1.Ce modalitate de înregistrare a deversărilor de hidrocarburi prevede MARPOL (Anexa 1, Regula 20) pentru un tanc petrolier având un TRB de 150 tone şi mai mult ?Va înregistra în ORD partea I, pentru toate operaţiunile din CM (pentru toate navele) şi în ORD partea II pentru operaţiunile de manipulare marfă.2.M.E.P.C. a adoptat noutăţi în ORB, care au intrat în vigoare pe 7 ianuarie 1986. Sunt precizate (prevăzute) a fi înregistrate în ORB:– valvule sigure care să închidă în caz de avarie o eventuala scurgere de hidrocarburi peste bord;– introducerea de COW care să reducă scurgerile de crude oil din tancuri;– tancuri dedicate balastului curat (CBT);– echipamente sigure de operare care să asigure o protecţie contra poluării;– înregistrările se vor face în noul ORB, în ordinea cronologica în care s-au petrecut operaţiunile.3.Cine completează ORB, când şi în ce limba ?ORB-ul se completează de ofiţerul responsabil al operaţiunii (officer in charge) ori de câte ori se executa o operaţiune care ar putea duce la poluare şi se scrie în limba oficiala a statului de pavilion, iar pentru navele care deţin un IOPPC, se completează în engleza sau în franceza.4.Ce precizează MARPOL referitor la modul de înregistrare în ORB ?- daca s-au făcut înregistrări greşite nu se admit ştersături, ci doar tăiat cu o linie astfel încât să se poată vedea ce s-a tăiat. Se va semna de cel ce a tăiat;- înregistrările se vor face cu o cerneala ce nu se poate şterge;- ORB-ul după ce a fost (complet) terminat, se va păstra la bord o perioada de 3 ani;- după fiecare manevra (operaţiune) de la bord ce poate constitui subiect de înregistrare, ofiţerul responsabil o va nota neîntârziat în ORB;- după completarea fiecărei pagini, comandantul se va semna în josul paginii şi va pune stampila;- daca în opinia unui ofiţer de pe nava merita a fi notat un eveniment ce are legătura cu poluarea şi nu este rubricat în ORD, se va face aceasta adnotare sub literele H sau, în funcţie de tipul ORD-ului.5.Cui se aplica Convenţia OILPOL din 1954 ?Convenţia OILPOL se aplica tuturor

navelor aparţinând statelor semnatare, mai puţin:- navelor pentru timpul când sunt folosite ca nave auxiliare;- navelor având un TRB mai mic de 500 tone;- navelor pentru timpul când/cât sunt angajate în acţiuni de pescuit balene;- navelor pentru timpul când/cât naviga în Marile Lacuri din Nord America şi afluenţii acestora.6.Ce condiţii s-au pus pentru a intra în vigoare Convenţia OILPOL 1954 ?

Convenţia OILPOL 1954 va intra în forţa (vigoare) 12 luni mai târziu după data la care cel puţin 10 state (care au tancuri) şi în care fiecare stat însumează nu mai puţin de 500.000 TRB.

7.În ce moment un stat este considerat parte la Convenţia OILPOL 1954 ?-pentru fiecare stat (guvern) care a semnat Convenţia fără rezerve şi a acceptat-o înainte de data intrării ei în vigoare, statul respectiv va fi considerat parte la Convenţie o data cu intrarea în vigoare a Convenţiei;-daca statul a semnat Convenţia la data sau după momentul intrării în vigoare a Convenţiei, statul respectiv va fi considerat parte la Convenţie 3 luni după semnarea acceptării de către el a Convenţiei.8.În ce moment poate fi acceptat un amendament la Convenţia OILPOL’54 ? Orice amendament va intra în vigoare 12 luni mai târziu de la data la care cel puţin 2/3 din statele (guvernele) semnatare l-au acceptat.9.În ce împrejurări poate fi denunţata Convenţia OILPOL 1954 ?- Convenţia OILPOL 1954 poate fi denunţata de către orice stat (guvern) semnatar, după examinarea de 5 ani de la data la care Convenţia a intrat în forţa pentru acel stat;- denunţarea are efect 12 luni mai târziu de la data anunţării în scris.10.Ce denumeşte Convenţia OILPOL 1954 ca zone interzise ?Sunt stabilite ca zone interzise orice arie cuprinsa între linia de baza a ţărmului şi limita de 50 Mm.11.Ce înseamnă nearest land ? Nearest land (ţărmul cel mai apropiat) înseamnă distanta pe apa de la ţărmul marii stabilit în concordanta cu Convenţia de la Geneva privind Marea teritoriala şi Zona continentala 1958 şi până la limita enunţată în context.

12..Zona interzisa a Oc. Pacific şi a Vestului Canadei (după OILPOL’54) ?Zona de vest a Canadei se poate extinde până la 100 Mm de la cel mai apropiat ţărm al coastei de vest a Canadei.13..Zona interzisa privind Oc. Nord Atlantic, M. Nordului şi M. Baltica (conform OILPOL 1954) ? Zona de NW a Oc. Atlantic se poate extinde până la 100 Mm de coasta de est a Canadei.14..Zona interzisa a Islandei ? Se poate extinde pe o distanta de 100 Mm de la cea mai apropiata coasta, de-a lungul Islandei.15.Zona Norvegiei, zona M. Nordului şi zona M. Baltice ? Aceste zone se extind până la 100 mm de la cel mai apropiat ţărm al Norvegiei, incluzând în întregime M. Nordului, M. Baltica şi golfurile lor.16.Zona NE a Oc. Atlantic ? Cuprinde Oc. Atlantic până la 50 Mm de Cap Finister.17..Zona Spaniei ? Cuprinde aria din Oc. Atlantic de-a lungul coastei Spaniei până la 100 Mm de la ţărm.18..Zona Portugaliei ? Cuprinde aria din Oc. Atlantic de-a lungul coastei Portugaliei până la 100 Mm de la ţărm.19..Zona M. Adriatice şi a M. Mediterane ? Cuprinde ariile acestor mari pe o adâncime de 100 Mm înspre larg de la teritoriul fiecărui ţărm (coaste) ce mărginesc aceste mari.20..Zona M. Negre şi a M. Azov ? Cuprinde ariile acestor mari pe o adâncime de 100 Mm înspre larg de la teritoriul fiecărui ţărm (coaste) ce mărginesc aceste mari.21..Zona M. Roşii ? Cuprinde aria acestei mari pe o adâncime de 100 Mm înspre larg de la teritoriul fiecărui ţărm (coaste) ce mărgineşte aceasta mare.22..Zona Golfului Persic ? Cuprinde zona Kuweitului şi zona Arabiei Saudite pe o distanta de 100 Mm de la cel mai apropiat ţărm de-a lungul coastelor.23..Zona M. Arabiei, G. Bengal şi a Oc. Indian ? Cuprinde toate aceste zone, incluzând zona Malagashei până la 100 Mm de costa, de-a lungul coastei Madagascar până la 150 Mm.24..Zona Australiei ? Cuprinde zona Australiei până la 150 Mm fata de costa, exceptând porţiuni din W şi N coastei.25..Cum defineşte Convenţia OILPOL 1954 noţiunea de nava (ship) ?În contextul Convenţiei OILPOL ‘54, nava înseamnă orice ambarcaţiune plutitoare, daca este propulsata sau remorcata de alta nava, şi care

îndeplineşte un voiaj pe mare, iar tancul fiind nava care transporta în spatiile sale construite adecvat, lichide în vrac.26..Când o nava, alta decât petrolier, poate descărca, în contextul Convenţiei OILPOL ‘54/’69 produse petroliere, fără a se considera poluare ? Acest lucru se va lua în considerare daca se îndeplinesc toate condiţiile: a)nava se afla în situaţia en route (în marş);; b)rata de deversare instantanee nu va depăşi 60 litri/Mm; c)conţinutul efluentului descărcat nu va depăşi 100 ppm; d)descărcarea se va face cât mai departe de ţărm.27..Când poate deversa un petrolier, conform Convenţiei OILPOL ‘54/’69, produse petroliere fără ca fapta să fie considerată poluare ?Trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a)tancul se afla în situaţia en route (în marş); b)rata de descărcare nu va depăşi 60 litri/Mm; c)cantitatea totala de hidrocarburi descărcata în voiaj în balast nu va depăşi 1/15.000 din cantitatea totala din încărcătura respectiva; d)pe timpul descărcării, tancul se va afla la cel puţin 50 Mm fata de cel mai apropiat ţărm.28..Cui se aplica Convenţia MARPOL ‘73/’78 ? Convenţia MARPOL ‘73/’78 se aplica: a) tuturor navelor autorizate a arbora pavilionul unei părţi la convenţie; b) tuturor navelor neautorizate a arbora pavilionul unei părţi, dar care sunt exploatate sub autoritatea unei părţi;29.Cui nu se aplica Convenţia MARPOL ? Prezenta convenţie nu se aplica navelor de război, navelor auxiliare şi nici celorlalte nave aparţinând (sau care sunt exploatate) de un stat, atâta timp cât acesta le foloseşte numai în scopuri guvernamentale necomerciale.30.Cum se procedează în cazul încălcării unei (unor) prevederi ale Convenţiei MARPOL ?Orice încălcare a prevederilor prezentelor convenţii comisa în limitele jurisdicţiei unei părţi la convenţie vor fi interzise şi în consecinţa, sancţiunile vor fi stabilite in conformitate cu legislaţia acelei părţi.31.Ce va întreprinde cel ce descoperă o încălcare a Convenţiei MARPOL ?Ori de câte ori se produce o astfel de încălcare, cel ce a descoperit-o va întreprinde: a) intentează o acţiune în conformitate cu legislaţia sa; b)comunica Administraţiei de care depinde

nava, informaţiile şi probele aflate în posesia să şi care probează contravenţia.32.Un certificat emis sub autoritatea unei părţi la convenţie este (sau trebuie să fie) recunoscut de alte părţi ?Un astfel de certificat trebuie să fie acceptat de celelalte părţi şi considerat, pentru toate scopurile urmărite de Convenţia MARPOL, ca având aceeaşi valabilitate cu un certificat emis de acestea.33..Poate fi inspectata o nava româneasca într-unul din porturile străine privind dotările (cerinţele) MARPOL ?Orice nava care realizează voiaje internaţionale poate fi supusa inspecţiei în porturile respective; inspecţia se va limita la verificarea existentei unui certificat valabil.34.Ce se întâmpla când nava nu dispune de un certificat valabil sau înscrisurile din el nu corespund cu starea instalaţiilor (echipam.) ?În acest caz, daca nava nu are un certificat valabil sau exista motive serioase pentru a crede ca starea navei şi a echipamentelor diferă de ce este înscris în certificat, cel ce executa inspecţia va lua masuri pentru a se asigura ca nava nu va continua voiajul decât atunci când nu prezintă pericol pentru mediul marin.35.O nava româneasca, de pilda, poate fi cercetata în apele USA daca a poluat în Venezuela ?La sesizarea unei terţe părţi, o nava aflata într-un port poate fi inspectata (cercetata) daca se primeşte un raport (cerere) din partea terţei părţi, daca sunt probe suficiente ca nava a descărcat substanţe poluante. Raportul, în cazul de fata al Inspectoratului USA, asupra navei româneşti, va fi trimis părţii care a cerut inspecţia (Venezuela) şi Administraţiei de care aparţine nava.36.Cum se va proceda în cazul unui incident de poluare ? Ce masuri se întreprind mai întâi ?În caz de poluare (descoperita de avion sau nave specializate) se va întocmi un raport detaliat cu masurile ce se impun.Raportul se va trimite: a)Administraţiei navei implicate; b) oricărui stat care poate fi afectat.37..Exista vreo obligaţie pentru un stat semnatar al Convenţiei MARPOL să înainteze la IMO probleme (aspecte) legate de protecţia mediului din tara să ? Fiecare parte la convenţie se angajează să comunice IMO: a)textul legilor, decretelor în ceea ce priveşte diferitele probleme legate de aplicarea

Convenţiei; b)lista instituţiilor neguvernamentale autorizate a acţiona (a inspecta) în numele lor, în ceea ce priveşte proiectarea, construcţia şi echipamentul navelor care transporta substanţe poluante; c)numărul suficient de modele ale certificatelor pe care le eliberează în acest domeniu; d)o lista a instalaţiilor de recepţie reziduuri, amplasarea lor, capacitatea, caracteristici; e)rapoarte oficiale sau rezumatele acestora priind modul de aplicare a Convenţiei MARPOL; f)un raport statistic anual, într-o forma standardizata de IMO, asupra sancţiunilor efectiv aplicate pentru încălcări ale Convenţiei MARPOL în ţara sa.38.Ce responsabilitate revine unei Administraţii în cazul când o nava a să produce pagube mediului înconjurător ca urmare a unui accident ?Fiecare administraţie are responsabilitatea fata de IMO de a raporta orice accident marin de la navele sale, care a cauzat urmări negative mediului marin. De asemenea se vor transmite şi informaţii care au darul de a ajuta la determinarea unor modificări ce s-ar putea aduce Convenţiei MARPOL.39..În ce condiţii un stat poate deveni parte la Convenţia MARPOL ?Statele pot deveni părţi la Convenţia MARPOL utilizând următoarele instrumente:

a)semnarea fără rezerva în ceea ce priveşte ratificarea, acceptarea sau aprobarea; b)semnarea sub rezerva ratificării, acceptării sau aprobării, urmata de ratificare, acceptare sau aprobare; c)aderarea.

