teste chimie organica timisoara
TRANSCRIPT
' "-" --L- -.--^.. !1 " /uNlvEFShAtrftgg MrbtetruA gi:rnnuAclE,,vlcroR BABE$" DIN /
, /, 1 rtn/lt$oARA i !
\c- l6L iII
I
. .1: .11
TESTE $l PROBLEil/IECU RASPUNS LA ALEGI-=RE
I
;arl
CFI I'MIE.ORGAN|CAiIi:
$
!
I
, . - \a;€.
A
tr|rlttrltFrFtsFTF:|
\
( {
INTRODUCERE
Prezentacu|egeredetesteconst i tu ietemat icaprobeic|eChinr ieorganicadin
r.rrrlrUl concursului de admitere la Universitatea de Medicind 9i Farnracie "Victor Babe9"
r lrrr 'l irnigoara, care va avea loc in data de 24'07 '2001'
Concursu|vaf isus| inut lnbazaacestorteste,dincareVorf iextrasea|ealor 'un
ttttttt i lr dat, care vor constitul subiecte|e de concurs. Corectarea acestora se va face pe
Irrrr j tdegr i |d.peloc. insa|S.decStredouScadredidact ice,?nprezenlacandidatu|ui
| . t | | l } i te|aborat tezagiaal tordoicandida| i , inca| i tatedemartor i . |mediatdupi
r oror;tare candldafi l 'afl i punctajul 9i nota obfinuti '
Pr |naceastasedoregtecatof icandida[ i is6seaf le incondi l i iega|e '
rrxtnli lnd o iransparenfl ' totati a concursului '
In cazul.in care candidali i sau cadrele didactice care parcurg aceste teste au
rrrrr , lor tb iecl i lsau'obs'erval i i , iugdmalecomunicalaUniversi tateadeMedicindqi
I ar,rrrt:ro "Victor Babeg; ain ririgorra, in scris, pe adresa: P-la Eftimie lvlurgu nr.2,
l lrrl lrr itta, nu mai ttaiu de 2'07 '2001'
Ar:ceptdmoriceobs.erva} iedinparteacandidaf i |orgiprofesor i |ordespecia| i tate.
ri lrrri lrktrl ca testele care pot prezenta neclaritdti sd fie corectate' Prin aceasta vor putea
lt Uxr lurio dln baza de datq testele care prezintd ambiguitdli'
( ]otn|s ladeadmlterelg|rezervidreptuldeafacemodif ic i r iu| ter ioare
lnclohrr (:nro vor conititul subiecte de'concurs'
l.r;unlntlrh,cl,unlversitatea de Medicind 9i Farmacie 'Victor Babeg" din
llrrrlgrrr' ' va asigura tuiufi-r candida[i lor din provincie adrnigi, cazare in c6minele
ilillvorrllfilii gl masd contra cosl Precizdm cd toate cdminele au fost renovate 9i se afl6
frr r rrrrrl l f l l optime decazare'
CUPRINS
;l. Subidcte tip asociere simpli
Il l . intrebiri cu complement simplu
ll.1 Intrlducere in chimia organici
Jl:2 Alcani
Jl3 Alchene
..11,4 Alcadiene. Compugi macromoleculari
--.11.5 Alchine
-,|1.6 Arene
,,I{.7.Compugi halogenali
l l .8 Alcooli
l l . 'b Fenoli
",1,1110 Amine
" l l.1 1 Aldehide 9i cetone
atlz ecizicarboxitici
ll.-13 E-steri
ll.14Anti-d6
ll.1 5 Arddacizi - proteine
11.16 Glucide
11.17 Reacli i de alchilare 9i condensare
ll.1B Reac$i de oxidare
ll. 1 9 Reaclii de hidrogenare gi reducere
11.20 lzomeria de catenil, de pozilie 9i geomelrici ' :
ill
IV
V. Scheme-de reac|le
Vl. intrebiri cu complement grupat .
Vll. intrebiri de tip cauzi - efect
Vll l. Probleme
Vlll.l Structuri chimici. Formuld molecularS. lzomerie
Vll l.2 Solu(i i. Conversie. Randament
Vll l.3 Probleme diverse ' ...
t" rrsrE vARIANTATESTE VARIANTA
TESTE VARIANTA
TESTE VARIANTA
TESTE VARIANTA
TESTE VARIANTA
TESTE VARIANTA
TESTE VARIANTA
1
30
30
35
3S
.42
40
51EA
58
62_
bo
t t l
74
78
81
84
8B
91
95
9B
102
117
133
158
206
230
230
248 .zss286
Conducerea Universit i l i i
ANEXA
hrw 7--iF l f F VAnhNtA I
€tdtferle l lp alrr i lore r.hlrpld
I f , tFEIFi F II t I{ , t I , I :AHIA VAI{tAN'rA RASPUNDETI:
l ' r ' "r i l r r i r" ' r ! . : ts 'r i i i i f r , i . r i fr l i l rr i fr *.Hrf intte t tolrrd crr ci fre arabe (1 - 5] trebuie si' r ; ' r* i r l i ' | r r 'Er ir t f i i r i ! , l . i rrr l r l i fdla tsrt i lnlo ,rrr;r (a - e). DupE asociere pi"ai- i i pr inrr l { , l r , r l i lcrefs t l F relrel t l r FE sal tE u l t r r r t r l t lc iaf i corect i . l
| | i l tElat li l r 1rP11l911I nFir i iEi i lHt i
| , I , r r r f t i i l r
' r t : , , l t ts t t lat l
n l r ja ie {h r l r l ,l i l r ac lg {h, hr l ,I ts 4a , le { l r ,6r l ,l t lF ic ik,4g, hr l ,I tq d€, ,* , , 4r1, f r l r
J | ; stltiilJ frLfftrgetl, l errr l{ rrtf6 trekrgprr
t l t , Ja, ; l : , 4o, t id;lA, ,r : , i ld, 4b, 5d;la, lr : , l t l r , 4u, 5d;Ir l , 2r:, Ja, 4b, 5e;le, ?r;, l lb, 4o, 5d.
A. 1a,2b,3c, dO, se, IB. 1a,2b, 3e. 4cJ, 5c;C. 1b, 2d,3a, 4e, Sc;D. 1c,Zb,3e, 4d, 5a,E, 1c, Zd,3b,4e.5a
c 5. 1. crH22. fenol3 glicerinA4. proteine5. eteni
A 1c,Za,3b, 4cl, 5e: iB 1a,2c,3d,4e,5b;C. 1b,Za,3c,4e, br j ;D. 1d,2e,3b,4c, Sa,E.1c,2b,3d,4a, 5e.
6 6. 1. Cfljolj --+-+ CHrO + |.1. a. oxizi de azot, 4fi1600"C2.2 CzH2 - Clla=6g_a-
"n b. Cu, 2SO"C3. C2H2 .'.-".---..--.._
ClJj CHO4. cH,-+oz ---r- cH;o + fl,s 5:Hrl3; ilfl?315. CH3-CH(OH)-CH3 ------_ CHr_CO-CHa , e. KzCrzOz, HzSO,r
9
e cnrlx)n cuatemarlr, rlorrsllale mai mare decat apat. ;t 1!i %o in aer, detoneazerl, r:r.rrbon te(iarrr, lklrld la2O'C
a. MoO3b. MnOzc. (CH:COO)zpbd. AgNO:e. BaCl2
A. 1c,2b,3d,4a, Se;8.1e,2d,3c. 4a, Sb;C.1b,2d,3c, 4a, 5e;D. 1d,2b,3c, 4a, 5e;E.1a,2b,3d,4c, 5e.
1. HrN-CH:-CO-NH-Cf t. COO|-JIclt;-sH
3. HrN-CH-CGNH_CH_icH?)2-CooHl l
CH!-SH cocH5. H2N-Ct-t-co_NH_CH.C;OOH
l lCHTSH CH:
a. glutamil-lisin6b. cisteiniFacid glutamicc. glicil-cisteindd. alanil-serin6e. cisteinil-alanind
4.1a,2b,3d, 4c, 5e;B. 1d,2c,3b,4a, 5e:C. 1e, 2d, 3b,4a. 5c;D.1c,2d,3b,4a, 5e;E.1b,2a,3e,4c, 5d.
1. celulozi + hidroxid de sodiu2. celulozi sodate + sulfrre de carbon
a. HNO3b. FeCl:c. [As(NH]hloHd; solulie bazicd rte CuSOae. densitate fal6 de aer=0,97
a. xantogenat de celulozab. colodiu
AFt;l lI
7.+ 2. H,N-CH.CGNH-CH-COOHl lcF{ cH"_oH
4- HaN-CH-CO-NH-CH-(CHtrNH2t l
HOOC-(cHr, cooH| i l t t ' t ld l l7 Hl€i l6, l l ) t r ) | , i l14 l rUlar lf r l r r : t t i t tn
A. lu,2c.3b.4a,5d;l l , 1d,2b,3e,4a, Sc;C. 1c,2d,3e,4a,5b;D. 1b,2c, 3e,4a, Sd;E. 1e.2a,3d,4b,5c.
1. benzen2. naftalind3. acid benzoic4. aldehidd formic65. CH3COOCzH5
a. reaclie de izomerizare (AlCl3)b. carbon hibridizat sp3c. densitate fal5 de aer = 0.92d. carbon hibridizat sp?e. gaz"75o/o carbon
; !-.1i4
44
t ' ; r ; . ' :.,&js./lYjlTe: "
: ,.:ifiAv*rf,5l
i',",.:l.!&.qp,,$,{ as t
,j,'i i.tJ, i.r: i.V irtg: i. -at . l r l: ;r,:,)i.+ir-:!T*ii-,'
a. lichid, miros pliiut, sohbntb. solid, cristalizat, strblimeazic. lichid, inflanrabil, solventd. solid. cristalizat, insecticide. gaz, solubil in apd, dezinfectant
1
88
.t (-erut(rza + acld ac€tlc + anhtdnda acetica4 t:chrloz6 + acid azotic + acid sulfuricli cetuloze + acid azolic + acid sulfuric + acetona
c, acetat de celuloz6d. alcalicelulozi primarie. pulbere fdri fum
A. '1c,2e,3b. 4d, 5a;B. lc,2a,3d, 4b, 5e;C.1c,2a,3b, 4d, 5e;D. 1a,2q 3d, 4b, 5e;E. |e,2a,3d, 4b, 5c.
KOH alcoolic/ t 12. 1. C2HsCl"'1/ 2. CzHscl
3. CrH{ClzNaOH apos
A.1c,2e,3d, 4a, 5d;B. 1c,2d,3b,4a, 5e;C.Ia,2d,3b, 4c, 5e;D.1c,2d,3a, 4b, 5e;E. 1a,2c,3b,4d,5e.
t,\ 13. 1. 1.1-dihidroxiproPan2. 2,2dihidroxiproPan
61s
A. 14, 2b, 3d,4c, 5e;t l 1c,2d,3a,4e.5b:O. 1d.2a,3c,4e, 5b;t l 1b,2e,3d.4a, 5c:E 1e,2c,3b,4d, 5a.
I Col-lrrI
2 -CHI
:J. anronoxidare.l clonrrd de metilen5. cracare
A, 1a,2c.3b,4e, 5d;B. ' lb,2a, 3d,4c, 5e;C. 1d, 2a, 3e,4b,5c;D. 1c,2e,3b,4a,5d;l ! . 1e,2a,3d,4b, 5c.
'l ncetilurS de calciu? scetihrre de cupru
. 600€00'c3,o.'Hz ------'---------
80-100"c4,C:Hr+
CuzClz,NHrClB0-100"c
0,CrHr ..+
CurClr'NHrCl
lumini| | i, b.nzen + 3clz
FeCl:2, lronzcl+3Clz .-#
100"cS nrltollnA + HrSOr
180"CL nrftallnA + HzSOr
FeCIJtl honron+6C1, .............*
a. metin
b. bun solvent
c. rupere legaturi C-Cd. izomeri de catenii ciclicie. Pt, 1000'C
*J
a. Ql-lrb. GeHs
l
c. stabili la lemPeratura camerei
d. explodeazd la incdlzire
e. CeHe
a. GH:Ch
b. acid a-naftalin- sulfonic
c. C*{oCle
d. acid R-naftalin sttlfonic
e. CsClc
3. C2H5OH + KzCrrOr + HzSOr4. 3-Pentanol + K2Cr2O? + H2SOI5. CzHOH + KMnOr + HzSOr
A.1a,2c,3b, 4d, 5e;B. 1a,2c" 3d,4b, 5e;C.1d,2c,3b, 4d, 5e;D. 1q2a,3b, 4d, 5e;E. 1c,2e,3b,4a, 5d.
14. 1. pkogalol2. hidrochinond3. crezol4. fenol5. naftol
a. CzHsOHb. solvent organlc
". Cztla
d. anestezice. agent frigorifa
a. propanondb. etanalc. proPanald. dietilcetonie. acid ac€tic
I i ' . , . i1, ' l , i '
' . . I - i , ' : :
, . : i , . - , i i . .S, l . l..;:,'.1 ..:,3.i"1f Q
. i n{ i o l .3
.i-r .a *l#Siq .t.'",, 1x:rt#*.t,; . . t io:r*.bS.C
. i 't sn:tir?ryf .F
e. coloranli. ,., ,.ui.,,;,Srtig:ff 1
,'' i:j. : , " . rJt
:.1{ "j.r .: :r''}l +
a. revetatoi foto tt *,lnY1.,*,-..'..'
i ,11'1,i33*"*ii iii.$i,lF#*" ,, ,1;n,i3 lil1H'il"*lYirrfF*:i ': "r ir
4. C:HsCl5 CH3CI
,il10
8t
/tt
A, 1b,2c,3a,4e,5d;B, 1! ,2d,3e,4b,5c;Cl lc ,2d.3a,4e.5b;D 1c,2d,3b,4e,5a;E, 1c, 2d,3e,4a, 5b.
A.1d,2a,3b,4c, 5e;8.1a,2d,3e.4c, 5b;C.1d,2a,3c 4b, 5e;D.1c,2d,3a,4e, 5b:E.1a,2d,3c,4b, 5e.
1. oxidare energice 2,3-dimetil-2-buteni2. oxidare 2-buten63. oxidare acid maleic4. oxidare propeni5. oxidare $hexend
A.1e,2b,3d,4c,5a;.8.1a,2b,3q 4d, 5e;C.|b,2a.3e,4d, 5c;
a. acio hbricl "
3:;H*"t:ld. acid propiodce acetoni.., jg
iI\
4FII
ilr Iti ' /6
D. 1e,2c, Jo, 4a, 5() .E.1e,2a,3b, 4c, 5cl
16. 1. acetilurd cuproas,i2. acetilurA de arginl:3. acetilurd de sodiu4. acetilurd de calciur5. acetilene
A. Ia, 2b,3c, 4d, 5e;8.1e,2a.3c,4b,5d;C. 1b,2e,3d,4a,5c;D, 1e,2b,3c, 4a, 5d;E.1c,2b,3a,4a, 5d.
17. 1. benzen
2. naflalind3. toluen4. antracen5. nitrobenzen
4.1e,2a,3d, 4b, 5c;8.1e,2a,3d, 4c, 5b;C. 1a,2b,3e, 4c, 5d.D.1b,2c,3d, 4a, 5e;E.1e,2a,3d, 4c, 5b.
1 8. 1. etanol + PCls2. acetaldehidi + HClrl3. luftn + Cl24. 1-pentene + HCI5. benzen + Ch + AlCl3
A. 1d, 2b, 3o, 4c, 5a;B.1a,2b,3c, 4d, 5e;C. 1b, 2c, 3a,4d, 5e;D. 1d,2c, 3e,4b, 5a;E.1a,2e,3d, 4q 5b.
19. 1. glic€rini2. alcool nesaturat3. 1:pppanol + KzCrzC)r + H2SOa4. 1-proliairol + KMnO4 + grggo5. 2-propanol + KzCrzClr + HzSOr
A 1e,2d, 3a, 4b, 5c;B. 'lc,2a, 3b, 4e, 5d;C. 1b,2e,3c,4d, 5a;D. 1a,2b,3d, 4e. 5c:E 1e,2d, 3a,4c, 5b.
2O 1. fenol t FeCl3
. l r , i r l l - r ; t . l
l-t 1:r;-.':pilal alb g5lbuii . l r i r i r ( ; i :zeazid :ir;Lrl-,iila itt acetonae. i ; r t " ' r ; ipr lat rogu-violet
a. prin a.ir(laid cU L), in prezert[a de VzOs la 350"Cformeaza anl :,ririrla f tiilrca
b. prin oxirlare ctr K..Cr;O7 fornreazi anlrachinondc. prin reducere forrneazd ani l inid. prin orrdare lor'nieazi acid benzoice. stabrl la oxidare cLr Klr,4rrOo (apos)
a. CeH.-Clb. csH11clc CrH:i'lOd. c2H3cle. C.rHgCl
a propanalb. acid propanoicc. propanon6d alcool alilice. idenlificare cu o solulie bazici de Cu2'
2. crezol + FeClr3. beta-naftol + FeCl:4. alfa-nafifil + FeCl: I5. fenol + aer (in timp)
.A-! A. 1d,2b,3c,4e, 5a;
B. 1c,2b,3d, 4e, 5a;C. 1a,2b,3c,4d,5e;D. 1e, 2d, 3a, 4b, 5c;E. 1d,2b,3c,4a, 5e. i
I t 21. 1propi lamind+HCIY
' 2. hidroliza acetanilidei3. tdmetitaminS + CHrl
I
4. butilamini5. anilini
A. 1a,2b.3c,4d,5e;B. 1b,2c,3a,4e, 5d; lC.1c,2a,3b,4d. 5e;
i D.1e,2d,3b,4c, 5a;' E.1e,2d,3a,4b,5c.
.4&. ,r. 1. propanat + HCN2. acetond + HCN3. fenol + formaldehidS
(rnediu bazic, la rece)4. fenol + formaldehida
(mediu acid)5. acetaldehidi + etanal
4.1a,2b,3c,4d, 5e,8.1d,2e,3a, 4b, 5c;C.1e,2c,3b,4a, 5d;
. D. 1c,2d,3b,4e,5a;E.1b,2a,3d,4c, 5e.
