@lltgr*n

Richard Cater

El EE'ITIE LITEFIA

CUPRilNSlntroducereTestu[ 1

Testu [ 2

Testul 3

Testu[ 4

Testul 5

Testul 6

Testul 7

Testul 8

Testu [ 9

Testut 10

RSspu nsu ri

10

22

34

46

s8

70

82

94

106

118

130

5

;i

k

6

INTRODUGERE

Bun venit [a intS[nirea cu aceastS carte

de probleme logice. ScopuI suprem al

testelor din aceste pagini este sI [e oferemicitor celute cenugii care vE aparlinexctusiv ocazia unei serioase test5riin stil.

tradi!ionat. TestSndu-vI capacitatea de

a face deduclii [ogice, vederea in spaliu,gSndirea conceptua[5 ;i concentrarea(printre attete), creieruI va fi soticitat pAnS

ta timitete sate. SperSm cE va fio experien!5

care vE va aduce satisfaclii ;i cI vE va ajutas5 aftali mai mutt, iar ta sfSr;ituI acestei

clrliveli ;ti mai mutte despre intel.igenta

gi [imitele creieru[ui.

Tolioameniisunt mai mutt sau mai

pulin intetigenli. Nivel.uL de intetigen!5este acelagi pe tot parcursuI vielii ;i nu

aveli cum s5-1. faceli s5 creascl brusc

;i sE devenili geniu. Nu este posibit

nici sI vI cresteti scoruI lQ (coeficientul

de inteligen!5); v-a!i n5scut geniu sau

nu. in orice caz, dob5ndind un scor lQ

foarte mare, vI incadrali printre cei mai

intetigenli2olo oamenidin [ume (;i putelideveni membru Mensa) ;i, odatl ajuns

acoto, sperlm ci veli face ceva pentru a v5

menline creieruI ocupat. in fond, simptul.

fapt cE aveli un lQ mare nu are importan!5;ceea ce faceli cu e[ conteazS!

MuLlioameni nu-;idau seama de

potenlial.ut lor menta[. Un motiv pentru

aceasta este c5 nu-ti testeazl niciodat5capacitSlite mentate. Iat5 unuI dintrenumeroasete motive pentru care organizatiaMensa este at6t de important5 ;i aceasticarte v-ar putea schimba viala in bine.

Ar trebui cel pulin sI vE permit5 sI vIaftali potenlialuI scor lQ, dac5 nu ilcunoa;tefi deja. in fond, de unde ;ti!ic5t de inteLigent sunteli dacS nu vd

testa!i ca pacitSlil.e menta [e?

cuM sE FoLosEgTE ACEASTA CARTE

Aceastl carte cuprinde zece teste, fiecare

cu 20 de probteme care v5 soLicitd gSndirea.

Rispunsurite corecte [a fiecare test se

glsesc in sec!iunea de rlspunsuri, care

incepe ta pagina 130. Pentru a foLosi aceastl

carte cu eficien!5 maximS, efectualitesteleunul c6te unu[, cu pauze, nu toate deodatS.

Parcurgegi fiecare test in parte cAt mai rapid

posibil. ;i rispundeli maiint6i [a intreb5ri[e

care vi se par cete mai u;oare, apoi revenili

la cele mai dificil.e. Testele vi vor ajuta sE

v5 descoperili punctel.e tari ;i punctete stabe

in ptan cognitiv, dar nu veliobline un scor

lQ convenlionaI dec6t dacl vI veli testaaptitudini[e in anumite condilii stricte.