40.Ce se întâmpla daca un stat nu accepta sau nu este de acord cu una din Anexele III, IV sau V, denumite şi anexe facultative ?Un stat care a declarat ca nu este legat de o anexa facultativa, poate accepta în orice moment o astfel de anexa, prin depunerea la IMO a unui instrument de acceptare.41.Ce modalităţi trebuiesc îndeplinite pentru a intra în vigoare Convenţia MARPOL ?Convenţia MARPOL va intra în vigoare 12 luni mai târziu, după data la care cel puţin 15 state, ale căror flote comerciale combinate reprezintă cel puţin 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale.42.Când sunt considerate efectiv părţi la convenţie, statele semnatare ?Statele care au depus un instrument de ratificare înainte de intrarea în vigoare a

Convenţiei, vor fi considerate părţi la convenţie la data intrării în vigoare a Convenţiei. Pentru statele ce depun acest document după intrarea în vigoare a Convenţiei momentul considerării lor ca părţi la Convenţie va fi de 3 luni după data depunerii instrumentului.43.Când a intrat în vigoare Anexa I a Convenţiei MARPOL ?Anexa I a intrat în vigoare pe 02 octombrie 1983.44.Cine poate să propună un Amendament la Convenţia MARPOL ?Prezenta convenţie poate fi modificata după unul sau altul din procedeele următoare: a)orice amendament propus de o parte la Convenţie va fi prezentat la IMO şi prin IMO către toate părţile semnatare, cu cel puţin 6 luni înainte de examinarea sa; b)părţile la convenţie fie ca sunt sau nu membre IMO, au dreptul de a participa la dezbatere; c)amendamentele se adopta numai cu o majoritate de 2/3 din părţile la Convenţie prezente şi votante.45.Când un Amendament este socotit ca fiind acceptat ?Un amendament la un articol, la convenţie sau la o anexa a convenţiei va fi socotit ca fiind acceptat la data la care 2/3 din părţi, ale căror flote comerciale reprezintă 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale...46.Când şi cum se poate face denunţarea (renunţarea) la Convenţia MARPOL ?Prezenta convenţie sau orice anexa facultativa, poate fi denunţata de orice parte la Convenţie, în orice moment după expirarea a 5 ani de la data la care Convenţia intra în vigoare pentru acea parte. O denunţare intra efectiv în vigoare la 12 luni de la notificarea denunţării de către Secretarul General al IMO.47.Ce prevede Convenţia MARPOL ‘73/’78 referitor la incidentele navei, implicând poluarea cu substanţe poluante ?Comandantul unei astfel de nave implicate, va întocmi un raport detaliat privind împrejurările în care a avut loc poluarea.48.Când se fac astfel de rapoarte privind incidentele de poluare şi în ce împrejurări ?Rapoartele vor fi făcute ori de câte ori nava este implicata în: a)o descărcare ori o descărcare probabila de hidrocarburi sau de alte substanţe lichide nocive transportate în vrac, rezultata din avarierea navei sau echipamentului sau, ori în scopul asigurării securităţii unei nave sau salvării pe mare; b)o descărcare sau o descărcare probabila, dăunătoare, ambalate

inclusiv în containere cisterna mobile, vehicule auto sau de cale ferata şi barje purtate; c)o descărcare, în timpul operării navei, de hidrocarburi sau substanţe nocive care depăşesc cantitatea sau debitele instantanee permise conform Convenţiei.49.Conform Protocolului I din Convenţia MARPOL ‘73/’78, ce conţine un Raport ? În cazul unui incident de poluare, un astfel de raport cuprinde: a)identitatea navelor implicate; b)data, felul şi localizarea incidentului; c) cantitatea şi felul substanţei dăunătoare implicate; d)masuri de ajutor şi salvare.50..În contextul Protocolului I din Convenţia MARPOL ‘73/’78,ce cuprinde un Raport suplimentar,privind un incident de poluare.Orice persoana care este obligata de prevederile acestui Protocol să trimită un raport, ori de câte ori este posibil va întreprinde: a)va completa raportul iniţial, după necesitate (daca este cazul) cu informarea privind evoluţia situaţiei privind poluarea; b)să satisfacă, în măsura posibilităţilor, cererile statelor afectate privind informaţii suplimentare asupra incidentului.51.Cum şi unde se vor transmite Rapoartele întocmite conform Protocolului I al Convenţiei MARPOL ‘73/’78 ?Rapoartele vor fi transmise prin cele mai rapide mijloace posibile de care dispune nava (dându-se cel mai înalt grad de prioritate posibil), la cel mai apropiat stat de coasta.52.Ce este procedura de arbitraj conform Protocolului II din Convenţia MARPOL ‘73/’78 ?Este o forma de soluţionare specifica, a oricărei neînţelegeri care se iveşte între doua părţi la Convenţie, în ceea ce priveşte problemele rezultate cu ocazia unui incident de poluare.53.Când şi cum se va declanşa (prima) procedura arbitrajului ?Partea care se considera lezata, va informa Secretarul General al IMO privind starea pe care o reclama, numele părţii în litigiu, precum şi articolele Convenţiei a căror aplicare (sau interpretare) după părerea să, au dat naştere litigiului.54.Cum va acţiona tribunalul ales conform arbitrajului din Protocolul II al Convenţiei MARPOL ? Tribunalul (Instanţa care arbitrează) va fi compus din trei membri: câte un arbitru numit de fiecare parte în litigiu şi al treilea arbitru numit de

comun acord de către primii doi şi care îndeplineşte funcţia de preşedinte. Părţile vor înlesni lucrările Tribunalului şi în mod special, în conformitate cu legislaţia lor, dând toate informaţiile şi sprijinul lor.55.Cum se finalizează activitatea arbitrajului? Hotărârile Tribunalului, atât în ceea ce priveşte procedura, locul şedinţelor, sunt luate de voturi. În caz de egalitate, votul preşedintelui este hotărâtor. Sentinţa se da într-un termen de 5 luni începând din momentul alcătuirii Tribunalului. Sentinţa este însoţita de o motivare care are caracter definitiv şi fără drept de apel.56.Ce modificări importante a adus Protocolul din 1978 la Convenţia MARPOL din 1973 ?Părţile semnatare ale acestui protocol să nu fie obligate de prevederile Anexei II la Convenţie, pentru o perioada de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol.57.Ce se înţelege printr-un Protocol la o Convenţie ? Un protocol conţine una sau mai multe modificări aduse unei convenţii până la intrarea ei în vigoare.58.Cu ce se ocupa Anexa I din Convenţia MARPOL ? Anexa I cuprinde reguli pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi.59.Cum este definita Convenţia OILPOL din 1954 ?Este o convenţie internaţionala privind prevenirea poluării marii prin petrol.60.Cum este definita Convenţia MARPOL 1973 ? Este o convenţie internaţionala privind prevenirea poluării marii de către nave (nu numai cu hidrocarburi, ci prin toate substanţele poluante de la nave). Aceasta convenţie nu se aplica poluării făcuta marii de la uscat (ţărm).61.Ce înţelegeţi prin noţiunea de hidrocarbura în contextul Anexei I din Convenţia MARPOL ‘73/’78 ? Hidrocarbura înseamnă petrol sau oricare forma incluzând ţiţeiul brut, combustibilul lichid, sedimentele de petrol, reziduuri provenite de la prelucrarea petrolului şi produselor rafinate din petrol.62.Ce se înţelege prin noţiunea de petrolier în accepţiunea Anexei I din Convenţia MARPOL ? Petrolier înseamnă o nava construita sau adaptata în principal pentru transportul hidrocarburilor în vrac în spatiile sale de marfa, şi include navele de transport combinat şi

orice nava cisterna pentru produse chimice.63.Ce se înţelege prin noţiunea nava noua? Nava noua înseamnă o nava: a)al cărei contract de construcţie a fost încheiat după 31 decembrie 1975, sau b)în lipsa unui contract de construcţie, a cărei chila a fost pusa sau care se găseşte într-un stadiu echivalent de construcţie după 30 iunie 1976, sau c)a cărei livrare are loc după 31 decembrie 1979, sau d)care a suferit o transformare importanta.64.Ce se înţelege prin stadiul echivalent de construcţie, conform Anexei I din Convenţia MARPOL ‘73 ? Stadiul echivalent de construcţie înseamnă acel moment când construcţia începe să semene cu o nava, sau la bord s-au montat 50 tone de material construcţie sau 1% din totalul construcţiei şi instalaţiilor.65.Cum se defineşte poluarea marina? Poluarea este mijlocul prin care omul introduce direct sau indirect, substanţe sau energie (substanţe radioactive) în mediul marin (incluzând şi estuare), rezultând în acest mod efecte nocive de lezare a resurselor ori pericole pentru sănătatea omului, obstacole pentru activităţi marine inclusiv pescuitul, deteriorarea calităţii apei de mare pentru utilizare şi reducerea activităţii recreative.66..Puteţi să arătaţi distribuţia surselor de poluare marina la nivel planetar?Contribuţia relativa a fiecărei surse de poluare este diferita în diferitele arii (suprafeţe) maritime, la aceasta contribuind gradul de industrializare, densitatea populaţiei, existenta activităţilor tip offshore precum şi alţi factori. Figurativ, contribuţia ar fi: a)activităţi şi descărcări de la ţărm - 44% , b) transporturi maritime - 12% , c) atmosfera

- 33% , d) dumping (depozitare) - 10% , e) lucrări în mare (offshore) - 1%67.Cum defineşte Convenţia MARPOL ‘73 noţiunea de nava ?Nava înseamnă o ambarcaţiune de orice tip, exploatata în mediul marin, incluzând navele pe aripi imerse, navele pe perna de aer, submersibilele, utilajele plutitoare şi platformele mobile.68.Ce se înţelege prin transformare importanta, în contextul Anexei I din Convenţia MARPOL ‘73? Transformare importanta este acea transformare care: a)modifica substanţial dimensiunile sau capacitatea de încărcare a navei; b) schimba

tipul navei; c) are drept scop prelungirea însemnata a duratei de serviciu a navei; d) modifica nava într-un alt mod decât se indica mai sus, însă în aşa fel încât, daca nava ar fi noua, ea ar intra în sfera de activitate a prescripţiilor convenţiei (care nu se aplica navelor existente).69.Ce este o nava existenta ? Nava existenta înseamnă o nava ale cărei condiţii sunt anterioare condiţiei de nava noua, deci nu-i nava noua.70.Ce se înţelege prin descărcare ? Descărcarea, atunci când se refera la substanţele dăunătoare sau la efluenţi conţinând astfel de substanţe, înseamnă orice deversare (scăpare) provenita de la o nava, oricare ar fi cauza ei şi cuprinde orice scăpare, evacuare, revărsare, scurgere, descărcare prin pompare, emanare sau golire.71.Ce nu se considera a fi descărcare ? Nu se considera a fi descărcare: a)imersiunea în sensul convenţiei asupra prevenirii poluării marine, cauzate prin imersiunea deşeurilor şi a altor materiale, încheiata la Londra în 15 nov 1972; b)deversările de substanţe dăunătoare rezultate direct din exploatări sau din procese legate de acestea în largul marii şi au ca scop tratarea resurselor minerale de pe fundul marilor şi al oceanelor; c)deversări de substanţe dăunătoare efectuate în scopul desfăşurării cercetărilor ştiinţifice legale vizând reducerea sau combaterea poluării.72.Ce este o inspecţie iniţială? O inspecţie iniţială este acea inspecţie făcuta navei înainte de a fi pusa în serviciu sau înainte de a i se elibera un certificat IOPP pentru prima data, şi va include o inspecţie completa a structurilor, echipamentelor, instalaţiilor, armaturilor, amenajărilor în ceea ce priveşte prevenirea poluării marine.73.Ce este o inspecţie periodica? O astfel de inspecţie se realizează la intervale (anuala sau la 4 ani) prevăzute de Administraţie dar nedepăşind 5 ani, având ca scop aceleaşi cerinţe ca la inspecţia iniţială.74.Ce este inspecţia intermediara ?În timpul perioadei de valabilitate a certificatului IOPP, va fi făcuta cel puţin o inspecţie intermediara, care va fi astfel executata încât să se asigure ca echipamentul şi pompele aferente, instalaţiile de tubulaturi, inclusiv instalaţiile de supraveghere şi control ale descărcării de hidrocarburi,

corespund întru-totul cerinţelor Convenţiei şi sunt în buna stare de funcţionare.75.Cum explicaţi noţiunea de balast curat ?Este balastul conţinut într-un tanc de marfa, care de la ultimul transport de hidrocarburi a fost curat în aşa fel încât efluentul din acel tanc, daca ar fi descărcat de o nava staţionara în apa curata şi liniştita, pe vreme frumoasa, nu ar lăsa urme vizibile de hidrocarburi pe suprafaţa apei. Daca descărcarea balastului se face printr-un sistem de supraveghere continua (monitor), conţinutul de hidrocarburi al efluentului nu va trebui să depăşească 15 ppm.76.Cum explicaţi (ce înţelegeţi) prin noţiunea de balast separat ?Balastul separat este apa de balast introdusa în tancuri complet izolate de instalaţia de încărcare a mărfii (a hidrocarburilor) şi a combustibilului navei. Aceste tancuri de balast separat sunt destinate în permanenta balastului. În mod normal, acest balast daca nu este deversat, nu va lăsa urme vizibile, iar concentraţia să nu va depăşi 15 ppm.77.Ce înţelegeţi prin noţiunea de petrolier nou ?Un petrolier nou înseamnă un petrolier: a)al cărui contract de construcţie este încheiat după 1 iunie 1979, sau b)în lipsa unui contract de construcţie, a cărui chila este pusa sau care se afla într-un stadiu de construcţie echivalent după 1 ianuarie 1980, sau c)a cărei livrare are loc după 1 ianuarie 1982, sau d)care a fost supus unei transformări importante.78.Ce semnifica noţiunea de ţiţei? Ţiţei înseamnă orice hidrocarbura care se găseşte sub forma naturala în pământ, fie ca este tratata sau nu pentru a o face corespunzătoare transportului, şi include: a)ţiţei din care au putut fi extrase anumite produse de distilare; b)ţiţei căruia i s-au putut adăuga anumite produse de distilare.79..Poate o Administraţie să permită montarea la bordul unei nave de armaturi, material disposiv în locul celor prevăzute de Anexa I ?Administraţia poate înlocui aceste piese, daca ele sunt tot atât de eficace ca cele prevăzute de Convenţie, excepţie făcând concepţia şi construirea acelor piese având ca scop controlul descărcării hidrocarburilor.80.Ce se întâmpla cu o nava căreia i-au fost descoperite defecţiuni la echipamentele ce concura la prevenirea poluării ?