{ 3 23. 1. acidformic+ Ni(tumini)2. acid oxalic + KMnOr3. acid oxalic + H2SOa(cald)4. acid formic +H2SOa(cald)5. benzen (Or, VrOs, 500'C)
A. 1a, 2b, 3q 4d, 5e;8.1b,2a,3d,4q Se;C.1e,2c,3b,4a, 5d;D. 1e,2d,3a,4c,5b;E.1d,2e.3c,4a, 5b.
b. coloralie albastrdc. coloralie verded. colora{ie violetae. colora{ie rogie
a. ioduri de tetrametilamoniub. mai bazicd dec6t NH:c. mai pulin bazicS dec6t NHrd. anilinde. clofiidrat
a. alcooli hidroxibenzilicib. dihidroxidifenilmetanc. aldehidi crotonici
d. etilcianhidrinA
e. dimetilcianhidrind
a. CO + CO2 + flrqb.2COz+ 2HzO + anhidridi maleicic- CO +HzOd. 2CO2 + H2Oe. Hz + COz
a. lichid, solubil in ap6b- utilizat la paste adezivec. solid, solubil in apdd. utilizat la unsori consistents
' I /f
E
r i , ;
/ j
1. s6pun de sodiu2. sdpun de potasiu3. sdpun de mangan4. sipLrn de bariu
.,, zo .;' : : . i
i l
iF:
. : j
- i l
: i : - . - : ri ' , , i : l : r ' ; ;
$U.^; .,';1r. "xr-
a. coloralie violet intens
d,4 24.
. / J. /pr, l r ds i i lv l l l roEt l
A lb,2c,3a,4e,5d;l l lc ,2a,3e,4b,5d;O lc,2a,3d,4e,5b;l t |a,2b,3c,4d,5e;| le,2d,3a,4c,5b.
I irrcilzire ciarrat de amoniuir lorntamidi:l acetantidd4. arnonolizd acetat de elil5 acelat de amoniu + PzOs
A 1d,2e,3a,4b,5c;l l la,2d,3e,4c,5b;() 1d,2e,3b,4c,5a;| ) 1c, 2a, 3b, 4d, 5e;I lo, 2b, 3c,4a, 5d.
. ' rr I : ; i rre Seignette., r;rrllat de cupru.t rrr: id azotic4 lrkhoxid de argintlr l r l lurol
A 1,r ,2c,3e,4d,5b;| | l r l , 2c, 3e, 4b, 5a;t ' . lu,?a,3b,4c,5d;| ) l r l , 2b.3a,4c, 5e;I lh, 2d, 3o,4a, 5c
! | | r , t , ' l i t t?l
-' hlr otrr;lt glillr,.lrrii
4 lrrrrrro0lobinl
' r l t l t t t tx: iatt ind
A In, 7b, 3c, 4d,5e;l l l r , l ,n,3n,4d,5b;I l r , 2 i r . 3b.4c.5d;lr l r l , , , t t , : lc, 4a, 5b;| |1,7r. :1a,4b,5c.
-Jtt I l rr rrrr l , /1i l rrrr, l iv l i tJtwcizerI vr' lqr r tri l
4 nlhnl r ln cr ' :hr lozit r , r l r r r lh l l tk lz i
A l lr , , ,rr , :h, 4d, 5e;l l l r t , , r l r , i l r t ,4d,5c;I l r , , t r . , : l l , 4a, 5b;
e. solr(j, rnscltrbrl rn apd
a. stare solidab. alcool etilicc. acetoniirild. diamida acidului carbonice. stare lichid5
a. r€actie xanloproteicdb. reactiv biurelc. reactiv Tollensd. reactiv Fehlinge. identificare anilin6
a. sengeb, cupruc. graud. laptee. metase
a. conline amoniacb. lignindc. colodiud. alcoxids. sulfure de carbon
D. '1c,2d,3e,4b, Sa;E.1b,2a,3e,4c, Sd.
Q,,t 29. .1. cloruri de trimetilalclrilamoniu2. hidroxipolieter
-* 3. sulfali de atchil, 4. oleat de sodiu
S. trioleind
A. 1d,2e,3b,4c, 5a,B. 1b,2c,3d,4a,5e;C. le,Zd,3b, 4c, 5a;D 1d,2e,3a,4b, Sc;E. 1a, 2b,3c, 4d, 5e.
t
ill 30. .1. hemocianine2- gluteina3. colagen4. gnrpd prostetici5. cazeina
i A.1e,2d,3b,4c,5a;' 8.1a,2c,3b,4e,5d;
C. 1b,2d,3e,4a,5c;D.1d,2e,3a, 4c, 5b;E.1d,2b,3c, 4a, 5e.
3l 31. 1. poli(.t,4)-s-grucoza2. poti(1,4)-R-glucozd3. glucozi cristalizatd din apd4. glucozi cristalizate
din acid acetic5. poli(1,4-1,6)-cr_glucoze
A.1a,2b,3c, 4d, 5e;B. 1c,2d,3a,4e,5b;C. 1d, 2a,3e,4c,5b;D.1b,2c,3d, 4a, 5e;E. 1e,2d,3a,4b, 5c.
bQ rZ. f. incrusre2. eliminare incruste3. solubilizare celulozA4. v6scozi5. celobiozd
A.1a,Zb,3c, 4d, 5e;B. 1c,2d,3e,4a, Sb;C. ' ld, 2e,3a, 4b, Sc;D.1e,2a,3b,4c, Sd;E. 1b, 2d, 3e,4a, 5c.
rh\vv 33 1. legdtura dintre C 9i O in aldehide
iI
+l{I
a. detergent anionicb- sipunc. ester organlcd. detergent cationice. detergont neionic
a. fosfoproteirii.b. proteinE fibroasic. gliceridA "d. protein6 globularde. proleino cu cupru
a. anomerq..b. anomerB'c. amilopecUnid. celulozi
e. amilozi
'I
""!"
- :r
-::: - '' ' ' i l " : '
t : - ,?,1
f ).-*-' j
; . " -F
f .C.. l
". ':' .1:
2 legAtLlra dtr l tr€! L; f l l l i r) i i i i l . : i r3. legdtr.lra dltlre, (; lt iJ ll :tti:.Ji,lt tctttari4. legit trra dl l l re , . ; i r () i rr l rr<kozrcetorrt;5. leg6tura dintre C 9i C irr perrt ind
A. 1e, 2a, 3b, 4c, I i rJ;B. 1b,2c, 3d,4e, t iaC. 1a,2b,3e,4tJ, 5r- ,D.1c,2d,3b,4a. Se,E. 1e,2a,3c, 4b, St l
34. 1. acid f tal ic r_Olir. :crrrr,r2. antoniac { oxit l r f tr r :rrtrr; l3. fenoxicl de sorlrrr r lor i l l l r : l ; :n4. acid l ;rclk: (r lr :hir l ; t tr ; t ,r tsrr;)5. aci<l 2-ckrr l tr t1r;rr r t l rr t i r ; f i tr l roitz; i)
A. 1Lt, 2d, ikl , 4r;, .bD;Ll. 1tr, 2c, : i ( i , 4e, t ja;C. lr l , j f ;r , :Jl) , 4( j , bc;D 1t:, ?;t , l l t l , 4l t , 5c.E. 1c, 2rl , l t r . : , 4ir, { ib.
35. Urt i l i r lc : r s l r r r r : { r r r ; r l . i r r l r r .1. tcror r2. nylorr { i { i3. polistinrrr4. pol i t ci tpro;rrrrtr i ;r
.5. pol imet;rr : r r l ; r l r l l I r r r .h l
A. 1b, 2c, 3rl , r l r , 5ir.B. 1a, 2b, 3e. 4rt , l r r : ,C- 1e,2d,3c, 4b, 5, r ,D. 1c,2e,3b, 4a, t r t ,E. 1a,2b,3c,4d,5r:
36. 1. hidrogenare alch:-1rl2. Ndrogenare parliala aft _l rrr r, ,3. hidrogenare benz:en4. reducere nitrodenva li:t. reducere nitrili
A lc, 2d,3e,4a,5b;l t t ( t , 2a,3b,4q be;(. lb, 20, 3d, 4c, Sa;l ) l i r , Zr:, : ld, 4e, 5b;I lu, ?r l , l t r r ,4t l ,5c.
37. 1 r th.rroh ! l r ! l r ! t l : i . l t t t ra l i2. I rk I r rxr, rI lnl rir lrr 9i r:eloeteri saturati3. IurIorr irr. l , , l pt r : l t lot. l iOl i satufat i
- 4. r:sh:rrnr ' : , i t l l l l t t gi i tozi cicl ici5. hidruxrutorl 1l t lhr l l lalural i
a. aqd cetopropionicb. acid hidroximalonicc. gliptald. trietanolaminae. anisol
a. 5 atomi de Cb. 6 atomi de Cc. B atomi de C
I
d. 12 atomi de Ce. 10 atomi de C ;
I
I
I
; t Pt,250"cIr [;s r flQlr: Nil + alcool etilicrl l)rJ cu sdruri de pbl Nl, t|0-200.C, 200 atm
II.
t
| , ,1 l / , , r f ,| , ,1 l r , , t t r| , , t t , , , , , l l r| , , t t , , , , , r I( , ,1 1, , , r t t ,
4.1a,2b,3c,4d, 5e;B. 1d,2e,3a, 4c, 5b;C.1d,2a,3b, 4e, 5c;D. 1e,2a,3b,4c,5d;E. 1b, 2c.3d,4a, 5e.
L ,, 38 J. acid oxalic (caracter reducetor)
J A' 2. acid oxalic + HzSOc3. acid benzoic4. acid oleic5. acid stearic
4 c] 39. 1. acetat de butilvv 2. acid carboxilic
3. alcooli4. sicativare5. hidrogenare grdsimi
4.1c,2e,3a.4b, 5d;8.1c,2a,3e.4d, 5b;C.1d,2a,3e,4b,5c;D. 1a,2c,3e,4b, 5d;E.1c,2a,3e,4b, 5d.
. ^40.1. ureeQU 2. acid carbamic
3. formamid54. R-C=N + fl,5. R-C=N+ fl.Q
a- CO + CO, + HzOb. sublimarec. 2COz + lJzOd. solirle. lichid
a. hidrolizd nitrilib. polimerizare grdsimi nesaturatec. esenle aromated. solidificaree. obtinere eteri
a. amid6 instabil6b. amidi lichidac. ci€nat de amoniud. amid6 stabilde. aminA primare
a. grupare -OHb. proteini fibroas6c. acid cr-arnincpropionicd. proteine globularie. @mponent glucidic
b. hibridizare sp3 la carbonc. htbridizare sp? 9i spr la carDorrrJ. hibridizare sp $i sp3 la caroone. hibridizare sp2 la carbon
Jtt
3C,
4.1a,2c,3b,4e, 5d;8.1a,2c,3d,4e, 5b;C.1c,2a.3d,4e, Sb;D.1c,2a,3b,4e, 5d;E.1c.2a,3b,4d, 5e.
36
4.1d,2c,3b;4e, Sa;B. 1d,2a, 3b,4e, 5c;C. 1c,2a,3b, 4e, 5d;D. 1c,2b,3a,4e,5d;E.1a,2d,3b, 4e. 5c.
. t
l r
I
r l
t !
, 41.1. alanind0 I 2. colaqen( ' l
J. Senna4. albumini5. glicoprotein6
A. 1c,2b, 3a,4e, 5d;B. 1c, 2b,3a,4d, Se;C. 1a,2b.3c.4d, Se;D. 1e,2b,3a,4d, 5c.
57
10
,l
II
FI
ItFFFFf.FFT
c,. lu,1D. Je,40,5a.
/ t .) 42. 1. anamer alfa al glucozei" 2. anomer bela al glucozei
3. zaharozi4. celulozd5. fructozi + l-lz
A. 1b, 2a, 3c,4d, 5e;B. 1a, 2d, 3e,4c, 5b;C.1a,2d,3b,4o, 5e;D. 1d,2a,3e,4c, 5b;E. 1d,2a, 3c,4b, 5e.
Ag, 250"C
/) ), 43. 1. C2Hr + 022. C2l-12 + IOI
3. Crol-lo + Ct4. CsHro + [Ol5. C6H12O5 + [Ol
vros,350"c
A. 1a,2d,3b,4e,5c;8. 1d,2a,3e, 4b. 5c;C. 1a, 2d, 3e, 4b, 5c;D.1e,2a,3b, 4d, 5c;E. 1d, 2a,3b, 4e, 5c.
Pd (Pb'-)/) ) I 44. 1. CaHl *tr -----------*
2 caH. + 2H2 *'
'
3. R-CHr-OH tol*
4' R-NO, -_--' R-NHz5. R-CHO * Hr -_
A. 1e, 2b,3a,4c, 5d;B. 1e,2b,3d,4c, 5a;C.1b,2e,3a,4c, 5d;D. 1b, 2e, 3d,4c, 5a;E. 1o, 2b,3c,4d, 5a.
' ) ( ) 45. 1. CsHi22. CeHrz3. CoHrz4. C7H8O5. CloH-OH
A. 1a, 2e, 3b,4c, 5d;8.1d,2a,3e.4b, 5c;
a. crislalizare din ap5b. fructozic. reactiv Schweizerd. celulozde. hexitol
a. acid oxalicb. anhidridd ftalici
c. acid gluconicd. oxid de etenie. acid ftalic
a. R-CHO
b. cxH6
c. 3Fe + 6HCld. R-cH2-oHe. C3H6
a. 12izomen de catend 9i pozilie ciclicib. 5 izomeri aromaticic.2izomen de pozilie aromaticid. 3 izomeri de catende. I izomeri de catend gi pozilie aromatici
1d.2a,3b,4e,5c;1c, 2e. 3b, 4a, 5d;1d,2e, 3a, 4b, 5c.
Unitatea skucturald din:1. nylon 6-62. poli-c-caproamida3. terom4. poliacetat de vinil5. polistiren
A. 1e,2a, 3c. 4b, 5d;B. '1e,2a,3c, 4d, 5b;C.1a,2c,3d, 4b, 5e;D, 1c,2a,3e, 4b, 5d;E.1c.2a,3d, 4b, 5e.
s.2 atonli oxigenb.4 atomi carbonc. 1 atom oxigend.4 atonri oxigene. 8 atomi carbon
a. acetilerleb. gaz de sintezdc. acid clanhidricd. substihtfie re. AlClr, SS100"C
' ' ' ' I
_ t
: ' . . ; . i . - . . . , . , . ' : , -
; , - . . . . , .: "1. : l . i ia. HqClrrJ2G170'C. . .b. CuzCh, NruCl, BC100"Cc. etand. elend - ' - , t ; fo. tuburi ceramlce, 6oO€00"C
' ' : - r" ', ' - l ' ' :
' ' ' t . - . : ! . -
DE
t . - 46/')('
h aa7 . t halogenarea alcanilorl | 2.izomerizareaalcanilor
3. oxidarea metanului cu vapori de api4. amonooxidarea metanului5. cracarea metanului in arc electric
A 1d,2e,3b,4c,5a;8.1b,2a,3d, 4c, 5e;C.Id,2e,3c, 4b, 5a;D.1e,2d,3b, 4c, 5a;E. 1d,2e, 3c,4a, 5b.
i:
.*r"
t tL2-
IiI
II
IiA
//8 48. 1. hidrogenarea alchenelo I a. Ni, BG2OO"C, 200 atrn2. aditja apei la eten; b. 300"C, 1000 atm3. polimerizarea etenei _c.acizi cadroxilici gl cetone4. oxidarea alchenelor cu KMnO,r in mediu neutru ,.. d. dioli5. oxidarea unor alchene cu dicromat in mediu sulfuric e. acid foslForic pe suport
de AlzOr4.1e,2a,3d,4b, 5c;8.1a,2e,3b, 4d, 5c;C.1a,2e,3c,4d, 5b;D. ' lb,2e,3a, 4c, 5d;E. 1d,2b,3a,4c,5e.
47 0t.1. acetilen6, Pd otravit' 2. acetilenS, Ni fin divizat
3. adila HCI la acetilen64. dimerizarea acetilenei5. trimerizarea acetilenei
A.1c,2d,3a, 4b, 5e;B. 1d,2c, 3b, 4a, 5e;C.1d,2c,3a, 4b, 5e;D. ' la,2c,3d, 4e, 5b;E.1b,2a,3c, 4e, 5d.
! ! l
: ' i :
- E:4! ;Ma,#
; , ' ; : ].:n i
- , .< i i
'a
t'II
J i' 50 1.1lrtr1.rare furrr:ticrraii nlonovalentd2 gruijare flnc.ttonald divalentd3 grut)are flrnc(ionala trivalenld4. den'ral ftiltcltonal5 comptrgi crr f l rncl i trrre mixtd
A - le 2c,3tr , 4a, 5d;B 1b.2d, 3a, 4c, l ie;C. 1b. 2d, 3e, 4a, .5c;D 1d. 2b, 3a,4e, r5c;E. lb. 2d, 3a. 4e. t ic.
A.1e,2c.3b,4a, Sct;B. 1c,2e, 3a, 4d, Str;C. 1c.2e,3d, 4a, 5br;D. 1b,2a,3e, 4d, 5c;;E. 1c,2a, 3d, 4b, Se.
52. 1. aldehid6 saturati2. alcool saturat3. acid carboxilic satr.rrat4. actd dicarbonlic saturar5. alcool cic,ic nesaturat
4.1b,2a,3d,4e, 5c,8.1a,2b,3d, 4e, 5c;C. 1b,2e, 3d, 4c, Se;D. 1c, 2b, 3a, 4d, 5e;E. 1a,2b,3c, 4d, 5e.
E. 1a, 2h.3e. 4c, Fd
rfl-, s+ 1. hidroliza:aharozeiv / Z. hiclroliza gliccgenului3. hidroliza celutozei
I 4. hidroliza gr6sinrrlor' 5_ hidrcliza ureer
A 1a,21', ,3c,4ci,9,: ;B lb,2c, 3a, ee, Sci;C. 1c,2a.3b, ac, 5cl ;D_ 1b.2c,3e,4d,5a;E. ' lc, 2a.3b, 4d, 5e.
646s 1. viscozir e 2. acelalde celtiloza
3. idenrificare (r. nafiol(FeCl])4. identifi,;are R-rraftol(FeC[)5. hidrogenarea fenotuiui, Ni, 200,C
A. 1c,2e,3d, orr, 5a;B. 1e.2c, 3b,4d,5a;C.1c.2e,3b,4d, Sa; lD. 1e,2c,3t1, 4b, 5a;E. ia,2tl,3b, 4c:, 5d.
C b Se. 1. valir'la2. acid asparagic3. lisina4. glicina5. alanina
A.1e,2c,3a, 4b, 5d;B. 1e,2b, 3d,4q 5a;C. lb,2e,3c, 4e, 5d;O 1a,2b.3c, ed, Se:E.1c,2d,3b, 4a. Se.
