tests chim farm

7/23/2019 Tests Chim farm

http://slidepdf.com/reader/full/tests-chim-farm 1/64

.1- ТS. Partea generală - III

Chimia farmaceutică este ştiinţa care, bazându-se pe legile fundamentale ale ştiinţelor chimice:A. Elaborează metode de obţinere a substanţelor medicamentoase, studiază proprietăţile lor chimice şi fiziceB. Studiază corelaţia dintre structura chimică a substanţelor medicamentoase şi acţiunea lor asupra organismuluiC. Elaborează metode de determinare a controlului calităţii pentru substanţelor medicamentoaseD. Studiază modificările ce au loc la păstrarea substanţelor medicamentoaseE. Studiază compoziţia chimică a produsului egetal

Chimia farmaceutică are legătură strânsă cu alte discipline de profil:A. Chimia analiticăB. Chimia to!icologicăC. "armacia socialăD. #ehnologia medicamentelor E. "armacognozia

Chimia farmaceutică se bazează pe legităţile comune ale disciplinelor:A. Chimia anorganicăB. Chimia analiticăC. Chimia organicăD. Chimia fizică şi coloidalăE. "armacologia

Căile de elaborarea noilor substanţe medicamentoase sânt:A. Studierea metabolismului compuşilor chimiciB. Screening farmacologic ale substanţelor chimiceC. $eproducerea compuşilor biologic actii naturaliD. Studierea efectelor aderse ale substanţelor medicamentoase cunoscuteE. %odificarea structurii compuşilor biologic actii naturali

Criteriile analizei farmaceutice sânt:A. $eproductibilitateaB. Concentratia reagentilorC. Selectiitatea metodeiD. E!actitateaE. Sensibilitatea

Monografii unificate pentru substanţelor medicamentoase în Farmacopeea de tat ed! "# sunt:A. SolubilitateaB. $eacţiile comune pentru determinarea identităţiiC. Determinarea conţinutului de substanţăD. Cercetarea purităţii şi limitele de impurităţi admiseE. Determinarea p&'ului

Monografii unificate la analiza substanţelor medicamentoase în Farmacopeea de tat ed! "# sunt:A. Determinarea culorii substanţeiB. Determinarea apei şi a substanţelor olatileC. Determinarea azotului (n compuşii organiciD. Determinarea temperaturii de topireE. %etoda de ardere (n balonul cu o!igen

Criterii subiecti$e de apreciere a calităţii medicamentelor sunt:A. CuloareaB. %irosulC. )ndicele de refracţieD. Aspectul e!terior *descrierea+E. #emperatura de topire

Metodele de obţinere ale substanţelor medicamentoase sânt:A. Sinteza organică completăB. Sinteza parţială pe baza substanţelor naturale de origine egetalăC. bţinerea din materie primă egetală

-



D. Screening biologicE. Sinteza microbiologică

e supun o%idării la păstrarea incorectă substanţele medicamentoase care conţin grupe funcţionale:A. &idro!il fenolicB. AldehidăC. α' cetolicăD. EstericăE. actonică

&a păstrarea incorectă a substanţelor medicamentoase, care conţin în molecule hidro%il fenolic, au loc procesele chimice de:A. &idrolizăB. $educereC. !idareD. CondensareE. /olimerizare

&a păstrarea incorectă a substanţelor, ce conţin în molecule grupe esterice, au loc procese chimice de: '! Descompunere (! !idareC! $educere

)! &idroliză *! Condensare

ubstanţele, care interacţionează cu o%idul de carbon din aer se referă:A. /reparatele cu conţinut de enzimeB. rganopreparateleC. Sărurile alcaloizilor D. 0licozideleE. Sărurile metalelor alcaline şi a acizilor organici slabi

Factorii, sub acţiunea cărora substanţele se pot schimba la păstrare, sunt:A. #emperaturaB. 1miditateaC. /resiunea atmosfericăD. Alcalinitatea sticlei ambala2ului

E. !idul de carbon din aer

+n )' se consideră constante fizice:A. SolubilitateaB. /uterea rotatorie specificăC. #emperatura de topireD. Culoarea solutieiE. Absorbanţa*densitaea optica+

&a controlul purităţii (substante straine după )' se identifică:A. Cenuşa de sulfaţiB. Cercetări la puritate şi limite admisibile de impurităţiC. )mpurităţile specifice

D. #emperatura de topireE. /ierderea (n masă la uscare

&a criteriile obiecti$e de apreciere a calităţii medicamentelor se referă:A. 3aloarea p&'luiB. #emperatura de fierbereC. Aspectul e!terior *descriere+D. )ndicele de refracţieE. #emperatura de topire

*steri compuşi, se obţin la interacţiunea alcoolilor cu:A. Acizi carbo!ilici

4



B. Anhidridele acizilor .C. Alcooli poliatomici.D. Amidele acizilor carbo!iliciE. Acizi anorganici

.entru sinteza substanţelor medicamentoase se folosesc următoarele grupe de reacţii chimice:A. $eacţii de substituţieB. $eacţii de transformare a substituenţilor C. $eacţii de reducere.D. $eacţii de o!idare.E. $eacţii de polimerizare

&a sinteza substanţelor medicamentoase se folosesc pe larg reacţiile de substituţie:

A. $&! 5 6 74S8 / $*S9&+! 5 ! &4

A. $&! 5 ! 7al4 / $&al! 5 ! &&al

B. $&! 5 ! &:9 / $*:4+! 5 ! &4

D.

E.

&a sinteza substanţelor medicamentoase se folosesc reacţiile de transformare a substituenţilor:

A.

B.

C.

D.

E.

&a sinteza substanţelor medicamentoase se folosesc reacţiile de o%idare:

9

R - CO R

1 - NH

2R - CH = N - R

1,&

4H

+

R - CO

OHR

1 - OH ,&

4R - CO

O - R1

+ +

R - CH = CH2

Hal2 R - CH - CH

2

HalHal

+

NHCHI

3

N - CH3 + HI

R - CO

OHR - C

O

H

[O]

R - CO

OHR

1 - OH ,&

4R - CO

O - R1

+ +

R - NH2

NaNO2

R - N N NaX ,&4

X

+ + 2 HX + + 2

R1 - OH HO - R R - O - R

1 2

R - CO

OHR - CH

3

R - CO

R - CH = N - R1

,&4

HH

2N - R

1

R - CO

OHR - C

O

H

R - CO

H

R - CH2OH

+ + H O A

B.

++C.

D.

E.



+n Farmacopee sânt date metodele de identificare a impurităţilor cationilor:A. ;inculuiB. "eruluiC. CalciuluiD. /otasiuluiE. %etalelor grele

#mpurităţile, care sunt depistate în concentraţii admisibile, trebuie comparate cu:A. SolentulB. Soluţia etalon de tulburealăC. Soluţia etalon la o anumită impuritateD. Soluţia etalon, compusă din soluţia etalon pentru determinarea impurităţii şi reactiul de bazăE. Soluţia etalon de culoare

0reo- şi eritro- stereoizomeria e legată de prezenţa în structură moleculei a:A. &idro!ilului alcoolic secundar B. $adicalului de ciclohe!anC. Atomului chiralic de carbonD. C<tora atomi chiralici de carbon, ce au pozitii diferiteE. Doi atomi chiralici de carbon ecini

.rocesele chimice de degradare, ce au loc la păstrare, sunt:A. !idareaB. &idrolizaC. CondensareaD. /olimerizareaE. )nteracţiunea cu dio!idul de carbon

.entru obţinerea eterului, la alcool e necesar de adăugat:A. Amină primarăB. &idrazinăC. 1ree

D. AlcoolE. Acid carbonic

Către constantele fizice, care caracterizează gradul relati$ de puritate a substanţelor medicamentoase se referă: '! #emperatura de topire (! 0radul de albeaţă a pulberilor C! 3<scozitatea

)! #emperatura de descompunere *! #emperatura de solidificare

+n analiza farmaceutică , pentru determinarea identităţii substanţelor medicamentoase se folosesc următoarele constante fizice:A./uterea rotatorie specificăB. SolubilitateaC. )ndicele de absorbţieD.)ndicele de refracţieE. #emperatura de topire

&a alcaloizi se referă compuşii organici de origine $egetală, care au în structura chimică grupele funcţionale:A. = >&B. = C = :&4

C. Ar = :&4

D. ? : = E. = C = :& = $

Clasificarea substantelor medicamentoase se face dupa urmatoarele principii:

8



A. Dupa aspectul formei medicamentoaseB. Dupa structura chimicaC. Dupa conditiile de pastrareD. Dupa actiunea asupra organismuluiE. Dupa grupele functionale

Clasificarea chimica permite distribuirea pe grupe in raport cu:A. %etodele chimice de analizaA. :atura substanteiB. %etodele fizico'chimice de analizaC. Structura chimicaD. Analiza functionala

*taloane pentru determinarea gradului de tulbureala ser$esc suspenziile preparate din:A. ut albB. Sulfat de hidrazinaC. &e!ametilentetraaminaD. #alcE. Amidon

Conform cerintelor F "# se considera transparente solutiile ce: '! :u contin particule de substanta nedizolata (! #ulbureala, carora depaseste gradul de tulbureala a solutiei etalon

C! #ulbureala, carora nu depaseste gradul de tulbureala a solentului )! Ce contin particule de substanta nedizolata *! #ulbureala, carora nu depaseste gradul de tulbureala a solutiei etalon

&ichide si solutii incolore se considera:A. Solutiile, ce dupa culoare nu se deosebesc de apaB. ichidele, ce dupa culoare nu se deosebesc de apaC. Solutiile, ce dupa culoare nu se deosebesc de solentD. ichidele, ce dupa culoare nu se deosebesc de etalonE. Solutiile, ce dupa culoare nu se deosebesc de etalon

2-TS. Analiza funcţională - III

1! .entru identificarea compuşilor carbonici pot fi folosite următoarele reacţii:

2! Cloramină ( poate fi folosită pentru analiza calitati$ă, ca o%idant pentru următoarele grupe de preparate:A. "enoliB. EteriC. Cu continut de brom'ionD. Acizi aromatici

@

&4 : ' $

C = O

C = O

C = O

C = O

C = O

[H]C - OH

NH2N - HN -

NC = N - HN -

C = N - OH

H2N - OH

H2N - HN - R

C = N - NH - R

C = N - R ...

...

...

...

...+

+

+

+

+

D.

C.

B.

A.

E.



E. #erpenoide

3! .entru identificarea grupei amine terţiare în molecula substanţelor se folosesc reacti$ii:A. ugolB. %aruisC. Dragendorff D. :essler E. %aer

4! )ehalogenarea din molecula organică e posibilă sub influenţa:A. a incalzirea cu solutie alcoolica de hidro!id de sodiuB. a incalzirea cu solutie de azotat de argintC. a descompunere termicaD. a incalzirea cu zinc in mediu acidE. a incalzirea cu zinc in mediu bazic

5! 6eacţia de formare a azocoloranţilor se foloseşte pentru identificarea substanţelor medicamentoase, deri$aţi de:A. "enolB. AnilinăC. Acid para'aminobenzoicD. EsteriE. 1reide

7! &a reacti$ii comuni de precipitare se referă:A. $eactiul Bouchardat, reactiul %aruisB. Soliţie de acid picric şi taninăC. $eactiul Draghendorff, reactiul "ehlingD. $eactiul :essler, reactiul BouchardatE. $eactiul ugol, reactiul %aer

8! Cu clorura ferică nu interacţionează:

9! 6eacţia de formare a azocoloranţilor în anumite condiţii este posibilă pentru:

C ONa

O

OH

OH

OH

C ONa

O

HO NH - C - CH3

O

NH2

C - O - CH2 - CH

2 - N

C2H

5

C2H

5

O

A.

B.

C.

D.

E. HCl.

C ONa

O

OH

OH

OH

H5C2 - O NH - C - CH3

O

NH2

C - O - CH2 - CH

2 - N

C2H

5

C2H

5

O

COOH

CH NH2

CH2 SH

A.

B.

C.

D.

E. HCl.



! Cu a;utorul reactiei de formare a hidro%amatilor se poate de identificat:A. Salicilat de sodiuB. Acetat de cortizonC. Clorhidrat de procaină *noocaină+D. /ropionatul de testosteronE. %etenamina *he!ametilentetraamina+

1<! =rupa aminică aromatică a acizilor p-aminobenzoici poate fi identificată prin reacţia:A. De reducereB. De o!idareC. De diazotareD. De diazotare şi cuplare cu fenolE. Sulfonare

11! Cu ionul de fer >### pot fi identificate substanţele medicamentoase:A. Difenilhidramina *dimedrol+B. /aracetamolC! 0etraciclina clorhidrat

)! 'cid glutamic *! 'cetat de sodiu

12! ?%idarea sau autoa%idarea se datoreaza grupelor functionale:

13! 'zocolorantul se $a forma în condiţiile:

14! #dentificarea substanţelor medicamentoase, care au în moleculă hidro%il fenolic, are loc la formarea:A. Colorantului aurinicB. Sării de amoniu a acidului tetrametilpurpuricC. Bromderiaţilor D. Colorantului indofenolicE. Azocolorantului

R - C - OR1

O

R -SH

R - OH

OH

R - C

O

H

A.

B.$

D.

C.

E.

NH - R NaNO2

NH2

O - C - R

ONa

NO2

O

[Ar - N N] Cl

[Ar - N N] Cl

[Ar - N N] Cl

ONaNaNO

2

A.

B.

C.

D.

E.

;

;

HCl

+ -

HCl-+

+ -

; HCl;



15! Cu scopul identificării substanţelor medicamentoase, ce conţin în moleculă grupa amină aromatică primară, se efectueazăreacţia:

A. "ormarea taleiochinineiB. "ormarea colorantului aurinicC. "ormarea azocolorantuluiD. "ormarea bromderiaţilor E. "ormarea periodurilor

17! =rupa aminica aromatica in substantele medicamentoase se poate de identificat prin reactiile: '! Formarea periodurilor (! Formarea bazelor hiff C! Formarea fluoresceinei

)! Formarea sarurilor de o%oniu *! Formarea sarurilor cu acidul clorhidric

18! .roprietăţi amfotere le atribuie substanţelor medicamentoase următoarele perechi de grupe funcţionale:A. Aldehidă şi cetonăB. Carbo!il şi aminăC. Esterică şi aldehidăD. &idro!il alcoolic şi fenol

*! Aminică şi amida substituita *imida+

19! .roprietăţi de bază atribuie substanţelor medicamentoase următoarele grupe funcţionale:

1! #nteractiunea substantelor cu bazele se datoreaza grupelor funtionale:

2<! =rupa functionala este:A. 0rupa hidrazidaB. 0rupa aminica substituita *imida+C. 0rupa aldehidaD. &idro!id enolicE. 0rupa carbo!ilica

21! 6eactie poziti$a >coloratie $ioleta cu ninhidrina prezintă:A. EsteriiB. AminoaciziiC. AldehideleD. "enolii

NH2

OH

NC

O

H

CO

OH

A.

B.

C.

D.

E.

R

RC O

R - CO

OH

R - C - O - R1

O

R - C - NH - R1

O

O

O

A. D.

B.

C.

E.

