8/19/2019 testul 4 (1)

1/2

A-i'i-*,t

gi;

r.,1

r

ri)

ii.i

J

ir

i;

r"i

;

i:

i

1,-

;l'.i

)

EI?{lq

ws

:.}"ilriEu

eierCorde

e pru-itiili

salj"e,4/\i

ar

.,a r)gS

ji)b

;p

J.t€.lUCi;e

l-tor\lc

uel,r"oJAi

ariulunrguoa

daluns

a'lsq?.firEits

ap atsJejuus

aJ

n:)

'plS

u;.

tn)tput

alsa

nu

aJOt

iS

lurJ|"r\dLiti

pr.t]s"t;ttl

.tosA;JI

a.ji;o

tj)t

t;.tri:

t S

Cl afit:odS.i1;

rll

Pi5'

nt\

.,alallD"

oH(tEa1n3

'"tO\p:utzdSarcl

7n{nlntntl

tfun:.ialui t}i,iJtjt)

.,;{.:

tDLu

)ir.nLuilLla

AiL4awlUatA

Aia'WOlDLu.ttl

Lttp

ltlLttT'Lln

mltli,ttUiii

iiti.i;i).itlt{

At{

1n,'.t:

tjit

r)1t:-;

:tgltiltt.tlsul

{a1o;"r

.1

u

t

I

il;

I

i ;

;:

t

u

|

:i

i

t

l'

;

.,t..i,; i,:J;j

i.r

{

"r,:1

j,

}

3IJ'ili'Fi'H

lf;

ij:iri'u

lili-l

'i-i

{

I

T-_-

t_

t.

i

00I

8/19/2019 testul 4 (1)

2/2

t0t

2

Scola

de

Evalwrre

n Reaclnptdrii

Sodale

cl#iloret

tle

Holntes

si

R,nhe

de

mdsurutre

o slresului

(The

socinl reddj$sflrrcn{

rating

smle}.

Alcatuit6

de

ar-ttori

in

anll

1967.

scaia

cu-i'riinde

c serie

de eveniurente

c1e

viatir.

ce

F)ot

fi

crlnsiderate,

schinrbAri

cu

potential

de

cregterc

a

incidgnJei

boliior

psihice

sau

psihosomatice.

:lunca".

"personal

si

social"

si

"casa

gi

tamilia").

fiecare

eienitneili

a',i;rd

aiocaii

Ltr',,rr.,rnairig,punc:c

care

cuantiilcd riscul. Nurndrul

maxim

de

puncte

este

100.

asignat

tiecesului

utiiiia riintie

sc.ii

sau

pierderii creclintei

religioase. iar

nundrul

minim

-

petrecerii

de

vacange

(11)

sa::

ir:c6iciriior

ininore ale

legii

(11).

intre acestea

se

gisesc

valori

intermediar':.

ca tle:xeurplu ci',,c:rul

(S0).

spiia,izarea

(62)

sau

inrboinavi:-ra

unui

menbnr

de

fantilie

{54}.

Teoria

lui

F{olnres:i F.ahi: afirind cd

i.r

coleclic

de

peste

-100

dc

pr-incre

intr,

un

interr:al

scuri

(cle

e:t.

j-5

luni,1

este .iil

predtrtc,

c,prroape

cert

alrisciriuj de

inril-oluavire.

dal-riscril

incepe

de la

peste

I

5LL

de

p 'incle.

acir.inaie

i;,

,lcci:r9i

iiri€t-,i?.i

rle tirnp. )egi

scala

de

rnai

sus

a

tbst

criticatl

de-a lcngul

tinrp,ilui.

piinclpala

reiriaici

jriqsii,,i

tiiirci

aceea

cf,

personalitatea

individului

poaie

schimba

in

tcrai.ta,;

morful

irr ca^'e

cinc'ra

s:

i;ipffri.ijaz,i

la

o siruatie

prct'leiuaticd.

arn

pref-erat

tirlosirea

ei.

fui detrillleiltui

alior posibile

ilpiir:ni.

,.1c,:ar*ce

ea

este relativ

trenent

tolositd

pentru

.

masurarea

stresului.

ar: ifi,t

numAr

-{elailn,

nr.ir iie

.iienti. interpretarea

rezultatelor cuprinde

unndtoarele

aspecte:

'

Acumularea

unui

scc,'

nrai

mare

i1:

-;u.r

pu:cie"

iniiic[

un

grad

nrajor

de

stres.

riscul

ele

imbolnlvire

fiind ioai"te

crescut.

'Un

prurctaj

care

se

situeazd

intr-e

I

j0;:

?lil''. inriili..irrr

t-isc

urr,cle;at

de

imboinlvire.

'

Dacd

s-au

acuniulat

niar

pulin

rie i50 tie

puncte.

stresul

are putiire

$arlse

sa

..treac ,"

in

lc,all.

Vacaitte

Ciic

iun

Atnellzi

sall

confl"a\j

60,ful

p,uac{

t ,f

gsesl

tq,0L/'02

'sll

t/u

I

U

Elsred6

;-,grlt^rq'{l?A

f

-t'l

'u'*},