. -13 -l' s1.1. -(CsHlrO:),i, n=6oo-1200
2. -(C6H'cOs),;. n=600i130.$03. reac{ia biurelului.1. reaclia xantoproteicd5. oxidarea glucozei cir reactiv Fehling
A. 1d, ?b,3c,4a, Se;B. ' tb,:d, 3c,4a, Se;C. 1b,2d,3a, 4c, Se;D. 1d,2b,3c,4e,5a;E. 1b.2d. 3e,4c, 5a.
/12Cd ss. t. l isina
2. acirl asparagic ..3. acitl 1.;hrlanric
a. bela-glucozdb. zahAr i,lvertitc. alfir glucoz5cf. Cioxid de uarl,on gi arnoniace. sagcniflcare
a. cicloheranolD. coloralie verdec. filare umeilSd. colora[ie victet ilitens]e. lilare uscate
a. acizi carboxilicjb. fenolic. aminoacizid. cetonee. nilrili
! ; I sl. 1. func{irrne nrixri cet,:nd, doui grupdri alcoor prinrar, o g*parearcoor secundar2. tlenv al fur.tctrr-rnarr3. actrj laclrc4 acid pirLrvic (acicr cetopropionic)5. func{iurie nrixtd arr,ehidii, o gnrpare alcoor primar, o gnrpare arcool secrJndar
a hidroxiacidb. lriozAc. lekozad. cetoacide. anhidridd
iII
I
'lii i,,i : ;lriit:rlii:lllii i i l:iiii{iliii;lil:iil'';in,r ihjfr'iht$ri
, {1.-/ vr l
a. C,,Hzn.zOb. CnH2uOc. CuHz*zt)d. CnH2nO2e. CnH2o2Oa
a. propanolb. glicerinSc. alcool alilic _d. alcool le(butilice. alcool benzilic
a. 6 alonti Cb. 2 atorni Cc- 4 atorni Cd. 3 atonii Ce- 5 atonii C
a. colorafie portocalieb arr,ilozac. coloralie violetid. arrrilopectina '
e. precipitat rogrr
a. acid a-aminoglutaricb. acid o-amlnoB-tiopropionicc. aclcl o-aminosuccinic
t--D\--J L-/ 53. 1. alcool primarsatun:t
2. alcool nesaturat3. alcool aromatic4. 1,2,}propaniriol5. alcool te(iar
A. 1a,2b,3c,4d,5e;B. 1d,2e,3b,4a,5c;G. 1a,2c,3e,4b, Sd:D.1b,2a,3c, 4d, 5e;
IIIIIIIIIIIIIl
5. cistetna
A. 14, 2b,3c,4s,5d:B. 1c,2b,3a,4d, 5e,C. 1d,2c,3a,4e, 5b;D. 1a, 2b,3c, 4d, 5e;E. 1d,2a,3b,4c, 5e'
, . r . ) 59. 1. H_COOH + HeSOr. I
2. rl-cooH
3. H-COOH
4. HOOC-COOH
5. HOOC€OOH + Hrsor
A. ld,2c,3e,4b,5a;f l . 1a,2b,3c,4d, 5e;C. 1b. 2a. 3d.4e. 5c;D.1c,2d,3e,4b, 5a;E.1c,2d,3b,4e, 5a.
t,r I l l0. 1. HOOC-CHa-COOH2. HOOC'"(CHr)TCOOH3. I1OOC-(CHTIfCOOH4. HOOC-(CHr)TCOOHli Hooc-cooH
A.1c,2e,3d,4b, 5a;l l , 1a, 2b, 3c,4d, 5e:C.1c,2e,3b,4d, 5a;l ) . 1o, 2c,3d,4b,5a;l ' . l t : ' ,2d,3e,4a, 5b'
( ' | f l l l lzobutan+izobuteni+HzSOr2. fonilsmine + dorur5 de metil (exces)
il hklroxibemen + oxid de eteni (exces)4 nlcooli hidroxrbenzilici la 150'Ch, o,o'dihidoxidifenilmetan in mediu acid
A, 1u, 2c, 3c,4b,5d; 'l l lc, 2d, 3a,4b, 5e;( : 1b,2€,3a,4c,5d;t) lcl, 2o, 3b,4q 5e;| 1b,2e, 3d,4a,5c.
t. P' ltl I oxltlnre melan (H2O, Ni, 65G900'C)" \'
2 oxklnm metan (O2, oii de azot, 40G600'C)il oxhluru rnetan (O2, 60 atm, 400"C)
i JL,u : l ! L-Ui i r i f [ l rocapl Of l lc
e. acid a-amino-4-hidroxipropionic
a. CO + CO2 + H2O
b. COz + HrO
c, CO +HzO
d. Cq+ H2
e. 2CO, + l-lrQ
a. acid oxalicb. acid succinicc. acid malonicd. acid adipice. acid ghrtaric
lI
a. hidroxipolieterb. izooctan'c.
rezitid. novolac 'le. N,N-dimelilanilind
a. aldehidri formici6. sarbqp + aliic. oxid de carton + hidrogen
Ni.lumin5
+[ol
+lol
fC
,L5
4. oxidare metan (Or in cantitate insuficientd)5. oxidare metan (1500'C)
A. 1a, 2c, 3e, 4d, 5b;B. '1c,2a,3d, 4b, 5e;C. 1b.2a,3d. 4e, 5c;D. 1d,2b,3e,4o,5a;E.1c,2d,3a,4b,5e.
67 ffi.1. benzen -----.-* ciclohexanv
2.2;butini '.-* 2-butenl3. hidroxibenzen .-* ciclohexanol4. acelonitril etilamin65. a-nitronaflalinA - o-naftilaminl
6+
A.1e,2d,3c, 4b, 5a;B. ' la,2b, 3e, 4c, 5d;C. 1c,2a,3d, 4e, 5b;D. 1e,2d,3b,4a,5c;E. ld,2e,3a, 4b, 5c.
64. 1. Collu2. clHecl3. C7Hr8
4. c6H1t5. C5H1r-OH
A.1b,2c,3d,4e' 5a;8.1a,2d,3c, 4b, 5e:C. |c,2d,3b,4a,5e; :D- 1e, 2b,3d,4c, 5a; :E. 1b,2a,3e,4d, 5c. ,
65. f . introducerea gruplrii R-CGlntr-o molecule2. eliminarea aPei din alcooli3. introducerea grup6rii -CnHz,*r intr-o moleculS4. adilia aPei la alchine5. oblinerea acizilor carboxilici din amide
d. alcool metilice. carbon + hidrogen
a. Na + alcool etilicb. Ni, 200"C, 20 atmg. p6 + HCId. Pd, siruri de Pbe. Pt. 250'C
a. 4 homeri de pozilie gi calenib. 5 homeri de catenic. 8 lzomeri de pollie 9i cateni (alcooli)d. 6 homeri de cateni (ctl 1 C cuatemar)e. 8 homeri de caleni
a- reac$e de acilareb. reacle de alchilaroc. reac$e de deshidratared. reag$e de hidrolizde. reacfie de hidralare
II
t
Ii! .
t.i:al1I
,i
A.1b,2c,3a,4e, f i ;8.1a,2c,3b,4d, 5e;C.1a,2c,3b,4e, 5d;D. 1b, 2a.3c,4d, 5e;E.1a,2b,3c,4d, 5e.
66 es.1. fenol2.qcrezol3. c-naftol4. hidrochinoni5. Pirogalol
A. 1d,2c.3e,4b, SaiB. 1c, 2d. 3e, 4a, 5b;
a. l,2,$trihidroxibenzenb. pdihiCro:ribenzenc. hidroxibonzend. p-hidroxitoluene.'o-hldroxinaftalini
A 11r,2c,3e, 4a,5d;H 1a,2b,3c,4d,5e;u. -rc, 2b, 3a, 4e, Sci:t ! 1b' 2c,3d, 4e, sa;E. 1d,2c,3e,4 'a, Sb.
A. 1d,2c,3b,4a. i ie:
3 l!:3i;33;t';:iD 1d,2c,3b, 4e;5a.E. 1d, 2c,3e, 4a, 5b.
K
( .
L. i . .
68 l. acitj stearic2 acicl palmitic3. acid adipic4 acid oJtalicS. acic.l oleic
A. 1b,2a,3c, 4or, 5e;: 19,2b,3d,4c,5e;u. 1b,2a,3d,4c,5e:u. 1e,2b,3c, 4d, SarE.1a,2b,3c,4d, Se.
69. J. n hexan _> nretilpentanz. oe_shidratarea riiolilorc. potrnterizarea vinilicd4. nidroliza nitrililora. poltcondensare
a. saturat 1g atomi de Co. satural, 16 atomi de Cc. orcarboxilic, 6 atomi de Cu. olcarboxilic, B atomi de Ctr. nesaturat, 1g atomi de C
r t tC, 2i l , J€. 4b, Sa,r._ la, 2b, 3e, 4d, 5r:
67 t fosfoproteidd2 lipoproteidr:3. glicoprolekle4. rrtetaloprotr-.ido5 nucleoproteicle
a. protei4e cu cupruo. cazeinac. res{uri de glicerideo. acid nucleice. resluri de glucide
8.1c,2a,3d, 4e, 5b;C.1c,2a,3e,4d, Sb;D. 1e,2a,3b, 4c, 5d,E.1c,2a,3b,4e, Sd.
71. Unitatea structurald drn::1 / 1. polipropene4 | 2. policlorurd de vinil
3. pofi'acetat de vinil4. polistiren5. poliizopren
a.2 atomi Cb. 4 atomi Cc. 5 atomi Cd.3 atomi Ce. 8 atomi C
adilie orientate a hidraciziloradifle neorientati a hidmclzilor,
c. adilia c.lorului la aceUlendd. deshidralarea alcoolilore. hidrogenarea alchenelor
a. Pd gi sdruri de pbb. Ni fin divizat .c. clorurarea acetilenei ... " 'd. tuburi ceramicd, 600 _ Boo.C
;e. permanganst de polasiu -' .,
" i l : ' , i . .
. , , , , r r , r t ;
a. nuclee aromalice conderisalo'b. propilbenzen ' '
". i"noli. creioti . : ..
i i'ld. naftalind ir.,i;r , -ie. difenil . . i. i.i
\ " ; l t I
lrt', ,i;,;ii ti
A- 1a,2b,3c, 4d. 5e;B.1b,2a, gd.4e, 5c;C.' lc,2e,3a, 4d, 5b; ID.1e,2d,3a, 4c, Sb;E.1d,2a,3b,4e, 5c.
ab
72
-qt
4.1d,2b,3e, 4a, 5c;8.1d,2a,3b, 4c, 5e;C. 1d,2e, 3b,4a, 5c;D. 1e,2d,3b,4c,5a;E. 1d,2q sb,4e, Sa.
1. 150 - Z0O"C, acid sulfuric concentrat2. B0-200"C, presiuni pdn6 la 200 arrn3. alchene sintelrice4. alchene nesimetrice5. reac$e exoterme
a. amideb. relonc. elirninare de apaa. zomedzaree. polistiren
73. 1. hidrogenarea acetilenei
2j 2 hidrogenarea parliali a acelilenei' - 3. reaclie in solvent
4. lrimerizarea acetilenei5. acetilen6 _+ acid oxalic
A.1b,Za,3c,4d, 5e;B. 1a,2b,3c,4d, 5e;C.1e,Za,3c,4d, 5b;D. _1b, 29 3a,4d, 5e;E.1e,Za,3q 4b, bd.
^ 74. 1 .nuclee arornatice izolate+
o) 2. fenantren' 3. un nudeu aromatic
4. sublimeazd5. ulei mediu din gudron de cdrbune
7 C 70. .1. transesterificar2. poricon den s",-"ll ll19 1l 9 t9ft ala tul ui3- poticondensa ;: l"j,:919ylyi de eulen glicola poriconuens J": H;|||H;;;
sricer,:naS. policondensarea racidului *,pi; hexametilendiaminaa. 280"C, sub vidb. nylon$-6c. 215-23S"Cd. gliptatie. 255"C
A. 1a,2c,3d,4e,5b;
A. 1e,2b,3a, 4d, Sc;B. 1e,2a,3b,4d, Sc;C,1c,2a,3b,4d, Se;D. 1e,29 3b,4a, Sd;E- 1c,2a,3d, 4b, 5e.
LI
,I
r|tr|tr|tttItIITIIT
. .. 15 1. efimrnare hidracizi'/ , 2. hidrolizd tricloretan
3. hidroliza derivalilor dihalogenati geminali4. compuli halogenati + Mg5. dorurd de elil
A 1c,2a,3d,4b. 5e;B. 1a,2c,3d, 4b, 50;C. 1c,2b,3a,4e. 5d;D. 1c,2d,3a,4b, SeiE. 1d,2c,3a,4b. 5e.
/6, 1. alcool benllicolcool alilicglicoloxidare blindS alcoolialcoxid
a. compugi cartronilicib. eter anhidruc. KOI-I + alcoold. acid acetice. anestezic
a. compugi carbonilicib. bazd tarec. oxidarea eteneid. alcool aromatice. alcool nesalurat
I
&r0
i818l
5. aldehida formicd
A. 1b,2c, 3e,4d,5a;B. 1b,2e,3c, 4a, 5d;C. 1b,2e, 3c,4d, 5a;D. 1b,2d, 3e,4a, 5c;E.1b,2c,3e, 4a, 5d-
80. 1. CO+ NaOH2. oxidare alcani la acizi gragl
" 3. acid oxalic4. acid benzoic5. C2H5OH + KMnOr + HzSOr
e. novolac
a. 100"C gi catalizatorb. caracter reducltorc. sublimeaza ugord. acid formice. acid acetic
a. eliminare apeb. s6punuri de Pbc, sapunuri de Ald. acizii gragi naturali€. amide
, ( ,
8.
t) .t .
1d, 2c, 3_e,4a, 5b;1b, 2e, 3.c, 44, 5d;' ld, 2c,3s,4b, 5a;1d,2e, 3c, 4b, 5a;1d.2e, 3c,4a, 5b.
1. numir parde atomi de carbon2. alcool nesafu6l + acid organic3. amonoliza esterilor ! .4. unsori consistente ' '5. pasle adelve
A.1b,2a,3c.4d, 5e;8.1d,2e,3b,4c, 5a;C. 1d.2c, 3b,4a, 5e;D.1d,2a,3b,4c, 5e;E.1b,2a,3c,4e, 5d.
4.1d,2c,3e, 4b, 5a;B. 1d,2a, 3e,4b, 5c;C.1d,2a,3e,4q 5b;D.1e,2a,3d,4c, 5b;E.1e,2d,3a, 4c, 5b.
,1. \ '
/ / 1. phogalol2 naftoli:1. hidrogenare fenol4. fenol + FeCltli. hidrochinond
A le,2c,3a,4d,5b;l | 1o,2b.3a,4d,5c;() . 1b,2c,3a,4d,5e;| ) 1cl, 2c, 3a, 4e, 5b:| 1o,2a,3c,4d,5b.
/tl I ncllare anilini2 ornlne alifatic€;l roducere nitroderiva[i $ndustrial)4 rcducere hitrili!r. arnirie aromatice
A, 1c,2b,3e,4a,5d;l l 1c,2a,3e,4b, 5d;( l 1c.2a,3d,4b,5e;l ) 10,2c,3e,4b, 5d;| '1d,2a,3c, 4b, 5a.
/!l I okltol +KuCrrOr{l-tzSOr2 funol + formaldehid6 (mediu bazic, la rece)ll lolrol + formaldehidi (mediu acid, la cald)4 rrrotanril + CuO (3d0"C)
q. presiune ridicalS 9i circa 200.Cb. revelatorfotoc. coloranlid. violet le. determinaie oxigen
a. baze mai tdri decit NH:b. sodiu + alcool etilicc. acid aceticd. baze mai slabe decAt NHre. acid mineral + metal
a. aldehida formicib. coloralie verdec. alcool o-hidroibenllicd- gaz
82. 1. formule plane obignuite : : .p J. 2.formule de proieclie ,
' ,
'r '\r ' 3. formule de configuralio -.,':.. "-4. formulo de crnformalie ',,
,, :5. modele structurale
a. redau dispozi$a substituen$1or lega$ de un aiom de carbonb. nu redau armiarea spa{iali a atomf,orc. redau lmagihea spa$alA_a molearlel in pland. redau loate detaliile spaliale gi geomelrice ale molearlei ,e.indicl aranjamentul geometdc rezultat prin rotrea atomilor in jurul legiturii simple
r ' I . . .1
1 1r, ?b, S, 1o, t"i,;=.',rk;ri$ ;Z: 1i:,tr3:,3:: ii; ifli i :*iii:t ID.1e,2a,3d,4b,5c; : 'r;d ;:; ' \: :E. 1d,2e,3b; 4c, 5a.
: ! i /vLr
: ' . . " .. , 83, 1. NE= 1{J 2.NE=o ' : . '
3. NE=4 : \ ' ; ' r t ' 1: ' :
: . r j - - . ' i :_: j
a. pentanb. dorur5 de alilc. orto-xilen
J,I
, . i$
i
$,
nI:]
, * , r {
* , a**r €i-ld'-: f*&
\.
5.NE=10 i,1A. 1b,2a,3g .4e, 5d;B. la,2b,3c, ,pe,5d;C.1b,2a.3c, f ld, 5e;D 1b,Zc, Bd,. i le,5a;E 1a,2e,3d, {c, Sb.
li
84. 1. CHr€HrA.Hz-Cl1r2. CHTCHT-CF-
t iCF,
I
3. CHrCH-cu,-
4. CH'-C-CH3
IGHr
e. naftalini
a. 2-bulilb. izo-butil
c. n-btdil
d. te4-butil
e. izopropil
a. CroHrb. cr+l-l,oc C7H!d. crHroe. C6Hls
a HrSO+ HgSO{b. CCt (sotvenQc. Cqzch+ NFtrCl, So.Cd.HSCh 170.Ce. zn(cl-t0ooh,200"C
CHr
I
5. CH]_CH_CHdt :
A.1b,2a,3c, ad; 5e;B. 1d,2c,3a, 4b, Se;C. 1b,2d,3c, 4ai 5e;D. 1d,2b,3a,4c1 5e;E.1c,Za,3u, adi Se.
t- , -- 85. 1. tohren , ...st) 2.x i len I3. naftalini i4. anlracen5. difenil
A. 1e,2c.ed, ao. jsa;B. 1q 2e, 3a,4b. bd;C.1c,2e,3a, 4d, bb;D. 1e,2c,3a,4b, 5d;E1e,2b,3d,, tc
Fa.
,j r 86' 1' Crft + HCI -- l"....._d A" 2.CaH.+CHpOOH ..."."...-.-.....--_
3. ql-|. + HCN -i-._4. C2H2 + t-t2o --i----:*5. C2H2 + ah -T*
A. le,2d, ab,4a. flc;B. la,2e.3b.4d. qqC.1d,2e, sc,4a.
lb; ,I
2L
22
D.1a,2d,3q 4e, 5b;E. ' |d,2a.3b, 4e, 5c.