C

OH

CH



E. Alcoolii

22! 6eacti$i precipitanţi ai alcaloizilor sunt:A. $eactiul %aruisB. $eactiul Dragendorff C. $eactiul "ehlingD. $eactiul BouchardatE. Soluţia de tanină

23! 6eacti$i pentru determinarea azotului terţiar sunt:A. Soluţia nitrat de argintB. Soluţia acid picricC. $eactiul %aer D. $eactiul ErdmanE. $eactiul ugol

24! 6eacti$ul Ma@er este:A. Soluţie de F 4&g)8

B. Soluţie de Bi)9 G F)C. F 4&g)8 (n soluţie de :a&D. )4 (n soluţie de F)E. C&4 (n &4S8 conc.

25! 6eacti$ul MarAuis este:A. &:9 conc.B. Amestec &:9 conc. şi &4S8 conc.C. F 4&g)8 (n soluţie de :a&D. C&4 (n &4S8 conc.E. )4 (n soluţie de F)

27! 6eacti$ii de culoare:A. $eactiul %aruisB. $eactiul :essler C. $eactiul ErdmanD. &4S8 conc.E. &:9 conc.

28! &a interactiunea cu reati$i coloratia se bazeaza pe urmatoarelor reactii:A. !idareB. btinerea de saruriC. btinerea de complecsiD. De condensareE. De deshidratare

29! #nteracţiunea cu reacti$ii precipitanţi comuni se bazează pe următoarele reacţii:A. De condensareB. De o!idareC. De formare de săruriD. De formare de complecşiE. De deshidratare

2! 6eacti$ul )ragendorff este:A. Soluţie de iod (n iodură de potasiuB. Soluţie de iodat de mercur (n iodură de potasiuC. Soluţie de iodură de bismut (n iodură de potasiuD. Soluţie de iodură de cadmiu (n iodură de potasiuE. Soluţie de acid fosforomolibdenic

3<! Bidro%il fenolic este în structura chimică a substanţei:A. $ezorcinaB. Acidul acetilsalicilic

H



C. CamforaD. #eraciclinaE. %entol

31! 'cidul sulfuric conc! cu solutie de formaldehida prezinta:-. $ectiul ugol4. $ectiul Draghendorf 9. $ectiul acidul picric8. $ectiul %aruis@. $ectiul Erdman

32! 6eacţie poziti$ă cu soluţie amoniacală de nitrat de argint dau preparatele:A. Acidul ascorbicB. Clorura de sodiuC. Acidul glutamicD. 0lucozaE. %etenamina *he!ametilentetraamina+

33! 6eacţia hidro%amică se poate de utilizat la identificarea preparatelor:A. Amantadină *midantan+B. Icidului salicilicC. Dipropionat de estradiolD. Sare de sodiu a benzilpenicilinei

E. Diclofenac sodic

34! =rupă esterică în componenţa sa conţin preparatele:A. Difenhidramina *dimedrol+.B. Benzocaină *anestezina+C. Jenadion *icasolul+D. Acetat de hidrocortizonE. Ergocalciferolul

35! Cu soluţia de sulfat de cupru interacţionează preparatele:A. Clorura de calciuB. Salicilat de sodiuC. #eraciclina

D. Benzoat de sodiumE. Dietilstilbestrol

37! Flacăra se colorează în $erde la arderea pe sîrma de cupru a preparatelor:A. IKid salicilicB. Clorhidrat de procaină *noocaina+C. %esalazinăD. #ireoidinăE. Clorhidrat de lidocaină

38! =rupa functionala este:A.:itrogrupaB. 0rupa etericaC. 0rupa sulfanilamideD.0rupa aminica terţiaraE. 0rupa aldehida

39! =rupa functionala este:A. 0rupa carbo!ilicaB. 0rupa animica primaraC. &alogen legat organicD. &idro!il alcoholicE. Benzoate'ionul

-L

COH

O

CH2 O R



3! 6eacţia de formare a azocoloranţilor se poate de utilizat la identificarea preparatelor:A. Do!iciclinaB. SalicilamidaC. Acid ascorbicD. MstriolE. Benzocaina *anestezină+

4<! Bidro%il fenolic conţin: A. EtiniliestradiolB. BepascC. Clorhidrat de procaină *noocaină+D. Ciproteron *androcur+E. %entol

41! Cu soluţia amoniacală de nitrat de argint interacţionează:A. 0lucozaB. %etenamină *he!ametilentetramina+C. ColecalciferoluluiD. Acidul ascorbicE. %etilprednizolon

42! Cu clorura de fer >### interacţionează fragmentele de structură şi grupele funcţionale:A. &idro!il alcoolic

B. Salicilat'ionC. 0rupa aldehăD. &idro!il fenolicE. Benzoat'ion

43! .entru identificarea grupei aldehide se utilizează reacti$ii:A. $eacti :essler B. Soluţia Klorura de fer *)))+C. Soluţia amoniacală de nitrat de argintD. Soluţia de nitrat de argintE. $eacti "ehling

44! .entru determinarea grupei carbo%ilice în structura substanţelor medicamentoase, se utilizează reacti$ii:

A. Acizii amfoteriB. AlcooliC. Soluţia de clorură de fer *)))+D. Soluţia de sulfat de cupru *))+E. Soluţia de ninhidrină

45! Bidro%ilul fenolic în substanţele medicamentoase se determină cu a;utorul reacti$ilor:A. Apa de bromB. Soluţia sulfat de cupru *))+C. DiazoreactiD. $eacti %aruisE. $eacti "ehling

47! 6eacti$ul essler este:A. Solutie de Bi)9 G F)B.Solutie F 4&g)8 in solutie de :a&C.Solutie de F 4&g)8

D. >74N in acid sulfuric conc.E. )4 in solutie de F)

48! =rupa functionala este:A. 0rupa amida substituita *imida+B. Salicilat'ionulC. 0rupa aminica tertiaraD. &idro!il alcoolic

--

CH2

OH



E. 0rupa α ' cetolica

49! =rupa functionala este:A. Salicilat'ionulB. 0rupa amida substituita *imida+C. 0rupa aminica terţiaraD. Sulfo 'grupaE. 0rupa α ' cetolica

4! =rupa functionala este:A. Amino =grupaB. 0rupa lactamicaC. 0rupa aldehidicaD. egatura dublaE. 0rupa hidrazida

5<! =rupa functionala este:A. $adical fenilicB. 0rupa sulfanilica substituitaC. 0rupa amidaD. &alogen legat organicE. &idro!il fenolic

51! =rupa functionala este:A. 0rupa carbo!ilicaB. 0rupa ureidaC. 0rupa amino substituita *imida+D. &idro!il enolicE. 0rupa eterica

52! =rupa functionala este:A. 0rupa sulfamidaB. 0rupa estericaC. :itrogrupaD. 0rupa aminica aromatica primara

E. 0rupa eterica

53! =rupa functionala este:A. 0rupa α ' cetolicaB. :itrogrupaC. 0rupa sulfhidricaD. 0rupa amidaE. 0rupa carbo!ilica

54! =rupa functionala este:A. 0rupa carbonilica *ceto'+B. &idro!il fenolicC. Acetat'ionul

D. 0rupa carbo!ilicaE. Amino'grupa terţiara

55! =rupa functionala este:A. 0rupa aldehidaB. 0rupa halogencarbonicaC. 0rupa ureidaD. &idro!il alcoholicE. 0rupa uretanica

57! .entru identificarea ionului salicilat se folosesc:A. Solutie de clorura de fer *)))+

-4

C-NH-C-NH2

O

O

NO2

CH3

CO

O

O - CO

NH2

C - CH2OH

O

OH

SO2 - NH

2

C - H

O



B. Solutie clarura de potasiuC. >. $eactiul %aruisD. Solutie de clorura de calciuE. Apa de brom

58! .entru identificarea grupei aldehide se folosesc:I. DiazoreactiulO. Solutie de clorura de fer *)))+>. Solutie de ninhidrinaD. $eactiul Draghendorff

M. Solutie amoniacala de azotat de argint

59! 'zocolorant formeaza urmatoarele grupe functionale:A. Aminele secundareB. &idro!ilul fenolicC. Aminele tertiareD. &idro!ilul alcoholicE. Aminele primare aromatic

5! .entru identificarea grupei aldehide se folosesc reacti$ii:A. $eactiul :essler B. Solutie de clorura de fer *)))+C. Solutie amoniacala de azotat de argint

D. Acid salicilic (n acid sulfuric conc.E. $eactiul "ehling

7<! &a interactiunea cu hidro%ilamina hidroclorid in mediu bazic si adaugare ulterioara de acetat de Cu >##, formeaza un precipitat $erde:

A. &idro!idul fenolicB. 0rupa estericaC. 0rpa etericaD. 0rupa lactonicaE. Aminele secundare

3-ТS. Metodele titrimetrice - III

1. .entru determinarea cantitati$ă a substanţelor medicamentoase se folosesc următoarele metode chimice:Analiza graimetrică-. Analiza biologicăAnaliza titrimetricăAnaliza elementelor Analiza funcţională.

2. &a titrarea comple%onometrică se folosesc următorii indicatori:"enolftalina %ure!idulMetiloranj Eroicrom negruPilen'oran2.

3. &a titrarea în mediu anhidru au loc reacţiile:A. $Q: 5 C&9C&R $Q:&T5 5 C&9C'

B. C&9C& 5 &Cl8R Cl8 U

5 C&9C&45

C. C&9C& 5 :a& RC&9C:a 5 &4D. C&9C' 5 C&9C&4

5R 4C&9C&E. $Q:&T5 5 Cl8 UR$Q:&T5.Cl8

4. Folosirea metodei nitritometrice pentru analiza cantitati$ă este condiţionată de prezenţa în moleculele substanţelor a grupelor funcţionale:

A. 0rupa amină alifatică primarăB. 0rupa amină aromatică primară

-9



C. 0rupa amină aromatică secundară.D. :itro'grupele (n ciclul aromatic după reducereE. &idro!ilul fenolic .

5. .entru analiza cantitati$ă a substanţelor, care conţin grupa imidă şi este clorhidrat , se poate folosi metoda:A. :itritometricăB. :eutralizarea (n mediu anhidruC. ArgentometricăD. AlcalimetricăE. Acidimetrică

6. .entru determinarea sfârşitului titrării la analiza substanţelor medicamentoase, care au în moleculă grupa aminăaromatică primară se foloseşte metoda de determinare:

A. SpectrofotometricăB. /otenţiometricăC. "ără indicator D. Cu ajutorul indicatorului externE. Cu a2utorul indicatorului intern

7. Mediul reacţiei la identificarea halogenului după metoda Mohr trebuie să fie:A. AcidB. Slab bazicC. :eutru

D. /uternic bazicE. Puternic acid

8. Metoda eldahl poate fi folosită la determinarea cantitati$ă:A. 1retanilor B. Aminoacizilor C. Amidelor acizilor D. Aldehidelor E. Heterociclelor cu conţinut de azot

9. oţiunile care se recomandă de folosit la efectuarea analizei titrimetice:A. "actorul de echialenţăB. %asa molară echialentă

C. #itrul titrantului după substanţa determinatăD. 1nitate conenţionalăE. Soluţie standard

1. #ndicatorii de adsorbţie se folosesc la metodele de analiză cantitati$ă:A. Comple!onometriaB. BromatometriaC. #itrarea acido'bazică (n mediu anhidru.D. ArgintometriaE. #itrarea acido'bazică (n mediu apos

11. Metoda argentometrică de titrare poate fi folosită la identificarea substanţelor, ce conţin în moleculă ionii şi grupele funcţionale indicate în afară de:

A. )onii de clor.B. )onii de brom.C. 0rupa imidă.D. &alogen legat organic.E. Grupa alcoolică

12. Calcularea conţinutului substanţei de analizat după metoda titrimetrică, la titrarea directă, se efectuează după formula:

A. X % =

-83 G #BVA G F G -LL

a

3 G #BVAG F G 3%.F.G -LL a G3 W.



B. X % =

C. X % ?

D. X % =

E. X % =

13. &a determinarea cantitati$ă a clorurii de sodiu prin metoda argentometrică a lui Mohr, se referă următoarele reacţii:A. Ag:9 5 :&8SC: → AgSC: 5 :&8 :9

B. :aCl 5 Ag:9→ AgCl 5 :a:9

C. 4 Ag:9 5 F 4Cr8 → Ag4Cr8 5 4 F:9

D. :aCl 5 ;n*14 +9*C&9C+T 5 C&9C& 5 &4 → → :a;n*14+9*C&9C+HT X H &4 5 &Cl→

E. 9 :&8SC: 5 "e:&8*S8+4 → "e*SC:+9 5 4 *:&8+4S8

14. Metoda iodometrică în condiţii corespunzătoare se poate utiliza pentru determinarea cantitati$ă a:

15. .entru metoda bromatometrică de dozare sunt caracteristice reacţiile chimice:A. OxidareB. SubstituţieC. Formare de compuşi complecşiD. ReducereE. De neutralizare

16. Condiţiile necesare pentru titrarea clorurilor şi bromurilor după metoda lui Mohr sânt:A. %ediul acid al reacţieiB. %ediul alcalinC. /rezenţa acidului azoticD. %ediul reacţiei trebuie să fie aproape de neutruE. %ediul reacţiei nu are importanţă.

17. &a titrarea argentometrică prin metoda Mohr se folosesc indicatorii:A. Y4Cr 4

B. Y4Cr8

C. :&8SC:D. "e:&8*S8+4

E. F%n8

-@

*3-F - ' 34F 4+ G #BVA G -LL a 3 G #BVA G FG -LL G-LL Z G *-LL'b+ *3 ' 3[.\.+ G #BVA G F G -LL a

E.

C2H

5 - S - C

NH2

NH2

Br CH

3

O

Ca2 OH

2

OH

NH2

C - O - CH2 - CH

2 - N

O

C2H

5

C2H

5

C

O

OH

A.D.

B.

C.

+

CH - CO

-

OH2

.

. HCl

+ ..



