MODULUL 13- BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals .1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obtin numai prin interviu.2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.3. Obsrevaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor. 4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune formularea diagnosticului de îngrijire.5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate în îngrijirea pacientului.6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi membri ai echipei de îngrijire.7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai asupra tehnicii pe care o execută.8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile aplicate.10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.

TESTUL II

A. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Manifestare de

independenţăA orientează asistenta spre intervenţii autonome

2 Problemă de dependenţă

B flexie/extensie

3 Sursă de dificultate C orientează practicianul spre tratament medical4 Diagnostic de îngrijire D alimentaţie inadecvată prin deficit5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal

B. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut2 Analiza şi interpretarea

datelorB observaţia, interviul

3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de realizare

a obiectivelorTESTUL IIIIndicati raspunsurile corecte

1. Asistenta medicală este profesionista care:a. respectă fiinţa umană ca entitate

bio-psiho-socială în interrelaţii cu mediul înconjurător, cu valorile şi principiile sale de viaţă;

b.acordă îngrijiri într-un mediu terapeutic securizant;

c. realizează cu familia şi aparţinătorii o relaţie funcşională de colaborare.

2. Pregătirea pluridisciplinară a asistentei presupune:a.pregătire socială, tehnică;b. însuşirea componentelor de bază şi

a atitudinilor potrivite faţă de pacient;

c. pregătire comportamentală.3. Asistenta medicală:

a. răspunde de propria ei activitate, de practica ei;

b.supraveghează îngrijirile auxiliare şi pregătirea elevilor;

1

c. ambele.4. Responsabilităţile care definesc

direcţiile importante, descrise de,, Codul pentru asistentele medicale" sunt:a.promovarea sănătăţii;b.prevenirea îmbolnăvirilor;c. restabilirea sănătăţii;d. înlăturarea suferinţei.

5. Nursa generalistă presupune:a.o pregătire pluridisciplinară;b. însuşirea competenşelor de bază şi

nu numai cunoştinţele;c. să aibă cunoştinşe de psihologie;d.să aibă atitudine pozitivă faţă de

pacient şi familia sa ;e.să aibă capacitate de empatie.

6. Fenomenele urmărite de asistenta medicală sunt reacţiile :a. individuale ;b. familiale ;c. de grup.

7. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură :a. independentă;b.dependentă;c. interdependentă.

8. Funcţia asistentei medicale, de natură independenta, presupune:a.stabilirea relaţiilor de încredere cu

persoana îngrijită şi cu aparţinătorii;

b.aplicarea metodelor de observaţie, de tratament sau de readaptare;

c. promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate.

9. Funcţia asistentei medicale, de natură dependenta, presupune:a.observarea, la pacient a

modificărilor produse de boală sau tratament;

b.asigurarea ingrijirilor de confort;c. actiuni de rezolvare a problemelor

psihosociale.10. Funcţia asistentei medicale, de natură

interdependenta, presupune:a.actiuni de depistare a tulburărilor de

ordin fizic, psihic sau social;b.acţiuni de educaţie pentru sănătate;c. actiuni de rezolvare a problemelor

psihosociale.11. Funcţiile specifice asistentei medicale şi care se regăsesc in cadrul funcţiilor de natură independentă, dependentă şi interdependentă sunt:

a. funcţia profesională;

b. funcţia educativă;c. funcţia economică;d. funcţia de cercetare.

12.Elementele de competenţă pentru practicarea unor îngrijiri de calitate constau în:

a.cunoaşterea unui model de îngrijire (nursing);

b.cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea demersului ştiinţific;

c. cunoaşterea pacientului.13. Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde următoarele elemente:

a.scopul profesiei şi beneficiarul ei;b. rolul asistentei medicale;c. natura intervenţiilor aplicate

beneficiarului şi consecinţele acestor intervenţii.

14. Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură:

a.ştiinţifică, tehnică, relaţională;b.etice, legislative;c. ambele.

15. Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru asistentă:

a.un instrument de investigaţii, analiză;

b.un instrument de planificare şi evaluare a îngrijirilor;

c. un scop în sine.16. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un proces bazat pe:

a. încredere, demnitate, respect;b.comunicare afectivă, colaborare;c. aplicarea sarcinilor care nu-i

depaşesc limitele de competenţă.17. Empatia – calitate esenţială în nursing, se defineşte ca fiind:

a. identificarea asistentei cu persoana îngrijită;

b. transpunerea ,,în pielea pacientului" pentru a-i înţelege problemele, fără a pierde condiţia ,, ca şi cum";

c. identificarea totală psihică, afectivă cu persoana îngrijită.

18. Funcţiile autonome ale asistentei medicaleconstau în:

a.asigurarea confortului fizic şi psihic al pacientului;

b.administrarea medicaţiei;c. stabilirea relaţiilor de încredere cu

pacientul şi aparţinătorii;d. transmiterea de informaţii şi

învăţăminte pacientului pentru păstrarea sănătăţii.

19. Rolul asistentei medicale este:

2

a.să asigure îngrijirea pacientului numai în raport cu indicaţiile medicului;

b.să ajute persoana bolnavă să-şi recapete sănătatea;

c. să suplinească persoana bolnavă pentru satisfacerea nevoilor sale.

20. Asistenta trebuie să ofere o orientare reală unui pacient internat prin:

a. luarea deciziilor în numele pacientului;

b. ignorarea pacientului care nu vorbeşte clar;

c. oferirea de informaţii pentru orientarea pacientului în timp şi spaţiu;

d.apostrofarea pacientului necooperant.

21. În elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile, orientarea nouă este către:

a. îngrijiri centrate pe sarcini;b. îngrijiri centrate pe persoana

îngrijită;c. ambele.

22. Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este:

a.păstrarea independenţei individului în satisfacerea nevoilor sale;

b.suplinirea individului în ceea ce nu poate face singur;

c. ambele.23. Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:

a.promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor;

b. îngrijirea persoanelor bolnave;c. promovarea sănătăţii, prevenirea

îmbolnăvirilor, îngrijirea persoanelor bolnave fizic şi psihic, precum si a persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitară.

24. Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

a. individul este un tot;b. individul este un tot prezentând 14

nevoi fundamentale;c. individul este un tot prezentând 14

nevoi fundamentale pe care trebuie să şi le satisfacă.

25. Modelul de nursing privind autoângrijirea este elaborat de:

a.Dorotheea Orem;b.Carista Roy;c. Nancy Roper.

26. Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se face în funcţie de:

a.punctajul obţinut actualizând satisfacerea fiecărei nevoi;

b.durata problemelor actuale;c. apariţia problemelor potenţiale.

27. Procesul de îngrijire reprezintă:a.metodă care permite acordarea

îngrijirilor;b.un mod ştiinţific de rezolvare a

problemelor pacientului pentru a răspunde nevoilor sale fizice, psihice sau sociale;

c. un mod de asigurare în serie a îngrijirilor acordate pacientului.

28. Interviul reprezintă:a. forma specială de interacţiune

verbală;b.metodă de culegere a datelor

variabile şi stabile;c. instrument de personalizare a

îngrijirilor.29. Abilităţile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt:

a.capacitatea de a formula întrebări inchise sau deschise;

b.capacitatea de a evalua obiectiv observaţiile şi de a le sintetiza;

c. disponibilitatea de ascultare activă a pacientului şi de a-l readuce la subiect;

d.disponibilitatea de a comenta cu pacientul datele obţinute.

30. Aşezaţi în ordine etapele procesului de îngrijire:

a. culegerea datelor – assesmentul;b. planificarea îngrijirilor;c. analiza şi interpretarea datelor;d. evaluarea rezultatelor;e. implementarea planului.

31. Componentele esenţiale ale unui model conceptual sunt:

a.postulatele;b.valorile;c. elementele.

32. Postulatele sunt:a.suportul teoretic şi ştiinţific al

modelului conceptual;b.enunţuri pentru susţinerea altor

enunţuri;c. recunoscute şi acceptate (nu trebuie

demonstrate).33. Modelul Virginiei Henderson este susţinut de următoarele valori:

a. asistenta posedă funcţii care sunt proprii;

3

b. când asistenta preia din rolul medicului, ea cedează o parte din funcţiile sale unui personal necalificat;

c. socientatea aşteaptă un serviciu din partea asistentelor, pe care nu poate să-l primească de la nici un alt personal.

34. Dificultăţile întâlnite la pacient sunt cauzate de o lipsă:

a.de forţă;b.de voinţă;c. de forţă, de voinţă, de cunoştinţe.

35. Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de:

a.satisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;

b.satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;

c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin acţiuni proprii în funcţie de gradul de creştere şi dezvoltare al persoanei.

36. Manifestarea de dependenţă este:a.semn observabil care permite

identificare stării de dependenţă;b. incapacitatea persoanei de a-si

satisface una din nevoile sale fundamentale;

c. lipsa de cunoştinţe a persoanei asupra modului în care să-şi satisfacă nevoile fundamentale.

37. Problema de dependenţă este definită ca:

a.semn observabil defavorabil în starea pacientului;

b.schimbare defavorabilă de ordin biopsihosocial în satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifestă prin semne observabile;

c. nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;

38. Pacientul poate sa prezinte următoarele forme de depentenţă:

a.actuală, potenţială;b.descrescândă, permanentă;c. ambele.

39. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

a. factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual ;

b. factori legaţi de insuficiente cunoştinţe ;

c. ambele.

40. Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :

a. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă;

b. toate obstacolele fizice de natura extrinsecă;

c. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă sau extrinsecă ce influenţează negativ satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.

41. Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei în raport cu:

a.anturajul său;b.partenerul de viaţă;c. familia sa;d.prientenii;e.colegii de muncă.

42. Cunoaşterea pacientului presupne:a.cunoaşterea deficienţelor

pacientului;b.cunoaşterea aşteptărilor acestuia în

ce priveşte îngrijirea, sănătatea şi spitalizarea sa;

c. cunoaşterea propriilor resurse pentru a face faţă nevoilor de sănătate.

43. Mijloacele principale cele mai eficace de a obţine informaţiile dorite despre pacient sunt:

a.observarea pacientului;b. interviul pacientului;c. consultarea surselor secundare.

44. Elementele de evitat în utilizarea observaţiei sunt:

a.subiectivismul;b. judecăţi preconcepute;c. rutina şi superficialitatea:d. lipsa de concentraţie şi continuitate.

45. Interviul:a.este o formă de interacţiune verbală

între asistentă şi pacient;b.permite depistarea nevoilor

nesatisfăcute ale persoanei;c. este un instrument de personalizare

a îngrijirilor.46. Pentru ca datele culese să poată orienta asistenta spre intervenţii individualizate este important ca ele să fie:

a.analizate;b. interpretate;c. analizate şi interpretate.

46. Dificultatea în alaniza şi interpretarea datelor provine din:

4

a. numarul mare de date culese, varietatea surselor de informaţii;

b. caracterul schimbător al unui număr mare de date;

c. subiectivitatea persoanei care culege datele.

47. Diagnosticul de îngrijire cuprinde:a.descrierea procesului patologic;b.enunţul problemei de dependenţă, a

sursei de dificultate şi a manifestării de dependenţă;

c. enunţul manifestării de dependenţă.48. Diagnosticul de îngrijire poate fi:

a.actual;b.potenţial;c. posibil.

49. Prima parte a diagnosticului de îngrijire constă în:

a.enunţul problemei;b.enunţul sursei de dificultate;c. ambele.

50. Diagnosticul de îngrijire:a.orientează asistenta spre intervenţii

autonome; ţine cont de problema de sănătate în sine a pacientului;

b.orientează practicianul spre tratament.

51. Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a procesului de ingrijire, presupune:

a.stabilirea unui plan de intervenţie;b.prevederea etapelor şi a mijloacelor

de desfăşurare;c. prevederea precauţiilor care trebuie

luate.52. Planul de intervenţie :

a. ţine cont şi de prescripţiile medicale;b.cuprinde două componente:

obiectivele şi intervenţiile;c. nu ţine cont de toate sursele de

informaţie.53. Planul de intervenţie permite

asistentei medicale :a.să judece urgenţele şi importanţa

problemelor de dependenţă ;b.să decidă priorităţile de respectat în

cursul unei zile de muncă;c. ambele.

54. Obiectivul de îngrijire poate fi definit astfel:

a.descrierea comportamentului pe care îl aşteptăm de la pacient;

b.activitatea pe care asistenta îşi propune să o îndeplinească;

c. ambele;55. Obiectivul de ingrijire vizează:

a.atitudinea;

b.comportamentul sau acţiunea pacientului însuşi;

c. ambele.56. Obiectivele de îngrijire se

elaborează pe baza sistemului SPIRO:

a.specificitate, performanţă, realism;b. idividualizare;c. implicare, observabilitate.

57. Pentru a fi aplicabil, obiectivul trebuie să fie realist:

a.din punct de vedere al capacităţii persoanei;

b.din punct de vedere al abilităţii şi disponibilităţii asistentei pentru a-l ajuta să atingă obiectivul;

c. ambele.58. Pentru fiecare problemă de

dependenţă se pot formula:a.un obiectiv;b.mai multe obiective;c. unul sau mai multe obiective.

59. Obiectivele pot fi formulate pe termen:

a.scurt;b.mediu;c. lung.

60. Asistenta care întocmeşte planul de îngrijire trebuie să se gândească la intervenţii care:

a. răspund nevoilor specifice ale pacientului;

b.conduc la realizarea obiectivelor;c. ambele.

61. Intervenţiile trebuie să fie:a.novatoare, personalizate;b.observabile, măsurabile

(evaluabile);c. ambele.

62. Pentru ca intervenţiile să fie evaluabile trebuie:

a.să indice la ce oră, în care moment al zilei şi la ce interval, pe ce durată;

b.să aibe performanţă maximă;c. să se aplice o singură dată, să nu fie

repetabile.63. Aplicarea îngrijirilor:

a.este strîns legată de planificarea îngrijirilor;

b.are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi recapete independenţa su orice alt nivel de independenţă;

c. ambele.

5

64. Realizarea intervenţiei reiese din evaluarea stării pacientului:

a. înainte de intervenţie;b. înainte, în timpul şi după

intervenţie;c. după intervenţie.

65. În formularea intervenţiei se va indica:

a.cui se adresează acţiunea;b.orarul;c. natura acţiunii cu verb activ,

observabilă, măsurabilă;d.semnătura asistentei care planifică,

execută îngrijirile;e. toate.

66. In executarea îngrijirilor se implică:a.pacientul;b.asistenta medicală;c. echipa de îngrijire;d. familia.

67. Fiecare plan de îngrijire va fi completat cu:

a. intervenţii constante;b.elemente de supravegheat;c. intervenţii cu rol delegat.

68. În munca sa pentru pacient, asistenta trebuie să comunice cu el în multiple circumstanţe:

a.când acesta ajunge la spital;b.când se face interviul pentru

culegerea datelor;c. când se execută îngrijirile zilnice.

69. Evaluarea îngrijirilor:a.este o condiţie absolută a calităţii

îngrijirilor;b. trebuie să se facă cu regularitate, la

diverse intervale;c. aduce o apreciere asupra

progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei medicale.

BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVĂRAT / FALSNR. ÎNTREBARE

RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ

1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 232 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 233 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 234 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 245 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 246 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 247 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 248 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 249 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2410 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 24

TESTUL II- ASOCIERE A1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri

corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002

33-34

2 d idem 33-343 e idem 33-344 a idem 33-345 c idem 59

1 b idem 382 d idem 383 e idem 384 c idem 385 a idem 38

TESTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7

6

2 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 73 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri

corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002

14

4 a,b,c,d idem 145 a,b,c,d,e idem 146 a,b,c idem 147 a,b,c idem 168 a,c idem 169 a idem 1610 a,b,c idem 1711 a,b,c,d idem 1712 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 813 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 814 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 815 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 816 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 817 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 818 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2119 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2120 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2121 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2122 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2223 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2124 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2125 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2326 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2327 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2228 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2329 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2330 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2331 a,b,c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri

corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002

27

32 a,b,c idem 2733 a,b,c idem 2834 c idem 2835 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2236 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2237 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 2238 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri

corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002

35

39 c idem 3640 c idem 3041 a,b,c,d,e idem 3642 a,b,c idem 4043 a,b,c idem 4144 a,b,c,d idem 4145 a,b,c idem 4246 c idem 4847 a,b,c idem 4848 b idem 5249 a,b,c idem 53

7

50 a idem 5251 a idem 5952 a,b,c idem 6053 a,b idem 6054 c idem 6055 a idem 6056 c idem 6157 a,b,c idem 6258 c idem 6259 c idem 6460 a,b,c idem 6461 c idem 6562 c idem 6563 a idem 6564 c idem 6665 b idem 6666 e idem 6667 a,b,c,d idem 6668 a,b,c idem 6869 a,b,c idem 7070 a,b,c idem 72

MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals .

1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;2. Respiratia la copii este tip costal superior.3. Apneea reprezinta accelerarea respiratiei.4. Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod

independent.15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi

valori.18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.19. Climatul influenteaza temepratura corpului.20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului

intre 370- 380C.21. Copilul febril poate prezenta convulsii.22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.24. Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.

8

25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..

TESTUL II

9

A. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Subfebrilitate A 36-370C2 Afebrilitate B 38-390 C3 Febra ridicata C 37-380 C4 Hiperpirexie D Peste 400 C5 Febra moderata E 39-400C

B. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie

C. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Alterarea vocii A Escare2 Alterarea tegumentelor B Vomica3 Eliminare inadecvata C Disfonie4 Limitarea miscarilor D Anorexie5 Alimentatie inadecvata in deficit E Anchiloza

TESTUL IIIIndicati raspunsurile corecte

1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:

a) 14-16 respiratii/min;b) 16-18 respiratii/min;c) 18-22 respiratii /min.

2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:a) 21%;b) 15-16%;c) 24%.

3. Hipoxia reprezinta :a) scaderea cantitatii de O2 in sange;b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;c) scaderea cantitatii de O2 in sange.

4. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:

a) pozitia ortostatica si sezand;b) pozitia sezand si clinostatica;c) pozitia decubit lateral.

5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :

a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;

b) senzatie de voma;c) varsatura.

6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:

a) hematemeza;b) hemoptizie;c) hematurie.

7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:

a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;

b) emotiile si plansul;c) varsta.

8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;b) se percep doua pulsatii,una

puternica, alta slaba, urmata de pauza;c) pulsatii abia perceptibile

9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:

a) 20-30%;b) 13% pentru fiecare grad de

temperatura peste 370 C;c) 10%.

10.Tulburarile de mictiune sunt:a) poliuria,oliguria,disuria;b) anuria,polachiuria,nicturia;c)

nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incontinenta urinara.11. Incontinenta urinara reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;

b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;

c) mictiuni incoluntare nocturne.12. Globul vezical este o formatiune tumorala:

a) suprapubiana,dura,mobila la palparea bimanuala;b) ovala,elastica,localizata in hipogastru;c) suprapubiana,intens dureroasa la palpare,aderenta la peretele abdominal anterior.

13. Hipostenuria reprezinta:a) urina in sange;b) urina cu densitate scazuta sub

1010;c) urina in cantitate redusa/24h.

14. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:

a) stenoza pilorica;b) la gravide;c) in colecistite.

15. Vomica reprezinta:a) varsatura cu continut alimentar;b) eliminarea unor colectii de puroi

sau exsudat din caile respiratorii;c) varsatura fecaloida.

16. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:

a) menoragii;b) oligomenoree;c) hipermenoree.

17. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:

a) 7-9h/24h;b) 12-14h/24h;c) 6-8h/24h.

18. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:

a) 0,8- 10C;b) 0,5- 0,80C;c) 0,3- 0,50C.

19. Subfebrilitatea reprezinta:a) scaderea temperaturii corporale

sub 360C;b) mentinerea temperaturii intre 37 si

380C;c) mentinerea temperaturii intre 38 si

390 C.

20. Starea de hipotermie este determinata de:

a) pierderea excesiva de caldura;b) cresterea arderilor din organism;c) intensificarea metabolismului.

21. Pacientul cu hipertermie prezinta:a) tegumente palide;b) frisoane,piele calda,rosie;c) ambele.

22.Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prinmecanisme fizice:

a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;

b) vasodilatatia,vasoconstrictia;c) reducerea proceselor metabolice

din organism.23. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:

a) clima, emotiile,cultura,credinta;b) varsta, activitatea,cultura;c) varsta,activitatea,talia,statura.\

24. Functiile pielii sunt:a) de protectie si termoreglare,de

depozit,de excretie;b) de absorbtie,de respiratie;c) toate.

25. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:

a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;

b) alopecie;c) vitiligo.

26.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:

a) hipoacuzie,anosmie;b) paralizie;c) cecitate,hipoestezie.

27.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:

a) scaderea masei musculare;b) tulburarea sensibilitatii pielii;c) incapacitatea de a pronunta

cuvintele.28. Amnezia reprezinta:

a) tulburarea memoriei;b) tulburare de gandire;c) tulburare de perceptie.

29. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:

a) membrelor inferioare;b) unei jumatati laterale a corpului;

c) unui membru.30. Coma este o pierdere totala sau partiala a:

a) constientei;b) constientei cu alterarea functiilor

vegetative;c) a constientei, mobilitatiisensibilitatii cu conservarea celor mai

importante functii vegetative.31. Pacientul cu comunicare ineficienta

la nivel afectiv se poate manifesta prin:

a) agresivitate, euforia,egocentrism;b)fobie,apatie;c) disartrie,dislalie.

32. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari de independenta:

a) satisfactie,placere;b) destindere, amuzament;c) ambele.

33.Frecventa respiratiei variaza in functie de:a) varsta, sex;b) pozitie,temperatura mediului ambiant;c) starea de veghe sau somn.

34. Dispneea Kussmaul este:a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta, zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta;b) o respiratie accelerata;c) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei.

35. Dispneea Cheyne- Stockes este:a) o respiratie accelerata;b) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei;c) o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana la apnee, ce dureaza 10-20 secunde.

36. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta, cu exceptia:a) respiratie dificila pe nas;b) secretii nazale abundente;c) respiratie ritmica.

37. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:

a) varsta;b) emotiile;c) inaltimea corporala.

38. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt;a) debitul cardiac;b) forta de contractie a inimii;c) elasticitatea si calibrul vaselor.

39. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:a) varsta;b) activitatea;c) climatul.

40. Valoarea normala a TA la adult este:a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;b) peste 150max;peste 90mm Hg min;c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.

41. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu exceptia:a) polakiuria;b) disuria;c) hematuria.

42. Izostenuria reprezinta:a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata);b) densitate mica a urinei (urina diluata);c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori, indiferent de regimul alimentar.

43. Ischiuria reprezinta:a) incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul;b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate;c) senzatie de mictiune frecventa.

44. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:a) cifoza,lordoza,scolioza;b) lordoza,genu varum;c) cifoza,lordoza.

45. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza urmaresc:a) pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala:b) pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile;c) pacientul sa beneficieze de microclimat optim.

46. Pacientul care satisface nevoia de recreere prezinta ca manifestari de independenta :a) destindere,satisfactie ;b) plictiseala ;c) placere,amuzament.

47.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este :a) 36,1- 37,80 C;b) 36- 370 C;c) 36,3- 36,50 C

48.Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:a) dimineata intre orele 3.00-5.00;b) la pranz intre orele 12.00-14.00;c) seara intre orele 20.00-23.00.

49.Pentru cresterea temperaturii la nou-nascut , se pot folosi:a) termoforul;b) paturile calde;c) impachetari cu parafina.

50. In planul de nursing al bolnavului cu hipertermie,se va evalua zilnic;a) temperatura corporala;b) scaunul;c) aspectul tegumentelor.

51. Anxietatea reprezinta:a) stare de neliniste, disconfort;b) stare de incetinire a gandirii;c) pierderea memoriei.

52.Bolnavul care comunica ineficient la nivel afectiv prezinta:a) agresivitate;b) atitudine receptiva si de incredere in alte persoane;c) fobie.

53.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:a) a jumatatii drepte a corpului;b) a membrelor inferioare;c) a unui singur membru.

54. Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:a) expresia nonverbala;b) functionarea normala a organelor de simt;c) reactiile afective in exces.

55. Frustrarea reprezinta:a) de sensibilitate a pielii;b) conditia de individ refuzat sau a-si refuza satisfacerea unei nevoi;c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.

56. Enurezisul este:a) pierdere de urina in timpul noptii;b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise noaptea.

57. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:a) normala;b) crescuta;c) scazuta.

58. Anuria reprezinta:a) absenta urinei in vezica;

b) scaderea cantitatii de urina;c) eliminarea urinei cu dificultate.

59. Poliuria reprezinta:a) mictiuni frecvente in cantitati mici;b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml;c) sete exagerata.

60. Vomica este:a) varsatura alimentara;b) senzatie de varsatura;c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINTA UMANA SI NURSINGTESTUL I- ADEVARAT/FALS

NR. INTREBARII

RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA

1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata Medicala Romaneasca

109

2 F Ghid de nursing 1093 F Ghid de nursing 1094. A Ghid de nursing 1095 F Ghid de nursing 1096 A Ghid de nursing 1457 F Ghid de nursing 1458 F Ghid de nursing 1459 A Ghid de nursing 145

10 A Ghid de nursing 14511 F Ghid de nursing 14512 A Ghid de nursing 14513 A Ghid de nursing 15914 F Ghid de nursing 15915 A Ghid de nursing 15916 A Ghid de nursing 15917 F Ghid de nursing 18618 A Ghid de nursing 18619 A Ghid de nursing 18620 F Ghid de nursing 18621 A Ghid de nursing 18622 F Ghid de nursing 18623 F Ghid de nursing 19624 A Ghid de nursing 19625 A Ghid de nursing 196

TESTUL II- ASOCIERIA1 C Ghid de nursing 1832 A Ghid de nursing 1833 E Ghid de nursing 1834 D Ghid de nursing 1835 B Ghid de nursing 183B Ghid de nursing 1591 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,

Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca,

12

2 C idem 123 A idem 124 E idem 125 D idem 12C idem1 C L titirca Ghid de nursing 19962 A Ghid de nursing3 B Ghid de nursing4 E Ghid de nursing

5 D Ghid de nursingTESTUL III GRILA

1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-202 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-203 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-204 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-205 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-206 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-207 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-208 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-209 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20

10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2011 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2012 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2013 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2014 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2015 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2016 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2017 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2018 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2019 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2020 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2021 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2022 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2023 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2024 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2025 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2026 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2027 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2028 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2029 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2030 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2031 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2032 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2033 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2034 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2035 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2036 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2037 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2038 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2039 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2040 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2041 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2042 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2043 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2044 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2045 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2046 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-2047 b L Titirca Ghid de nursing 18748 c Ghid de nursing 18749 a,b Ghid de nursing 18750 a,c Ghid de nursing 187

51 a Ghid de nursing 21552 a,c Ghid de nursing 21553 b Ghid de nursing 21554 a,b Ghid de nursing 21655 b Ghid de nursing 22156 b Ghid de nursing 14657 c Ghid de nursing 14658 a Ghid de nursing 14659 b Ghid de nursing 14660 c Ghid de nursing 146

MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals .1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase. 2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după permeabilizarea căilor respiratorii.3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul. 4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente grave,stop cardiac.5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi aspiratorul mecanic pentru secreţii.12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii.13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp îndelungat.14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în dimineaţa examenului.16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de infecţie urinară.17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaţiei.19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Injectia i.m A crearea unei cai false2 Sondaj vezical B hiperhidratare

3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice4 Injectia s.c D flegmon

5 Injectia i.d E lipodistrofie

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn2 Sondaj duodenal B sonda Faucher3 Injectia intravenoasa C garou

4 Gastroscopie D seringa Guyon5 Spalatura auriculara E endoscop

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic2 Sondajul vezical la

bărbaţi B tuse,intoxicaţii

3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături

D. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Administrarea medicamentelor pe cale i.v. este aleasa pentru

A Dezinfectia si descongestionarea mucoasele inflamate, fluidificarea sputei

2 Avantajele administrarii medicamentelor pe cale parenterala sunt

B Dozarea precisa a medicamentelor si obtinerea unui efect rapid

3 Scopul administrarii medicamentelor pe cale parenterala

C Durere vie, paralizia nervului sciatic

4 Complicatiile unei injectii i.m. sunt

D Este explorator si terapeutic

5 Scopul inhalarii medicamentelor cu ajutorul vaporilor de apa este

E Efectul rapid al medicamentelor

TESTUL IIIIndicati raspunsurile corecte

1. Infecţia se defineşte astfel:a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism;b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism

2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:

a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor;b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor, de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.

3. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?

a) steril; b) curat; c) dezinfectat.

4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în vederea folosirii pentru o intervenţie chirurgicală astfel:

a) autoclav 30 min-2,5 atm.;b) poupinel, 60 min-180°C;c) autoclav 30 min-1,5 atm.

5. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizează astfel:

a) autoclav 30 min-2,5 atm.;b) poupinel 60 min-180°C;c) autoclav 30 min-1,5 atm.

6.Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile se poate utiliza:

a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;b) mâna spălată cu apă şi săpun;c) pensa de servit.

7.În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

a) 5% umiditate;b) 10% umiditate;c) 50% umiditate;

care este umiditatea admisă?8. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:

a) căldura,radiaţiilegamma; b) radiaţiile ultrascurte; c) ultrasunetele.

9.Încărcătura casoletelor introduse în autoclav este importantă pentru a obţine o sterilizare eficientă:

a) nu depăşeşte 120 g/dm3; b) este de 150 g/dm3; c) este de 175 g/dm3.

10.Dezinfecţia este operaţia:a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.

11. Ortopneea se defineşte ca o:a) expectoraţie seroasă;b) respiraţie in poziţie verticală a

corpului;c) respiraţie in poziţie orizontală a

corpului12.Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:

a) spălare cu apă şi săpun;b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu

periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5 ml;

c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.13. Drenajul postural inseamnă:

a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse;

b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;

c) o incizie la care se aplică un tub de dren.14. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰ b) alcool 70˚ c) bromocet 1 g ‰

15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este:

a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică puncţia;c) şezand cu braţele pe langă corp.

16.Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante, personalul medical respectă măsurile de protecţia muncii:

a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;b) utilizarea măştilor de protecţie;c) utilizarea ochelarilor de protecţie.

17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se are în vedere:

a) preparare zilnică;b) depozitare în recipiente din metal;c) depozitare în recipiente închise la

culoare din material plastic.18.Dezinsecţia reprezintă:

a) distrugerea insectelor;b) distrugerea insectelor care pot

transmite boli infecţioase;c) distrugerea păduchilor.

19.Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:

a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;c) între circuitul septic şi cel aseptic funcţionează principiul neseparării circuitelor.

20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:

a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientuluic) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării sau după externare.

21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale:

a) pacienţii vârstnici, taraţi;b) pacienţii supuşi manevrelor

invazive;c) pacienţii internaţi de urgenţă în

spital.22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:

a) etiologic; b) simptomatic; c) de urgenţă

23. Cand calea naturală eficientă in administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul chirurgical, cel puţin in primele zile postoperator, putem folosi următoarele căi:

a) gastrostomia;b) calea intravenoasă;c) sonda nazogastrică sau

nazojejunală.24. Recoltarea sângelui capilar pentru examenul hematologic se face prin:

a) înţepare în pulpa degetului:

b) înţepare pe faţa plantară a halucelui;

c) puncţie venoasă.25. Odată cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminueaza. In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană varstnică:

a) 36°C; b) 37,4°C; c) 35,1°C.

26.Recoltarea sângelui pentru examenele biochimice se face prin:

a) puncţie venoasă - dimineaţa, bolnavul fiind ,.â jeune1';

b) înţepare în pulpa degetului;c) ambele.

27.Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice se face:

a) când se suspectează o bacteriemie;

b) când se suspectează o septicemie;c) ori de câte ori pacientul are febră.

28.Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:

a) depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni;

b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;

c) depistarea unor afecţiuni digestive.29.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia:

a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină:

b) spatulă linguală;c) seringă şi ace de unică folosinţă.

30.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) la jumătatea micţiunii;b) prin sondaj vezical;c) din urina colectată timp de 24 h.

31.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) înainte de administrarea antibioticelor;

b) concomitent cu administrarea antibioticelor;

c) ambele.32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie de:

a) sonda gastrică Faucher;b) sonda duodenală Einhorn;c) sonda Metras.

33. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi:

a) amigdalele; b) orofaringele; c) valul palatin.

34.Sondajul duodenal efectuat în scop terapeutic se face pentru:

a) drenarea căilor biliare;b) alimentaţie artificială;c) evidenţierea unor boli parazitare

ale duodenului sau căilor biliare.35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:

a) decubit dorsal; b) decubit lateral stg; c) decubit lateral dr.

36.Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pentru:

a) recoltarea unei cantităţi de urină pentru examenul de laborator;

b) depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare;

c) evacuarea conţinutului(când aceasta nu se face spontan).

37.Complicaţiile imediate ale sondajului vezical sunt:

a) lezarea traumatică a mucoasei uretrale:b) crearea unei căi false prin forţarea sondei;c) boli infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente nesterile.

38.Spălătura gastrică este indicată în:a) intoxicaţii alimentare sau cu

substanţe toxice;b) pregătirea preoperatorie în

intervenţiile de urgenţă;c) ulcer gastric în perioada dureroasă.

39.Spălătura gastrică este contraindicată în:

a) intoxicaţii cu substanţe caustice;b) hepatite cronice, varice esofagiene;c) staza gastrică însoţită de procese

fermentative.40.Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru:

a) evacuarea conţinutului intestinului gros;

b) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale asupra rectului;

c) pregătirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.

41.Antibiograma este metoda de laborator care:

a) determină prezenţa microbilor;b) arată sensibilitatea microbilor faţă

de antibioticul respectiv;c) nu arată decat creşterea

germenilor.42.Pentru pregătirea copiilor in vederea explorării radiologice a colonului se efectuează:

a) clismă evacuatoare;b) pauză alimentară de 12 ore;c) administrare de purgative.

43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte, pacientul se va afla:

a) in decubit dorsal;b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-

10 minute;c) in cadrul intim, alături de familie.

44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă:

a) pacientul va respira adanc, va tuşi şi expectora intr-un recipient steril, oferit;

b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o tăviţă renală;

c) in cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.45. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale:

a) tromboflebită profundă a membrelor superioare;

b) stop cardio-respirator reflex;c) riză de astm bronşic;d) anurie.

46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce explorări consideraţi utile şi imediate:

a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive;b) radiografie toraco-pulmonară;c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventuală intervenţie chirurgicală;d) citologia sputei.

47. Pacientului i se prescrie administrarea de O2. Prima responsabilitate a asistentei este:

a) să explice pacientului de ce este necesar;b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2;c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei;

d) să observe atent reacţiile pacientului şi să adapteze debitul in funcţie de colorarea cianotică a acestuia.

48 Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să:

a) crească aportul sanghin la plămani;b) intărească musculatura

respiratorie;c) indepărteze lichidele din activitatea

pleurală;d) indepărteze secreţiile acumulate in

arborele respirator49. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre:

a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 90-100/min.

50. După efectuarea puncţiei, venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepţia:

a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;c)hrănirea imediată a bolnavului.

51.Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:

a) substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;

b) substanţe medicamentoase hipertonice;

c) substanţe medicamentoase uleioase.52.Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:

a) faţa externă a braţului;b) faţa supero-externă a coapsei;c) regiunea deltoidiană.

53.Prin injecţia intramusculară se pot introduce în organism:

a) soluţii izotonice; b) soluţii hipertonice; c) soluţii uleioase.

54.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

a) regiunea supero-externă fesieră;b) faţa externă a coapsei, treimea

mijlocie;c) regiunea subclaviculară.

55.Pe cale intravenoasă se pot introduce în organism:

a) substanţe izotonice; b) substanţe hipertonice;

c) substanţe uleioase.56.Accidentele injecţiei subcutanate

sunt următoarele, cu excepţia:a) durere violentă prin lezarea unei

terminaţii nervoase;b) hematom prin perforarea unui vas;c) flebalgia.

57.Accidentele injecţiei intramusculare sunt:

a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;b) paralizie prin înţeparea unui vas;c) embolie prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanţe uleioase.

58. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important să se:

a) umecteze aerul respirat de bolnav;b) pună cateva picături de apă

distilată periodic in tub;c) acopere deschiderea traheostomiei

cu o compresă umezită cu ser fiziologic.59.Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu excepţia:

a) distensiei abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag;b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorită fisurării mucoasei;c) emboliei gazoasă.

60. Cortizonul se administrează la început:

a) în doze mari, scăzând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere;

b) în doze mici, care cresc treptat, până la doza maximă;

c) aceeaşi doză, până la sfârşitul tratamentului.61.În timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:

a) desodat; b) hipersodat; c) normosodat.

62. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune in evidenţă trichomonas vaginalis:

a) frotiu; b) leucograma; c) R.B.W.

63.Paracenteza abdominal reprezintă:a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar

în cavitatea peritoneală;

b) pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;

c) pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos.64.Paracenteza abdominală seefectuează:

a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe - Richter;

b) în fosa iliacă dreaptă;c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi

simfiza pubiană.65.Toracocenteza reprezintă puncţia:

a) cavităţii peritoneale;b) cavităţii pericardice;c) cavităţii pleurale.

66. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin:

a) salpingografie;b) colposcopie;c) gastroscopie;

67.Toracocenteza efectuată în scop terapeutic se face pentru:

a) evacuarea unei colecţii de lichid pleural;b) introducerea unor medicamente în cavitatea pleurală;c) stabilirea prezenţei unei colecţii de lichid pleural.

68.Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determină prin reacţiile:

a) Pandy; b) Rivalta; c) Nonne-Apelt.

69.Accidentele toracocentezei sunt următoarele, cu excepţia:

a) lipotimiei şi colapsului;b) hematemezei;c) pneumotoraxului.

70.Puncţia pericardica se efectuează în scop terapeutic pentru:

a) stabilirea naturii lichidului;b) evacuarea lichidului acumulat;c) introducerea substanţelor medicamentoase.

71.Accidentele puncţiei pericardice sunt următoarele, cu excepţia:

a) pătrunderii acului în miocard;b) şocului pericardic;c) edemului pulmonar acut.

72.Puncţia articulară este indicată în: a) artrite acute şi cronice,

serofibrinoase şi purulente;b) hemartroza;c) coxartroza.

73.După puncţia articulară se recomandă:

a) mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei puncţionate;

b) imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică timp de două-trei zile;

c) nu necesită îngrijire specială.74.Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt necesare următoarele materiale, cu excepţia:

a) pahar conic, apă distilată;b) lichid pleural extras prin puncţie;c) hârtie de turnesol.

75.Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia:

a) intravenoasă; b) subcutanată; c) intradermică.

76. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face cel mai puţin:

a) calea intravenoasă; b) calea intramusculară; c) calea orală.

77.Locul puncţiei osoase este: a) sternul; b) creasta iliacă; c) tibia, calcaneul.

78.Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele, cu excepţia:

a) hemoragie şi hematom;b) perforarea lamei posterioare a

sternului;c) edem pulmonar acut.

79. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin:

a) determinarea pH-ului sanguin;b) determinarea punctului crioscopic al

plasmei;c) determinarea rezervei alcaline.

80.Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se aşează în poziţie:

a) decubit lateral stâng;b) decubit ventral cu o pernă tare

aşezată sub abdomen;c) decubit lateral drept.

81.După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:

a) decubit lateral dr; b) decubit lateral stg; c) decubit dorsal.

82.Punctia rahidiană se execută în scop terapeutic pentru:

a) decomprimarea în cursul sindromului de HIC;

b) introducerea de substanţe medicamentoase, anestezice;

c) recoltarea LCR şi executarea mielografiilor.83.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în funcţie de starea generală, pacientul se aşează în poziţie:

a) spate de pisică; b) cocoş de puşcă; c) pleurostotonus.

84.Accidentele puncţiei rahidiene sunt:a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee,

greaţă, vărsături;b) contractarea feţei, gâtului sau a

unuia din membre;c) paralizie prin atingerea nervului

sciatic.85.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este aşezat în poziţie:

a) decubit lateral drept;b) decubit lateral stâng;c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub

bazin.86.Accidentele puncţiei vezicii urinare sunt:

a) puncţie negativă;b) hemoragie intravezicală;c) hematemeza.