Daca un inspector numit sau o organizaţie recunoscuta stabileşte ca starea navei sau a echipamentelor ei nu corespund cu caracteristicile din Certificat sau prezintă un real pericol pentru mediul marin, se întreprind masurile: a)se iau masuri de remediere a defecţiunilor; b)certificatul va fi retras; c)se va anunţa Administraţia navei; d)se vor anunţa autorităţile portuare unde se afla nava.81.Ce este un Certificat Internaţional de Prevenire a Poluării cu Hidrocarburi (IOPPC) ?Un certificat IOPP este un oficial eliberat unei nave de către Administraţie sau de orice persoana sau organizaţie autorizata şi atesta corespondenta dintre cerinţele Convenţiei MARPOL şi dotările navei (echipamentele ei).82.Cine poate beneficia de un Certificat IOPPC ?Un certificat IOPP se poate elibera oricărui petrolier cu un TRB de 150 tone şi mai mult, precum şi oricărei nave cu un tonaj brut de 400 tone şi mai mult ce efectuează voiaje către porturi şi terminale în mare aflate sub jurisdicţia altor părţi ale convenţiei. Pentru navele existente, aceasta prevedere se aplica după 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei Convenţii.83..Pe ce perioada poate fi eliberat un IOPPC ?Un certificat IOPP va fi eliberat pe o perioada specificata de Administraţie, care însă nu va depăşi 5 ani de la data eliberării.84.Când îşi va înceta valabilitatea un IOPPC ?Un certificat IOPP îşi va înceta valabilitatea daca au avut loc modificări importante ale construcţiilor, echipamentelor, instalaţiilor, armaturilor, amenajărilor şi materialului, executate fără aprobarea Administraţiei, excepţie făcând doar acele intervenţii de întreţinere.85.Cum se poate clasifica poluarea marina, după modul de producere ?Exista 2 tipuri de poluare marina: a)poluare operaţionala, care are loc cu ocazia derulării unor operaţii la bord; b)poluare accidentala, ce are la baza un accident (o avarie) şi care generează deversări mari de hidrocarburi în mediul marin.86.Ce poate descărca un petrolier din compartimentele de marfa, într-o zona speciala (în interiorul ei) fără a polua ?Un petrolier aflat într-o zona speciala nu are voie să descarce decât balast curat şi/sau balast separat.

87.Ce reprezintă o zona speciala ? Zona speciala înseamnă o zona a marii în care, pentru motive tehnice recunoscute privind situaţia să oceanografica şi ecologia, şi caracterul deosebit al traficului sau, este necesara adoptarea de metode obligatorii speciale pentru prevenirea poluării marii cu hidrocarburi.88.Care sunt zonele speciale fixate de AnexaI a Convenţiei MARPOL ‘73 ?Zona M. Mediterane, zona M. Baltice, zona M. Negre, zona M. Roşii, zona golfurilor (Peninsula Arabica).89.Când şi cum operează aceste zone speciale pentru nave ?Cerinţele zonelor speciale au ca efect de la intrarea convenţiei în vigoare pentru M. Neagra, M. Mediterană, M. Baltica.Pentru M. Roşie şi zona golfurilor, aceste cerinţe vor fi aplicate de la o data stabilita de IMO.90.Ce reprezintă noţiunea debit instantaneu de descărcări de hidrocarburi ?Reprezintă debitul de hidrocarburi deversate, în litri pe ora, la un moment dat, împărţit la viteza navei în noduri în momentul descărcării, şi nu va depăşi 60 l/Mm.

91.Ce are voie a deversa (descărca) un petrolier (din tancuri) în interiorul limitei de 50 Mm fata de ţărm?

Un petrolier poate deversa în această arie (limită) fără a polua, doar balast curat şi balast separat.

92..În ce condiţiuni poate deversa din tancuri un petrolier dincolo de limita a 50 Mm fata de ţărm (adică în afara zonelor speciale) fără a polua ?Nu se va considera poluare, oricare descărcare din următoarele: a)balast curat şi/sau balast separat, sau b)petrolierul este în marş (en route), şi c)cota de deversare nu va depăşi 30 l/Mm, şi d)cantitatea totală de hidrocarburi descărcată în mare nu depăşeşte pentru petrolierele existente 1/15000 din cantitatea totală din încărcătura respectivă din care provin reziduurile şi pentru petrolierele noi 1/30000 în aceleaşi condiţii, şi e)petrolierul are în funcţiune o instalaţie de comandă şi control a descărcării de hidrocarburi, ca şi tancuri de reziduuri.93.Se poate elibera un Certificat IOPP unei nave ce aparţine unui stat nesemnatar al Convenţiei ?Conform Regulii 6 (4) din Anexa I MARPOL ’73, nu se va elibera un Certificat IOPP unei

astfel de nave, ci doar un înlocuitor (compliance).94.Ce au voie a descărca toate navele (tancuri şi cargouri) din CM, în interiorul zonelor speciale fără a polua ?Orice tanc petrolier şi orice cargou având un TRB egal sau mai mare de 400 tone, poate descărca din santina CM fără a polua, dacă respectă cumulativ condiţiile: a)nava este în marş (en route) b)efluentul deversat fără diluţie nu va conţine mai mult de 15 ppm c)nava are în funcţiune un echipament de filtrare cu dispozitiv de oprire automată la nivelul efluentului de 15 ppm; d)pentru tancuri, apa de santină din CM nu va proveni (nu va conţine) din santina camerei pompelor de marfă sau această apă de santină să fie mixată cu alte reziduuri de marfă.95.Ce se înţelege prin echipament de separare ?Prin echipament de separare se înţelege separatoare, filtre sau orice combinaţie din aceste aparate, având o construcţie care să asigure un efluent cu un conţinut de hidrocarburi de cel mult 100 ppm.96.Ce se înţelege prin echipament de filtrare? Prin echipament de filtrare se înţelege orice combinaţie care să asigure efluentului descărcat un conţinut de cel mult 15 ppm.97..În ce împrejurări, o nava mai mica de 400 TRB, alta decât petrolier, aflata într-o zona speciala, până la limita de 12 Mm fata de ţărm deversează fără a polua ?

Efluentul deversat de la bord fără a fi diluat, nu conţine mai mult de 15 ppm.

98.Dar daca nava mai mica de 400 TRB se afla în zona speciala, dar dincolo de limita de 12 Mm, poate deversa fără a polua ?În aceste situaţii nava poate îndeplini 2 condiţii alternative: a)a)efluentul deversat fără diluţie să nu cuprindă mai mult de 15 ppm, sau b)b)nava să se afle în momentul deversării în situaţia en route şi conţinutul efluentului deversat să nu depăşească 100 ppm.99.O nava al cărei voiaj se derulează numai parţial într-o zona speciala, poate descărca în afara zonei speciale ?Regula 10 (5) a Anexei I din MARPOL ’73 prevede că nimeni nu poate interzice unei nave la cărei voiaj decurge numai parţial în zona specială, să efectueze o descărcare in afara zonei speciale, fără a polua.100..Poate fi cercetata o nava la o prezumtiva poluare cu

hidrocarburi ?Ori de câte ori se observă urme vizibile de hidrocarburi la suprafaţa sau sub suprafaţa apei, în imediata vecinătate a navei şi a siajului acesteia, guvernele părţilor la Convenţie trebuie, în măsura în care pot face aceasta: a)să cerceteze faptele ce permit a dovedi sau nu poluarea b)va cerceta starea vântului şi a mării; c)va verifica drumul navei, distanţa parcursă; d)va verifica documentele navei (ORB) în care sunt înregistrate descărcări de hidrocarburi; e)va verifica şi cerceta price alte surse posibile ale urmelor vizibile de poluare din vecinătatea (zona) navei.101.Ce rol au şi unde s-au prevăzut instalaţii de colectare ?Instalaţiile de colectare au rolul de a colecta şi trata întreaga cantitate de balast murdar şi apă de spălare a tancurilor la petroliere.De asemenea, aceste instalaţii vor prelua şi reziduurile petroliere provenind de la toate navele. Instalaţiile de colectare se prevăd a fi, în zonele speciale, în locurile: a)la terminalele de încărcare/descărcare; b)la danele de operare cargouri, sub forma unor mijloace mobile (barje); c)în şantiere de reparaţii.102.Când s-a prevăzut a intra în funcţiune aceste instalaţii de colectare ?Pentru porturile riverane zonelor speciale din M. Neagră, M. Mediterană şi M. Baltică, s-a preconizat a fi gata la cel târziu 01 ianuarie 1977, iar pentru porturile riverane zonelor M. Roşii şi zona golfurilor s-a cerut acestor porturi să ia măsuri pentru a prevedea cât mai curând posibil toate porturile de reparaţii şi terminalele cu instalaţii de colectare, iar IMO va fixa apoi o dată pentru intrarea în vigoare a acestor cerinţe.103.Ce se înţelege prin excepţii de la poluare în temeiul Regulii II din Anexa I a Convenţiei MARPOL ‘73 ?Nu se consideră poluare (chiar dacă s-a deversat) următoarele situaţii: a)descărcarea în mare a hidrocarburilor sau amestecurilor de hidrocarburi necesară a fi făcută în scopul asigurării securităţii navei sau a salvării de vieţi omeneşti pe mare; b)scurgerea în mare a hidrocarburilor sau amestecurilor de hidrocarburi ca urmare a avariei navei sau a echipamentului acesteia, dacă:- după ivirea avariei s-au descoperit scurgeri, echipajul a luat toate măsurile care depindeau de el pentru a împiedica şi reduce scurgerea

- armatorul şi/sau comandantul să nu fi acţionat intenţionat pentru a provoca pagubele.c)descărcarea în mare de substanţe conţinând hidrocarburi (gen diluanţi, petrolin) aprobată de Administraţie, având ca scop combaterea de incidente specifice de poluare şi chiar reducerea pagubelor rezultate în urma poluării.104.Care sunt cerinţele constructive impuse tancurilor petroliere noi ?Un astfel de tanc nou va trebui să fie dotat cu: a)tancuri de balast separat

TRB > 20.000 ţiţei; TRB > 30.000 produse petroliere; b)tancuri de decantare (slop tancuri); c)tancuri de marfă; d)instalaţia de spălare cu ţiţei (COW)-TRB > 20.000; e)instalaţii de separare şi filtrare; f)instalaţii de măsurare automată, înregistrare şi comandă a descărcărilor (monitor); g)instalaţii de transfer, predare şi descărcare a apelor conţinând hidrocarburi; g)tancuri de colectare reziduuri.105..La ce tip de nave se cer tancuri balast separat (SBT) ?Orice petrolier nou, destinat a transporta ţiţei, având deadweight-ul 20.000 tone sau destinat a transporta produse petroliere dar car are deadweight-ul 30.000 tone, trebuie să fie prevăzute cu SBT (Segregated Ballast Tank). Orice petrolier existent având 40.000 tdw şi mai mult, va fi prevăzut cu SBT de la data intrării în vigoare a Convenţiei.106.Capacitatea SBT-urilor la un tanc se alege oricum ?Capacitatea tancurilor de balast separat (SBT) va fi exploatată în siguranţă în voiajele în balast, inclusiv variante navei goale plus balastul separat.107..Apa de balast suplimentar nu va fi transportată în nici un caz în tancurile de marfă, cu 2 excepţii. Care sunt acestea ?Apa de balast suplimentar poate fi transportată în tancurile de marfă în cazurile: a) în rarele voiaje când condiţiile atmosferice o impun a se transporta o astfel de cantitate suplimentară de balast pentru siguranţa navei; b)cazurile deosebite în care caracterul specific al exploatării unui petrolier face necesară transportarea unei cantităţi de apă de balast; o astfel de situaţie de exploatare a trebui să fie recunoscută de IMO.108.Un petrolier existent de 40.000 tdw şi mai mult şi care n-are din dotare SBT sau instalaţie de spălare cu ţiţei COW, poate folosi alte metode şi mijloace pentru a nu polua ?