18. +n calitate de indicatori la titrarea argentometrică prin metoda Dolhard se pot folosi:A. "e:&8*S8+4

B. "eCl9

C. "e*:9+9

D. Y4Cr8

E. :&8SC:

19. &a titrarea argentometrică prin metoda Fa;ens se folosesc indicatorii:A. Eozionat-natriaB. "luoresceinaC. Albastru de bromfenolD. "enolftaleinaE. %ure!id

2. .rin metoda nitritometrică se determină preparatele:A. Icidul ascorbicB. Cloramfenicol *leomicetina+C. Benzocaina *anestezina+D. Difenhidramina *dimedrolul+E. /rednizolonă

21. +n calitate de sol$enţi protogeni la titrarea în mediu anhidru se folosesc:

A. BenzenB. Acid formicC. Acid clorhidricD. Acid acetic glacialE. Dimetilformamida

22. +n calitate de sol$enţi protofili la titrarea în mediu anhidru se folosesc:A. Acidul acetic lacialB. Anhidrida aceticăC. DimetilformamidaD. %etanolulE. /iridin

23. +n prezenţa cărui acid şi în ce limite trebuie să se afle mărimea pB la titrarea halogenurilor după metoda Dolhard:". %ediu acid sulfuric, p& nu mai mare de 40. %ediu acid azotic, p& nu mai mare de 4&. %ediu acid azotic, p& nu mai mare de ). %ediu acid acetic, p& nu mai mare de 8]. %ediu acid acetic, p& nu mai mare de

24. .entru determinarea cantitati$ă a clorurilor după metoda Fa;ens se utilizează albastru de bromfenol în mediu:A. NeutruB. $eacţia mediului nu are importanţăC. Acid azoticD. Acid aceticE. Bazic

25. Metoda de titrare anhidra in mediu de sol$ent protofil poate fi utilizata la determinarea cantitati$a a:A. BromcamforB. Clorhidrat de lidocainăC. %etiltestosteronD. Diclofenac natriumE. %etildopa *metildofa+

26. Calcularea conţinutului substanţei de analizat după metoda titrimetrică, la titrarea indirectă, se efectuează după formula:

A. P^ ?

-

3 G #BVA G F G -LL a *3-F - ' 34F 4+ G #BVA G -LL

a



B. P^ ?

C. P^ ?

D. P^ ?

E. !" =

27. Ca indicator la titrarea iodurilor dupa metoda argintometrică $arianta Fa;ens ser$eşte:A. %etiloran2B. Albastru de bromfenolC. "enolftaleinaD.Eozionat-sodiuE. #urexid

28. &a titrarea argintometrică a clorurilor după metoda Fa;ens ca indicator ser$eşte:A. "luoresceinaB. Eozionat-natriaC. %ure!idD. Albastru de bromfenolE. Albastru de metilen

29. Metoda cerimetrică de dozare a substanţelor medicamentoase este o metodă de:A. :eutralizare (n mediu aposB. :eutralizare (n mediu anhidruC. De precipitareD. Comple!onometricE. !idare'reducere

3. Metoda nitritometrică poate fi utilizată pentru dozarea preparatelor cu conţinut de grupe funcţionale:A. 0rupa aminica aromatica primaraB. 0rupa aminica alifatica primaraC. 0rupa aminica aromatica secundareD. 0rupa hidrazidică

E. :itrogrupa aromatica după reducere4-ТS. Metodele !i"ico-c#imice - III

1. Metoda fotometrică de analiză se bazează pe:Determinarea unghiului de rotaţieSepararea (ntre două fazeDeterminarea spectrelor de emisieAbsorbţia selectiă a radiaţiei electromagnetice%ăsurarea indicelui de refracţie

2. umim absorbanţă >densitate optică:A. A? _ G bB. A? lg )V)L

C. A? -L'_b

D. A? sin ` Vsin E. A? lg )L V )

3. 'legeţi e%presia corectă a legii (ugher-&ambert-(eer:A. A-^

-cm ? A G c G⋅ lB. A? A-^

-cm G c G lC. lg )L V) ? ε G⋅ c G lD. A ? A-^

-cm G lVcE. ) V )L ?-L'_b

4. umim spectru de absorbţie:

-

3 G #BVA G FG -LL G-LL Z G *-LL'b+

*3 ' 3[.\.+ G #BVA G F G -LL

a

3 G #BVAG F G 3%.F.G -LL a G3 W.



A. Dependenţa lungimii de undă de concentraţieB. Dependenţa absorbanţei de concentraţieC. Dependenţa absorbanţei de lungimea de undăD. Dependenţa absorbanţei de grosimea stratuluiE. Dependenţa e!tincţiei specifice de concentraţie

5. +n determinările fotometrice se folosesc aparatele:Polarimetre-. Spectrofotometre$efractometreColorimetre"otoelectrocolorimetre

6. .entru determinarea concentraţiei prin metoda spectrofotometrică folosim formula: A. C = 1 / A

B. C? A V ε G lC. C? A G A-^

-cm V lD. C? A-^

-cm G lE. C? A V A-^

-cm G l

7. .entru determinările cantitati$e spectrele de absorbţie trebuie să respecte condiţiile: A. Banda aleasă să nu fe suprapusă de o altă bandă a altor componenţiB. Spectrul de absorbţie trebuie să fie (n limita 9LL'9@L nm

C. Absorbanţa (n ma! trebuie să fie destul de mare pentru un compus indiidualD. Absorbanţa să fie direct proporţională cu concentraţiaE. Concentraţia soluţiei analizate să fie -^

8. pectrul #6 este caracterizat de :ungimea de undăSerii de benzi de absorbţie$um%r de und%#ransmitanţa (n ^Absorbanţă specifica

9. Metoda fotocolorimetrică de analiză se bazează pe:

A. Determinarea absorbanţei luminii nemonocromatice de către substanţa analizatăB. Determinarea absorbanţei unei soluţii, obţinute (n urma unei reacţii de culoareC. Determinarea lungimii de undă a unei soluţii (n dependenţă de concentraţieD. Determinarea concentraţiei soluţiei (n dependenţă de absorbanţaE. Determinarea absorbanţei soluţiilor colorate

1. +n determinările fluorimetrice sunt folosite următoarele relaţii:A. " ? n = nL V cB. "? )L G 4,9 G G c G b G ϕC. " ? G G )L V 4,9 G G cD. P? *n- = n4+ G c V n = n4

E. P? n = nL V "

11. pectrul 6M >rezonanţei magnetice nucleare este caracterizat de :A. Deplasarea chimicăB. %ultiplitateC. Suprafaţa rezonanţeiD. )nteracţiune de spinE. )nteracţiune magnetică

12. epararea substanţelor în strat subţire poate fi efectuată prin următoarele mecanisme:A. Cu schimb de ioniB. De precipitateC. De repartiţieD. De adsorbţie

-



E. De e!cluziune moleculară

13. #ndicaţi constantele optice, folosite la identificarea substanţelor prin metoda spectrofotometrică:A. $aportul absorbanţei către grosimea stratului de substanţă analizatăB. ungimea de undă, corespunzătoare ma!imului de adsorbţieC. $aportul absorbanţei către lungimea de undăD. $aportul absorbanţelor la diferite lungimi de undăE. $aportul absorbanţei către concentraţie şi grosimea stratului

14. +n spectroscopia #6 la pregătirea substanţelor pentru analiză se folosesc:Vaelină1lei de azelinăBromur% de potasiuCloroformAlcool etilic

15. #ndicaţi factorii care determină condiţiile optime de dozare a substanţelor medicamentoase prin metoda spectrofotometrică: A. !ol"entulB. 3aloarea p&'uluiC. ungimea de undă, corespunzătoare ma!imului de absorbţieD. Structura chimică a substanţeiE. #emperatura

16. pectrofotometria #6 se deosebeşte de spectrofotometria ED prin:Caracterul spectrului de absorbţieDiapazonul spectrului electromagneticDependenţa absorbţiei de concentraţie4. :atura absorbţiei%etodele de calcul a concentraţiei

17. )eosebirea între spectroscopia ED şi fotocolorimetria constă în :A. Dependenţa absorbţiei de grosimea stratuluiB. %etodele de calcul a concentraţieiC. $egiunea spectrului electromagnetic folositD. Dependenţa absorbţiei de concentraţia soluţiei

E. Dependenţa de culoarea soluţiilor

18. Care metode sunt bazate pe determinarea absorbţiei electromagnetice: A. #e$ractometriaB. CromatografiaC. Spectrofotometria 13D. /olarimetriaE. "otocolorimetria

19. )in metodele optice fac parte: A. PolarografaB. CromatografiaC. /olarimetria

D. /otenţiometriaE. Spectroscopia )$

2. Mărimea absorbanţei este direct proporţională cu : A. %ungimea de undăB. Concentraţia soluţieiC. %asa molară a substanţei dizolateD. 0rosimea stratuluiE. #ransmitanţa (n ^

21. Metoda fotocolorimetrică este bazată pe măsurarea intensităţii culorii produşilor reacţiei:

-H



A. &ormarea aocolorantuluiB. "ormarea colorantului aurinicC. "ormarea tiocromuluiD. bţinerea colorantului indofenolicE. "ormarea mure!idului

22. .uterea rotatorie specifică depinde de: A. 'atura substanţeiB. ungimea de undăC. Concentraţia soluţieiD. 0rosimea stratuluiE. :atura solentului

23. .uterea rotatorie specifică depinde de: A. AbsorbanţăB. ungime de undăC. Concentraţia soluţiei *-g (n -LLml+D. Concentraţia soluţiei *gVmol (n - l+E. 0rosimea stratului

24. Calculul conţinutului de substanţă analizată prin metoda fotometrică, se efectuează conform formulelor: A. C= Ast ( Cst / Aan

B. C= Aan ( Cst / Ast C. C? Aan V A-^

-cm G lD. C? Aan V Cst

E. C? A-^-cm V A

25. Faţă de produşii reacţiilor, folosiţi la determinarea cantitati$ă prin metoda fotocolorimetrică, se înaintează următoarelecerinţe:

A.!tabilitatea culorii soluţieiB. Stabilitatea (n timp *fără a se schima+ a culorii soluţieiC. Dependenţa proporţională (ntre absorbanţă şi concentraţieD.Dependenţa proporţională (ntre absorbanţă şi lungimea de undăE. Dependenţa proporţională (ntre absorbanţă şi grosimea stratului de soluţie analizată

26. Cromatografia pe hârtie poate a$ea mecanism de: A. #epartiţieB. /recipitareC. AdsorbţieD. Schimb cationicE. Schimb anionic

27. .entru legea (ugher-&ambert-(eer, alegeţi e%presia corectă:A. lg )L V) ? ε ⋅ c ⋅ lB. )L? G cC. A? G c G lD. c ? A V l G A-^

-cm

E. n? nL G c "

28. Fotometria de e%tracţie este bazată pe interacţiunea preparatelor, ca bazi slabe cu indicatorii:A. %etiloran2B. Albastru de bromtimolC. Albastru de bromfenolD. %ure!idE. #ropeolină LL

29. Factori ce determina conditiile optime de dozare a substantelor medicamentoase prin metoda spectrofotometrica sunt::A. #emperaturaB. SolentulC. 3aloarea p&'ului mediului

4L



D. ungimea de unda, corespunzatoare minimului de absorbtieE. Structura chimica a substantei

3. Catre metodele optice se referă:A. $efractometriaB. CromatografiaC. /otentiometriaD. /olarografiaE. Specrofotometria )$

31. Daloarea indicelui molar de absorbtie depinde de :A. ungimea de undaB. Densitatea opticaC. Concentratia solutiei*-g in -LL ml+D. Concentratia solutiei *gVmol la litru+E. 0rosimea stratului solutiei cercetate

32. Metoda, bazata pe refractia razei de lumina este:A. CromatografiaB. Spectrafotometria 13C. $efractometriaD. /olarimetria

E. "otocolorimetria

33. #ndicele de refractie a solutiei depinde de :A. :atura solentuluiB. #emperaturaC. ungimea undei de luminaD. Concentratia substanteiE. 0rosimea stratului

34. Calcularea continutului de substanta analizata prin metoda refractometrica se efectueaza dupa formula:A. C ? *n- = n4+ G c V n = n4

B. C ? n = nL V "C. C ? " V n = nL

D. C ? "G *n = nL+E. C ? "G *n = nL+ V "L

35. Metoda, bazata pe rotirea optica a planului de polarizare este:A. Spectrofotometria 13B. CromatografiaC. $efractometriaD. /olarimetriaE. "otocolorimetria

36. Daloarea puterii rotatorii specifice a substantelor din solutia de cercetat se calculeaza conform formulei:A. `T ? ` G -LLVl G cB. T̀ ? ̀ G Vl G C. `T ? ` G -LLV l G D. `T ? ` G V l G -LLE. T̀ ? ̀ G -LL

37. Daloarea puterii rotatorii specifice a substantelor din solutia de cercetat se calculeaza conform formulei:A. T̀ ? ` G -LLVl G cB. `T ? ` G -LLV l G C. `T ? ` G Vl G D. `T ? ` G V l G -LLE. `T ? ` G -LL

4-



5-ТS. Medicamentoa$e anorganice - III

1. Care soluţie de bază poate fi folosită pentru pregătirea etaloanelor de culoare la cercetarea soluţiei de bromură de potasiu, dacăsol. apoasă de -L^ trebuie să fie incoloră

'! 'lcool etilic (! oluţie etalon 4aC! oluţii etalon de culoare

)! 'pă *! oluţie hidro%id de sodiu!

2. $eacţia pentru cationul de :a cu zincuranilacetat, se petrece (n prezenţaA. 'cidului acetic diluat B. 'cidului sulfuric concentrat C. 'cidului acetic concentrat D. 'nhidridei aceticeE. 'cidului clorhidric!

3. /entru a mări iteza reacţiei dintre cationul de F şi acidul tartric este necesar '! )e a încălzi amestecul (! )e a încălzi, apoi a adăuga solutie hidro%id de sodiuC! )e a răci eprubeta

)! )e adaugă alcool 5

*! )e agitat şi de adăugat acid acetic

4. Determinarea identitatii ionului de sodium se efectueaza cu a2utorulA. olutie azotat de argint B. olutie zinc-uranil-acetat C. olutie difenilaminaD. Flacara spirtierii E. olutie de clorura de fer >###

5. )mpurităţile sărurile de acizi azotic şi azotos (n apa purificată se constată '! oluţie de clorură de fer >### >culoarea roşie (! oluţie de difenilamina în acid sulfuric >culoarea albastrăC! oluţie de sulfat de cupru >culoarea albastră

)! oluţie de azotat de argint >precipitat galbenă *! oluţie de sulfid de sodic >precipitat negru

6. )mpurităţile de amoniac se determină '! Cu hidro%id de sodiu >miros de amoniac (! Cu reacti$ul essler >precipitat negruC! Cu reacti$ul essler >precipitat galbenă sau culoarea brună

)! Cu reacti$ul MarAius >culoarea roşie *! Cu acid sulfuric conc! >culoare liliachie

7. Determinarea ureei (n hidroperită, se face cu a2utorul

'! oluţie permanganatul de potasiu (! .robei biureticeC! .robei (elştein

)! oluţie clorura de cobalt *! oluţie cu acidul picric!

8. Conţinutul pero!idului de hidrogen (n substanţa medicamentoasă jSol. pero!id de hidrogen diluată j trebuie să fie '! 5,5-7,< (! 3,<-5,<C! 2,8-3,3

)! 2,5-3,< *! 2,<-4,<

44



9. Determinarea cantitatiă a sulfatului de cupru se face prin metoda '! 'rgintometrică (! itritometricăC! #odometrică

)! eutralizare *! Comple%onometrică

1. Determinarea cantitatiă a azotatului de argint se face prin metoda '! Comple%onometrică (! #odometricăC! Mercurimetrică

)! .ermanganaometrică *! 0iocianometrică

11. Care din substanţele, enumerate mai 2os, colorează flacăra (n ierde la calcinare pe s<rma de cupru A. BromcamforaB. Acid boricC. Sulfat de magneziuD. /rocaine *noocaina+ hidrocloridE. )odoform

12. /entru cationul de fer redus *"e45+ pot fi utilizate următoarele reacţii de identificare '! olutie rodanura de amoniu (! olutie he%acianoferat de potasiu >###C! olutie permanganatul de potasiu

)! olutie dimetilglio%ima *! olutie acidul sulfosalicilic

13. Compuşii magneziului se utilizează (n medicină ca remedii '! 'ntiseptice (! pasmoliticeC! 'ntacide

)! .urgati$e *! 'ntiinflamatorii

14. Clorura de calciu se obţine la '! +ncălzirea cretei cu acid clorhidric (! #nteracţiunea hidro%ilului de calciu cu acidul clorhidricC! .relucrarea marmorei cu acid clorhidric

)! +ncălzirea dolamitei cu acid clorhidric *! +ncălzirea nitratului de calciu cu clor molecular

15. )onul de magneziu se determină %rin reac&ii '! olutii fosfatului dublu de sodiu şi amoniac (! 6eacti$ul MarAuisC! olutie 9-o%ichinolina

)! olutie nitroprusiatul de sodiu *! 'cid sulfuric conc!