87.Antibioticele sunt:a) substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii);b) substanţe obţinute prin sinteză, având proprietăţi bacteriostatice, bactericide sau antimicotice;c) ambele.

88. Pacientului i se prescrie drenaj pleurall. Scopul este să:

a) crească aportul sanghin la plămani;b) intărească musculatura

respiratorie;c) indepărteze lichidele din cavitatea

pleurală;d) indepărteze secreţiile acumulate in

arborele respirator.89. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt:

a) urografia şi echografia;b) laparoscopia şi sumarul de urină;c) colecistocolangiografia şi

endoscopia.90. Pentru examinare EEG:

a) pacientul va fi sedat;b) pacientul trebuie să fie cu scalpul

curat;

c) poziţia pacientului va fi in ortostatism91.Hidratarea şi mineralizarea organismului are drept scop:

a) administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit;

b) depurativ - diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;

c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.92. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este:

a) decubit lateral; b) şezand; c) copii sunt ţinuţi pe genunchii

asistentei medicale.93. După puncţia lombară pacientul are voie:

a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus;

b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h;

c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice94. Asistenta medicală ofera medicului pentru efectuarea punctiei

a) manusi de unica folosinta nesterileb) manusi sterilec) manusile nu sunt necesare

95.Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale organismului se face prin:

a) stabilirea felului deshidratării;b) simptomatologia deshidratării;c) investigaţii de laborator.

96.Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se datorează:

a) pierderilor excesive (vărsături, aspiraţie, diaforeză, diuretice);b) mişcării fluidului (acumulare anormală de fluid în diferite zone ale organismului (ascită, edem periferic);c) ambele.

97. Cand un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical trebuie să ştie că:

a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă;b) medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie că era modificat;c) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunzător calitativ

98 In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:

a) infiltraţia intradermică cu novocaină;

b) I.D.R. ;c) desensibilizare in reacţii

99. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sangelui şi a organelor hemato-formatoare se află:

a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare;

b) numărarea hematiilor;c) stabilirea valorilor hemoglobinei.

100. La atingerea nervului sciatic, tradusă prin durere violentă se:

a) se retrage aerul;b) se alege alt loc de injectat;c) se continuă injectarea

101.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sange se produce:

a) embolie gazoasă; b) hematom; c) paralizie.

102.Explorarea organelor hemato-formatoare se poate realiza prin :a)punctie osoasab) punctie splenicac) scintigrama hepatica si splenica103. Audiograma se efectuează cu:

a) vocea şoptită la diferite distanţe;b) diapazonul;c) audiometrul.

104. Pentru determinarea grupelor sanguine în sistemul OAB şi Rh este necesar ca:

a) determinarea să se facă prin ambele metode (Beth - Vincent şi Simonin);

b) determinarea să se facă de doi tehnicieni;

c) să se folosească două serii de seruri test.105.Efectuarea probelor de compatibilitate trasfuzională are drept scop:

a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice;

b) evitarea hemolizei intravasculare acute;

c) asigurarea că pacientul beneficiază de transfuzia pe care o primeşte.106.Incompatibilitatea transfuzională se previne prin următoarele măsuri:

a) determinarea grupei în sistemul OAB şi Rh la primitor;b) alegerea unui sânge de donator izogrup OAB şi Rh;c) executarea probelor de compatibilitate directă (Jeanbereau) şi biologică Oelecker.

107.Prin transfuzie înţelegem:a) administrarea sângelui direct de la donator la primitor;b) administrarea de la donator la primitor după o fază intermediară de conservare a sângelui;c) ambele.

108.Transfuzia de sânge are drept scop:a) restabilirea masei sanguine şi asigurarea numărului de globule roşii necesare transportului oxigenului în caz de hemoragii, anemii, stări de şoc;b) stimularea hematopoezei;c) corectarea imunodeficienţelor.

109.Accidentele transfuziei sunt:a) incompatibilitatea de grup în sistemul OAB, manifestată sub forma şocului hemolitic;b) transfuzarea unui sânge alterat, infectat cu germeni virulenţi care provoacă frisoane puternice c) hemoliză intravasculară prin transfuzarea sângelui neîncălzit.

110.Incidentele transfuziei sunt următoarele cu excepţia:

a) ieşirea acului din venă;b) perforarea venei;c) embolia pulmonară cu cheaguri.

111.Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii, cu excepţia:

a) înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului;

b) favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;

c) satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor alimentare ale pacientului.112.Regimurile dietetice urmăresc:

a) punerea în repaus şi cruţarea unor organe, aparate şi sisteme;

b) echilibrul unor funcţii deficitare sau exagerate ale organismului;

c) îndepărtarea unor produse patologice de pe pereţii intestinali.113. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de:

a) 6- 8 l/min.; b) 3- 6 l/min.; c) 6-10 l/min.

114. După efectuarea puncţiei venoase supravegherea bolnavului presupune in ordine:

a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;c) hrănirea imediată a bolnavului.

115.Alimentarea activă la pat se face aşezând pacientul în poziţie:

a) decubit lateral dr;b) decubit lateral stg;c) decubit dorsal.

116.Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast impune in prealabil:

a) nimic deosebit;b) o evacuare completă a tubului

digestiv;c) un regim alimentar lacto-fainos

117. În testul Addler se determină prezenţa:

a) unor hematii si leucocite de tip special;

b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive;

c) leucocitelor la nivelul tractului digestive.118. Ritmul circadian reprezintă:

a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;

b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale;

c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.119.Un bolnav în repaus absolut la pat necesită:

a) 25 cal./kg corp/24 h;b) 30 cal./kg corp/24 h;c) 35 cal./kg corp/24 h.

120.Alimentarea artificială prin sondă gastrică se face la bolnavii:

a) inconştienţi;b) cu stricturi esofagiene;c) intoxicaţi cu substanţe caustice.

121. Pentru recoltarea de secreţie in cazul unei otoragii abundente folosim:

a) o seringă cu un ac scurt;b) o compresă sterilă şi o pensă;c) un porttampon intr-o eprubetă

sterilă.

122.Corectarea deficitului de sodiu se va face cu :a) ser fiziologicb) ser glucozatc) solutie Ringer123.Temperatura se măsoară în:

a) cavităţi semiînchise (axilă, plică inghinală, cavitatea bucală);

b) cavităţi închise (rect, vagin);c) ambele.

124.Hiperpirexia reprezintă: a) temperatura corpului peste 40-41 °C;b) temperatura corpului între 39-40°C;c) temperatura corpului între 37-38°C.

125. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia:

a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul;

b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate;

c) prezenţa produselor patologice — puroi, sange, paraziţi.126.Pentru măsurarea temperaturii în cavitatea bucală termometrul se menţine:

a) 3 min; b) 5 min; c)10 min.

127. Spalatura auriculara pentru dopul de cerumen se efectueaza cu solutie de :a) rivanol 1%b) alcool 70 gradec) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20128.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei respiraţiei:

a) se anunţă pacientul şi se linişteşte din punct de vedere psihic;

b) se preferă perioada de somn (pentru măsurare - observare);

c) nu se anunţă pacientul.129. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află:

a) sonda vezicala;b) sonda gastrică şi duodenală sterilă

- de unică folosinţă;c) pensa hemostatică

130.Calităţile pulsului depind de: a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;b) debitul sistolic;c) elasticitatea şi presiunea arterială.

131.Pulsul de poate măsura manual (digital) la:

a) artera radială, cubitală; b) artera carotidă;

c) vena jugulară.132.Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:

a) tahicardie; b) bradicardie; c) puls filiform.

133. In spalatura gastrica la extremitatea libera a sondei se aseaza o :a) seringa de 2 mlb) seringa de 20 mlc) palnia134. Care din urmatoarele analize ale sangelui sunt examene biochimice :a) hemoleucogramab) grupul sanguinec) ureea sanguined) creatininae) bilirubina135. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:

a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică puncţia;c) şezand cu braţele pe langă corp.

136. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină:

a) din 24-48 h;b) după 180 minute de la prima

micţiune de dimineaţă;c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide.

137. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează:

a) in condiţii sterile, in recipient special;

b) un eşantion din cantitatea eliminată in 12 ore;

c) numai după administrarea a 2 l de ceai 138. Asistenta medicală il programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. Acest examen se numeşte:

a) bronhografie;b) bronhoscopie;c) cistoscopie.

139. Inainte de bronhoscopie, se efectuează o anestezie locală. Cand au revenit la salon după examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:

a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească cateva zile;b) să-i efectueze spălaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea pană cand se va restabili reflexul de deglutiţie.

140. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:

a) la ambele braţe, după ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min;b) la ambele braţe stand in decubit dorsal;c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia in ortostatism.

BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢIITESTUL I- ADEVARAT/FALS

NR. INTREBARII

RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA

1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste nursing

65

2 A " 1413 F " 1414. A " 1475 F " 846 A " 347 A " 348 A " 349 F " 34

10 A " 3411 F " 6112 A " 6113 F " 6114 F " 6515 F " 6516 F " 8417 F " 8418 A " 10319 F " 10320 F " 103

TESTUL II- ASOCIERIA1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de

asistentii medicali155

2 A " 1163 B " 1574 E " 1555 C " 154B1 B " 1252 A " 1123 C " 1574 E " 2325 D " 124C1 B " 1552 C " 1203 E " 1164 D " 1085 A " 112D1 E " 1552 B " 145

3 D " 1124 C " 1565 A " 141

TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 30

2 b " 313 a " 314 c " 315 a " 316 a,c " 317 a " 318 a,c " 329 a " 32

10 a " 3211 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 912 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 32

13 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 914 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 32

15 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 6116 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 33

17 a,c " 3318 b " 3319 a " 3320 c " 3321 a,b " 3322 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 20823 a,b,c24 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 34

25 a “26 c “ 3527 a,b “ 3528 a,b “ 3529 c " 3530 a,b " 3531 a " 3532 a.b " 3533 a,b " 3534 a,b " 3635 c " 3636 a,b " 3637 a,b " 3638 a,b " 3639 a,b " 3640 a,b,c " 36

41 b42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 18843 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 1044 a " 6145 b " 6146 b " 6447 a,c " 6648 d " 6649 c " 18750 c "51 a " 3852 a,b,c " 3853 a,c " 3854 a,b " 3855 a,b " 3856 c " 3857 a,c " 3958 c " 6959 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 39

60 a idem 3961 a idem 3962 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 17563 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 39

64 a,c idem 3965 c idem 4066 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 17267 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 40

68 b “ 4069 b “ 4070 b,c “ 4071 a “ 4072 a,b " 4073 b " 4174 c " 4175 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 5176 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 5177 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 41

78 c “ 4179 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9480 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 41

81 a “ 4282 a,b “ 4283 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 42

84 a,b “ 42

85 c “ 4286 a,b “ 4287 c “ 4288 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 6689 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9190 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 10591 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 43

92 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 10593 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 10694 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 10695 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 43

96 c “ 4397 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 5298 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 5299 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 147

100 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53101 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53102 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 149103 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 151104 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 45

105 a,b,c idem 45106 a,b,c idem 45107 c idem 45108 a,b,c idem 45109 a,b,c idem 45110 c idem 45111 c idem 46112 a,b,c idem 46113 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73114 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73115 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

nursing 46

116 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 82117 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 82118 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 56119 a - 1150 de teste nursing 47120 a - 1150 de teste nursing 47121 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 152122 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59123 c - 1150 de teste nursing 47124 a - 1150 de teste nursing 47125 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83126 b - 1150 de teste nursing 47127 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 152128 b.c - 1150 de teste nursing 48129 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83

130 a,b,c - 1150 de teste nursing 48131 a,b - 1150 de teste nursing 48132 c - 1150 de teste nursing 48133 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 85134 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175135 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 61136 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 92137 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 92138 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 65139 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 65140 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 72

MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe obiecte, etc.2. Asepsia este o metodă profilactică.3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,

măşti)3 Sterilizare la autoclav (la

cald)C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de

prelevare4 Sterilizare la autoclav (la

rece cu vapori de oxid de etilen)

D materiale din polietilen

5 Sterilizare prin iradiere cu raze gamma

E materiale din sticlă

B. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Alcoolul 70˚ A în contact cu plaga face bule de aer2 Tinctura de iod B are acţiune bactericidă puternică3 Apa oxigenată C se mai numeşte soluţie Dakin4 Rivanolul D nu se aplică pe plăgi5 Cloramina soluţie E se utilizează cu predilecţie în pansamentele

umede

TESTUL IIIIndicati raspunsurile corecte

1.Antisepsia este:a)o metoda profilactica de lupta impotriva

infectiilorb)o metoda curativa de lupta impotriva

infectiilorc)o metoda de indepartare si distrugere a

microbilor de pe obiecte, din incaperi2.Sterilizarea urmareste:

a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor

b) profilaxia infectiilor plagilorc) distrugerea germenilor, inclusiv a

formelor sporulate si a virusurilor.3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:

a) prin caldura umedab) prin caldura uscatac) prin mijloace chimice

4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

a) 128 ˚Cb) 180 ˚Cc) 100 ˚C

5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:

a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se

racestec) se adauga in apa bicarbonat sau borat

de sodium6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

a) 1-2%

b) 5-6%c) 10%

7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) poate produce arsuri chimiceb) este un foarte bun antiseptic al

campului operator (al pielii)c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe

plagi8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:

a) alcoolulb) apa oxigenatac) tinctura de iod

9. Materialul moale se sterilizeaza la:a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbereb) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de

vaporic) 180˚ si 2 atm la pupinel

10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:

a) 24 de ore de la efectuarea sterilizariib) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu

instrumentec) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii

11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină:

a) nu prezintă importanţă în prevenirea infecţiilor cu transmitere sanguină;

b) uneori este singurul mod de prevenire a contaminării şi diseminării agenţilor microbieni;

c) cel mai important mod de prevenire a contaminării şi diseminării agenţilor microbieni.

12.În cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutană, înţepătură, tăietură) ce atitudine luaţi?

a) stimularea sângerării locale;b) clătirea cu apă;c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,

spălarea cu apă şi săpun sau detergent.

13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este crescută în serviciile:

a) nou-născuţi;b) terapie intensivă;c) endocrinologie.

14.Obiectivele permanente în prevenirea infecţiilor nosocomiale sunt:

a) alegerea procedurilor de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie;

b) măsuri de igienă spitalicească;c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg

de acţiune.15.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea

şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt:a) pregătirea materialelor pentru

sterilizare şi respectarea condiţiilor de păstrare şi utilizare a lor;

b) respectă şi răspunde de aplicarea regulilor de igienă şi regulilor de tehnică aseptică;

c) refuză internarea bolnavilor contagioşi.16.Metodele de prevenire a accidentelor

profesionale prin tăiere , înţepare cu obiecte ascuţite, constau în :

a) colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la înţepare şi tăiere, amplasate la îndemână şi marcate corespunzător;

b) reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;

c) recapişonarea acelor folosite.

17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a contaminării cu agenţi microbieni, se efectuează:

a) înainte şi după aplicarea unui tratament pacienţilor;

b) numai la intrarea în serviciu.c) după scoaterea mănuşilor de protecţie;

18.Echipamentul de protecţie este :a) bariera între lucrător şi sursa de

infecţie ;b) alcătuit din halat şi încălţăminte de

spital;c) utilizat în timpul activităţilor care

presupun risc de infecţie.19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se

referă la:a) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri

de expunere profesională;b) utilizarea echipamentului de protecţie

adecvat, complet , corect;c) personalul infectat cu Hbs.

20.Regulile de bază în aplicarea Precauţiunilor Universale consideră:

a) toţi pacienţii potenţial infectaţi;b) toţi pacienţii sunt potenţial sănătoşi;c) că acele şi alte obiecte folosite în

practica medicală sunt contaminate după utilizare.

21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea infecţiilor nosocomiale cuprind:

a) respectarea regulilor de tehnică aseptică în efectuarea tratamentelor prescrise;

b) supravegherea menţinerii condiţiilor de igienă şi a toaletei bolnavilor imobilizaţi;

c) supravegherea aplicării tratamentului cu antibiotice în funcţie de antibiogramă şi evoluţia clinică a bolnavului.

22. Infecţia nosocomială este:a) infecţia contactată în spital sau alte

unităţi sanitare cu paturi;

b) infecţia care se referă la orice boală datorată microorganismelor;

c) infecţia dobândită în spital şi uneori diagnosticată după ieşirea din spital.

23. Care din agenţii patogeni ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce infecţii nosocomiale?

a) nici unul;b) toţi;c) numai bacteriile.

24. Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesională se realizează de către :

a) fiecare asistent medical prin societăţile de aisgurări;

b) angajator, prin societăţile de asigurări;c) nu este necesară protecţia asistentului

medical.25. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale

este de a:a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale

sanguină personalului , la locul de muncă;

b) preveni transmiterea infecţiilor nosocomiale;

c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale aerogenă , în unităţile sanitare cu paturi.

26. Sterilizarea urmeşte:a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe

toate suprafeţele ce vin în contact cu bolnavul;

b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene şi nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicală;

c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi pe suprafaţa instrumentelor chirurgicale.

27. Infecţia de defineşte astfel:a) reacţia locală sau generală rezultată

din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism;

b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;

c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism.

28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:

a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor;

b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor, de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;

c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.

29. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?

a) steril;b) curat;c) dezinfectat.

30. Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile se poate utiliza:

a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;b) mîna spălată cu apă şi săpun;c) pensa de servit.

31. În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

a) 5% umiditate;b) 10% umiditate;c) 50% umiditate.

32. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:a) căldura, radiaţiile gamma;b) radiaţiile ultrascurte;c) ultrasunetele.

33. Dezinfecţia este operaţia:a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de

pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;

b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;

c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.

34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie antiseptică, înainte de aplicarea unei proceduri invazive (ex. cateterism)?

a) 10 secunde;b) 1 minut;

c) 2 minute.35. Spălarea de decontaminare a mâinilor se

face astfel:a) spălare cu apă şi săpun;b) spălare cu apă, săpun, frecare cu

periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x 5 ml;

c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.

36. De la sala de pansamente septice aţi primit instrumentele pentru a le pregăti în vederea sterilizării. Aşezaţi în ordine operaţiunile de execuţie a acestei manopere:

a) spălare;b) sortare;c) limpezire;d) decontaminare;e) uscare;f) aşezare în trusă.

37. După decesul unui pacient salonul se dezinfectează astfel:

a) ştergerea patului, pavimentului, cu soluţie de var cloros 40 g ‰;

b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă formică în salon 10-15g ⁄ m3;

c) ştergerea obiectelor din salon cu soluţie de cloramină 40 g ‰.

38. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰;b) alcool 70°;c) bromocet 1 g ‰.

39. Soluţia antiseptică are următoarele proprietăţi în comparaţie cu soluţia dezinfectantă:

a) distruge microorganismele de pe tegumente şi mucoase, fără a le altera integritatea;

b) nu este nici o deosebire;c) este mai concentrată decât soluţia

dezinfectantă.

40. Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante, personalul medical respectă măsurile de protecţia muncii:

a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;b) utilizarea măştilor de protecţie;c) utilizarea ochelarilor de protecţie.

41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se are în vedere:

a) preparare zilnică;b) depozitare în recipiente de metal;c) depozitare în recipiente închise la

culoare din material plastic.42. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare

respectă următoarele elemente:a) circuitul aseptic indică sensul de

circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;

b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;

c) între circuitul aseptic şi cel septic funcţionează principiul neseparării circuitelor.

43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:a) îmbolnăviri de natură infecţioasă

contractate în spital;b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care

se manifestă după externarea pacientului;

c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării sau după externare.

44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale:

a) pacienţii vârstnici, taraţi;b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.

45. Sursa de infecţie poate fi:a) pacientul şi produsele sale patologice;b) personalul medical şi echipamentul

său de lucru;c) apa şi alime

BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂTESTUL I- ADEVĂRAT / FALS

NR. ÎNTREBARE

RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ

1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. Daschievici, M Mihăilescu, 2004

65

2 A „ 643 A „ 664 F „ 675 A „ 766 A „ 837 A „ 878 A „ 839 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3410 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3411 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3412 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3413 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3414 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3415 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34

TESTUL II- ASOCIEREA1 c F. Daschievici, M Mihăilescu -Chirurgie

pentru cadre medii , 200482-83

2 e “ 82-833 b “ 82-834 a “ 82-835 d “ 82-83B1 b “ 872 d “ 873 a “ 874 e “ 875 c “ 87

TESTUL III- GRILĂNR. ÎNTREBARE

RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ

1 b “ 642 c “ 753 a “ 754 b “ 765 c “ 766 a “ 877 b “ 868 b “ 879 b “ 8310 a “ 7911 b,c 1030 teste pentru examene şi concursuri

pentru asistenţii medicali – OAMR, 2004154

12 a,c “ 15413 a,b “ 15414 a,b “ 15315 a,b “ 153

16 a,b “ 11017 a,c “ 11018 a,c “ 11019 a,b “ 11120 a,c “ 11121 a,b “ 10822 a,c “ 10823 b “ 7024 b “ 7025 a “ 6826 b “ 5327 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3028 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3129 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3130 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3131 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3132 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3233 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3234 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3235 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3236 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3237 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3238 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3239 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3340 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3341 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3342 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3343 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3344 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 3345 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 34

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză medicamentele;2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;3.Supozitoarele au numai efect local;4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;7.Injecţia intramusculară se realizează in muşchii fesieri;8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 soluţie uleioasă A. tegumente2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată

4 preparate cortizonice D. branulă5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 colir A. efect purgativ2 conduct auditiv extern B. papulă3 supozitoare C. solutie hipertonă4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului

TESTUL IIIIndicati raspunsurile corecte1.Administrarea medicamentelor pe cale orală se face pentru obţinerea urmatoarelor efecte locale:

a)favorizarea cicatrizării ulceraţiilor mucoasei digestive;b)protejarea mucoasei gastro-intestinale;c)inlocuirea fermenţilor digestivi(cand aceştia lipsesc)

2.Este contraindicată administrarea medicamentelor pe cale orală atunci cand:a)medicamentul este inactivat de secreţiile digestive;b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante asupra mucoasei gastrice;c)pacientul refuza medicamentul.3.Administrarea medicamentelor pe cale rectală este indicată la:

a)pacienţii cu tulburări de deglutiţie;b)pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior sau cu intoleranţă digestivă;c)pacienţii operaţi pe anus si rect.

4.Pe cale respiratorie se administrează medicamente sub forma de:

a)gaze sau substanţe gazeificate;b)lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori;c) pulberi fine.

5.Administrarea medicamentelor pe cale respiraţorie se face pentru:

a)decongestionarea mucoasei căilor respiratorii;b)imbogaţirea in oxigen a aerului inspirat;c) fluidificarea sputei

6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot administra medicamente sub formă de:

a)soluţii;b)mixturi;c) unguente.

7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul de sac conjunctival si pe marginea ploapelor folosim:

a)ansă de platină;b)baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu un tampon de vată;c)tampon montat pe o sondă butonată,comprese sterile.

8.Administrarea medicamentelor pe cale parenterală are urmatoarele avantaje:

a)dozarea exactă a unui medicament ce ajunge in snge;b)evitarea tractului digestiv;c)posibilitatea administrarii medicamentelor bolnavilor inconştienţi.

9.Prin injectia subcutanată se poate introduce in organism:

a)substanţe medicamentoase izotonice lichide, nedureroase;b)substanţe medicamentoase hipertonice;c)subtanţe medicamentoase uleioase.

10.Prin injecţia intramusculară se pot introduce in organism:

a)soluţii izotonice;b)soluţii hipertonicec) soluţii uleioase.

11.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

a)regiunea supero-externa fesieră;b)faţa externă a coapsei,treimea mijlocie;c) regiunea subclaviculară

12.Pe cale intravenoasă se pot introduce in organism:

a)substanţe izotonice;b)substanţe hipertonice;c) substanţe uleioase.

13.Accidentele injecţiei subcutanate sunt urmatoarele,cu excepţia:

a)durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;b)hematom prin perforarea unui vas;c) flebalgie.

14.Accidentele injecţiei intramusculare sunt:

a)durere vie prin atingerea nervului sciatic;b)paralizie prin inţeparea unui vas;c)embolie prin introducerea accidentală intr-un vas de sange a unei substanţe uleioase

15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt urmatoarele, cu excepţia:

a)flebalgiei,datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante;b)hematomului prin străpungerea venei;c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic

16.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu excepţia:

a)distensiei abdominale prin patrunderea gazului prin esofag;b)emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorita fisurii mucoasei;c) embolie gazoasă

17.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul alimentar va fi:

a)desodat;b)hiposodat;c) normosodat

18.Antibioticele sunt:a)substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii(mucegaiuri,bacterii)b) substanţe obţinute prin sinteza avand proprietăţi bacteriostatice,bactericide sau antimicotice;c) ambele

19.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele căi,cu excepţia:

a)orala

b)intramusculara si intravenoasa;c) subcutanată

20.Inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic este necesar:

a)să se identifice germenul patogen;b)sa se determine sensibilitatea agentului patogen la antibiotic;c)să se testeze sensibilitatea organismului la antibiotic

21.Perfuzia are drept scop:a)administrarea medicamentelor la care se urmăreste un efect prelungit;b)efect depurativ-diluând si favorizând excreţia din organism a produsilor toxici;c)completarea proteinelor sau altor componente sanguine.

22.Introducerea lichidelor in organism pe cale intravenoasă se poate face prin:

a)ace metalice fixate direct in vena;b)canule de material plastic introduse prin lumenul acelor(care apoi se retrag)c)denudare venoasa

23.Prin perfuzie intravenoasă se pot introduce soluţii:

a)izotonice;b)hipertonice;c)uleioase

24.Accidentele perfuziei sunt:a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces;b)embolia gazoasă prin patrunderea aerului in curentul circulator;c)flebită, necroză

25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale organismului se face prin:

a)stabilirea felului deshidratarii;b)simptomatologia deshidratarii;c)investigaţii de laborator

26.Calcularea ratei de flux in cazul perfuziilor se individualizează dupa natura si concentraţia soluţiei astfel:

a)soluţiile izotone se administrează cu un ritm de 60-150 picături pe minut(500 ml/ora)b)soluţiile hipertone se administrează cu un ritm de 60-150 picături/minut(500 ml/ora)c)hidrolizatele de proteină se administrează cu un ritm de 40-60 picături/minut(50 ml/oră)

27.Aveţi de administrat la ora 12:00 penicilină şi gentamicină unui pacient care are o perfuzie cu glucoză 5%.Cum procedaţi?

a)injectaţi intramuscular separate cele doua antibiotice;b)asociaţi cele două soluţii de antibiotice si le injectati intramuscular;c)introduceţi soluţia de antibiotice in punga cu glucoză

28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi scade eficacitatea cu 50%?

a)penicilina;b)tetraciclina;c)ampicilina

29.Daca in timpul unei perfuzii medicamentoase starea pacientului se modifică brusc,asistenta medicala actioneaza astfel:

a)intrerupe perfuzia,scoate acul de puncţie;b)intrerupe perfuzia si inlocuieşte flaconul respectiv cu ser fiziologic;c)anunţă imediat medicul

30.Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il constituie:

a)perfuziile in venele membrului pelvin;b)perfuziile pe cateter;c)ambele

31.Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi:

a)local;b)general;c)numai local

32.Pentru obtinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutanată se utilizează:

a)inoforeza;b)fricţionarea;c)ambele metode.

33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat,prezintă un inscris neclar sau după deschidere cad cioburi in interior, procedăm astfel:

a)administrăm conţinutul fără reţinere;b)filtram conţinutul inainte de administrare;c)nu administram conţinutul

34.Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează administrarea acestora.Pentru prevenirea sensibilizarii se pot folosi:

a)mănuşi;b)mască;c)este suficientă spalarea pe maini dupa efectuarea administrării

35.Calea naturală,comodă si foarte acceptată de bolnav(calea orală si bucală)prezintă şi unele dezavantaje enumerate mai jos:

a)nu are acţiune imediată;b)se poate folosi cand bolnavul varsă;c)nu se folosesc la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus

36.Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub forma de supozitoare sau clisme si este folosită:

a)dupa efectuarea unei clisme evacuatorii;b)cand se urmăreşte o acţiune locală,in special;c)cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si greţuri.

37.Calea parenterală oferă o serie de avantaje,dar si un mare dezavantaj, indicati care este acesta:

a)absorbţie rapidă,totală;b)dozare precisă;c)necesită instrumentar si soluţii injectabile sterile.

38.Pe cale respiratorie se administrează:a)anestezicele volatile;b)aerosolii;c)oxigenul

39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si conjunctivelor se pot administra medicamente ce au acţiune:

a)antiseptică;b)antiinflamatoare;c)epitelizantă;d) antialgică

40.După administrarea medicamentelor,asistenta medicală va urmări efectele acestora:

a)modificarea comportamentului,a starii psihice si constipatiei;b)eruptii cutanate,edeme palpebrale;c)greţuri,frisoane,transpiraţii;

d)modificări ale valorilor pulsului,T.A41.Injecţia intravenoasă se poate face:

a)numai in venele epicraniene;b)păstrând cea mai buna venă pentru urgenţe;c) in venele de la plica cotului

42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de portocală este caracteristică pentru injecţia:

a)intravenoasă;b)subcutanată;c)intradermică

43.Pe care din urmatoarele căi de administrare a medicamentelor,absorbţia se face cel mai putin:

a)calea intravenoasă;b)calea intramusculară;c)calea orală

44.Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin:

a)administrare intravenoasă;b)administrare intraarterială;c)administrare subcutanată

45.Când un medicament prezintă o modificare de aspect,culoare,miros,asistenta medicală trebuie să ştie că:

a)acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente si este un fapt lipsit de importantă;b)medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie ca erau modificate;c)numai farmacistul raspunde de calitatea medicamentului eliberat;d)medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunzător calitativ

46.In care din urmatoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:

a)infiltraţia intradermică cu novocaină;b)I.D.R(excepţie la tuberculină);c)desensibilizare in reacţii alergice

47.Injecţia subcutanată se efectuează:a)zilnic in acelasi loc;b)alternând locurile de elecţie;c)nu există indicaţii speciale

48.Prin injecţia intramusculară se administrează:

a)soluţii izotone,uleioase,coloidale;b)soluţii izotone,hipertone;c)soluţii izotone

49.Resorbţia medicamentului administrat prin injecţia intramusculară incepe:

a)după 5-10 minute de la administrare;b)instantaneu;c)imediat după injectare

50.La atingerea nervului sciatic,tradusă prin durere violentă se intervine astfel:

a) se retrage acul;b) se alege alt loc de injectat;c) se continuă injectarea

51.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sânge se produce:

a)embolie gazoasă;b)hematom;c)paralizie

52.Administrarea medicamentelor pe cale rectală se face cu pacientul asezat in:

a)decubit lateral stâng, cu membrul pelvin stâng întins si membrul pelvin drept flectat;

b)decubit dorsal;c)poziţie genupectorală

53.Administrarea oxigenului pe sondă nazală se face cu scopul:

a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în caz de hipoxie;b)creşterii metabolismului energetic al organismului;c) ambele variante sunt corecte.

54.După administrarea medicamentelor,în sacul conjunctival pot apărea urmatoarele reacţii locale:

a)congestive;b)lăcrimare,prurit;c)ambele variante sunt corecte

55.După administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală,asistentul medical va semnala medicului manifestările ieşite din comun:

a)diplopie;b)palpitaţii;c)ambele variante sunt corecte

56.Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală respectă urmatoarele principii:

a)se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;

b)nu se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;c)administrarea medicamentelor se face din interior spre exterior

57.Administrarea medicamentelor pe cale nazală se face cu pacientul aşezat in poziţie de:

a)decubit dorsal;b)decubit lateral stang;c)ortostatism cu hiperextensia capului

58.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respectă urmatoarele principii cu excepţia:

a)se administrează soluţii la temperatura corpului;

b)se administrează soluţiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a preveni lezarea timpanuluic)se administrează soluţii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de absorbţie

59.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se recomandă a fi:

a)decubit dorsal;b)decubit lateral pe partea sănătoasă;c)semişezând,cu capul in hiperextensie

60.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazală in scop terapeutic va fi de:

a)4litri/minut;b)5litri/minut;c)6litri/minut

61.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se balonează ,vom recomanda:

a)retragerea sondei pana aproape de vălul palatin(in cazul in care sonda a fost introdusă prea profund, oxigenul poate ajunge în stomac);b)schimbarea alternativă a narinelor la introducerea sondei;c)verificarea funcţionării umidificatorului.

62.Administrarea medicamentelor în conductul auditiv extern poate avea drept scop:

a)obţinerea unui efect terapeutic;b)înmuierea dopului de cerumen;

c)profilactic, în vederea prevenirii otitei medii supurante.

63.Nerespectarea căilor de administrare a medicamentelor:

a)nu influenţează efectul medicamentelor;

b)are efecte nedorite;c)duce la complicaţii locale la locul de administrare a injecţiilor.

64.Asistenta medicală:a)este nevoită să trezească bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice;b)trezeşte bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice;c)stabileşte orarul de administrare respectând somnul pacientului.

65.Asocierea mai multor medicamente în aceeaşi seringă:

a)menajează bolnavul de înţepături;b)duce la transformarea, precipitarea, degradarea acestora;c)priveşte în mod direct medicul.

66.Când administrează tratamentul, asistenta medicală:

a)lasă la pacient întreaga doză zilnică;b)administrează personal supozitoarele,picăturile pentru ochi şi nas;c)administrează întîi tabletele,soluţiile şi picăturile apoi injecţiile

67.Asistenta medicală are grijă:a)să informeze pacientul despre timpul în care se va instala efectul medicamentelor;b)să atragă atenţia asupra efectelor secundare ale medicamentelor;c)să corecteze dozele prescrise.

68.Regulile generale de pregătire şi administrare a injecţiilor prevăd:

a)injectare imediată a conţinutului seringii;b)verificarea soluţiei injectabile;c)pregătirea cu 30 min.înainte de administrare.

69.Accidentele survenite la administrarea injecţiilor intramusculare sunt:

a)atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale;

b)atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale;c)patrunderea cu acul într-un vas sanguin.

70.Accidentele survenite în urma injecţiei intravenoase sunt:

a)flebalgiab)supuraţia aseptică;c)tumefierea bruscă a ţesutului perivenos,hematom.

71.Cu ocazia administrării antibioticelor,asistenta medicală trebuie să cunoască:

a)doza totală pe zi de antibiotic ce trebuie administrată unui pacient;b)durata tratamentului;c)cantitatea exactă a unei doze.

72.Personalul care manevrează antibiotic poate să se sensibilizeze fată de aceste substante,fiind expus la:

a)dermite profesionale;b)şoc anafilactic;c)urticarie.

BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I- ADEVARAT / FALSNR.ÎNTREBARE

RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistenţii medicali, 2002

138

2 A L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 1073 F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru

asistenţii medicali,2002140

4 A „ 1375 A „ 137

6 F „ 1507 A „ 1508 A „ 156

TESTUL II - ASOCIERIINR.ÎNTREBARE

RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

1 1-E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru asistenţii medicali,2002

150

2 2-A „ 1463 3-B „ 1594 4-C „ 1615 5-D L. Titircă -Ghid de nursing ,2001 134-135IINR.ÎNTREBARE

RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

1 1-D L. Titircă-Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenţii medicali2003

139

2 2-E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru asistenţii medicali,2002

146

3 3-A „ 1404 4-B „ 1545 5-C „ 150

TESTUL III- GRILANR.ÎNTREBARE

RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

1. a, b, c 1150 testeEditura Viaţa medicală românească

37

2. a, b, c idem 37

3. a, b idem 37

4. a, b idem 37

5. a, b, c idem 37

6. a, c idem 37

7. b, c idem 38

8. a, b, c idem 38

9. a idem 38

10. a, c idem 38

11. a, b idem 38

12. a, b idem 38

13. c idem 39

14. a, c idem 39

15. c idem 39

16. c idem 39

17. a idem 39

18. c idem 42

19. c idem 42

20. a, b, c idem 43

21. a, b, c idem 43

22. a, b, c idem 43

23. a, b idem 43

24. a, b, c idem 43

25. a,b,c idem 43

26. a,c idem 73

27. a idem 144

28. c idem 144

29. b,c 147

30. c 147

31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in nursing, Editura Carol Davila,Bucuresti 2002

49

32. c idem 49

33. c idem 50

34. a,b idem 50

35. a,c idem 50

36. a,b idem 50

37. c idem 51

38. a,b,c idem 51

39. a,b,c,d idem 51

40. a,b,c,d idem 51

41. b,c idem 51

42. c idem 51

43. c idem 51

44. a,b idem 52

45. d idem 52

46. b idem 52

47. b idem 52

48. a idem 53

49. c idem 53

50. a,b idem 53

51. a idem 53

52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 intrebări, Editura Bucuresti 2009

40

53. a idem 40

54. c idem 39

55. c idem 39

56. b idem 39

57. a idem 39

58. a idem 39

59. b idem 40

60. c idem 41

61. a idem 41

62. a,b idem 60

63. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri pentru asistenţii medicali,Editura Biroul executiv al OAMR 2004

111

64. b,c idem 112

65. a,b idem 112

66. b,c idem 112

67. ab idem 112

68. a,b idem 112

69. a,c idem 112

70. a,c idem 113

71. a,c idem 113

72. a,c idem 113

MODULUL 23- PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

TESTULIStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals .

1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor respiratorii.

2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de urgenţă este drenajul postural.

3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi

aspiratorul mecanic pentru secreţii.6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea

permeabilităţii căilor respiratorii.7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine

timp îndelungat.8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea

BCG.9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare

cerebrală.

TESTUL II

A. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 astmul bronsic A mucolitice2 pneumonia

pneumococicaB virajul la tuberculina

3 bronsita cronica C hepatizatie rosie4 ftizia D caverna5 primo-infectia

tuberculoasaE dispnee paroxistica

B. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 tuberculoza primara A caverna2 pneumonia

pneumococicaB dispnee paroxistica expiratorie

3 pneumotorax C febra in platou – 40 C

4 ftizia D sancru de inoculare5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala

TESTUL III

Indicati raspunsurile corecte

MEDICINĂ INTERNĂ

1. Pneumonia francă lobară se defineşte prin următoarele manifestări clinice cu excepţia:a) frison solemn;

b) tuse seacă persistentă; c) febră (39 -41°C);d) junghi toracic. e) expectoraţie mucopurulentă

2. În BPOC combaterea obstrucţiei vizează :

a) drenaj postural, aspiraţie bronşică, spalatură bronşică;

b) administrarea corticoizilor;c) tratament antibiotic.

3. Criza de astm bronşic are durată variabilă:

a) 15 min- 3 ore;b) 30 min;c) 2 ore.

4. Sputa din astmul bronşic este:a) mucopurulentă;b) ruginie;c) alb- sidefie cu aspect perlat.

5. Conduita de urgenţă in astmul bronşic vizează:

a) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice simpaticomimetice;

b) administrarea de antitusive;c) drenaj postural.

6. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

a) vomică, febră 37,5 – 38 grade, greaţă;

b) expectoraţie mucopurulentă , febră în platou;

c) frison unic , febră 39-40, junghi toracic.

7. Antibioticul de elecţie utilizat în tratamentul pneumoniei pneumococice este:

a) Penicilina G;b) Tetraciclina;c) Biseptol.

8. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu excepţia

a) şancrul de inoculare , adenopatiile traheo – bronşice;

b) leziuni condensate; c) leziuni cavitare.

9. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizează prin:

a) corticoterapie;b) tuberculostatice;c) antibiotice.

10. Complicaţiile pneumoniei sunt:a) bronşita cronică;b) emfizemul pulmonar;c) pleurezia sero-fibrinoasă.

11. Procesul inflamator în pneumonia pneumococică se desfăşoară în urmatoarele stadii:

a) şancru de inoculare, adenopatii traheobronşice, leziuni condensate;

b) congestie, hepatizaţie roşie, hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;

c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase.

12. Tratamentul bronşitei cronice vizează:a) reducerea iritaţiei bronşice ,

tratamentul infecţiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator;

b) chimioprofilaxia contacţilor;c) administrarea miofilinului şi

corticoterapie i.v.13. Examenul fizic în pneumonia pneumococică pune în evidenţă:

a) sindrom de condensare pulmonară;

b) leziuni cozeoase;c) leziuni fibro-cavitare.