Un astfel de petrolier poate funcţiona cu tancuri de balast curat (CBT) pentru următoarea perioadă: a)pentru petrolierele de 70.000 tdw şi mai mult, până la 2 ani de la data intrării în vigoare a Convenţiei; b)pentru petrolierele cuprinse între 40.000 – 70.000 tdw, până la 4 ani de la data intrării în vigoare a Convenţiei.109.Care sunt cerinţele impuse unui petrolier cu balast curat ?Un petrolier care operează cu balast curat va avea: a)o capacitate adecvată destinată numai transportului de balast curat; b)măsurile şi procedeele de funcţionare pentru tancurile de balast curat vor corespunde cerinţelor stabilite de Administraţie; c)echipament (instrument) de măsurare a conţinutului de hidrocarburi, aprobat de Administraţie; d)instrucţiuni de exploatare a tancurilor de balast curat.110.Căror nave li se cere instalaţia de spălare cu ţiţei (COW) ?Fiecare petrolier nou de 20.000 tdw sau mai mult, destinat transportului de ţiţei, a fi prevăzut cu o instalaţie COW – Crude Oil Washing. La rândul său, fiecare tanc marfă sau de reziduuri prevăzut cu COW, va fi echipat cu o instalaţie de gaze inerte.111.Care sunt cerinţele impuse unei maşini de spălare din instalaţia COW ?Maşinile de spălare fixe sau mobile vor avea: a)caracteristici funcţionale care să asigure curăţirea eficientă a secţiunii tancului de marfă pe raza să de acţiune, şi în termenul stabilit; b)să existe posibilitatea decuplării, când este cazul, a fiecărei maşini de spălat cu ajutorul unei valvule de închidere ;c)dacă maşina de spălare se află sub punte, va avea un indicativ de rotire, vertical şi orizontal ;d)acţiunea lor se face hidraulic, cu ţiţei din instalaţia de descărcare.112.Un petrolier existent poate fi angajat în voiaje specifice ?Situaţiile în care navigă un astfel de petrolier sunt: a)porturile sau terminalele unde se descarcă hidrocarburi pentru aceste voiaje, vor fi prevăzute cu instalaţii de recepţie apă de balast din tancuri ; b)toate operaţiunile se vor înregistra în ORB ; c)certificatul IOPP este vizat, în sensul că petrolierul este angajat numai în aceste activităţi.113.Ce precizează Regula 13 E, Anexa I MARPOL ’73, referitor la amplasarea protectivă a tancurilor de balast separat ?În fiecare petrolier nou de 20.000 tdw şi mai mult şi în fiecare

navă care transportă produse petroliere de 30.000 tdw şi mai mult, tancurile de balast separat vor fi amplasate în cadrul lungimii tancurilor de hidrocarburi, ca măsură de protecţie împotriva poluării în caz de eşuare sau coliziune.114.Conform Anexei I MARPOL ’73, o navă poate transporta hidrocarburi într-un tanc din picul prova ?Nava cu un tonaj de 400 tone şi mai mult care: a) are contractul de construcţie datat după 01 ianuarie 1982, sau ; b)în lipsa contractului de construcţie a unei nave a cărei chilă este pusă sau se află în stadiu echivalent de construcţie după 01 iulie 1982, nu va transporta hidrocarburi într-un tanc din picul prova sau într-un tanc situat în prova peretelui de coliziune.115.Numiţi câteva dintre cerinţele impuse pentru echipamentele de separare şi filtrare. Aceste cerinţe pot fi: a)să funcţioneze în regim automat ; b)vor fi prevăzute cu aparate necesare pentru controlul presiunii, temperaturii şi nivelului pe timpul funcţionării precum şi cu semnalizare şi protecţie pentru prevenirea avariilor ;c)aceste instalaţii trebuie să excludă posibilitatea evacuării necontrolate a hidrocarburilor de la navă ; d)aceste echipamente (instalaţii) vor fi prevăzute a fi dotate la orice navă având un TRB egal sau mai mare de 400 tone.116.Unde se prevăd a exista instalaţii de măsurare automată, înregistrare şi comandă a descărcărilor ?Orice navă cu TRB de 10.000 tone şi mai mult, dar şi navele de 400 TRB şi mai mult ce pot transporta în tancurile de combustibil apă de balast, vor fi dotate cu un sistem automat de măsurare, înregistrare şi comandă a deversării apelor conţinând hidrocarburi din CM.117.Ce trebuie să asigure un sistem de măsurare, înregistrare şi comandă a deversărilor ? Un astfel de sistem va asigura: a)măsurarea conţinutului de hidrocarburi din produsul deversat ; b)înregistrarea continuă a conţinutului de hidrocarburi din produsul deversat ;c)comanda deversării apelor conţinând hidrocarburi.118.Ce condiţii tehnice generale trebuie să realizeze la navă un sistem automat de măsurare, înregistrare şi comandă a deversărilor ?Aceste cerinţe pot fi: a)timpul de declanşare de la începerea modificării

conţinutului de hidrocarburi în produsul deversat până la modificarea indicaţiei aparatului de măsură, să nu depăşească 40 secunde ; b)orice defecţiune a sistemului va trebui să conducă la întreruperea deversării ; c)orice deversare să fie posibilă numai când sistemul este conectat ; d)sistemul va avea un dispozitiv de alarmare automat, optic şi acustic, care poate alerta echipajul sau acţionează valvulele de comandă ; e)înregistrarea continuă a conţinutului de hidrocarburi va conţine data, ora şi informaţiile privind produsul deversat în părţi per milion (ppm) ; f)dispozitivul de comandă a deversărilor, trebuie să asigure încetarea evacuării apelor conţinând hidrocarburi, în momentul în care se depăşeşte norma admisă, indiferent de calitatea produsului petrolier sau a apei (sărate sau dulci).119.Ce trebuie să realizeze (facă) un sistem automat de măsurare, înregistrare şi comandă a deversării apelor de balast şi spălare din tancuri ? Sistemul va declanşa în oricare din situaţiile: a)depăşirea cotei de deversare de 30 l/Mm ; b)la atingerea limitei admisibile a cantităţii totale de hidrocarburi, după caz – 1/15.000 sau 1/30.000 ; c)la scoaterea sistemului de sub tensiune ; d)când nu se poate obţine proba ; e)în cazul defectării sistemului de măsură şi înregistrare ; f)când semnalul de la traductor depăşeşte pragul funcţionării efective a sistemului120.La tancurile petroliere există aparate care determină limita de separare hidrocarburi-apă. Ce cerinţe prevede Convenţia MARPOL ’73 pentru ele ? a)să determine poziţia limitei de separare hidrocarburi–apă din fiecare tanc, la orice nivel ; b)organele de comandă şi indicatorul de poziţie a limitei de separare se va găsi în compartimentul de unde se asigură comanda operaţiunilor de încărcare ;c)precizia aparatului trebuie să asigure indicarea poziţiei limitei de separare hidrocarburi–apă cu o precizie de ± 25 mm faţă de poziţia reală.121.Ce prevede MARPOL ’73 referitor la instalaţiile de transfer, predare şi decantare a apelor conţinând hidrocarburi ?La fiecare petrolier precum şi la orice navă care nu este petrolier dar are deplasament de 400 TRB sau mai mult şi care are spaţii de marfă pentru transportul hidrocarburilor cu o capacitate

totală de 200 m.c. sau mai mult, vor exista pe puntea deschisă, în ambele borduri tubulaturi destinate predării amestecurilor conţinând hidrocarburi (balast impurificat cu hidrocarburi, ape de spălare) în instalaţiile de poluare.122.Care sunt cerinţele impuse unei tubulaturi folosite la descărcarea peste bord a reziduurilor de la navă ? Aceste cerinţe sunt: a)planşa are un

,diametrul cercului de prindere (străpungere) ,di

ametrul interior ,flanşa se prinde cu 6 şuruburi de ,pe flanşă se găsesc poziţionate echidistant şi decupate 6 găuri cu

; b)flanşa, ca şi garnitura, vor rezista la acţiunile produselor petroliere ; c)în zona unde se află ştuţurile de cuplare, trebuie să se prevadă un post de observaţie, cu posibilitatea de decuplare de la distanţă în caz de pericol.123.Care sunt cerinţele impuse pentru racordurile şi tuburile flexibile, folosite la descărcarea reziduurilor de hidrocarburi ?

Setul pentru legarea tuburilor flexibile (tubul flexibil + racordul) trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:a) presiunea de rupere să

nu fie mai mică de 30 bari sau cel puţin de 4 ori mai mare decât presiunea maximă dezvoltată de pompe

b) presiunea convenţională de lucru trebuie să fie cel puţin 10 bari, dar în orice caz nu mai mare de presiunea maximă dezvoltată de pompe ; c)materialul tuburilor flexibile trebuie să fie rezistent la hidrocarburi ; d)dispozitivul de cuplare (filetat, flanşat sau cu decuplare rapidă) trebuie să asigure o deplină siguranţă a cuplării, excluzând decuplarea de la sine a desfacerii ; e)fiecare tub va fi prevăzut cu o inscripţie conţinând date asupra hidrocarburilor pentru care se poate folosi tubul, data execuţiei, forţa de rupere, mărimea presiunii convenţionale de lucru, data încercării şi

valoarea presiunii de probă.

124.Cum se vor păstra la bord reziduurile de hidrocarburi la un petrolier ?Un petrolier cu un TRB de 150 tone şi mai mult, va avea tancuri de reziduuri a căror capacitate să fie în măsură să cuprindă toate reziduurile rezultate din: a)spălarea tancurilor , b) reziduuri de hidrocarburi , c) reziduuri de balast murdar. Capacitatea totală a tancurilor de reziduuri nu trebuie să fie mai mică de 3% din capacitatea de hidrocarburi a navei. Administraţia poate, în cazuri bine determinate, reducerea acestei capacităţi. La petrolierele noi, cu tonaj brut de 70.000 şi mai mult, se prevăd cel puţin 2 tancuri de reziduuri.125.Ce sunt tacurile de colectare impuse navelor de Anexa I (Regula) MARPOL ’73 ?Orice navă cu un TRB de 400 tone şi mai mult, va fi dotată cu un tanc sau mai multe tancuri de reziduuri de capacitate corespunzătore, ţinând cont de tipul de maşini şi lungimea voiajului, pentru a prelua (reţine) reziduurile de hidrocarburi care nu pot fi eliminate în porturi ori în zone speciale.126.Ce reziduuri se colectează în tancurile de colectare ?În tancurile de colectare se colectează: a)reziduuri formate (rezultate) la separarea combustibililor şi uleiurilor ; b)scăpări de combustibil şi ulei din CM ; c)apa de santină din CM.127.Care sunt cerinţele impuse de Convenţia MARPOL ’73 tancurilor de colectare ? Aceste cerinţe sunt: a)pot fi tancuri structurale sau nestructurale ; b)vor fi dotate cu gură de acces pentru vizionare şi curăţire ; c)vor avea tuburi de aerisire ; d)vor avea serpentina de încălzire cu abur ; e)vor dispune de semnalizare optică şi acustică care se declanşează când tancul este umplut 80% ; f)suprafeţele interioare ale fundurilor şi ale pereţilor verticali vor fi netede ; g)fundul tancurilor va avea o pantă spre tubulatura de aspiraţie.128.Ce reglementează Anexa II a Convenţiei MARPOL ’73 şi când a intrat în vigoare ? Anexa II tratează Reguli pentru tratarea poluării cu substanţe lichide nocive în vrac. Această anexă a intrat în vigoare pe 06 aprilie 1987.129.La fiecare petrolier, descărcarea apei de balast sau a apei contaminate cu hidrocarburi din tancurile de marfă, trebuie să aibă loc

deasupra liniei de plutire. Există şi unele excepţii. Care sunt acestea ?Aceste excepţii sunt: a)în porturi sau în terminale în larg, sau ; b)în mare, prin cădere liberă, cu condiţia de a examina în permanenţă suprafaţa apei pentru a fi siguri că nu contaminăm ; c)petrolierele existente la care, fără modificări, nu pot modifica balast separat deasupra liniei de plutire (a se vedea punctul b) ; d)petrolierele existente care funcţionează cu tancuri de balast curat, care fără modificări nu pot descărca acest balast deasupra liniei de plutire (măsurile de prevedere de la punctul b) ; e)la fiecare petrolier aflat pe mare, apa de balast murdar sau apa contaminată cu hidrocarburi din tancurile aflate în zona de marfă, altele decât cele de reziduuri, pot fi descărcate prin cădere sub linia de plutire, cu condiţia trecerii unei perioade de timp pentru a permite efectuarea separării hidrocarburi–apă, iar apa de balast va fi examinată imediat înainte de descărcare cu un detector , la suprafaţa de separaţie hidrocarburi–apă130.Ce se înţelege prin scurgere ipotetică de hidrocarburi, în contextul Anexei I MARPOL? Acest termen defineşte scurgerea de hidrocarburi care poate avea loc în urma unei avarii convenţionale a navei şi se determină prin calcul.131.Dimensiunile şi dispunerea tancurilor de marfă la petroliere pot fi alese oricum, dacă avem în vedere aspectul limitării poluării în caz de avarie?Dimensiunile şi dispunerea tancurilor de marfă la navele petroliere trebuie făcută astfel încât, în caz de avarie–eşuare, în nici un punct din lungimea navei cantitatea scursă (deversată) să nu depăşească 30.000 m.c. sau