CAnd suslinelitestete, incercali sI simu[a!i

condilii[e unui test rea[: rezervali-vE un

interval de timp in care sI nu fili intrerupt,cronometrafi-v5 ;iincercali sE [ucrali ca[m

;i eficient. Daci veli dori s5 suslineli un testde intetigen!5 adevirat, intreblrite [a care

ali r5spuns in aceasti carte v5 vor ajutas5 fili bine pregltit pentru unete tipuri de

probteme de LogicS pe care te veliintil.ni.CAnd ali terminat, verificati-v5

rispunsuri[e ;i calcuLali punctajuI tota[.Puteli fo[osi urmitoarele scoruri pentru

a vedea c6t de bine v-ati descurcat:

sCoR PROCENT

DE RASPUNSURI

CORECTE

95

94

93

92

91

9085

80

75

70

55

6055

50

45

40

i1:

DacS oblineliin mod constant scoruImaxim, ar trebui s5 vE gAndili sE suslineliun test Mensa, contact6nd organizatia[a adresa:

www.mensa.org.uk

5oo/o din populalie are un !eintre 9O ;i 11O. Doar 2olo are un tesub 53 sau peste 147.

IMPORTANTA INTEI.IGENTTI

Aceastl carte nu vI ajutl sI vi schimbatiscorul lQ, dar vI ajutl sI oblineti cetmai mare scor posibit.

De ce este atet de importantl testareaintetigentei?

Probtemete de [ogic5, jocurite deinteligentS, ghicitorite si testete conceputepentru a ne face si ne mAngAiem blrbiaingAndurati sunt vechi de cAnd [umea.Ete ne-au ajutat si ne dezvott5m mintea,depS;ind cu mutt nivetuL ta care nu flceamdec6t si destu;im cum sI prindem cu unb5! de lemn animStule care se mi;ci rapid.Soticit6ndu-ne ta maximum capacitilitementate, lumea ni s-a deschis in falaochitor, de [a descoperirea focutuipAnE[a inventarea rotii, de [a supercomputerep5n5 ta Marete Accelerator de Hadroni,de [a exptorarea oceanetor pAn5 La

misiunite cu echipaj uman pe Marte.Toate acestea au necesitat eforturimentate. Creierete noastre au evotuat, aucrescut, s-au axat pe probleme, au devenitmai intetigente gi astfeI s-au dezvottat,transform6ndu-se in cet mai bine regtatorganism din universuI cunoscut.

Creierele noastre inleteg [umea, privindpiesete care se imbinl si atcituiescmediuI inconju r5tor. Fiecare piesleste apoicomparatS cu tot ce am maiintS[nit. ii comparEm forma, mErimea,cutoarea, textura, o mie de catitlli diferite

'rS

uu,

13

12

11

10

9

8

7

6

5

7

8

;i o punem in categoria mentati din care

pare sE facl parte. De exemplu, creierele

noastre pot deduce cI obiectuI alb care

se deplaseaz5 rapid ta cotlut strizii este

o ma;in5, fIrS a o vedea efectiv. Acesta

completeazi singur goturile care nu suntumplute cu informalii transmise de ochigi de urechi. Continulm cu aceastl relea

de conexiuni pSnE ajungem sI inlelegemsuficient de bine obiectuL pe care-[ studiempentru a ne permite sE aclion5m insitualia dat5. De cele mai mutte ori simplarecunoa;tere vizua[5 este suficientS,

dar de fiecare datS cSnd percepem un

obiect facem trimiteri de l.a et [a alte notiuni,?1. anal.iz5m, i[ categorisim.

Aceastl capacitate de a anatiza logic -de a raliona - este unul dintre cete mai

extraordinare instrumente ate arsenatutui

nostru minta[, [a egatitate cu creativitatea

;i gindir,ea inductiv-laterat5. F5rE ea,

;tiinfa nu ar exista, iar matematica nu

ar fi mai mult dec6t o stenografie pentru

numirarea articotetor. De fapt, de;iam fi reusit sI ie;im din pe;teri, nu am

fi ajuns prea departe.