16. $eacţiile de identificare a acidului boric sunt '! Formarea eterului etilacetic (! Formarea eterului boroetilicC! Formarea rozocianinei

49



)! 6eacţia cu alizarina *! 6eacţia cu ninhidrina

17. /entru acidul clorhidric sunt alabile următoarele reacţii de identificare '! olutie de hidro%id de sodiu (! olutie de azotat de argint C! olutie de clorura de fer >###

)! olutie permanganatul de potasiu *! olutie de sulfat de cupru

18. Din halogenuri fieroso'fierice pot fi obţinute următoarele substanţe '! #odurii de sodiu (! Clorura de sodiuC! (romurii de potasiu

)! Clorura de potasiu *! 'cid clorhidric

19. Alegeţi e!presiile corecte '! .rotargola conţine 8,5-9,5 argint (! Colargola conţine 9< argint C! .rotargola conţine 8< argint

)! Colargola conţine 8,5-9,5 argint *! Colargola conţine 8< argint

2. /entru determinarea cantitatiă a acidului clorhidric por fi utilizate următoarele metode '! #odometrică (! 'rgintometricăC! 'cidimetrică

)! 'lcalimetrică *! .remanganatometrică

21. Stratul cloroformic se coloreaza in galben'brun la adaugarea solutiei de cloramina in prezenta de acid clorhidric si cloroform *laagitare+ la solutia preparatului

'! Bidrocarbonatului de sodium (! (romurii de sodiuC! Clorura de calciu

)! ulfatului de magneziu *! #odurii de potasiu

22. Stratul cloroformic se coloreaza in iolet la adaugarea solutiei de nitrit de sodiu in prezenta de acid sulfuric dil. si cloroform *laagitare+ la solutia preparatului

A. #odurii de potasiuB. Bidrocarbonatului de sodiu

C. (romurii de sodiuD. ulfatului de magneziuE. Clorura de calciu

23. /reparate iodului pot fi obţinute din '! 'pă de mare (! 'pă de sonda; C! 'lge minerale

)! Cărbune de pământ *! Microorganisme

48



24. !igenul poate fi obţinut '! &a Comprimarea aerului după metoda &inde (! &a descompunerea sării lui (ertoleC! &a electroliza apei

)! &a descompunerea pero%idului de h@drogen *! &a electroliza soluţiei de hidro%id de sodiu

25. /urificarea apei se face '! .rin firbere

(! .rin destilareC! .rin tratare cu acid clorhidric )! .rin schimb de ioni *! .rin osmos

26. .entru a obţine pulbere de sulfat de bariu pentru radioscopie cu un grad corespunzător de fineţe, în procesul sintezei seadaugă:

A. Gumă tragacantă

B. AmidonC. Decoct de seminţe de inD. Soluţie acid glutamicE. Soluţie colargolă

27. /entru identificarea cationului de zinc pot fi folosite reacţiile A. Cu sulfatul de sodiu

B. Cu ferocianura *))+ de potasiuC. Cu azotatul de cobaltD. Cu ferocianura *)))+ de potasiuE. Cu sulfatul de bariu

28. Soluţie pero!idului de hidrogen se (ntrebuinţează ca A. $emedii antipireticeB. $emedii antacideC. $emedii analgeticeD. $emedii antisepticeE. $emedii asoconstrictoare

29. 'cidul boric poate fi obţinut:A. Din aşarităB. Din borocalcC. Din chernitD. Din dolamiteiE. Din bora!

3. .ero%idul de hidrogen se descompune sub acţiunea:'. )minii

B. #emperaturiiC. %ediului alcalinD. !idanţilor şi reducătorilor E. Apei

31. .entru determinarea cantitati$ă a pero%idului de hidrogen se folosesc metodele:'. 'rgintometrică

B. )odometricăC. BicromatometricăD. /ermanganatometricăE. Comple!onometrică

32. oluţia de # 2 de 1< degradează din cauza că: A. Este o soluţie a unui o!idant puternic, (ntr'un lichid uşor o!idabil

4@



B. a conserare , cantitatea de )4 scade (n urma eaporării acestuia C. a conserare , cantitatea de )4 scade (n urma formării &)

D.kn rezultatul o!idării apar diferiţi compuşi organici *aldehida acetică, iodura de etil, acid acetic+ E. Are loc reducerea iodului

33. #odul obţinut prin diferite metode trebuie să fie lipsit de impurităţi de: A. )etale greleB. Cianură de iodC. Arseniu

D. CloruriE. Sulfaţi

34. Determinarea cantitatia a sulfatului de fer *))+ poate fi efectuat prin metodele '! 'rgintometrica (! CerimatricaC! .ermanganatometrica

)! )icromatometrica *! itritometrica

35. Coloratie specifica a flacarii prezintă A. Clorura de sodiuB. Bromura de potasiu

C. Carbonatul de litiuD. Sulfatul de magneziuE. Clorura de calciu

36. Coloratie specifica a flacarii nu prezintăA. Sulfatul de magneziuB. Clorura de sodiuC. !ul$atul de $er *++,D. Carbonatul de litiuE. Clorura de calciu

37. a cercetarea renghenologica se foloseste

A. Sulfatul de magneziuB. Sulfatul de bariuC. Clorura de fer *))+D. Carbonatul de bariuE. Sulfatul de calciu

38. Stratul cloroformic se coloreaza in iolet la adaugarea solutiei de clorura de "e *)))+ in prezenta de acid sulfuric dil. si cloroform*la agitare+ la solutia preparatului

A. ulfatului de cupruB. #odurii de sodiuC. (romurii de potasiuD. ulfatului de magneziuE. Clorurii de calciu

39. /recipitat alb, insolubil in acid acetic dil. se obtine prin adaugarea solutiei de sulfite de sodiu la solutia preparatuluiA. (romurii de potasiuB. ulfatului de cupruC. #odurii de sodiumD. ulfatului de magneziuE. ulfatului de zinc

6-ТS. Para!inele *i deri+a&ii #alogena&i - III

4



4. kn calitate de conserant (n fluorotan se adaugă '! Fenol (! (isulfit de sodiuC! 0imol

)! emicarbazidă *! 6ezorcină

41. "lorul (n fluorotan poate fi depistat după '! pectrul în #6 (! pectrul în ED C! 6eacţia cu nitroprusiat de sodiu

)! 6eacţia cu alizarinatul de circoniu *! 6eacţia Gu $anadatul de amoniu

42. Ce impurităţi din clorura de etil se identifică cu a2utorul soluţiei de iod şi hidrozid de sodiu '! *tanol (! 'cetonăC! 'nhidridă acetică

)! Metanol *! Cloroform

43. Substanţele medicamentoase prezintă pulberi albe cristaline cu e!epţia '! Cloroformul (! Clorura de calciuC! Clorura de etil

)! ulfura de cupru *! Fluorotanul

44. Substanţele medicamentoase prezintă lichide cu e!epţia '! Clorura de etil (! Clorura de sodiuC! Clorura de calciu

)! Cloroformul *! Fluorotanul

45. $eacţia de obţinere a iodoformului se foloseşte pentru identificarea '! #dentităţii etanolului (! #mpuritatea de etanol în clorura de etil C! #dentitatea iodurii de potasiu

)! #mpurităţi de iodaţi în iodura de potasiu *! #dentitatea iodurii de sodiu

46. /roba Belştein sereşte ca argumentare a

'! .rezenţei impurităţilor de halogeni în substanţe de natură anorganică (! .rezenţei impurităţilor de halogeni în substanţe de natură organicăC! .rezenţei de halogen în molecula substanţelor de natură organică

)! )eterminării cantitati$e a halogenului în substanţe de natură organică *! .rezenţei de halogen în molecula substanţelor de natură anorganică

47. a introducerea substanţei medicamentoase cu conţinut de halogen organic (n flacăra spirtierii aceasta se colorează (n '! 6oşu (! =albenC! 'lbastru

)! 6oşu-cărămiziu *! Derde

4



48. %ineralizarea substanţelor cu conţinut de fluor se efectuează prin '! +ncălzirea preparatului în eprubetă (! Calcinarea cu sodiu metalicC! +ncălzirea cu acid sulfuric conc!

)! 'rderea în balonul cu o%@gen *! .roba (elştein

49. %ineralizarea substanţelor cu conţinut de brom şi clor se efectuează prin '! .roba (elştein (! +ncălzirea cu hidrocarbonatul de sodiu cristalinC! 6educerea cu praf de Hn în mediu basic

)! 'rderea în balonul cu o%@gen *! +ncălzirea cu soluţie apoasă >alcoolică de hidro%id de sodiu

5. %ineralizarea substanţelor cu conţinut de iod se se efectuează prin '! +ncălzirea preparatului în eprubetă uscată (! +ncălzirea cu acid sulfuric conc!C! .roba (elştein

)! 'rderea în balonul cu o%igen *! +ncălzirea cu soluţie alcoolică de azotat de argint

51. "luorul după mineralizare poate fi identificat prin reacţia cu '! 'lizarinatul de zirconiu (! oluţie azotat de argint C! oluţie tiocianat de Fe >###>decolorare

)! oluţie cloramină în prezenţă de cloroform *! oluţie de clorură de calciu

52. a compuşii cu conţinut de polihalogeni se referă '! Cloroformul (! Clorura de etil C! Fluorotanul

)! *tanolul

*! 'cetona

53. Ca remedii anestezice (n medicină se utilizează '! *tanolul (! Cloroformul C! Clorura de etil

)! Fluorotanul *! Metanolul

54. Clorura de etil se poate deosebi de fluorotan prin '! 0emperatura de topire (! )ensitate

C! pectru #6 )! .rezenţa fluorului după mineralizare *! .rezenţa clorului după mineralizare

55. Determinarea clorurii de etil se petrece cu a2utorul '! )eterminării argintometrice Morh (! )ehalogenarea şi apoi, determinarea acidometricăC! Metodei nitritometrice

)! )ehalogenarea şi apoi, determinarea argintometrică *! Metodei de neutralizare indirectă

4



56. Substanţa medicamentoasă ce fierbe la temperatură 2oasă *-4'-9L>+ este '! Cloroformul (! Metanolul C! *tanolul

)! Florotanul *! Clorura de etil

57. %etoda de ardere (n balonul cu o!igen se foloseşte pentru determinarea '! Florului (! (romului C! Calciului

)! ulfului *! Fosforului

58. /entru efectuarea analizei prin metoda arderii (n balonului cu o!igen aem neoie de '! (alon conic din sticlă termorezistentă cu dop rodat şi capacitatea de 85<-1<<< ml (! (alon cotat cu capacitatea de 1<<< ml C! (alon conic cu capacitatea de 1<<< ml

)! &ichid ce absoarbe *! Bîrtie de filtru pentru prepararea păcheţelului

59. Cloroformul poate fi identificat prin reacţia cu '! (enzol (! 0oluenC! Fenol

)! *tanol E. .irimidină

7 -ТS. 'lcooli *i eteri , III

6. /rodusul iniţial de sinteză a dimedrolei este '! (enzhidrola (! (enzenul

C! -naftola )! (enzaldehida *! 'nilina

61. Determinarea cantitatiă a nitroglicerinei (n forme medicamentoase se face prin '! Metoda spectrofotometrică (! Metoda fotocolorimetrică, bazată pe interacţiunea cu 2,4-fenolsulfoacidul în mediu de amoniacC! Metoda fotocolorimetrică, bazată pe reacţia de diazotare cu I-naftola

)! Metoda gra$imetrică *! Metoda fotocolorimetrică, bazată pe reacţia de interacţiune cu fenol-2,4-disulfoacid în mediu acid

62. dată cu mărirea lanţului carbonic şi cu trecerea de la alcooli primari la cei secundară, apoi la cei terţiari, solubilitatea alcoolilor

'! Creşte (! u se schimbăC! Dariază foarte puţin

)! cade *! Creşte, apoi scade

63. Acţiunea fiziologică şi to!icitatea alcoolilor creşte , odată cu '! Mărirea lanţului de carbon (! 6amificarea lanţului de carbonC! +ntroducerea legăturii duble

)! +ntroducerea halogenilor în moleculă

4H



*! Micşorarea lanţului de carbon

64. Conform cerinţelor DI:, (n alcoolul etilic e determină impurităţi de '! *terului etilic (! 'lcool metilicC! Cloruri

)! ubstanţe reducătoare *! Furfurol

65. 0licerina poate fi obţinută din '! =răsimi la saponificare (! 'lcooli primari C! .ropilenă la clorurare

)! 'cid izobutiric *! 'croleină

66. Difenhidramina *dimedrola+ poate fi determinată cantitati folosind metoda '! itritometrică (! 'lcalimetrică în mediu aposC! 'cidimetrică în mediu apos

)! 'rgintometrică Fa@ans

*! 'lcalimetrică în mediu de sol$enţi protogeni

67. kn etanol cu a2utorul azotatului de argint şi amoniac se determină impurităţi de '! 'lcool metilic (! Eleiuri rizidualeC! ubstanţe reducătoare

)! Furfurol *! 'ldehide

68. kn etanol cu a2utorul soluţiei de permanganat de potasiu se determină impurităţi de '! ulfaţi (! 'lcool metilicC! ubstanţe reducătoare

)! 'ldehide *! Eleiuri riziduale

69. kn etanol cu a2utorul soluţiei de permanganat de potasiu şi sării de sodiu a acidului cromotropic se determină impurităţi de '! ubstanţe reducătoare (! 'ldehideC! ulfaţi

)! 'lcool metilic *! Eleiuri riziduale

7. /rin reacţia cu anilina (n prezenţă de acid clorhidric conc.(n etanol se determină impurităţi de '! Furfurol (! 'ldehideC! ulfaţi

)! 'lcool metilic *! Eleiuri riziduale

71. Substanţe medicamentoase lichide sunt cu e!cepţia '! *tanolul (! itroglicerinaC! )ifenhidramina >dimedrola

9L



)! Cloroformul *! *terul dietilic

72. $eacţia de obţinere a iodoformului se foloseşte pentru determinarea '! #dentităţii etanolului (! #dentităţii glicerinei C! #dentităţii eterului dietilic

)! #mpurităţilor de etanol în clorura de etil *! #dentităţii difenhidraminei >dimedrolei

73. 0rupă eterică conţin preparatele '! *tanolul (! itroglicerinaC! )imedrola

)! =licerina *! *terul dietilic

74. /roba Belştein sereşte pentru determinarea identităţii a preparatului '! *tanol (! itroglicerinaC! )ifenhidramina >dimedrola

)! =licerina *! Cloroformul

75. :itroglicerina sepoate de deosebit de glicerină după '! .roba (elştein (! 6eacţia de formare a acroleinei C! 6eacţia cu difenilamina

)! 6eacţia cu azotat de argint *! 6eacţia de obţinere a azocolorantului

76. Determinarea cantitatiă a dimedrolei prin metoda anhidră de titrare (n mediu de solent protogen poate fi aplicată datorităgrupelor funcţionale

'! 'minogrupă alifatică primară (! 'minogrupă aromatică primarăC! =rupei eterice

)! 'minogrupă terţiară *! 'cidului clorhidric

77. Difenhidramina *dimedrola+ corespunde denumirei chimice

'! IJeterul dimetilaminoetilic a benzhidrolei (! IJ eterul dietilaminoetilic a benzhidrolei hidroclorid C! IJ eterul dietilaminometilic a benzhidrolei hidroclorid

)! IJ eterul dietilaminoetilic a metanolului hidroclorid *! IJ eterul dimetilaminoetilic a benzhidrolei hidroclorid

78. :itroglicerina este: '! )initrat de glicerină (! 0rinitrat de glicerinăC! Mononitrat de glicerină

9-

CH - O - CH2 - CH

2 - N

CH3

CH3

. HCl



)! 'mestec de trinitrat de glicerină şi dinitrat de glicerină *! 0rinitrit de glicerină