dacă această valoare

este superioară, dar maxim 40.000 m.c.132.În cazul unei avarii produse la fundul navei, când se poate aprecia că scurgerea de hidrocarburi din navă a fost limitată ?Administraţia poate aprecia ca limitată scurgerea de hidrocarburi în caz de avarie la fundul navei, dacă în fiecare tanc de marfă există o instalaţie de transfer a încărcăturii lichide, capabilă a face transferul dintr-un tanc spart într-un tanc de balast separat sau în tancuri de marfă disponibile. Instalaţia este eficientă dacă se poate transfera în 2 ore de funcţionare, hidrocarburi în cantitate egală cu jumătate din cantitatea celui

mai mare tanc implicat şi dacă există la bord capacitate echivalentă disponibilă în tancuri de balast sau marfă.133.Conform regulilor internaţionale, o navă ce ambarcă hidrocarburi în porturi străine, va prezenta la bord Procedura de transfer hidrocarburi la navă şi de la navă. Ce este această procedură ?Reprezintă o cerinţă expresă a Administraţiei Portuare (Coast Guard) privind limitarea şi înlăturarea poluării cu hidrocarburi. Cuprinde următoarele aspecte (puncte): a)numele produselor ce se transferă; b)descrierea modalităţii de desfăşurare a operaţiunii de transfer; c)organizarea personalului de la bord pe operaţiuni specifice ambarcării, cu responsabilităţi; d)asigurarea condiţiilor normale de legare a barjei la navă; e)în caz de avarie (risc de poluare) se vor lua măsuri de oprire a ambarcării; f)se asigură o legătură permanentă între navă şi barjă (terminal); g)se fac măsurători în permanenţă la tancuri şi se iau măsuri de siguranţă la umplerea tancurilor; h)orice deversare de hidrocarburi se va anunţa din timp Administraţiei Portuare; i)consemnări referitoare la ambarcarea hidrocarburilor se vor înregistra în ORB.134.Conform Regulilor Internaţionale şi a Uzanţelor Portuare, înaintea ambarcării de hidrocarburi, în scopul prevenirii poluării se va completa de către bord şi terminal (barjă) o Declaraţie de inspecţie. Ce este aceasta ? O astfel de Declaraţie de Inspecţie cuprinde: a)limba de comunicare (sistemul) ; b)operaţiunile de legare a barjei ; c)realizarea liniei de transfer (ambarcare) la navă ; d)verificarea (şi închiderea) descărcărilor peste bord ; e)montarea tuburilor de cuplare şi cuplarea la navă ; f)montarea de dopuri de scurgere în bordaj ; g)sisteme de închidere de la distanţă a ambarcării, în caz de pericol ; h)executarea unor reparaţii în zonă numai cu autorizaţie ; i)lucrul cu flacăra deschisă interzis ; j)sistem de iluminare în zonă (zi şi noapte) ; k)interzicerea fumatului ; l)personal suficient la operaţia de ambarcare ; m) cunoaşterea mediului de transfer la bord ; n)acceptarea transferului şi stabilirea rateiAceastă declaraţie va fi semnată de către cel ce predă şi cel care primeşte cantitatea de hidrocarburi, şi va fi datată.

135.Ce conţine un certificat IOPP ? Un astfel de certificat conţine: a)datele navei căreia i se acordă ; b)evidenţierea echipamentului pentru controlul descărcării de hidrocarburi din santina CM şi tancuri de combustibil ; c)date privind tancurile de reziduuri de hidrocarburi ; d)existenţa racordului standard de descărcare , e) scutiri , f) echivalări , g) vize pentru inspecţii anuale şi intermediare.136.Ce conţine Suplimentul de Certificat IOPP Formular A (pentru nave, altele decât petroliere) ?Aceste Supliment conţine, faţă de IOPP standard, un Raport privind construcţia şi echipamentul pentru nave, altele decât petrolierele. Acest Raport va fi permanent ataşat Certificatului IOPP. Înregistrările în căsuţele IOPP se vor face prin inserarea unui (X) pentru răspunsuri da sau cu semnul (–) pentru răspunsuri nu şi nu se aplică, după caz.137.Ce conţine Suplimentul la Certificatul IOPP Formular B (pentru petroliere şi nave, altele decât petrolierele cu tancuri de marfă) Tipul 1 şi 2 nave ? Acest Supliment de Certificat IOPP, conţine faţă de cel standard următoarele: a)un raport privind construcţia şi echipamentul petrolierelor sau al navelor, altele decât petrolierele, dar care au tancuri de marfă, după cum este cazul ; b)date despre petrolier, tipul navei ;c)date privind dotarea cu CBT, SBT şi COW şi PL (protecţie locativă) a petrolierelor ;d)echipamente privind păstrarea hidrocarburilor la bord rezultate din tancurile de marfă ;e)instalaţii de pompare, de tubulaturi şi descărcare ;f)instalaţii echivalente pentru nave de produse chimice care transportă hidrocarburi.138.Ce este tancul de preaplin şi unde se dispune el la navă ?Pentru evitarea deversărilor de combustibil (greu şi uşor) în afara bordajului, atât la ambarcare cât şi la transfer, pentru tancurile din afara CM se va racorda şi la aerisirile acestor tancuri o tubulatură comună de preaplin şi aerisire care va fi dirijată către un tanc anume destinat şi de o capacitate corespunzătoare. Tancul poate fi prevăzut din construcţie sau modificărilor cerute de IMO.139.Care sunt cerinţele impuse unui tanc de prea-plin, pentru a asigura protecţia împotriva poluării? Aceste cerinţe sunt: a)tubulatura se va monta sub puntea principală, deasupra liniei de plutire corespunzătoare

încărcăturii admise, în ambele borduri, fiind protejată cu apărători ; b)magistrala colectoare va urmări bordajul, iar trecerile prin pereţii principali etanşi vor fi amplasate la 1/6 din lăţimea navei ;c)tancul de preaplin este prevăzut cu aerisire amplasată în punctul cel mai înalt al magistralei, la prova (de regulă pe coloanele de aerisire) ;d)aerisirea va fi cuprinsă într-o ţeavă comună de colectare scurgeri combustibili şi reziduuri ; e)pentru tancurile de combustibil din CM, tubulatura de preaplin este cuprinsă în cadrul instalaţiei de combustibil.140.Cât trebuie să fie volumul unui tanc de preaplin la o navă, pentru a asigura condiţia de a nu polua (la ambarcare sau transfer) ?Volumul necesar al tancului de preaplin trebuie să fie mai mare decât debitul pompei de transfer combustibil funcţionând 10 minute, şi se calculează astfel:

unde Dp este debitul pompei de transfer combustibil la navă.141.Care trebuie să fie capacitatea minimă a tancului de colectare reziduuri hidrocarburi de la o navă, în cazul navelor care nu transportă apa de balast în tancurile de combustibil ?Conform Regulii 17, Anexa I MARPOL ’73, capacitatea minimă a tancului de colectare reziduuri hidrocarburi, este determinată de relaţia:

unde:K1 = 0,01 – este un coeficient care se aplică pentru navele care folosesc combustibil greu purificat pentru motoarele principale ,C = consumul zilnic de combustibil la navăD = perioada maximă de zile între porturile unde reziduurile de hidrocarburi pot fi descărcate.142.Ce înseamnă în contextul Anexei II o navă pentru transportul produselor chimice ?Această navă este o navă construită sau adaptată în scopul principal de a transporta o încărcătură de substanţe nocive lichide în vrac, şi poate include chiar şi petrolierele când transportă o încărcătură de substanţe nocive lichide în vrac.143.Ce înţelegeţi prin noţiunea de substanţe lichide, conform Anexei II MARPOL ’73 ? Sunt acele substanţe care au o presiune a vaporilor ce nu

depăşeşte 2,8 kgf/cm2 la o temperatură de 37,8˚C (100F).144.Cum definiţi noţiunea de substanţă nocivă lichidă, conform Anexei II MARPOL ’73 ?Această noţiune defineşte orice substanţă cuprinsă în suplimentul II a Anexei II şi care se regăseşte în una din categoriile A, B, C sau D. Aceste substanţe deversate în mediul marin creează riscuri grave, afectând fauna şi flora.145.Cum definiţi noţiunea de amestec omogen conform Anexei II MARPOL ’73 ? Amestec omogen reprezintă amestecul de reziduuri şi apă, în care concentraţia de substanţă lichidă toxică, în timp de este evacuată din tanc, nu se abate mai mult de 25% faţă de concentraţia medie din acest tanc.146.Cum defineşte Anexa II MARPOL noţiunea de substanţă toxică lichidă de categoria A ?În cadrul acestei categorii intră substanţele nocive lichide, care dacă sunt descărcate în mare în cursul operaţiunilor de curăţire sau debalastare a tancurilor ar prezenta un risc grav pentru mediul marin. Aceste substanţe nu pot fi bivacumulate, prezentând mediului marin un risc de gradul 4.147.Cum defineşte Anexa II MARPOL noţiunea de substanţă toxică lichidă de categoria B ?Sunt acele substanţe care în momentul deversării în mare pot fi bivacumulate pe o perioadă scurtă de persistenţă, de ordinul a cel mult o săptămână sau care sunt susceptibile de a altera hrana de origine marină. Sunt exprimate printr-un risc de gradul 3.148.Cum defineşte Anexa II MARPOL noţiunea de substanţă toxică lichidă de categoria C ?Sunt substanţele care dacă sunt aruncate în mare prezintă un pericol slab pentru mediul marin. Ele sunt uşor toxice pentru viaţa acvatică. Sunt exprimate printr-un risc de gradul 2.149.Cum defineşte Anexa II MARPOL noţiunea de substanţă toxică lichidă de categoria D ?Sunt acele substanţe care în cursul operaţiunilor de spălare sau debalastare a tancurilor, prezintă mediului marin un pericol slab, pentru resursele marine sunt practic netoxice, formând depuneri pe fundul mării. Se caracterizează printr-un risc de gradul 1, creând mediului marin un minus persistent şi iritant.

150.O navă care transportă substanţe toxice lichide în vrac trebuie să fie dotată, ca măsuri de prevenire a poluării, cu un număr de instalaţii. Care sunt acestea ?Aceste instalaţii recomandate de IMO şi impuse de Registrele de clasificare sunt: a) echipamentul de emulsionare , b) echipamentul de omogenizare , c) echipamentul instalaţiei de ventilaţie , d) echipamentul de spălare a tancurilor , e) instalaţia de măsurare, înregistrare şi comandă automată a evacuării de reziduuri lichide toxice , f) echipamentul de îndepărtare a reziduurilor toxice lichide.151.Ce este un echipament pentru emulsionare conform Anexei II MARPOL ’73 ?Înaintea evacuării dintr-un tanc a unui amestec de substanţe toxice lichide şi apă, acesta va fi supus unui proces mecanic prin crearea unor emulsii (sau amestec dispers) ce va dilua pe cale mecanică sau chimică produsul evacuat. Se consideră un amestec emulsionat, când particulele în suspensie pot avea dimensiune maximă de 100 microni.152.Ce reprezintă un echipament pentru omogenizare conform Anexei II MARPOL ’73 ? Înaintea evacuării unui amestec de produse toxice lichide şi apă (solvent) se va realiza un amestec omogen în aşa fel încât compoziţia produsului evacuat să fie proporţională cu cantitatea tuturor substanţelor care alcătuiesc reziduurile sau amestecurile care rămân în tanc. Omogenizarea se realizează prin recirculare şi/sau emulsionare.153.Ce reprezintă echipamentul instalaţiei de ventilaţie conform Anexei II MARPOL ? Acest echipament are rolul de a îndepărta din tanc vaporii (gazele) toxici care rezultă pe timpul manipulării acestor substanţe toxice (gaze care pot fi atât explozive cât şi nocive). Echipamentul trebuie să corespundă criteriilor IMO.154.Ce condiţii se impun unei instalaţii de ventilaţie conform Anexei II MARPOL ’73 ? Aceste condiţii sunt: a)poziţia gurilor de ventilaţie să fie cât mai aproape de aspiraţie ;b)structura interioară a tancului şi mai ales a fundului să permită ventilaţia totală ;c)curentul de aer să ajungă până la fundul tancului.155.Ce reprezintă instalaţia de măsurare automată, înregistrare şi comandă a evacuării deşeurilor toxice, conform Anexei II MARPOL

’73 ? Acest echipament va realiza câte 3 deziderate expuse în enunţ şi va exclude orice posibilitate de evacuare a unor deşeuri care depăşesc normele stabilite. Echipamentul va fi avizat conform cerinţelor IMO pentru astfel de nave.156.Ce criterii trebuie să îndeplinească o instalaţie de încărcare a tancurilor, conform Anexei II MARPOL ’73 ?O astfel de instalaţie de încărcare a tancurilor, în care sunt incluse pompele de ambarcare şi curăţire, tubulaturile de aspiraţie şi refulare ca şi armăturile necesare, va fi aprobată de IMO deoarece va trebui să fie compatibilă cu acţiunea chimică (corozivă) a substanţelor toxice transportate.157.Ce cerinţe trebuie să îndeplinească tancurile de decantare de la navele cisternă ce transportă substanţe lichide toxice în vrac ?Aceste tancuri de decantare vor trebui să corespundă următoarelor criterii: a)capacitatea minimă a tancurilor de decantare va fi stabilită pornind de la condiţiile de exploatare ale navei ;b)tancurile de marfă pot fi folosite şi ca tancuri de decantare ; c)numărul de tancuri de decantare necesar se va stabili luându-se în considerare compatibilitatea chimică între sedimentele de marfă şi încărcătură ce se pot transporta pe navă în acelaşi timp ; d)pompele, tubulaturile şi instalaţiile de ventilaţie care deservesc tancurile de decantare trebuie să fie izolate de echipamentul similar care deserveşte tancurile ce conţin marfa care reacţionează periculos cu apa.158.Cum se realizează evacuarea reziduurilor de substanţe lichide toxice ?Evacuarea acestor reziduuri trebuie să se facă sub linia de plutire, în zona tancurilor de marfă. Orificiul de evacuare va fi astfel situat (plasat) încât să fie exclusă orice aspiraţie de resturi de substanţe toxice lichide în instalaţiile navei (răcire, incendiu, etc.)