87. 1. 1.4-diclorbutanf ^-- !1 2.2-ctorbutan
88. 1. glicolg A 2. glicerinis o 3. sulfat acid de metil
4. glico@l5. acrofehi
89. 1. fenol2- crezol3. alfa-naftol4. hidroctrinoni5. pirogalol
hidrothA3. 1,1-diclorbutan ------
hidroliz64.1. .c|orbutan-
hidrolizd5.2,2-dicforbutan-"i:-
A- 1b,2d,3e.4c.5a;B. 1b.2c, 3a.4d, 5e;C.1e,2d,3b, 4c, 5a;D.1a,2c,3e,4d, 5b;E.1e,2d.3a,4q 5b.
A. 1b,2e, 3c,4a, 5d;B.1a,2g 3e,4b, 5d;C. 1b,2d.3e,4a, 5c:D. 1a,2e,3d, 4b, 5c;E. 1a,2c,3d,4b,5e.
A. 1C 2d,3b,4a, 5e;8.1d,2e,3a,4e, 5b:C. 1e,2b.3a,4d. 5c;D. 1b,2a, 39 4d. 5e;E. 1a.2b.39 4e, 5d,
hidrotiza
hirtrolizia. cetoni
b. diol
c. alcool primar
d. alcool secundar
e. aldehidE
a- diolb. aminoacidc. triold. estere. aldehid6
a.5,55 Yo hidrogen.b.4,76Vo hidrogen .c.7,4ocI6 hidrogend.6,38 % hidrogen,e. 5,45 o/o hidrogen
a. 13,59 7o azotb. 8,28 % azotc. 8,Og % azot .d.1O,37 % azota.7,10%azol
, . , \
r ' {}'.: \.r
fg
3s1. benzardlidi2. difenilamin63. dimetil-benzilamind4. alfanibonaftalini5. benzonildl
A. 1b,2g 3a,4d, 5e;B. 1q 2a,3b,4a, 5d;C. 'la.2d, 3e, 4c. 5b;
..t .bi^;:*}J c:!,,)t:
ri, ',1i.;,::.$
{ .,;F.rJE j,;' ,rl.L.r3.6S
' .',lftYl4 |
III
E. 1a. 2b, 3c, 4d, 5e.
91 . 1. melanal,) t 2. elanal
t 3. benzaldehida4. acelona5. acroleina
A. 1o,2a,3c,4b, Sd;B. 1a,2c,3e,4d,5b;C. ld,2a, 3e, 4c, 5b;D. lb,2c,3a,4e,5d;E.1c,2d,3b, 4a, 5e.
92 1. acid adipic
'l ? 2. aad nulonic' \r 3. acid succinic
4. acid oxallc5. acid glutaric
A. 1e, 2b. 3d, 4a, 5c;l l . '1c,2e,3d, 4a, 5b;O ld,2e,3b,4a,5c;l) . lb,2e,3d, 4a, 5c;t : .1e,2d,3c, 4a, 5b.
a. miros de mere vezib. miros de grdsime rdncedic. sticlS organicd (plexi)d. formole. miros de migdale amare
u.t l. clorurE de benzil2, clorurd de benzoil3. clorurd de benziliden4. acid rn-dorbenzoic|r ctil-p-cbrfenil-ceton6
A. 1b,2d,3e, 4a, 5c;l l ld.2b,3a,4e,5c;t ) .1c,2a,3b,4e,5d;l) . 1a, 2e,3c, 4d, 5b;| .1o,2c,3d,4b,5a.
I acid oleic2 lrrJd palmitic:l 0cjd stearic4 n(epsilon)-caprolactamdfr lomftalat de etilenglicol
a.M=9Ob.M=146c. M= 132d. M = 1 '18e.M=104
a.22,68o/o dorb. 28,06 o/o clorc- 20,94 % clord.25,b c% clore. 44,1O Yo dor
a.M=256 Ib.M=282c.M=113 |d.M=254 I
e. M= 284 l
rli
a. 98 atomi de hidrogenb. 102 alomi de hidrogen
! t4
l1
t l1n, 2b, 3c, 4d, 5e;1b,2a,3e,4q 5d;1n, 2d, 3q 4b,5a;lrl, 2o, 3b, 4a, 5c;l<:,2a, 3e, 4b, fu.
tth | (flDshllitostearini., ? rlktlooslearind
23
{ 3. dislearooleindi 4. tripalmitinii 5. trioleind
I
c. 106 atorni de hirfrogend. 104 atomi de hid,rogene. 108 atontr de llidrogen
a. Crf lgNb, csHl lO2Nc. Cr:HrrONd. c6H1402N2e. C7H7O2N
a. decalindb. CO + 3H?c. antrachinonid.2CO + 4Hze. tetmlini
a.6 atomi hidrogenb. B atomi carbonc. 13 atomi hidrogend. 38 atomi hidrogene. 36 atomi hidrogen
a. tetrametilendiaminib. trimetilendiaminac. benzilaminid. hexametilendiaminie: pentametilendiaminii
4.1a,2c,3b,4d, 5e;8.1c,2e,3a, 4b, 5d;C. '1d,2a,3c, 4e, 5b;D. 1o,2d,3b, 4c, 5a;E. ' tb,2c,3e,4a, 5d.
96" 1. benzanilida
e r 2. p-toluidin6'r to 3. acid antranilic
4. valina5. lizina
J}
4.1b,2a,3e, 4c, 5d;8.1c,2e,3a, 4b, 5d;C.1a,2c,3d, 4b, 5e;D. 1e,2c,3d, 4b, 5a;E 1c,2a,3o,4b,5d.
1.2CHq+2. Cr*lr + 2H2 -3. CH. + HzO --4.Cpl- lr+SH2 +
5. ClaHrs + 3[Ol -
A-1d,2e,3b,4a, frc;. ,8.1b,2e.3d, 4a. 5c; '
C. 1d,2a,3b, 4e,'ft; -.D. '1d,2a,3b,4c, 5e;L 1a,2e,31.1b_,.5d:, .
98- 1. monoetilglulamatn , 2. acetatdevinilJ' d 3. stearat de metil
4. oleatde metil5. dimetilidipat
A 1q2a,%,4d, fp,;r-. .8.1b,2a, ed, ae,.it{ '- - . ;
: C. 1c, 2a,3d,4b,'5e: . ',
D.'!c,2a,3d,-4e,Sbj-.;,, .E.1e,2a,3d, 4c, 5b. ,r., .
. ' : : l - ; , r_ " r : . __
99- 1. diamida acidului adipicq> 2. diamida acidulul succinic=/J 3. diamida acltului glutaric
, .4. benzamidd':', . .5. diamida acid-ulfii malonlc
' :. . { .:1a. :.r!t,...i-}, .;,:-- .' ' iR r ; - i
.. A. 1a,2d.3e,4c, 5b;. , , . , ' ' ' '
] 1: . r , : : , .
.i ,' ,j.1i..,. 24
"t
t' ii
97.
u. rd, le1, Jr), 4c, 5b_C. . ld, 2a, tu.4b, 5c,D 1d,2e,3:r , 4c, Sb.E. 1e,2a,3d,4c, Sb.
1 00. l. proteind (tridrolizitenzimatic6)
/.1. i 2. proteind + cut' lmuoiu Ja.il'
- r. aml)oacid in solu(ie bazicA4. aminoacid in solulie acid65. proteind + HCI
l\rvif t\J4, I t2b(J4_-------._..---.KMnOr, HzSOr
----.----.-.----KMnOa, HrSOa
-4. R-CII=CH-CH=CH-R'
KMNOT. HZSOr
5. R-CH=CH-CH=CHZ KMNOI, HZSOI
A. 1e,2b,3d,4c,5a;B. 'lb, 2d, 3e, 4a, 5c;C.1d,2e,3b, 4c, 5a;D. 1b,2e,3d,4a,5c;E.1e,2d,3b, 4c, Sa.
, 105.1. propini(45 2.propend
3. glucozi4, pirogalol5. acid oxalic
104. 1. R-CH=CHr
lolt 2. R-cH=cH-R,a. e[o]
b.stol
c.10[O]
d.3lol
e.4[o]
a. dorur5 de calciub, trimerizarec. cloui de alitd. acid glicorilc 'e. dozare ox[en-.
{ . . . i
a. 2 atirnrljbzoi .di, A 'g. 1s1im.3'u6i1 .bl .{a 2 6jrtpdd-4s6i6ltd. 5 atbniltardohf ..ce. 2 atOmi'ia,6bn'i.;-i
- l ,*sdtfir l:r. lf I. s;*:"lilt? "S
. BtciBrli{ .li
3. RrC=CH-R'
101. 1. glucozd
ir_ i 2.tructozd3. zaharozd4. celuloz65. glicogen
a. 1.a,2c,3e, 4b. 5d;
!. .!e, zc, 3a, qb, 5d;
C. 1.e,2a,3c,4tr , SO;D. 1e,2a, Sc, 4ri, SO;
. E. 1a, 2e, 3c, 4b,5d., - -1o2'1-
amonoxidare merantL.<
", ::*:: merao cu vaporide apEr. oxloare metarr cu aer4. oxidare metarr _ oxizi de azotS. oxidare melan *60 atm
A.1c,2e,3b,4d. Sa:B. 1c,2b,3e,4d.5a:C. 1e,2d,3b,4a:5c;D. 1e,2d,3b, 4c. 5a:E.1d,2e,3b, 4c, 5a.
4.1d,2a,3c, 4b, 5e:B. 1a,2d,3b, 4e.Sc:C.1a,2d,3b, 4c,5e;D. 1b,2d,3a,4c.5e:E. 1b,Zd,3a,4e, f t .
A. 1b,2c,3a,4d. t ie:B. 1b,2c,3a,4e. { id:C. 1e,2c, Sa, qO. $O:D. 1c,2d,3b, 4a; {te;E. 1d,2c, 3b,4a, f je.
a. denalurareb. anionc. cationd. aminoacizie. reaqie identificare
a sursi de azotb. 1,5 molecule Ozc. metanold. 3.molecule hidrogene. atdehidd formicd
a. sfudure furanozicib. legdturi beta_1.4c. legituri dicarbonjlicid. amidon animale. structurd piranozicd
A. 1b,2a, 3e,4d, 5c;8.1a,2b,3c,4d, Se;C. 1q 2b,3a,4e,SdiD. 1d,2e, 3b, 4c, 5a;E. 1b,2c, 3d,4e. Sa.
,Jr '
103. J. Eq.elsini + Hz (Ni)I d n 2' acroleind + reacuv To'ens- J. outanond + Hz
4. propanoni + H,S. butanal + l_1,
106. 1. cisteind :
/0 6 2. slicin63. valini4. acid aspanagic5- lizini
A.1a,2d,3b, 4e, 5c;B. '1b,2a,3c, 4d, 5e;
. C.1a,2e,3c,4d,Sb;D. 1b,2e.3d,4c, Ea;E. 1e,2d,3a, 4b. Sc.
107. 1. amonoxidarea metanului
lO 2 2. cracareabutanului- 3. oxidare elend
4. oxidare antracen
. 5. deshidratare 9i dehldrogenare etanol
A. 1b,2a,3e,4c,5d;B: 1e.2b,3c.4d, 5a;C.1e.2b,3a,4d, 5c;D- 1a,2q 3e, 4d, 5b;E.1a,2e,3c, 4d, 5b.
J08. 1. eten6 -.-.-._ diolIADIU6
a. sec-butanolb. izopropanolc. acid acrilicd. n-dutanole. propanol
a:b.
pqr
' rU'
':i'i,L.'.u
zo
3, etanol _ acetaldehidd4. etanol
- acidacetic5. anhacen antrachinon!
4.1s,2d,3b, 4a, 5c;B. 10,2c,3b,4a,5d;C. 1c,2d,3b,40, Sa;D.1b,2c,3d,4a, Fe;E.1e,2b,3d,4a, Sc.
109. 1. acetilend
/a (,, 2. metanI -' -r 3. anilind4. glucozi .
5. metanal
o- ottz Ue azot, 40LRj00 ..Cc. KzCrzOz/CH:COoHd. KrCrzOr4JzSO,{6- solufi€ apoasd cle t(MnO,
A. le, '2e.3c,4b,5c8.1b,2a.3c, 4d.5eC. 1d,2a, l le,4b,5cD. 1d,2c, Je,4b,5aE.1d,2e,3c,4b,5a
' i 13. 1. alc{)ol p-hidroxibenzi l ic2. pirogalol3. hidrochinona4. he;:itol5. glicerin:1
A. 1a,2h, Je,4d,5cB ' lc , 2,J,3a. 4a, 5zC id,2c,3a,4b,5eD. 1b,2e.3c, 4a, 5dE. 1c,2a,3d,4b,5e
'1J4. 1 at: i l rn; i2. naftaline3. C2F44. C5ll12065. glicerini
A. .1c.2b,3c, 4a, 5dB. 1b,2d, ic, 4e, 5aC. Id,2e,3b,4a, ScD. 1e,2b,3a,4c,5dE. 1c,2a,3d,4b,5e
115. 1. crezol2. hexitol3. fenol4. hidrochinoni5. pirogalcl
A. 1b,2e,3d,4a, bcB. 1d,?_b, Jc,4a,5eC. 1b,2e,3a,4d, FcD. la, 2d, 3e,4c,5bE. 1e,2c,3d,4b, 5a
i15. i propanoni2. b.:nzalCehidi3. et:nai4. formaldehidA5. acroleini
a.6Nab. 2 NaOHc. 1 NaOHd. 3 t'.laOHe.3Naa. acetat de vinil
b. acetilenic. nilrobenzend. etanole. novolac r,
A. 1b,2a,3d,4e, Sc:B. 1c, 2b, 3a,4d,5e:C. 1a,2b, 3q.4d, Se;D.1e,2d,3c, 4a, Sb;E. 1a,2e,0c,.4d. Sb.
1e,2a,3b,4d,5clc, 2d, 3e, 4a, 5b1d, 2b, 3c, 4a, 5ela, 2e. 3b, 4c, 5dle,2a,3d, 4b, 5c
a. leflonb. subl imarec. fermentalied. anticongelanle. aulooxidare
a. bacheli l ib. creolinic. anallzA gazed. revelator fotoe. fructozA
a. miros de migdale amareb. rezllSc- miros de grdslme rdncoddci. reacfio Kucerove. procedeu cumen
ITliI|I|
1 10. 1. colagen
I l 2. FeCht t ( ) 3.amidon
4. fenolS. glicol
A.l6,ze,3c,4a, sd;B- 1d, 2C 3e 4a, Sb;C. 1d,2b,3c,,1a, Se;D. 1d,2e,3c,4a,5b;E. .td,2b,3a,
4c, Sa.
| ||. l. ftuctozA
/// 2.glucozi, :1. zaharozd
4, amilozES. celulozi
A. 1a,2b, gc, 4e Sd;8 1b,2d, q+.19, SC(:. 1b,2o,3d,4a,5q,t). lb, 2a, 3e, 4d, 5c;1. .t i 1b,2e, Sa. ad,6c;
l12. 1 rnetan
/ / t ).glucnzA. .\ / ll fllnol
4. rrrJd formlc5. frrrdozl
a. caust'cb. dulcec. iodd. enzimee. catalizator
a. zahir invertitb. cea mai dulcic. r5spindire marecl. q (alfa)"glucozie. prezenti in s€nge
a. acid gluconicb. Hz + COr2a gust dulced. CH3OHe. canac{er acid
' - t ,: :',ii
A.B.
D.E.
27
iIII)tIIII
- .o
J.!u9,, | .4
2. et i lengl icol3. e-caprolactanri4 acad adipic5. cloropren
1d, 2c, 3a,4b, be1d,2a,3b, 4e, Sc1a,2b,3c.4d, Se1e,2d, 3b,4c,5a1b. 2u, 3a, 4e, 5d
118. 1. Tic l32. AlCl33, TiCl3 + Hcl4. K2CrrOT + CHTCOOH5. Ca(HSO3)2
A. 1a,2b,3c,4d,5eB. 1e, 2b, 3ia, 4c, SdC. 1b,2c,3e, 4a, SdD. 1e, 2a, 3b,4c,5dE. 1d,2a,3c,4b, Se
119. 1. sare Seignette2. reactiv Felrling3. azolat de argint4. magneziu5. clorurd de aluminiu
1a, 2b,3c,4e, Sd1e,2b,3a,4c, Sd1e, 2d, 3a, 4b, Sc1d,2a,3b,4c,5e1d,2b, 3c,4e, Sa
120,1. antracen2. dodecan3. vitamina H4. benzanilidi5. anisol
A, 1a,2e,3d,4c,5bB. 1d,2e,3a,4b,5cC. 1b, 2a,3c, .4d, SeD. 1d,2e,3b, .4c, 5aE. 1e,2c,3a,4b,5d
a pottel i lentereflalatb" nai lon 6c neoprend gl iptal ie. nai lon 6-6
a. acid Lewisb. sistem reducetorc. sislem oxidantd. procedeu bisulfitice. calalizalori Ziegler _ Natta
a. reactiv Tollensb. reactiv Grignardc. reactiv Friedel - Craftsd. sulfat de cuprue. reacUv Fehling
..:
I
IIIIItIITIII
i
: . :. . g
B.f
D.E.
A.B.
D.E.