79. a e$teri $e re!eră

'! *terul dietilic (! )ifenhidraminaC! Clorura de etil

)! =licerina *! itroglicerina

8 , /S. 'lde#ide *i gl)cide , III

8. Aldehidele pot fi obţinute '! &a reducerea alcoolilor secundari (! &a o%idarea alcoolilor primari C! &a o%idarea alcoolilor secundari

)! &a dihalodenderi$aţii *! &a o%idarea acizilor carbo%ilici

81. Care din substanţele, enumerate mai 2os, or da reacţia pozitiă a oglinzii de argint A. Etanol

B. Metenamină (hexametilentatraminaC. actozaD. Soluţie formaldehidăE. 0lucoza

82. 3aloarea masei molare a metenaminei *he!ametilentetraamină+ la determinarea cantitatiă prin metoda alcalimetrică *dupăhidroliza acidă+ este egală cu

'! 1 K metenamină (! 1L2 K metenaminăC! 2 K metenamină

)! 1L4 K metenamină *! 1L3 K metenamină

83. 3aloarea masei molare a metenaminei *he!ametilentetraamină+ la determinarea cantitatiă prin metoda acidimetrică este egalăcu



84. )mpurităţi inadmisibile (n metenamină *he!ametilentetraamină+ sunt '! ărzri de amoniu (! .araformC! 'cid formic

)! *tanol *! Metanol

85. 3aloarea masei molare a metenaminei *he!ametilentetraamină+ la determinarea cantitatiă prin metoda iodometrică este egalăcu



94



86. Sub formă de pulberi albe cristaline se prezintă substanţele medicamentoase, cu e!cepţia '! =lucoza (! Clorura de etil C! Metenamina >he%ametiltetramina

)! *tanol *! &actoza

87. %asa molară a echialentului la dozarea metenaminei *he!ametilentetraminei+ prin metoda iodometrică este egală cu '! 1 K metenaminei (! 1L2 K metenamineiC! 2 K metenaminei

)! 1L4 K metenaminei *! 1L3 K metenaminei

88. "ormaldehida intră (n reacţiile '! ubstituţie (! ?%ido-reducereC! )e scimb

)! 'diţie *! Bidroliză

89. Cu a2utorul reactiului :essler (n metenamină *he!ametilentetramină + se identifică impurităţi de '! Cloruri (! ăruri de amoniuC! Calciu

)! .araform *! ulfaţi

9. $eacţia cea mai sensibilă de identificare a impurităţilor de aldehide (n substanţa medicamentoasă este cu '! 6eacti$ul 0ollens (! oluţie de azotat de argint C! 6eacti$ul Fehling

)! 6eacti$ul essler

*! 6eacti$ul Marguis

91. bţinerea paraformului *precipitat alb+ la păstrarea soluţiei de formaldehidă se datoreşte condiţiilor '! Emiditate (! &a temperatura mai mare de < C! +n $ase de culoare deschisă

)! +n $ase închise ermetic *! &a temperatura mai mică de <

92. Cu reactiul "ehling nu interacţionează '! oluţie de formaldehidă (! Metenamina >he%ametilentetramina

C! )ifenhidramina >dimedrola hidroclorid )! =lucoza *! &actoza

93. Determinarea cantitatiă a glucozei (n soluţii pentru in2ecţii se efectuează prin metodele '! .olarimetrică (! 'lcalimetricăC! 6efractometrică

)! pectroscopia în ED *! #odometrică în mediu acid

94. 0lucoza şi lactoza se referă după structura chimică la

99



'! 'lcooli monoatomici (! 'lcooli poliatomici C! 'cizi carbonici

)! *steri *! Cetone

95. Determinarea cantitatiă a metenaminei *he!ametilentetramină + se efectuează prin metodele '! #odchlorometrică (! 'lcalimetrică >după hidroliza acidă

C! .ermanganatometrică )! 'cidimetrică *! 'lcalimetrică

96. Ca remediu uroantiseptic sereşte '! oluţie formaldehidă (! Metenamina >he%ametilentetraminaC! )ifenhidramina >dimedrola hidroclorid

)! Cloroformul *! itroglicerina

97. $eacţia de a!idare a aldehidelor se petrece cu

'! oluţie de azotat de argint (! 6eacti$ul 0ollensC! 6eacti$ul essler

)! 6eacti$ul Fehling *! oluţie sulfat de cupru

98. a baza reacţiei de interacţiune a aldehidelor cu aminele stă '! 'diţie (! ubstituţieC! chimb

)! ?%idare *! Condensare

99. 3aloarea masei molare a formaldehidei la determinarea cantitatiă prin metoda iodometrică este egală cu '! 1L4 K formaldehidă (! 1L2 K formaldehidăC! 1 K formaldehidă

)! 2 K formaldehidă *! 1L3 K formaldehidă

1. a baza reacţiei de interacţiune a aldehidelor cu fenolii stă '! ubstituţie (! chimbC! Condensare

)! ?%idare *! 'diţie

11. kn soluţia de formaldehidă cu a2utorul soluţiei de L,- molVl hidro!id de sodiu se identifică impurităţi de '! 'ldehide (! 'cid aceticC! .araform

)! Cloruri *! 'cid formic

98



12. %etenamina *he!ametilentetramină + se obţine la interacţiunea '! oluţiilor apoase de acid acetic şi amoniac (! oluţiilor apoase de formaldehidă şi amoniacC! oluţiilor alcoolice de formaldehidă şi amoniac

)! oluţiilor apoase de formaldehidă şi hidro%ilamină *! oluţiilor apoase de acid formic şi amoniac

13. %utarotaţia este '! Măsurarea unghiului de rotaţie (! Măsurarea unghiului de refracţieC! .roprietatea de absorbţie a radiaţiei electromagnetice

)! Măsurarea unghiului de reflecţie *! Măsurarea concentraţiei

14. 0lucoza se referă la '! .olizaharide (! )izaharideC! 0rizaharide

)! Monozaharide *! .olizaharide comple%e

15. actoza se referă la '! .olizaharide comple%e (! .olizaharideC! )izaharide

)! Monozaharide *! 0rizaharide

9 -/S. 'ci"i car0oilici , III

16. Acizii carbo!ilici monobazici se obţin F! ?%idarea alcoolilor saturaţi

=! ?%idarea aldehidelor saturate B! ?%idarea aldehidelor nesaturate #! )in o%iacizi N! )in halogenoderi$aţii hidrocarburilor

17. &actatul de calciu se obţine pe cale : '! Fermentarea glucozei şi adăugarea carbonatului de calciu (! Fermentarea glucozei şi adăugarea clorurii de calciuC! Fermentarea glucozei şi adăugarea sulfatului de calciu

)! ?%idarea glucozei cu adăugarea ulterioară de carbonat de calciu *! ?%idarea glucozei cu adăugarea ulterioară de clorură de calciu

18. =luconatul de calciu se obţine pe cale : '! ?%idarea glucozei cu adăugarea ulterioară de carbonat de calciu (! Fermentarea glucozei şi adăugarea carbonatului de calciuC! Fermentarea glucozei şi adăugarea clorurii de calciu

)! ?%idarea electrochimică a glucozei în prezenţa bromurii de calciu şi carbonat de calciu *! ?%idarea electrochimică a glucozei în prezenţa bromurii de calciu şi clorură de calciu

19. &actatul de calciu se deferenţiază de clorură de sodiu prin reacţia cu soluţie de : '! .ermanganat în mediu acid (! ?%alat de amoniuC! 'cid tartric

9@



)! Hinc-uranilacetat *! ulfat de cupru

11. .rin metoda comple%onometrică se determină substanţele medicamentoase : '! &actatul de sodiu (! &actatul de calciuC! =luconatul de calciu

)! Clorura de calciu *! Metenamina >he%ametilentetramina

111. 3aloarea masei molare a echialentului a gluconatului de calciu la determinarea cantitatiă comple!onometrică este de '! 1 K gluconat de calciu (! 1L2 K gluconat de calciuC! 2 K gluconat de calciu

)! 1L4 K gluconat de calciu *! 1L7 K gluconat de calciu

112. După aloarea puterea rotatorie specifică poate fi identificat '! =luconatul de calciu (! =lucozaC! )ifenhidramina >dimedrol hidroclorid

)! Metenamina >he%ametilentetramina *! itroglicerina

113. /recipitat alb, insolubil (n soluţie de acid acetic dil. şi soluţie de amoniac, se obţine la adăugarea soluţiei de o!alat de amoniu lasoluţia preparatului

'! Clorura de potasiu (! Clorura de calciuC! &actat de calciu

)! =luconat de calciu *! ulfat de magneziu

114. /rin descompunarea cu permanganat de potasiu (n mediu acid se identifică

'! #onul-clorură (! #onul-sulfat C! #onul-acetat

)! #onul-gluconat *! #onul-lactat

115. )onul'acetat (n soluţii netre formează cu clorura de fier *)))+ compuşi coloraţi (n '! Culoare roşie intensă (! Culoare galbenăC! Culoare roză

)! Culoare albastru-$iolet *! Culoare $erde-gălbuie

116. Ca rezultat a pierderii apei de cristalizare la păstrare se shimbă aspectul e!terior la A. itroglicerinăB. Clorura de calciuC. &actatul de calciuD. 0etraboratul de sodiuE. =luconatul de calciu

117. Acetaldehida obţinută poate fi identificată după A. Miros specificB. +nnegrirea hîrtiei de filtru umectată cu reacti$ul essler

9



C. ?bţinerea de pete albastre pe hîrtia umectată cu soluţie de nitroprusiat de sodium şi piperidinăD. Colorarea hîrtiei de filtru umectată cu reacti$ul essler, în galbenE. Coloraţia roşie la adăugare de clorură de fier >###

118. kn calitate de remedii antialergice, se utilizează A. )ifenhidramina >dimedrola hidroclorid B. Metenamina >he%ametilentetraminaC. &actatul de calciuD. =luconatul de calciu

E. &actoza

119. )onul'lactat poate fi identificat prin reacţia cu soluţia A. .ermanganat de potasiu în mediu acid B. .ermanganat de potasiu în mediu bazicC. #od în mediu acid D. #od în mediu bazicE. Clorură de fier >###

12. )onul'gluconat poate fi identificat prin reacţia cu soluţia A. .ermanganat de potasiu în mediu acid B. Clorură de fier >###

C. .ermanganat de potasiu în mediu bazicD. #od în mediu acid E. #od în mediu bazic

121. 0luconatul de calciu poate fi diferenţiat de metenamină *he!ametilentetramină+ prin reacţia cu soluţie de A. 'zotat de argint în mediu de amoniacB. ?%alate de amoniuC. .ermanganat de potasiu în mediu bazicD. Clorură de fier >###E. ulfat de cupru

122. $eacţia de obţinere a iodoformului se foloseşte pentru identificarea

F! #dentităţii etanolului =! #dentităţii lactatului de calciu B! #dentităţii gluconatului de calciu #! #mpurităţi de etanol în clorura de etil N! #dentităţii difenhidraminei>dimedrola

123. 3aloarea masei molare a echialentului a lactatului de calciu la determinarea cantitatiă prin metoda comple!onometrică este '! 1L7 K lactat de calciu (! 1 K lactat de calciuC! 1L4 K lactat de calciu

)! 1L2 K lactat de calciu *! 2 K lactat de calciu

124. După reacţia cu soluţie de azotat de argint (n preparatele, lactat de calciu şi gluconat de calciu se determină impurităţi de '! Metale grele (! 'rseniuC! ulfaţi

)! Cloruri *! Fier

125. Sub aspect de pulberi albe cristaline se prezintă '! &actatul de calciu (! itroglicerina

9



C! )ifenhidramina >dimedrola hidroclorid )! Clorură de fier >### *! =luconatul de calciu

1-/S. 'ci"ilor %olicar0oilici. retani *i )reide , III

126. /roprietăţi reducătoare pronunţate posedă ! =luconatul de calciu &! 'cidul ascorbic

M! oluţie formaldehidă ! Clorură de sodiu?! #odura de potasiu

127. 'cidul ascorbic formează săruri cu soluţiile:F! Clorura de fier>##=! Clorura de fier>###

B! Clorură de cupru #! 'zotat de argint N! Bidrocarbonat de sodiu

128. .rin metoda alcalimetrică de determinare cantitati$ă se determină:

F! =lucoză=! =licerină B! (romizo$al #! 'cid ascorbic N! =luconat de calciu

129. &actatul de calciu se diferenţiază de acidul ascorbic prin reacţia cu soluţia de:F! .ermanganat în mediu acid =! ?%alat de amoniu

B! 'cid tartric #! 'zotat de argint N! Hinc-uranilacetat

13. a grupa de itamine se referăF! Mebrobamat >meprotan=! )ifenhidramina >dimedrol

B! &actatul de calciu #! 'cid ascorbic N! =lucoza

131. 3aloarea masei molare a echialentului a acidului ascorbic la determinarea iodometrică este egală cu '! 1 K acid ascorbic (! 4 K acid ascorbicC! 1L2 K acid ascorbic

)! 1L3 K acid ascorbic *! 2 K acid ascorbic

132. Acidul ascorbic poate fi determinat cantitati prin '! 'lcalimetric (! 'cidimetricC! #odometric

)! Comple%onometric *! 'rgintometric

133. Cu soluţia de clorură de fier *)))+ interacţionează '! #odura de potasiu

9



(! 'cidul ascorbicC! =luconatul de calciu

)! oluţia formaldehidă *! &actoza

134. $eacţia de o!idare se utilizează pentru analiza substanţelor medicamentoase '! Clorura de calciu (! =luconat de calciuC! 'cid ascorbic

)! Metenamina >he%ametilentetramina *! Meprobamat >meprotan

135. %etoda iodometrică se foloseşte pentru determinarea cantitatiă a '! itroglicerina (! Clorura de calciuC! 'cid ascorbic

)! Metenamina >he%ametilentetramina *! Meprobamat >meprotan

136. /roprietăţile acide (n acidul ascorbic sunt datorate prezenţei (n moleculă a '! =rupei endiole (! #nelului lactonic

C! Bidro%ilului alcoolic )! Bidro%ilului enolic din poziţia 2 *! Bidro%ilului enolic din poziţia 3

137. /roprietăţile reducătoare sunt datorate

A. &idro!il alcoolic primar

B. &idro!il alcoolic secundar

C. 0rupei endiolice

D. &idro!ilul enolic

E. )nelul lactonic

138. /entru argumentarea identităţii acidului ascorbic pe baza proprietăţilor reducătoare se foloseşte '! 6eacti$ul Fehling (! 6eacti$ul )raghendorf C! oluţia de acid picric

)! oluţia de sulfat de cupru *! oluţia de clorură de fier >###

139. kn calitate de antio!idanţi (n soluţiiile de acid ascorbic pentru in2ecţii se utilizează '! Bidro%id de sodiu (! Clorură de sodiu

9H

OH OH

CH2OH

HO - CH

OH

OO

OH OH

OO

H

HO - CH

CH2OH

OH OH

OO

H

HO - CH

CH2OH

123

4

5

6



C! ulfat de sodiu )! Metabisulfit de sodiu *! 'cid clorhidric

14. kn timpul păstrării acidul ascorbic se poate supune procesului de '! 6educere (! ?%idareC! Bidroliză