Diametrul orificiului de evacuare va trebui să satisfacă relaţia:

unde:D =

diametrul minim al orificiului de evacuare [m]

Qd = debitul evacuării [m.c./h], L = distanţa între perpendiculara prova şi orificiul de evacuare [m]

159.Care sunt zonele speciale recunoscute de Anexa II MARPOL ’73 ?Aceste zone sunt: a) zona Mării Negre , b) zona Mării Baltice.160.Cui se aplică AnexaII din MARPOL’73? Această anexă se aplică: a)tuturor navelor care transportă substanţe lichide nocive în vrac ; b)navelor transformate în scopul de a transporta produse chimice, dar după 01 iulie 1986.161.O navă cisternă care transportă substanţe lichide nocive de categoria A în vrac, aflându-se în afara zonelor speciale, unde poate deversa aceste substanţe şi reziduuri fără a polua ?O astfel de navă nu are voie a deversa substanţe toxice de categoria A şi nici apa de balast din tancurile respective şi nici apa de spălare a tancurilor sau reziduurilor. Toate aceste ape şi reziduuri vor fi descărcate la cheu la instalaţiile de colectare, până când concentraţia de substanţe în efluentul descărcat este egală sau inferioară concentraţiei reziduale prescrise pentru această substanţă (de regulă în jurul valorilor de 0,01÷0,1 din greutate) şi până când tancul se goleşte.162.Când se pot descărca în mare substanţe toxice lichide de categoria A, fără a polua ? Orice cantitate de apă adăugată ulterior în tancul ce a fost descărcat de marfă, se poate descărca în mare când sunt îndeplinite toate condiţiile următoare: a)nava este în marş cu o viteză de cel puţin 7 Nd, în cazul navelor autopropulsate sau cel puţin 4 Nd în cazul navelor nepropulsate ; b)deversarea se face sub linia de plutire ; c)deversarea se face la o distanţă de cel puţin 12 Mm faţă de uscatul cel mai apropiat ; d)adâncimea apei unde are loc deversarea să fie de cel puţin 25 metri.163.În ce condiţii o navă care a transportat substanţe lichide nocive din categoria A, aflându-se în zone speciale, poate deversa aceste substanţe sau ape de balast şi spălare, fără a polua ?De regulă, substanţele din categoria A nu se deversează în zone speciale, ci doar la instalaţiile de recepţie de la uscat, până când concentraţia substanţei în efluentul intrând într-o astfel de instalaţie are concentraţia reziduală prescrisă pentru această substanţă (de regulă 0,05÷0,005% din greutate sau o valoare mai mică), până ce tancul este golit.164.În afara zonelor speciale, un tanc care transportă substanţe

lichide nocive de categoria B, poate deversa fără a polua ?De regulă, aceste substanţe toxice ca şi apa de balast sau de spălare a tancurilor sau alte reziduuri, este interzisă, exceptând cazul când toate condiţiile ce urmează sunt satisfăcute: a)nava este în marş cu o viteză de cel puţin 7 Nd, în cazul navelor autopropulsate sau cel puţin 4 Nd în cazul navelor nepropulsate ; b)metodele şi dispozitivele folosite pentru deversare sunt aprobate de Administraţie. Aceste metode vor asigura o concentraţie (şi un debit de deversare) a efluentului în siajul navei, de maxim 1 ppm ; c)cantitatea maximă de marfă descărcată din fiecare tanc şi instalaţia de tubulaturi aferentă acestuia să nu depăşească cantitatea (maximă) de 1 m.c. sau 1/3000 din capacitatea tancului în m.c., acceptându-se valoarea cea mai mare ; d)deversarea se face sub linia de plutire ; e)deversarea se face la o distanţă de cel puţin 12 Mm faţă de uscatul cel mai apropiat ; f)adâncimea apei unde are loc deversarea să fie de cel puţin 25 metri.165.Dacă o navă cisternă care a transportat substanţe lichide nocive de categoria B şi se află într-o zonă specială, poate deversa fără a polua ?Deversarea în aceste zone a substanţelor din categoria B ca şi a apei de balast sau de spălare a tancurilor sau a reziduurilor, este interzisă, exceptând cazul când sunt îndeplinite toate condiţiile care urmează: a)tancul a fost prespălat în conformitate cu procedura aprobată de Administraţie, iar apa rezultată după spălarea tancului a fost descărcată intr-o instalaţie de colectare de pe uscat ; b)nava este în marş cu o viteză de cel puţin 7 Nd, în cazul navelor autopropulsate sau cel puţin 4 Nd în cazul navelor nepropulsate ; c)metodele şi dispozitivele de descărcare şi spălare se aprobă de Administraţie. Aceste metode vor asigura o concentraţie (şi un debit de deversare) a efluentului în siajul navei, de maxim 1 ppm ; d)deversarea se face sub linia de plutire ;e)deversarea se face la o distanţă de cel puţin 12 Mm faţă de uscatul cel mai apropiat ; f)adâncimea apei unde are loc deversarea să fie de cel puţin 25 metri.166.Ce este marea teritorială şi ce drepturi îi revin unui stat asupra acestei zone ? Conform Convenţiei Internaţionale asupra Dreptului Mării (adoptată la 10

dec 1982 în Jamaica), marea teritorială este acea zonă maritimă care se întinde de-a lungul litoralului unui stat şi este supusă suveranităţii sale. În temeiul Convenţiei, marea teritorială se întinde dincolo de teritoriul unui stat şi cuprinde de regulă 12 Mm măsurate de la liniile de bază.167.Ce semnifică noţiunea linia de bază ? Această noţiune defineşte linia de la care se măsoară lărgimea mării teritoriale, care este linia refluxului de-a lungul coastei, sau acolo unde coasta prezintă crestături şi sinuozităţi adânci sau alte caracteristici naturale, urmează a se adopta linia de bază dreaptă.168.Ce înţelegeţi prin noţiunea zona contiguă ? Abia la Convenţia privind Dreptul Mării de la Geneva din 1958 s-a clarificat problema zonei contigue. Aceasta este o zonă adiacentă mării teritoriale, care nu se poate întinde dincolo de 24 Mm de la liniile de bază de la care se măsoară lărgimea mării teritoriale. În zona contiguă, statul riveran poate exercita orice control (deci şi în scopul prevenirii poluării marine).169.Cum defineşte Convenţia pentru dreptul mării zona economică exclusivă ?Această zonă este situată dincolo de marea teritorială şi adâncimea acesteia, întinzându-se până la 200 Mm de la liniile de bază. Statele riverane îşi pot exercita drepturile economice.170.Convenţia din 1958 de la Geneva a statuat reguli privind platoul continental. Ce semnifică această noţiune ?Platoul continental al unui stat riveran cuprinde fundul mării şi subsolul acestuia care se întinde dincolo de marea sa teritorială pe toată întinderea prelungirii naturale a teritoriului terestru ala acestui stat, până când limita externă a marginii continentale se află la o distanţă inferioară (către abis).171.Ce prevede Convenţia Internaţională asupra Mării, referitor la protecţia mediului marin? Aceste prevederi sunt: a)statele vor lua toate măsurile pentru a preveni, reduce şi controla poluarea mediului marin, oricare ar fi sursa acesteia ; b)atunci când se iau măsuri pentru prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului marin, statele vor acţiona astfel încât să nu deplaseze, direct sau indirect, prejudiciul sau riscurile dintr-o zonă în alta şi să nu înlocuiască un tip de poluare cu altul ; c)având în vedere importanţa

protecţiei mediului marin, statele vor coopera atât pe plan mondial cât şi regional, direct sau prin intermediul IMO. Vor fi elaborate reguli şi norme în acest sens, dar ţinând cont şi de particularităţile regionale.172.În ce condiţiuni poate deversa, fără a polua, o navă cisternă care a transportat substanţe toxice lichide de categoria C, în timpul (pe perioada) când navigă în afara zonelor speciale ?O astfel de navă nu are voie să deverseze în mare substanţe de categoria C şi nici apa de balast sau de spălare a tancurilor. Excepţia o constituie îndeplinirea cumulativă a condiţiilor: a)nava este în marş cu o viteză de cel puţin 7 Nd, în cazul navelor autopropulsate sau cel puţin 4 Nd în cazul navelor nepropulsate ;b)metodele şi dispozitivele pentru deversare sunt aprobate de Administraţie, asigurând o concentraţie a efluentului în siajul navei, de maxim 10 ppm ;c)cantitatea max de marfă descărcată din fiecare tanc şi instalaţia aferentă nu va depăşi 3 m.c. sau 1/1000 din capac. tancului în m.c. ; d)deversarea se face sub linia de plutire ; e)deversarea se face la o distanţă de cel puţin 12 Mm faţă de uscatul cel mai apropiat ;f)adâncimea apei unde are loc deversarea să fie de cel puţin 25 metri.173.În ce condiţii, o navă ce a transportat substanţe nocive lichide din categoria C, aflându-se într-o zonă specială, pate deversa aceste substanţe fără a polua ?Deversarea în aceste zone a substanţelor din categoria C, ca şi a apei de balast sau de spălare a tancurilor sau a reziduurilor este interzisă, exceptând cazul când sunt îndeplinite toate condiţiile ce urmează: a)nava este în marş cu o viteză de cel puţin 7 Nd, în cazul navelor autopropulsate sau cel puţin 4 Nd în cazul navelor nepropulsate ;b)metodele şi dispozitivele de descărcare şi spălare se aprobă de Administraţie. Aceste metode vor asigura o concentraţie (şi un debit de deversare) a efluentului în siajul navei, de maxim 1 ppm ; c)cantitatea maximă de marfă descărcată din fiecare tanc şi instalaţia de tubulaturi aferentă acestuia nu va depăşi 1 m.c. sau 1/3000 din capacitatea tancului în m.c., acceptându-se valoarea cea mai mare ; d)deversarea se face sub linia de plutire ; e)deversarea se face la o distanţă de cel puţin 12 Mm faţă de uscatul cel mai apropiat ; f)adâncimea apei în locul unde

are loc deversarea să fie de cel puţin 25 metri.174.Pot fi descărcate în mare substanţele toxice de categoria D fără a polua?Atât în zonele speciale cât şi în afara lor, aceste substanţe cât şi apa de balast sau de spălare a tancurilor, nu pot fi descărcate, exceptând cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condiţiile: a)nava este în marş cu o viteză de cel puţin 7 Nd, în cazul navelor autopropulsate sau cel puţin 4 Nd în cazul navelor nepropulsate ; b)astfel de amestecuri (ce conţin substanţe de categoria D) sunt admise într-o concentraţie de cel mult o parte de substanţă la zece părţi de apă; c)descărcarea se face la o distanţă de cel puţin 12 Mm fată de cel mi apropiat ţărm.175.Cum este creată o navă cisternă care transportă substanţe lichide nocive în vrac, conform Anexei II MARPOL’73, în ceea ce priveşte instalaţiile de pompare, tubulaturi şi descărcare?Fiecare navă construită la sau după 01 iunie 1986, va fi prevăzuta cu instalaţii de pompare şi tubulatură care să dovedească faptul că în imediata vecinătate a punctului de aspiraţie din tancurile destinate transporturilor de substanţe nocive, va realiza: a)pentru substanţele din categoria B, în tanc nu va rămâne o cantitate de reziduuri mai mare de 0,1 m.c. ; b)pentru substanţele din categoria C, în tanc nu va rămâne o cantitate de reziduuri mai mare de 0,3 m.c.176.Ce este un Cargo Record Book ? Fiecare navă ce transportă substanţe toxice lichide în vrac, pe lângă ORB va fi prevăzută şi cu un Jurnal de înregistrare a mărfii CRB (Cargo Record Book). Acest jurnal va fi completat de către ofiţerul responsabil, pentru fiecare tanc ori de câte ori are loc la bord una din operaţiunile ce pot duce la o poluare cu o substanţă nocivă.177.Într-un CRB ce operaţiuni pot fi întâlnite pentru care ofiţerul responsabil are obligaţia de a le completa ?Într-un Cargo Record Book, ofiţerul responsabil va completa ori de câte ori are loc la bord una din operaţiunile: a)încărcarea mărfii , b) transferul intern al mărfii , c) descărcarea mărfii , d) curăţirea tancurilor de marfă , e) balastarea balastului din tancurile de marfă , f) descărcarea balastului din tancurile de marfă , g) evacuarea reziduurilor la instalaţiile de recepţie (colectare) , h)