Intrebdri cu complement simplu
II..I. IIITRODUCERE iN CHIMIA ORGANICA
f . in urma combustiei sr,bslantelor organice in vederea analizei elementare cantitative carbonuldin acestea aPare ca:A. metan B. carbon elementar C. oxid de carbon D. dioxid de carbonE. arneslec de oxid gi dioxid de carbon
2. Analizaelementari cantitativi determind azoiul din compugii organicl sub form6 de:A. NH:+ NrOs B. NO C. NO2 D. Nr E. NO+NO,
3. in urma combustiei substan[elor organice in vederea analizel elementare cantitative sulful dinaceslea apate ca: iA. sulf elementat B. FtrS C. Sq D. SO3 E. sulf elementar + HzS
4. in urma combustiei substanfelor organice in vederea analizei elementare canlitalivehidrogenul din acestea apare ca:.
a. 7Hb.11Hc. BHd.10He.26H
, ,lS $r:i ,{i:
A. hidrogen elerner'ltar B. nrelanE. ameslec de hidrogen 9i nretan
5. in scheletul redat:' l
, -Q-,t t l
-c-c -c-t t l-c-
II
existe n atomi de carbon tefliari:A.n=0 B.n=2 C.n=4 D.n=1 E.n=5
6. in catena ciclicd:
I-c-rYt. r t l
-c-c -c-t t l-c-
Iexiste n atomi de carbon secundari:A.n=4
7. Calena:
l l l l l-c-c - c*c-c -l l t , t l
conlins n atomi de carbon secundari:A.n=5 B.n=3 C,n=0 D.n=2 E.n=1
8. Unghiurile dinlre legiturile covalente din molecula propanulul au valorils:
B. n= 3 C.n=2
C. hidrogen atomic D. apd
D.n=0 E.n=1
C. 109'28' D. 90" pi 105s ..
30!' : : - l i l :
;;.".'.]:ii
29
4.90' B- 105' E. 90" 9i '180"
{,. r, ruil,,1, >Uivet}11. este p05l0lta rrtril.A. distilare B. sublimare C. decanlare D. erlrer:l:,, i- r-r,,;l:rt'ti:ri:
10. Separarea unui component dintr-un amestec solic rji: iii.?ir1 ['tl i:az? ptoprretEtri scesluia dta trece prin incllzire, direct in laza gazoasd, fdri a se topi :.+ ;i. rnir i I eA. cdstializare B. decantare C. sublimare D drslila'e L eiiiac|e
'11. Separarea unor combnente dintr-r.rn amestec oai'r:'.:ic 1;r;ha.; d,f(:rentrjlor oinlre pL:nclekds flerbere ale componenlilor esle posibil6 prirr:A. extraclie B. distilare C. sublimare D. decania;i, i: cnstalirare
12. Separarea unorJ:omponente dintr-un amesteii, ls1;ti',\ l::l ,J:c-renla d.: sLrlubilitaie intr-r[dizolvant oarecare, la tempefaturd apropiat6 ce ternf,e,;l!r'a de irerlrere e Cizc['anirrlui. esl-.posibil6 pnh:A. distilare B. cristalizare C. sublimare D. extraclie E ijrcrnlare-
13. Aneliza elemenlarA calitativi urmEreite in final.A. aflarea formulei moleculareB. separarea gi identiflcarea substanlei respeciiveC. lransformarea substanlei respective in alli conrpugi
rii
ilt;
il'i;l
illlIt;i'
il,ltiTq,ltu
D. ldentificarea specfilor atomice caro corespund substantei c'gai:ice studialeE. nici o alirmalle A - D nu este corectt
I14. Formula brut6 reprelnti: l,A. tip.d gi raportul masic al atomilor dintr-o moleculdB, nufied atomflor din subs(anla tespecliviC. 0pul $ raportul numeric al atomilorcomponenli ai srrhslar:1ei relbpr:ci;veD. btul glnumliul atoihilor dln molecrla unei substanle ,E. cota de par{cipare a liecSrui elexrent intr-un rnol de substanlS
15. ln combkra$ite sale itomul de carbon prezhte rrrmiicarele tiptrri "le hibri<jizare:A.spt B. sp' C. sp2, sp3 D.sp t. sp-, sr)-, sp
E. sp, sp- tt sp-16. Atornul de carbon cu triplS legdturd are hibridizareaA.sp' B.spt C. sp2 gi sp3 D. sp
17. O metodl de ldentificare a azotului, in cadnrl analiz-.i ei$6:6a1p;" celitative, ccnsti inmlneralharea substanlel organice cu sodiu gi tratarea soluliei obiirilte cu:A. o solulie de AgNOr cCnd se formeazi un precipitat alb iB. o eoturfe de (CHTCOO)rPb, c€nd se formeazd un precipitar n:jruC. o solufe de BaClr, cdnd se formeazd un precipitat alb lD. o so[4ie acidide FeSOr gi FeClr, cand_se formeazd un precipitat aibesirrlE. o soft.rlie de H& fl FeClr, c6nd se formeazi un precipitat alb
18. ldent'ficarea sirlfulul in compugil organici aie la bazi kansformarea lui irriA. srjf ebmentai., B. ioni de sulfuri C. dioxid de sulfD. trlodd de sulf"' , E. loni de tiosulfat
19. Fomarea zicAmintelor de cErbuni, pekol, gaze naturale, dirr naleriale r:reariice ivegetale ;ianimale), se daloreazd:A. folosintezel'',,,B. ac$tnli lumlnil asupra dioxidului de carbon pi apeiC. lransformdrilciqchinlkb gi bioctrlmioe aerobe ale organismelor vegetaieD. transformdrilol'chJmlch !l bi'.:chimice anaerolre aie orgar:isnrelor vegelale gi arriri-.:rle
31 32
20.Citra de ncsaturare a ilrrei cicloalcadiene este'
A. 1 E2 C4 D.5 E." . t to
?l . rormulaDroceniuaidaacir iu lu i r , to i : rn icesle: CHI- CH = Ci - C'oI
,q C=SOoA h=5,f i ) /o O"44,45Yo F,C'=60% H' '8,00'16 0=3?,00%
C.C=SZ,gqo/c A='1 , . l4% O,,"s!- ! ,CZo/o D.C=55,81 o/o l1=6,9- lo"o l )=37,2?qcg. C = 54,54 o/o H = 9,.10 o!c' i) = l:6,36 %
22. Un c:rrpus o.ganic cr, i"nasa nrolaculari '11i1 g! cu 54,24% oxigen conlitto un nunrir da
atomi de carbon egal c''t
^1 B. : c.3 D.4
0.. halogenuri de sodiu E. peracizi
3i. ldentificarea ezottihri in compugii organici are la
colorat:A. galben B. albashu C. portocaliu D' negru
A. covalente . B. covalunle satt ionlce
2g.Trinirratul cteglicerindcontine: t-l-i j.. ^.'.-,'-2 C\LQ-L/OL
A, 15,86 9'o C B 36,43 9/o O C. 53,63 ?o O D. 0,80 o/o'H E' 28,50 % N {*O -W
-30. ldentificai'ea halogeniiorin ccmpuiil organici se face sub fcrmA de: Uya -ilO-A. hidracizi B. halogenuri de bariu C. halogenurt cle srgint
e.5 , r0i'-o/l
/tr'uE.7 t : - - r O
l l
23. Nesature!'.1r, ecirir.rlertd a ;;cidul'-ti anlranilic oste:B4 D.6
?4. Antrachincna coniine:A.78,26:i. ,.] F 3,85 9; h C. 17 ,78 % O n. 4,76 9i Yl E. 68'24 % C
E. sp. d, l
llo-c.
E.5
rzr-.t/\a/ - . t \ l
i l u- !
25. Fenilacetife'rs rorrlrne: O
- ,C = Ct4A. latomCcuatcrni:r B.Tatomi Clat{1s'i C.2alomi Ccttiatemari XC. 5 alomi C te(iaii E .l alom (; crralernar 9i 7 atomi C terliari (_!
26. ln vinilauetilena atomii rle caii/on sunt hibririiza$: : ' *> *e = C - e* = CIIU
,r. spi 9i sp2 B sp3 9i sp C. sp2 9i sp D.sPt E. sp
27. In fenilacetilertr-atomii de carbon sint hibridizali;
A. sp3 9i sp2 B. .sp3 9i sp C. spl 9i sp D. sp'
28. Acidul asparagic are nesaiurarea echi*ralenti:
A,, I 8.2 (: .3 D.4
V:'7
o
-%--c+-L-o ttNL
32. ldentificarea hidrogenuluiin compugfi o.'ganici se face ct.t:A. rrioxld de molibcen B. suli 9l acelat de plumb c. clorura de bariu 9i HCID- cupru .. E. acid acetq acld sulfanilic rsi alfa-naftilarnina
tt. ;n sornptrgii organici ioale ccvalenlele atornllor componenli sunt ralisffia.de prin legdturt
ba.-15 transfonnarea lul intr-un compus
E. violet
C. ionice
D. covalente; r:ocriiinatirr.? sau ionlce E. nlci unul dfn rdspunsurile A - D nu esle corect
34. Pentfu a separa, cel md sirnplu, un amasleo alcgtuit din naftalinA 9i ap6 se' foloseite:
A. extractia B. sublirnarea c. filtrarea D. distilarea E. recrislalizarea
il.2. ALCANT
1 Ci[i izonreri ai hexanului con{incel putin un atom de carbon te(iar:A,1 8.2 c3. , ' - ; . ; "" . E.5
3;"3j1j".?:,:!,lliiff,t,"[H], de aromi de carbon aiunui alcan, penrru ca in urma reactiei deA. B alorni g. 6 atomi C. S atomi D. 7 atomt E. 3 atomi
:":il"i:!:':llfi,:[ti::;::u"lill#iii;* sasesc in srare rrchidi arcanii care au in morecurdiA. 3 ei 13 B. 4 qi 11 c.'o iiia-
- o. s ei is E. s 9i .t2 i
4. ln urma crar$rii ak:anilor rezulld:A. doar atli alcani B. doar alchene C. doar Hz ii COD. alchene gi alcani E. alcani 9i hidrogen
v evq' t
5. care din substanla're meqionate nu se produc ra oxidarea meranului:A. cHr-oli B. co . c, ix.q'*"i. n"oo"
: 1]Tiltiniarinu pot participa la reacliide; .r\. suoslttuire B. dehicirogenare C. oxidare D. adiiie
E co'
melanC. butan
a' l
,,1 ,, -.;.- u ,+ix-i[kiu. propan h. etani
'15. Alranul cu M = '12, care prin monoclorurare tormeaza qase izomeri monoclorurali, esto:fi. n-penlan B Z-nretil-butan ' C. neopentan D. ciclopentan E. rrici unul
i6 Nucranll de lhliene izoruere care conduc prin hidrogenare la 2,s-climetil_hexan este:A.1 82 C.3 D.4 E.5
17. Nunr5rul de corrrp.rgi organici saturari care se produc la descompunerea termic6 an-penlanului. prestrpundnd ci sq rr.rp legituri carbon-carbon gi carbon-hidrogen, este;A.2 8.3 C. '4 D.5 E.6
1 8. Nichef ul czlalize azd ur1'4dloarea reaclie;A. CHr + NH, + 372P, -fu,r-. llCN + 3H2OB. CH; + HrO
-1.*_
/, - CO + 3P,c. cH. + o, ,;fif54' cH.o + HroD. CHo + 11202 - CO + 29,E.2CH4 CzH2 + 3112
t19' un ,1."n cu mai nrult de trei atomi cje carbon in moleculd poale da reaclii de adilie (l)
oxidare (ll) subslilulie (il1) reducerp (tV) izomerizare (V):A. tSi l lB. l l , l l t , si tV C. i l t , tV qi VD. l , tV gi V e. l t , t t t 9i V
20. Metanul se halogeneazd cu un'amestec de brom gi clor. Teoretic, cifi derivall politialogena[ise pot prodtrce ? I --I-
A.10 B. 11 c. 12 D. 13 E. '14
11. Reaclia de izomerizare a butanului se realzeazd:A. la lumini 9i temperaturd de ,|20 - '150 "c B. in prezenla caralizatorului Hzsorc. in prezenla catalizatorului Alcl3 gi la lumin6 D. la 50 - tob .c gi la luminiE. in prezen[a catalizatorului AlCl3 $i la S0 -
.100 "CI
22. La arderea unui mol de ciclopentan se oblin:A. un mol de apd g nr r." tormeazd apd C. gapte moli de apdD. gase moli de apd E. cinci moli de api
23. Halogenarea alcanilor are loc:A' la lnluneric B. ra tenrperaiuri cobor6te c. ra rumind ori ra temperaturi ridicateD. la intuneric qi in prezen{i de catalizator AlBrr E. la lemperaturi Oe peste ZObO ,C
'24. un litru dinlr-un anrestec de metan, elan qi propan, cqp se afld in raport molar de 1:2:1 aremasa egal6 cu:A.0,98 9 B. 1,00 g C. 1,5s s D. 1,34 s E. 1,92 s. \25. La'amonooxidarea a 24 kilograme metan se consumd un volum de amoniac de:A. 44,8 | B. 33;6 nr3 c.22,4 | D. 44,8 m3 8.22,4 rf
26. Numdrul de izomerilpiclici corespunzd{ori formuleiA.s 8.6
j \ c.7 ' D.;--
't 27. Un volum de alcan esle ars complel in 40 volume de aer (20o/o oxigon). Omologul suporioral alcanului'este: -
B. propan C. butan D. pentan E. hexan
moleculare C5H1s esle de:E.9
{
A. elan
34j r - i !q. J-i a'
\'lcrirra Cin leriile omoloage rerFecir\.r-. ci;{jA l l rcpnrr B. pentan C. bulart i : . - . , . . ' -" ; ' i ; ;11 i- : . , ' : . i : .r
29. l)enumirea corectd a .llcan,ilut cu folrir,ii"'l
t, ----3>
- i . , ! "
! . (
j " i l - " . ; .1r , . , ' , . ' i - r i l l t ! -7 : , i ' . , . l l i icr : ian
5 t--iii-7: ? .i',-r1r't;i 1 ,,-111;;rji)11.r6{i111I fl ntrl-3, 7,7,7-lelrarnetri-5-izoproi:tiihept;,-r
f {} l ;o poate preparapropanii l , ; i l l i t ( ' r ,atrt i r lc; .r i i , : ' i i1 . , ' r( ' r : . : n' , ' , 's1 . lpi i pr i i r :fr lrrrlir:o c.t sodit.; Inela;ic B. iirciil;:ire'., /,.j', C
-r,i,r'.;i;..-:, :lo; rrri,Je izoproJiii
' I
' ; l : lC?;tJ
,tl. Nr.l'rlrul irlinirtl de di,Jliti de carbon ai .,,i'!,1 t.:(',Jn. irt':r',|.-ri iL: i;i rtitita craciiii sd rezulle si, r , r r , l , l , , OSle:
8.5 c.6 L\. 7 i3
:l? Ntrrntrrul homerilor ciclici ccresput:zitoit ioiir:riici :i:Jle.:(ti',n: Cel 11, caie contin cel putin unrkrrn <kr carbon te(ier est€:At 8.2 c.3 Lt. '+ t .5
1l t)ncAEesupunemcnoclofurdrii metiiproli,, lnr:! i;,: jol-i i ;tLt,i-.anlesteureconlineunnumerdelrrrrrorl egel cu:A0 8.2 c.3 D.8 !-:. lj
3.1 Alirmalia incorectl referitoare !a glcani estu.:A llcnnll gazogl nu au mirosIt trr rroriilo omoloago punctele de topire clesc'.,u crstttrsa m;i=i tttoleculare(l rrk;urril llchlzi au densitate msi mare decit alaIt Ir ntrirlo omoloago punctele de fierbere cresc cd crcglef '.a .i.ise: ,ri:-,!i:;:ularc| . ul unll colizl au densitate m6i ,nice ca unilatea
lli, Anr numal atoml de carilon piimari:A, rr,trtlluiclohcxanr.tl B. etenul C. acetll.ra
11.3. .4l..CFiEl'lE
I Alrironn care prin o).idare cu dicromat Ce pttasiu 6i ecid s.iiuri,; fcrireazd acid acetic esle:A. Itnrrrlll-2-bulona B. 3..hexena i;.2-me{tl-2-pcif-enal, ?,:l dlmotlt2-bulena E. 1-butena
i lllrr oxldarea alchenelor cu permai-rganal d,: prlssir, ir l''dirr fi'Futru sau slab bazic. se
9t1'I
(l l13- CH2--q -"t, -qH --' Cl-!it lGzHs ct.r(ctjr)2
r11; lO.
A il olil-3-rrre{ll-Sizopropiloclan( ) (i ol ll-2.2,6-lrimetil-4-i: opro;-,:lor;iarr
f i t r lu l tzf l : 'A' or:lrl cnrb0xlllclI l. rllrrll E. acizi carboxilici 9i cet,:n;, t
' ll, ltorrnltnloa otonol fall de cea a azotului 'iste:' ; : ' : , ' . .Js
\ ; !I
t ,I
( , '
i1I '
, B. aldehide C.. i:cion'.' j
I
UJ
D. foarte aProplala E. nu extsta o postbt lr tate de a le compara
4. Alchenele pot parlicipa la reaclii de: oxidare (l); acjilie {ll); ardere (lll), substitttlie (lV)'
^nlimerizare (V).
[ - iEirr B. l , l l l 9 i lV C. l l g i l l l D. l , l l 9 iV E' toate
5. prin oxidarea energicS a unei alchene cu formula moleculard c5H16 se forrneazi pe l6ngi
atg proOugi 9i dioxirJ de catbon. Alchena oxidatd esle:
iI{::cu-cll2-cH2-cH3 (I)-.. clr3-cII:c}I-clr2-cH3 (tr)
CI\-CH:9-cH: (m)ICH:
Ctl3-Q:CH- CHi (V)
IcEt
cH.:CH- CH-CHr (IV)- - - t
| -
I
clrr
A. I g i l l B. lV giV C. l l 9 i l l l D. l l l 9 i lV E- | 9 i lV
6. Prin adilia acidului clorhidric la 1 -metilcicloh exe1d rezulll
A. QHg| ,c lrY
B. QH:
k"'(,
"'u"'D. ?Hzcr
0E. nici unul din comPugii de mai sus
7. Se dau urmitorii comPugi:
CH3-CH2-CH:CH2 (I) CH3-CH = CII-CH3 (tr)
cH"-c -cH-CHr (U)- l I
cH3
Formeazd prin oxidare cu KzCrzOr in solulie de HzSOr, Dumai acid acetic:
A. I B. l l C. l l l D' l lq i l l l E ' l .g i l l l
g_ Alchena care prin oxidare cu Kzcrzor gi acid sulfuric formeazi numai acetond esle:
A.2-metil-2-butena B- 3-hexena C' 2-metil-2-pentenaD.2.3-dimetil-2-butena E. l-butena
9. Prin adiliahcidului sulfuric la l-buleni se formeazd:A- sulfat acid de butil B. sulfat acid de 2-butil c. sulfat acid de izolbutil
D. acid 2-butansulfonic ,,' E.reaclia nu are loc
10, Prin tratarea 1-butenei cu o solulie acidi de KMnOI se formeazl"
n. i,z-Uutanoiol B. oxid de butilent C' bulanal
b. rtio ptopionic ai acid formic : ., E. acid propionic, Co2 9i H2o i - '.
