osul, cat si sa

fumizeze suprafata de fixare pentru ligamente simuschi.

Aponevrozele: sunt membrane conj subtiri avand fibrele conjunctive dispuse inmai

multe planuri,astfel fibrele conj din acelasi plan sunt dispuse perpend pefibrele conj

din planul invecinat.Inconjoara muschiul sau separa planurile demuschi,prez lor e

nec pt a asig o contractie muscular uniforma.

Tesut conj. elastic: form din fibre elastic ii confera elasticitate,e present

inligamentele elastic dintre vertrebe in tunica medie a arterelor mari si a venelor.

Tesut conj.cartilaginos (semidur):rol de sustinere si de support fiind un tesutelastic

si rezistent

1.Celule conjuctive dupa varsta lor :

a) condroblaste =au o forma sferica sit in cavit saulacunee sepate in subst fundam

numita condroblaste.Ele au cap de a se divide lainceput raman sub forma de

gramezi iar ulterior se dispun sub forma deraze.Aceste cellule au o intense cap de

sinteza a subst organice numita condrina prez in subst fundam a celulei.

b)condrocitele= tesuturi mature care au pierdut cap de sinteza.

c) Fibrele conjunctive= predomina fibrele de collagen,ele sunt prezente in

toatetipurile de tesut cartilaginous.Fibrele de collagen sunt dispuse sub forma

defascicule la periferia condroblastului si perpend pe fibrele din zona

invecinata.Subst fundam ocupa spatiile dintre lacune are 2 compart una anorganica

reprez prin apa saruri minerale mai ales de saruri de calciu si sodium si un

compartorganic reprez prin condrina.

Tipuri de tes cartilaginous:

hialin= caracterizat prin elasticitate,rezistenta siflexibilitate.Este un ţesut

conjunctiv metaplaziat cu aspect sticlos şi/sau translucid datorităaspectului omogen

al substanţei intercelulare în care se află condrocitele.

fibros =f.rezistent nu se deform structural ,seaseamana cu cel hialin dar cont ocant

mare de fibre de collagen dispuse in facicule groase,iar in spatiile mici contmai

putina subst fundamental si cellule.In organism se gasesc la niv semfizei pubiene,la

nivelul discurilor intervertrebrale acestea au 3 componente: un invelis periferic

format din numeroase fascicule de fibre de collagen,o teaca mijlociefibrocartilaj si

central ce prezinta nucleul pulpos de natura gelatinos cu rol deungere.

elastic =caracterizat prin prezenţa, în substanţa fundamentală, a unor granulaţii

şifibre conjunctive elastice, care formează reţele în ochiurile cărora se

dispuncelulele cartilaginoase.

Tesutul osos =cup total oaselor si articulatiilor coresp ;oasele sunt piese

desupport,protective si reprez pt organism un imp rezervor de saruri

minerale ,calciusi fosfor. Are 2 comp la niv subst fundam: 34% oseina si 66%

comp orgreprezentate prin apa si saruri de calciu si fosfor.Aceste comp sunt

dispuse subforma de lamele osoase care det si tipul de tesut osos.Propor in care se

gasesc substorgan si sarurile variaza cu varsta la copil pred subst organice,odata cu

inaintareain varsta se red proportiile lor si creste subst anorganice.Celulele osoase

se prezinta sub forma:

1.osteoblaste =cel osoase in formare la inceput au forma paralepipedica apoistelata

mai sunt numite cellule formatoare de os deoarece au o active intense insinteza

oseinei cat si a fibrelor de collagen.