descărcarea în mare sau evacuarea prin ventilaţie.178.Ce inspecţii li se vor face navelor ce transportă substanţe lichide nocive în vrac, conform Anexei II MARPOL ’73 ?Aceste inspecţii făcute instalaţiilor sunt: a)inspecţia iniţială, înainte ca nava să fie dată în exploatare ;b)inspecţia anuală, într-o perioadă de 3 luni înainte sau după ziua şi luna datei de emitere a certificatului ;c)inspecţia intermediară, în timpul valabilităţii certificatului, la o dată care să nu aibă loc mai devreme, dar nici mai târziu de 6 luni după data de mijloc a perioadei de valabilitate a certificatului; d)o inspecţie periodică, la intervale specificate de Administraţie, dar nu mai târziu de 5 ani.179.Cui i se atribuie Certificatul Internaţional privind prevenirea poluării pentru transportul substanţelor lichide nocive în vrac, şi când ?Aceste Certificat va fi eliberat de Administraţie sau de o organizaţie (persoană) autorizată. Se acordă unei nave care are instalaţiile adecvate Anexei II şi care funcţionează. Nu se va elibera un astfel de certificat unei nave care se află sub pavilionul unui stat care nu este parte la Convenţie.180.Ce cuprinde Anexa IV din Convenţia MARPOL ’73?Anexa IV cuprinde reguli privind prevenirea poluării cu ape uzate de la nave.181.Cui i se aplică Anexa IV a Convenţiei MARPOL ;73 ?Această Anexă se aplică navelor având: a)tonaj brut de 200 TR şi mai mult ; b)tonaj brut mai mic de 200 TR, dar care transportă mai mult de 10 persoane ; c)tonaj brut intermediar, dar care transportă mai mult de 10 persoane.182.Ce se înţelege prin navă nouă în contextul Anexei IV din Convenţia MARPOL ’73 ? Prin navă nouă, în înţelesul acestei Anexe se înţelege: a)nava al cărei contract de construcţie este datat după intrarea în vigoare a Anexei; b)nava căreia, în lipsa unui contract de construcţie, i s-apus chila sau are stabilit echipamentul, dar este în construcţie după intrarea în vigoare a Anexei IV ; c)nava care a fost livrată (dată în exploatare) dar după intrarea în vigoare a Anexei IV.183.De când se va aplica(devine obligatorie)Anexa IV pentru nave? Anexa IV se va aplica atât petrolierelor cât şi altor nave decât petrolierele, astfel: a)navelor noi, odată cu intrarea în vigoare a Anexei IV;

b)navelor existente (anterioare navelor noi) după 10 ani de la data intrării în vigoare a Anexei IV.184.Ce semnifică termenul de ape uzate cuprins în Anexa IV din Convenţia MARPOL? Ape uzate înseamnă: a)ape şi alte deşeuri provenind de la orice tip de toalete, pişoare şi WC-uri; b)scurgerile provenind din spălătoare, băi şi sifoane de pardoseală, aflate în încăperi medicale (dispensare, infirmerii, izolatoare) ; c)scurgerile provenind din spaţiile unde sunt animale (la navele animaliere); d)alte ape uzate, amestecuri cu acestea.185.În literatura de specialitate, apele uzate de la nave pot fi întâlnite sub mai multe denumiri (noţiuni), cum ar fi: seawage, dishwater, graywater, etc. Puteţi să le explicaţi ?Seawage reprezintă apele provenind de la toalete, wc-uri, infirmerii, spaţii unde sunt animale (la navele animaliere).Dishwater reprezintă lichide reziduale provenind de la spălarea vaselor de bucătărie (fie spălare manuală sau automată), de la spălarea veselei de bucătărie şi a particulelor de alimente de pe acestea.Graywater reprezintă apele drenate provenind de la băi, spălarea lenjeriei şi de la chiuvete (cuprinzând ape de la wc-uri).186.Ce instalaţii recomandă Anexa IV navelor, pentru a nu polua cu ape uzate ? În scopul prevenirii poluării cu ape uzate a mediului marin, navele vor avea instalate la bord unul din următoarele echipamente: a)instalaţia pentru tratarea apelor uzate şi îndepărtarea lor ulterioară in mare fără restricţii; b)instalaţia pentru mărunţirea (malaxarea) şi dezinfectarea apelor uzate şi tancurilor de colectare, pentru aruncarea ulterioară în mare, în zone stabilite; c)tancuri colectoare pentru dirijarea ulterioară a apelor uzate în instalaţii de preluare plutitoare sau de uscat, sau de descărcare în mare în zonele stabilite.Aceste echipamente trebuie să excludă posibilitatea descărcării necontrolate a apelor uzate în mare. La scurgerile din bucătării, spaţii pentru spălat vase ca şi din grupul alimentar, se recomandă să se prevadă separatoare de grăsimi.187.Care sunt cerinţele impuse pentru tancurile de colectare de ape uzate la nave de către Anexa IV ? Aceste cerinţe pot fi: a)tancurile colectoare pot fi structurale sau nestructurale; b)tancurile vor fi executate din

oţel, iar suprafeţele interioare ale acestora trebuie să fie netede (cu excepţia tancurilor structurale); c)fundul tancurilor va prezenta o înclinare spre punctele de aspiraţie; d)tancurile vor avea guri de vizitare (autoclave); e)sunt prevăzute dispozitive de spălare cu apă sau aburi.188.Volumul total al tancurilor de colectare se alege după voia armatorului sau bordului, sau este impus ?Acest volum este recomandat de IMO şi de registrele de clasificare, calculându-se după formula:

unde:f – coeficient ce ţine seama de condiţiile de exploatare (pentru nave clasa 0, f=1),n – numărul de oameni de la bord, conform rolului de echipajq – cantitatea zilnică de ape uzate ce revine unei persoane în litri/om/zi (q = 50)t – timpul cât nava staţionează în port şi/sau în zonele unde descărcarea apelor uzate este interzisă. Valori pentru t:

3÷5 zile pentru petroliere, clasa 0 ,

3÷10 zile pentru cargouri, clasa 0

189.Care sunt cerinţele impuse de Anexa IV navelor în ceea ce priveşte instalaţiile pentru tratarea apelor uzate ?Instalaţiile pentru tratarea apelor uzate trebuie să asigure funcţionarea în siguranţă în orice condiţii de navigaţie. Cerinţele instalaţiilor sunt: a)debitul instalaţiei se determină cu relaţia

; b)dacă se

foloseşte clor pentru dezinfectare, cantitatea de clor liber din apele uzate nu va depăşi 5 mg/litru.190.Ce echipamente pentru îndepărtarea apelor uzate de la bord impune Anexa IV ?Orice navă va fi prevăzută cu tubulaturi şi racord internaţional pentru prevenirea apelor uzate la instalaţiile de primire. Cerinţele acestor echipamente sunt: a)tubulatura de predare se va poziţiona în ambele borduri, deasupra liniei de plutire; b)pentru descărcare se vor folosi două pompe (dintre care una poate fi de tip ejector); c)pornirea şi oprirea mijloacelor de evacuare trebuie să se facă manual; d)în zona ştuţurilor de evacuare se va prevedea un punct de observaţie pentru oprirea de la distanţă, în caz de avarie.

191.Care sunt dimensiunile flanşei de racordare pentru predarea apelor uzate? Cerinţele sunt: a)racordul, ca şi tubulatura, se vor face din oţel rezistând la o presiune de 6 bari; b)diametrul exterior al flanşei

; c)diametrul interior al flanşei

, dar poate fi şi de 38 mm pentru navele care au înălţimea bordului liber mai mică de 5 m; d)diametru cercului de predare

; e)flanşele se prevăd cu 4 şuruburi cu

; f)găurile din

flanşă au şi pot fi decupate pentru o cuplare/decuplare rapidă.192.La ce se referă Anexa V a Convenţiei MARPOL ’73, şi când a intrat în vigoare?Anexa V cuprinde Reguli pentru prevenirea poluării cu gunoi de la nave. Această Anexă a intrat în vigoare pe 31 decembrie 1988.193.Ce se înţelege prin noţiunea de gunoi în contextul Anexei V MARPOL ’73? Prin noţiune de gunoi se înţelege orice fel de deşeu alimentar, gospodăresc sau rezultând din exploatarea navei (cu excepţia peştelui proaspăt aruncat în mare) produs în timpul exploatării normale a navei şi care poate fi eliminat continuu sau periodic de la navă.194.În literatura de specialitate precum şi în legislaţia ţărilor, se întâlnesc adesea mai mulţi termeni ce definesc noţiunea de gunoi. Puteţi să-i redaţi ? Aceşti termeni ce definesc gunoiul sunt: garbage, waste, refuse, rubbish, litter şi trash.195.Cum explicaţi noţiunea de plastic întâlnită în cadrul Anexei V MARPOL ’73? Noţiunea de plastic include, dar nu este limitată la, saci de plastic (polietilenă), capace şi pahare sintetice, beţe (paie) din plastic, căni din plastic, cartoane de ouă, plase de pescuit, parâme, aţe şi materiale din plastic biodegradabile.196.Cum prezintă literatura de specialitate de prevenirea poluării, noţiunea de garbage ?Noţiunea de garbage cuprinde: hârtie, cârpe, geam (sticlă), metal. Această noţiune nu cuprinde şi peştele proaspăt.197.Cum prezintă literatura de specialitate de prevenirea poluării, noţiunea de trash ?Noţiunea de trash cuprinde anumite părţi de gunoi şi anume acele materiale sfărâmate care se obţin (rezultă) la bordul navelor în spaţiile de locuit.

198.În corespondenţa privind prevenirea poluării mării referitoare la gunoi, în Anexa V MARPOL întâlnim noţiunea de dunnage. Ce reprezintă ?Această noţiune se referă la materialele de fardaj folosite la magazii sau ca materiale de separaţie marfă. Această noţiune poate fi asociată cu noţiunea de waste.199.Cum definiţi celelalte noţiuni de gunoi ca litter şi refuse ?Aceste noţiuni pot fi traduse şi asimilate cu: a)litter – însemnând resturi menajere; b) refuse – gunoi provenind din plastic.200.Ce instalaţii (echipamente) recomandă Anexa V navelor, pentru a nu polua ? Aceste echipamente sunt: a) instalaţia pentru colectarea gunoiului , b) instalaţia pentru prelucrarea gunoiului , c) instalaţia pentru arderea gunoiului.201.Care este rolul şi ce cerinţe trebuie să satisfacă o instalaţie pentru colectarea gunoiului la nave ?O astfel de instalaţie poate fi fixă sau mobilă. Cerinţele ei pot fi: a)spaţiile colectoare sunt executate din oţel, având spaţiile interioare (pereţii) neted prelucrate, iar fundul înclinat la 30˚ spre instalaţia de descărcare; b)recipientele colectoare mobile vor fi prevăzute cu accesorii necesare fixării la bord după golire; c)recipientele colectoare de gunoi de la bord vor fi prevăzute cu capace ce vor asigura etanşarea corespunzătoare.202.Cum se stabileşte volumul total al instalaţiei de colectare a gunoiului de la bordul navei ?Volumul total al instalaţiei pentru colectarea gunoiului se recomandă a fi determinat cu

formula:

unde: n – numărul oamenilor de la bord,q – cantitatea medie zilnică de gunoi prelucrat de fiecare persoană [dm3/om] se recomandă q=5 dm3/om/zi, t – timpul [zile] cât nava se găseşte in zone în care gunoiul nu se deversează : t = 6÷10 zile pentru cargouri, clasa 0t = 3÷5 zile pentru petroliere, clasa 0, t = 3 zile pentru nave cu restricţii203.Care sunt zonele speciale instituite de Anexa V ?Anexa V a stabilit următoarele zone speciale unde nu se deversează gunoi sub nici o formă: a)zona M. Negre , b) zona M. Baltice , c) zona M. Mediterane204.Care sunt cerinţele impuse de Anexa V unei instalaţii

(echipament) de prelucrare şi aruncare a gunoiului în mare ? Aceste cerinţe sunt: a)dispozitivele de mărunţire a gunoiului vor asigura o mărunţire a acestuia în particule a căror mărime să nu depăşească