14. Leziunea primitivă in TBC se numeşte a) adenopatie traheo-bronşică;b) tuberculoza miliară;c) şancru de inoculare.

15. Tratamentul bronhodilatator din bronşita cronică constă în urmatoarele,cu excepţia:

a) medicaţie simpaticomimetică;

b) tratamentul infecţiei bacteriene;c) medicaţie anticolinergică.

NURSING16. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii, pacientul este sfătuit:

a) să evite mediul poluat, tabagismul;b) să-şi păstreze greutatea corporală

în limitele vârstei/sexului;c) să evite practicarea sporturilor în

timpul anotimpurilor reci.17. Pentru culegerea datelor şi întocmirea planului de îngrijire, asistenta va observa la un pacient cu o afecţiune pulmonară:

a) aspectul abdomenului;b) culoarea tegumentelor;c) aspectul toracelui, mişcările celor

două hemitorace.18. Spirografia explorează:

a) volumele şi capacităţile pulmonare;

b) volumele pulmonare după efectuarea unui efort dozat;

c) arborele traheobronşic, folosind substanţă de contrast.

19. Bronhografia reprezintă examenul:a) radiologic al aparatului respirator;b) endoscopic al aparatului

respirator;c) radiologic al arborelui

traheobronşic.20. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul necesită ca pregătire:

a) clismă evacuatoare;b) administrarea atropinei, cu 30 de

minute înaintea examenului;c) întreruperea alimentaţiei.

21. Intervenţiile autonome ale asistentei în hemoptizie sunt:

a) aşezarea pacientului în poziţie Trendelemburg;

b) instituirea repausului fizic, psihic şi vocal;

c) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe regiunea retrosternală;

d) învăţarea pacientului să efectueze inspiraţii forţate;

e) aşezarea pacientului în poziţie semişezând.

22. Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în criză de astm bronşic i se dă poziţia:

a) semişezând cu spatele sprijinit, braţele pe lîngă corp;

b) decubit lateral;c) Trendelemburg.

23. Ca intervenţii de urgenţă în criza de asm bronşic se vor aplica:

a) administrarea medicaţiei bronhodilatatoare şi antialergice;

b) educaţia pacientului cum să prevină crizele de astm;

c) oxigenoterapie.24. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii se numeşte :

a) disfonie;b) afonie;c) răguşeală.

25. Tusea este un act util atunci când :a) favorizează eliminarea corpilor

stăini;b) favoroizează eliminarea secreţiilor

patologice din căile aeriene. 26. Efectul frecvent al fumatului este :

a) bronşita tabagică; b) emfizemul pulmonar; c) cancer bronhopulmonar; d) gastrita tabagică.

27. Astmul bronşic în criză se caracterizeaza prin:

a) dispnee paroxistică expiratorie;b) dispnee inspiratorie şi expiratorie;c) dispnee paroxistică inspiratorie.

28. Disfuncţia respiratorie din astmul bronşic este:

a) restrictivă; b) obstructivă;c) mixtă.

29. În perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

a) repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat în vitamine;

b) regim alimentar desodat;c) consum excesiv de lichide

30. Primoinfecţia TBC se face:a) pe cale cutanată;b) pe cale aeriană;c) pe cale sexuală.

31. Metoda utilizată în depistarea tuberculozei primare este:

a) IDR la antimicotice;b) IDR la tuberculină;c) IDR la antibiotice.

32. Profilaxia tuberculozei vizează urmatoarele obiective , cu excepţia:

a) întarirea rezistenţei nespecifice a organismului;

b) vaccinare antituberculoasă;c) vaccinare antigripală.

33. Dispneea cu bradipnee expiratorie se întalneşte în : a) scleroemfizem pulmonar;

b) corp străin în laringe sau trahee;c) astm bronşic.

34. Pentru descoperirea gradului de infecţie tuberculoasă se efectuează : a) vaccinarea B.C.G. b) intradermoreacţia la tuberculină

I.D.R; c) reacţia Cassoni.35. Dispneea, în bolile pulmonare, este datorată:

a) scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii de CO2 şi obstrucţiei căilor respiratorii;

b) contaminării cu pneumococ;c) comprimării organelor abdominale .36. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:a) senzaţie de vomă;b) caldură retrosternală şi jenă respiratorie; c) vărsătură.37. Durerea toracică poate avea drept cauze:a) afecţiuni cardiovasculare;b) afecţiuni pleuropulmonare;c) ambele.38. Definiţia astmului bronşic include, cu excepţia:a) reducere ireversibilă a diametrului

bronhiilor;b) dispnee expiratorie;c) reducerea reversibilă a diametrului

bronhiilor.39. Spirografia explorează:a) volumele pulmonare după efort;b) arborele traheo-bronşic, folosind

substanţa de contrast;c) volumele şi capacităţile pulmonare.40. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se face prin:a) IDR la tuberculină;b) IDR Cassoni;

c) IDR Dick.41. Testul la tubercluină (I.D.R) este folosit pentru :

a) a stabili amploarea reacţiei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice a unei persoane;

b) a stabili existenţa reacţiei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice;

c) se citeşte la locul injectării intradermice după 72 de ore de la injectare .

42. Dispneea în bolile pulmonare este consecinţa:

a) scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii de dioxid de carbon;

b) comprimării organelor abdominale;c) obstrucţiei căilor respiratorii.

43. Expiraţia în astmul bronşic este insoţită de:

a. suflu amfonic;b. suflu tubar;c. wheezing.

44. Profilaxia tuberculozei cuprinde următoarele, cu excepţia:

a) ameliorarea condiţiilor de viaţă;b) depistarea precoce a bolii;c) vaccinarea antigripală.

45. În pleurezia serofibrinoasă pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu excepţia:

a) febră, frison;b) transpiraţii nocturne;c) febră de tip remitentă, durere

toracică.46. Astmul bronşic este un sindrom caracterizat prin:

a) dispnee paroxistică inspiratorie; b) febră şi junghi toracic;c) dispnee paroxistică expiratorie şi

bradipnee.47. Astmul bronşic este o afecţiune caracterizată prin crize de dispnee paroxistică de tip expirator. Ce intervenţii delegate de urgenţă aplică asistenta medicală în criză :

a) administrarea de miofilin intravenos;

b) prednison oral; c) antihistaminice;

d) sedative. 48. Intervenţia delegată în criza astmatică vizează:

a) administrarea de bronhodilatatoare şi corticoterapie;

b) administrarea de antibiotice;c) drenaj postural.

49. Rolul delegat al asistentei medicale în tratarea crizei de astm bronşic este:

a) tratamentul, medicaţia bronhodilatatoare;

b) administrarea de oxigen pe sonda nazală sau mască;

c) cortico steroizi50. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii pacientul este sfătuit:

a) să întrerupă fumatul şi să evite mediul poluat,

b) să- şi păstreze greutatea corporala in raport cu varsta;

c) sa evite practicarea sporturilor de iarnă.

51. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizează:

a) combaterea obstrucţiei , inflamaţiei , spasmului;

b) administrarea penicilinei G;c) administrarea de lichide calde.

52. Expectoraţia în pneumonia pneumococică este :

a) roşie – ruginie , vascoasă, aderentă;

b) sidefie – perlată;c) spumoasă , aerată.

53. Manifestarea de dependenţă sugestivă pentru TBC este:a) febra 39 – 40 grade C;b) tuse seacă persistentă peste 3

săptamâni;c) frison unic 30 – 40 minute.54. Manifestările de dependenţă frecvente care pot ridica suspiciunea de cancer pulmonar la fumătorii cronici sunt :

a) tuse persistentă rezistentă la tratament în formele avansate ;

b) hemoptizia ;

c) dispneea .55. Pentru spirografie, pacientul necesită următoarea pregătire :

a) cu 24 ore înainte se întrerupe medicaţia excitantă sau sedativă a centrilor respiratori;b) repaus fizic şi psihic cu 30 minute înaintea examenului;c) nu necesită pregătire.

56. Valorile normale ale parametrilor cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT) normali în raport cu tabelele CECO sunt:

a) 50% din valorile ideale;b) 70-80% din valorile ideale;c) 100% faţă de valorile ideale.

57. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregătesc următoarele materiale:

a) pahar conic gradat;b) cutie Petri sterilă;c) tăviţă renală.

58. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:

a) senzaţie de gâdilitură a laringelui, căldură retrosternală, tuse iritativă cu expulzia sângelui, gust de sânge;

b) senzaţie de gâdilitură a laringelui, greaţă, vărsătură, gust de sânge, transpiraţii profuze;

c) senzaţie de greaţă, vărsături, căldură retrosternală, gust de sînge.

59. Insuficienţa respiratorie acută poste fi determinată de:

a) expunerea la frig, căldură;b) obstrucţia căilor respiratorii

superioare;c) bronhoalveolite de deglutiţie.

60. Pentru stabilirea diagnosticului, în pleurezia serofibrinoasă asistenta efectuează la recomandarea medicului următoarele examinări:

a) IDR la PPD;b) testul Schick;c) IDR Cassoni.

BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALSNR. ÎNTREBARE

RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ

1 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 612 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 613 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 614 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 615 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 616 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 617 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 618 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 619 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 6110 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 61

TESTUL II- ASOCIEREA1 e Medicină internă pentru cadre medii – C. Borundel,

2006123

2 c „ 1283 a „ 1214 d „ 1545 b „ 149B1 d „ 1522 c „ 1293 e „ 1614 a „ 1545 b „ 123

TESTUL II- GRILĂMEDICINĂ INTERNĂ

RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ

1 e Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii paliative – Mioara Mincu, 2004 90

2 a Urgenţe medico-chirurgicale – L. Titircă, 2012 333 a idem 254 c „ 2785 a „ 266 c „ 2867 a „ 2888 c „ 3019 b „ 31010 c „ 28711 b „ 28612 a „ 21913 a „ 23214 c „ 247

15 b „ 220NURSING

16 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5817 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5818 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5819 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5920 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5921 b,c,e 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5922 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 6023 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 6024 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 9025 a,b „ 9026 a,b,c,d „ 9127 a Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă, 2012 2528 b Medicină internă – C. Borundel, 2006 27829 a „ 28830 b „ 30131 b „ 29932 c „ 30833 a,c „ 24934 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 9135 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali, L. Titircă, 200837

36 b Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 2937 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 25138 a idem 27739 c Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate

bolnavului – L. Titircă, 2008 12

40 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5941 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii

paliative – Mioara Mincu, 200491

42 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5943 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 27844 c idem 30845 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 6046 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 27847 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii

paliative – Mioara Mincu, 200491

48 a Idem 9149 a,b,c idem 9150 a Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali, L. Titircă, 200836

51 a Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 3352 a Medicină internă – C. Borundel, 2006 28753 b idem 30154 a,b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 9255 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5856 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5957 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5958 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 5959 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60

60 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 60

MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals .

1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA2. Hipertermia nu apare in IMA3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara – venoasa.6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in dimineata examenului.15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului fizic si psihic al pacientului.19. Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie venoasa mai buna.

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Flebografie A fragilitate capilara2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii3 Fonocardiograma C vene4 E.K.G D zgomote cardiace5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la nitroglicerina

2 Arteriopatie B dilatari ale venelor3 I.M.A C claudicatie intermitenta4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30

minute5 Varice E durere occipitala matinala

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte4 Pericardita D evacuarea lichidului5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si

psihic

TESTUL IIIIndicati raspunsurile corecte

CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se administreaza:

a) heparina;b) adrenostazin;c) xilina.

2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face:

a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi;b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor;c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului.

3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se caracterizeaza prin:

a) turgescenta jugularelor;b) cresterea ariei matitatii cardiace;c) durere abdominala.

4. Digitala este:a) stimulent cardiac;b) stimulent cerebral;c) stimulent respirator.

5. Durerea din infarct miocardic acut:a)este indicata cu degetul;b) este declansata de respiratii profunde;c) cedeaza la antilagice majore.

6. Tabloul clinic in pericardita consta in:a) durere epigastrica;b) frecaturi pericardice;c) bradipnee expiratorie.

7.Xilina este indicata in:a) convulsii;b) extrasistole ventriculare;c) tulburarile de ritm ventricular din infarctul miocardic.

8. Durerea din angina pectorala:a) are caracter constrictiv;

b) are caracter difuz;c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 .

9. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de:

a) furosemid;b) fluocinolon;c) fasygin.

10.Tratamentul in HTA se face cu:a) captopril;b) clotrimazol;c) cohmicina.

11. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:

a) tegumente cheratozice;b) hipertrofie musculara;c) tulburari trofice ale fanerelor.

12.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este:

a) stafilococul;b)pneumococul;c) sreptococul viridans.

13.Despre endocardita bacteriana putem afirma:

a) leziunile caracteristice sunt vegetatiile valvulare;b) debutul bolii este brusc;c) hemocultura este examenul capital.

14. In pericardita cronica constrictiva:a) tuberculoza este cauza principala;b) tabloul clinic este de tamponada cardiaca;c) examenul radiologic nu este important

15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada:

a) prodromala;b)de debut;

c) de stare;d) de convalescenta

16. Tratamentul crizei de angina pectorala consta in:

a) orpirea efortului fizic;b) administrarea de nitroglicerina sublingual;c) tratament hipotensiv.

17.Localizarea cea mai frecventa a IMA este:

a)atriul drept;b)atriul stang;c) ventriculul stang;d) septul interventricular.

18. Leziunea caracteristica in IMA este:a) necroza ischemica miocardica;b) fibroza hepatica;c) inflamatia miocardica.

19.Principala cauza a anginei pectorale este:

a) afectiuni pulmonare;b) aterosleroza coronariana ;c) hipotiroidism.

20.Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este:

a) tuse;b) dispneea;c) hepatalgie;d) edemul pulmonar acut.

21.In insuficienta cardiaca dreapta exista:a) dispnee de efort;b) hepatomegalie;c) hepatalgie;d) edeme periferice

22. Perioada cea mai critica din IMA este:a) perioada prodromala;b) perioada de debut;c) perioada de stare.

23.Despre varice se poate afirma:a) sunt dilatari permanente ale venelor superficiale;b) produc edeme ale gambelor;c) complicatia cea mai frecventa este tromboflebita ;d) simptomele obisnuite sunt: durerea si senzatia de greutate la nivelul gambelor.

24.Tratamentul insuficientei cardiace globale consta in:

a) administrarea de calciu si vitamine;b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;c) administrare de diuretice si digitala.

25.Uruitura diastolica se intalneste in:

a) insuficienta aortica;b) stenoza aortica;c) stenoza mitrala.

CARDIOLOGIE- CHIRURGIE26.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?

a) arteriale,venoase,capilare,mixteb) externe,interne,exteriorizate,interstitiale;c) accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale;d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.

27.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?

a) culoarea sangelui inchisa;b) sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca;c) exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan;d) forta cu care se pierde sangele este in concordanta cu tensiunea arteriala a accidentatului.

28.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?

a) hemoragie venoasa;b) hemoragie capilara;c) hemoragie arteriala;d) hemoragie venoasa si capilara.

29.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a TA in faza de inceput a hemoragiei?

a) vasoconstrictiei;b) mobilizarea sangelui din depozite (ficat, splina,muschi);c) acumularii de CO2 ;d) unei oxigenari deficitare a tesuturilor.

30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei hemoragii mari?

a) pulsul este bradicardiac,bine batut;b) ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut;c) pulsul este aritmic;d) pulsul este slab batut,filiform.

31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio- respiratorie?

a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace;b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;

c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului,printr-o ventilatie pulmonara artificiala.

32. Care dintre afectiunile cardiace pot provoca stop cardiac?

a) infarctul miocardic;b) hipertensiunea arteriala;c) tamponada cardiaca;d) tulburarile grave de ritm.

33. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern?

a) 60-80/minut;b) 16-18/ minut;c) 20-40/minut;d) 80-100/minut.

34.Unde palpam in mod normal socul apexian?

a) saptiul V intercostal stang pe linia medio- claviculara;b) spatiul III intercostal parasternal stang;c) la mijlocul sternului.

35.Care este ritmul cardiac normal?a) 60-80 batai/minut;b) 40-50 batai/minut;c) 50-60 batai/minut;d) 80-100 batai/minut.

36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA?

a) apare spre seara,se accentueaza la miscari de pozitie;b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii profuze;c) este insotita de ameteli,tulburari vizuale,vajaieturi in urechi;d) localizata in regiunea occipitala,apare matinal.

37.Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang intalnim in:

a) pneumonie,pleurezie;b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris;c) nevralgie intercostala;d) afectiuni esofagiene

38.Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in:

a) varice;b) sindrom de ischemie cronica periferica;

c) sindromul de ischemie acuta periferica;d) insuficienta venoasa cronica.

39.In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este precizarea cresterii:

a) transaminazei (GOT);b) fosfatazei alcaline;c) lipidemiei;d) amilazemiei.

40.Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardio- vascular sunt metode neinvazive?

a) examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari;b) EKG , ecocardiograma;c) cateterismul cardiac;d) angiocardiografia.

41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:

a) regim alimentar cu multe lichide;b) repaus la pat;c) oxigenoterapie;d) medicatie tonicardiaca;e) administrare preoperatorie de atropina.

42.Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie?

a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;b) anticoagulante ,sedative,antitermice;c) medicatie antiaritmica,antialgica;d)coagulante,vitaminoterapie.

43.Claudicatia intermitenta apare:a) in repaus;b) la efort: mers,alergat,urcat;c) dispare rapid dupa oprire si revine dupa o distanta aproximativ egala cu cea la care s-a instalat anterior;d) inceteaza dupa masajul moletului.

44.Punctia pericardica:a) poate deveni o interventie de urgenta cand cantitatea de lichid acumulat pune in pericol viata pacientului;

b) are scop explorator pentru stabilirea naturii si prezentei lichidului;

c) are scop terapeutic pentru evacuarea lichidului acumulat.

45. Accidentele punctiei pericardice sunt:a) socul pericardic;

b) socul apexian; c) patrunderea acului in miocard.

CARDIOLOGIE- NURSING

46.Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:a) evitarea mersului pe jos;b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;c) evitarea stresului psihic.47.Boala varicoasa se caracterizeaza prin: a)tegumente palide ,reci; b)tegumente cianotice la extremitati; c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate48. Flebografia reprezinta:

a) examenul endoscopic venos;b) examenul radiologic venos;c) masurarea presiunii venoase.

49.Oscilometria reprezinta:a) o metoda de explorare a arterelor periferice;b)o metoda de examinare a venelor;c)o metoda de evidentiere a amplitudinii pulsatiilor peretelui arterial.

50. Electrocardiografia consta in :a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac;b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac;c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.

51.IMA apare in urmatoarele circumstante,cu exceptia:

a) mesele copioase ,efortul fizic,expunerea la frig;b)dupa infectii aerogene;c)dupa imobilizarea prelungita la pat.

52. Durerea in IMA prezinta caracteristicile urmatoare:

a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;b) este violenta,insuportabila;c) dureaza peste 30 de minute.

53. Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA vizeaza:

a) combaterea durerii si anxietatii;b) prevenirea complicatiilor;c) recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului.

54. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere:

a) evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii;b) supravegherea sangerarilor gingivale,nazale;c) notarea zilnica a diurezei.

55. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:

a) neliniste;b) tegumente reci;c) poliurie;d) hipotensiune arteriala;e)greturi;f) varsaturi.

56. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei infectioase sunt:

a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;b) persoanele cu obezitate;c) cele cu malformatii cardiace congenitale.

57. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare:

a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;b) retrosternala iradiata in umarul stang;c) hipocondrul stang accentuata de tuse.

58. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt:

a) palpitatii,varsaturi;b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere;c) dispnee,poliurie.

59. Interventiile autonome ale asistentei pentru ingrijirea pacientului cu HTA constau in:

a) asigurarea regimului alimentar hiposodat,hipolipidic;b) educatia pacientului pentru suprimarea fumatului;c) administrarea medicatiei antihipertensive.

60. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la mers in gamba

stanga,care s-au accentuat ,determinandu-l sa intrerupa mersul pentru a-i ceda durerea. Care poate fi cauza durerii?

a) alterarea circualtiei venoase;b) alterarea circulatiei arteriale periferice;c) ambele.

61.Unui pacient care prezinta alterarea circulatiei arteriale periferice se recomanda:

a) arteriografie;b) oscilometrie;c) flebografie.

62.Pacientului care prezinta arterita obliteranta asistenta medicala ii recomanda la externare:

a) sa poarte ciorapi elastici:b) sa pastreze igiena riguroasa a picioarelor;c) sa poarte incaltaminte confortabila din piele,ciorapi din bumbac;d) repaus la pat.

63. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita gambei drepte.I se acorda urmatoarele ingrijiri:

a) repaus la pat in pozitie Trendelenburg;b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de baza;c) repaus la pat,cu membrul inferior drept ridicat pe o atela Braun.

64. Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:

a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;b) fiind in pozitie sezand pe scaun;c) in ortostatism.

65. Pozitia pacientului cu insuficienta cardiaca este:

a) decubit dorsal;b) sezand in fotoliu;c) semisezand in pat.

66. In timpul administrarii digitalei, asistenta va urmari in mod deosebit :

a) pulsul;b) diureza;c) aparitia greturilor, varsaturilor.

67. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste:

a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;

b) reducerea numarului de mese / 24h;c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.

68. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca consta in:

a) mese mici, in numar de 4-5/24 hb) alimentatie hipolipidica;c) alimentatie hipocalorica.

69. Interventiile zilnice ale asistentei medicale in evaluarea starii unui pacient cu anasarca constau in:

a) notarea cantitatii de lichide ingerate/24 h;b) masurarea greutatii corporale si a diurezei;c) oxigenoterapie.

70. Palpitatiile ca manifestari de dependenta apar:

a) in bolile cardiace;b) dupa abuz de cafea,tutun;c) ambele.

71. Pulsul:a) se percepe cu policeleb) se percepe pe vena cava inferioara;c) este neregulat in aritmia extrasistolica.

72. Pulsul:a) duritatea lui denota hipotensiune; b) se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur; c) nu se modifica in caz de febra.

73. Accidentele punctiei pericardice sunt:a) socul pericardic;b) patrunderea acului in ventriculii cerebrali;c) patrunderea acului in miocard.

74. In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:-

a) mana dreapta;b) mana stanga;c) piciorul stang.

75. In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la:

a) mana dreapta;b) mana stanga;c) piciorul stang.

76. In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la:

a) mana dreapta;b) piciorul stang;c) picior drept.

77. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la:

a) mana dreapta;b) piciorul stang;c) picior drept.

78. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in:

a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.

79. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in:

a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.

80. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in:

a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4.

81.In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in:

a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

82. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V6 se face in:

a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

83. Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este:

a) pozitie Trendelenburg;b) pozitie decubit dorsal;c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului.

84.Durerea din infarct miocardic dureaza:a) mai putin de 30 minute;b) peste 30 minute ;c) intre 5 secunde si 20 minute.

85.Sunt indicate in infarct miocardic acut:a) repausul absolut la pat;b) alimentatia hiperlipidica;c) administrarea medicamentelor cu punctualitate

BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIETESTUL I- ADEVARAT/FALS

NR. INTREBARII

RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA

1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,

53

2 F idem 553 A idem 554. F idem 555 A idem 636 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 1297 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 1298 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 1309 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 131

10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 13211 A L Titirca 1150 de teste 6512 F 1150 de teste 6513 A 1150 de teste 6514 F 1150 de teste 6515 A 1150 de teste 6516 F 1150 de teste 6517 A 1150 de teste 6518 A 1150 de teste 6519 A 1150 de teste 65

TESTUL II ASOCIERIA

1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 1462 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 1463 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 1464 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 1465 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146

B1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor

de catre asistentii medicali 59

2 c idem 593 d idem 594 a idem 595 b idem 59

1 e idem 592 c idem 593 b idem 594 d idem 595 a idem 59

TESTUL III- GRILACARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA

1 a Teste pentru pregatirea asistentului medical–Liliana Rogozea ed. Aldis

34

2 b idem 343 a,b idem 344 a idem 715 c idem 716 b idem 717 b,c idem 718 a idem 719 a idem 71

10 a idem 7111 c idem 7112 c Medicina interna- Borundel 34013 a,c Medicina interna 34114 a,b Medicina interna Borundel 35515 d Medicina interna Borundel 37216 a,b Medicina interna Borundel 36817 c,d Medicina interna Borundel 37118 a Medicina interna Borundel 37019 b Medicina interna Borundel 36620 b Medicina interna Borundel 37621 b,c,d Medicina interna Borundel 37822 b Medicina interna Borundel 37123 a,b,c,d Medicina interna Borundel 41424 b,c Medicina interna Borundel 38125 c Medicina interna Borundel 347

CARDIOLOGIE- CHIRURGIE26 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 24727 a,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 24728 c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 24729 a,b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 24830 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 24831 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 46032 a,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 46533 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 46534 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 52035 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 52036 c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 52437 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 52438 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 52439 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 56640 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 56941 b,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 57442 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 57543 b,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 57544 a,b,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145

45 a,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 146CARDIOLOGIE- NURSING

46 b,c 1150 de teste cap.2.2 6147 c 1150 de teste cap.2.2 6148 b 1150 de teste cap.2.2 6149 a,c 1150 de teste cap.2.2 6150 a 1150 de teste cap.2.2 6151 b,c 1150 de teste cap.2.2 6152 b,c 1150 de teste cap.2.2 6153 a,b 1150 de teste cap.2.2 6154 a,b 1150 de teste cap.2.2 6155 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 6156 a 1150 de teste cap.2.2 6157 b 1150 de teste cap.2.2 6158 b 1150 de teste cap.2.2 6159 a,b 1150 de teste cap.2.2 6160 b 1150 de teste cap.2.2 6161 a,b 1150 de teste cap.2.2 6162 b,c 1150 de teste cap.2.2 6163 b,c 1150 de teste cap.2.2 6164 a 1150 de teste cap.2.2 6165 b,c 1150 de teste cap.2.2 6166 a,c 1150 de teste cap.2.2 6167 c 1150 de teste cap.2.2 6168 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 6169 a,b 1150 de teste cap.2.2 6170 c 1150 de teste cap.2.2 6171 c Teste pentru pregatirea asistentului medical–

Liliana Rogozea ed. Aldis 9

72 b idem 973 a,c idem 1174 a idem 2275 b idem 2276 b idem 2277 c idem 2278 a idem 2279 b idem 2380 c idem 2381 b idem 2382 c idem 2383 c idem 3284 b idem 3385 a,c idem 33

MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE

TESTUL I

Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals .1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii.2. Proba de digestie e un examen ce explorează indirect pancreasul exocrin3. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza diareei.4. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.5. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.6. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a doua zi a operaţiei7. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie gastro-intestinală acută.8. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale orală şi intravenos.9. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie, tumefacţia amigdalelor, subfebrilitate10. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.11. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.12. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

B

TESTUL IIIIndicati raspunsurile corecte

MEDICINĂ INTERNĂ

1 Vărsături cu conţinut bilios A cancer gastric2 Vărsături cu conţinut sanghinolent B dischinezie biliară3 Vărsături cu conţinut fecaloid C alcoolici4 Vărsături cu conţinut mucos D ocluzie intestinală5 Vărsături cu conţinut alimentar E stenoză pilorică

1 Vărsături matinale A stenoză pilorică2 Vărsături postprandiale precoce B alcoolism3 Vărsături postprandiale tardive C ulcer gastric4 Vărsături la 24 h după masă D sindrom de HTIC5 Vărsături în jet, neprecedate de greţuri E ulcer duodenal

1. Următoarele simptome sunt caracteristice pentru cancerul gastric:

a) durere în flancul abdominal drept;b) flatulenţă;c) anorexie selectivă pentru carne şi grăsimi.

2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent cauzată de :

a) alcoolism;b) paraziţi;c) infecţii biliare.

3. În ce constă tratamentul igieno-dietetic într-o gastrită cronică:

a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, cu orar regulat;b) evitarea consumului de condimente, tocături, afumături, alcool ,tutun;c) evitarea consumului de medicamente antiinflamatoare, nesteroidiene şi cortizonice;d) toate.

4. Colonul iritabil se caracterizează prin :a) diaree postprandială;b) scaun cu mucus, puroi, sânge;c) epigastralgii.

5. Tabloul clinic în enterocolita acută se caracterizează prin:

a) poliurie;b) vărsuri alimentare;c) 5-20 scaune/zi.

6. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă în:

a) disurie;b) steluţe vasculare;c) varice esofagiene.

7. Durerea în colica biliară are următoarele caracteristici:

a) este localizată în hipocondrul drept şi iradiază în regiunea dorso-lombară;b) este localizată în hipocondrul drept , iradiază în membrul inferior şi cedează la administrare de antispastice;c) localizare tipică în epigastru şi cedează la administrare de morfină.

8. Următoarele explorări paraclinice confirmă prezenţa ulcerului gastric:

a) VSH crescut;b) endoscopia gastrică;c) hemoragii oculte.

9. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie fără complicaţii , tratamentul de bază este

medical şi în conducerea tratamentului se va ţine seama de:

a) evoluţia stării generale , a febrei, a leucocitozei, a amilazemiei;b) evoluţia durerii şi posibilitatea de reluare rapidă a alimentaţiei;c) sedarea bolnavului şi reluarea cât mai rapid a vieţii normale.

10. În cazul unui pacient cu colică biliară ce prezintă vărsături incoercibile, acestea pot fi combătute prin administrare de:

a) plegomazin fiole;b) torecan tablete;c) emetiral supozitoare.

CHIRURGIE11. Lipotimia în ortostatism apare la un bolnav cu hemoragie digestivă superioară , în cazul unei pierderi de masă circulantă:

a) mică;b) medie;c) mare.

12. Sunt cauze de HDS:a) ulcerul aton;b) cancerul gastric;c) traumatismul căilor biliare.

13. Manifestarea caracteristică în ulcerul gastric perforat este:

a) meteorism abdominal;b) agitaţia extremă;c) ,, abdomen de lemn”.

14. O hemoragie digestivă în care pacientul a pierdut 1000-1500 ml de sânge este:

a) asimptomatică;b) are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameţeli, vedere ca prin ceaţă, lipotimie;c) are semnele caracteristice şocului hemoragic.

15. Complicaţia cea mai frecventă a ulcerului gastro-duodenal este:

a) cancerul gastric;b) hemoragia digestivă;c) gastrita cronică.

16. Care din elementele de mai jos pot produce hemoragii gastro-duodenale:

a) ulcerul gastro-duodenal;b) anaciditatea;c) gastritele hemoragice;d) medicamentele ulcerogene.

17. Ce regim alimentar dăm la începutul pancreatitei acute?

a) regim hipoproteic;b) regim hidro-lacto-zaharat;c) repaus digestiv absolut, sondă de aspiraţie gastrică.

18. Ce modificări de laborator se pot întâlni în pancreatita acută?

a) amilazemia şi amilazuria crescute în primele 2-3 zile;b) hiperglicemie;c) leucopenie.

19. Pancreatita acută este un sindrom abdominal acut caracterizat prin :

a) dureri abdominale violente în etajul superior şi alterarea marcată a stării generale;b) durere în hipocondrul drept cu iradiere în umăr , stare generală uşor alterată;c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu greţuri şi vărsături.

20. Într-o litiază biliară coloraţia icterică persistentă a sclerelor , mucoaselor şi tegumentelor poate fi dată de :

a) inflamaţia peretelui colecistic;b) prezenţa unui obstacol în coledoc;c) un proces inflamator al căilor biliare.

21. La palparea abdominală a unui pacient cu ulcer gastro-duodenal perforat apar următoarele caracteristici:

a) palparea este nedureroasă;b) abdomenul este elastic , nedureros;c) abdomenul este rigid (de lemn).

22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei intestinale?

a) vărsăturile;b) greţurile;c) oprirea tranzitului pentru materii fecale şi gaze ;d) meteorismul.

23. Când apar mai frecvent colicile biliare?a) dimineaţa pe nemâncate;b) după amiază;c) noaptea;d) după masă bogată în grăsimi sau alimente colecistokinetice.

24. Un bolnav cu durere intensă ,colicativă , situată în hipocondrul drept , cu iradiere în umăr şi spate, cu durată mare, febră, care este temporar sau deloc influenţată de antispastice şi antialgice, poate fi produsă de :

a) colică renală;b) colecistită acută;c) colică hepatică;d) apendicită acută subhepatică.

25. Care din examenele de laborator sunt utile pentru stabilirea gravităţii H.D.S?

a) testele de coagulare;b) hemoglobina;c) proteinemia;d) hematocritul.

26. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv exteriorizată prin vărsături se numeşte:

a) hemoptizie;b) hematemeză;c) melenă.

NURSING27. Organele cavitare ale abdomenului se pot evidenţia prin:

a) examinarea cu sulfat de bariu;b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;c) examinarea cu pobilan.

28. Radioscopia cu sulfat de bariu este contraindicată la pacienţii cu :

a) HDS;b) peritonită;c) ulcer gastric.

29. În vederea efectuării irigoscopiei este necesar să:

a) se administreze regim hidric în preziua examenului;b) se evacueze complet colonul prin efectuare de clismă şi administrare de ulei de ricin;c) se administreze timp de 2-3 zile alimentaţie bogată în celuloză .

30. Irigoscopia este :a) examinarea radiologică a colonului fără substanţă de contrast;b) examinarea radiologică a colonului cu substanţă contrast;c) examinarea endoscopică a colonului.

31. Colangiografia constă în :a) radiografierea veziculei biliare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală;b) radiografierea căilor biliare inclusiv a colecistului prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă;

c) radiografierea organelor cavitare ale abdomenului după adminstrarea substanţei de contrast pe cale orală .

32. Colangiografia este contraindicată la pacienţii cu:

a) afecţiuni hepato-biliare acute;b) reacţii alergice la iod;c) insuficienţă renală.

33. Pentru efectuarea colangiografiei , testarea sensibilităţii organismului la substanţa de contrast se face:

a) prin administrare ID a 1 ml de substanţă ;b) prin administrare SC a 1 ml de substanţă;c) prin injectarea IV foarte lent a 1 ml de substanţă omogenizată cu sânge.

34. În cazul colangiografiei , nu se administrează prânzul Boyden :

a) pacienţilor colecistectomizaţi ;b) pacienţilor cu icter;c) pacienţilor cu insuficienţă renală acută.

35. După efectuarea primei radiografii , în cazul colecistografiei medicul recomandă administrarea de :

a) antihistaminice;b) prânzul Boyden;c) razebil.

36. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în cazul gastroscopiei sunt următoarele , cu excepţia:

a) asigură pacientului un climat calm , de căldură umană;b) anunţă pacientul să nu mănânce, să nu fumeze în seara precedentă şi în dimineaţa investigaţiei;c) evaluează gradul anxietăţii pacientului şi îi administrează o tabletă de diazepam.

37. Pentru determinarea hemoragiilor oculte se utilizează:

a) testul Addis- Hamburger;b) testul Adler;c) proba de digestie.

38. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure când este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este:

a) examenul radiografic;b) gastroscopia ;

c) cercetarea hemoragiilor oculte.39. Examenul endoscopic rectosigmoidian este contraindicat la pacienţii cu:

a) constipaţie;b) diaree cronică;c) pusee hemoroidale acute.

40. Spălătura gastrică este contraindicată în:

a) cancer gastric;b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;c) stază gastrică însoţită de procese fermentative.

41. Paracenteza abdominală se efectuează :

a) în fosa iliacă dreaptă;b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe-Richter;c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.

42. Explorarea funcţională a pancreasului se face prin metode directe şi indirecte . Enzimele pancreatice se cercetează în:

a) sânge;b) suc pancreatic;c) sânge, urină, suc pancreatic.

43. În caz de digestie deficitară, la examenul microscopic al materiilor fecale se depistează:

a) rare fibre musculare;b) steatoree;c) celuloză în cantităţi mici.

44. Următorele explorări ale ficatului au semnificaţie etiopatogenică:

a) determinarea imunoglobulinelor;b) determinarea AgHBs, IDR Cassoni;c) determinarea bilirubinemiei.

45. Examenul materiilor fecale pentru reacţia Adler se face după trei zile de regim alimentar:

a) lacto-făinos;b) complet;c) care să conţină zarzavaturi verzi şi carne .

46. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice pentru:

a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;b) varice esofagiene;c) stenoza pilorică.

47. Durerea ca şi manifestare în ulcerul gastric apare :

a) la 3-4 ore după masă;b) la 30 minute după masă ;c) nu are legătură cu alimentaţia .

48. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer duodenal se recomandă respectarea unui regim alimentar compus din:

a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă , ou fiert moale;b) ciorba de carne, brânza de vaci;c) pâine veche , soteuri de zarzavat.

49. La externarea din spital asistenta recomandă pacientului cu ulcer gastro-duodenal:

a) să respecte orarul meselor ;b) să evite stresul fizic şi psihic;c) să aibe o alimentaţie completă fără restricţii.

50. Durerea care prezintă periodicitate şi apare de obicei toamna şi primăvara este întâlnită la pacienţii cu:

a) ulcer gastro-duodenal;b) litiază biliară;c) rectocolită.

51. Manifestările de dependenţă întâlnite în hemoragia digestivă sunt :

a) senzaţia de greaţă , vărsături, căldură retrosternală;b) paloare, transpiraţii reci abundente, hipotensiune arterială;c) senzaţia de gâdilare a laringelui, vărsături, hipertensiune arterială.

52. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric sunt:

a) durere în epigastru, violentă , ca o ,, lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală;b) durere în hipocondrul drept însoţită de greţuri şi vărsături;c) durere localizată în epigastru însoţită de senzaţia de arsură.

53. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu ciroză hepatică sunt:

a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea şi notarea diurezei şi greutăţii corporale;b) pregătirea pentru flebografie;c) efectuarea examenelor de laborator ale sângelui.

54. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi operaţi pentru această afecţiune vor primi următoarele recomandări:

a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi călduţe de şezut;b) dietă adecvată pentru evitarea constipaţiei;c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.

55. După oprirea vărsăturilor , un pacient diagnosticat cu colecistită este realimentat astfel:

a) cu cantităti mici de ceai , din oră în oră;b) cu supe strecurate de zarzavat;c) cu lactate, smântână , peşte.

56. Pacientul cu colecistectomie prezintă drenuri prin care se scurge bila. Asistenta medicală va supraveghea:

a) cantitatea zilnică de secreţie ;b) ca drenul să nu se cudeze;c) aspectul secreţiilor.

57. În bolile digestive ora de administrare a medicaţiei antisecretoare este:

a) după mese;b) în timpul meselor;c) înaintea meselor.

58. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale acordate pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică sunt următoarele:

a) asigură repaus fizic şi psihic complet;b) asigură igienă corporală şi de pat;c) administrează medicaţie hemostatică şi preparate de fier.

59. Pacientul cu rectocolită ulcero-hemoragică este educat :

a) să respecte un regim alimentar bazat pe alimente bogate în celuloză;b) să consume alimente bogate în vitamine , uşor digerabile;c) să –şi asigure un aport suficient proteic (carne slabă fiartă , brânza proaspătă).

60. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta în perioada de debut următoarele manifestări de dependenţă:

a) balonări postprandiale, meteorism abdominal, flatulenţă;b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri;c) subicter, ascită.

61. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin:

a) administrarea antivomitivelor;

b) nu se combat, sunt normale postoperator;c) introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreţiei, urmată de spălătură gastrică.

62. La externarea din spital pacientul care prezintă colostomie va fi educat pentru a se autoîngriji:

a) să-şi schimbe aparatul colector;b) să-şi protejeze tegumentele din jurul stomei;c) să-şi menţină igiena generală.

63. Regimul alimentar al purtătorului de colostomă este:

a) bogat în proteine şi grăsimi;b) bogat în hidraţi de carbon şi proteine;c) sărac în lipide şi celuloză.

64. Durerea în afecţiunile digestive prezintă unele caracteristici.Durerea cu localizare în hipocondrul drept ce iradiază în umărul drept este întâlnită în :

a) litiaza biliară;b) ulcerul duodenal;c) rectocolită.

65. În bolile digestive, substituenţii acidităţii gastrice sunt administraţi astfel;

a) la 2 ore după mese;b) înaintea meselor;c) în timpul meselor.

66. Pentru combaterea durerilor unui pacient diagnosticat cu colecistită acută i se administrează:

a) 1 fiolă Morfină;b) 1 fiolă Mialgin;c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil la nevoie.

BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALSNR. ÎNTREBARE

RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ

1 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 712 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 713 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 714 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 715 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 716 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 717 A Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de

asistenţii medicali- L. Titircă, 2002210

8 F idem 2129 A idem 23510 A idem 23411 A Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 25712 F Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257

TESTUL II- ASOCIEREA1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 1392 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 1393 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 1394 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 1395 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139B1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139

2 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 1393 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 1394 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 1395 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139

TESTUL III- GRILĂMEDICINĂ INTERNĂ

1 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea 1997

77

2 a idem 783 d idem 2464 a idem 805 b,c idem 816 b,c idem 827 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru

asistenţii medicali- OAMR, 20045

8 b idem 79 a idem 4710 a,c idem 71CHIRURGIE11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 72312 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru

asistenţii medicali- OAMR, 20048

13 c idem 914 c idem 915 b idem 1016 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M.

Mihăilescu, 2004723

17 c idem 72018 a,b idem 72019 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru

asistenţii medicali- OAMR, 200441

20 b idem 4421 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali,

Liliana Rogozea 1997120

22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. Mihăilescu, 2004

717

23 c,d idem 70824 b idem 71525 b,d idem 72426 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali,

Liliana Rogozea 1997107

NURSING27 a Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de

asistenţii medicali- L. Titircă, 2002210

28 a,b idem 21029 a,b idem 21330 b idem 21231 b idem 21432 a,b ,c idem 214

33 c idem 21634 a,b,c idem 21735 b idem 21536 c idem 23337 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate

bolnavului – L Titircă, 200859

38 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru asistenţii medicali- OAMR, 2004

11

39 c Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali- L. Titircă, 2002

237

40 a,b idem 12641 b,c idem 5442 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 68

43 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate bolnavului – L Titircă, 2008

59

44 c idem 5445 a idem 5946 c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru

asistenţii medicali- OAMR, 20049

47 b idem 948 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69

49 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 6950 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 6951 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru

asistenţii medicali- OAMR, 200410

52 c idem 1153 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 7054 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 7055 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 7056 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 7257 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71

58 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008

84

59 b,c idem 8460 a,b idem 8561 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 7262 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă , 2008 7163 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 7164 a 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 6965 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 7166 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71

MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals .

1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecţie urinară.2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi alterarea eliminării urinare.6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de dren.

TESTUL II

A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Semnul godeului A urocultură 2 Examen bacteriologic B sânge 3 Glomerulonefrită acută C streptococ betahemolitic 4 Hematurie D 3000 ml urină5 Poliurie E edem renal

B. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Urografie A iodura Na 10%2 Cistoscopie B hemodializă 3 I.R.C. C substanţă iodată injectată i.v.4 Pielografie D endoscopie 5 Hipostenurie E urină diluată

TESTUL IIIIndicati raspunsurile corecte

MEDICINA INTERNA1.Durerea de origine renală:

a) se poate prezenta sub formă de durere lombară, durere pelviperineală şi cistalgie;b) poate fi declanşată de trepidaţii, mers rapid, eforturi fizice;c) este calmată prin găsirea unei poziţii antalgice.

2. Diureza normală este de :

a) 500 – 100 ml pe 24 ore;b) 1500 – 2500 ml pe 24 ore;c) 1000 – 2000 ml pe 24 ore.

3. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml pe 24 de ore se numeşte :

a) oligurie;b) anurie;c) disurie.

4. Glomerulonefrita acută :

a) apare in timpul unei infecţii streptococice;b) se caracterizează prin leziuni renale datorate reacţiei antigen-anticorp, cu fixare de complement la nivelul membranei bazale glomerulare;c) se caracterizează prin hematurie, hipertensiune arterială şi edeme.

5. Hematuria :a) modifică aspectul macroscopic al urinii care devine tulbure, cu depozit pe fundul vasului şi miros fetid;b) poate fi prezentă in purpura Henoch-Schonlein;c) se pune în evidenţă numai prin examene de laborator.

6. Edemele de origine renală :a) apar iniţial localizate la nivelul pleoapelor şi retromaleolar sunt mai accentuate dimineaţa şi au tendinţa la regresie în timpul zilei;b) sunt albe, moi, pufoase (păstrează godeu);c) apar in glomerulonefrite acute şi cronice, în sindroamele nefrotice şi in insuficienţa renală cronică.

7. Urografia intravenoasă :a) apreciază secretia şi excreţia renală;b) apreciează anomaliile prezente la nivelul arborelui pielocaliceal şi vezicii urinare (calculii, dilataţii, malformaţii);c) presupune testarea obligatorie a sensibilităţii la iod.

8. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale caracterizate prin :

a) afectarea interstiţiului renal ;b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore;c) prezenţa germenilor în urină ( peste 100.000 germeni pe ml)

9. Sindromul nefritic acut presupune :a) oligurie;

b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;c) hipertensiune arterială.

10. Sindromul nefrotic se defineşte prin :a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.

11.Sindromul urinar din glomerulonefrita acută se traduce prin :

a) poliurie şi polakiurie;b) leucociturie masivă;c) hematurie întotdeauna inferioară leucocituriei.

12. Insuficienţa renală acută poate sa apară în :

a) traumatisme pelviene cu ruptură de vezică şi extravazarea urinii;b) scăderea volumului sanguin circulant;c) necroză papilară.

13. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi : a) creşterea concentraţiei sărurilor urinare;b) hipertiroidie;c) solubilitatea crescută a unor constituenţi urinari (oxalat, acid uric).

14. Principalul element diagnostic al unei infecţii urinare îl reprezintă :

a) febra înaltă însoţită de frisoane şi alterarea stării generale;b) durerea lombară colicativă;c) bacteriuria semnificativă.

15. Cea mai importantă măsură terapeutică în hematurie este :

a) tratamentul hemostatic cu vitamina K 3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;b) tratament etiologic prin descoperirea şi tratarea cauzei care o produce (litiază, tumori, corpi străini, etc);c) inlocuirea pierderilor sanguine prin transfuzii de sânge, plasmă, masă eritrocitar

CHIRURGIE16.Care este cifra minimă a tensiunii arteriale sistolice, ca să se poată produce filtrarea renală?

a) 50 mmHg;b) 60 mmHg;c) 70 mmHg.

17. Care este investigaţia radiologică, care ne dă datele cele mai precise privind

aspectul anatomic si funcţia aparatului urinar ?

a) cistografie;b) pielografie ascendentă;c) urografie intravenoasa.d)uretero-pielografie retrogradă.

18. Care dintre factorii de mai jos pot contribui la litogeneză?

a) staza urinară;b) modificările de circulaţie;c) infecţia urinară.

19. Cum iau naştere calculii?a) prin precipitarea şi agregarea sărurilor urinare;b) precipitarea are loc în jurul unui nucleu organic;c) datorită concentraţiei crescute de săruri în urină,d) precipitarea are loc în jurul unor microbi, leucocite, epitelii descuamate.

20. În ce situaţie se poate produce o insuficienţă renală cronică?

a) într-o litiază veche;b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu scleroză renală;c) prin fenomene de obstrucţie şi infecţioase intermitente, se produce o degradare treptată, dar avansată a funcţiei renale;e) prin tulburări de filtrare glomerulară.

21. Colica renală este produsă de :a) calculi mari care stagnează în bazinet;b) calculi vezicali;c) calculi mici, care migrează din bazinet în ureter;d) urini hiperconcentrate în săruri urinare.

22. Incercuiţi tumora malignă care ţine de rinichi:

a) adenocarcinom;b) limfosarcom;c) neuroblastom;d) osteosarcom.

23. Hematuria produsă în cancerul renal are urmatoarele caractere :

a) este terminală;b) unilaterală;c) este insoţită de dureri;d) este totală, spontană, capricioasă, nedureroasă.

24. In care din următoarele afecţiuni globul vezical apare cel mai frecvent ?

a) traumatism de bazin, cu fractură de pube;b) litiază renală;c) adenom de prostată;d) prostatită cronică.

25. Care sunt cele mai eficiente tratamente ale adenomului de prostată ?

a) tratamentul hormonal;

b) tratamentul fizioterapic;c) cateterismul vezical;d) tratamentul chirurgical constând in adenomectomie pe cale transvezicală sau prin rezecţie endoscopică transuretrală.

26. Tratamentul cancerului de prostată constă în :

a) citostatice si tratament imunoterapic;b) extirparea prostatei în totalitate împreună cu limfatice pelvine;c) alături de tratamentul chirurgical – estrogenoterapie, castrare bilaterală;d) citostatice şi cobaltoterapie.

27. Care dintre elementele de mai jos constituie factori locali care pot produce retenţia acută de urină ?

a) adenom şi cancer de prostată;b) afecţiuni neurologice: tabes, siringomielie;c) compresiuni medulare;d) calcul sau cheag care astupă colul vezical, traumatism de uretră, stricturi uretrale.

28. Care din anuriile de mai jos sunt cele mai grave şi se remediază extrem de greu?

a) anuriile produse de şocul traumatic sau hemoragic;b) anuriile renale;c) anuriile produse prin sindromul de deshidratare;d) anuriile postrenale.

29. Absenţa micţiunilor inseamnă întotdeauna anurie?

a) da, absenţa micţiunilor este consecinţa anuriei;b) nu, şi alte cauze pot produce absenţa micţiunilor, fără să fie anurie;c) absenţa micţiunilor poate apărea în retenţia acută de urină;d) în plăgile renale sau vezicale, urina produsă se elimină în afara căilor urinare sau normale.

30. Hidrocelul este o acumulare de lichid serocitrin între foiţele vaginale, testiculare, care din semnele de mai jos le găsim?

a) creşterea de volum a hemiscrotului la nivelul căreia se dezvoltă hidrocelul;b) existenţa unei formaţiuni tumorale, care se reduce în clinostatism;

c) formaţiunea este nedureroasă, sub tensiune, fluctuentă nereductibilă, mată la percuţie;

d) este opacă la transluminaţie.

Nursing31.Pregătirea alimentară a pacientului pentru radiografie renală simplă se face astfel:

a) 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică;b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, nefermentescibilă;c) 2-3 zile alimentaţie desodată.

32. Recoltarea urinei pentru proba Addis- Hamburger se face în modul următor :

a) prima urină de dimineaţă;b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;c) urina din 3 ore, obţinută după ce pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat în repaus la pat.

33. Urografia reprezintă :a) examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast pe bază de iod, injectată intravenos;b) examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast iodură de sodiu 10%, injectată prin cateterism ureteral;c) examenul radiologic al vezicii urinare.

34. După cistoscopie pacientul necesită ingrijiri :

a) suprimarea alimentaţiei pe cale naturală;b) clismă evacuatoare;c) aplicarea unui termofor în regiunea hipogastrică, administrare de antispastice.

35. Proba Volhard explorează :a) clearance-ul la uree;b) capacitatea rinichiului de diluţie şi concentraţie a urinei;c) sedimentul urinar.

36. Sediul hematuriei macroscopice se precizează prin :

a) proba celor trei pahare;b) proba Adiss – Hamburger;c) proba Zimniţki.

37. Caracteristicile durerii în colica renală sunt :

a) localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul, este vie;

b) localizare lombară, cu iradiere spre organele genitale externe, intensă, profundă;c) localizare lombară, bilaterală, cu iradiere în tot abdomenul.

38. Se recomandă unui pacient efectuarea unei radiografii renale pe gol, de urgenţă, pentru care este pregătit astfel :

a) clismă evacuatoare;b) spălătură vezicală;c) nu se face pregătire.

39. Într-o calculoză renală, până la eliminarea calculului, în planul de îngrijire al pacientului, vor fi aplicate următoarele intervenţii:

a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi;b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;c) determinarea cantităţii de albumină in urină.

40. Intervenţiile asistentei medicale pentru supravegherea sondei vezicale permanente la un pacient cu incontinenţă urinară constau in:

a) observarea aspectului urinei în vasul colector;b) menţinerea permeabilităţii tuburilor prelungitoare;c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în funcţie de volumul de urină.

41. Pacientul cu glomerulonefrită acută prezintă ca problemă de dependenţă :

a) comunicare ineficientă la nivel senzorial ;b) potenţial de exces de volum lichidian;c) deficit de autoîngrijire.

42. Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este susţinut de :

a) examenul sumar de urină;b) urocultură;c) valoarea ureei şi a creatininei în sânge.

43. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficienţă renală acută şi prezintă :

a) poliurie;b) anurie;c) disurie.

44. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A. sunt :

a) corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic;b) suplinirea definitivă a funcţiei renale prin hemodializă;c)reechilibrarea funcţiei renale.

45. Alimentaţia pacientului cu I.R.C.urmareşte :

a) creşterea cantităţii de proteine pe 24 de ore/kg corp;b) reducerea cantităţii de proteine pe 24 de ore/kg corp în funcţie de valorile ureei şi creatininei din sânge;c) asigurarea necesarului caloric al organismului prin glucide.

46. Intervenţiile autonome ale asistentei în îngrijirea pacientului cu edeme sunt :

a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale şi a diurezei;

b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi acordarea poziţiei şezând cu picioarele atârnate;c) alimentaţie desodată.

47. Care din următoarele manifestări sugerează un traumatism renal in cazul unui pacient cu politraumatism :

a) durere lombară;b) hematurie macroscopică;c) vărsături.

48. Ca manifestări de dependenţă în perioada iniţială in cazul adenomului de prostată întâlnim :

a) incontinenţă urinară;b) jet urinar fără presiune, întrerupt;c) retenţie acută de urină.

49. În litiaza urică, pacientului i se recomandă regim alimentar bogat în :

a) vegetale cu restricţie de proteine;b) sucuri de citrice;c) produse lactate, carne

50. Intervenţiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienţă renală acută constau in:

a) efectuarea bilanţului hidric;b) diminuarea catabolismului proteic prin epurarea extrarenală hemodializată şi dializă peritoneală;c) aplicaţii calde în regiunea lombară.

51. Care din urmatoarele manifestări de dependenţă sunt semnificative pentru o insuficienţă renală acută?

a) oligo-anurie;b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;c) hematuria.

52. Intervenţiile asistentei medicale în insuficienţa renală cronică este un element important al activităţii medicale. Educarea pacieţilor se referă la :

a) exerciţii fizice intense;b) necesitatea restricţiilor alimentare;c) igiena riguroasă a tegumentelor.

53. Problemele pacientului cu insuficienţă renală cronică pot fi :

a) alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea funcţiei tubulare;b) alterarea integrităţii pielii;c) insomnia.

54. La un pacient cu hematurie macroscopică proba celor trei pahare permite precizarea :

a) sediului hematuriei;b) intensităţii hematuriei;c) durata hematuriei.

55. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, intervenţiile autonome ale asistentului medical sunt :

a) monitorizarea diurezei;b) administrarea tratamentului;c) administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic.

56. Edemele din bolile renale sunt :a) albe, pufoase;b) cianotice, indurate;c) roşii, tegumentele prezentând teleagiectazii.

57. Postoperator, la un pacient care prezintă glob vezical, se recomandă:

a) administrarea de diuretice;b) imobilizarea la pat;c) montarea unei sonde urinare.

58. Deteriorarea funcţiei renale implică modificarea regimului alimentar al pacientului, restricţiile vizând aportul de:

a) proteine;b) lipide;c) glucide.

59. Poliuria reprezintă :

a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină;b) dureri la micţiune;c) cantitate mare de urină eliminată în 24 de ore.

60. Polakiuria este : a) cantitate mare de urină pe 24 de ore;b) incontinenţă urinară;c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină.

61. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la :

a) administrarea de diuretice;b) administrarea de antispastice;c) sondaj vezical.

62. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează :

a) în condiţii sterile, în recipient special;b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore;c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit.

63. Stabiliţi priorităţile in efectuarea sondajului vezical :

a) îmbrăcarea mănuşilor sterile;b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj;c) toaleta organelor genitale externe;d) pregătirea materialelor necesare sondajului;e) introducerea sondei.

64. Ce intelegem prin sondă à Démeure:a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat în vezica urinară;b) repetarea sondajelor vezicale;

c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor.

65. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire:

a) măsurarea debitului urinar, orar;b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată;c) să fixeze bine tuburile de dren.

66. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta constată :

a) absenţa urinei in vezica urinară:b) scăderea cantităţii de urină pe 24 de ore;c) eliminarea urinei cu dificultate.

67. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va asigura poziţia pacientului :

a) decubit dorsal;b) poziţia Fowler;c) decubit lateral pe partea sănătoasă.

68. Hipostenuria reprezintă densitatea urinei :

a) normală;b) crescută;c) scăzută.

69. Anuria reprezintă :a) absenţa urinei in vezică;b) scaderea cantităţii de urină;c) eliminarea urinei cu dificultate.

70. Poliuria reprezintă :a) micţiuni frecvente in cantităţi mici;b) eliminarea unei cantităţi mai mari de 2500 ml;c) sete exagerata

BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT /FALSNR.

ÎNTREBARIIRĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.

PAGINĂ1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir

– Nursing 1150 de teste ,2003.84

2 F Idem 843 A Idem 844 F Idem 84

5 A Idem 846 A Idem 847 F Idem 848 A Idem 849 F Idem 8410 F Idem 84

TESTUL II- ASOCIERIA1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 1452 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii

medicali,200294

3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,2003

112

4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 1455 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143B1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii

medicali,2002219

2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali,2002

239

3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,2003

108

4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali,2002

218

5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145TESTUL III - GRILA

MEDICINA INTERNĂ1 a,b N. Crîngulescu- Medicină internă.Specialităţi

înrudite şi terapii paliative ,Ştiintă & Tehnică Bucureşti 1998

283

2 c Idem 2833 b Idem 2834 a,b,c Idem 2855 b Idem 2846 a,b,c Idem 2847 a,b,c Idem 2848 b Idem 2849 a,c Idem 28510 a,b,c Idem 28511 b Idem 28512 a,b,c Idem 28513 a Idem 28614 c Idem 28615 b Idem 287CHIRURGIE16 c S. Daşchievici-Chirurgie ,Specialităţi chirurgicale

Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare postliceale, Editura Medicală 2007

836

17 c Idem 837

18 a,c,d,e Idem 83719 b,d Idem 83820 a,c Idem 83821 c Idem 83822 d Idem 84023 b,d Idem 84024 c Idem 84125 d Idem 84126 b,d Idem 84127 a,d Idem 84128 b Idem 84229 b,c,d Idem 84230 a,c Idem 842NURSING31 b Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir.

Teste grilă– Nursing 1150 de teste, 2003.81

32 c Idem 8133 a Idem 8134 c Idem 8135 b Idem 8136 a Idem 8137 b Idem 8238 c Idem 8239 a Idem 8240 a,b,c. Idem 8241 b,c. Idem 8242 b Idem 8243 b Idem 8344 a,c. Idem 8345 b,c. Idem 8346 a,c. Idem 8347 b Idem 8348 b Idem 8349 a Idem 8350 a,b 1030 Teste pentru examene şi concursuri pentru

asistenţi medicali. 2004120

51 a,b Idem 12152 b,c Idem 12253 a,b Idem 12254 a Viorel Gherghină, Mircea Timofte, Gheorghe

Nicolae- Teste pentru asistenţi medicali 1114 întrebări, 2009.

91

55 a Idem 10556 a Idem 10657 c Idem 14258 a Idem 18959 c M. MincuTeste de evaluare continuă în nursing –

155590

Coordonator Dr. Mioara MincuEditura Carol Davila Bucureşti 2009.

60 c Idem 9061 c Idem 9162 a Idem 9263 d,b,c,a,e. Idem 9364 a Idem 9365 a Idem 9666 a Idem 9567 c idem 9468 c L.Titirca-Ghid de nursing 14669 a Idem 14670 b Idem 146

MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals .

1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu ser fiziologic5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral 6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic. 7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului, supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce pot aparea postoperator.9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre radacina coapsei.10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.

TESTUL II

A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Melena A varsatura2 Hematemeza B sputa3 Hemoptizie C urina4 Hematurie D scaun5 Epistaxis E rinoragie

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin 2 Abces cald B agent etiologic streptococul3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor

seboreice

Testul III Indicati raspunsurile corect

1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:a) paloareb) ameteli in ortostatismc) transpiratii recid) lipotimie in clinostatism2. Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tromboemboliei in:a) preoperatorb) postoperatorc) preoperator, intraoperator si postoperator 3. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?a. scaderea CO2 din sange si tesuturib. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulbc. vasoconstrictia arterialad. scaderea hematocritului 4. Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza:a. narcoza si iritatia peritonealab. aparitia unui ulcer de stresc. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei5. Cat dureaza etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei?

a. refacerea este imediata dupa oprirea hemoragieib. dureaza 3-4 lunic. dupa tranfuzie de sanged. etapa poate fi scurtata prin tratament adecvat

6. Cum putem face o hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului?a. compresiune digitala pe plan osos (vertebral) b. pansament compresivc. fixarea gatului intr-o anumita pozitied. aplicarea atenta a unui garou7. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:a. interesarea epidermului si partial a dermuluib. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrumd. producerea de cicatrici vicioase cu deficiente functionale8. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului?a. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihiceb. cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului, ci si a bolii

c. explorarea clinica si paraclinica in vederea stabilirii diagnosticuluid castigarea increderii bolnavului in personalul care il ingrijeste si il va opera9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi murdarite cu pamant?a. streptococul, stafilococulb. germenii tetanosului, gangrenei gazoasec. piocianic, bacil Colli, pneumococ10. Care din manoperele de mai jos sunt necesare pentru pregatirea bolnavilor cu stenoza esofagiana pentru operatie?a. asigurarea alimentatiei pe cale parenteralab. instituirea gastrostomiei pentru realimentare c. corecatrea anemiei, hipoproteinemiei, asigurarea unei bune ventilatii pulmonared. spalaturi esofagiene si aspiratie pentru prevenirea infectiilor pulmonare11. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice, consta in:a. calmarea dureii si reluarea alimentatieib. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii generale pana la reluarea tranzituluic. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei 12. In care din afectiunile pulmonare de mai jos este contraindicata o interventie pentru afectiuni cronice?a. pneumonieb. emfizem pulmonarc. astm bronsicd. traheobronsite acute13. Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului chirurgical internat?a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spitalb. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va putea relua activitatea anterioara in conditii mult mai bunec. obisnuinta cu bolnavii din sectied. acomodarea cu personalul spitalului si respectarea disciplinei spitalicesti 14. In ce afectiuni numarul de hematii poate fi crescut?a. soc hemoragicb. soc in arsuri si deshidratare

c. soc septic si alergiid. scleroze pulmonare, poliglobulie esentiala

15. Care sunt avantajele chirurgiei laparoscopice abdominale, fata de chirurgia clasica?a. permite efectuarea oricarei interventii fara riscb. evita inciziile mari- laparotomiac. scuteste bolnavul de unele complicatii supurative ale pereteluid. scurteaza mult durata de spitalizare si convalescenta 16. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:a. septicemia postoperatorieb. abcesul fesierc. infectarea plagii chirurgicale17. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:a. soc compensat, soc decompensat, comab. soc compensat, soc ireversibilc. soc decompensat, coma18. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate „hemoragii medicale”?a. hemoragia prin ruptura de anevrismb. hemoragii in cazul trombocitopenieic.hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenald. hemoragii medicamentoasee. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare19. Plagile prin muscatura de animal contaminat cu rabie sunt:a. contuzeb. infectatec. atoned. cu marginile regulate20. Ce trebuie sa deprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un caine necunoscut?a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia acestuiab. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie antitetanica, antibioticec. efectuam toaleta minutioasa a plagii, debridare, profilaxie antitetanica, trimitem pacientul la serviciul antirabicd. excizie si sutura a plagii, antibiotice

21. Care din fenomenele de mai jos se pot produce dupa intepaturile unor insecte (viespi, albine)?a. insuficienta respiratorie grava, edem, de glotab. anemii hemoliticec. oligoanurie cu insuficienta renala acutad. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului, cefalee22. Care din cicatricile formate dupa arsuri sunt mai predispuse la malignizare?a. dupa arsuri prin iradiereb. dupa arsuri electricec. dupa arsuri produse de acizi, baze si sarurid. dupa arsuri cu fosfor23. Care din masurile de mai jos nu se vor efectua la acordarea primului ajutor?a. scoaterea victimei din focarul de incendiub. stingerea vestimentatiei aprinsec. indepartarea hainelor si schimbarea lor cu alteled. combaterea durerii si linistirea bolnavuluie. ungerea suprafetei arse cu substante grase sau dezinfectante: albastru de metilen, violet de gentiana24. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata in primele 3-4 zile unui ars?a. necesarul de lichide e de 1ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, inmultit cu suprafata arsa si si greutatea corporalab. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu profunzimea arsuriic. se administreaza cate 50ml pentru fiecare procent de suprafata arsa25. Socul cardiogen pote fi produs de:a. infarct miocardic, tamponada cardiacab. leziuni traumatice ale membrelor inferioarec. traumatisme de bazin cu rupturi ale vezicii urinared. emfizem mediastinal, fracturi de coloana dorsala cu compresiune asupra inimii, leziuni obstructive ale marilor vase.26. Ce masuri putem lua pentru prevenire socului anafilactic?a. sa nu administram medicamentele si substantele care pot da reactii anafilactice

b. sa testam medicamentele (antibioticele, substantele iodate etc) inainte de administrarec. sa facem o anamneza corectad. sa efectuam determinarea grupei sanguine si Rh, cat si probele de compatibilitate inainte de transfuzii, sa evitam transfuzia de sange care nu este izogrup si izoRh.27. Care din manoperele de mai jos trebuie intreprinse in serviciul de terapie pentru urmariea bolnavilor socati?a. monitorizarea functiei cordului - EKG b. instituirea in vezica urinara a unei sonde permanente pentru masurarea debitului urinar c. protezarea respiratiei in toate cazurile si etapele soculuid. asigurarea functiei respiratorii si o oxigenare corectae. efectuarea de gastrostoma pentru alimentarea bolnavului28. Caror factori se datoreste roseata (rubor) intr-o infectie localizata?a. prezentei germenilor, leucocitelor in focarb. hiperemiei- activarii circulatiei localec. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor 29. Care este limita de caldura nelezanta?a. 450Cb. 380Cc. 550Cd. 800C30. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezie, cum va fi asezat in pat bolnavul?a. decubit dorsal, cu capul pe perna, putand schimba in anumite limite pozitia in pat, dupa dorintab. decubit dorsal fara pernac. pozitie Fowler31. Care din factorii de mai jos cresc riscul operator?a. asociatia de bolib. interventiile de urgentac. conditiile de munca si viatad. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor32. Care trebuie sa fie criteriile de amplasare ale unui bolnav in salon?a. locurile libere existente in sectie

b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea ajutarii acestora din urmac. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii in varsta d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie normala, cu preocupari asemanatoare33. In ce afectiuni putem avea o scadere a hematocritului?a. socul prin arsurib. hiperhidratarec. hemoragie digestiva mared. poliglobulie34. Ce se produce in segmentul de sub garou?a. vasoconstrictie arterialab. trombozarea vaselorc. dilatarea paraliticad. navalirea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, cu scaderea brusca a TA35. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in1/3 medie a coapsei drepte, din care tasneste sangele rosu aprins in jeturi discontinue.a. la radacina coapseib. deasupra plagiic. dedesubtul plagiid. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii

36. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana?a. vasoconstrictiab. formarea trombusului albc. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombinad. trombina actionand asupra fibrinogenului il transforma in fibrinae. formarea coagului rosu 37. Cand e este indicata aplicarea uni pansament umed?a. in plagile recenteb. in plagile care secreta abundentc. in contuzii, fara leziuni ale pieliid. in tromboflebite38. Care din conditiile de mai jos stau la baza efectuarii unui bun pansament?a. sa acopere complet plagab. sa aiba o buna putere absorbantac. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece

d. executarea lui si in perioada mentinerii sa nu provoace dureri39. Pentru desprinderea din plaga a compreselor, atunci cand acestea sunt foarte aderente, folosim:a. neofalinab. eterulc. apa oxigentatad. bromocetul40. Carui factor se datoreste cresterea caldurii locale intr-o infectie?a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor nervoaseb. prezentei germenilor si leucocitelor in focarc. activarii circulatiei locale 41. Care din plagile de mai jos se datoreaza agentilor mecanici?a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze gamab. plagi intepate, taiate, prin muscaturac. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen42. Plagile produse prin manopere medicale se definesc ca:a. plagi iatrogeneb. plagi accidentalec. plagi intentionated. plagi profunde

43.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul socului hipovolemic?a. socul de garou, socul alergic medicamentosb. socul hemoragic, traumaticc. socul cardiogen, socul electricd. socul prin arsura, socul operator44. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si hematocritului?a. soc hemoragicb. soc traumaticc. soc septicd. soc prin arsura45. Ce efect poate avea injectia de adrenalina sau alte simpaticomimetice in stadiul de soc compensat?a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de socb. favorizeaza cresterea debitului cardiac si a perfuziei tisulare

c. agraveaza anoxia si grabeste decompensarea d. ridica tonusul bolnavului46. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna?a. hemoragia intratisularab. hematom la nivelul mezenteruluic. revarsarea sangelui in cavitatea pleuralad. hemopericard47. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii locale, este produsa de : a. diapedeza leucocitelorb. prezenta germenilor, leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea acestorac. exsudatului lichidian ( extravazarea plasmei)48. Ce intelegem prin plagi perforante?a. plagi ale tegumentelorb. plagi insotite de fracturi deschisec. plagi care patrund in cavitatile naturaled. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe in cavitatea respectiva

49. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului poate evolua:a. cu soc hipovolemicb. fara complicatiic. cu soc toxicoseptic50. Care din manoperele de mai jos trebuie evitate in cursul tratamentului unui socat?a. restabilirea volemica si corectarea acidozeib. intreruperea timpurie a reanimariic. interventia chirurgicala intempestiva inainte de desocarea bolnavului d. excesul de desocare 51. Care din metodele de mai jos contribuie la buna pregatire psihica a bolnavului?a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din preajma bolnavuluib. inlesnirea vizitei familiei si punerea la dispozitie in camera de zi a revistelor, ziarelor, programelor de televiziunec. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa aiba un somn linistit, combaterea eventualelor tulburari psihiced. combaterea durerii si a simptomelor care provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi

e. crearea sigurantei ca interventia operatorie si urmarile postoperatorii vor merge bine 52. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:a. regim alimenta obisnuit din prima zi, dupa operatieb. regim hidric timp de 4-5zilec. administrare de constipante 4-5 zile d. clisma dupa 4-5 zilee. in seara zilei a 4 a sau a 5 a , oleu de recin 20g53. Cand atinge maximum de intensitate durerea postoperatorie?a. imediat, dupa trezirea bolnavului din anestezieb. in primele 3 zile dupa operatie,c. in seara operatieid. a doua zi dupa operatie

54. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de: a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea celularab. hiperemie localac. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a toxinelor microbiene, asupra terminatiilor nervoase55. Care este semnul caracteristic al generalizarii contracturii in tetanos?a. tulburarile respiratoriib. contractura maseterina si trismus c. dureri abdominaled. tulburari sfincteriene 56. Care din exminarile de mai jos pot sa dea relatii cu privire la sediul hematuriei macroscopice? (rinichi, ureter, vezica, uretra)?a. examenul macroscopic al uriniib. proba celor 3 paharec. examenul macroscopic al sedimentului urinar d. examenul clinic al bolnavului 57. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazinc. ligatura si sutura vaselord. asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg

58. La ce arsura gasim flictene cu continut serocitrin?a. arsuri gr Ib. arsuri gr IIc. arsura gr IIId. arsura gr IV59. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele de gr III ?a. sunt de aceeasi intensitateb. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele in arsurile de gr IIc. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele in arsurile de grII

60. Care din masurile de mai jos nu trebuie efectuate in cadrul primului ajutor si transportul unui bolnav socat sau susceptibil de a face soc?a. degajarea accidentatului de sub actiune agentului traumaticb. asigurarea cu orice pret a hemostazei definitive la locul accidentului c. administrarea de analgetice si punctia venoasa pentru a monta o perfuzie d. reducerea fracturilor si imobilizarea lore. scoaterea si schimbarea hainelor accidentatilor cu arsuri intinsef. transportul la spital cu orice mijloc61. De cele mai multe ori o HDS se evidentiaza prin hematemeza ca zatul de cafea si melana neagra ca pacura. In ce imprejurari atat hematemeza cat si melena pot fi cu sange rosu?a. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomacb. in hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomacc. daca sangele este evacuat foarte repeded. cand exista o enterocolita 62. In infectiile cronice avem o crestere a. neutrofilelorb. limfocitelorc. eozinofilelord. reticulocitelor63. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi? a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsuleib. infectia splinei

c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneud. fragilitatea vasculara e. deficiente ale factorilor de coagulare 64. In care din arsurile de mai jos avem certitudinea ca se va produce soc postcombustional?a. arsura gr I – 40% din suprafata corpuluib. arsura gr II – 25% din suprafata corpuluic. arsura gr III – 10% din suprafata corpuluid. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului65. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor alergici se va avea in vedere:a. cunoasterea medicamentelor la care bolnavul este alergicb. evitarea administrarii medicamentelor care produc alergiec. desensibilizare si tratament cu antihistaminice d. tratament cu antialgice si anticoagulante66. Care sunt manevrele la care sunt supusi bolnavii dupa trezirea din narcoza?a. sa respire adanc, folosind si brateleb. sa urinezec. sa destinda abdomenuld. sa bea lichide67. Ce este furunculul?a. inflamatia acuta a glandelor seboreiceb. inflamatie a aparatului pilosebaceu c. inflamatia glandelor sudoripare68. Care din elementele de mai jos pot defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de soc cronic?a. plagile sunt infectate, fara tendinte de cicatrizareb. starea de intoxicare duce la epuizare fizica si psihicac. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si tulburari metabolice graved. Hiperhidratare cu fenomene de insuficienta cardiaca69. in ce perioada si in ce fel de soc postcobustional se va produce:a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la producerea accidentuluib. socul hipovolemic se va dezvolta in primele 3 zilec. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani d. se dezvolta ambele tipuri de soc in primele 3 zile

70. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi, caracterizeaza:a. furunculul antracoidb. abcesulc. furunculul d. foliculita71. Ce regim alimentar dam bolnavului in preziua operatiei?a. regim alimentar obisnuitb. regim hidricc. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar seara regim hidricd. nu se dau alimente grele cu 24 ore inaintea operatiei72. Mobilizarea precoce a bolnavului urmareste:a. preintampinarea stazei venoase si producerea bolii tromboembolice b. combaterea atelectaziei pulmonare si preintampinarea infectiilor pulmonarec. combaterea dureriid. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice73. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica, se va practica:a. excizia copleta a escarelorb. excizia partiala a escarelorc. incizii de decompresiune, care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in profunzimed. pozitii ale membrelor care sa impiedice ischemia periferica74. Plagile netratate la timp se pot complica cu:a. lipotimieb. oligoanuriec. supuratii localed. tromboflebite, septicemie, septicopioemie75. Ce complicatii pot aparea in cazul soculuitoxico –septic postcombustional?a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de stresb. HTA , cardipopatie ischemicac. complicatii tromboembolice, insuficienta renalad. colecistita acuta, pancreatita acuta, ocluzie intestinala76. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul

interventiilor pe aceste organe?a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice sunt aboliteb. imiedicam staza gastricac. la nivelul anastomozelor se produce de multe ori un edem important care, alaturi de lipsa peristalticii produce stazad. prevenim varsaturile 77. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:a. regim alimentar cu multe lichideb. repaus la patc. oxigenoterapied. medicatie tonicardiacae. administarea preoperatorie de atropina78. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua:a. dezobstructia cailor respiratoriib. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapiec. traheostomie79. In care din situatiile de mai jos, alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare in aparat gipsat?a. plagi cu hemoragie mareb. plagi in care sunt interesate mase mari vasculare si tendoanec. plagi supurated. plagi cu leziuni osteo-articulare80. Care este cauza scaderii uneori a hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea hemoragiei?a. invazia apei din tesuturi in circulatieb. vasoconstrictieic. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragieid. cresterii diurezei 81. Ce constatam la tetanos?a. leziuni distructive masive la locul de inoculareb. semnele locale sunt neinsemnatec. gravitatea fenomenelor generale datorita toxinei tetanice82. O ascensiune a febrei in ziua a treia, dupa operatie, poate fi data de:a. febra de resorbtieb. supuratia plagii operatoriic. infectie pulmonara sau urinarad. afectiune intercurenta

83. Pentru un bolnav cu operatie medie este nevoie ca aportul caloric sa fie de:a. 2000-3000 calb. 800-1000 calc. 1000-1500 cal d. 3000-4000 cal84. Intr-o deshidratare mare putem gasi:a. edem cerebralb. agitatie, confuzii, halucinatiic. exagerarea reflexelor cutanate si tendinoased. abolirea reflexului fotomotor la lumina si distanta85. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste:a. bandaj lipit cu material adezivb. prastiac. bandaj in Td. infasarea sub forma de evantai 86. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii operati de: a. coloana vertebralab. afectiuni pleuro-pulmonare sau esofagienec. bolnavi cu peritonite ale etajului abdominal superiord. bolnavii operati cu rahianestezie87. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat?a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profundeb. terminatiile nervoase din derm sunt distrusec. plasmoragia nu se mai produce din cauza ca dermul este carbonizatd. organismul se adapteaza mai bine la arsurile de gr IV88. Cauza aparitiei socului postoperator dupa un interval liber, poate fi:a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, vagotonic cu soc tonic) care nu a fost suficient pregatiti preoeratorb. cauzat de componenta anestezicac. urmarea unor factori traumatizanti din timpul operatieid. urmarea unor complicatii postoperatorii: hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac etc

89. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se poate folosi in urmatoarele operatii:a. rezectia gastricab. operatii ce se executa in cavitatea toracicac. amputatia de mamelad. tiroidectomie subtotala90. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:a. fixare cu leucoplastb. fixare cu plasa autoadezivac. fixare capelinad. fixare cu galifix91. Care din semnele clinice si de laborator le intalnim in socul traumatic decompensat?a. paloare a buzelor si cianoza a extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie periferica insuficienta si lentab. stare de agitatie, hiperrefelexivitate, hemodilutiec. cresterea masei circulante, a debitului cardiac, scaderea ureei si creatinineid. scaderea marcata a TA, oligoanurie, starea de prostratie, hipovolemie, diminuarea debitului cardiac.92. Cum facem pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu tendinta la soc?a. instituim sonda gastrica si administram pansamente gastrice si trombineb. transfuzie cu sange, interventie precocec. administrare de anticoagulante: vit K, vit. C, Ca, adrenostazind. transfuzie intra si postoperatorie93. Cand avem o pierdere ponderala de 7% din greutate, intr-o deshidratare, consideram deshidratarea:a. normalab. moderatac. medied. grava94. Combaterea durerii in soc se face cu:a. medicamente indicate de medicb. xilina 0,5 – 1%c. mialgin95. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?a. pleurezie purulentab. abcces pulmonarc. tromboza a sinusurilor cavernoase

96. Tabloul de laborator din socul arsilor se caracterizeaza prin:a. hemoconcentratieb. hemodilutiec. scaderea numarului de hematii si leucocite, a hematocrituluid. cresterea numarului de hematii si a hematocritului97. Care din cauzele generatoare de soc se incadreaza in hemoragii medicale?a. hemoragii produse in trombocitopenii, fibrinolizab. metroragii, hemotoraxc. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina ruptad. hemoragii datorate vasculopatiilor si coagulopatiilor 98. Un bolnav care are o anemie cronica si necesita interventie de urgenta, cand vom corecta anemia cronica? a. corectam anemia cronica si apoi il operamb. operam si apoi corectam postoperator;c. corectarea se va face pe cat posibil preoerator, va continua intraoperator si apoi postoeratord. corectarea se va face in functie de starea generala 99. In reechilibrarea hidrica, care din criteriile de mai jos trebuie respectate?a. mentinerea unei corecte bilante hidriceb. administrarea sa fie facuta in functie de bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea bolnavuluic. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in plus sau in minus 1000 ml, limita pana la care nu se dezechilibreaza hemodinamicad. bolnavilor hipoproteici li se va da o cantitate mai mare de lichide, fata de pierderi 100. O formatiune pseudotumorala constituita printr-un perete fibros cu strat conjunctiv de neoformatie si un strat intern numit membrana piogena este:a. chist hidaticb. abces caldc. abces reced. flegmon101. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura intinsa?a. soc hipovolemic

b. enterocolita, dischinezie biliarac. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestivad. colica saturniana, colica renala, apendicita acutae. escare, intoxicatia centrilor nervosi crebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta, paralizii102. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii cu:a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonareb. peritonite ale etajului abdominal inferiorc. operatii esofagiened. irigatie cerebrala deficitara 103. Socul hemoragi se poate produce cand:a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta, decelabila prin examenul scunului prin proba hemoragiei oculteb. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din masa circulantac. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc 30% din masa circulantad. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic104. La ce bonavi trebuie sa fim atenti pentru a evita hiperhidratarea?a. bolnavi varstnicib. tineri si copiic. hipertensivi, cardiacid. bolnavi cu diabet insipid105. Care din semnele de mai jos corespund debutului si simptomatologiei erizipelului?a. debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatosb. debut brusc, temperatura 39-40 C, alterarea starii generale, aparitia placardului erizipelatosc. dupa aparitia placardului se ridica febra 39-40 C, se altereaza starea generala106. Care din manifestarile si semnele de mai jos le intalnim in stadiul I de soc compensat?a. bolnav adinamic, nepasator, somnolentb. bolnav agitat, activitate psihica exagerata, piele si mucoase palide c. TA normala, puls rapid, pupile normaled. debit urinar sub 20-30ml, cianoza107. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la terapie intensiva permite:

a. urmarirea evolutiei bolnavilorb. aparitia eventuala a unor complicatiic. eficienta tratamentului aplicatd. necesitatea schimbarii conduitei terapeutice in functie de evolutie108. genunchiera se poate folosi in:a. afectiuni reumatismale ale genunchiuluib. entorse ale genunchiuluic. tuberculoza a genunchiuluid. hidrartroza, laxitate a ligamentelor genunchiului

109. Care din factorii de mai jos sunt fazorizanti in aparitia socului?a. frigul si caldura excesivab. antrenamentul la efort fizicc. denutritia si oboseala fizicad. moralul si starea psihica buna110. In majoritatea cazurilor, etiologia osteomielitei acute este:a. streptococul hemoliticb. stafilococul auriuc. Haemophilus influenzaed. germeni anaerobi 111. Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala?a. aparare muscularab. meteorism accentuatc. matitate deplasabila in flancurid. hematemeza si melena112. Cum pregatim preoperator colonul?a. regim alimentar bogat in fibre celuloziceb. regim sarac in reziduuri, administrare de oleu de parafina, clisme repetatec. administrarea de purgative drastice de tipul sulfatului de magneziud. tratament cu neomicina sau cu tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei113. La cat timp dupa operatie se reia in mod obisnuit tranzitul intestinal?a. in operatiile facute in afara tubului digestiv, in dimineata urnatoareb. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu rahianestezie c. la 48-78 ore d. depinde de tipul anesteziei efectuate 114. Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul pansamentului?a. sa fie sangerandab. sa fie curata, fara secretiic. sa nu aiba sfaceluri

d. sa aiba tesut de granulatie abundent 115. Prelucrarea primara a bolnavilor cu arsuri intinse se face:a. la locul accidentuluib. la dispensarul medicalc. in camera de garda a spitaluluid. in sala de operatie, in conditii de asepsie si antisepsie116. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura?a. pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentuluib. pierderea este de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea hematocritului si Hbc. pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitatii sangeluid. irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei 117. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon va fi stimulata dupa operatie prin:a. dilatatie anala facuta la sfarsitul interventiei chirurgicaleb. clisma zilnicac. administrare de ulei de ricin 15-20 g in doua reprize zilnic, din prima zi dupa operatied. administrare de purgative saline118. Cand se executa infasarea sub forma de spica?a. Pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatiib. pentru a mentine un pansament in care se fac miscari amplec. pentru mentinerea unui pansamen la nivelul capuluid. pentru mentinerea pansamentului la nivelul barbiei si nasului119. In cazul electrocutarii, local, se produc la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:a. IIb. IIIc. IV120. In cazul unei plagi infectate, cand bolnavul simte dupa o peroada de timp ca pansamentul il strange, la ce ne putem gandi?a. dezvoltarea gangrenei gazoaseb. neacomodarea cu pansamentul

c. existenta unui hematom BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

TESTUL I- ADEVARAT /FALSNR.

ÎNTREBARIIRĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.

PAGINĂ1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir

– Nursing 1150 de teste ,2003.140

2 A Idem 1403 F Idem 1404 A Idem 1405 A Idem 516 F Idem 517 A Idem 508 A Idem 499 F Idem 5110 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32211 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32312 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32413 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 25014 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 13415 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137

TESTUL II- ASOCIERIA1 d Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir

– Nursing 1150 de teste ,2003.132

2 a Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 1323 b – Nursing 1150 de teste ,2003. 1324 c Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 1325 e – Nursing 1150 de teste ,2003. 132B1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 1322 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 1333 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 1334 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 1345 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342

TESTUL III - GRILA1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 2492 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri

pentru asistenti medicali, 200437

3 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 2494 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri

pentru asistenti medicali, 200437

5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 2506 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 2507 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 3428 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 5639 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 13110 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573

11 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri pentru asistenti medicali, 2004

48

12 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 57513 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 56414 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 56415 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 57016 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri

pentru asistenti medicali, 200438

17 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri pentru asistenti medicali, 2004

66

18 b,b,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 24919 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32120 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32221 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32222 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34223 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34324 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34525 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41926 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41927 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 42128 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 13129 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34130 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 62931 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 56332 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 56433 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 56534 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 25135 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 25136 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 25037 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32338 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32339 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32340 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 13141 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32142 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32143 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41444 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41645 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 42246 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 24847 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 13148 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32149 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34250 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 421

51 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 56452 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63153 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63054 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 13255 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 137

56 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 25057 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 25158 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34259 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34260 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41961 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 24862 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 56563 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 24864 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41865 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 57766 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63067 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 13268 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34569 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41870 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 13271 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 57772 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63073 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34474 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32275 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41876 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63077 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 57478 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34479 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32380 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 25081 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 13782 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63183 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63884 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63485 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32486 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63087 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34288 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41789 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63290 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 32491 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41792 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 57493 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 63494 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri

pentru asistenti medicali, 200466

95 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 13396 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 34397 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 41698 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 57399 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 636100 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133101 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342102 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 630103 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416

104 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 634105 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134106 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 416107 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632108 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324109 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 415110 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134111 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250112 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 574113 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631114 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323115 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343116 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418117 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631118 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324119 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 345120 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 136

MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.8. In cazul unui pneumothorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsatTESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si simptomelor unor boli

2. Semiologie B document medical si medico legal

3. Transfuzie C examen radiologic

4. Fractura in “lemn verde” D soc hemoragic

5. Cefalee a. E b. durere de cap

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala

2. Abolirea starii de constienta post traumatism cranio cerebral

B. respiratie paradoxala

3. Volet costal C. trepanatie a craniului

4. Durere in punct fix + crepitatii osoase

D. fractura

5. LCR limpede la punctia rahidiana

E comotie cerebrala

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Pneumotorax traumatic A. capelina

2. Hemotorax masiv B. manitol 20%

3. Edem cerebral C. punctie exploratorie +radiografie

4. Pansarea unei plagi la nivelul capului

D. tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie acuta

5. Trusa pentru reanimare cardiaca

E. defribilator electric, stimulator electrosistolic, electrocardioscop

D. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Incizie A. imobilizare prelungita

2. Hipotrofie musculara B. luxatii

3. Ruptura de ligamente C. sectionarea unui tesut

4. Hemartroza D. prezenta de sange in articulatii

5. Atele Cramer E. folosite pentru imobilizarea provizorie a fracturilor

E. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Atele Cramer A. pretratamentul socului incepe la locul accidentului si se continua pe parcursul transportului

2. Fractura B. intreruperea partiala sau totala a continuitatii unui os

3. Soc traumatic C. segmentele osoase sunt acoperite integral de piele

4. Fracturi inchise D. folosite pentru imobilizarea provizorie a fracturilor

5. Leziune medulara la nivelul C6C7

E. paralizia membrelor inferioare

F. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Accidentatii inconstienti (in stare de coma)

A. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte

2. Bandaj circular in jurul fruntii

B. pozitie orizontala cu capul mai declin

3. Transportul unui accidentat constient cu epistaxis

C. transportul se face in pozitie laterala sau ventral pentru a prevenii inundarea cailor respiratorii superioare

4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul

5. Imobilizarea provizorie a mandibulei

E. plagile regiunii frontale

G. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Soc hemoragic A. pierderile depasesc peste 30% din masa circulanta

2. Prevenirea socului operator B. poate duce la edem pulmonar acut

3. Utilizarea oxigenului in concentratii ridicate in oxigenoterapie

C. anestezie bine aleasa, dozata si condusa

4. Oxigenoterapie D. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-respiratorie, avand ca scop cresterea presiunii partiale a O2 in aerul inspirat

5. Dilacerare cerebrala E. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a substantei cerebrale

H. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Aparat respirator A. pneumonie hipostatica

2. Pielea B. tromboze

3. Aparatul digestiv C. deformari articulare

4 Aparatul circulator D. incetinirea tranzitului

5 Aparatul locomotor E. escare de decubit

I. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Contuzie medulara A. la locul rupturii apare o adancitura determinata de absenta muschiului in spatiul respectiv

2. Ruptura musculara B. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in care sunt implicate vase si fibre nervoase componente ale maduvei

3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata prin cianoza si tahipnee

4. Fractura pluricostala cu volet costal

D. durere ce se intensifica in timpul miscarilor respiratorii sau ale bratelor

5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si depresibil, transpiratii reci

J. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Plaga penetranta abdominala

A. este police in “cocos de pusca” sau “cap de rata”

2. Luxatie scapulo-humerala B. cea mai frecventa luxatie

3. Luxatia policelui C. sunt lezate toate straturile peretelui abdominal

4. Scoaterea firelor de sutura postoperator

D. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele se scot mai tarziu

5. Dupa o interventie chirurgicala bolnavul urineaza

E. spontan dupa 4-6 ore

Testul III Indicati raspunsurile corect1. Examenul radiologic intr-o entorsa este:a. obligatoriub. nu este absolut necesarc. obligatoriu atunci cand banuim o leziune mai importanta2. Leziunile capsulei articulare in cazul luxatiilor sunt: a. mai importante decat la entorseb. mai putin importante decat la entorsec. nu se produc leziuni articulare 3. Pentru a calma durerea extrem de vie in cazul unei luxatii:a. se administreaza analgezice majore b. se readuce cat mai urgent capetele articulatiei in pozitia normala c. se administreaza sedative 4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat sa depaseasca intotdeauna:a. articulatia de deasupra zonei fracturate b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate c. articulatia de deasupra si de dedesubtul zonei fracturate 5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare mai frecventa la copii si mai putin grava este: a. fractura in “lemn verde”b. luxatia deschisa a cotului c. fractura diafizei peroneului6. Prin fractura deschisa se intelege:a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni masive ale muschilor, tendoanelor si vaselorb. fractura care produce leziuni ale organelor visceralec. fractura in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul 7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:

a. fractura in “varf de clarinet”b. fractura in “lemn verde”c. fractura prin infundare 8. Fractura cominutiva reprezinta:a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membrub. fracturi multiple ale oaselorc. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:a. echimozele si hematomulb. durerea in punct fix, care se accentueaza cand miscam fragmentele osoase c. deformarea regiunii10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: a. numai focarul de fracturab. focarul de fractura si articulatia de dedesubtc. articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura 11. Prin plagi perforante intelegem:a. plagi ale tegumentelorb. plagi care patrund in cavitatile naturalec. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva 12. Prin plagi recente intelegem:a. plagi produse in ziua respective b. plagi produse in urma cu 6-8 ore c. plagi produse in ultimele 48 ore13. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:a. plagile recente b. plagile cu secretii abundentec. tromboflebite14. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:

a. fixare cu leucoplastb. fixare cu plasa autoadezivac. fixare cu basma (capelina)15. Atrofierea muschilor si scaderea tonusului in general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita:a. pozitiei incorecte b. din cauza imobilizarii indelungatec. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator16. Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:a. intindere a ligamentelor si capsulei articulareb. rupturi ale ligamentelorc. afectiune cronica a articulatiei17. Simptomele entorsei sunt:a. durereab. impotenta functionalac. febra18. Hemartroza se defineste prin:a. prezenta sangelui in cavitatea articulatieib. prezenta apei in cavitatea articulatieic. este evidentiata clinic numai in articulatia genunchiului 19. Masurile de urgenta intr-o entorsa constau in :a. calmarea dureriib. imobilizarea articulatiei intr-o fasa simpla sau gipsata c. aplicarea unei atele20. Luxatia se caracterizeaza prin:a. durere vie si impotenta functionalab. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare c. febra21. In cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn :a. extrem de importantb. este vizibil la vasele care se gasesc in contact direct cu pieleac. in fractura nu apare deformarea regiunii22. In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:a. intreruperea continuitatii osuluib. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoasec. hipotermii

23. Masurile de prim ajutor la locul accidentului in cazul unor fracturi ale membrului:a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriub. se va administra un calmant pentru combaterea durerii c. oxigenoterapie24. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectivb. se vor strange moderat intre ele cu un bandajc. se va face un pansament compresiv25. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prin ajutor:a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril, se face imobilizarea provizorie si se trimite de urgenta la spitalb. reducerea focarului de fracturac. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta intr-un serviciu de specialitate26. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul se face:a. la patb. la cabinetul EKGc. la cabinetul asistentelor27. Care din urmatoarele sunt malformatii congenitale:a. varus equinb. scoliozac. luxatia de soldd. lordoza28. Unei paciente cu osteoporoza, in afara tratamentului medicamentos prescris de medic, asistenta ii recomanda:a. sa efectueze zilnic miscare (mers pe jos)b. sa se odihneasca cat mai multc. sa-si ofere o alimentatie bogata in calciu si vitamine29. Bursita se manifesta prin:a. sindrom inflamatorb. varsaturic. ametelid. febrae. limitarea miscarilor in articulatie30.Care din urmatoarele probleme este prioritara in cazul unui pacient care a suferit o amputatie:

a. potential de complicatiib. anxietatec. perturbarea imaginii corporale31.La ce se refera suportul psihic oferit de asistenta pacientului cu amputatie:a. incurajarea sa-si priveasca bontulb. existenta posibilitatii de protezarec. existenta fenomenului de “membru fantoma”,care poate fi ignorat in cazul protezariid. necesitatea tractiunii pentru vindecare32.Luxatia coxo-femurala congenitala se intalneste mai frecvent la:a. persoana varstnicab. femeia la menopauzac. fetited. baieti33. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:a. durere intensa aparuta bruscb. impotenta functionalac. deformarea regiunii la distantad. echimoza34. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a unui pacient cu fractura imobilizata in aparat gipsat este consecinta:a. imobilizarii segmentelor corpuluib. aparitiei complicatiilor gastro-intestinalec. schimbarii locului de munca35. Imobilizarea corecta a unei fracturi de gamba in urgenta se face in:a. aparat gipsat gambiero-podalb. aparat gipsat pelvi-podalc. atela gipsata femuro-podalad. atela gipsata gambiero-podala36. Care din urmatoarele semne nu apar in luxatia scapula-humeralaa. umar in epoletb. usoara abductie a bratuluic. umar globular37.O fractura de antebrat se imobilizeaza in urgenta in:a. atela gipsata brahio-palmarab. aparat gipsat brahio-palmarc. atela gipsata antebrahio-palmara38. In prezenta unui aparat gipsat asistenta isi propune urmatoarele cu exceptia:a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatului gipsatb. observarea schimbarii culorii gipsului la nivelul plagii

c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsatd. sprijinirea precoce pe membrul afectat39. Pacientul cu aparat gipsat este invatat sa anunte daca apar:a. furnicaturi, amortelib. cefalee, ametelic. presiune la nivelul membrului afectat40. In cazul unui pacient cu extensie, tractiune, internat in sectia de ortopedie, asistenta isi propune ca interventii:a. verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiuneb. urmarirea culorii si temperaturii membrelorc. incurajarea pacientuluid. interzicerea vizitatorilore. program de mobilizare la 8 ore41. Cum se va proceda in cazul unor parti sectionate la nivelul mainii:a. se alipesc cele doua segmenteb. se recupereaza imediat segmentele, se spala cu apa de la robinet, se inveleste intr-o compresa si se pune intr-un sac de plasticc. se panseaza cu comprese umede/solutie cloraminad. se introduce intr-un recipient cu gheata42. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poarta denumirea de:a. punctie osoasab. biopsie osoasac. scintigrafie osoasa43. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu fractura de membru inferior imobilizata in aparat gipsat, care din urmatoarele interventii vor fi aplicate de asistenta medicala?a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit lateral drept sau stang, dorsal sau ventralb. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a tegumentelorc. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute44.Care din urmatoarele semne releva aparitia unor complicatii infectioase sub aparatul gipsat ?a. edemul , impotenta functionala si cianoza degetelorb. senzatia de fierbinteala a anumitor zone sub gips si miros neplacut

c. impotenta functionala si parestezii ale degetelor45 In timpul mobilizarii active asistenta va urmari daca pacientul:a. executa miscarile permiseb. este ajutat de apartinatoric. efectueaza 10 miscari in 8 ore46. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmatoarele complicatii, cu exceptia:a. greturi si varsaturib. escarec. anchiloze47. Care este prima masura luata de asistenta in cazul unui politraumatism prin accident de circulatie, cu dispnee si o plaga care sangereaza la nivelul gambei drepte:a. hemostaza provizorie prin pansament compresivb. examinarea permeabilitatii cailor respiratorii superioarec. masurarea pulsului si TAd. punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte48. Care din urmatoarele probleme vor face parte din planul de ingrijire intocmit de asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o afectiune locomotorie:a. potential de complicatiib. deficit de autoingrijirec. discomfortd. durere49. Care din urmatoarele obiective vizeaza educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor locomotorii:a. pozitionarea corecta in timpul unei activitati b. evitarea ortostatismului prelungitc. respectarea unei alimentatii echilibrated. evitarea sedentarismului50. Din planul de ingrijire a unui pacient cu bursita fac parte urmatoarele interventii:a. repausul regiuniib. observarea unor semne legate de limitarea miscarilorc. captarea varsaturilor pe 24 hd. masaj al regiunii51. Respiratia paradoxala este caracteristica:a. traumatismelor cranio-cerebraleb. insuficientei cardio-respiratoriic. traumatismelor toracice cu volet costal

d. astm bronsic52. Diagnosticul de entorsa se pune pe urmatoarele semne:a. durere, tumefactie, impotenta funtionala la nivelul articulatiilor afectateb. impotenta functionala, miscari anormale ale articulatiei afectate + creptatii osoasec. durere, echimoza, pozitie anormala a segmentelor osoase afectate53. Impotenta functionala in cazul unor plagi muscate de la nivelul membrelor se datoreaza: a. lipsei de continuitate a pieliib. introducerii in plaga a virusului rabiei prin muscatura de animale bolnavec. scoaterii din functiune din cauza plagilor a unor mase musculare, distrugerea unor nervi, tendoane sau a integritatii osoase.54. Care este ordinea corecta in acordarea primului ajutor in cazul unor plagi cu sangerare mare:a. scoaterea accidentatului din mediu, oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea unui pansament protector, transportarea intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica tratamentul definitiv al plagiib. toaleta plagii, antialgice, pansament , transportul la spital pentru antitetanosc. scoaterea accidentatului din mediu, antialergice, toaleta plagii +pansament compresiv, administrarea unui antibiotic cu spectru larg , transport la spital55. Principiile care stau la baza unui bun pansament sunt urmatoarele :a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul care fixeaza pansamentul sa fie elastic, suficient de bine strans dar fara sa produca constrictieb. pansamentul sa fie steril sa depaseasca cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar infasarea trebuie sa cuprinda neaparat articulatia cea mai apropiatac. inainte de a se pune pansamentul steril trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu un tampon de vata steril ce se arunca, dupa care se pune alta vata sterila de forma dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient de strans de un bandaj pentru a opri si sangerarea.

56. Primul ajutor in fracturi se acorda in urmatoarea ordine:a. imobilizarea provizorie, administrarea de antialgice, transportul la spitalb. administrarea de antialgice, transportul la spital, imobilizare in aparat gipsatc. administrarea de antialgice, reducerea fracturii , imobilizare provizorie, transport la spital57. Contuzia se caracterizeaza prin:a. leziuni tisulareb. integritatea tegumentelorc. hemoragie externa58.Plagile cu leziuni ale arterelor se caracterizeaza prin:a. hemoragie externa cu sange rosu cu caracter pulsatilb. hemoragie externa cu sange negricios care curge continuuc. suprainfectie cu germeni patogeni59. Care din semnele de mai jos nu sunt specifice unei luxatii:a. durere, deformarea regiunii, echimoza si hematomulb. durerea, impotenta functionala, edemul si echimozac. tumefactie, impotenta functionala, atitudine vicioasad.durere vie, impotenta functionala , crepitatii osoase60. Imobilizarea prelungita a unei fracturi are urmatoarele consecinte:a. hipertrofie muscularab. redoare muscularac. escare de decubit

d. hipotrofie musculara61. Profilaxia plagilor tetanigene se face:a. toaleta plagii cu apa oxigenata, antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10 zile imunizare active cu anatoxina antitetanica si imunizare pasiva cu ser antitetanic la persoanele neimunizate in prealabilb. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina antitetanica la persoanele imunizate in prealabilc. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta penicilina sau la persoanele alergice, ampicilina sau tetraciclina62. Calusul vicios se produce atunci cand:a. fractura nu a fost redusa corectb. cand in focarul de fractura s-a produs o infectiec. la persoanele adulte63. O pata vinetie bine determinata pe tegumente aparuta la 2-3 zile de la un traumatism este data de:a. un hematom supraaponevroticb. echimozac. un hematom subaponevroticd. un serom64. Care din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si prin extensie continua si este nevoie de reducere chirurgicala:a. fractura de rotulab. fractura de humerusc. fractura extremitatii distale a radiusuluid. fracturile de olecran

BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT /FALSNR INTREBARE

RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA

1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369

2. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 308

3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320

4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312

5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos

72

6. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369

7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos

75

8. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 768

9. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 770

10. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 770

TESTUL II- ASOCIEREAA1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 4882. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 4873. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 3994. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 3695. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499B1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 7322. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 7293. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 7524. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-3715. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728C1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 7542. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 7533. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 7314. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 3175. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51D1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 2122. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 3793. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 3644. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 3655. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350E1. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 3502. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 3123. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 264

4. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 3125. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 283F1. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 2902. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 2913. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 2914. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 2905. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 293G1. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 3992. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 4013. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 4534. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 4025. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 280H1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 11292. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 11293. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 11294. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 11295. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119I1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 7452. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 7503. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 7514. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 7525. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 752J1. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 7582. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 7633. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 7644. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 6195. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 618

TESTUL III- GRILA1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 3642 a S. Daschievici Chirurgie-2007 3653 b S. Daschievici Chirurgie-2007 3654 c S. Daschievici Chirurgie-2007 3765 a S. Daschievici Chirurgie-2007 3696 c S. Daschievici Chirurgie-2007 3737 a S. Daschievici Chirurgie-2007 3698 c S. Daschievici Chirurgie-2007 3699 b S. Daschievici Chirurgie-2007 37010 c S. Daschievici Chirurgie-2007 37611 c S. Daschievici Chirurgie-2007 30512 b S. Daschievici Chirurgie-2007 30313 c S. Daschievici Chirurgie-2007 30914 c S. Daschievici Chirurgie-2007 31715 b S. Daschievici Chirurgie-2007 37916 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362

17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 36318 a,c S. Daschievici Chirurgie-2007 36319 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 36420 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 36521 a S. Daschievici Chirurgie-2007 37022 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 37123 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 37424 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 37425 a S. Daschievici Chirurgie-2007 37426 a Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului 113127 a si c L. Titirca-

Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

18

28 a,b,d C. Borundel- Manual de Medicina interna pentru cadre medii

916

29 a,e L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

20

30 c idem 2231 a,b,c idem 2932 c idem 1833 c S. Daschievici Chirurgie-2007 35934 a L. Titirca-

Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

22

35 c L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

367

36 c S. Daschievici Chirurgie-2007 76337 c S. Daschievici Chirurgie-2007 76038 d L. Titirca-

Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

25

39 a,c idem 2540 a,b,c idem 2841 b,d idem 32142 c C. Borundel- Manual de Medicina

interna pentru cadre medii137

43 b idem 92144 b L. Titirca-

Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

25

45 a idem 2546 a C. Borundel- Manual de Medicina

interna pentru cadre medii918

47 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

19

48 a,b,c,d idem 22

49 a,b,c,d idem 850 a,b idem 2051 c S. Daschievici- Chirurgie 75252 a S. Daschievici- Chirurgie 36353 c S. Daschievici- Chirurgie 30454 a S. Daschievici- Chirurgie 30755 a S. Daschievici- Chirurgie 31056 a S. Daschievici- Chirurgie 37457 a si b S. Daschievici- Chirurgie 35758 a S. Daschievici- Chirurgie 36159 d S. Daschievici- Chirurgie 36560 b si d S. Daschievici- Chirurgie 37961 a S. Daschievici- Chirurgie 2962 a, c S. Daschievici- Chirurgie 37363 c S. Daschievici- Chirurgie 38064 d S. Daschievici- Chirurgie 386

MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata- baie numai dupa caderea crustelor- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A- educarea pacientului sa nu se scarpine- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:- 12-36 ore- salmonelle- 1-4 ore-stafilococcu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc infectios7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor, afectarea SNC.9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic

10. Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de aminoacizi.TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Angina streptococica A 10-11 zile2 Perioada de incubatie in rujeola B scarlatina3 Masca Filatov C penicilina4 Streptococ β hemolitic grup A D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor

cotului5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Rubeola A varicela2 Febra+catar oculo nazal+

adenopatieB varsaturi, colici abdominale, scaune

diareice, muco-sanguinolente3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de

conceptie4 Dizenterie D tetanos5 Risus sardonicus e. E rubeola

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Difterie A scarlatina2 R. Dick B R. Schick3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul

tuberculozei4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor

specifici5 Examene serologice g. E h. febra tifoida

D Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Raze ultraviolete A masura ce se ia pentru a evita transmiterea infectiilor pe cale digestiva

2 Controlul bacteriologic (coprocultura) periodic la personalul ce lucreza la instalatiile centrale de apa

B dezinfectarea termometrelor

3 Cloramina 0,5 % C metoda de dezinfectare a aerului 4 Imunizare activa D seruri, imunoglobuline5 Imunizare pasiva E vaccin , profilaxie

E. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Seroprofilaxie A toxiinfectie alimentara2 Produse alimentare intens

contaminate cu bacterii sau toxinele acestora

B hepatita A

3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic4 Icter D test imunoenzimatic5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a

sclerelorF. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Semnul Koplik A meningococ2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul

sternului in portiunea de unire a doua treimi superior cu o treime inferior

3 Medulocultura C rujeola4 Hidrazida acidului izonicotinic

(HIN)D Mycobacterium tuberculosis

5 B.C.G. E bacilul Calmette-Guerin

Testul III Indicati raspunsurile corect

1. Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de:a. penicilinab. tetraciclina si cloramfenicolc. doxicilina2. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:a. streptococul beta-hemolitic din grupa Ab. stafilococul auriuc. streptococul alfa hemolitic din grupa B3. Eruptia in scarlatina este:a. micropapuloasa, aspra la pipait b. micropapuloasa, catifelata la pipaitc. veziculara4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinalb. Koplik – puncte mici albe inconjurate de o mica areola rosu-aprins, localizate pe mucoasa bucala opusa celui de-al doilea molar

c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual5. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, va sugereaza:a. varicelab. rujeola c. scarlatina6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:a. 3-6 zileb. 8-11 zilec. 14-21 zile7. Evolutia eruptiei in rujeola:a. da descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardiveb. nu lasa urmec. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina8. Importanta rubeolei este data de :a. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale

b. complicatiile toxice, septice postinfectioasec. evolutia asimptomatica9. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici:a. macule mici de culoare roz, fara tendinta la confluareb. micropapuloasa, pe fond congestivc. maculopapuloasa, cu tendinte la confluare10. Incubatia in rubeola dureaza :a. 2-3 sapatamani b. 1-2 saptamani c. 1 saptamana11. Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza :a. rujeolab. rubeola c. scarlatina12. Eruptia este pruriginoasa in :a. scarlatinab. rubeolac. varicela13. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :a. oreionb. varsatc. pojar14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste :a. hepatita acuta viralab. toxiinfectia alimentarec. scarlatina15. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare toxica, subliniaza sindromul clinic din :a. tetanosb. dizenteriec. hepatita virala16.Calea de transmitere a dizenteriei este :a. aerogenab. fecal-oralac. parenterala

17. Rolul principal in transmiterea dizenteriei il au :a. contaminarea hainelorb. mainile murdarec. mustele18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu :a. anatoxina tetanicab. verorabc. anatoxina difterica19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus » precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru:a. scarlatinab. tetanosc. dizenterie20. “Rasul sardonic” apare in:a. scarlatinab. rujeolac. tetanos21. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin:a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enentemb. catar nazal, febra inalta, diareec. febra+catar+semnul koplick22. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin:a. cresterea mare a febreib. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zilec. eruptie micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait23.Patognomonic pentru rujeola este:a. semnul Barsierib. semnul Koplickc. catar ocular, nazo-bronsic24. Rujeola eruptiva :a. este insotita de pruritb. nu este insotita de pruritc. nu produce prurit

25. Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt :a. febra, frisoane, tahipneeb. greturi, varsaturi, dureri abdominalec. apatie, imobilitate26. Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratoriib. reechilibrarea hidro-electroliticac. imobilizarea pacientului in perioada eruptiva27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :a. dispnee cu polipnee cauzata de febrab. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratiic. hipotermie28. Rubeola este o boala :a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil, cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstantab. cu izolare la domiciliuc. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital29. Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :a. poliadenopatiab. uneori splenomegaliec.ciclul lingual30. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome :a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnavb. frison, febra (pina la 49 de grade) junghi toracicc. in zilele premergatoare, exista adeseori o discreta infectie rinofarigiana31. Antibioticul de electie, in tratamentul pneumoniei pneumococice este :a. tetraciclinab. penicilina Gc. ampicilina32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un copil cu varicela poate intra in colectivitate:

a. dupa ce febra a scazut la 37,60Cb. dupa ce a terminat tratamentul cu antibioticec. cand toate elementele de pe piele au crusted. cand pielea este curata, intacta si au cazut toate crustele33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie sa fie prezente pentru producerea unei infectii :a. calea de transmitereb. gazda receptivac. temperatura adecvatad. sursa de infectie34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :a. rubeolab. zona zoosterc. rujeolad. parotidita epidemica35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnavirii de varicela, se va folosi :a. ceaiul de musetelb. alcool iodatc. alcool mentolatd. pudra de talc cu mentol36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, cea mai potrivita interventie de ingrijire-nursing este :a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina putina, corect hidratatib. efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioarec. aplicatii calde in regiunea occipitala si a spatelui37.In cazul pacientilor cu toxiinfectie alimentara o problema prioritara este formulata astfel :a. deshidratare cu dereglari hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, diareeib. durere la inghitit alimente solidec. nerespectarea regimului alimentar impus38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana se face :

a. prin coloane de aerb. prin picaturile lui Pflüggec. prin mainile murdare duse la gura39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infectioase se vor obtine o serie de date :a. epidemiologiceb. clinicec. de laborator40. Calea de transmitere in bolile infectioase poate fi :a. directab. mixtac. indirecta41. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale :a. fecal-oralab.contact sexualc.parenterala42. Hepatita cronica survine in proportie de :a. 30% dupa hepatita virala de tip Ab. 40-50% dupa hepatita de tip Cc. 60% dupa hepatita de tip E43. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect :a. laxativb. hepatoprotectorc. antialgic44. Incubatia in hepatita B este de :a. 2-6 saptamanib. 1 ½ - 6 saptamanic. 2-23 saptamani

45. Virusul hepatitei B este prezent :a. in saliva, lichidul seminal si sangeb. pe tegumentec. pe regiunile paroase46. Cunoasterea profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea :a.hemoleucogrameib.ionogrameic. imunoglobulinelor47. Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care contin :a. arginina, sorbitolb. insulinac. aminoacizi48. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza :a. coma de gr.Ib. coma de gr.IIc. coma de gr. IV49. Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra :a. sedativeb. colereticec. antibiotice50. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile :a. repausulb. consumul de lipide de origine animalac. consumul de sucuri carbogazoase

BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC

TESTUL I- ADEVARAT/FALSNRÎNTREBARII

REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA

1 AL. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali 253

2 F idem 2773 A idem 2804 F idem 2785 A idem 2796 A idem 2857 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor

–vol III68

8 A idem 739 F idem 79

10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali

291

TESTUL II- ASOCIEREAA1. C F. Caruntu- Vademecum de boli

infectioase88

2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

281

3. B idem 2784. E F. Caruntu- Vademecum de boli

infectioase88

5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

278

B1. C F. Caruntu- Vademecum de boli

infectioase335

2. E idem 3353. A idem 3384. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate

pacientilor de catre asistentii medicali284

5. D M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576C1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate

pacientilor de catre asistentii medicali262

2. A idem 2623. C idem 2634. E idem 2625. D idem 262D1. C idem 2662. A idem 2663. B idem 2674. E idem 2685. D idem 268E1. C idem 2712. A idem 2843. B idem 286

4. E idem 2885. D idem 288F1. C F. Caruntu- Vademecum de boli

infectioase334

2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - Bacteriologie, virusologie si parazitologie medicala

115

3. B idem 1354. D idem 1625. E idem 164

TESTUL III- GRILA1 a F. Caruntu- Vademecum de boli

infectioase88

2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

277

3 a idem 2784 c idem 2785 c idem 2786 b idem 2817 c F. Caruntu- Vademecum de boli

infectioase334

8 a idem 3359 a idem 33510 a idem 33511 b idem 33512 c idem 33813 a idem 17614 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate

pacientilor de catre asistentii medicali 284

15 b M. Voiculescu- Boli infectioase vol II

477

16 b idem 48117 b idem 48118 a idem 57219 b idem 57620 c idem 57621 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate

pacientilor de catre asistentii medicali 281

22 a,b idem 28123 b idem 28124 b,c idem 28125 a,b idem 28126 a,b idem 28227 a,b idem 28128 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli

infectioase335

29 a,b idem 33530 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate

pacientilor de catre asistentii medicali 43

31 b F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase

131

32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

280

33 a,b si d idem 25334 b idem 28035 c si d idem 28036 a F. Caruntu- Vademecum de boli

infectioase297

37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

285

38 a,b si c idem 26639 a,b,c idem 25740 a,c idem 24541 a C. Bocarnea -Boli infectioase si

epidemiologie-167

42 b idem 17343 b idem 17544 b idem 16945 a idem 16946 c idem 17347 a idem 17548 b idem 17249 b idem 17450 a idem 174

MODUL 37 – BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC – Diabetul zaharat

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II. 2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne lipodistrofia.6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea insulinei. 7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr. glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-30 de minute inainte de masa.9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.

10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore2 Testul tolerantei la glucoza pe cale

oralaB 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg

florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile,

in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange pentru dozarea glucozei, se face media glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din cantitatea de glucide administrate in 24 de ore.

4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr. glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.

5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul vacutainer

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, prunele

A Alimente permise cantarite in regimul alimentar din DZ

2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica4 Insulina D Coma hipoglicemica5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in regimul

alimentar din DZ

Testul III Indicati raspunsurile corecte

MEDICINA INTERNA1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare:

a) acută; b) cronică; c) mixtă.

2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului include factori:

a) ereditari;b) de mediu;c) numai a şi b;d) hormonali.

3.Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică:

a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;b) polipnee, poliurie, tahicardie;c) polifagie, polidipsie, poliurie.

4.Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) afectarea metabolismului bazai;b) hiperglicemie şi glicozurie;c) creşterea lipidelor in sange.

5.Tipurile de diabet zaharat sunt:a) diabet esenţial şi neesenţial;b) diabet insulinodependent şi diabet

insulinoindependent;c) diabet major şi diabet minor.

6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este:

a) obezitatea;b) deshidratarea;c) angiopatia diabetică.

7.Din punct de vedere clinic deosebim:a) diabet zaharat de tip juvenil (intre

0-20 ani);

b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate);

c) diabet zaharat numai de tip adult (intre 22-30 ani).8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu dinamica acţiunii lor insuline:

a) cu acţiune rapidă (scurtă);b) lente;c) intermediare;d) premixte.

9.Insulina cristalină are acţiune: a) intermediară;b) lentă;c) rapidă.

10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune in 90-120 minute, au o durată a efectului de:

a) 10 h; b) 24 h; c) 5 h.

11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa absorbtia glucidelor concentrate este insotita de senzatia de:

a) satietateb) foame imperioasac) sete

12.Glicemia postprandiala poate atinge in mod obisnuit valori intre:

a) 60-80 mg/dlb) 130-140 mg/dlc) 210-230 mg/dl

13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:

a) crestere in greutateb) asteniec) prurit vulvar

14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:

a) arteritab) anuriec) infectii cutanate rebele la tratament

15.Coma umeda ce apare la un diabet este coma:

a) acido-cetozicab) hipoglicemica c) hiperosmolara

16.Coma diabetic hiperosmolara se caracterizeaza prin:

a) respiratie Cheyne-Stockes

b) halena uremicac) glicozurie

17.Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:

a) corpi cetonicib) hipoglicemiec) hiperglicemie

18.Coma hipoglicemica se caracterizeaza prin:

a) inapetenta selectivab) transpiratii profuzec) tahilalie

19.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) izoniazidab) iodura de potasiuc) insulina

20.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) tavegylb) tolbutamidc) trasylol

21.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) maninilb) manitolc) marisang

22.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) meguanb) metasparc) mecopar

23.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) bixtonimb) bronhodilatinc) buforminNURSING

24. Glicoreglarea reprezintă echilibrul mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante. Factorii hiperglicemianţi sunt:

a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul; b) insulina, ACTH, cortizonul;c) ACTH, cortizon.

25. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:

a) tremurături, piele uscată;b) piele uscată, tremurături, greţuri, vărsături;c) greţuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă.

26.Pacientul cu diabet zaharat este o persoană care necesită:

a) întreruperea activităţii profesionale;b) desfăşurarea activităţii respectând indicaţiile de regim şi tratament;c) nu are restricţii privind efortul fizic.

27.În diabetul zaharat insulinodependent doza de insulină/24 h se stabileşte în funcţie de glicozuria exprimată în grame astfel:

a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi

28.Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare şi intravenoase?

a) insulina cristalină, actrapid;b) insulina semilentă MC;c) insulina lentă MC.

29.Pacientului căruia i s-a administrat insulina cristalină i se recomandă:

a) să mănânce în.următoarele 15-30 de minute;b) să mănânce după una-două ore;c) nu are importanţă când va mânca.

30.Alimentele permise cântărite în diabetul zaharat sunt următoarele cu excepţia:

a) fructele;b) brânza;c) zarzavaturile; d) făinoasele;e) carnea; f) oul.

31.Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de dependenţă:

a) halenă acetonică;b) tremurături, transpiraţii;c) semne de deshidratare.

32.Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentată de:

a) pectine;b) glicogen;c) amidon.

33.Glucidele au rol: a) structural;b) energetic;c) ambele răspunsuri sunt false.

34.Necesarul glucidic la adulţi este de:a) 1-1,5 g/kg corp/zi;b) 2-3 g/kg corp/zi; c) 4-6 g/kg corp/zi.

35.La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii:

a) carnea, peştele; b) merele dulci, stafidele; c) bomboanele cu alune;d) caşcavalul, branza topită.

36.La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cantărite:

a)merele, caisele, portocalele;b) pastele făinoase, mămăliga;c) carnea, mezelurile.

37.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt interzise:

a) bomboanele de orice fel; b) carnea de vită; c) jeleurile; d) uleiurile vegetale.