Durata medie de viata in sangele circulant 120 de zile dupa care

hematiileimbatranite sunt distruse in splina in maduv osoasa prin proc de

hemoliza.Nr lor poate suferii variatii manif prin crest si scaderea lor.Crest nr lor

numita poliglobulie,prezinta 2 aspecte poliglobulia temporal nu are afect buna

functionarea organismului poate fi temporal adica este rezultatul sangelui bogat de

eritocitedin depozite si poate fi si una stabile prez la pers care traiesc la alt mai

mari de3000 m.Ca urmare a adaptarii lor l atmosf rarefiata a marilor inalt asig

oxigenulnec respire prin crest nr la 7 mil eritrocite pe m3.Poliglobulia patologica

peste 40 mil m3 dat unei stari de boala,scaderea nr deeritrocite este consecinta

dezechil dintre hemoliza si eritropoezei dat infectiilor.Formarea globulelor rosii =

eritropoezaAre loc la adult in maduva rosie a oaselor process controlat

deeritropoetina,hormone secretat de rinichi care intesif proc de different celulara

Structura:

la exterior e delimitate de o plasma lema f subtire in care predomlipidele de care se

asociaza cu subst proteice numite antigene si uneori factorul rh.

Plasma lema e semipermeabila;in interior aspect de gel ce form stroma globulara

incare se gaseste subst rosie hemoglobin,da culoare eritrocitului-rol in

fiziologiaacestuia.Hematia adulta nu are nucleu dat gradului de specializare ceea ce

det disparitianucleului asig o cant mare de hemoglobin pt a-si indeplini functia.

Hemoglobina =heteroprot dat gruparii hem reprez de ionii de fier bivalenti

careform cu oxigenul combinatii labile de tipul oxihemoglobina care asig

transportuloxigenului de la plamani la tes si cellule.

2.Leucocitele =sunt :

- agranulocite- au un nucleu sferic sub forma unei singuremase nucleare,au

granultii mici evidentiate cu colorant ice le confera propr bazofile.Sunt de 2

tipuri :

- Limfocite se form din tes limfoit in stari patoloice se transformain libocite; nu au

active fagocitara-vin in contact cu antigene specific probifereaza,devin cellule prod

de anticorpi care se rasp in cel organ.crest lor auloc in infect acutice.

- Monocitele : cele mai mari se form in organe ca maduva osoasa,splina etc;

ramanin circulatie 24 h dupa care migreaza in tes. se transforma in magofroge

facilitand bacteriile si restul celulelor mari

.granulocite =nucleul lor prez mai multe strangulatii fragmantandu-l dandimpresia

exist in celula a mai multor nuclei se mai numesc leucocite polimorfonucleare.

Clasificare crit afinit fata de coloranti :

leucocite neutrofile = in sangele circul sub forme dif,unele sunt

neutrofilesegmentare de tipul pnm,unele nucleul are forma de potcoava cu usoare

strangulatila al 3 lea tip numite leuc nesegmentare -3 – 5%Durata vietii : cateva ore

dupa care strabat endoteliul prin diapedeza ajung inlichidele interstitiare prin care

sunt dirijate spre un anumit tesut fiind atrase de prezenta bacteriilor care

proliferwaza in tes respective det modif prin acumul produsilor metabolic

bacterieni – distrug prin fagocitoza.

Acidofile =se color in rosu au colorantii acizi,nucleul prez 2 lobi.

Bazofile = se color in violet cu color bazici nucleul e incomplete lobat. Nr lor

creste in cazul inflamatiilor si au rolul imp in vindecarea lor,pe langaenzyme cont

in citopl heparina.Leucocitele distruse sunt inloc cu leuc tinere result prin proc de

leucopoeza – are loc in tes milioid- tes conj reticulat prez pana lavarsta de 5ani in

diafiza oaselor lungi.

Rolul leucocitelor

-apararea contra agentilor patogeni si a toxinelor acestoraFunctiile leuc sunt

differentiate: neutrofilele si monocitele avand o mobilityaccentuate au si propr

fagocitate pronuntate distrugand microrg.Limfcitele nu au propr fagocitare ci apara

org prin sinteza unor subst numite globuline ce intra incomponent anti-coprilor cu

rol in prod imunitatii.