; b)dispozitivul pentru presare a gunoiului va asigura o micşorare a volumului acestuia în medie de 5 ori; c)dispozitivele de aruncare a gunoiului în mare trebuie să treacă deasupra punţilor pereţilor etanşi şi să se închidă cu capace etanşe; d)aceste echipamente vor avea instrucţiuni de folosire.205.Ce prevede AnexaV referitor la instalaţiile pentru arderea gunoiului?Aceste cerinţe sunt; a)echipamentele pentru arderea gunoiului vor fi prevăzute cu o cameră de încărcare cu capace etanşe; b)se va asigura posibilitatea controlului direct sau indirect al procesului de ardere; c)arzătoarele vor fi prevăzute cu un blocaj care să permită alimentarea cu combustibil numai în condiţii optime de funcţionare; d)în punctele unde pot apărea scurgeri de combustibil, vor fi montate tăvi colectoare; f)încăperea unde se află acest echipament va fi prevăzută cu ventilaţie forţată de evacuare.206.În conformitate cu legislaţia internaţională şi Anexa V, ce este interzis a deversa în interiorul a 3 Mm faţă de cea mai apropiată coastă ?Până la 3 Mm faţă de ţărm este interzis (ilegal) a se deversa: plastic, scândură (material de foraj), ambalaje, hârtie, capace, sticlă (geamuri), metale şi orice gunoi care pluteşte. Excepţie fac peştele proaspăt (şi chiar porţiuni din el) care se aruncă şi apele menajere de spălare, folosite la spălarea vaselor, băi, chiuvete.207.O navă aflată în limita dintre 3 Mm şi 12 Mm, poate deversa gunoi ?Între aceste limite orice legislaţie interzice deversarea următoarelor categorii de gunoaie; plastic, scândură (material de foraj), ambalaj, orice gunoi nescufundat şi care nu are mai puţin de 1 inch pătrat (adică 6,45 cm2) precum hârtie, geam, metale, alimente.208.Dacă nava se află între limita dintre 12 Mm şi 25 Mm faţă de ţărm, ce categorii de gunoaie îi sunt interzise a fi deversate ?Între aceste limite nava nu are voie să deverseze plastic, scânduri (material de

foraj) şi orice ambalaj care pluteşte.209.În afara limitei de 25 Mm mai exista restricţii privind deversarea gunoiului? În afara acestei limite, orice legislaţie interzice deversarea doar a plasticului. Motivele ar fi: a)constituie un pericol pentru navigaţie, plasele de pescuit putând ajunge la elice; b)foliile de plastic pot astupa prizele de fund şi de suprafaţă; c)având în vedere caracterul sau persistenţa (nu se degradează 100 de ani) şi faptul că poate pluti la suprafaţa apei şi între ape.210.Ce prevede Anexa III MARPOL ’73 şi când a intrat în vigoare? Anexa III MARPOL ’73 prevede reguli pentru prevenirea poluării cu substanţe dăunătoare transportate pe mare sub formă ambalată sau containere de marfă. A intrat în vigoare la data de 01 iulie 199211.Cui se aplică Anexa III MARPOL ’73? Anexa III se aplică tuturor navelor care transportă produse (substanţe) lichide nocive (toxice) sub formă ambalată în containere, butoaie, bidoane, cisterne.212.Ce măsuri trebuie să întreprindă o navă care transportă substanţe lichide nocive sub formă ambalată, pentru a nu polua.O astfel de navă va întreprinde următoarele măsuri, în scopul prevenirii poluării: a)va institui masuri stricte de acces în zona unde se încarcă asemenea substanţe; b)containerele vor prezenta etichete cu indicaţia mărfii (numărul IMO) şi nu vor fi deteriorate (ruginite sau să prezinte scurgeri); c)containerele vor fi însoţite de documente din care să rezulte caracteristicile mărfii, modul cum se va acţiona în caz de pericol (incendii, explozii, poluare); d)nu se vor prevedea containere de rezervă; e)la bord, marfa (containerul) va fi stivuit corespunzător (asigurată ventilaţia, accesul în caz de intervenţie; f)se vor respecta condiţiile de segregare a mărfurilor (separarea lor) conform caracteristicilor din codul IMDG; g)se va asigura ambalarea corespunzătoare.213.Ce este IMCO (IMO)? IMCO – Inter-Guvernamental Maritime Consultative Organization este un organism specializat al ONU.?A luat fiinţă în 1959. Din mai 1982 se numeşte IMO – International Maritime Organization.Are ca scop luarea tuturor măsurilor constructive, operaţionale şi legislative de toate felurile pentru navele angajate în voiaje

internaţionale, privind siguranţa maritimă, prevenirea poluării şi eficienţa navigaţiei.214.Prin ce comitete îşi desfăşoară activitatea IMO şi care sunt acestea?Pentru a pune în practică obiectivele IMO (conform art. 1 din Convenţie0 s-au stabilit mai multe comitete: a)Marine Environement Protection Committee (MEPC) are în responsabilitatea sa toate măsurile care se impun navelor şi porturilor privind protecţia mediului; b)Committee on Technical Cooperation are în responsabilitatea sa luarea tuturor măsurilor privind implementarea în cadrul ţărilor în curs de dezvoltare a programelor î de asigurare tehnică maritimă; c)Legal Committee are ca scop promovarea şi respectarea aspectelor legale (stabilite în Convenţie) emanate de la IMO pentru toate ţările, în domeniul maritim; d)Facilitation Committee are ca scop stabilirea unor reguli privind uşurarea traficului maritim cum ar fi: simplificarea şi reducerea formalităţilor, documente cerute la sosire-plecare, probleme legate de echipaj, bagaje, poştă, cerinţe vamale, imigrarea, asistenţa medicală, activităţi portuare, etc.215.Ce obiective majore îşi propune orice legislaţie naţională (deci şi IMO) în ceea ce priveşte protecţia mediului marin şi legat de aceasta, măsuri impuse navelor ?Obiectivele majore în acest domeniu pot fi: a)prevenirea poluării prin toate măsurile de care dispune nava şi portul (constructive şi operaţionale); b)limitarea poluării (în caz că nu am putut să o evităm); şi aici măsurile pot diferi (constructiv şi operaţional) în funcţie de navă; c)lichidarea sau minimalizarea consecinţelor rezultate în urma poluării asupra apei şi a uscatului216.La a XXII-a sesiune a MEPC (2-6 decembrie 1985) s-a aprobat un formular de raport privind situaţii care se pot ivi şi care îngreunează predarea reziduurilor la instalaţiile de recepţie.Ce prevede acest raport ?Acest formular tipizat (raport) recomandat de IMO va fi completat la bord de către comandant şi împreună cu celelalte documente doveditoare de la bord pot fi înaintate autorităţilor portuare. Datele din raport cuprind:

a) particularităţi portuare (ţara, portul, dana, terminalul sau cheiul)

b) particularităţile navei (numele, indicativul, capacitatea tancurilor de reziduuri, capacitatea tancurilor de apă murdară)

c) situaţii ce au determinat nepredarea reziduurilor la cheu (data, incidentul, cauza)

d) explicaţii cerute terminalului portului pentru cele întâmplate, ce cantităţi nu s-au predat

e) când s-au predat ultima dată (portul şi data)

f) timpul pierdut în port din cauza evenimentului descris

g) data când a sosit/plecat nava

h) cantităţile de reziduuri şi apă murdară cu care a sosit nava în port

i) documente probatoare (Jurnalul navei, ORB, notificarea terminalului, etc.).

217.Puteţi să definiţi conţinutul Regulii 26, Anexa 1 MARPOL, referitoare la Planul de intervenţie la bord în caz de poluare ?Această Regulă 26 a fost adoptată prin rezoluţia MEPC din 06.03.1992 şi arată: Fiecare tanc petrolier cu TRB mai mare sau egal cu 150 tone şi fiecare navă, alta decât petrolier, cu TRB egal sau mai mare de 400 tone, va avea la bord un Plan de intervenţie de urgenţă în cazul unui eveniment de poluare. Planul va fi aprobat de Administraţie. În cazul navelor date în exploatare înainte de 04 aprilie 1993, această cerinţă se va aplica 24 de luni după această dată.218.Ce conţine (cuprinde) un Plan de intervenţie urgentă în cazul unui eveniment de poluare cu hidrocarburi ?

Un astfel de plan va cuprinde cel puţin:a) procedura ce trebuie

urmată de către comandant sau alte persoane ce au obligaţia de a raporta evenimentul de poluare

b) lista autorităţilor sau persoanelor care pot fi contactate în cazul ivirii unui incident de poluare

c) o descriere detaliată a acţiunii ce se întreprinde imediat de către personalul de la bord în scopul reducerii sau controlului descărcării

de hidrocarburi produsă ca urmare a incidentului

d) procedurile şi modalităţile de contact cu nava, privind coordonarea activităţilor navei cu autorităţilor locale şi naţionale în lupta privind combaterea poluării.

219.În perioada 21-22 aprilie 1992 au avut loc la Bucureşti lucrările Conferinţei diplomatice pentru adoptarea şi semnarea Convenţiei privind protecţia Mării negre împotriva poluării. Atunci au fost adoptate Convenţia pentru protecţia Mării Negre şi 3 protocoale. Care sun acestea ? Aceste protocoale sunt:

a) Protocolul privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării datorită surselor cu baza pe uscat

b) Protocolul privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin dumping

c) Protocolul privind cooperarea în combaterea poluării cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare, a mediului marin al Mării Negre, în situaţii de urgenţă.

220.Cine a semnat Convenţia privind protecţia Mări Negre împotriva poluării de la Buc. din perioada 21-22 aprilie 1992 ?Această Convenţie a fost semnată de ţările riverane ale Mării Negre: Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina. Reprezentanţi ai Republicii Armenia, Republicii Elene, Republicii Moldova şi Serbiei au luat parte la Conferinţă ca observatori.221.În luna martie 1992 s-au adoptat la Londra unele modificări privind proiectarea şi construcţia petrolierelor noi şi existente, în vederea prevenirii poluării cu hidrocarburi în cazuri de coliziune sau eşuare, cazuri ce implică scurgeri masive de petrol. Ce s-a adoptat nou în acest sens ?S-au adoptat în Anexa I la MARPOL ‘73/’78 două reguli noi: Regula 13 F şi Regula 13 G.222.Ce prevede Regula 13F (nou adoptată în 1992) şi cui se aplică?Această Regulă se va aplica petrolierelor noi cu deadweight-ul peste 600 tone, al căror contract de construcţie a fost încheiat după 06 iulie 1993 sau a căror chilă este pusă după

06 ianuarie 1994 sau care vor fi livrate după 06 iulie 1996.Conform acestei prevederi, petrolierele de deadweight între 600 t şi 5.000 t vot trebui prevăzute cel puţin cu dublu fund (dacă nu vor avea corp dublu) şi vor avea tancurile de marfă de capacităţi limitate.223.Cum vor fi prevăzute petrolierele de deadweight mai mare de 5.000 tone de acum înainte, conform noilor modificări dictate de regula 13 F ?Aceste petroliere vor avea întreaga lungime a zonei tancurilor de marfă protejată du dublu corp sau cu o construcţie acceptată ca echivalentă. Spaţiile dintre corpul exterior şi cel interior vor fi tancuri de balast sau alte spaţii în afară de tancuri de marfă sau de combustibil.224.Ce a prevăzut noua Regulă 13F, pentru petrolierele mai mari de 20.000 tdw ? Pentru petroliere, s-a prevăzut că dimensiunile avariei de fund (la corp) pentru care nava trebuie să aibă o flotabilitate şi stabilitate de avarie suficiente, au fost adoptate diferenţiat, în funcţie de dimensiunile navelor astfel: Lungimea: – 0,6∙L pentru nave mai mari de 75.000 tdw – 0,4 ∙L pentru nave mai mici de 75.000 tdw Lăţimea: – B/3225.Ce prevede noua Regulă 13 G, şi cui se aplică ?Regula 13 G, adoptată la Londra în luna martie 1992 în cadrul MEPC, se aplică petrolierelor existente şi se referă la măsuri menite să reducă poluarea marină datorată acestora.226.Când intră în vigoare Regula 13 G ? Regula 13 G intră în vigoare după 06 iulie 1995 şi se aplică petrolierelor existente care transportă ţiţei, cu deadweight peste 20.000 t, navelor pentru transportul produselor petroliere du deadweight peste 30.000 t care nu respectă Regula 13 F aplicată navelor noi.227.Conform Regulii 13G, când trebuie să se conformeze petrolierele existente în ceea ce priveşte existenţa tancurilor de balast separat ?În ceea ce priveşte această cerinţă, petrolierele existente vor trebui să aibă tancuri de balast separat, cel mai târziu 25 de ani după data livrării lor.228.Ce alte prevederi au fost adoptate la Londra în martie’92, la sesiunea M.E.P.C.privind criteriile de deversare a apelor conţinând hidrocarburi?

Aceste amendamente sunt:

a) conţinutul de hidrocarburi al apelor deversate ce provin din santinele CM, nu trebuie să depăşească 15 ppm, atât în zonele speciale cât şi în afara acestora

b) cota instantanee de deversare de hidrocarburi provenind din zona de marfă a petrolierelor, nu trebuie să depăşească 30 litri/Mm (în loc de 60 litri/Mm)

c) se vor înlocui echipamentele de separare (100 ppm) cu echipamente de filtrare (15 ppm).