,
11.Pr inmonoclorurareapropenei la-500'Cseobl ine: ' ' ' '
A. clontra de alil a. s,slJiclor-r- propena C'. 1,2-diclorpropanD. l-cforproPena E. Z-clorProPan
12. prin tratarea cu NaOH alcoolic a 3-brom-2,3-dimetilpentanului se lormeazd prefeienfal- .- r.. 36' "\
Hiil
ilO I'IaI
D + CHrOH _+
Compusul A este:A. n-butanolD. $metil-butanol
cHl- CII*C-CII2-cH3
,'.: iHr cH:
qi l r - f :?-cI I2-cI I r
D CH3 CH3
B. CH::c-g-""r-O" C.: '
E. CH3-CH2-Ci{O
rTd
1l
f,{
{
tIt
1iII
iii
it,
fl. Prut o\rliaiea etrergicd a unti alchene se fonneaza butanona, o;oxid cle carbon 5i apii.Alchena ca!'e a reactionat este;
' 8.2-pentenaE. 2-metil-2-butena
A 1-bt l tena
D 2-nretr l -1 'butena
,-'I{r:?-fI-cH2-cxi, csr-fl -tH-cTI2-cH3
cII3 CII3
E. nici unul din compugii de mai sus
CT\ CHT
13. 3,5 grame amesiec pentan-pentena decoloreaza 30 mililitri dintr-o solu[ie 1 t/ de Br2 irlCClo. Conlinutul in procelnte de masd al ameslecului este:A.51o/o pentan; 50% pentend 8.40o/o pentan; 60% penteniC. 30% penlan; 70% pe_nl-enN D. 20% penlan; 80% pentendE. 10% pentan:90% peri lenA :
14. Se di schema de reaclii de rnai jos. Pe baza condiliilor de reaclie specificate gi asloichiomelr iei, stabi l i l i fcrrmula compusului E:
c l2,50o'c " , _.Hzo : . ! c lz . : ' 2HOH . ' ,
CHr=gP1-at, A=.-+B+C-D,t ! '. -t-tcl -Hct _2HCl
H2SO. 2Hr(Ni,150"C)D.+E-.-€Propanol
-2H20Compusul E esle: ' Ji "
18. La adilia [-l8r la izobuten6 rezultd ca produs principal:A. 1-brotl l -butanD. bronlrra de te{butil
8.2-brom-bulanE. nici unul din compugii rnenlionali la A-D
.49. Prirr elinrtilarea de api din 2 a[cooliizomeriA gi .B cu formula molecr.rlard CoHraO se ob{inoaceeagi alchena care oxidatd cu K2Cr2O7 gi H2SO4 formeazd acelona gi acid izovalerianic. Ceidoi alcooli izonreri sunt:
{A)A:2,S-ainerrlhexan-1-ol B: 2,5-dimelilhexan-2-ol-B.A:2,5-drrrretr lhexan-2-ol B:2,5-dimeti lhexan-3-otC.A;2,3-dinret i lhexan-1-ol B:2,3-dimeli lhexarF2-olD.A:2,3-dinret i lht-.xan-2-ol B:2,3-dimeti lhexan-3-olE. nici urra din perechile de mai sus
20. Echivalerrtrrl KMrrOa in reac[ia de oxidare a alchenelor la dioli esle:(cu M se noteazd rnasa moleculara i XptnOo )A.Mt5 B. Mt4 C. MtZ D. tW1 E. Mt3
21. Prin oxidarea ciclohexenei cu dicromat de potasiu in mediu de acid suffuric rezull5:
A. ciclohexanol B. acict adipic C. acid hexanoicD. ciclohexanona E. acid butanoic, dioxid de carbon 9i api
22. Esle alchena ranrificata :A- etena B. 2-rnetil-2-butena C. 2-butena D. 2-penlena
23. Cali cm3 solutie 0,1 M de brom in CClr sunt decolorali de 280 cm3 izobuten6 (mesurd{i incondilii nornrale) :A. 100 B. 62,5 C.4B I O. tOO E. 125
,.s24. Cu cate procente se reduce volumul unui amestec echimolecular de etan, eten6 gi hidrogendacd el este trecut peste un calalizator de nichel, la temperatund gi presiune ridicata?A" 20,25% 8.25,71% C. 33,33% D. 50,85%E. volumul amestecului nu se modificd
' 25. Alchena care prin oxidare duce la formarea a numai doi acizi, unul utilizal in alimentalie iarcel5lalt fiind primul din senia acizilor gragi, esle:A. butadiena 8.2-hexena C. 1-pentena D.s_hexena E.3_octena
26. Prin oxidarea energici cu dicromat de potasiu in mediu de acid sulfuric a acidului oleic seobtin:
I
A. doi acizi carboxilici identici 8. doi acizi monocarboxilici
C. 1-pentena
C. bromura de izobutit
E. propena
i
I
I
- t :
l.l:t
t i :
f l
Iil
I
t :I
I
LI! ,
A CHr-CH)-CHOt -OH
D. CH2:C11-a",,
' 15. Se di urmitoarea schemi de reacfi:
150-200",H2S01A.......'..."....'...........*
-Hro
3[OliK2Cr2O7+H2SOiB---_.---+
OHI
C + CH3-CHo cH3.c_cH2_cHol rt '
CHr
cH3-cH-cHo
OH
NaOfl
C. doi acizi carboxilici diferi[i cu acelagi:num6r de atomi de carbonD. trei acizi carboxilici diferili E. compugi de €ncezire
27. Substanta cu urnt6toarea formLrld: .
' * .Ir
{,if,;s
38
r. lt r ut - '*L- C\r'wl$'
r 't l-1 C2II5
), i l'lii.i il,l,.*rl:p^u"n,"ne B. i.ffli:;"Jl,l1'J"':J"i Q 2'meti'' 1 -hepteni
t t l i r r t r t l i l 6 heptena
.,lr I'irr r{};rc(ioneazi cu acidtrl clorhidrict c. izobutend
A , t .rrrr, l de vini l q' : t"nul-^*
i ', , r i,,i .,^r""a E' Z-Pentena
,,,, ( )x,(rarea l but"l:lll Sunnunsunetd2'J;:;,:T;',1"'::1ffff''1"t t^lj"9"tlr;'td;m'll
r. .' r,',,lrtcttle de acid acettc "t
"i.Cpi""ic, dioxid de carbon 9i apa
l , 1. . ' l ) r l la l rd io l -
. rtr I t lrrv'tlcntul unel alchene de forma *-9i=^:Ih,l"::f"tlfi;#iare cu permansanat de
' ,:;:,,'',;;',;;;ediu acid' este: t""J:;iunot""" Bt:J E' M/61, il, B. [/V1o u' Mtc
, l :,,','ll l ilf ,1:;;:"Jfl ffi #i"I- ffi:liii?"ff ili H i i',1' l}: o di ceton 6 (rV)A I B' lll
rm6r maxim de cetbacizi egarcu:
t;r I rrrr rlrfantele metil-ciclopentene pot rezulta! r. nici un'lt
n ' , ' " " B'2 C3 u'c
| | I'tltt oxidarea 2-metil-1-buren"i cu perm"nsa$ffiffi ;ri^ mediu acid rezulta:
i l i i ; . j l . . i11L*n9|acidpropanoicD.doidio| i |zomeni i',,,'i"^n 9i dioxid de carbon
t. l
l l
t .
l l
I
, l
l l
, rc
I t
| .'trr IntsA afirmatia:
,;, il ;;;;; ;; ;rezinu izomeri ::1:'l:j' ; llli i l;ili ::,':ffi ,'-frgF,T*:"J il #ffi:?J;iii,llill;'i.i$f'f 'Tg:i;,il1*,:unp'du'dicrorumtll;J;;,;",'r ;";te reacliona -cu f:i::1,1t,, rl,t tlrtt tt tl poate reacltona
.'["i?"Or* la acid glutaricoxttl;troa energicd a cidoPet
lh lltl rlmcstec format din 2rnoli acetilwS'disodicS'
' ,l:: i',ll'iiTfi:'":'t" "*: r:lr:H::J" c. 3 mo,iacet'endl';liJ'llffirl;;
* B' 2 mori acetirena
| ,l rrrrll ncatileni
1 mol acetiluri cuproasi 9i 6 moli acetilurS
D. 5 moli acetilene
il.4- t!-cl9.!ENr-coMPusl MACRoMoLECLILARI
trolxilrttrt s1-obline prin dehldrogenareilffilSl'u* "' c. n-pentanuluilrollnlll;ll ltllul . .,. r E, cloroprenului :/,ll tlltttutrlbtttanutut
Marrxr;r | .r,o.dev ae obr'rnef " .,,nTl?t:J:iT,1:" etilic foloseete drept catalizatot:
ii;lilil ETntcn'coor'10
C. filabilitatea
cataltzatcttA, Pd B. Pt c. Ni D. Fe2O3 + Cr2or E: ZnO
7. Dintre monornerii o e yi !11 lSlmerizeazi T'5":l'TB. acdlonitrilul C. clorura de vinil
4. Prin adilia bronrului la 'l'3-butadieni' in raport echimolecular' se obtine:
a 13-dibrom-2-butena '"til-;ifi#2-nutena 2'3-dibrom-'1-butend
. i..,i.iiffi i-bulend E' 2'3-dibrombutan
.5 u n m or o 3 gf f .u ta or e n.', ?llr.l#",l""liff T
ar d o-r 1 62000 po a |? ;,ll':','r",,' " "' *'
' A 2000 moli de urz
fi. ii66 *"" 0" ut, E' Nu poate aditiona Br2
l?s$iis3|:(81i36:f,i33."i",ffi11";ffi"""J:;1&*TJ.'"'E%*'t;oooA. stirenttlD. ProPena
E. loli cei sPecificali la A-C
r&steng
in vederea sintezei
ff Fonnula molecular6 a cauciucului nalural esle:
i.E:;ffi ;:l-i+r,-r. '-
C' 1-c.H''1" D' [-crHrln E [-c1H6-]"
t5. Referitor la ProPrietdlileA. elasticitate scizutiD. stabilitate chimici sclzutl
16. O caracteristicd a bachelite'b "t$tiiA. solubilitateaD. structlra tridimensionalS
C:'f inol de etanol
flrtltlllI'Ii .
A. pol,rt ,errz;;ref-) itttti;'tiz';tttl-
A. acetorriD. rneti l -v;ni l-etet '
B. 2 hidroxipropeniE. 1,2-propilenglicol
C. alcool vinilic
. _. . , - , -_*e, ! t , ! *sru rv rs l t t , iJ ; , , r i t u tv. iu l ic u,
Br:cpol inrcrizare C.pol icondensareE r:riigonrerizare
1.8 [Jcval;icril st, olJlrne prin condensarea fenolului cu formaldehida:A in nii;iir, ;lcrd B. in nrediu bazic C. in mediu neutruD. in s.Jli:lre riteilce E. prirr substitu{ie radicalicd
19 Pnn adtlia apei, in prezen[i de H2SOa, la primul termen din seria de omologi ai dienelor,reaulte'
20. Ebonila se r:l:line dct:ii la vulcanizarea cauciucului se folosegle o canlitate de sulf de:A. 1 o,ru [3. 5 o/o c. 10% D. 15% E.30%
In prccesLri cle vttlcanizare, lanlurile nracromoleculare ale cauciucului se leag6 prin legaturi:covaiEnle B. ionice C. de hidrogen
A. 1-2 0,6 B. 2-3 % C. 0,5-1 % D. 45 0/o E. 5-7 %
25. Cauclucul sintetic se pcrate obline prin: polimerizare (l); copolimerizare (ll); policondensare(i lr) .A. l9i l l B. | 9i l l l C. I l 9i i l t D. numai I E. numai l l
26. Elasticita(ea cauciucului se daloreazd faptului ci:A. nracronroleculele sunt lellate prin legituri de hidrogenB. macromoleculele sunt incoldcite neregulat putand sa alunece unele fa[i de altereC. masa moleculara variazd in limite largiD. lanlurile macromoleculan: sunt legale prin punli de sulfE. nlci una din afirmaliile A - D nu este adeverale
27-. Dintre uglStolii compugi macromole.culari: poliesteri (l); poliamide (ll); proteine (11)jpolizaharide (l'V): cauciuc polibutadienstirenic (V), nu este un produs de policondensare:A.t B. i l
- c. i l l D. lv E.V
I 28. Crepul este un cauciuc:A. poliizoprenic B. policloroprenlcD. polistirenic E. poliacrilonitrilic
C. polibutadienic
29. La fabricarea ntaselor plastice nu se folosesc: monomeri (l); polimeri (ll); plastifianli (llli;ini[iatori (lV); inhibitori (V).
41
,21A,D.
: i: ' {i i t '
' ! . t ra .e
' t ! . ,
: t I t. f i : i r; [ ' :F:r i ' '0.
llr nll . : ' l i: ' , ' l l,il,'it, .hirl i t .Nlt I ,1 l i i i
l:. fl;i . , firi 1,.i t : I
i[ l:,t; i:; : f: . t 'lii ll,'I.J E
' t i f .:i.l".F ,
dipoi-ciipc,l E. van der Waals
22. Carrcir:cul nalufal este:A. izorlerul cis al polibutadienei B. izomerul trans al polibutadieneiC. izonierul cis al poliizoprenului D. izomerul lrans al poliizoprenuluiE. izonre:'irl cis al cloroprenului \
23. Polia:riciele se oblin prin condensarea:A. nronoainidelor cu acizi nronocarboxilici B. diamidelor cu acizi dicarboxilicic. nronoamineior cu acizi nlonocarboxilici D. diaminelor cu acizi dicarboxiliciE. diamideicr cu diesteri
24. Vulcanizarea cauciucului brut prin incilzire, pentru scurt timp,'la 130 - 140.c, impuneamestecarea cu cantitSli der sulf cuprinse lntre:
f1r
sl i:.,1
, 30. Numenrl de hidrocarburi din clasa dienelor care formeazd prin hidrogenare Z-nretjlbulan
D.5 E.6
r '31. ltrrmdrul de diene liniare acicliie care corespund formulei moleculara CsHr esle:A.2 8.3 c.4 D.5 E.6
._ 32. Diena crr fomrrda nroleculari CtHlq care formeazd prirt oxidare energic6 gi compusul
este:A.2 8.3
A. clorprenul gi acetalul de vinilC. butadaena gi clorura de vinilE cJoroprenul gi propena
A. benzen'-D. 1.3.$.trimetilbenzen
\. 11.5. ALCHINE_'r_
'l: Acetilqra de calciu se obline prin reaclia dintre:' A. calciu gi cdrbuneC- carbonal de calciu gi oxid de catciuE. hidroXd de calci! gi cdrbune
fi. Pnn tnmenzarea propinei rezulte:
C,4i
cH?-c-g- cH3- l t l l l
ooi
este: I
B. cloroprenul gi izoprenulD. izoprenul gi clorura de vinil
B. carbonat de calciu gi ciibuneD. oxid calciu 9i cirbune
C. 2,3-dirnetiF1,2-butadienaA. 1,$hexadiena B. 2,4-hexadienaD. 2,3-dimelil-1,}butadiena E. nici unul din compugiiA-D
. 33. La oxidarea izoprenului cu dicromat de potasiu in mediu de acid sulfuric rezulte:A. cetopropanal gi acid formic B. acid cetopropiorric, dioxid de carbon gi ap6
A.2 8.3 c.4 D.5 E.6
C. metil-vinil-cetona, dioxid de carbon gi apd D.2-metil-1,2,3,4-butantetrolE. acid acrilic $ acelaldehida
' 34iAdmil6nd ci adi{ia unui md de clor la un mol diend se produce fte la o drbld legituri, fi'e la'epetele sistemuluidienic, numirul izonterilor prezenli in amestecul rezullal la clorumrea2,}diclor-1,3-butadieni este de :
35. Un coPolimer oblinut din doi monomeri in raport molar 1:1 formeazd prin oxidare cu KMnOqin mediu acid, nrtmai acid +clor+cetoheptanoic. Cei doi monomeri sunt:
ii'!;
t11
_' i l '
C. pxilen
l.CurCl2 gi NHIC| se folosesc drept catalizatori in;
! alifia HClla acetileni g.adiliECH:COOH la acetilend C. adilia apeita acetilene,:D. dirnerizarea ac€tilenei E. trim'erizarea acetilenei
4. Prin adilia apei la propini in prezenl6 de HzSOr g HgSOr; rezultd:A. CHTCHTCH=OD. CH3-C-CH3
l lo
B. CHrCH=CH-OH C. CHI-C=CHr
B. exilenE. l.,2,Slrimetilbenzen
I t
E. Ch-CH-CHr IloHOH
42
t'I
TI
F
, t ,rul,r la {tJ, i -r)uuna ( i l ) ; 2-butrna ( l l l ) ; 3-meti l-1-butina ( lV); a,4-dirret i t- i -pJnfina (V).A | 9r l l B. I qi l l l c. l l gi tV D. l , i l 9i tV E. i l l . , iV 9i V
(i Se ard complet propina gi propadiena Raporlul nrolar dintre hidrocarburi gi oxigen este 1.4n la arderea propanului B. la arderea propinei C, in ambele cazuril) in nici unrrl din cazuri E. arderea completd nu poate avea lcc decat la alcani
/ S;o d8u urmatoarele ecualii de reaclie.(:II = CH-F TICI'I " CI{: : CFI__ CI'Ir ' l t * cH +IICI +cH2: 911- a '
( ' i l -
cl l* cII :- "t l---crlz:
CII-C = (lII
lirr folosgs6 61pspt catalizator CurClz $i uHuCl:A r.r l l l B. in l l C. in l D. in lg i l l E. intgi i l l
ll I llutina aflatE in amestec cu 2-butina se diferentiazd de aceasta:
/T)
( tr)(m)
I prhr nici una dinhe reacliile propuse
'l I'titt adilia acidului acetic la acetflene rezultS acelatul de vinil. Fornrula acestuia este:
.A CII= C.-COO-CHI B. CH:-COO-C = CH
r ) (JII2: CH-COO-CII3 D CH3- COO-CI{ - CHz
l' OlI.) : (|1
Icoo -cH3
l0 iio dau urmaloarele valori ale distanlelor intre atomii de carbon: '1.54 angstromi 9i 1,33nrrlrilronri. Co distan[d va exista intre cei doi atomi de carbon din acetilend:
A pnrr reaclia cu apa de bromt, t) i l l l ardBre
A rrr;ri nraro decat 1,33 angskomi .tl nrrl rnora decat 1,54 angstromi
| :, lii l dll schema de reac{ie:
r{bH ' HBr( : l l rOl l rCl lClJr * ' - ' . * i R * - ' ' B
| -Hrso..O,SOTH
tllrr KOH,CTHsOHr: *--D-+
-zHBr{ 'or t t l r r t . ; r r l l . esle:
B. prin reaclia crt sodiu metalic, la caldD. atat cLr reaclia A cat Si cu reac[ia B
B. mai mic6 dec6t 1,33 angstromiD. egal5 cu 1,33 angslromi
I irll/t valoare nrai mare decAt oricare din cele indicate m4i sus
| | ltln ndilia apei la 520 grame C2H2 se obline aldehida acetici. Un sfert din masa aldehideirn rrrrhrco gi se obline un compus A, iar resful se oxideaza rezuftand o substanli B.( lrrrr.ilrlordnd randamentul tuturor transform6rilor 100%, si se calculeze care esle coneenhaliaprolrrrrtrrald a soluliei ob$nuti prin dizolvarea substanlei A in 770 grarne ap6:A r l0r), ir 8.77 Vo C.46 % D.34o/o ' E.23o,!o
-HrO
9p' -1"14)
n!