38.La un bolnav cu diabet cantărirea alimentelor se face:

a) pentru painea prăjită, după prăjire;b) pentru fructe coapte, inainte de coacere;c) pentru legumele fierte, după tratamentul termic.

39.Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă in:

a) urină;b) LCR;c) plasmă.

40.Glicozuria se clasifică in 2 categorii: a) glicozuria de 24 h;b) glicozuria din 8 h;c) glicozuria din urina spontană;d) glicozuria din 48 h.

41.Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză - cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat?

a) polidipsie, polifagie, poliurie;b) greţuri, vărsături, dureri abdominale;c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii;d) hipertensiune, bradicardie.

42.Comei hiperglicemice ii sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia:

a) hipotensiune arterială;b) semne de deshidratare;c) convulsii, mioclonii, tremurături;d) halenă acetonică.

43.S.C., elev in varstă de 16 ani, este internat cu comă hiperglicemică in spital. Care este ingrijirea prioritară in cazul lui la internare?

a) inregistrarea observaţiilor făcute;b) menţinerea căilor respiratorii libere;c) recoltarea sangelui şi urinei pentru analize.

44.Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru un pacient internat in spital cu coma hiperglicemica?

a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza in sange;b) este inconştient şi prezintă acidoză;c) are un nivel ridicat al glucozei in sange şi prezintă deshidratare.

45.La externare mama intreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea in loc de zaharină. Ce va răspunde asistenta?

a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare;b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire;c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sange, şi nu are voie să o folosească.

46.Domnul S.I. a fost adus la camera de gardă de către soţie, care a relatat că soţul ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi dietă; astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă, nelinişte, transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. Care sunt posibilele greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:

a) administrarea incorectă a sulfamidelor;b) reducerea ingestei de alimente;c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.

BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC – Diabetul zaharat

TESTUL I- ADEVARAT/FALSNR.INTREBARE

RASPUNS CORECT

BIBLIOGRAFIE PAGINA

1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

411

2. A idem 4153. F idem 4154. A idem 4145. A idem 4156. F idem 4157. A idem 4128. A idem 4159. F idem 41310. F idem 413

1. B idem 4122. D idem 4123. E idem 4124. A idem 4135. C idem 413

1. B idem 4152. A idem 4153. E idem 4154. C idem 4165. D idem 416

TESTUL III- GRILAMEDICINA INTERNA1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing –

coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002

135

2. a,b,d idem 1353. c idem 1354. b idem 1355. b idem 1356. c idem 1367. a,b idem 1368. a,b,c idem 1369. c idem 13610. b idem 13611. b Medicina interna – M. Mincu 43012. b Medicina interna – M. Mincu 43013. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea,

Editura Romprint, Brasov, 200353

14. a,c idem 5315. b idem 5316. a,c idem 5317. c idem 5318. b idem 5319. c idem 5320. b idem 5321. a idem 5322. a idem 5323. c idem 53NURSING23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,

Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

75

24 c idem 7625 b idem 7626 c idem 7627 a idem 7628 a idem 76

29 b,e,f idem 7630 b idem 7631 b 1555 teste de evaluare continua in nursing –

coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002

39

32 a,b idem 3933 c idem 4034 a,d idem 4535 a,b idem 4536 a,c idem 4537 b idem 4538 a idem 13739 a,c idem 13640 d idem 14041 c idem 14142 b idem 14143 c idem 14144 c idem 14145 a,b,c idem 141

MODUL 41 – DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional. 2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe ideea

de îngrijire. 3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale într-

un stat într-un anumit domeniu. 6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o

consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale, bazate

pe deciziile morale în practicarea profesiei. 9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a

hotărî asupra propriilor acţiuni. 10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau insela pe altii

2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si confidentialitatea

3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca

prejudicii altor persoane.4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o

persoana sa isi faca rauB. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid masculine

2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie, institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul organizatiilor profesionale care devin instanta de elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii acestora

3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui pacient, bolnav incurabil pentru a-I curma o suferinta grea si prelungita

4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse

5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie Testul III Indicati raspunsurile corect

1. Etica este disciplina ce se ocupă de:a) sistemul valorilor;b) normele şi categoriile morale;c) conţinutul, modul de intercorelare şi realizare în viaţă a acestora.

2. Etica nursingului reprezintă analiza filosofică a:

a) fenomenelor morale întâlnite în nursing;b) limbajului moral;c) fundamentului etic al practicii nursing.

3. Morala este o formă de reglementare:a) a convieţuirii sociale;b) a comportamentului uman;c) ambele.

4. Deontologia este definită ca:a) parte a eticii care studiază problema datoriei;b) doctrină despre bine şi rău;c) reprezentând normele şi preceptele morale.

5. Valoarea morală este:a) o credinţă;b) un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice, tradiţii de familie, filosofii politice, educative şi religioase cu care se identifică cineva;

c) ambele.6. Dilema morala:

a) situatie in care exista doua cursuri de actiuneb) judecati egal justificate in care individual nu stie pe care sa o urmeze sau sa o aleaga;b) ambele.

7. Reflectia etica implica:a) cunoasterea valorilor etice de baza;b) cunoasterea situatiei concrete;c) ambele.

8. Cand o femeie doreste sa i se provoace avort, nursa trebuie sa reflecteze la urmatoarele valori etice:

a) sa nu ucizi;b) viata este inviolabila;c) autodeterminarea-dreptul femeii de a-si conduce viata si dreptul asupra propriului corp.

9. Care din urmatoarele principii etice se defineste ca obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti si insela pe altii:

a) fidelitateab) veracitateac) dreptatea

10. Binefacerea este principiul etic care se traduce prin:

a) obligatia de a face bine;b) obligatia de a evita prejudiciile;c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa obtina ceea ce le este benefic si a reduce riscurile daunatoare fizic si psihic.

11. Factorii interni care ingradesc autonomia pacientului sunt urmatorii cu exceptia:

a) abilitatea mentala;b) nivelul de cunostinte;c) resursele de ingrijire.

12. Codul de Etica pentru asistentii medicali cuprinde urmatoarele capitole:

a) asistenta medicala si persoana ingrijita;

b) asistenta medicala si profesia;c) asistenta medicala si societatea.

13. Codul de etica arata:a) acceptarea responsabilitatii

profesionale;b) increderea pe care o investeste

societatea in aceasta profesie;c) ambele.

14. Problemele intalnite in practica nursingului sunt:

a) de ordin legal;b) de ordin moral;c) ambele.

15. Pentru realizarea unei relatii functionale de colaborare cu familia si cu apartinatorii este obligatoriu ca informatiile oferite pacientului sa fie:

a) exacte;b) adecvate situatiei;c) in limitele de competenta ale asistentei medicale.

16. Informatiile de natura confidentiala pot fi dezvaluite in anumite situatii:

a) cu acordul pacientului;b) in instantele de judecata;c) cand sunt de interes public.

17. Conform Codului de Etica, asistenta medicala are abilitatea de a aplica in practica:

a) cunostintele;b) deprinderile;c) atitudinile dobandite pe parcursul formarii sale ca profesionist.

18. Codul ICN afirma ca nursele sunt obligate sa:

a) promoveze sanatatea;b) impiedice imbolnavirile;c) restabileasca sanatatea si sa

aline suferinta.19. In ingrijirea paliativa asistenta va respecta drepturile pacientului:

a) de a nu fi vatamat;b) informare deplina;c) intimitate, anonimat,

confidentialitate.20. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor fata de familie – se defineste ca fiind:

a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a uneia sau mai multor persoane din familie fata de care persoana care paraseste are obligatia de intretinere;b) neindeplinirea cu buna stiinta a obligatiilor de intretinere prevazute de lege;c) supunerea la rele tratamente care pot duce chiar la crime.

21. Suicidul reprezintă:a) un act conştient pe care individul l-

a săvârşit pentru a se vătăma şi care s-a soldat cu moartea;

b) un act intenţionat autodistructiv care duce la moarte;

c) o autovătămare care se sfârşeşte fatal prin moarte.

22. În decursul vieţii fiecare persoană suferă pierderi:

a) necesare;b) importante;c) ambele.

23. Fazele procesului suferinţei descrise de Parkes în pierderile importante sunt urmatoarele cu exceptia:

a) durerea acută;b) şocul;c) construirea de noi presupuneri;d) descurajare, singurătate;e) indiferenta

24. Primul cod deontologic pentru medici a fost:

a) jurământul lui Hipocrate;b) jurământul lui Florance Nightingale;

c) codul lui Hamurabi.25. Sunt recunoscute de lege următoarele drepturi ale pacienţilor:

a) dreptul la autodeterminare/consimţământ;b) dreptul la îngrijiri individualizate;c) dreptul la solitudine/confidenţialitate.

26. Principiile eticii sunt urmatoarele:a) principiul egalitatii in fata normelor;b) principiul claritatii si clarificarii;c) ambele.

27. Cand intr-o comunicare exista neconcordanta intre mesajul verbal si

mesajul nonverbal, interlocutorul va fi influentat in mai mare masura de:

a) mesajul verbalb) mesajul nonverbalc) ambele

28. Avortul poate fi de mai multe tipuri:a) avort spontan;b) avort terapeutic;c) avort la cerere;d) avort empiric.

29. Clonarea poate fi:a) reproductiva;b) terapeutica;c) ambele.

BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA

TESTUL I- ADEVARAT/FALSNR.INTREBARE

RASPUNS CORECT

BIBLIOGRAFIE PAGINA

1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

29

2. A idem 293. A idem 304. A idem 305. A idem 306. F idem 307. A idem 308. A idem 309. A idem 3010. F idem 30

TESTUL II- ASOCIERIA1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,

Asociatia de Nursing37

2. A idem 453. B idem 454. E idem 425. D idem 39B1. B idem 82. D idem 913. A idem 1554. C idem 1945. E idem 163

TESTUL III- GRILA1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria

Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

26

2. a,b,c idem 263. c idem 264. a,b,c idem 265. c idem 266. c idem 277. c idem 278. a,b,c idem 279. b idem 2710. a,b,c idem 2711. c idem 2712. a,b idem 2713. c idem 2814. c idem 2815. a,b,c idem 28

16. a,b,c idem 2817. a,b,c idem 2918. a,b,c idem 2819. a,b,c idem 2820. a,b,c idem 2821. a,b,c idem 2922. c idem 2923. e idem 2924. a idem 2925. a,b,c idem 2926. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali,

Asociatia de Nursing12,13

27. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de Nursing

97

28. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de Nursing

163

29. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, Asociatia de Nursing

155

MODULUL 45 - GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei deprinderi si comportamente igienice.2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza si atrofia musculara.6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului ovarian.7. Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate decela la momentul ovulatiei.8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Amenoree A menstruatie dureroasa2 Menoragie B intervale lungi intre menstre3 Oligomenore C absenta menstruatiei4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite intre 2

menstre succesive5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Colposcopia A autoexaminarea sanului ramas pentru depistarea unei eventuale tumori;

2 Histerectomie B examenul endoscopic al colului uterin3 Mastectomie C masurarea cavitatii uterine;4 Histerosalpingografie D schimbarea tamponului perineal de 2

ori pe zi;5 Histerometria E examenul radiologic al corpului,

istmului si trompelor uterine

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis2 Cancer uterin B sange negricios3 Fibrom uterin C sange spalacit4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie5 Infectie gonoocica E secretie memelonara sanghinolenta

Testul III Indicati raspunsurile corecte

1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) detecteaza:

a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterin;

b) sarcina extrauterina;c) evidentiaza permeabilitatea

trompelor uterine.2.Histerosalpingografia reprezinta:

a) examen endoscopic al cavitatii uterine;

b) examen radiologic al corpului si istmului uterin;

c) examen cu ultrasunete pentru evidentierea unor tumori.

3.Examenul clinic general are importanta pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice si foloseste:

a)inspectia, palparea;b) inspectia, percutia,palparea;

c)palparea.4.Durerea in afectiunile ginecologice are caracteristicile urmatoare:

a) este localizata in hipogastru, nu iradiaza;

b) este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin;

c) este generalizata in tot abdomenul.5.Care sunt semnele de alarma pentru cancerul de san?

a) retractia pielii sau a mamelonului;b) prezenta unei secretii mamelonare unilaterale;c) aparitia unei secretii lactate.

6. Leucoreea reprezinta:a) scurgere vaginala albicioasa, galbuie, in cantitate redusa;b) scurgere usor rosiatica premestrual;c) pierdere abundenta de sange menstrual.

7.Tulburarile de flux menstrual sunt:a) dismenoreea; b) hipermenoreea;c) hipomenoreea.

8.Pacienta cu inflamatii genitale poate prezenta ca probleme:

a) leucoree, febra,tulburari urinare;b) dureri in hipogastru;c) ambele.

9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel:

a) se face spalatura vaginala cu doua ore inainte;b) cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local;c) nu se face pregatire.

10. Repausul la pat este obligatoriu in:a) chistul ovarian;b) inflamatiile acute genitale,sangerari;c) prolaps genital gradul I.

11. Secretia vaginala se recolteaza pentru examene de laborator:

a) hormonal, bacteriologic;b) parazitologic;c) hematologic.

12. Asistenta educa pacienta pentru prevenirea bolilor transmise pe cale sexuala:

a) sa respecte controalele medicale periodice;b) sa evite contactele sexuale cu parteneri multiplii;c) sa pastreze masurile igienice.

13. Tulburari mai frecvente de eliminare urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:

a) disurie, polakiurie;b) poliurie;c) anurie.

14. Tratamentul local in bolile ginecologice se aplica prin:

a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi vaginale;b) cauterizare;c) ambele.

15. Combaterea meteorismului abdominal in perioada postoperatorie se realizeaza astfel:

a) alimentatie bogata in celuloza;b) mobilizare precoce;c) introducerea tubului de gaze.

16. Alimentatia postoperatorie dupa interventii chirurgicale ginecologice va fi in primele zile:

a) bogata in celuloza in interventii pe perineu si vagin;b) mai abundenta si variata dupa reluarea tranzitului intestinal;c) fara restrictii in toate situatiile;d) cu multe lichide in interventiile pe perineu si vagin.

17. Supravegherea eliminarilor in perioada postoperatorie dupa histerectomie consta in :

a) verificarea permeabilitatii sondei urinare permanente;b) asigurarea unui aport suficient de lichide;c) masurarea TA, pulsului.

18. Dupa interventiile chirurgicale ginecologice pot aparea probleme ale pacientei:

a) pierderea imaginii de sine;b) tulburari de gandire;c) alterarea dinamicii familiale.

19. Prin autoexaminarea sanului se pot depista:

a) tumori in stadiile incipiente;b) aparitia unei secretii mamelonare;c) modificari ale conturului sanului.

20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se numeste:

a) dismenoree;b)amenoree;c)menarha

BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE

TESTUL I- ADEVARAT/FALSNR.

INTREBARIIRASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA

1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 1032 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 1033 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 1034. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 1035 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 1036 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103

7 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 1038 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 1039 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103

TESTUL II - ASOCIERIA

1 C Ghid de nursing 1412 E ″ ″3 B ″ ″4 A ″ ″5 D ″ ″

B1 B Ghid de nursing 307-3172 D Manual de ingrijiri 147-1483 A ″ ″4 E ″ ″5 C ″ ″

C1 B 1150 de teste nursing 1012 C Ghid de nursing 141-3143 A ″ ″4 E ″ ″5 D ″ ″

TESTUL III- GRILE1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 1002 b ″3 b ″ ″4 b ″ ″5 a,b ″ ″6 a ″ ″7 b,c ″ ″8 c ″ ″9 b ″ ″

10 b ″ ″11 a,b ″ ″12 a,b ″ ″13 a ″ ″14 c ″ ″15 b,c ″ ″16 b,d ″ ″17 a,b ″ ″18 a,c ″ ″19 b,c ″ ″20 a Ghid de nursing 141

MODULUL 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de

obstetrică , dar şi a altor sectoare medicale.5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în

funcţie de natura şi evoluţia sarcinii.12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Disgravidie precoce A contracţii uterine, dureri pelvine, metroragie2 Disgravidie tardivă B anxietate, hemoragie vaginală ce apare în

repaus ,fără durere3 Avort C vărsături abundente , repetate, scădere în

greutate4 Placenta Praevia D febră, tahicardie,modificarea aspectului şi

mirosului lohiilor5 Infecţie puerperală E edeme , HTA, albuminurie

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Lohii sanguinolente A până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie2 Lohii serosanguinolente B până la sfârsitul perioadei de lehuzie3 Lohii seroase C subinvoluţie uterină4 Retenţie de lohii D conformaţie anormală a mamelonului5 Infecţii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie

Testul III Indicati raspunsurile corecte

1. În timpul sarcinii apar modificări morfofuncţionale ,pe care asistenta medicală trebuie să le cunoască:

a. modificări generale ale organismului;

b. modificări locale la nivelul aparatului genital feminin;

c. ambele.2. Metabolismul se modifică în timpul

sarcinii astfel:

a. creşte;b. scade;c. se menţine constant.3. Aparatul cardiovascular suferă cele

mai multe modificări în timpul sarcinii:a. creşte ritmul cardiac;b. scade volumul sangui;c. creşte presiunea venoasă în

membrele inferioare, creşte

coagulabilitatea sângelui , predispunând la tromboză.

4. La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină:

a. oligurie;b. polakiurie, oligurie;c. poliurie, polakiurie.5. La nivelul glandei mamare în timpul

sarcinii se produc:a. creşteri de volum ale sânilor

cu dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi modificări pigmentare;

b. apare secreţia lactată;c. apare secreţia de colostru.6. Pentru stabilirea diagnosticului de

sarcină prin testul imunologic se recoltează :

a. urina femeii gravide;b. 5ml sânge venos;c. sânge capilar.7. Semnul obiectiv cel mai important

pentru stabilirea vârstei sarcinii este:a. data ultimei menstruaţii;b. înălţimea fundului uterin;c. primele mişcări fetale.8. Problemele gravidei legate de sarcină

pot fi:a. alterarea confortului,

manifestată prin greţuri ,vărsături;b. alterarea eliminărilor urinare,

manifestată prin polakiurie;c. deficit de cunoştinţe privind

autoîngrijirea.9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este

situat astfel:a. ca organ pelvin;b. la nivelul ombilicului;c. la jumătatea distanţei

ombilic- simfiza pubiană.10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând

în considerare următoarele criterii:a. data ultimei menstruaţii,

înălţimea fundului uterin, data primelor mişcări fetale, data raportului sexual fecundant;

b. data ultimei menstruaţii şi aplrimelor mişcări fetale;

c. data ultimei menstruaţii şi înălţimea fundului uterin.

11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de asepsie se urmăreşte :

a. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile;

b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecţia persoanei care asistă naşterea;

c. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile, dezinfecţia persoanei care asistă naşterea, dezinfecţia parturientei.

12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale , asistenta medicală aplică următoarele intervenţii autonome:

a. măsoară TA,puls, greutate corporală , înălţimea fundului uterin;

b. administrează tratamentul cu preparate de Fe şi Ca ;

c. educă gravida cu privire la autoîngrijire.

13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile asistentei medicale constau în :

a. asigurarea igienei gravidei;b. golirea vezicii urinare, clismă

evacuatoare;c. urmărirea ritmicităţii

contracţiilor uterine şi a BCF-urilor.14. În primele două ore după naştere,

lehuza poate prezenta ca manifestări normale:

a. oboseală, tendinţă la somn, bradicardie;

b. tahicardie,hipotensiune arterială;

c. uter dur , contractat.15. Mobilizarea lehuzei cu naştere

eutocică , fără intervenţii obstetricale se face astfel:

a. precoce, în primele 6-12 ore;b. la 2 zile după naştere;c. nu prezintă importanţă timpul

când se mobilizează.

16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac următoarele recomandări:

a. să consume lichide în primele 24 ore;

b. să evite alimentele flatulente;c. nu sunt restricţii alimentare.17. Gravidei cu disgravidie precoce ,

asistenta medicală îi acordă următoarele îngrijiri:

a. supraveghează pierderile de sânge din punct de vedere cantitativ şi caliatativ;

b. observă aspectul tegumentelor , măsoară TA, greutatea corporală;

c. asigură repausul total la pat.18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul

gravidei cu disgravidie tardivă se recomandă :

a. regim hiposodat;b. asigurarea unui regim

desodat cu reducerea lichidelor;c. internarea gravidei în spital

pentru supraveghere.19. Manifestările de dependenţă : edeme,

HTA, albuminurie se întâlnesc în :a. disgravidie precoce;b. disgravidie tardivă;c. iminenţă de avort.20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu

operaţie cezariană de două zile. Se constată că involuţia uterină este de 1,5 cm. Cum apreciaţi aceasta:

a. normală;b. subinvoluţie;c. rapidă.21. În primul trimestru de sarcină gravida

poate prezenta ca manifestări:a. sialoree;b. scădere în greutate;c. greţuri ,vărsături.22. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în

trimestrul ise pune pe baza:a. mişcărilor active fetale;b. examenului ecografic;c. BCF-urilor.

23. Următoarele manifestări ale gravidei ne pot face să suspectăm începerea travaliului:

a. durerile epigastrice;b. pierderea dopului gelatinos;c. apariţia contracţiilor uterine

dureroase.24. Perioadele naşterii sunt :a. dilataţia , angajarea craniului,

delivrenţa , lăuzia;b. dilataţia , expulzia fătului,

delivrenţa,consolidarea hemostazei;c. angajarea craniului,

coborârea craniului în excavaţie,degajarea la strâmtoarea inferioară.

25. Circumferinţa abdominală la o gravidă la termen are aproximativ:

a. 75 cm;b. 95cm;c. 125cm26. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în

trimestrul II se pune pe :a. mişcări active fetale;b. bătăile cardiace fetale;c. ecografie.27. Data naşterii se poate calcula :a. DUM + 10 zile + 9 luni;b. DUM – 10zile + 9 luni;c. DUM + 280 zile. (DUM –

data ultimei menstruaţii)28. Consultaţiile periodice prenatale

pentru o gravidă fără risc obstetrical se efectuează în primele 6 luni de sarcină:

a. bilunar;b. săptămânal;c. lunar.29. Prin hidramnios se înţelege o cantitate

de lichid amniotic:a. mică( sub 500 ml) ;b. normală;c. mare( peste 2000 ml).30. Prima consultaţie prenatală urmăreşte:a. verificarea diagnosticului de

sarcină;b. stabilirea bilanţului de

sănătate al femeii;

c. pregătirea femeii în vederea asistării naşterii.

31. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin în vasele ombilicale se foloseşte ca investigaţie:

a. ecografia;b. auscultaţia Dopller;c. amnioscopia.32. Fenomenele specifice perioadei de

lehuzie sunt:a. lohiile, secreţia lactată;b. involuţia uterină;c. vărsăturile.33. În trimestrul III , gravida cu sarcină

normală poate prezenta următoarele manifestări determinate de adaptarea organismului la sarcină:

a. dispnee;b. constipaţie;c. insomnie .34. Intervenţiile specifice asistentei

medicale acordate gravidei cu disgravidie precoce sunt urmatoarele, cu excepţia:

a. observarea atentă a tegumentelor şi mucoaselor;

b. menţinerea unei stări nutriţionale adecvate, cântărirea gravidei;

c. reducerea sării din alimentaţie.

35. În travaliu gravida poate prezenta următoarele semne:

a. contracţii uterine dureroase, ritmice, cu frecvenţă şi intensitate crescândă;

b. ruperea membranelor;c. contracţii uterine dureroase,

rare.36. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană

cuprinde următoarele laturi:a. îngrijirea sânilor;b. îngrijirea igienică şi urmărirea

evoluţiei aparatului genital;c. îngrijiri acordate operaţiei pe

abdomen.37. Furia laptelui se manifestă prin :a. semne locale;b. semne generale;c. ambele.38. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri

mamelonare) se recomandă:a. punerea sânului respectiv în

repaus;b. aşezarea la sân a nou-

născutului cât mai des;c. golirea sânului prin muls cu

un dispozitiv special.

BAREM DE CORECTARE- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC

Nr. întrebare

Răspuns Bibliografie Pagina

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS1 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 992 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 993 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 994 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 995 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 996 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 997 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 998 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008202

9 A idem 22310 F idem 20511 A Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 111

Georgeta –Aurelia Baltă, 198812 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008221

TESTUL II- ASOCIEREA1 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008220

2 e idem 2213 a idem 2224 b idem 2235 d Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr.

Georgeta –Aurelia Baltă, 1988123

B1 e Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr.

Georgeta –Aurelia Baltă, 1988124

2 a idem 124

3 b idem 1244 c idem 1235 d Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008225

TESTUL III- GRILĂ1 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 942 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 953 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 954 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 955 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 956 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 957 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr.

Georgeta –Aurelia Baltă, 1988115

8 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 969 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9610 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9611 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9712 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9713 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9714 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008216

15 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9716 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9817 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9818 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9819 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9820 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 9821 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008206

22 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea,1997

131

23 b,c idem 13224 b idem 132

25 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. Georgeta –Aurelia Baltă, 1988

113

26 a,b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea,1997

131

27 a,c idem 13128 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către

asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008204

29 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea,1997

131

30 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008

205

31 b idem 20332 a,b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr.

Georgeta –Aurelia Baltă, 1988123

33 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008

210

34 c idem 21235 a,b idem 213

36 a,b,c idem 22437 c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr.

Georgeta –Aurelia Baltă, 1988125

38 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008

225

MODULUL 47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea

tegumentelor.3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor

respiratorii superioare prin aspiraţie.6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic. 7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool

70 grade.8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat

( umanizat).

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 icter fiziologic al nou născutului

A glande mamare tumefiate

2 criza genitală B urina , scaun normal colorate3 involuţia cordonului

ombilicalC scaun verzui eliminat după naştere

4 febra tranzitorie a n. născutului

D mumificarea treptată a bontului ligaturat

5 meconiu E ascensiune termică de 1-3 zile, moderată

B. Asociati notiunile din cele doua coloane1 bont ombilical A perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-

născut2 lanugo B nitrat de Ag 1% 3 vernix caseosa C alcool 70 grade4 scădere fiziologică în

greutateD substanţă grasă pe tegumente

5 profilaxia oftalmiei gonococice

E după eliminarea meconiului

Testul III Indicati raspunsurile corecte

1. Perioada de nou-născut este cuprinsă între :a) 0-1 an;b) 0-5 zile;c) 0-28 zile;d) 0-3 luni.

2. Prin scorul Apgar nu se urmăresc:a) reflexele arhaice;b) frecvenţa cardiacă;c) mişcările respiratorii;d) culoarea tegumentelor;e) greutatea la naştere;f) tonicitatea musculară.

3. Alimentaţia la sân a nou-născutului este corect să fie instituită:a) după 24 ore;b) în primele 4 ore;c) în primele 6-12 ore.

4. În asfixia albastră a nou-născutului se acordă următoarele îngrijiri , cu excepţia:a) Se efectuează respiraţie

artificială;b) Se dezobstruează căile

respiratorii superioare;c) S e aşează nou-născutul în

poziţie declivă;d) Se efectuează intubaţie

artificială.e) Se administrează oxigen.

5. Principalul icter al nou-născutului este:a) icterul hemolitic;b) icterul fiziologic;c) icterul mecanic.

6. Imediat după supt, sugarul trebuie:a) aşezat în decubit ventral;b) ţinut în poziţie verticală cu capul

sprijinit şi tapotat uşor pe spate pentru favorizarea eructaţiei;

c) aşezat în decubit lateral.7. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt:

a) starea febrilă a sugarului;b) curba ponderală descrescătoare;

c) hipogalactia reală a mamei.8. Prima baie a nou-nascutului se face:

a) imediat după naştere;b) la 2-3 zile după căderea bontului

ombilical;c) la 30 zile de la naştere.

9. Alimentaţia artificială constă în :a) alimentarea sugarului în primele

3-4 luni cu un alt lapte decât cel de femeie;

b) alimentarea sugarului cu lapte de mamă şi un alt preparat din lapte;

c) alimentarea sugarului cu sucuri de fructe.

10. Dezavantajele alimentaţiei artificiale sunt :a) intoleranţa la lapte;b) supraalimentaţia;c) posibilitatea apariţiei infecţiilor

digestive.11. Recoltarea scaunului pentru

coprocultură la copil se efectuează astfel:a) din scaunul eliminat pe scutec

sau în oliţă;b) cu ajutorul unei sonde Nelaton

introdusă prin anus şi rect;c) se administrează purgativ salin

şi se recoltează scaunul într-un recipient curat şi uscat.

12. Indicaţiile probei suptului sunt:a) diareea sugarului;b) plânsul, agitaţia la puţin timp

după supt;c) curba ponderală staţionară sau

în scădere;13. Meconiul este:

a) o malformaţie congenitală;b) scaunul nou-născutului în

primele 2-3 zile;c) scaun cu mucozităţi şi celule

descuamate de culoare verde.

14. Primo-profilaxia TBCse face în maternitate cu vaccin:a) BCG;b) DTP;c) PPD.

15. Prima vaccinare BCG se face în maternitate:a) la toţi nou-născuţii , fără

excepţie;b) după aprecierile medicului;c) la nou-născuţii sănătoşi cu

greutate peste 2500 g în primele 4-8 zile.

16. La un sugar de 7 luni în convulsii , cu temperatura de 40 grade C, se acordă următoarele îngrijiri:a) hidratare pe cale orală;b) administrare de Diazepam 0,10

– ½ fiolă;c) anunţarea medicului;d) administrare de supozitor

antitermic;e) administrare de Fenobarbital o

tabletă per os.17. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi

cu biberonul prematurii:a) de orice grad;b) de gradul I;c) de gradul I şi II.

18. Reflexul de supt şi de deglutiţie lipseşte:a) în prima zi după naştere;b) la nou-născuţii agitaţi ;c) la prematurii cu greutate sub

1500 g.19. Prematurii de gradul III şi IV sunt

alimentaţi :a) cu biberonul;b) la sân;c) cu linguriţa;d) prin gavaj.

20. Carenţa de vitamina D la sugar şi copilul mic se numeşte:a) scorbut;

b) rahitism;c) pelagră.

21. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:a) în rect, cu termometru individual

lubrifiat;b) în plica axilară;c) în cavitatea bucală , cu

termometru special.22. Un copil cu deshidratare acută

prezintă:a) tegumente şi mucoase umede;b) persistenţa pliului cutanat;c) deprimarea fontanelei;d) cianoza peri-oro-nazală.

23. Î n boala diareică acută sugarul prezintă:a) tenesme vezicale;b) scaune lichide şi/sau mucoase;c) colici abdominale;d) edeme.

24. Temperatura copilului măsurată în rect este:a) egală cu cea măsurată în axilă;b) mai mică decât cea măsurată în

axilă;c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.

25. Eritemul feiser al sugarului se previne prin:a) aplicarea de unguente

protectoare;b) toaleta locală de apă şi săpun;c) toaleta parţială după fiecare

scaun, aplicare de unguent protector în regiunea fesieră şi schimbarea ritmică a lenjeriei de corp.

26. Prima vaccinare antihepatitică se efectuează :a) la vârsta de 6 luni;b) la nou- născut în maternitate;c) ambele răspunsuri sunt corecte.

27. Diversificarea alimentaţiei sugarului presupune:

a) introducerea de noi alimente ,în afară de lapte , la vâsta de 3-4 luni;

b) alimentarea sugarului cu diferite regimuri alimentare;

c) introducerea în alimentaţie a sucurilor de fructe.

28. Regimul de viaţă al femeii care alăptează constă în:a) regim alimentar echilibrat, bogat

în lichide şi vitamine;b) somn corespunzător din punct

de vedere cantitativ şi calitativ;c) plimbări zilnice în aer liber;d) nu prezintă importanţă pentru

sugar.29. Principiile diversificării alimentaţiei la

copil sunt următoarele :a) selectivitatea ;b) tatonarea toleranţei digestive a

sugarului;c) progresivitatea ;d) introducerea a două alimente noi

o dată;e) primul aliment este obligatoriu

făinosul în late.30. La nou- născut şi sugarul în primele

luni de viaţă pulsul se poate măsura:a) la artera pedioasă;b) la artera radială;c) la nivelul fontanelei anterioare.

31. Cauzele diareei acute la sugar pot fi următoarele:a) infecţii acute digestive,

respiratorii;b) supraalimentaţia;c) alimentaţia cu lapte praf;d) administrarea unor antibiotice pe

cale orală.32. Cauzele vărsăturilor pot fi

următoarele , cu excepţia: a) boli ale tubului digestiv;b) stenoza hipertrofică de pilor;

c) administrarea medicamentelor pe cale parenterală;

d) ingerarea unor medicamente.33. Cea mai frecventă formă de anemie

înâlnită la sugar este:a) anemie posthemoragică;b) anemie feriprivă prin carenţă de

fier exogenă;c) anemie hemolitică.

34. Locul de elecţie al injecţiei intramusculare la sugar este:a) musculatura fesieră;b) musculatura coapsei;c) în muşchiul deltoid.

35. Prin vernix caseosa înţelegem:a) prezenţa unor peri fini;b) prezenţa unor puncte albicioase c) strat grăsos.

36. Icterul fiziologic se caracterizează prin :a) urini hipercrome;b) tegument galben deschis;c) scaune decolorate.

37. Supa de legume poate fi primită de sugar când e sănătos , de la :a) 2 luni;b) 4 luni;c) 6 luni.

38. În icterul fiziologic :a) se administrează obligatoriu

hepatoprotectoare;b) se administrează obligatoriu

gamaglobulină;c) nu necesită tratament special.

39. Criza genitală a nou-născutului necesită :a) administrare de hormoni;b) curăţarea secreţiilor;c) oprirea alimentaţiei la sân.

40. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;a) 6 luni;b) 12 luni;c) 18luni.

41. O contraindicaţie a supei de morcov este:a) diareea cu scaune apoase;b) vărsăturile repetate;c) stomatita micotică.

42. Curăţirea unui biberon folosit se începe cu:a) spălarea cu detergent;b) clătirea cu apă rece;c) fierberea.

43. Pansamentul bontului ombilical îl efectuăm:a) la 2 zile;b) ori de câte ori este nevoie;c) după cicatrizarea plăgii.

44. Copilul prezintă enurezis când nu-si controlează sfincterul vezical:a) înainte de 18 luni;b) după 2 ani;c) după 4 ani.

45. La ce vârstă este mai frecvent debutul rahitismului carenţial?a) la 9-12 luni;b) la 3-6 luni;c) la 2-3 ani.

46. Profilaxia cu vitamina D a rahitismului carenţial comun se începe :a) la vârsta de 2 luni ;b) în primele zile după naştere;

c) la vârsta de 1 an.47. Tratamentul etiologic al unei

rinofaringite streptococice se face cu;a) paracetamol, ampicilină;b) tetraciclină;c) penicilină.

48. Poziţia care trebuie asigurată copilului în convulsii este;a) şezăndă;b) decubit dorsal;c) decubit lateral.

49. Îngrijirile plăgii ombilicale care prezintă granulom se realizează prin:a) badijonări cu tinctură de iod;b) toaleta plăgii ombilicale cu apă

oxigenată;c) atingeri cu soluţie de nitrat de Ag

5%;d) se introduce pulbere cu

sulfamidă în plagă.50. În caz de gangrenă umedă a plăgii

ombilicale se indică:a) toaleta plăgii ombilicale cu apă

oxigenată;b) atingerea bontului cu o

compresă înmuiată în tinctură de iod;

c) se aplică pulbere de sulfamidă.

BAREM DE CORECTARE-PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

NR. ÎNTREBARE

RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS1 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1252 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1253 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1254 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1255 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1256 F Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile

sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997

25

7 A idem 258 F idem 259 A idem 2510 F idem 33

TESTUL II- ASOCIEREA1 B Puericultură şi pediatrie-Manual pentru

şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997

21

2 A idem 213 D idem 214 E idem 215 C idem 25B1 C idem 212 A idem 253 D idem 194 E idem 215 B idem 25

TESTUL III- GRILĂ1 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1132 a,e 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1143 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1144 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1145 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1156 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1157 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1158 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 1159 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 11610 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 11611 b Proceduri de nursing 20812 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 11613 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117

14 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 11715 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 11716 b,c,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 11717 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 11918 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 11919 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 11920 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12021 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12022 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12023 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12124 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12125 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12126 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12127 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12128 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12229 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12230 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12231 a,b,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12332 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12333 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12434 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12435 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali,

Liliana Rogozea , 1997143

36 b idem 14437 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru

şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997

72

38 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, Liliana Rogozea , 1997

144

39 b idem 14440 a idem 14441 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru

şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997

80

42 b idem 8043 b idem 10744 c idem 10745 b idem 14646 b idem 14747 c idem 16348 c idem 21949 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 12050 a,b,c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr.

Georgeta Aurelia Baltă, 1988137

MODULUL 48- NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIE

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in perioada postoperatorie.11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.

TESTUL II

A. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Pneumoencefalografie A LCR2 EEG B Anosmie3 Puncţie rahidiană C Afazie

4 Articularea cuvintelor D Aer

5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului

B. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Epilepsie A Hemiplegie2 Comă B Tulburare vizuala3 Mers cosind C Vărsături spontane4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow

C. Asociati notiunile din cele doua coloane1 Paraplegie A Aură2 Obnubilare B Câmp vizual3 Epilepsie C Timp,spaţiu4 Cecitate D Membre inferioare .5 Scotom E Pierderea vederii

Testul III Indicati raspunsurile corecte

1.Pneumoencefalografia reprezintă:a)examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene,folosind ca substanţă de contrast aerul;b) examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de contrast iodul;c)examen radiologic ce realizează imagini ale circulaţiei cerebrale.2.Pentru efectuarea pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti urmatoarele materiale:a)electroencefalograful;b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii dezinfectante;c)nu sunt necesare materiale.3.EEG reprezintă:a) înregistrarea biocurenţilor produşi de creier;b)înregistrarea biocurenţilor produşi de muşchi;c)examen radiologic al conţinutului cranian.4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul necesită următoarele pregătiri:a)trei zile regim alimentar hiposodat;b)spălarea părului;c)intreruperea medicaţiei sedative sau excitante.5.Următoarele manifestări de dependenţă sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii:a)tremurăturile,convulsiile;b)ataxia statică şi locomotorie;c)monoplegia.6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt:a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;b)paresteziile;c)ambele.7.În leziunile nervului I cranian,pacientul prezintă ca problemă de dependenţă:a) anosmie,hiposmie;b)lipsa vederii;c)midriază.8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele caracteristici:a)au totdeauna conţinut alimentar;b)sunt spontane,în jet,neprecedate de greţuri;c)sunt precedate de greţuri.9.Problemele pacientului cu maladie Parkinson sunt:a)diminuarea mobilităţii;

b)eliminări necontrolate de urină;c)euforie;d)alterarea comunicării verbale şi în scris.10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie pot fi:a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;b)alimentaţia bogată în glucide;c)nerespectarea tratamentului.11.Intervenţiile asistentei în faza tonicoclonică a crizei epileptice sunt următoarele ,in afară de:a)se descleştează dinţii,se pune un rulou între dinţi;b)se lărgesc hainele prin descheierea nasturilor;c)se aşează apăratori laterale la paturi pentru a prevenii accidentele.12.Problemele pacientului în timpul crizei epileptice pot fi :a)oprirea respiraţiei;b)riscul de traumatizare;c)depresia.13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:a)stare comatoasă profundă;b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;c)pareze,paralizii.14.În traumatismele craniocerebrale în care se scurge LCR prin nas,urechi,plagă craniană,se va proceda astfel:a)aplicarea unui pansament compresiv;b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea ei;c)nu se efectueaza tamponare.15.În acordarea primului ajutor unui pacient cu traumatism cranian se fac următoarele manevre,în afară de:a)ridicarea pacientului pentru a-i observa mersul;b)observarea stării de conştienţă;c)examinarea plăgilor craniene;d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă ca manifestări de dependenţă specifice:a)hipotensiune arterială;b)ameţeli,vărsături,urmate de stare comatoasă;c)hipotermie;d)hemiplegie.17.Recuperarea deficitului motor în cazul AVC se începe astfel:a)imediat după producerea accidentului;

b)cu miscări pasive;c)la 1-2 luni de la debut.18.Pregătirea locală în vederea intervenţiilor chirurgicale craniene constă în:a)spălarea părului ;b)raderea părului pe toata suprafaţa craniana;c)raderea părului numai în zona în care se va face operatia.19.Poziţia în pat a pacientului comatos neintubat în perioada postoperatorie este :a)decubit dorsal;b)decubit lateral sau semidecubit ventral;c)Trendelenburg.20.În stabilirea căii de alimentare a pacientului operat pe craniu se va ţine seamă în primul rậnd de:a)preferinţele pacientului;b)prezenţa reflexului de deglutiţie;c)starea de conştienţă a pacientului.21.Pentru reducerea HTIC,asistenta va aplica pacientului următoarele intervenţii autonome:a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita mişcările în pat;b)limitează consumul de lichide;c)instalează perfuzie cu soluţie de Manitol,Glucoză.22.Problemele pacientului în fazele tardive ale sclerozei in plăci sunt:a)pierderea controlului sfincterelor;b)hipertermie;c)alterarea tranzitului intestinal.23.Pentru stabilirea gradului de comă se utilizează scala Glasgow,care constă în:a)examinarea reacţiei oculare la diverşi stimuli;b)examinarea controlului eliminărilor;c)examinarea răspunsului verbal,motor la un stimul.24.Îngrijirea mucoaselor oculare la un pacient comatos constă în:a)instilarea soluţiilor de antibiotice;b)acoperirea ochiului cu o compresă îmbibata în ser fiziologic;c)instilarea „lacrimilor artificiale”.25.Aşezaţi in ordine primele îngrijiri ce se acordă pacientului comatos:a)recoltarea produselor pentru examene de laborator;b)curăţarea cavităţii bucale;

c)introducerea pipei Gueddel;d)măsurarea TA,pulsului;e)instalarea unei perfuzii.26.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziţia :a)decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;b)şezậnd,susţinut de două persoane;c)decubit lateral cu bărbia în piept şi membrele inferioare flectate pe abdomen.27.Starea de comă se defineşte astfel:a)pierderea parţială sau totală a conştienţei;b)pierderea parţială sau totală a conştienţei cu alterarea funcţiilor vitale;c)pierderea parţială sau totală a conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu conservarea celor mai importante funcţii vegetative.28.Leziunile nervului II cranian(optic) se manifestă prin:a)ambliopie,amauroză;b)îngustarea cậmpului vizual;c)ambele.29.Pacientul care prezintă paralizia nervului facial are ca manifestări de dependenţă:a)asimetrie facială;b)pacientul nu poate fluiera,sufla;c)afazie.30.Obiectivele imediate ale îngrijirii pacientului cu HTIC constau în :a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in limite fiziologice;b)prevenirea complicaţiilor;c)reducerea presiunii HTIC.31.Convulsia reprezintă:a)pierderea conştienţei;b)mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare;c)contracţii musculare urmate de relaxare.32.Pareza reprezintă:a)contractură musculară;b)diminuarea forţei musculare;c)rigiditate vasculară.33.Hemiplegia reprezintă:a)absenţa forţei musculare;b)paralizie generalizată;c)paralizia unei jumătăţi de corp.34.Paraplegia reprezintă:a)paralizia unui singur membru;b)paralizia părţii inferioare a corpului;c)paralizia celor patru membre.