)! .olimerizare

*! ubstituţie

141. Substanţe optic actie sunt '! *tanolul (! =lucozaC! 'cidul ascorbic

)! )ifenhidramina >dimedrol hidroclorid *! &actatul de calciu

142. Acidul ascorbic se o!idează cu soluţia titrantă (n '! Mediu puternic acid (! Mediu puternic bazicC! Mediu neutru

)! Mediu slab acid *! Mediu slab bazic

143. Denumirea chimică a bromizoalului este '! (romizo$alerianat (! -> - bromizo$alerianat-tioureeC! -> - bromizo$alerianat- uree

)! -> - brom$alerianat- uree *! -> izo$alerianat- uree

144. Bromizoalul se obţine la interacţiunea ureii cu '! (romanhidrida O- acidului bromizo$alerianic (! O- acid bromizo$alerianicC! 'cidul izo$alerianic

)! (romanhidrida O- acidului brom$alerianic *! (romanhidrida - acidului bromizo$alerianic

145. )dentitatea bromizoalului se petrece prin reacţia '! )ehalogenare (! Bidroliza cu acid sulfuric conc!C! ?%idare

)! Bidroliza cu soluţie de hidro%id de sodiu *! Condensare

146. a (ncălzirea soluţiei de bromizoal cu acid sulfuric conc. se obţine '! 'moniac-miros specific (! 'cid izo$alerianic- miros specificC! 'cid izo$alerianic-precipitat alb

)! 'cid $alerianic- miros specific *! (rom-coloraţie galbenă

147. &idrolizei se supun '! 'cidul ascorbic (! (romizo$alul

8L



C! Meprobamatul >meprotan )! itroglicerina *! Metenamina >he%ametilentetramina

148. Esterii acizilor carbaminici poartă denumirea de '! Eretani (! Ereide acicliceC! Ereide ciclice

)! 'mide

*! Metenamina >he%ametilentetramina

149. %eprobamatul*meprotan+ după structura chimică se referă la '! 'midă (! *steri C! Ereide aciclice

)! Eretani *! Ereide ciclice

15. Denumirea chimică'esterul dicarbaminic 4'metil'4'propilpropandiol'-,9,corespunde substanţei '! )ifenhidramina >dimedrol hidroclorid (! (romizo$al

C! 'cid ascorbic )! Meprobamat >meprotan *! (enzocaina >anestezina

151. %eprobamatul*meprotan+ se obţine la interacţiunea 4'metil'4'propilpropandiol'-,9 cu '! Eree (! Carbamoil-clorid C! Bidro%ilamina

)! Bidrazină *! 'cidul carbaminic

152. /rodusul comun a reacţiei de (ncălzire a bromizoalului şi meprobamatului cu soluţia de hidro!id de sodiu este '! 'cidul izobalerianic (! 'cidul $alerianicC! Bidro%ilamina

)! Ereea *! 'moniacul

153. %eprobamatul se determină cantitati prin metoda '! Metoda eldal (! Metoda de neutralizareC! Metoda argintometrică

)! Metoda iodometrică *! Metoda titrării în mediu anhidru

154. Bromizoalul se determină cantitati prin '! Metoda argintometrică (! Metoda eldal C! Metoda de neutralizare

)! Metoda argintometrică după dehalogenare *! Metoda titrării în mediu anhidru

155. kn calitate de remediu calmant se foloseşte '! Cloroformul

8-



(! (romizo$alul C! *tanolul

)! Meprobamatul >meprotan *! )ifenhidramina >dimedrol hidroclorid

11-/S. 'minoaci"ii *i deri+a&ii lor. eri+a&i de i"oti)roni).

eri+a&ii ai !enilalaninei , III

1. Aminoacizii se identifică prin reacţiile generale cuA. :itroprusiat de sodiumB. Sulfat de cupruC. Azotat de argintD. :inhidrinăE. Clorura de fer *)))+

2. .reparate medicamentoase deri$aţi de aminoacizi sunt:A. %etiononaB. %etenamina *he!ametilentetramina+C. Acidul glutamicD. CisteinaE. Acidul aminocapronic

3. Metionina se determină cantitati$ prin metoda :

A. ArgintometricăB. )odometricăC. Comple!onometricăD. :itritometricăE. #itrarea neapoasă

4. )eterminarea impurităţilor specifice în substanţele medicamentoase se efectuează prin metoda :A. Cromatografia (n strat subţireB. SpectrofotometriaC. "otocolorimetriaD. Cromatografia gazoasăE. /olarimetria

5. Determinarea cantitatiă a substanţelor medicamentoase deriaţi de aminoacizi se efectuează prin metodele A. :eutralizareB. )odometrieC. Determinarea azotului total *metode Feldal+D. #itrarea acio'bazică (n solenţilor neapoşiE. /ermanganatometrică

6. )eterminarea conţinutului de azot total >metoda eldal se foloseşte pentru determinarea cantitati$ă a substanţelormedicamentoase deri$aţi de :

'! Eretani (! 'minoacizi C! 'midele acizilor

)! 'ldehide

*! 'cizi carbonici

7. Formula de structură corespunde substanţei:

84

C

O

OH

CH - NH2

H3C - C - SH

CH3



A. Acidul ascorbicB. $itrolicerinaC. CisteinaD. #etioninaE. &enicilamina

8. Formula de structură corespunde substanţei:A. 'lucoz%B. &enicilaminaC. #etenamina ()exametilentetramina*D. CisteinaE. #etionina

9. )eri$aţi de izotiouree sunt:A. Bromural (bromizo+al*B. ,zoturonC. #elalanD. AcetilcisteinaE. Dietur

1. Determinarea cantitatiă a melfalanului se efectuează prin metodeleA. ArintometriaB. Arintometria dup% destrucţieC. itrarea neapoas%D. #ercurimetric%E. /&0C

12-/S. /er%enoide. 'damantani. Statine, III

156. $eacţia de obţinere a o!imei poate fi utilizată la analiza medicamentelor A. Camfor

B. Bromcamfor

C. Mentol !. Melfanal

E. Acetatului de retinol

157. Acţiune hiperlipidemică posedă A. Acetilcisteina

B. "o#astatina

C. $enicilamina

!. "actatul de calciu E. imantadina

158. %entolul se obţine din A. &lei de mentă

B. Modul de 'or

C. imol

!. m)Cre*ol E. +enol

159. Deriaţi de adamantani sunt A. ,alidolul B. Acetatului de retinol

C. imantadina

!. -ulfocamfocaina

E. Amantadina (midantan

16. Compuşi optic actii sunt substanţele

89

C

O

OH

CH - NH2

CH2 - SH



A. BromcamforaB. 0luconatul de calciuC. CamforaD. Acidul ascorbicE. %entolul

161. 1rmătoarea formulă de structură corespunde substanţeiA. Acetatului de retinolB. Camfora

C. SulfocamfocainaD. BromcamforaE. %entol

162. Bromcamforul se deosebeşte de camfor cu a2utoru lreacţiilor A. /roba cu ninhidrinăB. /roba BelşteinC. "ormarea azocolorantuluiD. "ormarea o!imelor E. Determinarea ionului de brom după mineralizare

163. Determinarea cantitatiă a mentolului se face prin metoda A. )odometrică

B. Comple!onometricăC. :itritometricăD. De acetilareE. Argintometrică

164. )dentitatea acetatului de retinol se determină prin reacţia cu A. knregistrarea spectrului 13B. Clorura de bariuC. &idro!ilaminaD. /roba BelşteinE. $eacţia cu clorură de stibiu

165. Determinarea cantitatiă a camforului se efectuează prin metoda

A. De acetilareB. #itrarea formolicăC. %etoda o!imeiD. FeldalE. :eutrlizare

13 ,ТS. alci!eroli.ardenolide , III

1. Care parte a moleculei glicozidelor condiţionează acţiunea lor biologicăA. /rezenţa (n moleculă a agliconului şi părţii zaharoaseB. /rezenţa (n moleculă a agliconului.C. /rezenţa (n moleculă a glucidelor

D. /rezenţa (n moleculă a grupelor funcţionale specifice amină, ceto, etc.E. /rezenţa părţii steroide

2. #ndicaţi $arianta corectă a succesiunii compuşilor la sinteza $it!)2:A. Ergosterina'tehisterina'lumisterina'preitamina D4' ergocalciferolB. umisterina'ergosterina'tahisterina'preitamina D4'ergocalciferolaC. Ergosterina'lumisterina'tahisterina'ergocalciferolaD. #ahisterina'ergosterina'lumisterina'preitamina D4' it. D4

E. Ergosterina'lumisterina'tahisterina'preitamina D4' it. D4

3. )ndicaţi efectul analitic al reacţiei Cheller'Chiliani

88

OH

CH3

CH3

H2C



A. Startul superior se coloreaz% 1n albastru sau albastru-+erzuiB. Coloraţie galbenă care trece treptat (n brunăC. a intersecţia straturilor apare un inel de culoare brunăD. Startul inferior se colorează (n ioletE. a suprafaţa epruetei apare o peliculă uleioasă

4. Care dintre reacţiile numite mai ;os pot fi folosite la identificarea ciclului steroic al glicozidelor cardiace:A. $eacţia iberman'BurhardB. $eacţia cu soluţie cloroformică de acid tricloracetic de H^C. $eacţia $ozenheimD. $eacţia egalE. $eacţia cu m'nitrobenzen.

5. Care dintre reacţiile numite mai ;os pot fi folosite la identificarea ciclului I- lactonic al glicozidelor cardiace:A. $eacţia egalB. $eacţia BalietC. $eacţia $aimondD. $eacţia ChedeE. $eacţia cu ninhidrină.

6. Care din metodele enumerate mai ;os pot fi folosite la determinarea impurităţilor de glicozide străine în glicozidele din grupul )igitalis:

A. Spectrofotometria (n 13

B. Cromatografia pe h<rtieC. Cromatografia (n strat subţireD. /olarimetriaE. $efractometria

7. Din punct de edere chimic glicozidele cardiace prezintăA. Deriaţi ai ciclopentanperhidrofenantrenei cu inel lactonic din cinci atomi de carbon (n poziţia - şi partea zaharoasă (n

poziţia 9B. Deriaţi ai ciclopentanperhidrofenantrenei cu inel lactonic din cinci atomi de carbon cu legătura dublă (n poziţia 9C. Deriaţi ai ciclopentanperhidrofenantrenei cu inel lactonic din atomi de carbon cu legătura dublă (n poziţia - şi partea

zaharoasă (n poziţia9D. Deriaţi ai ciclopentanperhidrofenantrenei (n poziţia 9 al căruia se află partea glucidicăE. Deriaţi ai ciclopentanperhidrofenantrenei cu partea zaharoasă (n poziţia 9

8. :umiţi hidraţii de carbon care pot fi (n componenţa părţii zaharoase a glicozidelor cardiotonice.A. D-lucozaB. Digito!ozaC. actozaD. D'cimarozaE. 'oleandroza

9. #ndicaţi reagenţii, utilizaţi în reacţia Cheller-Chiliani:A. Soluţia apoasă de @^ de sulfat de fer *))+B. Soluţia apoasă de 9^ de clirură de fer *)))+C. Soluţia de acid acetic glaciar D. Soluţia de acid sulfuric concentrată

E. Soluţia de acid azotic concentrată

1. 'cti$itatea biologică a glicozidelor cardiotonice se e%primă în :A. 1A& = unităţi acţiune hulubB. 1A$ ' unităţi acţiune r(ndunicăC. 1A/ ' unităţi acţiune pisicăD. 1A ' unităţi acţiune şoareceE. 1AB ' unităţi acţiune broască

14 ,ТS. 'ndrogenii *i ana0olicii , III

8@



11. Ce reacţie stă la baza determinării cantitati$e a propionatului de testosteronă prin metoda fotocolorimetricăPA. Cu &4S8

B. Cu hidro!ilamina (n mediu bazicC. Cu izoniazidaD. Cu hidro!ilamina (n mediu acidE. Cu 4,'dinitrofenilhidrazina

12. Ce grupe funcţionale întră în componenţa hormonilor androgeni:A. 'rupa ceto- din poziţia 2B. 0rupa aldehidică din poziţia -LC. 0rupa metilică din poziţia -L,-9,-D. 0rupa metilică din poziţia -L,-E. 0rupa hidro!il alcoolică din poziţia -

13. Ce constante fizico-chimice folosim pentru analiza hormonilor androgeni şi anabolici:A. #L topire a o!imuluiB. #L topire a acetatuluiC. )ndicele de refracţieD. /uterea rotatorie specificăE. )ndicele specific de absorbţie

14. Care din preparatele enumerate mai ;os sunt hormoni androgeniP

A. Acetat de cortizonB. %etiltestosteronăC. %etandrostenolonăD. /regninaE. Ciproteron *androcur+

15. )epistarea grupei ceto- în propionatul de testosteronă se efectuează prin reacţia de formare a:

A. Sărurilor de tetrazoliuB. "enilhidrazoneiC. AzocolorantuluiD. !imelorE. )zonicotinilhidrazonei

16. )iferenţierea preparatelor androgene şi anabolice după ciclul steroid se poate cu a;utorul:A. &:9 conc.B. &Cl conc.C. &4S8 conc.D. &idro!ilaminăE. )zoniazidă

17. Ce metode fizico-chimică se utilizează la determinarea cantitati$ă a preparatelor deri$aţi de hormoni androgeni şianabolice:

A. SpectrofotometriaB. 0raimetriaC. "otocolorimetriaD. $efractometria

E. Spectrofluorimetria8. ubstanţele medicamentoase anabolice sunt deri$aţi de:

A. AndrostanB. -H'nortestosteronC. EstranD. /regnanE. Colesterină

9. =rupările alcoolice >testosteron, metandiona din poziţia 18I- se determină prin reacţia de formare a:

8



A. Esterilor cu miros specificB. Esterilor cu temperatură de topire specificăC. &idro!amaţilor de "eD. Sărurilor insolubileE. )odoformului

1. Formula de structură corespunde :". /ropionatul de testosteronă0. "enabolină&. %etandienonă *metandrostenolonă+). $etabolil]. Strofantina ' F

11. =rupele esterice din fenabolină şi propionatul de testosteronă se determină prin:!a. $eacţia hidro!amică

b. /roduşii de hidrolizăc. #emperatura de topire a o!imeid. $eacţia cu &4S8 conc.

e. "ormarea izonicotinoilhidrazinei

15 ,ТS. $trogeni. e$tagenii , III

18. Ce reacţie stă la baza determinării cantitati$e a etinilestradiolei prin metoda fotocolorimetricăPA. Cu izoniazidaB. Cu &4S8

C. "ormarea azocolorantuluiD. "ormarea hidro!amaţilor E. Cu soluţie de hidro!id de sodiu -L^

19. Bormoni estrogeni naturali sunt substanţele:A. EstronaB. AndrosteronaC. EstradiolD. DehidroandrosteronaE. Estriol

2. #ndicaţi efectul analitic al reacţiei acetatului de medro%iprogesteronă cu B 2 ?4 conc!A. Coloraţie galbenă, ce la adăugare de apă trece (n erde'galben.B. Coloraţie roşie cu fluorescenţă galbenăC. Coloraţie zmeurie, ce la adăugare de apă trece (n galbenD. Coloraţie ioletă cu fluorescenţă erdeE. Coloraţie roşie cu fluorescenţă erde

21. Metoda de neutralizare după hidroliza pre$enti$ă este utilizată la determinarea cantitati$ă a preparatului:A. Acidului glutamicB. Dipropionatului de estradiolăC. ClomifeneiD. inestroleiE. /rednizolonei

22. .rezenţa grupei ceto- din poziţia 3 a noretisterona se demonstrează prin reacţia de formare a :A. "enilhidrazineiB. Sărurilor de terazoliuC. &idro!amaţilor de fier D. !imelor E. )zonicotinoilhidrazinei