Trombocitele= sau plachetele sangvine sunt cele mai mici elemente figurate

dinsânge. Lipsite de nucleu, provin din fragmentarea unei celule medulare

mari,numită megacariocit. In număr de 18 000 — 300 000 pe mm3, trombocitele

auforma unui disc biconvex de 2—5 microni diametru, cu prelungiri de

lungimevariabilă, numite prelungiri dendritice. Trombocitele acţionează asupra

contracţieivasculare şi retracţiei cheagului de sânge, format la locul hemoragiei şi

intervin în procesul coagulării.Creşterea numărului de trombocite peste cifra

normală poartănumele de trombocitozâ şi apare după prânz, în perioada dinaintea

menstruaţiei, întimpul gravidităţii, precum şi la nou-născut, dar şi în unele cazuri

patologice (unele boli infecţioase, în perioadele imediat următoare unor hemoragii

mari, dupăsplenectomie, în cursul leucemiei mieloide cronice). Scăderea numărului

detrombocite, trombopenia, apare în timpul nopţii, la femei în timpul

menstruaţieisau în condiţii de boală.

Rol:- in proc de coagulare a sangelui-intervin in procesul de aparare a

organismului acumul lor la locul invaziei si apoifagocitarea partic. Straine de aceea

crest nr lor in sangele periferic este la fel deimp ca si prez celorlante elem fig.

Plasma sangvina = Parte lichida a sangelui in care se scalda celulele

sangvine(globule rosii, globule albe si plachele). Plasma este un mediu bogat in

hormoni si

in substante nutritive - saruri minerale, vitamine, acizi aminati, proteine,

glucide,lipide.-are o vascozitate mai mare decat apa iar ph alcalin 7,4

Hemostaza = proc fiziol extern de complex prin care sunt oprite hemor prin

lezareavas de sange mici si mijlocii.

Hemostaza temporala = prin aglutinarea trombocitelor pe marginea

placiivasculare=un cheag

Hemostaza definita = prin formarea unui thrombus fibros la supraf si in inter

dopului plachetar, cup 3 etape:Prin distrugerea trombocitelor se elib factoriii

trombocitari care se combina cu cei plasmatici in prezenta ionilor de Ca rezultand

tromboplastinaIn prezenta ionilor de Ca tromboplastina act asupra pro-trombinei

result trombinaactive.In prezenta trombinei active fiblinogenul plasmatic se

transforma in fibrininsolubila sub forma de retea in ochiurile in care sunt retea de

elem figurate alesangelui = aspect de cheag.Dupa un scurt timp cheagul se

contracta elim lichidul incolor numit ser care seridica la supraf .Coagul sangelui se

face cu o anum vit care variaza in func deanumiti factori.

Grupele de sange

Sunt consecinta prezentei pe supraf hematiilor a 2 antigene aglutinogene de

tipulAB , in unele eritrocite exista aglut A si in unele aglut B. In plasma sangvina

exista2 corpi aglutine care act asupra aglutinogenilor notate cu alfa si

beta.Aglutinina alfa aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele care cont aglutinogenul

Anumita aglutinina anti AAglutinina beta aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele

care cont aglutinogenul Bnumita si aglutinina anti B.

Regula transfuziei

In sangele primitorului nu trebuie sa existe aglutinina care sa reactioneze

cuaglutinogenele din sangele donat deoarece ar produce liza si aglutinarea

hematiilor Grupa sangvina este reditara si ramane neschmbata oricare ar fi

stareaorganismului,ea nu se schimba nici at cand se face transfuzie de sange din

altagrupa.Cercet au evid ca pe hematii se gaseste o subst numita factorul rh prez

in85% din oameni – numiti rh poz sau neg. Cei cu rh neg nu au in snge aglutinine

anti D dar pot s le sintetizeze daca primesc o singura transfuzie de sange cu rh

poz,dar pot prezenta grave simtome.

Tesutul muscular

Sunt formaţiuni histologice alcătuite din celule de formă alungită denumite miocite

sau fibre musculare (netede, striate de tip scheletic şi striate de tip cardiac)-

specializate pentru realizarea contracţiilor musculare (excitabilitate

şicontractilitate) şi substanţă fundamentală. Este ţesutul foarte bogat vascularizat şi

inervat, cu un metabolism foarte intens ce intrăîn alcătuirea muşchilor scheletici

din structura organismului animal şi a aparatuluide susţinere şi mişcare.