35.Lezarea nervului acustico-vestibular produce:a)lipsa posibilităţii de a fluiera;b)tulburări de echilibru;c)paralizie masticatorie.36.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de:a)febră;b)antecedente heredocolaterale;c)traumatisme craniene.37.Tremurătura degetelor mậinii la un parkinsonian seamănă cu:a)mişcarea de pendulare;b)mişcarea de numărare a banilor;c)mişcarea de întors ceasul.38.Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită:a)mişcarea de pedalare;b)mişcarea de batere a măsurilor muzicale;c)mişcarea de balansare.39.Narcolepsia reprezintă:a)nevoia bruscă de somn;b)somn superficial cu treziri dese;c)somn cu durată peste limitele normale.40.Pacientul cu parkinson prezintă:a)tremurătură;b)rigiditate;c)mers încet cu paşi mici.41.Accesul epileptic major are ca manifestări:a)relaxare sfincteriană;b)incontinenţă de fecale;c)muşcarea limbii.42.În timpul crizei grand-mall pacientul prezintă :a)pierderea conştienţei;b)risc de accidente;c)alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale.43.În AVC semnele de debut sunt:a)vertij;b)cefalee occipitală;c)valori tensionale crescute.44.La pacienţii cu AVC nu efectuăm:a)trecerea rapidă în ortostatism;b)mişcări bruşte necontrolate ale capului;c)transport pe distanţe mari.45.Pentru examinarea radiologica a cutiei craniene a pacientului:a)părul lung îl vom lega pe creştet;b)îndepărtăm obiectele radioopace;c)dezbrăcăm regiunea de examinat.

46.Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei lombare:a)steril;b)nesteril;c)îl depune în sacul colector.47.După efectuarea puncţiei occipitale:a)se asigură 8h repaus total pacientului;b)pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute;c)se asigură pacientului repaus fizic 60 minute.48.Unui bolnav cu epilepsie,i se interzic următoarele profesiuni,cu excepţia:a)conducător auto;b)macaragiu;c)conducător metrou;e)economist.49.Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:a)asigurarea colaborării familiei pacientului;b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns;c)începerea precoce a intervenţiilor de reeducare;d)efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte.50.Capacitatea de autoservire generală constă în:a)igienă personală;b)activităţi manuale diverse;c)îmbrăcat-dezbrăcat.51.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:a)menţinerea corectă a membrelor paralizate;b)menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;c)evitarea mişcării.52.Pacientul cu deficit motor parţial se imbracă:a)începậnd cu membrul sănătos;b)începậnd cu membrul plegic;c)nu contează.53.Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie:a)tonic,clonic,automatism,comă;b)aură,clonic,tonic,somn;c)clonic,tonic,somn,automatism;d)aură,tonic,clonic,somn.54.Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cật mai repede posibil după un AVC (pareză)cea mai importantă acţiune este :

a)poziţionarea corectă a membrului respectiv;b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv;c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore;d)aplicarea de atele la membrele afectate.55.Comunicarea ineficientă la nivel motor se manifestă prin :a)stare comatoasă;b)pareze şi paralizii;c)obnubilare.56.Coma este reprezentată de următoarele semne:a)tulburări circulatorii şi respiratorii;b)pierderea conştienţei cu păstrarea respiraţiei şi circulaţiei;c)pierderea imaginii de sine.57.Paraplegia se defineşte ca pierdere totală a forţei motorii :

a)a jumătăţii drepte a corpului;b)a membrelor inferioare;c)a unui singur membru.58.Obiectivele îngrijirii pacientului care comunică deficitar la nivel senzorial şi motor sunt:a)echilibrarea psihică a bolnavului;b)orientarea lui în timp si spaţiu;c)folosirea de mijloace de comunicare specifice deficitului senzorial.59.Afazia este tulburarea:a)de sensibilitate a pielii;b)scăderea volumului muscular;c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.60.Puncţia lombară se execută de către:a)asistenta medicală de salon;b)asistenta medicală de laborator;c)medic.

BAREM DE CORECTARE MODULUL NEUROLOGIE SI NURSING SPECIFICTESTUL I- ADEVARAT/FALS

NR.ÎNTREBARE

RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMĂR PAGINĂ

1. F L. Titirică-Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, 2003

310

2. F Idem 319

3. A Idem 319-3204. A Idem 3205. A Idem 3166. A Idem 3157. A S. Daşchievici- Chirugie 1068. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor

de catre asistentii medicali, 2003320

9. A Idem 30210. A Idem 32511. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii

medicali, 200262

12. F Idem 62TESTUL II - ASOCIERI

A1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor

de catre asistentii medicali,2003302

2 e idem 3053 a idem 3064 c idem 3195 b idem 318

1 d idem 3162 e idem 3283 a idem 3084 b idem 3135 c idem 313

1 d idem 3192 c idem 3203 a idem 3164 e idem 3185 b idem 311

TESTUL III- GRILA1 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104

2 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 1043 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 1044 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 1045 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 1046 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 1047 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 1058 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 1059 a,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10510 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105

11 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10512 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10513 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10514 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10515 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10616 b,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10617 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10618 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10619 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10620 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10621 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10622 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10623 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10724 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10725 a,b,c,d,e Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10726 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10727 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10728 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10729 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10730 a,b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 10731 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in

nursing,200399

32 b idem 9933 c idem 9934 b idem 10035 b idem 10136 a,b,c idem 10137 b,c idem 10138 a,b idem 10139 a idem 10240 a,b,c idem 10241 a,b,c idem 10342 a,b,c idem 10343 a,b,c idem 10444 a,b,c idem 10445 a,b,c idem 10546 a idem 10647 b idem 10648 d idem 10849 a,b,c,d idem 10850 a,b,c idem 10851 a idem 108

52 b idem 10853 b idem 10954 b idem 11055 b L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 21556 b L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 21557 b L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 21558 a,c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 21559 c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 21660 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in

nursing,2003106

MODULUL 49-PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la excitatiile din mediu3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase, depresie etc.5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de locuri inchise, hidrofobia –frica de apa7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientelor pacientului

2 Respectul B sursa principala de informatie3 Dialogul cu bolnavul C ticuri4 Gesturi scurte, repetate

involuntar fara necesitate obiectiva

D transmitere de mesaje simple, clare, precise din punct de vedere al continutului, al timpului si spatiului alocat

5 Mimica k. E tip de comunicare nonverbala folosind drept suport

expresia faciala si modificarile acesteia

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in

psihopatologie3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii 4 Amnezie D pierderea totala a memoriei5 Gandirea E m. functia cea mai complexa a creierului

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la

sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta fara legatura intre ele

4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare5 Anorexie n. E o. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,

asociata de obicei cu logoree mimica expresiva, mobilitate exagerata

D. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Instinct de aparare A activitate psihica orientata spre atingerea unor scopuri propuse constient prin activitati nervoase superioare

2 Vointa B impulsivitate3 Lipsa de stapanire a comportamentului

prin scaderea controlului voluntarC instinct individual care asigura

supravietuirea acestuia4 Insomnia D transsexualitate5 Tulburare in care un individ este genetic si

anatomic barbat sau femeie crede ca el/ ea apartine sexului opus si ca atare, traieste ca un membru al sexului opus ori de cate ori este posibil

p. E q. scaderea timpului total de somn

E. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic2 Raspunsul la expunerea unui

eveniment traumatic care implica vatamare corporala,

B boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire dezorganizata, simptome negative

amenintarea cu moartea etc.3 Schizofrenia C suicid4 Suprimarea voluntara a

cursului vietii datorita unor tulburari psihice

D dependenta de droguri

5 Risc de suicid r. E s. este un inalt nivel de anxietate marcat prin sentimente de teroare, gandire dezorganizata, neputinta, activitate fara scop

F. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu cearceafuri umede

2 Hiperpirexia la adultii consumatori de droguri

B drog psihostimulent al SNC

3 Violenta C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare, insomnie, agitatie

4 Probleme de ingrijire ale unui pacient depresiv

D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti

5 Anorexie E u. lipsa poftei de mancare

1 Alimentatie inadecvata prin deficit se corecteaza

A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa spuna ce-l preocupa

2 Combaterea constipatiei B se instituie un program de miscare zilnica, alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza, legume, fructe, medicamente laxative

3 Comunicarea eficienta C apatie4 Starea de indiferenta si de

absenta a emotiilorD pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in

conformitate cu necesitatile organismului5 Bulimie v. E w. nevoia patologica de a manca mari cantitati de

alimente

G. Asociati notiunile din cele doua coloane

H. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Pierderea posibilitatii de a vorbi sau de a intelege limbajul vorbit in urma unei leziuni corticale

A comportament ritualic pe care un individ se simte obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in constiinta si e contrar dorintelor sale

2 Compulsie B afazie3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor

emise de alta persoana4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica incat

dezorganizeaza personalitatea individului5 Panica x. E y. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,

negandit

Testul III Indicati raspunsurile corecte

1.Vârsta de debut a schizofreniei, este în majoritatea cazurilor:a) 18-35 de ani;b) după 50 de ani;c) dupa 65 de ani,2.Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în tratamentul delirium-ului tremens, fiind necesare:a) formării protrombinei;b) sistemului nervos;c) circulaţiei sanguine;d) diurezei.3.Dieta bogată în proteine şi vitamine, previne distrugerea cărui organ care detoxifică alcoolul?a) pancreasul;b) ficatul;c) rinichii;d) plămânii4.Pacientul cu delirum tremens, te întreabă, speriat, dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său. Răspunsul optim este:a) dau cu spray şi vă scap de ei;b) nu văd niciun gândac;c) stau cu dvs,, până sunteţi mai calm;d) aceşti gândaci, sunt o manifestare a bolii dvs. ;e) taci din gură, beţivule !

5.Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din memorie, cu evenimente imaginare, bizare, contradictorii şi lipsite de consecvenţă:a) confabulează;b) minte;c) are halucinaţii.6.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:a) anorexie, greata, tremor accentuat la degeteb) transpiratii, tahicardie, HTAc) iritabilitate, impulsivitate7.La anamneză, pacientul îşi exprimă convingerea fermă că va fi omorât de către securitate, acest exemplu ilustrează:a) halucinaţie;

b) idee delirantă de autoacuzare;c) delir de persecuţie.8.Starea timică manifestată cel mai frecvent de către schizofrenic, este:a) optimism, exaltare timică;b) tristeţe, depresie;c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate, negativism.9.Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au spus, se numeşte:a) autism;b) ecopraxie;c) ecolalie;d) balbism.10.Fraza „sunt bolnavă deoarece prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu laser, chiar când scot televizorul din priză”, exemplifică:a) gândirea autistă;b) iluzia;c) ideea delirantă de influenţă exterioară.11.Indicaţi răspunsul fals:a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului;b) se indică asocierea alcoolului şi a antidepresivelor triciclice, pentru accelerarea vindecării depresiei endogene;c) fenotiazinele cresc toxicitatea antidepresivelor triciclice.12.Ce este comunicarea?a) activitate complexa intre doua sau mai multe persoane, in care fiecare mesaj genereaza o reactie complexa ce poate deveni un nou subiect pentru discutieb) o relatie ce trebuie focalizata pe un anumit subiectc) o activitate intelectuala in care fiecare interlocutor isi demonstreaza cultura generala13.Comunicarea este eficienta daca:a) se desfasoara dupa un ritual bine definit b) mesajele sunt simple, clare si precise c) se desfasoara verbal14.Diazepamul este contraindicat în:

a) starea de comă;b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă;c) sevrajul etanolic;d) tulburările psihosomatice.15. Indicaţi cemedicament are efect miorelaxantpe musculatura somatică:a. Antideprin;b. Diazepam;c. Meprobamat;d. Clordelazin.16.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi utilă la o tânără epileptică, tratată cu Fenobarbital:a. contraceptive orale;b. sterilet;c. vasectomie.17. Haloperidolul este contraindicat la pacienţii cu:a. boala Parkinson;b. demenţă senilă;c. boala Alzheimer.18. Care din urmatoarele principii de nursing sunt caracteristice nursingului psihiatric:a. se ajute la reducerea starii de anxietate a pacientuluib. sa respecte gradul de confidentialitatec. sa-si aminteasca faptul ca exista o explicatie pentru fiecare comportament19. Atributiile asistentei medicale in sectia de psihiatrie sunt:a. informarea pacientului asupra sanatatiib. prevenirea unor accidente, prin supravegherec. aplicarea unor interventii in situatii de criza20. Dementa etanolica este:a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce determina atrofie cerebralab. psihoza polinevritica alcoolica Korsakovc. scleroza hepatica21. Tulburarea afectivităţii, constând în trăirea simultană şi paradoxală a unor sentimente şi afecte diametral opuse faţă de acelaşi subiect, semnifică:a. ambivalenţă;b. autism;c. catatonie;d. negativisme. şi se întâlneşte în:f. schizofrenie (simptom pricipal);

g. paranoia;h. depresie endogenă;i. nevroza obsesională (impulsiune şi compulsiune).22. Ce elemente caracterizează eclampsia?a. HTA;b. edeme periferice;c. edem cerebral;d. hipotensiune arterială;e. apare după 45 de zile de la naştere;f. apare numai după a patra sarcină.

23. Notaţi răspunsul fals: tabesul şi PGP apar în:a. perioada şancrului cerebral;b. faza secundară a infecţiei luetice;c. faza terţiară a infecţiei sifilitice.24. Care din urmatoarele probleme sunt specice nursingului psihiatric? a. mentinerea unei sanatati optime si prevenirea bolilor psiho biologiceb. deficientele in functionarea unor sisteme emotionalec. aparitia unor stari emotionale de tipul : anxietate, manie, singuratate, tristete25. Care din semnele următoare, nu caracterizează delirium tremens?a. delir oniric cu halucinaţii terifiante;b. transpiraţii şi tremurături;c. puseu hipertensiv;d. hipotensiune cu tendinţă de colaps.26. Boala Parkinson caracterizata prin triada neurologica (hipertonie, hipo sau akinezie si tremor, are si variate modificari psihice care au la baza:a. tulburari ale metabolismului dopaminei la nivel encefalic;b. sclerozei cerebralec. avitaminozei PP si B6

27. Sindromul discordant este carcateristicpentru:a. schizofrenie;b. alcoolism;c. demenţă;28. Ce este respectul?a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientele pacientilorb. intelegere empatica intre persoana bolnava si asistent

c. capacitatea asistentului de a se transpune in lumea experientelor si trairile lor29. Ce presupune observarea de catre asistenta medicala in sectia de psihiatrie:a. observarea semnelor si simptomelor psihopatologice ce ar putea fi importante in vederea aplicarii ingrijirilorb. capacitatea asistentei medicale ce supravegheaza bolnavul de a depista tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi pedepsitc. completeaza datele obtinute de la bolnav in registre speciale, le discuta cu colegii si elaboreaza un plan de ingrijire30. In boli depresive, dementa, schizofrenie pot apare:a. semne ale unei capacitati deficitare de autoingrijire (barba nerasa, miros de transpiratie, haine patate)b. fuga de ideic. tulburari ale constientei precum obnubilare, stupoare31. Hipoestezia reprezinta:a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatiib. perceptia distorsionata a unui obiectc. aparitia de asa zise dureri migratorii32. Ce este agorafobia a. teama de spatii deschiseb. teama de obiecte ascutitec. frica de apa33. Ipohondria este: a. convingerea bolnavului ca sufera de boli grave, incurabile b. convingerea bolnavului ca este mai destept, mai frumos decat altii c. convingerea bolnavului ca este acuzat de toate nenorocirile lumii 34. Bulimia este:a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancareb. ingerarea fara discernamat a unei cantitati mari de alimentec. ingestie exagerata numai de alimente rotunde35. Ce este impulsivitatea?a. incapacitatea totala de a actionab. scaderea fortei de a se adaptac. lipsa de stapanire a comportamentului36. Ce este senzatia:

actul psihic elementar de realizare a imaginii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoareprocesul de reflectare integrala a insusirii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare exagerarea perceperii excitatiilor exteroceptive37. Percepţia senzorială falsă, în absenţa unui obiect real, semnifică:a. halucinaţie;b. iluzie;c. compulsiune;d. stupor.38. Fobia sociala este:a. frica de a vorbi in public, teama de a manca in prezenta altor persoane b. sentiment de teroare, gandire dezorganizata, neputinta si activitate fara scopc. ganduri repetitive, nedorite, obsesive39. Interventiile in schizofrenie au ca scop:a. scaderea anxietatii pacientuluib. diminuarea comportamentului agresivc. protejarea pacientului de agresiunile zilnice atunci cand acesta are tulburari de perceptie40. Care din urmatoarele particularitati de ingrijire sunt specifice in depresie:a. se determina sustragerea pacientului de la preocupari negativeb. implicarea pacientului in activitati recreative c. se incurajeaza exprimarea verbala si non-verbala a sentimentelor pacientului, se evita discutiile in contradictoriu41. Dementa de tip Alzheimer este:a. tulburare organica (corticala) intalnita frecvent la varstnici, caracterizata prin pierderea memoriei, a orientarii, controlului asupra impulsurilor si emotiilorb. determinata de abuzul de alcool c. determinata de consumul de droguri42. In postpartumul precoce, pot apărea:a. stări confuzionale, chiar confuzo-onirice;b. stări depresive, cu idei de autoliză;c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în doi (mama şi nou-născutul).43. Manifestarile clinice datorate efectului alcoolului asupra SNC sunt:a. agresivitate, labilitate afectiva

b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca c. tulburari cognitive44. Abstinenta alcoolica este:a. micsorarea sau stoparea consumului regulat de alcoolb. dificultati de vorbire, de coordonare, pierderea constienteic. deficit de autoingrijire45. Care din urmatoarele ingrijiri sunt acordate pacientului in abstinenta de alcool:a. se masoara functiile vitale b. se monitorizeaza echilibrul hidroelectroliticc. se administreaza sulfat de magneziu pentru scaderea iritabilitatii si prevenirea convulsiilor46. In cazul cenestopatiilor care din urmatoarele afirmatii este adevarata:a. cenestopatiile din nevroze nu au corespondent somatic patologicb. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri, senzatii dureroase difuze, mutantec. cenestopatiile sunt halucinatii visceroceptive ca de exemplu „sarcina fantoma”47. Psihopatiile apar la vârsta:a. copilăriei;b. adolescenţei;c. adultului.48.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in dementa pugilistica:a. survine secundar traumatismelor craniene repetateb. este un sindrom subiectiv al traumatismului cranianc. este cunoscut cazul celebrului boxer Casius Clay care sufera de sindrom parkinsonian posttraumatic49. PGP (paralizia generala progresiva) se datoreaza:a. afectarii encefalului in luesul tertiarb. consumului de droguric. dementei progresive in boala Alzheimer50. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:a. promovarea autoingrijirii si dobandirea independenteib. construirea si mentinerea unui mediu terapeutic adecvatc. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a comunicarii

51. Dementa vasculara are ce substrat anatomo-patologica. se instaleaza secundar consumului cronic de etanolb. agiopatia hipertensiva si ateroscleroza arterelor cranienec. degencrescenta neurofribriloza52. Disprosexiile sunt:a. tulburari ale atentieib. tulburari de vorbirec. tulburari de memorie53. Ambivalenta afectiva reprezinta:a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti avute anterior imbolnavirii , fata de persoana apropiate din familieb. trairea simultana a doua sentimente antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi persoanac. o stare paroxistica de bucurie intensa in trupul careia subiectul rupe comunicarea cu medicul54.Care din urmatoarele semne/simptome se pot intalni in hipoglicemie:a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii profunde, tahicardie, anxitate, agresivitateb. crize epileptice, ticuric. afazie si dezorientare55. Teama de microbi se numeste:a. tanatofobieb. zoofobiec. bacilofobie56. Sindromul oniric este :a. stare de vis patologica ce invadeaza realitatea bolnavuluib. usoara dezorientare, apatiec. dificultate de intelegere si sinteza57. Rationalizarea este un mecanism de aparare prin care un individ a. justifica idei, sentimente, comportamente si motive inacceptabileb. o relatie reciproca intre doi indivizi care sunt dependenti unul de altulc. proceseaza stimulii din mediul inconjurator58. Pedofilia reprezinta:a. intretinerea de contacte sexuale cu copiib. dragoste exagerata pentru membri familieic. profanarea cadavrelor59. Sanatatea mintala este:a. lipsa oricarei afectiuni neurologice

b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea neuro psihica a individuluic. o stare de bine in care individul traieste sentimentul propriei valori, a implinirii de sine, a integritatii personale, a exprimarii creative, a sanatatii psiho biologice60. Frustrarea este:a. imposibilitatea de a comunica eficient unei alte persoane dorintele taleb. tensiunea psihica determinata de un obstacol care impiedica subiectul de a atinge un anumit scop sau de a realiza o anumita dorintac. stare emotionala de profunda tristete sau depresie61. Fobia este:a. frica intensa, irationala fata de un obiect, situatie sau loc care atrage dupa sine modificari majore in viata subiectuluib. teama cumplita de intuneric c. teama de a ramane fara baterie la telefon62. Dementa este :a. alterarea constientei memoriei depersonalizareb. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa se ingrijeascac. tulburare mentala grava caracterizata printr-o scadere progresiva si ireversibila a functiilor intelectuale63. Dezorientarea este:a. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa identifice relatia propriului „eu” cu timpul, spatiul, celelalte persoaneb. incapacitatea de a se integra intr-un grup de persoane, de a se orienta in timp si spatiu c. imposibilitatea de a transforma emotiile in manifestari fizice64. Angozia este o tulburare cerebrala datorita careia:a. pacientul nu poate pronunta corect cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt integre morfofunctionalb. pacientul nu poate interpreta corect senzatiile, obiectele imaginile pe care le vede cu toate ca organele de simt si nervii functioneaza normal

c. pacientul nu poate comunica ceea ce gandeste si simte ci spune contrariul65. Hiperprosexia reprezinta :a. cresterea ritmului cardiac b. cresterea exagerata a unor dorintec. cresterea atentiei66. Sitiofobia este:a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie neplacutab. refuzul total de a se alimentac. teama de ridicol67. Starea confuzionala poate fi definita ca:a. imposibilitatea de a recunoaste o persoana sau anumite decizii pe care le-a luat un pacient la un moment datb. modificare a comportamentului fara substrat anatomicc. tulburare organica acuta caracterizata prin stare de constienta intunecata, ganduri dezordonate, perceptii senzoriale gresite68. In cazul in care la un pacient apar halucinatii se aplica urmatoarele interventii:a. se completeaza foaia de observatie luand interviu la toti membrii familiei referitoare la debutul simptomatologiei si frecventa cu care se repetab. se instruiesc membrii familiei si personalul asupra modalitatilor de tratamentc. se promoveaza securitatea pacientului, indepartand mobilierul in exces precum si obiectele ce pot produce accidente, se asigura linistea si calmul prin reducerea stimulilor din mediul inconjurator69. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic se face prin:a. stimularea relatiilor interpersonale prin organizarea de activitati recreative in grupb. stabilirea unui program de activitati agreate de pacient pentru a-i alunga plictisealac. identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului70. Prin ecolalie se intelege:a. repetarea fazelor pe care le-au spus ceilaltib. bilbiialac. refuzul de a vorbi

BAREM CORECTAREPSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

TESTUL I- ADEVARAT /FALS

NR INTREBARE

RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA

1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 332 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 343 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 354 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 365 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 416 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 507 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 608 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 759 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 8610 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 103

TESTUL II- ASOCIERIA1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 212. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 253. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 314. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 335. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32B1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 362. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 373. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 394. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 405. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 41C1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 412. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 503. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 424. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 445. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45D1. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 452. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 463. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 474. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 475. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 46E1. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 512. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 543. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 574. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 685. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 70F1. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 1182. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 1183. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 1204. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 605. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 45

G1. D L.Titirca- Ingrijiri special acordate

pacientilor de catre asistentii medicali336

2. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 633. A L.Titirca- Ingrijiri special acordate

pacientilor de catre asistentii medicali337

4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 1315. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 131H1. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 1302. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 1323. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 1334. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 1355. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 136

TESTUL III- GRILA1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 2752 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226

3 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 2214 d A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 2205 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 1996 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 2207 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 2758 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 2759 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 27510 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 27511 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 27512 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 2113 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 2114 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 28615 b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286, 26516 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 28817 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 28618 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 2019 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 1620 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22221 a,e, f A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 20622 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 23623 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 24424 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 2225 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22026 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 24627 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 27428 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 2429 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 2830 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-3431 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 3632 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 4233 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 43

34 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 4535 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 4736 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 19537 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 19638 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 5039 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 5740 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 6141 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 8642 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 23643 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 9044 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 9045 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 9146 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 19647 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 21448 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 24249 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 34450 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 9851 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 25252 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 19753 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 20654 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 24155 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 20756 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 21357 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 13758 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20859 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 13760 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 13461 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 13462 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 13363 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 13364 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 13065 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 3966 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 4567 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 8368 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 8469 a L. Titirca-

Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali

338

70 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275

MODUL 51 – CONDUITA IN URGENTE MEDICO – CHIRURGICALE

TESTUL IStabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals

1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi capacitatea vaselor. 2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea victimei în poziţie de drenaj postural. 3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după permeabilizarea căilor respiratorii. 4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor. 5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric faţa, depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea. 7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei. 8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este caracteristică pentru IMA. 9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată. 10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.

TESTUL IIA. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte3 . Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint4 . Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati5 . Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala care dureaza de la 30 de minute pana la cateva ore si nu cedeaza la nitroglicerina

2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de sputa spumoasa, rozata, aerata

3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc dupa un effort, o chinta de tuse, durere comparata cu “o lovitura de pumnal”

4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator prelungit , urmata de tuse si expectoratie mucoasa, filanta, eliberatoare

5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala care dureaza 2-3 minute pana la 10-15 minute si cedeaza la nitroglicerina

Testul III Indicati raspunsurile corecteMEDICINA INTERNA

1. Starea de colaps periferic poate fi recunoascuta datorita:

a) TA 160/90 mmHg;b) poliurie;c) extremitatilor reci.

2. Durerea din infarctul miocardic acut :a) este indicata cu degetul;b) este declansata de respiratii

profunde;c) cedeaza la antialgice majore.3. Durerea din infarctul miocardic acut :a) cedeaza la nitroglicerina;b) apare dupa un efort fizic, emotii

puternice;c) dureaza maxim 1 minut.4. Tratamentul de urgenta in angina

pectoral consta in administrare de :a) izoket;b) nitroglicerina;c) carbocromen.5. Tabloul clinic in infarctul miocardic

se caracterizeaza prin:a) hipertensiune arterial;b) poliurie, polifagie;c) tahicardie.6. Diferenta intre astmul bronsic si

astmul cardiac se pune pe urmatoarele criterii:

a) astmul cardiac este o criza de bradipnee expiratorie, fata de astmul bronsic care este o criza de polipnee expiratorie;

b) expectoratia din astmul bronsic este perlata fata de cea din astmul cardiac care este rozata;

c) nu este nici o diferenta.7. Infarctul miocardic este produs de:a) indigestie;b) o scadere a fluxului sangvin in

arterele coronare cauzata de ischemie;

c) scaderea contractiilor ventriculare.8.Unui pacient, vechi cardiac, ce prezinta dureri precordiale cu caracter constrictive, anxietate, dispnee i se pot administra:a) mialgin;b) nitroglicerina;c) cofedol.

9. Tabloul clinic in angina pectorala se caracterizeaza prin;

a) precordialgii sub forma de gheara ce dureaza peste 30 de minute;

b) precordialgii ce iradiaza in membrul superior;

c) diaree.10. Pneumotoraxul se caracterizeaza

prin:a) prezenta aerului in cavitatea

peritoneala;b) prezenta aerului in cavitatea

pleurala;c) prezenta sangelui in cavitatea

pleurala.11.Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:a) bradipnee;b) bradicardie;c) hipotensiune arteriala.

12. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin: a) junghi toracic; b) matitate toracica; c) la auscultatie apare zgomotul de porumbar 13. Tabloul clinic in insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin: a) bradipnee; b) cianoza; c) bradicardie. 14. Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta consta in administrare de: a) oxigen; b) dioxid de carbon; c) ambele afirmatii sunt adevarate. 15. Primul element al tratamentului in insuficienta respiratorie acuta: a) administrarea de antibotice; b) administrarea de miofilin; c) controlarea permeabilitatii cailor respiratorii. 16. Hemoptizia consta in eliminarea de sange din: a) tubul digestive; b) aparatul excretor; c) caile respiratorii. 17. La un pacient cu criza de astm bronsic se administreaza:

a) miofilin; b) morfina; c) mincortid. 18. Pozitia caracteristica pentru pacientul cu astm bronsic este: a) decubit lateral cu membrele flectate pe abdomen; b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit pe maini, ochii injectati, narile dilatate, jugulare turgescente; c) decubit ventral cu capul in hiperextensie si membrele in extensie. 19. Hemoptizia poate fi difentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a) contine resturi alimentare; b) sangele este aerat; c) apare in timpul unui efort de varsatura. 20. Tratamentul hemoptiziei se face cu vitamina: a) D; b) C; c) K. 21. Semnele elementare precoce ale mortii sunt: a) racirea cadaverica progresiva; b) oprirea respiratiei; c) relaxarea sfincterelor. 22. Semnele elementare precoce ale mortii sunt: a) suprimarea reflexului cornean; b) mioza urmata de midriaza; c) lividitatea cadaverica. 23.Semnele elementare tardive ale mortii sunt: a) racirea cadaverica progresiva; b) oprirea respiratiei; c) relaxarea sfincterelor. 24. Semnele elementare tardive ale mortii sunt: a) suprimarea reflexului cornean; b) mioza urmata de midriaza; c) lividitatea cadaverica. 25. Semnele elementare tardive ale mortii sunt: a) oprirea batailor inimii; b) putrefactia cadaverica; c) disparitia sensibilitatii.

CHIRURGIE26.Ce intelegem prin ressucitarea cardio –respiratorie:

a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace:

b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;

c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;

d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului, printr-o ventilatie pulmonara artificiala.

27.Cand este indicata ressucitarea cardio-respiratorie:a) in insuficienta respiratorie acuta;b) in congestia pulmonara si

pleurezie;c) in stopul respirator si respiratie

insuficienta;d) in orice modificare a amplitudinii

si ritmului respirator.28.Care din semnele de mai jos nu le intalnim in stopul respirator:

a) absenta miscarilor respiratorii toracice si abdominale;

b) extremitatile cianotice;c) lipsa zgomotelor caracteristice la

auscultatie, produse de patrunderea si iesirea aerului din plamani;

d) vizual, o hartie pusa in fata gurii si nasului se misca.

29.Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsa in cursul resusscitarii respiratorii:a) asigurarea si mentinerea libertatii

cailor respiratorii;b) oxigenoterapia;c) stimularea activitatii centrilor

respiratorii deprimati;d) inlaturarea obstacolelor care

impiedica expansiunea pulmonara normala.

30.Dupa dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ce manevre trebuie sa facem pentru a impiedica caderea limbii in faringe:

a) sa fixam capul in flexie accentuata;

b) sa realizam o hiperflexie a capului, sa impinge mandibula inainte si apoi s-o ridicam in sus;

c) sa efectuam oxigenoterapie;d) sa introducem o pipa Gueddel

pana in orofaringe.31.In cazul unor traumatisme mari ale masivului facial, cu fracturi ale piramidei nazale si mandibulei, cu insuficienta respiratorie acuta, se efectueaza:a) intubatie orotraheala;b) dezobstructia cailor respiratorii

superioare;c) traheostomie;d) oxigenoterapie.32.Dupa asigurarea libertatii cailor respiratorii si executarea hiperextensiei capului, care sunt manevrele pe care le va face reanimatorul in respiratie gura la gura:a) propulsarea cu mana dreapta a

mandibulei, astfel ca gura accidentatului sa fie deschisa;

b) sustinerea hiperextensiei capului cu mana stanga;

c) cu mana stanga, care sustine fruntea, penseaza nasul ca sa impiedice fuga aerului;

d) insufla cu presiune aerul expirat in gura accidentatului si observa miscarea de expansiune a toracelui;

e) se departeaza de gura si nasul accidentatului si datorita elasticitatii pulmonare, se produce pasiv expiratia.

33.Care din semnele de mai jos le avem in stopul cardiac:

a) pierderea cunostintei, care revine dupa asezarea bolnavului in pozitie orizontala;

b) absenta pulsului la arterele periferice;

c) pierderea cunostintei, abolirea reflexelor;

d) oprirea respiratiei, midriaza pupilara progresiva.

34.Care sunt etapele tratamentului stopului cardiac:a) de instituire a respiratiei artificial

si masajului cardiac extern;b) de efectuare a intubatiei si masaj

cardiac intern;c) de restabilire a functiilor cardio-

respiratorii spontane;d) de postresuscitare.35.Cum se realizeaza masajul cardiac extern:a) se apasa cu palma in spatial V

intercostal stang pe linia medioclaviculara;

b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;

c) se deprima coastele cu 2-3 cm;d) sternul se deprima cu 5-8 cm.36.Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace:a) aparitia pulsului sincron cu

compresiunile sternale;b) marirea midriazei;c) recolorarea tegumentelor;d) scaderea midriazei.37.Masajul cardiac extern este contraindicate in:a) aparitia concomitenta a stopului

respirator cu cel cadiac;b) la copii si varstnici;c) tamponada cardiac, embolie

gazoasa;d) fracturi costale cu volet.

38.Ce complicatii se pot produce in timpul masajului cardiac:a) fracturi condro-costale cu

hemopneumotorax;b) hemoragii ale tubului digestiv;c) embolii gazoase;d) rupturi de ficat, splina, inima.39.Care din elementele de mai jos sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:a) disparitia contractiei normale a

cordului;b) aparitia unor puncte localizate in

atrii si ventricule din care pornesc impulsuri care contracta muschiul cardiac dezordonat, anarhic, neregulat;

c) marirea fortei de contractie a miocardului;

d) cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.

40.Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:a) stopul cardiac;b) tulburarile de ritm;c) fibrilatia ventriculara;d) daca dupa 4-5 minute de masaj

cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu avem posibilitatea efectuarii EKG.

41.Care din semnele de mai jos ne conduc la abandonarea resuscitarii cardio-respiratorii:a) cord flasc dupa 30-60 minute;b) aparitia miozei;c) traseu EKG plat, absenta

respiratiei spontane, absenta pulsului si TA;

d) midriaza persistenta, cianoza intensa, tegumente marmorate.

42.Dupa masajul cardiac eficient,ce obiective urmarim pentru consolidarea tratamentului:a) restabilirea volemica;

b) combaterea acidozei prin medicatie alcalinizanta;

c) administratia medicatiei simpaticolitice si vasodilatatoare;

d) medicatia de restabilire a activitatii cardiac spontane (simpaticomimetice, cadiodepresoare, saruri de Ca, atropine).

43.Care din simptomele de mai jos le intalnim in degeraturile de gradul I:a) flictene sero-sangvinolente;b) paloare, urmata de eritem;c) diminuarea sau abolirea

sensibilitatii tactile;d) cianoza la nivelul regiunii.44.Care sunt factorii care agaveaza ischemia la nivelul extramitatilor degerate:a) vasodilatatia care urmeaza unei

perioade de vasoconstrictie;b) cresterea vascozitatii sangelui si

agregarea hematiilor si trombocitelor;

c) scaderea tensiunii arteriale, consecutive actiunii frigului;

d) formarea de tromboze intravasculare.

45.In degeratura de gradul III apar:a) eritem si edeme la nivelul

degeraturilor;b) necroza, avand aspectul unei

gangrene umede;c) gangrene cu aspect de

mumificare a extremitatilor membrului respectiv;

d) flictene, dupa 2-3 zile.46.Ce fenomene generale putem intalni in degeraturile de gradul III si IV:a) agitatie, hiperreflexivitate;b) somnolent, depresiune fizica si

psihica;c) hipotensiune arterial;

d) scaderea tensiunii arteriale, puls rapid, apoi bradicardic.

47.Ce fenomene gasim in faza de reactive in cazul hipotermiei:a) somnolenta, astenie,

hiporeactivitate;b) areactivitate, diminuarea

reflexelor tendinoase;c) excitatie nervoasa, tahicardie;d) tegumente rosii, tahipnee.48.Care dintre elementele de mai jos se aplica in cazul tratamentului hipotermiei:a) incalzire rapida in baie de 40-45

grade C;b) sedative, antialgice;c) antitermice, vasoconstrictoare;d) perfuzii, vasodilatatoare,

anticoagulante, corticoterapie.49.Care din elementele de mai jos intervin in producerea socului la arsi:a) intolerant si aportul insuficient de

lichide;b) durerea si hipovolemia masiva

datorita plasmexodiei;c) resorbtia unor produsi

intermediari proteici si insuficienta hepato-renala precoce;

d) gradul si profunzimea arsurilor.50.Gravitatea socului electric depinde de:a) intensitatea, tesiunea si natura

curentului electric;b) locul de intrare si iesire a

curentului electric in corp;c) locul unde s-a produs accidentul;d) durata de actiune si starea

sistemului nervos si a organismului.

51.Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensate?a) cresterea patului vascular prin

vasodilatatie periferica;b) cresterea volumului circulant;

c) scaderea volumului circulant si staza sangvina;

d) cresterea vascozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara diseminata.