23. Cu a;utorul cărui reacti$ deosebim hormonii estrogeni de cei gestageni: '! &:9 conc.

(! &Cl conc.C! $eactiul "ehling

8

CH3

CH3 H

H H

O

OH

CH3



)! &4S8 conc. *! &idro!ilamina

24. 6eacţia hidro%amică poate fi utilizată în analiza substanţelor:A. Capronatului de gestenoronăB. Dipropionatului de estradiolăC. /ropionatului de testosteronăD. /ropionatului de dietilstilbestrolăE. #amo!ifenă

25. 6eacţia de formare a o%imei poate fi utilizată în analiza substanţelor:A. CamforeiB. Acetatului de ciproteronăC. Dipropionatului de estradiolăD. /ropionatului de testosteronăE. /ropionatului de dietilstilbestrolă

26. *tinilestradiola poate fi deosebită de estradiolă dipropionat prin reacţia cu :A. Soluţiile de hidro!ilamină şi clorură de fier *)))+B. DiazoreactiC. $eactiul "ehlingD. &4S8 conc. şi alcoolE. Soluţi de hidro!id de sodiu

27. 'nalogi sintetici a hormonilor estrogeni cu structură nesteroidă sunt substanţele :A. Acetat de ciproteronăB. &e!estrol *sinestrol+C. /ropionatul de dietilstilbestroleiD. ClortrianizenE. inestrenola

9.28. &a dozarea estrogenilor cu structură nesteroidă se utilizează metodele:

A. De acetilareB. BromatometricăC. :itritometricăD. "otocolorimetricăE. Spectrofotometrică

16 , ТS. ortico$teroi"ii , III

1. kn poziţia -a ciclului steroic al corticosteroizilor este prezentăA. 0rupa metilicăB. &idro!il fenolicC. Ciclul 'lactamicD. 0rupa ̀ 'cetolicăE. 0rupa ceto

2. Ce reacti$i folosim pentru depistarea grupei O-cetolice a corticosteroizilor:

A. Soluţia amoniacală de azotat de argintB. Sulfat de cupruC. &idro!ilaminăD. $eactiul "ehlingE. Sărurile de tetrazoliu

3. Corticosteroizii posedă acţiune farmacologică A. AntisepticiB. AntiinflamatoriC. AntireumaticD. AntialergiciE. Analgezici

8



4. Corticosteroizii sunt deri$aţi de:A. CorticosteronB. AcetilenăC. /regnanD. /erhidrofenantrenăE. Steran

5. Ce reacţie folosim pentru depistarea grupei esterice a corticosteroizilorA. &roduşii de )idroliz%B. "ormarea o!imuluiC. "ormarea hidro!amaţilor de fier D. Săruri de dizoniuE. "ormarea azocoloranţilor.

6. /rezenţa grupei ceto' din poziţia 9 a corticosteroizilor se poate de determinat prin reacţia de formare a A. &idro!amaţilor de "eB. "enilhidrazoneiC. Sărurilor de tetrazoniuD. )zonicotinilhidrazoneiE. !imei

7. Cu a2utorul cărui reacti deosebim hormonii corticoizi (ntre ei F! B 2 ?4 conc!=! B?3 conc!

B! BCl conc! #! )iazoreacti$ul N! #zoniazida

8. /rezenţa (n structura corticosteroizilor a grupei `' cetolice e demonstrată prin reacţia '! oluţie amoniacală de azotat de argint (! oluţie azotat de argint C! oluţie 2,3,5- trifenilterazoliu

)! 6eacti$ul Fehling *! 6eacti$ul essler

9. %ineralocorticosteroizii reglează metabolismul '! lab metabolismul mineral (! 'cti$ metabolismul mineral C! lab metabolismul glucidic

)! lab metabolismul proteic *! 'cti$ metabolismul proteic

1. 0lucocorticosteroizii reglează metabolismul '! lab metabolismul mineral (! 'cti$ metabolismul glucidicC! 'cti$ metabolismul mineral

)! lab metabolismul glucidic

*! 'cti$ metabolismul proteic

11. Determinarea fotocolorimetrică a corticosteroizilor după grupare ceto din poziţia 9 este bazată pe reacţia cu '! B 2 ?4 conc!

(! oluţie 2,3,5- trifeniltetrazoliuC! Fenilhidrazină

)! #zoniazidă *! inhidrină

12. Determinarea fotocolorimetrică a corticosteroizilor după gruparea `' cetolică este bazată pe reacţia cu '! oluţie amoniacală de azotat de argint

8H



(! oluţie 2,3,5- trifeniltetrazoliuC! Fenilhidrazină

)! 6eacti$ul Fehling *! Bidro%ilamină

13. kn analiza corticosteroizilor se utilizează metodele fizico'chimice '! pectrofotometria ED (! pectrofotometria #6C! Fotocolorimetria

)! B.&C *! 6efractometria

14. Determinarea cantitatiă a corticosteroizilor se petrece cu a2utorul metodelor fizico'chimice '! pectrofotometria #6 (! pectrofotometria ED C! 6efractometria

)! Fotocolorimetria *! B.&C

15. $eacţii generale de identificare a compuşilor de mai 2os sunt

'! Formarea o%imei (! )escompunere hidroliticăC! Formarea fenilhidrazinei

)! 6eacţia cu soluţie de 2,3,5- trifeniltetrazoliu *! 6eacţia cu reacti$ul Fehling

16. "ormula de structură corespunde substanţeiF. #riamcinolona. %azipredon%. %etandrostenolona

:. $etabolil. /rednizolona

17. "ormula de structură corespunde substanţeiA. Acetatul de hidrocortizonăB. %etandrostenolonaC. De!ametazonaD. %azipredon

E. /rednizolona

18. /rednizolona formează un precipitat galben'oran2 cu '! oluţie de azota de argint (! oluţie sulfat de cupruC! 'nhidridă acetică

)! 6eacti$ul Fehling *! oluţie de clorură de fer >###

19. Determinarea fluorului legat coalent din structura corticosteroizilor se determină după mineralizarea cu '! oluţie clorură de calciu

@L

17C - CH

2 - OH

H3C

HO

H

CH3

H

OH

O

FO

CH3

CH3

H

OH

O

H

17C - CH2 - OH

O

H3C

HO

H17

C - CH2 - OH

H3C

HOH

CH3

H

OH

O

H

CH3

O

17C - CH

2H

3C

HO

H

CH3

H

OH

O

HO

NN CH3

. HCl



(! oluţie de clorură de fer >###C! oluţie tiocianat de Fe

)! 6eacti$ul alizarinatul de zirconiu *! oluţie azotat de argint

2. kn organism corticosteroizii se produc '! +n stratul medular al suprarenalelor (! +n stratul cortical al suprarenalelor C! +n glanda tiroidă

)! +n glandele se%uale J o$are *! +n glandele se%uale J testicule

17 , ТS. enoli , III

1. $eacţia specifică de identificare a rezorcinei este +. Formarea s%rurilor de diazoniuG. "ormarea coloranţilor aurinici

. "ormarea fluorescenţei /. $eacţia de nitrozare iberman 0. &alogenarea

2. kntroducerea cărei grupe funcţionale (n inelul benzenic duce la scăderea considerabilă a to!icităţii acestuia '! JB 2 (! JCB 3C! JC??B

)! ?2

*! JB!

3. Din grupul compuşilor aromatici fac parteA. FenoliiB. Deriaţii ciclopentanperhidrofenantreneiC. Deriaţii naftaceneiD. Deriaţii p'aminofenoluluiE. Deriaţii terpenelor

4. $eacţiile comune de identificare a fenolilor suntA. Cu "eCl9

B. Cu !anthidrolăC. Cu cloroform (n prezenţa F&D. Cu 8'aminoantipirinăA. Cu &4S8 conc.

5. 3itamine F naturale suntA. Farnoc)inonaB. 3icasolC. %enadionulD. "ilochinona-. olină

6. .entru compuşii aromatici sunt caracteristice următoarele tipuri de reacţii:De substituţie De o!ido'reducere Acido'bazice De condensare/olimerizare

7. /rodusul iniţial de sinteză a icasolului esteA. 3-amino-4-natolB. 'metilnaftalinăC. 'naftochinonă

@-



D. 4'metil'-,8'naftochinonăE. 9'metil'anilină

8. Azocolorantul se a forma (n condiţiile

9. Fenolul poate fi identificat prin reacţia cu clorura de fer >### cu care dă o coloraţie:A. $oşieB. 3erdeC. AlbastrăD. Albastru'ioletăE. 0albenă

1. .rin încălzirea rezorcinei cu anhidridă ftalică, în prezenţa acidului sulfuric concentrat, se formează:A. "enolftaleinăB. !olinaC. "luoresceinăD. PantinăE. /urină

11. )rept surse de obţinere a compuşilor aromatici pot fi:A. &etrolulB. /rodusele prelucrării cărbuneluiC. /rodusele prelucrării lemnuluiD. /rodusele industriei cociliereE. Apa de mare

12. &a baza structurii chimice a compuşilor aromatici se află:A. Ciclul piridinicB. &idro!ilul fenolicC. )nelul benzenicD. $ămăşiţe de izopren

E. $adicalul de 'ionon

13. 0o%icitatea compuşilor aromatici creşte odată cu introducerea în moleculă a:/aloenilorGrupei idroxilice0rupei nitro0rupei aminice

@4

NH - R NaNO2

NH2

O - C - R

ONa

NO2

O

[Ar - N N] Cl

[Ar - N N] Cl

[Ar - N N] Cl

ONaNaNO

2

A.

B.

C.

D.

E.

;

;

HCl

+ -

HCl-+

+ -

; HCl;



0rupei carbo!ilice

14. ubstituienţi de gradul # sunt:A. 0rupa = :&4

B. 0rupa = &C. 0rupa = C?D. 0rupa = C&9

E. 0rupa = :4

15. ubstituienţi de gradul ## sunt:A. 0rupa = &B. 0rupa = C?:C. 0rupa = C&D. 0rupa = 7C?E. 0rupa = :&4

16. ubstituienţii de gradul # din inelul aromatic orientează substituientul nou $enit în poziţia:A. metaB. ortoC. paraD. meta şi paraE. orto şi para

17. ?%idarea compuşilor aromatici este cauzată de prezenţa:A. $ucleului benzenicB. 0rupelor funcţionale din inelC. %ediului de o!idare *acid, bazic+D. CatalizatoruluiE. !igenului din aer

18. ubstituienţii de gradul # modifică $iteza reacţiilor de substituţi:A. #%resc +iteza reacţiilor de substituţieB. %icşorează iteza reacţiilor de substituţieC. :u influienţează iteza reacţiilor de substituţieD. Stopează reacţiile de substituţieE. :u participă (n reacţii de substituţie

19. =rupele funcţionale din molecula compuşlori aromatici influenţează:A. StabilitateaB. Alegerea metodelor de dozareC. Alegerea reacţiilor de identificareD. Alegerea condiţiilor de depozitareE. 'spectul formei medicamentoase

2. .rocesul de reducere în inelul benzenic poate a$ea loc după schema:

21. .roprietăţile acido-bazice a compuşilor pot fi reprezentate schematic prin următoarele reacţii:

@9

R - C

O

HR - C

O

OH

R - NO2

R - NH2

R - NO R - NH2

R - C

O

HR - CH2OH

R - CO

HR - CH

2OH

A.

B.

C.

D.

E.



22. Fenolii pot fi obţinuţi din:A. C)inolin%B. BenzenC. AnilinăD. Ciclohe!anE. /iridină

23. Fenolii au proprietăţi chimice:A. &uternic alcalineB. Slab alcalineC. /uternic acideD. Slab acideE. Amfotere

24. +n rezultatul interacţiunii fenolilor cu bazele alcaline se obţin:A. BenzoaţiB. AlcoolaţiC. "enolaţiD. Acizi carbo!iliciE. Amine aromatice

25. Fenolii au proprietatea de a forma:A. EteriB. "enolaţiC. Compuşi comple!iD. Esteri

E. /roduse de policondensare26. 6eacţii de substituţie electrofile pentru fenoli sunt :A. /aloenareaB. :itrareaC. :itrozareaD. Combinarea cu sărurile de diazoniu (n mediu bazicE. Combinarea cu sărurile de diazoniu (n mediu acid

27. Coloraţia fenolilor cu clorura de fer >### depinde de:A. $um%rul rupelor 5O/B. /rezenţa legăturilor dubleC. /oziţia grupelor ' &D. /rezenţa altor grupe funcţionale

E. Concentraţia soluţiei de clorură de "e *)))+28. +n procesul de o%idare a fenolilor >proba iodofenolică se obţin următorii compuşi:

A. p-C)inoneB. Săruri de o!oniuC. ChinonimineD. )ndofenoliE. 1'Aminofenoli

29. #ndofenolii se formează la :A. Reducerea enolilor cu )idroen atomarB. !idarea fenolilor cu apă de brom şi amoniac

@8

OH 2CrO4

NH2

C

NO2

OH

O O

NH2

O

OH NaOHC

O

ONa H O

NH2

NaOHONa

H O

A.

B.

C.

D.

E.+ HCl HCl.

+ + 2

+ + 2



C. !idarea cu F%n8 şi acid sulfuricD. Substituţie cu halogeni (n mediu acidE. :itrozarea cu nitrit de sodiu (n mediu acid

3. &a nitrozarea fenolilor cu a?2 în mediu acid >proba &iberman se obţin următorii compuşi:A. FenolaţiB. ChinoneC. 1':itrozofenoliD. 1'Chinoido!imeE. )ndofenoli

31. .rocesul de condensare stă la baza interacţiunii fenolilor cu :A. Clorura de fer *)))+B. 8'clorimin'4,'diclorchinonaC. Cloroform (n mediu bazicD. &alogeniiE. Aldehide

32. &a interacţiunea fenolului cu cloroformul în mediu bazic se formează:A. ,ndoenoli de culoare albastr%B. Coloranţi azoici de culoare roşieC. Coloranţi aurinici de culoare galbenăD. "luoresceină, de culoare erde

E. &inoni de culoare galbenă

33. ? reacţie specifică pentru rezorcină este:A. Formarea s%rurilor de diazoniuB. "ormarea azocoloranţilor C. "ormarea fluoresceineiD. "ormarea halogenoderiaţilor E. "ormarea indofenolilor

34. Formarea azocoloranţilor parcurge conform unui mecanism de :A. Oxidarea

B. SubstituţieC. CondensareD. $educereE. "ormarea de compuşi comple!i

35. )ozarea fenolilor se petrece cu a;utorul metodelor:A. ,odclorimetric%B. :itritometricăC. BromatometricăD. ArgintometricăE. "otocolorimetrică

36. +n metoda bromatometrică directă şi indirectă se utilizează indicatorii:

A. Fenoltalein%B. %etiloran2ulC. AmidonulD. $oşu de metilE. Eriocromul negru

37. Fenolul, rezorcina posedă acţiune:A. Antiseptic%B. AntiinflamatoareC. AnticanceroasăD. Anestezic localE. Antihemoragică

@@



38. )in punct de $edere chimic rezorcina este:A. Fenol monoatomicB. "enol poliatomicC. "enol biatomicD. o'ChinoneE. 1'Chinone

39. 6ezorcina se dozează prin metoda:A. De neutralizareB. )odometricăC. ArgintometricăD. Comple!onometricăE. Bromatometrică