i-( DNaOH,CzHsOH
!--r .1- t10lv l t ) \ /
-HBr
+2HzE.. . - - - - - -_F
Ni
43 44
D
D
uii2 :ui{-UH - -t lz
CH?-C : CILIcHr
E CIlr-C = C-CH3
$. La craiarea metanltlui in alc eleclric
predominantd este;g.ef lo+ 1l2Oz -. QQ + 2Hzg.cHr" c+i t l2
CH2: C : eH-ull3
cH - c-cH?_-CHr
O"n,r' OO1,n"r""acellenei; reaclia secundarii
g,2ct1e
D.6cH1E. CHr + Or
- C2Ho + 2Y1,
- C6HG+ 9H2
- e+2H2O
j4. Caf fitri de aer (2oo/o Oz) necesild arderea a 1,6 litri de acetileni ?A.sf 8.7,51 c. 9l D. 12.5 | E. 20 |
15. ln urmitoarea schemi de reaclie compustrl A este:
CII3-CII2-C = CH + A+cH3-cII2-CO-clI3
A. Oz B. HrOu CrOe D. HrO E. tol
i6. in seria etan, elen6, acetilend, varialia'Elracle-rulul-ggid al legiturii GH este:A. etan > etend > acetilene B. etend a elan > acetilene C, etend > acetilena > elanD. acetileni > elan > etene E. acetibne > btend > etan
r17. l-Butina aflaia in ameslec cu 1-propina se poate rggllgg{e prin reac$a:A. cu Br2 B. cu solu$a slab bazic6 de KMnO<D. cu reactiv Tollens E. prin nici una din reacliile A-D
C. de hidrogenare
18. Se dE ecualia reacliei:
c6u5-c = cH +"ro -gL [A]---------*B' IIgSOa
Formula substanlei B esle:A. GHs-C=CHz - B. C6Hi-CH:CHOH '
II
OH i , . . i i r . . "
C. GHs- CH-CH3 D. GHS-CO-CH3 '|
; " :
' l : ' ! ' j l ' ' l ' :
oHE.CcHs-CHTCHzOH i i ' . :
19. Care dintre proprietbfle enuriiirai6 s'e rei6ri'b egzC2? ' . 'A. precipitat solubil in api B. culoare roSieC. iuo iqiunea apei sufera hidrolizi -.".'- D. explodeaze la lovireE. are miros neplecut
20. Acetilena nu se poalil::': ". ' r'r'-;"'r*i: :.lrir:! ;'j
(l) dimeriza (CuzClr, NHrci, 1oo"Ci l'i:?:-1 :'tiii: t'
f ;
t- - l tLuu suu v, Lui /UItLtr ld i , , lLe, /
I B. I I C. I9i l l l D. l t l E l l 9 i l i l
D.75% E.84%
necesar combustiei a 1,69
D. '17,2 m3 e. ta,g m,
B. este stabili fald de apAD. este insolubili in apd
45
21 f)rrr(re aflrnrati,ile referiloare la acelilura de cupru este falsi:ri se olirirle ca precipitat, ?n sorulie apoasd, din acetirend 9i crorurd diaminocuoroasd|| inc5|z-i tainstarr:uscatdsau|ovit i ,exp|odeazAviolent[] ;ir:tlii Iari o desc;ompun, regenerdnd acelilendD poare servi la rercunoagterea caritativa a acetilenei in amestec cu alte gaze1-: irr rrrare exces de apdhidrolizeazl
22 f:actorul delernrinant al cornportdrii chimice a acelilenei este:A rlrspozitia geometricd liniard a atomilor de carbonB lirbridizarea spz a atomilor de carbonc lrpia legaturi c;rre imprimi moreculei un caracrer nesaturat pronuntatt). lribrrriizarea sp3.ir atomilor de carbonE drstan[a dintre ceil doi atonri de carbon
23 Reacfia clorului in exces cu acetilena, in fazA gazoasd, conduce li:A cis.dicloretend B. lrans-dicloretend C. ameslec de cjs gi trans-dicloretendU 1,1.2,2-tetracloretend E. cdrbune gi acid clorhidric
24. Din 365'7 miligrame carburd de calciu se oblin 89,6 rnililitri acetileni. purilatea carburii decalcirr este:A. 70 0,6 B. 80 % c.95 %
25. Volumul de aer (20% volume Or)ecirinrolec-ular de mertan gi acetileni este:A 37,8 m' B. 12,6 mr C.9,4 m3
m! amestec gazos
. :1 ,
' ' ' . - \j "
' {
i t i " '. l . i
t ; i
l . i . :r l
26 un arnestec de doi moli acetilure disodilg, un mol acetilurd de cupru 9i doi moli acetilur6 deargint, fornreazd prin hldrolizd: -A. 3 nroli acetileni B. nu hidrolizeazd C. 1 moJ acetileni + Z moliacetilurdD. 2 moli acetilend + 1 mol aceliluri monosodicaE. 2 moli aceli len5 +.3 moli aceli luri
27 Procentul volumelric de azot in amestecul rezultat la arderea a j9_g1ame propind inlr_unyotyq.ctej!0_!!!ri aer (cu B0% N, ), dupi condensarea aper esre:A.41% B.78ot; C.B2o/o D.B4o/o E.64%
f!,^fe ara 16,25 grarne acetileni obfin6ndu-se 11,2 litri dioxid de carbon. puritatea acetitenei
c5 t t r .
A.2O% B.40ot 'o C.S\oh D.7So/o E. 100%
29. Prin reaclra varurul nestins cu cirbune in cuptor elecrric se obline urmilorul compus:A. acetiluri de magneziu B. acetaldehidi C. carbidD. cloruri de var E. acetileni
j30' llidrocarbura care prin reaclia cu reactiv Tollens conduce la un compus in care raportulnlasic C;Ag = 4:9 este :A. 3-metil-1-butind ,8. vinilacetileni c. 2-bu'tinii D. acerirend E. propini :31. Carbura de calciu:A. se mai numegte Ei vilr nestinsC. la incalzirc sau la lovire explodeaziE. hidrolizeazi usor cu apa
52. La oxidarea acetilenei cir permanganat de potasiu in mediu de acid sulfuric rezultd:
A. co + co2 + Hro B. Hooc.cooH . c. 2co2 + H2oD. cHrcooFl E. H-COOH
33. Privitor la adilia apei la o alchin6 marginalS, cu peste trei atomi de carbon in moleculfi, soooate a'ftrma"A. este catalizati de sulfatul de cupru
C. nu are loc o asemenea reaclie
E. se produce o izomerizare la aldehida corespunz{tga1e
154. La oxidarea acelilenei ., pi-.ng"nat de potasiu in nrediu apos rezullS:
B. conduce la o cetone sintetriciD. conduce la meiit-ibtone
A. acid fqrmtcC. acid acetic
, B. acid oxalicD. dioxid de carbon gi ap6
E. nici unul din contPugii A-D ,
15.. Metilpropilcetona se poate ob{ine prin adilia apei la:A. l-penfna B. propiniE. compugii Q. $i D
C..1-butin6 D.2-butind
II.6. ARENE
I
/'. Ce dentrmire are substanla cr:r formula:' f
I
HsCo-C-CoHsI
u6ns
A. ldbenzometin B. trifenihleill C. lrifenitmetanD. trifenilmetilen E. tribenzometil
2.rSubsranla cu formula CsClo se'oblin'e:A. din benzen gi clor, prinlr-o reac[ie de substitulie in prezenla clorurii fericeB. din benzen gi cloq printr-o reaclie de adilie, la lumindC. din ciclohexan gi clor, priirtr-o reaclie de substitulioD. din ciclohexan 9i clor, printr-o reaclie de adilieE. din ciclohexend 9i clor, printr-o ireaclie de a.dilie
3. Substanla cu formula CsHoCls se obline:A. din benzen gi clor. printr-o reaqie de substih(ie, in prezenla clorurii fericeB. din benzen gi clor, printr-o reaclie de adilie la luminiC. din ciclohexan gi clor, printr-o reaclie de adifieD. din ciclohexend gi clor, printr-o reac{ie de adi{ieE prin nici una din metodele propuse.
; , i ! - .
l i '
'1. tltri..
i.,iJ;*-;.:
:aii
! , ;
4. Prin hidrogenarea pa(ial5acestui cofltpus este:A. tetrahidronafta!iniD. oclahidronaftalini
A. hidrochinonaD. anhidrida flalici
5. Prin oxidarea antracenului (KrCreO, + CHTCOOH) se obline;
a naftalinei se obline compusul cu formula
B. diciclohexan C. hexahidronaftalindE. decahidronaftalind
S antrachinona ' C. difenilcetonaE. acid tereftali. .
,*
46
flF'/i!rII
TTII
II
II
FFFFIpr
, r )H;;;;fi""1:t::;:'""""3',',J;:;i,:"" D c,4r'1 r: c,zHro i i,Y'.[ a hidrocarburile cu mai multe nuclee benzenice in structura, caracterul aromatic este: fA + NaoH ___-_> A + BA. rnai pronun{at decdt ra b:nzen .g. nrai pulin pronr.rnlat c".:ii" u""r"""'" V eHc. idenric ar cer ar benzenului ri. c"ractdr aromrtic prezint6 Jo- l"nr"nrr i
' -cooNa[:. caracrenrl aromalic nu poate li discutat in funclie de numSn,l o" irr"r." o"n."ni""
, Ay'"UU + HzSOa
"B S" d", urmdtoriireactanligiconcfiliide reaclie: 1 6 + CO2 - Q|J
-:W;- C
A th, Ni,20"C, 1 atmosfera B. HNOI HrSOi C. SO3, HrSO4 It) Ch, ltrmine' E. CHrCHrit, aiCt. j CH3- CO()txtsiderdnd cd parlenenrl c,e reaclie
"tt" roir"nui, i6 ie specifice care dintre reac{iite de q! c + \ --.-----* p + iH.-cooHsus nu este posibila.
l /I cHr-co
{) considerdnd reaclia de crorurare a toruenului, ra rLrmind, fdrd prezenld de cata,,. -,-. ,- ^!:;l so precizeze produsul de reaclre;
""'q' 'oro PrczElrla oe calallzalor (he$ Structura^compusului D este:I
^ t tA cloruradebenzil ''"6]lrirui
.-"rortoruen c rn-crnrrnrrran I y- ?H ococl-|3A. clorura de benzil B. numai o-crortoruen c. m_crortoruen [ ?t ?H ?uuul-|3l) numaipcrortotuen 'oo,ctorroluengip_crortotuen
i ax/coocH3 AurcooH ,Vcoout0 so dau urmdtoriicompu$i: I n. l( )l B. ll ' l I c. l( )l(:,,ft,,--cHr rrt;c.nr-.CriiHz (l);coHs-cH=cH -cH:-cHr(,lt); i V \/ \r'odll ' , -CH=CH-CH3 (lV).
v ' rr t" ' ' ' t ^
. I
Caro drntre ei nu formeaz6 prin oxidare acid benzoic ?
^ | a. reiiL
-- ' c. reirV D. r, , eirV E. rori [ [ ?n ^^^ :oot ?t
'11. Se dau formulele:
?Hr QHg QH, cH.
,Adll,'\A ' I cH"
Y Y ' $;:,r$,"'b:Tl kr roprezinta ' ,A cinci izomeri de pozi[ie ai trimetitbenzenuluil l lgl l l suntaceeagi substanld,iarl l l , lVfi Vsuntizomeri ai sdi_ |t; | 9i lll sunt aceeagi substanld iar tl, fV 9i V sunt izomeri ai siiIt l, ll gi lll sunt aceeagi substan[d, iar lV gi V sunt izomeri ai sdiI krato cinci formulele reprezintd aceeagi substanli 1,2,4-lrimetilbbnzenul sau trimetilbenzenulnsimetric
l| 2. Mota-nitrocJorbenzenul se oblino prin;
A clonrrarea catalitici t behzenului urmati de mononih-area produsuluill rrrononilrarea benzenului urmati de clorurarea catalitic6{: rnor'}onitrarea benzenrrlui urmali de clorur:are fotochimic6l) (Jonrrarea fotochlmic5 a benzenului urmat6 de mononitrareI rrr r so poate obline ca atare
o
14. Numdrul izomenlor aromatici ce corespund formulei C6ft(CHt3 esle de:A2 B-l c.3 D.4 E.6
15. in urma reac{iei intre Uenz'en gi buten5, catalrzati de clorura de aluminiu, rezuttS:A. CoHTCHTCHz-CHrCH3
' .C. GHTCHT-CH-CH3' ' ''
1., , ' ' .=" 'CHt' , . , . . . .
: : . ' , , i , i 1 ' . :
B. C6H5-CH-CH2-CH3
ICHr
D. CHa
, l
i iI t
isrflatil
b d;
D. at6t o-clortoluen cdt Ei p-clortoluen
'lB. Penku a ob[ine c.lorbenzen din benzen catalizatorul propriu zis este:A. Ni redus B. NiCl3 C. FeCl3 D. FeCt2 E. Fe redus
19. Poziliile cele mai reaclive din antracen, in reaclia de oxidare, sunLA. atomii de carbon ai antracenurui sunt echivalenli ca gi cei ai benzenuruiB. pozi{i i le 9 9i 10 C, pozi[i i te 1,4, 5, B O. pbali ir 'e 2,g,6,7 E. pozil ia 1
20. Prin nronoclorurarea directi a toluenului se poate obfine:o-clortoluen (l); m-clortoluen (Ll); p--ctortotuen (lll); clorura de benzil (lV).A. lV B- | 9ii l t "C. t, i l 9il[ D]t, ' i l l9itV E. t, i l , i l I, rr/
21. Rezulti toluen din reac[ia:Pt
A. CoHo + CH,NaOH
B. CoHo+ CHrCI --*Al013
C. CoHs+ CH:CI -+
D.GHs-COOH+|J2 --cdldu16
E. C6HTCOOH -->
22. ACl3Din reaclia C6Ho + CHr{lOCl ----------------} se formeaz6:
-HClA. C6H5-CH2-COCI B- QHs-CH-CH:
IOH
so3t{( l ) ( i l )
soeH
Cantitatea cea mai mici se va forma din:A. I B. l l c. illE. se vor forma cantitii{i aproxinrativ egale
1a
Produsul reac[iei C6H5.-C113 + 1;1,
A. clorura de benzil
SO.HI '
',A'VIso3H
SO.Hl "
rA)V\ ( i l t )
D. lg i l l l
catalizator
- _HCIB. o-clorloluenE. r+-clortoluen
C. p-clortoluen
. j
C. CoHTCO-Cl-{a D. GHrCO-CHz-CltJE. reac[ia nu este posibili
23. Din toluen gl ciorura cle niEtil in exces, in prezenla AICI3 anhidr6, rezulti:A. o-xilen gi p-xilen B, rn-xiten C. 1,2,4 lrimetilbenzenD. 1,3,5 lrimetilbenzen E hexameUlbenzen
i;l
'T
, . . J\i ii:
a> 50
24.Este un radlcal aronralic: .4. -C6Hrr B. CEHs-O- Cl -CbHr3
I
25. Fie urmitoarea reaclie a undi substanle aromatice:calal izator
CsHro - X+Hz
:::;f:l?I"""' B.io-xiren c. srirenD.m-dimetilbenzen E.rreacliaesteimposibild
26. Solulia_slab bazicd de KMnOt nu este decoloratl?de arneslecul urm6toarelor substanle;
D. scado sau cregte, in funclie de hidrocarbura nitraliE. scade sau cregte, in funclie de gradul de nitrare
D. CH3*C6H4- E. C6H5-CH2:-
' 4; i
4. C2H2 9i C6Hu
D. CH1 9i C6H6B. C:Hz 9i CzHrE. CuHu gi CrHu
C. CzHr ti CHr
27. se supun oxid5rii cu ss1, in lprezenla V2o5,.la lemperaturi Inaltd, doua cantitall egale debenzen, respectiv ortoxilen, in v'ederea oblinerii anhidridelor respeclive. Necesiti o cantilatemai micd de aer:A. oxidarea benzenului B. oxidarea orloxilenului
- ',.:ra.i,.;:1,' ;: ' i : l *i i .t i
(8. ant?cenul ;:.+l .5t1.,)::.q .t r-:rn+1.*li-.a '
29. Se oxideaze cel mai greu:A. antracenul B. naflalina C. toluenul D. xilenul
30. Dintre afirmaliile urmAtoare referitoare la benzen este falsi:A. nucleul aromatic prezintd gase electroni r(pi) . rB. se poate ob{ine din gudronul de cdrbune 'G. reacliile de adilie decurg in condilii energiceD. este stabil fala de agenlii de oxidare ai alchenelor .E. fiind o ciclohexatriend, are caractbr nesalural pr6nunlat
31. un compus aromatic polinuclear diclorurat,cu nuclee condensate, conline igrl5s-f."clr"l
C. arnbele procese necesitd aceeagi canlitate de aerD. ortoxilenul nu se oxideazd in aceste condiliiE. prin oxidarea ortoxilenului rezultd acid flalic in acesle condilii
28. ?nn oxidare cu KrCrrOr/91-l.C99H genereazi compugi carboniliciA. ortoxilenul B. etena
'C. alcoolnl te(butilic D. naftalina
Compusul conline un numir de nuclee egal cu:4.2 8.3 - c.4 D.5 E.6
32. Brom-fenantrenul are nesaturarea echivalentd egalA cu:4.6 8.7 -c.81 D.9 E. 10
33. Numdrul de hidrocarburi aromatice cu formula moleculari eoHrr,mononitrare calalitici la un singur Erodus 9i pol fi oxldate cu o soluliede potasiu este:A1 8,3 c.4 D.2 E.5 +rii,
34. Concentralia HzSOr in amestecul sulfonitric rezidual rezultat ta nitrareaiaromatice, comparativ cu cea din arnestecul sulfonitric inilial: i-;,: t, :
A. scade B. cre$te G. rimine constanta , i#
FfIrtIr|r|IIrl|lfhl fI
n-t l
FTIt
.r5. r{irportur rnolar Fenantren:hidrogen la hidrogenarea compleli a fenatrenului este..A l 7 B. 1:3 C. 1:5 D. 1:1 :d. l .Z
. t':7'99lt9slll!991!1[I Rcac(ia dintre clonrra de benziliden gi apd conduce la obtinerea:A rrntri rliol stabil B. benzaldehidei c. alcoolrrlui benzilicl) aci<lului benzoic E. reac$a nu poate avea bc
?At.Brz+B.$t i indc6Aesteal t re i leatermenCtinser iadeomo|ogiaa|chenu|o11i r:i ilro un atom de carbon secundar in moleculd, s6 se precizeze care este formila iui ts:A "(.I t, CH Ct{z- CHr B. CH3-CH-CH=CH3 ,l
t t t t l
A. .1,1-dibrombutan
D. 2,3-dibrombtttan
A. clonrri de metil
D. fornraldehidd
A. metanolD. acid formic
A. 1,1-dicforetanD. 1,1,2-{riclormetan
B. 1,2-dibrombutanE. 1-brombutan
B. clorurS de elilenE. clorurd de metil
B. 1,2-dicloretanE. nu reaclioneaze
C- 2-brombltlart
i . i . .