Struct fibrei musculare striate

-Are forma de drept delim la exterior de sarcolema, ea delim cont numit sarco-

plasma

-are diametru cuprins intre 10 100micro si lung de 1 mmm 12 cm

-forma e variata cilindrica-nr lor depinde de grosimea muschilor Aceasta fibra e un

sincitiu=prov prin fuzionarea mai multor cellulenedierentiate,process in urma

careia au disparut membranele,dar au pastratsarcoplasma si nuclei .Sarcolema cont

organite celulare commune.Aceste miofibrile form din protein :miozina care

alterneaza cu filamentele de actina dispuse la acelasi nivel de-alungul fibrei.Aceste

fibre alcat discuri intunecate iar celalante sunt discuri clare cuactina.Discurile

intunecate sunt subimpartite intr-o banda luminoasa H iar cele clare sunt

subimpartite de membrane Sarcomer = unitatea structurala si functionala a fibrei

musculaer

Tesutul muscular neted =cont fibre muscular netede cu o forma fusiformadispuse

cu partrea mijlocie in dreptul capetei fibrei invecinate.Struct = -au un singur nucleu

mic dispus central-discurile clare si cele intunecate sunt dispuse dezordonat a .i in

timpul contractieimuscular filamentele de actina se suprapun cu cele de miozina

dand muschiuluiaspect netet – present in musculature viscerilor.

Tesutul muscular cardiac = cont fibre muscul suprapuse in plan longitudinal a.ila

microscopul optic exist membr care le separa ,e evid numai la

microscopulelectronic numite discuri intercalare

Structura:

– organizata in sarcomer

-Contine reticul endoplasmatic,glycogen,mitocondrii

Proprietati -

1. Excitabilitatea

2.Contractibilitatea = cap de a-si misca dimensiunile.

3.Elasticitatea = propr de a se deforma la act unei forte si de a reveni la normal dup

a ce aceasta si-a incetinit actiunea.

4. Conductibilitatea =cap de a conduce unda decontractii.

5. Tonicitatea muscular = usoara stare de contractie prez la nivmuschilor.Are imp

rol pt ment ortostatismului in stare de repaus si miscare cat si ment pozspatial a

segm corpului.

Tesutul nervos = form din cellule gliale si nervoase numite neuroni.

Rol = rol interstitial adica ocupa spatiul dintre neuronirol trofic de hranire deoarece

neuronal nu e vascularizatrol de sinteza a mielineifagociteaza neuroniii distrusi

Mielina = subs lipo proteica de culoare alba dispusa ca un manson de jur

imprejurul axonului form teaca de mielina,are rol de protective pr neuron fiind

unisolator electric adica nu permite scurgeri de current.

Neuronul = rep unit morfo- funct a tes si a sist nervosStructura = cup corpul

neuronului cu prelungiri,corpul e delim la exterior de omembrane numita

neurilema – delim neuroplasma vascoasa ce cont :a) organite commune:

mitocondrii b) organul Golgi are o struct labila cu rol in elab granulelor de secretie

in neuroniineuro-secretori cat si in refacerea citoplasmelor distruse in timpul

activeneuronilor.c) lizozomd)organite specifice = neurofibrile = sunt filamente care

sunt dispuse la nivneuroplasmei formand o retea cu rol de sustinere si de transport

al subst in neuron.Corpii Tigroizi – nisl- mase dense de RER au rol in sinteza

proteinelor,o structtrilam.Prelungirile neuronului sunt :dentrite = prel mai groase si

scurte dect axonul si f ramnificate chiar de la locul deorigine cu aspect de

arbore.Ele conduc impulsul nervos de la periferie spre centru.