4. )obezilatul de calciu poate fi identificat după:A. Spectrul ,RB. $eacţia cu o!alatul de amoniuC. Spectrul 13D. $eacţia cu clorura de bariuE. $eacţia cu soluţiei hidro!id de sodiu

41. Formula de structură a substanţei aparţine:

A. Dobezilatului de calciu!. "ezorcinei C. EtamsilatuluiD. #imoluluiE. #amo!ifenă

18 , ТS. /etracicline. eri+a&ii %-amino!enol)l)i , III

1. /rodusul iniţial de sinteză a paracetamolului este +. o-nitroenolul

G. "enolul

p0amino$enolul . p'chinona /. Anilina

2. 0etraciclina şi o%itetraciclina pot fi deosebite cu a;utorul reacţiilor:B. Cu &4S8 conc.C. Cu "eCl9

D. Cu :a&E. Cu 1'dimetilaminobenzaldehidă (n &4S8 conc.". Cu &Cl conc. la (ncălzire

3. umim antibiotice substanţele produse de către:A. AlgeB. %icroorganismeC. BacteriiD. /lanteE. rganisme de mare

4. 'ntibioticii se clasifică:A. Dup% solubilitateB. După proinienţa biologicăC. După spectrul de acţiune antibacterianăD. După mecanismul de acţiune

@

OH

HO

SO3

H2N

C2H

5

C2H5

-

+



E. După proprietăţile fizice

5. )upă structura chimică antibioticele se clasifică :A. Antibotice acicliceB. Antibotice alicicliceC. Antibotice aromaticeD. Antibotice heterocicliceE. Antibotice policiclice necondensate

6. .entru dozarea antibioticelor se folosesc metodele:A. C)imiceB. "iziceC. "izico'chimiceD. %icrobiologiceE. Biologice pe animale

7. &a baza structurii chimice a tetraciclinelor stă:A. Sistema condensat% ce const% din trei inele de ciclo)exanB. :aftacena parţial hidratatăC. :aftacenaD. Sistema condensat% ce const% din patru inele de ciclo)exanE. :aftacena total hidratată

8. +n structura tetraciclinelor intră următoarele grupe funcţionale:A. OxorupaB. &idro!ilul enolicC. 0rupa dimetilaminicăD. 0rupa aldehidicăE. 0rupa carbamidă

9. +n molecula tretraciclinei sunt prezente grupele funcţionale:A. /idroxil enolicB. &idro!il alcoolicC. 0rupă carbo!ilicăD. &idro!il enolic

E. &idro!il semiacetalic

1. +n molecula tretraciclinei hidro%ilul fenolic se găseşte în poziţia:A. /oziţia 9B. /oziţia C. /oziţia -LD. /oziţia -4E. /oziţia -4a

11. )in puct de $edere acido J bazic tetraciclinele sunt:A. S%ruei complexeB. Baze slabeC. Acizi slabi

D. Acizi puterniciE. Compuşi amfoteri

12. +n rezultatul izomerizării tetraciclinelor coloraţia lor:A. DispareB. Se intensificăC. Deine roşieD. Deine albastrăE. Deine brună

13. Formarea anhidrotetraciclinelor are loc în mediu:

@

OH

OH

C - NH2

OHOH

CH3

H3C

H3C

O

12

34567

!

11" 1# 12

HOH

OO

N

OH

OH

C - NH2

OHOH

CH3

H3C

H3C

O

12

34567

!

11" 1# 12

HOH

OO

N

OH

OH

C - NH2

OHOH

CH3

H3C

H3C

O

12

34567

!

11" 1# 12

HOH

OO

N



A. BazicB. /uternic acidC. :eutruD. /uternic bazicE. Acid

14. Formarea izotetraciclinelor are loc în mediu:A. $eutruB. De alcoolC. BazicD. Slab acidE. /uternic acid

15. .roprietăţile fizico-chimice a tetraciclinelor se prezintă în determinarea:A. $otaţia specificăB. Absorbţia (n spectrul 3)SC. Absorbţia (n spectrul 13D. )ndicele de refracţieE. Absorbţia (n spectrul )$

16. .entru aprecierea calităţii tetraciclinelor se utilizează indicii fizici:A. /unct de topire

B. SolubilitateaC. E!tincţia specificăD. /uterea rotatorie specificăE. /&'ul

17. 0etraciclinele semisintetice sunt deri$aţi de:A. $atacen%B. Carbo!amidăC. După inelul DD. 'Dezo!ideriaţiE. 'Anhidroderiaţi

18. 0etracicline de semisinteză sunt:

A. ClortetraciclinaB. "enacitinaC. Do!iciclinaD. Clorhidrat de tetraciclinaE. !itetraciclina

19. .rodusul iniţial de sinteză a fenacetinei este:A. o-$itroenolulB. "enolulC. 1':itrofenolulD. 1'AminofenolulE. Benzolul

2. &a nitrozarea fenacetinei cu B?3 se obţine:A. Coloraţie roşieB. /recipitat ioletC. /recipitat galbenD. %iros specificE. Coloraţie albastră'ioletă

21. Miros de izonitril se obţine la interacţiunea fenacetinei cu:A. Soluţie de $aO/ şi eterB. Soluţie &Cl şi cloroformC. Soluţie alcoolică de :a& şi cloroformD. Soluţie cloroformică de F& şi eter

@



E. Soluţie alcoolică de F& şi benzol

22. 6eacţia paracetamolului cu FeCl 3 se datorează prezenţei în moleculă a:A. /idroxilului alcoolicB. 0rupei carbo!iliceC. &idro!ilului fenolicD. &idro!ilului enolicE. 0rupei esterice

23. +ormula de structură cores1unde su'stan2ei medicamentoase :

A. %enadiona *icasol+B. "arnochinonaC. 3' AminofenolD. "enacitinaE. /aracetamolul

19 , /S. 'ci"i aromatici , III

1. 'cidul benzoic poate fi obţinut la o%idarea:A. Alcoolilor alifaticB. Alcoolilor aromaticC. Aldehidelor alifaticD. Aldehidelor aromaticE. #oluenului

2. 'cidul benzoic se dizol$ă:A. 1şor (n etanolB. 0reu (n etanol

C. 1şor (n apăD. 0reu (n apăE. 1şor (n eter

3. (enzoaţii interacţionează cu FeCl 3 în mediu:A. Slab acidB. BazicC. Slab bazicD. :eutruE. Acid

4. Cu clorura de fer benzoaţii formează compus comple%, colorat în:A. Albastru'iolet

B. $oşuC. $oz *ca pielea+D. AlbastruE. 3erde

5. &a o%idarea acidului benzoic în prezenţă de catalizator se obţine:A. Acid salicilicB. Acid aceticC. Acid acetilsalicilicD. Acid 1'aminobenzenicE. Benzoat de sodiu

@H

OH

NH - C - CH3

O



6. .entru identificarea acidului benzoic se folosesc reacţiile:A. Cu &4S8 conc.B. Cu benzaldehidaC. Cu "eCl9

D. Cu &44 şi "eCl9

E. Cu :a&

7. )ozarea acidului benzoic se efectuează prin metoda:A. AcidimetricăB. AlcalimetricăC. BromatometricăD. ArgintometricăE. :itritometrică

8. +n calitate de indicator la dozarea acidului benzoic se utilizează:A. %etiloran2ulB. $oşu de metilC. Cristal ioletD. "enolftaleinaE. %ure!id

9. 'cidul benzoic se păstrează în baloane bine închise, deoarece:A. Este higroscopicB. Este olatilC. Este termolabilD. $educereE. !idarea

1. 'cidul benzoic are acţiune:A. AntisepticăB. AnestezicăC. AnticoagulantăD. AnalgezicăE. Antihistaminică

11. (enzoatul de sodiu se obţine:A. Din benzen la substituţie (n apă de bromB. Din toluen la o!idare cu &44

C. Din acid benzoic la neutralizare cu hidrocarbonat de sodiuD. Din acid salicilic la decarbo!ilareE. Din acid benzoic la neutralizare cu carbonat de sodiu

12. (enzoatul de sodiu este:A. 0reu (n apăB. 1şor solubil (n alcoolC. 0reu solubil alcoolD. 1şor solubil (n apăE. "oarte uşor solubil (n acid clorhidric

13. .entru identificarea benzoatului de sodiu se utilizează reacţiile:A. Cu &4S8 conc.R coloraţie roşieB. Cu "eCl9 R precipitat rozC. Cu CuS8 R precipitat albastruD. Cu &Cl R precipitat albE. Cu F%n8 R decolorarea soluţiei

14. +n baza grupei carbo%ilice, acidul salicilic interacţionează cu:A. Clorura de fer *)))+B. $eactiul %aruisC. &idrogenocarbonat de sodiu

L



D. &idro!id de sodiuE. Sulfatul de cupru

15. )ozarea acidului salicilic se realizează prin metodele:A. ArgintometricăB. BromatometricăC. AlcalimetricăD. AcidimetricăE. :itritometrică

16. 'cidul acetilsalicilic este:A. Ester acidului acetic al acidului salicilicB. Ester acidului acetic al acidului benzoicC. Ester metilic al acidului benzoicD. Ester metilic al acidului saliciclicE. Ester fenilic al acidului benzoic

17. .rodusul iniţial de obţinere a anestezinei este:A. :itrobenzenulB. BenzaldehidaC. 1'AminofenolulD. 1':itrotoluenulE. Acidul 1'aminobenzoic

18. )enumirea de >Q-2->4-izobutilfenil-acid propionic corespunde la:A. #etraciclinăB. /aracetomolC. )buprofenD. $imantadinăE. Clomifenă

19. Care din substanţele enumerate sunt deri$aţi de acid p-aminobenzenic:A. Benzocaină *anestezina+B. Clohidratul de procaină *noocaină+C. )buprofenD. Clohidratul de lidocaină

E. %esalazină

2. .entru identificarea benzocainei >anestezinei se utilizează reacţiile:A. "ormarea bazelor iff B. !idarea cu soluţia de cloraminăC. /roba iodoformicăD. Condensarea cu aldehida formicăE. "ormarea bromderiaţilor

21. .rocaina >no$ocaina este:A. Bromhidratul esterului 'dietilaminoetilic al acidului p'aminobenzenicB. Clorhidratul esterului 'dietilaminoetilic al acidului p'aminobenzenicC. Clorhidratul amidei acidului p'nitrobenzenicD. Sarea de sodiu a acidului p'aminobenzenicE. Clorhidratul esterului 'dimetilaminoetilic al acidului p'aminobenzenic

22. &a saponificarea acidului acetilsaliciclic se obţine:A. Acid aceticB. Acetat de sodiuC. Salicilat de disodiuD. Acid salicilicE. Salicilatul de sodiu

23. +n procesul dozării salicilatului de sodiu se adaugă eter cu scopul:

-



A. De a dizola salicilatul de sodiuB. De a e!trage acidul salicilicC. De a e!trage salicilatul de sodiuD. De a schimba culoarea indicatoruluiE. De a crea mediul necesar

24. 'cidul salicilic se utilizează:A. )ntern, ca antiinflamatorB. E!tern, ca antisepticC. E!tern, ca emolientD. )ntern, ca e!pectorantE. E!tern, ca antialergic

25. )ozarea no$ocainei poate fi efectuată prin metodele:A. ArgintometricăB. BromatometricăC. Comple!onometricăD. :itritometricăE. Alcalimetrică

26. Formula de structură corespunde substanţei:A. Clohidratul de procaină *noocaină+B. )buprofenC. BupiacainăD. %enadionă *icasol+E. Clohidratul de lidocaină

27. Formula de structură corespunde substanţei:A. Articaină *ultracaină+B. Clohidratul de lidocainăC. )buprofenD. BupiacainăE. %enadionă *icasol+

28. Formula de structură corespunde substanţei:A. Diclofenac de sodiu

B. Benzocaină *anestezina+C. BupiacainăD. JtoclorpramidE. %enadionă *icasol+

29. .roduşi iniţiali de sinteză a ibuprofenii sunt:A. )zo'butilbenzenB. :itrobenzenC. 4,'dimetilnitrobenzenD. 4,8' dimetilnitrobenzenE. 1'Aminofenol

3. .roduşii de metabolizare a lidocainii sunt:A. Pilidină

B. Acid dietilaminoaceticC. 4,'dimetilnitrobenzenD. 1':itrotoluenulE. 1'Aminofenol

2 , ТS. eri+a&ii iod)ra&i ai aminoaci"ilor aromatici *i arilali!atici.-III

42. Mineralizarea compuşilor ioduraţi se efectuează prin metodele :

4

C2H

5

C2H

5

NH - C - CH2 - N

CH3

H3C

O

. HCl

O

CH3

S

H3C

C

NH - C - CH - N

O

H

C3H

7

OCH3

. HCl

NH2

C - NH - CH2 - CH

2 - N

O

Cl

H COC

2H

5

C2H

5

3

. HCl



0. 6nc%lzirea preparatului 1n eprubet% uscat% 4. 6nc%lzirea soluţiei apoase a preparatului 1n eprubet% uscat% ". 6nc%lzirea cu /4SO7 conc. M. 6nc%lzirea cu soluţie alcoolic% de azotat de arint 5. Arderea 1n balonul cu oxien

43. +n calitate de preparate renghenocontraste se utilizează : A. #iotironin$triiodtironina B. &opromidaC. &oexol

!. 'enil(alicilatul E. )cid amidotrizoic $triom*ra(tul

44. +n calitate de preparate renhenocontraste se utilizează : A. &opromida B. )dipiodonă $*iligno(tulC. &oexol

!. )cid amidotrizoic $triom*ra(tul E. +ireoidin

45. Bormoni ai glandei tiroide şi deri$aţii lor sintetici sunt :A. #ireoidinB. Sarea de sodiu a leotiro!ineiC. #iotironin$triiodtironinaD. &oexol E. )dipiodonă $*iligno(tul

46. )upă căderea unui precipitat coloidal la fierberea tireoedinei în soluţie de hidro%id de sodiu şi adăugarea ulterioară de acidsulfuric dil! se identifică :

A. )odul legat coalentB. )onul de iodC. $estul de aminoacidD. /roteinaE.&idro!ilul fenolic

47. )eterminarea cantitati$ă a deri$aţilor ioduraţi ai aminoacizilor aromatici şi arilalifatici se bazează pe reacţiile :

A. &idrolizăB. EterificareC. /recipitareD. !idareE.$educere

48. .rin proba ninhidrinică se determină prezenţa :A. &idro!ilul fenolicB. )nelul benzolicC. $estul de aminoaciziD. /roteineleE.Acizii aromatici

49. Cu a;utorul probei (elştein se identifică :

A. &alogenii legaţi organicB. AminoaciziiC. Acizii aromaticiD. )onul =halogenatE.Acizii alifatici

5. #odaţii obţinuţi după mineralizarea deri$aţilor ioduraţi pot fi identificaţi cu a;utorul reacti$ilor :A. Soluţie de azotat de argintB. CloroformC. Soluţie cloraminăD. Acid sulfuric dil.

9



E.Soluţie nitrat de sodiu

51. )enumirea raţională l-3,5,3R,5R-tetraiodtironin corespunde :A. Adipiodonă *bilignostul+B. Acidul amidotrizoicC. )ohe!olD. )opromidaE.#iro!ină

52. Formula de structură corespunde substanţei medicamentoase:A. )ohe!olulB. Adipiodonă *bilignostul+C. Sarea de sodiu a acidului amidotrizoicD. Sarea de sodiu a 6'acidului aminobenzoicE.Acidul glutamic

ONa

O

I

I I

NH - C - CH3

O

H3C - C - HN

O

C

tests chim farm

Documents