Mai mu[t, ne compar5m automatcu ceilatli. Vrem s5;tim unde ne situ5m.Avem imboldul instinctiv de a concura,

at6t cu anterioarete noastre performanlemaxime, c6t ;icu ceita$i. Experienla,

ftexibilitatea ;i rezistenla sunt dobAndite

forl6ndu-ne [imitele personate, mentate

;i fizice. Capacitatea de a face deducliilogice ne dE satisfac]ie ;i valoare, adic5

o parte din complexuI amestec de factoride [a baza atcituirii imaginiide sine.

Oblin6nd o reugit5 intr-un domeniu,

in speciaI daci iniliaI ne-am gSndit

cI ar fi prea greu sE avem succes, resimlimo extrem de pticuti senzalie de reatizare.

Prin ana[i25, recunoattere a tiparetor

;i deduclie Logic5 creierul dI inleles ;i structurllumii care ne inconjoarS, iar pornirea noastr5

de a ne mSsura ;i testa propria persoanl este

un reflex inevitabi[ care rezu[tI de aici.

UN ANTRENAMENT PENTRU CREIER

Rezotvarea unei compticate probteme de

Logic5 este unuI dintre cele mai importantelucruri pe care [e poate realiza intetectuI uman.

in urma unor progrese recente in neurotogie

;i psihotogie cognitiv5 s-a insistat mai muttdec6t oric6nd asupra importanlei probtemelor

de logic5 gia exerciliilor mentale. ln prezent,

exerciliil.e de aritmeticl ;ide Limbaj, cum ar

fi Sudoku;i cuvinteleincruci;ate, au pitrunsin viala noastri cotidianS. Chiar;ijocurite tacalculator sunt cLldite pe algoritmi de rezolvare

a probtemeLor Logice in care, dacS incheiem o

problem5 de [ogic5, putem trece [a urm5toarea.CreieruI nostru se rec[5de;te, se remodeleazl

;i se reorga nizeazd continuu, pe tot parcursul

viefii. Et este singuruI organ care poate face

acest tucru. CreieruI i;i rescrie continuuinstrucliunite de operare giigi modificiadevlrata structurS, ca rSspuns [a experienletenoastre. La fel. ca mu;chii, minlite noastre potr5spunde [a exerciliu, permi!5ndu-ne sI fimmai tenace;i mai pregltili mentat. ln plus,

de;i exerciliuI poate fi adesea o corvoadS, un

antrenament bun pentru creier poate fi adesea

rea[izat st6nd a;ezat pe o sofa confortabiL5.

Deci, chiar nu aveli scuze pentru a refuza

invitatia noastrS. Succes [a teste!

Testu[ \

0flCare dintrepentagoanete din

rAnduI de jos ar trebuis5-[ intocuiasc5 pe celcu semnutintreb5rii?

n

?o

@2Batanlete 1 gi 2 sunt in echitibruperfect. CAte triunghiuri suntnecesare ca ;i batanla 3 si fiein echitibru?

Vezi rispunsuI ta pagina 132

03DacI 3/q sunt egalecu 41/2, atunci catinseamn A 21h?

fA fr Care dintre formele de maijos

I I ll /fr, poate fi imbinatl cu forma de sus

\/ -J pentru a aLcituiun pltrat perfect?

.--.:iiiiia.:1ii

A

\+^ugtnu

^o"uU\Vt '

Uuit*Ot"

::rai{?,i{r'?

-:.:-==1=;?==-t=ryr.1:-:::!iarr

r'::r:-i:==

E

t:::

t

1: a:

l:'

/A F= Alegetifigura corectl dintre cete

I I I ly]1 numerotate, de maijos, pentru

V/ Vl a intocui semnutintreblrii.

6

Vezi rdspunsul" [a pagina 132

06

A@AAA@?AA

AMAA&A12

Vezi rispunsul. La pagina i32

Comptetali pStratuI folosind

9 numere consecutive astfeI inc6t,

insumAnd numere[e din p5trSlel.ete

de pe toate 16ndurite, cotoanele,

respectiv diagonate[e mari,

s5 oblinem acela;i tota[.