Axonul = o prelungire unica present in orice tip de neuron

- este delim la exterior de axo-lema continut numit axo-plasma.De pe supraf

axonului pornesc ramnificatii numite colaterale care au un traiect perpend pe supraf

axonului. Cup : mitocondrii de dif marimi , rizozom,neurofibrileTermin axonului

prez ramnificatiii fiecare prev cu o umflutura numita

butoniterminali ce cont in neuroplasma neurofibrile,mitocondrii si vezicule in care

estestocata o subst chimica cu rol de mediator adica in transmiterea impulsului

nervosde la un neuron la altul prin fanta sinptica ce separa 2 neuroni deoarece 2

neuroninu vin in contact direct

Toate aceste ramnif farm arborizatia terminal prin axon,impulsul nervos e

conduscentrifug ,fibra axonica e acop cu urm teci:teaca de mielina = este intrerupta

din loc in loc la anum dist pe lung axonlui la nivreg nodale sau strangulatii ranvier

. Segm dintre noduri se numesc internoduri.Mielina din aceasta teaca e secretata de

celulele Schwanteaca Schwan = aspect a unei membrane subtiri,elastic cu rol in

secretia mielinei siin prot neuronului. La ext de aceasta teaca se afla teaca Henle

care cont fibreconj,subst fundam si celluleRol : - reglarea proc de permeabilitatede

nutritie pt neuronde protectivede izolare a fibrei nervoase de fibrele invecinate

Tipuri de neuroni ;

1.Dupa absenta tecii de mielina :neuroni mielinici = fibre nervoase extra

nevraxialefibre anielnice = fibre nerv-vegitative cu diam < 1 micron

2.Dupa rolul lor:neuroni motori = a caror axon se termina in organelle

efectoareneuroni senzitivi = ale caror fibre dentritice receptioneaza inf din mediul

extern siintern.Dentritele acestui neuron se distribuie la celulele senz din struct

analiz. Neuroni de asociatie = ac leg intre neuron senzitiv si altul motor

Neurosecretori

3.Dupa nr . prelungirilor care pornesc din corpul

neuronului :unipolar,bipolar,pseudo uni polar.In sist nervos corpii neuronali intra in

alcat centrilor nervosa si a subst cenusii dinnevrax cat si in struct ganglionilor

nervosi.Prelung neuronului formeaza:-caile de conducere in nevrax si nervii

periferici extra-nevraxiali care dupa structlor sunt:1.nervi senzitivi prin care este

condus impulsul de la receptor la central nervos2.nervi motori = de la central

nervos la efector 3.mixti form din fibre nervoase sensitive si motorii

Sinapsa = formatiune structural specializ in cond impulsului nervos de la unneuron

la altulComponente : 1. O comp pre-sinaptica reprez prin butonul terminalO copm

post sinaptica reprez prin dentrite sau corpul neuronului post synaptic(sunt axo-

dentrite si axo somatic)

Transm impulsului nervos la niv sinapsei :

At cand impulsul nervos a ajuns la butonul terminal al neuronului pre synaptic

detfuzionarea veziculelor sinaptice cu portiunea pre sinaptica urmata de ruperea

lorelib cont in fanta sinaptica.Cand mediatorul ajunge la comp post sinaptica isi

mareste permeabil det odepolarizare at cand atinge niv critic se propaga.

Axe si planuri :1.

Planul frontal = dispus pe verticala,orientat parallel cu fruntea si traverseaza axul

longitudinalsi transversal.2.Planul sagital = perpend pe cel frontal stabate corpul

dinainte-inapoi trecand prin axullongitudinal si sagital.3.Planul transversal =

perpend pe planul frontal si sagital si trece prin axul sagital si transversal.

Metabolismul = transformărilor biochimiceşi energetice care au loc

înţesuturileorganismului viu.

Reproducerea = cap de a genera indivizi asem conform inf inreg de ADN.

Cresterea = modif cantit la niv organismului viu realiz prin difuziune celulara.

Dezvoltarea = modif calitat la niv structurii organismului ca urmare a

diferentierilor celulare.

Diferentiere celulara = prec fiziol de modif a celulei structurale coresp unei functiii

indepl.

Ereditatea = cap parintilor de a transmite

caracteristicefiziologice,morfologice,biochimice,comportamentale la descendenti

conform unui programgenetic specific.

Variabilitate = cap indiv unei popul de a se deosebi intre ei prin caractere ereditare

sauneereditare a .i nu exista 2 indiv identici