52.In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si hematocritului:a) soc hemoragic;b) soc traumatic;c) soc septic;d) soc prin arsura.53.Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:a) administrarea de vasopresoare

pentru a micsora patul vascular;b) asigurarea hemostazei;c) compensarea pierderilor prin

transfuzii de sange si administrare de substituenti hipovolemici;

d) tratament sedative si hemostatic.54.Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:a) antibioterapie bacteriostatica;b) antibioterapie bactericida;c) corectarea tulburarilor

hemodinamice si deficitului de volum circulant;

d) administrarea de vasoconstrictoare;

e) tratarea chirurgicala a leziunilor si indepartarea sursei de infectie.

55.Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura:a) pierderi de masa circulanta in

primele ore de la producerea accidentului;

b) pierderea de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea Ht si Hg;

c) pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitati sangelui;

d) irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei.

56.Ce simptome specifice gasim in socul anafilactic:a) scaderea diurezei, hipotensiune;b) constrictii si spasme glotice,

laringiene, bronsice de tip asmatic;

c) prurit, senzatia accentuate de caldura, hipersalivatie;

d) stare de prostratie, areactivitate, midriaza.

57.Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:a) scaderea TA sb 85 mmHg,

tahicardie cu puls depresibil si aritmic;

b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;

c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;

d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice.

58.In ce tipuri de soc este indicate administrarea de antibiotice:a) socul toxico-septic, socul prin

arsuri;b) socul cardiogen, socul anafilactic;c) socul prin dilatatie acuta de

stomac, socul hemoragic;d) Socul traumatic insotit de

delabrari mari.59.In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:a) soc operator, soc anafilactic;b) soc traumatic, soc prin arsuri;c) soc cardiogen, soc prin

deshidratare ( termic );d) in orice traumatism generator de

soc.60.Care sunt conditiile de incetare a terapiei antisoc:

a) cresterea TA, regularizarea pulsului, normalizarea culorii tegumentelor si mucoaselor care devin calde;

b) reluarea diurezei, disparitia midriazei, iesirea pacientului din starea de stupoare

c) dirureza creste peste 40 ml/ora, bolnavul este constient, cooperant;

d) echilibrul acido-bazic si celelalte valori de laborator revin la normal.

NURSING 61.Manifestările de dependentă prezentate de pacientul cu hemoragie internă sunt:

a) stare de lipotimie;b) tahicardie, tegumente reci, palide, hipotensiune arterială;c) hipertensiune arterială, bradicardie.

62.Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop:

a) prevenirea complicaţiilor - paralizii, hemoragii;b) înlăturarea anxietăţii pacientului;c) reducerea durerii.

63.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza:a) atele Kramer sau din lemn;b) basma; c) ambele procedee.64.Tratamentul de urgentă în cazul unei fracturi de coastă vizează:

a) imobilizarea cât mai solidă a fracturii;b) transportul accidentatului în poziţie şezând care să-i favorizeze respiraţia;c) calmarea durerii.

65.Transportul unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face:

a) pe targa rigidă în decubit dorsal;b) în decubit ventral pe o targa obişnuită;c) semişezând cu spatele sprijinit.

66.Manifestarile de dependenta ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele, cu excepţia:

a) midriază, oprirea respiraţiei şi

circulaţiei;b) relaxare sfincteriană, paliditate, cianoză, pierderea conştientei;c) hipotensiune arterială, tahicardie.

67.Respiraţia artificială se poate realiza la locul accidentului astfel: a) prin metode interne - gură la gură, gură la nas;b) cu burduful Ambu, Ruben;c) cu aparatul Potain.68.Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat: a) în decubit lateral stâng;

b) în decubit dorsal pe un plan dur;c) în poziţie Trendelenburg.

69.Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face:

a) în 1/3 medie a sternului;b) în 1/3 superioară a sternului;c) în 1/3 inferioară a sternului.

70.Controlul eficienţei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la două minute de la începerea reanimării prin:

a) cercetarea pulsului la artera carotidă;b) cercetarea pulsului la artera pedioasă;c) observarea mişcărilor cutiei toracice.

71.Semnele sigure de moarte sunt: a) absenţa activităţii electrice a inimii timp de 15 min;b) absenţa activităţii electrice a inimii timp de 60 min;c) midriază, opacitatea corneei;mioză;d) cianoză cu lividităţi.72.Arsura electrică prezintă următoarele caracteristici:

a) este rotundă sau ovalară, puţin dureroasă;b) apare la locul de intrare a curentului electric;c) ambele.

73.Pentru acordarea corectă a primului ajutor în electrocutare se are în vedere:

a) să fie acordat în primele 5 min de la producere;b) sursele de curent nu se ating cu mâna neprotejată;c) sursa de curent se îndepărtează

cu orice obiect în timp util.74.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de inconştienţă două persoane. Care este prima măsură luată?

a) examinarea victimelor;b) deschiderea ferestrelor;c) închiderea surselor de încălzire.

75.Dl I. C. este victima unuia accident la locul de muncă: explozia unei instalaţii. Asistenta sosită cu salvarea constată prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe. Hainele sunt arse pe toracele anterior. Execută imediat:

a) dezbrăcarea hainelor arse;b) acoperirea suprafeţelor arse ale mâinilor cu comprese sterile ;c) transportul pacientului la spital.

76.Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:

a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;c) suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii.

77.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are drept scop:

a) îndepărtarea zonelor arse şi a corpilor străini;b) aplicare soluţiilor antibiotice;c) prevenirea infecţiilor.

78.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit pacientul cu arsuri necesită următoarele condiţii:

a) temperatură 23°-24° C;b) temperatură 23°-24° C, lenjerie sterilă de pat;c) umiditatea aerului 75%.

79.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar: a) menţinerea căldurii corpului;

b) menţinerea mişcării; c) ambele.80.Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedează astfel:

a) se provoacă vărsătura;b) se administrează antidoturi specifice;c) se efectuează spălătură gastrică în primele ore;d) se administrează antidoturi

generale.81.În intoxicaţiile cu substanţe necunoscute se utilizează pentru neutralizarea toxicului următoarele antidoturi:

a) alcool etilic; b) cărbune animal; c) apă albuminoasă.82.Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie:

a) şezând, cu spatele sprijinit;b) decubit lateral;c) Trendelenburg.

83.În insuficienţa respiratorie acută oxigenoterapia se aplică în toate formele respectând următoarele principii:

a) dezobstruarea căilor respiratorii;b) introducerea sondei nazale pe o

lungime de 2-3 cm;c) umidificarea oxigenului;d) introducerea sondei nazale pe o lungime egală cu distanţa dintre tragus şi fosa nazală;e) stabilirea debitului pe minut.

84.Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile subglotice se realizează:a) prin poziţie de drenaj postural;b) aspirarea secreţiilor cu seringa Guyon;c) aşezarea pacientului în decubit dorsal cu capul în hiperextensie.

85.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în criza de astm bronşic constau în:

a) asigurarea şi menţinerea în poziţie şezând a pacientuluib) oxigenoterapiaterapiac) asigurarea poziţiei decubit dorsal.

86.Conduita de urgenţă în criza de astm bronşic constă în:

a) sângerare 300 mlb) oxigenoterapiaterapiac) administrarea medicamentelor bronhodilatatoare şi antialergice.

87.Manifestările de dependenţă în insuficienţa respiratorie acută a copilului sunt:a)dispnee ,cianoză;b)acces paroxistic astmatiform;c) diaree post prandială.

88.Conduita de urgenţă în colapsul vascular al copilului constă în:

a) comprese calde pe abdomen;b) permeabilizarea căilor respiratorii;c) oxigenoterapie;d) abordarea uneia sau mai multor vene

periferice şi instituirea unei perfuzii.89.Accesul eclamptic în faza de convulsii tonice se caracterizează prin:

a) convulsii cu durata de 30";b) contractura generalizată - inclusiv a muşchilor respiratori;c) trismus;d) hipotensiune;e) relaxare musculară.

90.În fracturile de coloană cervicală se aplică următoarele măsuri de urgenţă:a) fixare suplimentară pe targa a capului faţă de trunchi;b) confecţionarea unui guler rigid aşezat în jurul coloanei cervicale;c) asigurarea poziţiei semişezând.

91.În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot specific: a) cărbune animal;

b) atropină;c) apă bicarbonată 10%.

92.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu ciuperci sunt:

a) risc de deshidratare;b) disconfort abdominal;c) alterarea conştientei.

93.În cazul unui accident colectiv de muncă pentru a evalua ordinea de acordare a primului ajutor, asistenta medicală foloseşte următoarele acţiuni:a) priveşte victimele;b) priveşte şi ascultă victimele;c) priveşte, ascultă, atinge (simte) victimele.

94.În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se va acorda primul ajutor:a) cei care ţipă, strigă după ajutor;b) cei inerţi;c) nu au importanţă aceste elemente.

95.Pentru a interveni în mod eficient în cazul unei persoane ce pare „lipsită de viaţă" e necesar:a) să te asiguri că locul e sigur;b) să nu te supui unui pericol vital, să te protejezi;c) să-ţi rişti propria viaţă pentru a salva

pacientul.96.Pentru a verifica dacă o persoană

inconştientă respiră poţi acţiona astfel:a) priveşti dacă toracele se ridică;b) asculţi dacă se aude respiraţia şi simţi respiraţia pe obrazul tău;c) ambele.

97.Semnele specifice prezenţei unui corp străin în căile respiratorii superioare sunt:a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira;b) pacientul e cuprins de panică;c) pacientul duce mâna la gât.

98.Primul ajutor în cazul corpilor străini supraglotici constă în:

a) prinderea victimei din spate cu pumnul în regiunea epigastrică şi apăsarea regiunii (manevra Heimlich);b) aşezarea victimei în decubit lateral stâng;c) aplicarea unei lovituri interscapular.

99.Ajutorul psihologic in cazul unui accident constă în: a) minimalizarea situaţiei existente a pacientului;b) explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate;c) exagerarea situaţiei existente a pacientului.100.Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai intai:a) să eliberăm căile respiratorii;b) să o punem in poziţia de siguranţă;c) să-i controlăm respiraţia.101.In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de maşină funcţionand, salvatorul trebuie: a) să oprească motorul;b) să controleze respiraţia;c) să scoată persoana afară din garaj.102.Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este:a) executarea unui baraj de securitate;b) evaluarea rapidă a situaţiei;c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor;d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie.

103.Care este atitudinea corectă la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal inchis: a) administrare de calmante;b) transport de urgenţă la spital;c) hemostază locală.104.In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor constă in:a) oprirea hemoragiei externe;b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare;c) imobilizarea fracturilor osoase.105.Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:a) cu stare de şoc hipovolemic;b) fără complicaţii;c) cu stare de şoc toxicoseptic.106.Primul ajutor in caz de arsură constă in: a) administrarea de antialgice;b) administrarea de antialergice;c) administrarea de antiinflamatoare steroide.107.Degeraturile de gradul I se caracterizează prin. a) eritem;b) flictene;c) gangrena.108.Care sunt factorii care favorizează degeraturile: a) frigul umed;b) frigul uscat;c) imobilitatea prelungită;d) incălţămintea lejeră.109.Pentru acordarea primului ajutor in cazul electrocutării:a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură;b) se indepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie;c) se transportă victima la spital.110.Care din următoarele manevre se practică in cazul muşcăturilor de şarpe veninos:a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona lezată;b) aplicarea garoului deasupra leziunii;c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos.111.Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă in:

a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei;b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot.112.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar:a) acordul pacientului;b) să caştigi increderea pacientului;c) să cunoşti natura substanţei ingerate.113.In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială,se face prin compresiune directă pe: a) regiunea preauriculară;b) marginea inferioară a mandibulei;c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.114.In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evităflectarea capului pe torace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce:a) şoc hemoragie;b) accentuarea durerilor;c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării.115.Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:a) respiraţie superficială, puls filiform, hipotensiune arterială conştientă pierdută;b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă;c) respiraţie oprită, puls absent, stare de inconştienţă, paloare midriază, relaxaresfincteriană.116.In resuscitarea respiratorie prima manevră este:a) administrarea oxigenului;b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;c) insuflaţia aerului gură la gură.117.Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio-respiratorie?a) 3- 4 minute; b) 8-10 minute; c) 20 minute.118.Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas, accidentatul se va afla in următoarea poziţie:

a) decubit lateral drept;b) in orice poziţie;c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.119.Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică, accidentatul putand fi incă resuscitat: a) midriază fixă;b) hipotonie musculară şi pete cianotice;c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG.120.Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin:a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale;b) dispariţia midriazei;c) recolorarea tegumentelor.121.In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea patului.122.Pentru intervenţiile de urgenţă in edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte:a) instrumente pentru sangerare şi oxigenoterapie;b) medicaţie tonică cardiacă;c) trusa pentru traheostomie.123.In starea de şoc indiferent de cauza sa se produce:a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabolice la nivelul ţesuturilor;b) tulburări renale;c) tulburări respiratorii.124.Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă:a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;c) pacient somnolent, transpirat.125.Criza de angină pectorală durează in general sub:a) 5 min.; b) 15 min.; c) 30 min.126.Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi

care cedează la nitroglicerină este caracteristică in: a) angina pectorală;b) infarct miocardic acut;c) stenoză mitrală.127.Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sange;b) durere toracică surdă;c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.128.Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:a) decubit dorsal tară pernă;b) decubit lateral sau semi-ventral;c) Trendelenburg.129.In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal;b) poziţia decubit ventral;c) poziţia semişezandă;d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).130.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;b) hemiplegie, afazie;

c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.131.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:a) o leziune meningeană;b) o leziune cerebrală;c) o leziune medulară.132.Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:a) redoarea de ceafă;b) hemiplegia;c) hipertensiunea arterială.133.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;b) extracţia corpului cu pensa;c) spălătură cu seringa Guyon - apă distilată.134.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe.

BAREM DE CORECTARECONDUITA IN URGENTE MEDICO – CHIRURGICALE

TESTUL I- ADEVARAT/FALSNR.INTREBARE

RASPUNS CORECT

BIBLIOGRAFIE PAGINA

1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

141

2. F idem 1413. A idem 1414. A idem 1415. F idem 1416. A idem 1417. A idem 1418. F idem 1419. A idem 14110. F idem 141

TESTUL II- ASOCIERINR.INTREBARE

RASPUNS CORECT

BIBLIOGRAFIE PAGINA

A1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,

Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

137

2. C idem 1373. E idem 1374. A idem 1375. D idem 137B1. C Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia

Titirca, Editura Medicala, 199932

2. A idem 42,433. B idem 374. D idem 255. E idem 79,81

TESTUL III - GRILAMEDICINA INTERNA1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea,

Editura Romprint, Brasov, 200354

2. c idem 423. b idem 424. b idem 445. c idem 446. b idem 427. b idem 428. b idem 429. b idem 41

10. b idem 4111. c idem 4112. a idem 4113. b idem 4114. a idem 4115. c idem 3816. c idem 3817. a idem 3718. b idem 3919. b idem 3620. b,c idem 3621. b idem 3422. a idem 3423. a,c idem 3424. c idem 3425. b idem 34CHIRURGIE26 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli

postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura Medicala, 2007

460

27 a,c idem 46028 d idem 46129 a idem 46130 b,d idem 46131 c idem 46132 a,c,d,e idem 46333 b,c,d idem 46534 a,c,d idem 46535 b,d idem 46636 a,c,d idem 46637 c,d idem 46738 a,c,d idem 46739 a,b idem 46740 c,d idem 46741 a,c,d idem 35142 a,b,d idem 35143 b,c idem 35144 b,d idem 35145 b idem 34846 b,d idem 35147 c,d idem 35248 a,d idem 35249 b,c idem 41550 a,d idem 41551 a,c,d idem 41552 b,d idem 41653 b,c idem 41654 b,c,e idem 41855 a,c,d idem 418

56 b,c idem 41957 a,c,d idem 41958 a,d idem 42159 b,d idem 42160 a,c,d idem 422NURSING61 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,

Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006

132

62 a,c idem 13263 c idem 13264 b,c idem 13265 a,b idem 13366 c idem 13367 a,b idem 13368 b idem 13369 c idem 13370 a,c idem 13471 b,c,e idem 13472 c idem 13473 a,b idem 13474 b idem 13475 b,c idem 13576 c idem 13577 c idem 13578 b idem 13679 c idem 13680 a,c idem 13681 b,c idem 13682 c idem 13683 a,c,d,e idem 13784 a,b idem 13785 a,b idem 13786 b,c idem 13787 a,b idem 13888 b,c,d idem 13889 a,b,c idem 13890 a,b idem 13891 b idem 13992 a,b,c idem 13993 c idem 13994 b idem 13995 a,b idem 13996 c idem 13997 a,b,c idem 13998 a,c idem 14099 b idem 140100 c 1555 teste de evaluare continua in nursing –

coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila, 209

Bucuresti, 2002101 c idem 209102 a,b,c idem 209103 b idem 209104 b idem 210105 b idem 210106 a idem 210107 a idem 210108 c idem 210109 b,c idem 211110 a,b,c idem 211111 a idem 211112 c idem 211113 a idem 211114 c idem 212115 c idem 213116 b idem 213117 a idem 213118 c idem 213119 c idem 213120 a,b,c idem 214121 c idem 214122 a,b idem 214123 a,c idem 214124 a idem 214125 b idem 214126 a idem 214127 c idem 214128 b idem 215129 b,d idem 215130 a idem 215131 b idem 215132 a idem 215133 a idem 216134 b idem 216

1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5 puncte.2. Enumeră intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:

Repaus absolut, se asigură poziţia semisazând – 2 puncte (pag. 29); Cameră bine aerisită – 1 punct(pag. 29); Repaus vocal absolut, comunicare prin semne – 1 punct(pag. 29); Hidratare – prin administrare de lichide reci – 0,5 puncte(pag. 29); înghiţituri mici, repetate – 0,5 puncte(pag. 29);

Respiraţie pe nas, lentă, profundă – 1 punct(pag. 29); Pentru obţinerea vasoconstricţiei, se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală

(sau alt loc presupus sangerând) – 1 punct(pag. 29); Se masoară funcţiile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului –

2 puncte(pag. 29); Combaterea tusei, fără indicaţia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare –

tablete, picături) – 2 puncte(pag. 29); Medicaţie hemostatică ( exemple, cale de administrare) şi soluţii hipertone (exemple,

cale de administrare) – 2 puncte(pag. 29); Igiena pacientului şi transportul la spital sub stricta supraveghere – 2 puncte(pag.

29).

Bibliografie: L. Titircă – Urgenţe medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

2.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5 puncte.2. Pregătirea psihică:

Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 1 punct (pag. 54)

Asigurarea securităţii şi intimităţii – 1 punct (pag. 54)3. Pregătirea fizică:

Se invită să urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical) – 1 punct (pag. 54) Se dezbracă regiunea abdominală – 0,5 puncte (pag. 54) Se cântareşte pacientul – 0,5 puncte Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat, peste cearceaful împăturit în

lung, cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat – 3 puncte (pag. 54) Masurarea circumferinţei abdominale – 1 punct (pag. 54)

4. Îngrijirea pacientului după puncţie: Se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita

presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare – 1 punct (pag. 54) Se aplică pansament steril – 1 punct Se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte – 1 punct (pag. 54) După 6 ore se îndepărtează cearceaful strâns în jurul abdomenului – 1 punct (pag.

54) Se măsoară circumferinţa abdominală (sau se cantareste )şi se notează – 1 punct

(pag. 54) Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale – 1 punct (pag. 54) Se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează valorile înregistrate în

primele 24 de ore – 1 punct (pag. 54)

Se schimbă pansamentul, in condiţii de asepsie perfectă – 1 punct (pag. 54)

Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

3. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5 puncte.2. Pregătire psihică :

Anunţarea pacientului şi calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea consimţământului scris – 0,5 puncte (pag. 233)

Explicarea necesităţii executării şi efectelor dezagreabile ale investigaţiei– 1 punct (pag.233)

3. Pregătirea fizică: Anunţarea pacientului să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de

examinare şi în seara precedentă investigaţiei – 1 punct (pag.233) Evacuarea stomacului prin spălătură gastrică cu apă călduţă, în seara zilei

precedente, dacă evacuarea e deficitară – 2 puncte (pag.233-234) Administrarea medicaţiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru

prevenirea unor incidente - accidente – 1punct (pag.233)4. Îngrijirea pacientului după tehnică:

Supraveghere încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat – 1 punct (pag.234)

Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.234) Supraveghere atentă timp de 2 ore după terminarea examinării (să nu manînce, să

nu bea) – 2 puncte (pag.234) Avertizarea pacientului căruia i s-a prelevat biopsie să nu consume alimente fierbinţi

– 1 punct (pag. 234) Introducerea sondei gastrice şi eliminarea aerului şi mucozităţilor, la indicaţia

medicului, dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi acuză dureri – 3 puncte (pag.234)

Inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât – 1 punct (pag. 234).

Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

4. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE - BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5 puncte.2. Pregătire psihică :

Informarea pacientului, convingându-l asupra necesităţii examenului, asupra riscului pe care şi-l asumă refuzându-l şi asupra faptului că, deşi neplăcut, examenul nu e dureros în sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea consimţământului scris - 1 punct (pag. 227-228)

Creearea unui climat de siguranţă pentru a asigura cooperarea lui în toate momentele examinării, punându-l în legătură cu alţi pacienţi cărora li s-a efectuat această examinare – 1 punct (pag.228)

3. Pregătirea fizică: Anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa zilei de examinare – 1 punct

(pag.228) Testare la xilină 2%, în ziua premergătoare examinării, pentru a depista o alergie la

acest anestezic – 1 punct (pag 228) La indicaţia medicului, pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării,

cât şi în dimineaţa zilei respective – 1 puncte (pag.228) Pentru anestezie, se aşează pacientul pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţa

renală sau o scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi scoate limba, şi-o imobilizează cu două degete deasupra şi policele dedesupt - 2 puncte (pag.228)

Într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2%, îi anesteziază limba, orofaringele şi hipofaringele, urmând să anestezieze arborele traheobronşic, instilând, picătură cu picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei seringi laringiene – 2 puncte (pag.228)

Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie – 1 punct (pag.228)4. Îngrijirea pacientului după bronhoscopie:

Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.229) Pacientul nu va mănca o oră – 1 punct (pag.229) Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) – 1 punct (pag.229) Anunţarea medicului dacă survin modificări ale parametrilor vitali – 1 punct (pag.229) Asistenta va avea pregătită medicaţie hemostatică, pe care o va administra în cazul

unei hemoptizii, chiar înainte de a anunţa medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) - 1 punct (pag.229)

Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

5.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ- BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)

1. Are scris lizibil, exprimare corectă, logică, utilizează terminologia medicală – 5 puncte.2. Pregărirea psihică:

Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)

Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)3. Pregătire fizică:

Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a preveni accidentele – 1 punct (pag. 50)

Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului pneumogastric) – 1 punct (pag. 50)

4. Precizarea poziţiei pacientului: Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un

scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea opusă sau cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile la ceafă, coatele înainte – 3 puncte (pag.50)

Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind sprijinite pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)

Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasa, la marginea patului – 2 puncte (pag. 52)

5. Îngrijirea pacientului după puncţie: Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52) Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic) –

1 punct (pag. 52) Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,

secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)

Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.

6. ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie, semne, intervenţii)BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimarea corectă , logică si se utilizează termeni medicali – 5 puncte2. Defineşte lăuzia imediată - 1 punct

lăuzia imediată = lăuza în primele 2 ore după naştere când se consolidează hemostaza

3. Urmăreşte semnele specifice lăuzei în lăuzia imediată – 5 puncte(enumerarea a 5 semne din 7):

oboseală; tendinţă la somn; puls rar, bradicardic; uneori frison; uter dur , contractat; glob de siguranţă la nivelul ombilicului; sângerare moderată.

4. Precizează intervenţiile asistentei medicale : masaj uterin , transabdominal – 1 punct , pentru favorizarea retracţiei uterine –

1punct şi formarea globului de siguranţă – 1 punct supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei – 1 punct

antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi – 1 punct administrează ceai , limonadă – 1 punct controlează funcţiile vitale – 1 punct depistează semnele şocului hipovolemic – 1 punct transportă lăuza la salon – 1 punct

Total: 20 puncteBIBLIOGRAFIE: L. Titircă - Îngrijiri speciale acordate paicenţilor de către asistenţii medicali, Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura Viaţa Medicală Românească- 2008 7. AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALA DE NAŞTEREBAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică şi se utilizează termeni medicali -5 puncte2. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea secreţiilor din nas şi gură cu o sondă Nelaton de dimensiune mică - 1 punct 3. Aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii ai scorului Apgar - 2 puncte) :

respiraţia; ritmul cardiac; tonicitatea musculară; reflexul de iritaţie; coloraţia tegumentelor.

4. Pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-15 cm de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5 puncte şi se secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu alcool de 70 grade- 0,5 puncte7. Stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct8. Examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5 puncte9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături de soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct10. Determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se cântăreşte- 0,5 puncte11. Ingrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril, încălzit; - 0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte12. Infăşarea cu scutece sterile – 1 punct13. Transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în condiţii de protecţie termică. - 1 punct14. Pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 1 punct

Total: 20 puncte

Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor – Manual pentru licee sanitare- Coordonator Georgeta Aurelia Baltă- Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia 1988.

8. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSIIBAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică si se utilizează termeni medicali - 5 puncte2. Asigurarea unei perfecte linişti ambientale - prin îndepărtarea persoanelor străine liniştirea aparţinătorilor – 1 punct3. Împiedicarea autotraumatizării – poziţie culcată departe de surse de foc, de obiecte tari sau tăioase, va fi supravegheat să nu cadă din pat , introducerea unui rulou între arcadele dentare la copilul cu dinţi - 2 puncte4. Desfacerea gulerului şi înlăturarea îmbrăcăminţii în exces - 1 punct5. Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii , copilul fiind aşezat în poziţie de securitate : decubit lateral, semipronaţie , evitând căderea limbii în hipofaringe - 1 punct6. Aspirarea secreţiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic introdusă în orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct7. Administrarea medicaţiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat în apă distilată sau IM -1 punct 8. În lipsa diazepamului se administrează IM fenobarbital –1 punct9. Nu se asociază diazepam cu fenobarbital –1 punct10. În caz de febră măsuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol, aminofenazonă, aspirină) – un exemplu – 1 punct11. Nu se recomandă împachetări reci, stropiri cu apă rece, producerea de excitaţii asupra copilului - 1 punct12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului şi tratamentul etiologic - 1 punct13. După terminarea accesului convulsivant asistenta se va îngriji de toaleta parţială şi va asigura lenjerie curată-1 punct14. În tot timpul transportului asistenta medicală va supraveghea respiraţia , coloraţia tegumentelor, starea de conştienţă, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte ( enumerarea a 4 semne din 6)

Total: 20 puncteBibliografie: Urgenţe Medico- Chirurgicale – Sinteze pentru asistenţii medicali – Lucreţia Titircă –Editura Medicală Bucureşti , 2012

9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.GBAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:

pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p); transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-

15 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);

asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);

in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);

montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati (1p);

3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel: rosu la mana dreapta (0,5 p); galben la mana stanga (0,5p); negru la piciorul drept (0,5 p); verde la piciorul stang (0,5 p);

4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel: v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p); v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p); v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p); v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ; v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara

anterioara (1 p); v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).

5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea, greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).

Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin MarceanPag 138-139

10. PRECIZATI ACCIDENTELE/INCIDENTELE IN CAZUL TRANSFUZIEI DE SANGE SI MASURILE CE SE POT LUA

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncteAccidente si incidente 2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1 p) ;3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee, cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte ) (2p)4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele - manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru) (1 p);7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);

8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale ,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre medicul anastezist- reanimator (3 p);9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)

infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul; sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se

schimba flaconul si perfuzorul ; iesirea acului din vena; perforarea venei; coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.

Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183

11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMABAREM CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte

pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct interzicerea oricarei miscari – 1 punct psihoterapie – 1 punct

3. Sedarea durerii: 4 puncte morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct fortral i.v. sau i.m. – 1 punct daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,

fenobarbital, codeina – 1 punct4. Urmarirea TA ( 1 punct )– valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1 punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte

glucoza 5% dextran marisang HHC

5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1 punct )– 2 puncte6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct7. Oxigenoterapie – 1 punct8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu unitati coronariene – 1 punct

TOTAL = 20 PUNCTE

Bibliografie Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45

12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL TRANSFUZIEI SANGUINE

BAREM DE CORECTARE1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte2. Proba de compatibilitate-directa in vitro –Jenbreau

Scop (1 p)- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele

donatorului;- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in

sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).

Executie (5p)- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la

donator (1 p)- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si

citeste rezultatul (1 p); Interpretare: (1 p)- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu

sangele donatorului- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.

3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker Scop (1 p)- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus

prin transfuzie. Executie- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin

picurator primii 20 ml de sange (1 p);- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si

supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri

lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul (2p);

- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza pacientul timp de 5 minute (2 p);

- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul prescris(1 p).

Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE

BAREM DE CORECTARE/NOTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5 puncte.2. Scopul – 5 puncte (pag.349):• Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;• Mentine osul in axa corecta a membrului – 1 punct;• Diminueaza durerea – 1punct;• Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) –2 puncte.3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite – 10 puncte (pag.350);• Axarea relativa a segmentului imobilizat – 2 punct;• Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de fractura – 2 punct;• Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate – 1 punct;• Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite – 1 punct;• Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans, prea lejer)- 2 puncte;• Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie – 2 puncte- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn, atele din material plastic simplu sau gonflabil) – (1punct);- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele, coada de matura, schiuri, scoarta de copac) – (1 punct)

Total = 20 puncte.Bibliografie L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali

14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE EPILEPSIE BAREM DE CORECTARE/NOTARE 1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5 puncte.2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore Faza prodromala – poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )

- aura epileptica – semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive, auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei

crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)

- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea pacientului- 0,5p

- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-20 secunde);1p

- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale – 1p

- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare, respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p

Dupa revenire – amnezia crizei este totata.0,5p3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul. se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale patului, etc se administreaza tratamentul recomandat de medic4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte se verifica permeabilitatea cailor respiratorii se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice) se monitorizeaza functiile vitale si vegetative se verifica eventualele leziuni sau limba muscata in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica impachetari reci se asigura igiena corporala (dupa incontinenta) se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu

Bibliografie L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316Total = 20 puncte.

15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)BAREM DE CORECTARE/NOTARE1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5 puncte2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte

- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile- tampoane sterile si eter- manusi de protectie4. Pregatirea dilutiei necesare testarii – 6 puncteTestarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2pPreparare dilutiei:se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF. Rezulta 100 000 u.i./ ml 1pSe scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1pSe scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1pDin acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se injecteaza intradermic 1p5. Efectuarea injectiei intradermice – 3 puncte- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala, avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei6. Supravegherea pacientului – 1 punct- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei- se citeste reactia 7. Interpretarea reactiei- 1 punctDaca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit, urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.

BibliografieC. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20Total = 20 puncte

16.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE, COMPLICATII)BAREM DE CORECTARE1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.2. Enumeră corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :

compresiunea manuală în puncte de elecţie -1 pct. aplicarea de pansament compresiv direct pe plagă-1 pct. hemostaza prin compresiune circulară-aplicarea garoului-1 pct

3. Enumeră corect punctele de elecţie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a unui vas-4 pct.(se acordă 4 pct. la recunoaşterea a 4 reguli din cele 8):

pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;

pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;

artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;

artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior – regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;

artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);

arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la nivelul mainii;

artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale; artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime; in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala posterioara

iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;4. Explică realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.

enumeră materialele necesare: garou,pansament steril(faşă sau sul),pix,hârtie pt. bileţelul ataşat la garou-(se acordă 2 pct . la enumerarea a cel puţin 2 elemente) -2 pct

5. Cunoaşte regula de aplicare a garoului ,în funcţie de locul, modul de scurgere a sângelui şi culoarea sângelui-2 pct. :*In cazul hemoragiei arteriale (sângele ţâşneşte şi este roşu-aprins), garoul va fi pus deasupra leziunii. -1pct*în cazul hemoragiei venoase (sângele curge cu debit constant şi este roşu-închis), garoul se pune sub leziune. -1 pct.6. Cunoaşte regulile de menţinere şi întreţinere a garoului pe timpul transportului spre spital-2 pct.

timpul total cât poate fi menţinut garoul este de 2 ore, cu condiţia ca intermitent, la 15-30 de minute, acesta să fie ridicat câteva minute, pentru a permite vascularizaţia ţesuturilor situate sub garou. In timpul cât garoul este ridicat se va face compresiune digitală, pentru a preveni pierderea de sânge.-1 pct după aplicarea garoului, se va ataşa de acesta un bilet pe care se va nota ora/minutul aplicării şi bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct

7. Enumera complicaţii post aplicare a garoului-2 pct. (se acordă punctajul la enumerarea a cel puţin 2 din cele 3 enunţuri).

compresiunea asupra nervilor gangrene membrului,prin lipsa circulaţiei sanguine dilatarea paralitică a vaselor sanguine-,,şocul de garou”

Total 20 puncte

BIBLIOGRAFIE

CHIRURGIE- SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE - Editura Medicală, Bucureşti 2005 - Redactor de carte dr. SILVIAN DAŞCHIEVICI -pag.240-24517.ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENŢILOR CU PLĂGI RECENTE PRIN TĂIERE DE ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.

2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plăgile prin tăiere (se acordă punctajul la enumerarea a cel puţin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul pielii,plaga prin tăiere are marginile regulate,sângerare,durere,impotenţă funcţională)

3. Examenul obiectiv al plăgii -1 pct cunoaşterea agentului traumatic-0,5 pct examinarea pacientului din punct de vedere al integrităţii organelor interne şi-al stării generale -0,5 pct.

4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului în caz de plagă prin tăiere-5 pct scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funcţiilor vitale,evaluarea stării generale-3 pct. oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct. Transportarea pacientului într-un serviciu de specialitate-0,5 pct.

5. Tratamentul curativ al plăgilor prin tăiere (se acordă punctajul maxim la enumerarea in ordine corecta a cel puţin 5 din cele 9 intervenţii) - 5 pct Calmarea durerii-se administrează Algocalmin,Piafen Testarea la anestezice şi efectuarea anesteziei locale Efectuarea toaletei locale miniţioase,dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii:

- Raderea pilozităţilor pe o distanţă de cel puţin 10 cm de marginile plăgii- Spălarea regiuneii cu apă oxigenată,degresarea tegumentului- Badijonarea circulară din jurul plăgii,cu betadină- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate- Sutura plăgiilor recente(până la 6h de la accident)- Pansarea plăgii.

6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct

18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTABAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte2. Pregatirea consta in:

se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell, determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct

se va monta sonda vezicala permanenta -1pct eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) - 2pct se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii - 1pct se va badijona zona cu antiseptic -1pct daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct

19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct 3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct 4. Ingrijirea consta in : dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei -1pct se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic (0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj vezical (0,5pct).-2pct pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de sange sau serozitate -1pct daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un hipnotic usor. - 1pct

20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct7. Capul in hiperextensie- 1 punct8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )

10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala, ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute ( 2 puncte ) 12. Transport de urgenta la spital- 1 punct13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct

21.COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale Coma diabetica – 8 puncte

Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )

- tegument uscat- extremitati reci, de aspect violaceu- pliu cutanat persistent- uscaciunea limbii, a mucoaselor- facies supt, nas ascutit- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite- hipotensiune arteriala, colaps

Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte ) Transport de urgenta la spital ( 1 punct )

Coma hipoglicemica – 7 puncte Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )

Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte ) - transpiratii profuse- agitatie psihica- contracturi musculare– convulsii- hiperflexia osteo-tendinoasa- hipertonia globilor ocular- semnul Babinski bilateral

Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 – 40% ( 2 puncte ) Transport de urgenta la spital ( 1 punct )

22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct2. Pozitie sezand ( 1 punct ) 3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )

4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )

medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct ) bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct ) simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )

6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte ) primul acces hipertensivi coronarieni hipertiroidieni

7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct ) - administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )

23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVEBAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:

repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea oricarui efort fizic ( 1 punct ) – 3 puncte asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul transportului - 3 puncte colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului ( 1 punct ) - 2 puncte asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte

24.INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct2. Evitarea imobilizării pacientului prin: (5p)

se schimbă poziţia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p se completează o foaie de supraveghere a escarelor -1p se notează orele de schimbare a poziţiei -1p, se notează aspectul tegumentelor-1p, se notează zonele de masaj-1p

3. Asigurarea confortului pacientului şi menţinerea în stare de igienă perfectă prin:(4p)

se asigură confortul pacientului-1p se evită cutele lenjeriei de pat şi corp-1p se spală zilnic tegumentele cu apă şi săpun-1p se menţin tegumentele uscate-1p

4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p) saltele speciale-1p perne de diverse forme şi dimensiuni (pentru genunchi,călcâi) -1p

5. Alimentaţie şi hidratare (2 p) alimente bogate în proteine -1p hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p

6. Favorizarea circulaţiei sangelui în zonele predispuse la escare-1p7. Se efectuează masaj în zonele comprimate -1p

Bibliografie:-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale-Coordonator Lucrare Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-268-270

25.PERFUZIA INTRAVENOASĂ (DEFINIŢIE,SCOP,ACCIDENTE ŞI MĂSURI DE PREVENIRE).

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct2. Definiţia perfuziei intravenoasa: (2p)

introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură a soluţiilor medicamentoase.3. Scop: (5p)

hidratarea şi mineralizarea organismului(1p) administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit(1p) depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici(1p) completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p) alimentarea pe cale parenterală(1p)

4. Accidente: (4p) hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p) embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator (1p) flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase (1p) coagularea sângelui pe ac sau branulă (1p)

5. Măsuri de prevenire (4p) reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei (1p) se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la

acul de puncţie (1p) supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei (1p) perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină.(1p)

Bibliografie:-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale -Coordonator lucrare: Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-134-136

26.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN ŞOC ANAFILACTIC

BAREM DE CORECTARE1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct2. Anunţarea medicului-1pct3. Aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg- 1pct4. Administrarea medicaţiei: (6pct) administrarea adrenalinei (1 pct) ; -căile de administrare  :im,iv,sc,local(1 pct daca se menţionează 2 căi)-mentionarea diluţiei : 1/1000 în ser fiziologic(1 pct)-menţionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentionează ritm lent) administrarea corticoizilor  : HHC, iv, lent(1pct);(- dacă se mentionează numai produsul ,fără cale de administrare se notează cu 0.5 pct) ;-cortizonul se administrează numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct) 5. Reechilibrare volemica (2pct) : dacă se mentionează numai reechilibrarea volemică se acorda 1 pct daca se mentionează reechilibrare numai în caz de hipovolemie se adaugă 0.5 pct dacă sunt menţionate soluţiile de perfuzat Dextran 70 şi/sau ser glucozat(0.5 pct)

6. Oxigenoterapie (2pct ): daca se mentionează numai oxigenoterapie se acorda 1 pct, dacă sunt menţionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) şi calea de administrare prin sondă nazală 0.5 pct7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct): în caz de bronhoconstricţie severă(1 pct) Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub formă de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1

pct)8. Bolnavul rămâne sub supraveghere 24 ore (1pct)

BibliografieLucreţia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura Medicală, Bucureşti,2001, pag.270-271

27.COLICA RENALĂ: SEMNE SPECIFICE ŞI CONDUITA DE URGENŢĂ

BAREM DE CORECTARE

1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct2. Recunoaşterea semnelor specifice : 6 pct

durere (1 pct) caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct) nelinişte, agitaţie, anxietate (1 pct) poziţie antalgică (1 pct) tenesme vezicale (1 pct) disurie, polakiurie (1 pct)

3. Enumerarea intervenţiilor autonome şi delegate aplicate în urgentă : 9 pct

repaus la pat (1 pct) calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1

pct),prin :- aplicaţii locale de caldură (1 pct), - administrare de analgezice şi antispastice la indicaţia medicului(1 pct)

analgezice(Algocalmin) (1 pct) ; - antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)

indicarea căii de administrare şi un exemplu (1 pct) internare în spital în cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)

BibliografieLucretia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura Medicală, Bucureşti,2001, pag.115