D. C6Hs-CCl3 E- CsH{Cl2
C. clorurd de rnetilen
C. formaldehidd
C. benzaldehidd
C. clorura de metil
g. La clorurarea difenilmetanului la lumini poate rezulla:
o i^tt"-CgCt-CuHr B. CoHs*CClz-CoHr C' C|-C$H{-CH2-C6H.-CI
ij. piai,siide la punctele A gi B E- toli produgii enumerali
r0. Se dE ecualia reacliei:(mediu bazic slab)
g + H2O ---------------: CsHr-CH=O + 2HCl
Formula substanlei A este:
A. GoHs-Cl B. CsHrCHClz C' C6H5-CH2C|
il. Hidroliza in mediu bazic a cloroformului conduce la:l l r l l r
t ; t ) l l r -Cl1-CHz-BrICHrBr
Br 8rA.
ID. CHrC-CH3
ICHr-'8r
I
i
.
B. l,Z-dibrombutan C.2,3-dibrornbutanE.1,2-dibrorn-2-rletilpropan i
4 onl l', -COOH se poate ob$ne prin hldroliza:A (:il lr Cl'l2Cl B.GHr€HCl2 C.C6HTCCIJt) (;nt h Ct E. C"eHt-Cch
1 | hlrivfllii halogena$ reaclloneazd ugor cu Mg, formand compugi organo-magnezieni. Reactiar r rn kx, i l t
n,r l ) l l B. etanol C. acetoni D. eter anhidru1 . . !
E. benzen
1,2,:l -l riclorpropanul se obgne din dorura de alil prin:rr rrrnclie de adilie a doruluirr rorx;l io de adil ie a HCIrlirr;lln nrr este posibill
B. metanolE. nici una din subslanlele redate la A-D
D. Hidroliza in mediu bazic a clorurii de metilen conduce la:
i' I. llt :
i1 ,
',J,I rlr cxisti o substanli A care si satisfacd condi'1iite din enunl !
'| :;(r (ld ecualia reac$ei: A + B + C. gtrind ci substania A oste al treilea termen din seriarrh. orrrologi a alchenelor d ce are in mq&cul6 un atom de carbon cuatemar, iar B esle bromul, j,,ulr:; lnnla C esle:
13. Hidroliza feniltriclormetanului conduce la:
A. un diol stabil ' B. un triol stabil
A l,2.dibrompropanl) 2 l)l(nnbutan
tt - - -+cl l l l r
' ,r r l rrlrrr rlrr I ) oslo:
14. Pnh efiminarea de HCI din 2-clor-2-metilpenlan se formeaza 2-metil-21enlena
respectiv 2-metil-1-pentena (ll). Dintre cele doui subslanle va predom.ina:
A.j B. ll C. se formeazA canfite|i aproximativ eg'ale de | 9i ll
D. alcool benzilic E. acid benzoic
D. se formeazl numai ll E. reac(ia nu este posibile
15. Se dau urmatoarele ecualii:
( l) CHril4gl+ HOH CHo + 1-1ggn1CH:OH.+ Mg + Hl(ll) CH3[,lgl + HOH
(lll) cHrMgl + 2HzO :+ cH3l + Mg(oH)z + H2Dintre acestea reprezinti o reaclie posibild:
' C. loateA- numai I B. numai l lD. nici una nu este posibilA E. numai tll
17. Clorura de etil cu acidul clorhidric dau naqtere la:
( t),
15. Pentru a elimina un hidracid dintr-un compus halogenat se foloseste:4. fl2SOr concenlrat B. H3PO1 C. solulie apoasi de NaOtl sau KOHO. sotulie alcoolici de NaOH sau KOH E. nici una din variantele A-D
I t
t :
I
B. reac$i de substittilie fotochimici cu clorul
::..: ,,,, ;* .-1."0'-fl o" HCI urmate de eliminare de H2o
/ (:lonnolanul se poate gb[i'ne colform sdnmd: A + B "-.-.->
CH3CI + H:O. $tiind ci| | r r r ' |ot lsubstan{danorganic i , reaj t? ic5: . .A A ol la; B=Cl2 , B.A=CHr;B=HOCI . , . ' r : C.A=CHTOH; B=HCl| ) A Cll,.; [J = NaOCI . . E.4 = CHrOi B-= HCI
ll i iu r:orr:;lcJord 9irut Oe transftcrmiri: a ,HzSOr' aoo'cttll :'i +HBr
| .ll, (:ll/ CIh-CH?OH "fi; --.--------+ g'Jiogt't:'+l':':'i '
N,()l l, otanol +Bfz r:i:''r:ir
D - ' ,
" i s i. . . ._: .
.::.' -'.rli:
18. Clorura de propil se poate ob{ine in amestec cu dorura de,izopropil:A. hatind alcool piopilic cu acid ilorhidric ' '8. prin clorurarea directd a propanulLji
' C. prin adilia aciO'ului clorhidric la propeni p P.nn reacfia clorului cu 1-prophnol"'E sinteza cerutl nu se poate realiza prin nici una'din ciite de mal sus
..
'19. Reaclia de clorurare a metanului poale avea loc ai la intuneric? "
F , : .a ! . . I . . i - , . : . i ; ' .
{r t ] .^ ' r '1 ' : t ' - ' '4} .
- : ' t, , ! ' tJ +,r ' ii i i . !
t ''..., ls,t
iir D da, in prezenila de ap6l - . - .
qLr. , J , e,LJ,r
B. 2-clorpropanE. 1,2-diclorpropen6
22. Dintre compu:pii de mai jos nu reaclioneazi cu KOH, in alcool etilic:
20 conlpusul clonrrat care prin tralare cu l(cN fornreazd nitrilul acidului 4-metilpentanoicA 1-clor-2-rnelilp,en{an B. 2-clorpentan C. 1_clor-3-metilbutanD. 1-clobutan E. nici un rispuns corect
21. Adi{ia acidului clorhidnc la propen6 conduce la :A. clorpropanD. 2,2-diclorprop,an
A clorura de penlilD; clorura de izobr.rtil
A. clorura de te(butilD. clorura de n-butil
A. Mg in etergi H2OD. KCN giHlcatalizator
A. D-pentanulD. 2,2-dimeblpropanr-rl
A. 2-rnetil-2-pentenaD. 1-dor-2-pentena
B. clorura de butilE. clorura de izopentil
23 Brombenzenul poate reac{iona cu:A NaOH solulie a,poasd B. KCN in mediu aicoolicD. nragneziu E. NH3 gazos
24. Formeazdprin hfdrolizi un atcool ffi*B. clorura de neopentilE. clorura OeSlutit
: i'clt , : ' t rl l .. ' l :
i l , ' i | '^ I i ,
, . , i t' i i,,, i ,:;. r ir '. ' i ' ,
. . ;
25. Dinrre urm6toarcre reacg-i poate conduce preponderent ta 2_broin_2_rnerjlbutan:
AUvl 13
I Herii) HTHHTCH2-CH-OH ----------------
HBr(il) HrC.-CH-CHiOlj)CHr
ICH:
(il) H3C-C(OH)CHr.CH:ICHt
A. ill B. l l Ei l l l C. | 9i i l l D. loate E. nici una
HBr
-
26. Alegeli reactivur cel mai polrivit pent' rearizarea transformdrii:1-bromheptan acid ocianoic
!. KOH jn etanol qi KMnO4 solulie bazi€E. lransformarea nu este posibili
?7. Pnn reaciia cu clorul formeazd doi compugi monoclorurali:
28-.care dinre comp{.rgii de mai jos formeaza prin oxidare cu dicromat ddacid sulfuric_doi cornpr;gi organici care au o grupare func{rbnald "omuna
i.^
B. izobutanulE. $metilpentanul
B. 3--rnetil-2-?entenaE. 1-clor-Z-rneb'l-1-butena
c.
29. Nurninrl de comprugi halogena{i care se pot obline teoretic prin ,""qiaiieste:
53 54
C. alcooluf alilic
u_ ud, la presrune ndtcatdE. da, in mediu puternic acid
C. 3-clorpropan
C- clorura de metil
C. CsHo ti AlCt,
C. clorura de alil
dischema:X -_ Y_HCl
derivalii halogenali de mai jos nu respeclA schema data:
t l . I
+HCl
c. tu
C. clorura de lerlbulilE. toli derivalii de la A, B gi C
C. hidroxi-acetaldehidi
,-l
I
FI+t+++II
{
il
'i'!i
D. letralluoretena
C. 1 -brom-2,2-dimotilpropanul
C. alcool te(iar
clorura de etil B. clorura da ProPilatAlclorura de etil cAt gi clorura de propil
. Hidroliza compugilor organomagnezieni conduce la
alcooli B. aldehide C' hidrocarburi D. cloruri E. cloruri acide
\Z'. La hidroliza izomerilor diclorelan ului nu se pot form a :
acid acellcglicocol
B. acetaldehicjdE. compugii de la A gi C
Se pot dehidrohalogena:
.,",. i i
i : : , i " . : i l i t i .* :'r':,tii-'- 9
t-. :r ".t':li 5,3 .
,r,'., . . I ' , i i l i : ; -* :
yi; ::l:,lii;!!f .
. brbmbenzenul, clorura de vinil Ei clorura de alil reac{ioneaz5 cu Mg
iia'b$adintre clormetan gi KCN urma6 de hidrolizd totald conduce la acelamidistd la baza oblinerii frigenului
l.Jrombenzenul 9i 1-brombutanul reaclioneari cu KC$.r)libiura de etil este agent frigorific
ga-T>. "'
b;rlurUf tetrahalogenat cu cel mai mic conlinut in carbon este:
iclorproPina B. clorura de vinilE. atAt.compusul B cit 9i D
Este adevdiatd afirmalia:
de carbon B. cloroforntul C. freonul
lt.B. ALCOOLI
:.;tlct :
r-,T:
! , i : f ' ' l '
et.!;8,..t,r; , '
GHcI
CH3-C-OH este un:I
CHrB. alcool secundarE. alcool cuatemar
-ill+
se obline industrial pomind de la:B. acetone C. acetileni D. eleni E. etan
glicerinei se folosegte o reaclie in urma cereia rezulla un comPusalbastru. Drept reactiv se folosegte:in nrediu acid B. clorurd de amoniu in mediu neulru
D. sulfat de cupru in mediu badcln mediu bazicIn mediu acid
glicerineiin prezenla acidului sulfuric se obline:B. acidul acrilicE. clorura de alil
" - - . , . I,,u*i ic. iiir.I. -J $9i{
. ) t
j i5: ::::C. 2-metitpenrqnt4;;
' - l .,1. :
-
tll
Ill
l|
Ill
h
TFItIlr|t
CHZ: CH-CH2OH ( l l l )
l)irrlre acestea nu sunt alcooli:A. I p i l l B. l l t i l l l c . l l l q i lVl). I Ei lV E. l l 9i lV
6. So dau alcoolii:(l) CHTCHTCHTCH2-OH([) r-to-cHdHoFrcHoFrcHOH-CHOFrcH2OH I( | | l) CHj-CHr{Hz-CHr{HTCHrCHTOHordinea crescitoare a solubilittrtll lor ingpd esle:A. i l , i l t, t B. i l t, l l , | . c. l l l , l , l l D. I, l l l , l l E. l, l l , l l l
7. Care dintre urm5lorfi compugl dil pdn reducere 2-propanol ?
ot-t
,\7ct1'l ( ) l ( rv)'Y.
OH
n. propanonal). clorura de propil
8. propanalulE, propena
C. acidul propanoic
B. Numdrul de alcooli te(iarl care corespund formulei moleculare CaHsoH este:A. nici unul 8.1 c.3 D.2 E.4
0. Numlrul de alcooll terliad care corespund formulei moleculare CsHrzO este:A 2 8.3 , - ' - C.1
10 3-Pentanoluleste:
D.7 E. nici unul
A rrn trialcool B. un monoalcool te(iar C. un monoalcool ciclicl) rrn monoalcool secundar saturet E. unhonoalcool primar
| 1. Se dau urmitoril alcooli.
t;l lroH (l ) CH3--9H:CH3 (ll ) cHi-cH2-cH2oH ( ll l )({ l t | , , i
OH ' . ' 1 j { .
(: l l r -9H-qH--.cHs. UV) ".CH3;fH-cHz-oH (V)l l lcHr oH,,, , ,= -r,rr, .*
' t cH, Z1';; ' { l i ' i l r l ' ' .v Li ' ' '
Olh -CHr-OH (Vl) . : . " =.- t -i i i ; l' " " ;;* Ji dl'['i e, nai6T-r3r{'" nd'*'" es te:A r. vr, il, ilr, rv, v r-!.i:r, : I liv,Jljlll,y,_ry c. lv, v, ll, lll, vl, It) il, ilr, r, vr, rv, v - ' -' - E. lv.v;lll; lli,Yr.l, ,., .. itz l\ln adi[ia apaila 2frCtiL-2-truteqfffifia:.: . i
' ' * i , r
F.g-{typ", ,. ,1
:en,h- i$tfili,f r :j,.r":, : i:
l
I
o. .t,-ftt -ftl- cH3
c:t.lt oll
6. .Cl l r . -Cl f , -q11-611r611 D.
Icl Il
E. nici unul din alcoolii redali anlerior
D. o aldehidd aromatici
B.1"u
ct.Il-c-cI12-clll
OII
13. Prin oxidarea etanolului cu KMnOa in mediu acid rezult5:A. oxid de eteni B. etandiol ' c- eteni D. acetaldehidi E. acid acetic
14. Pin oxidarea alcoolului izopmpilic cu K2Cr.O7 in mediu acid rezulti:A. propeni B. 1,2-propandiol C. propanol D. propanonl E. acid propanoic
15. 1,6 grame dintr-un monoalcool saturat lratat cu sodiu metalic degajd 560 mililitri H2(condilii normale). Formula alcoolului esle:A. CgHzOH B. CH3OH C. C2H6O2 D. C2H6OH E. C4HgOH
16. Produsul principal oblinut la oxidarea etanolulul cu dicromat de potasiu irr prezenli de acidsulfuric este:
A. etilenglicol B. aldehidi acetici C. acid oxalicD. dioxid de carbon E. etanolul rezistl la oxidare
.17. Compusul organic care trebuie redus pentru a obfine un alcool te(iar esle:A. o aldehidi B. o cetoni C. un acid carboxili6D. un amestec echimolecular de celonE gi acld carboxilic E. nu existi astfel de compugi
18. Un alcool terliar poate fi oblinut prin ,.dr*r"" unuia dintre urmdiorii compugi: ,A. o aldehidd alifatici B. o cetoni C. un acid carboxiliC
I{o- cr12--Tr{- f il- c:t h
ct.lr olt
E. nicl unul din risounsurile A - D
19. Tratind substanla cu formula;
\-J-OHcu o solulie de dicromat de potasiu in mediu.acid, rezulti:
OH
Lro^o'S* ,s o
)uo"' S*
o' cooHcooH E' cooH
cooH
20. Solufia_de dicromat de potasiu in mediu de acld sulfuric oxideazi alcoolil. primari gisecundari. Desfdgurarea reacfiei este insofiti de urmltoarele schimMri:A. degajare de gez B. solutia de culoare verde devjne portocalieC. solulia de culoare portocalie devine verde D. se formeazi un'precipitat negn.rE. se formeazl un precipitat brun"
21. Moleculele de alcool in fazd gazoasd suntA. neasociate B. asociati: prin legdturi de hidrogrtnC. asociate prin legituri van der Waals D. disociate in R-O- + Ht. . . :
t t t .
55
Frtl
E. drsociate ill R' + C)H-
22. Raportul molar 'intre dicromatul de potasiu 9i alcoolul izopropilic in cursul reacliei de
oxidare in meditt aciC, presupunAnd ci reaclia decurge cantitativ, este:
A. 1:3 D. l . t C. 1;1 D.2:1 E.3:1
23. Un alcool cu formula moleculara CsHrrOH formeazd pdn oxidare blindd o cetone. Formula
E. este un lichid incolor ugor solubrl in benzen
32. Echivalentul gram al permangarrattrlur de potasiu irr reac{ia de oxidare a etenei la elandiol esle:
A. 39,5 g B 52,66 g C' 31,6 g D' 26,33 g E' 79 g
33. Referitor la alcooli, este adeviratA afinnalia:
A- sunl subslante gazoase, l ichide satt sol ide
6. Lrp"ru,rru de fielbere este lnai micd decAt la compuqii cu alle grupe funclionale
. monovalenleC. inrogesc hdrtia de turnesol dqtolilS caraclerului lor acid
D. reaclioneaza cu PCl5
E. dau reaclii de condensare cu fenolul
34. O solulie acidi de dicromat de potasirt nu se coloreazd in verde dac6 se traleazi cu:
A. l-hexanol B. 2*butanol C. alcool neopentilic
D.1-eti l -1-ciclohexanol E.2-ntet i l -1-pentanol
35. Un poliol are numArul de grupdri hidroxil egal cu numdrul atomilor de carbon. El n-u poate
deriva de la :
A._ neoPentan
i " :
1. Se dau reacliile:3Hz
D. pentan E. izopentan
A---->B+C+HzOqtiind ca subslanla A este fenolul, substanla C esle :
siructurali a alcoolului respectiv este:
A CH3--- Cl12-.r111-._6H2- CH3IrJn
c. cH3-CHz--pH_-CH2-oHIcll3
E CH3-pH __- cH2-cH2 oHICHg
D. CH3- ?-cHz-oH
24. Dintre acizii de mai jos nu formeazd esteri anorganici cu elanolul:
B. Cl 13--CH t-CHz- CH2-CH2-OH
?n'
- ' ' i
C. acidul sulfuricA. acidul boricD- acidul azotic
A. melanolulD. ciclohexanolul
gen gazos. Ccmpusul X este:A. o amini primariD. o cetonA primare
B. acidul cetopropionicE. acidul azotos
B, te(-butanolulE. sec-butanolul
B. o cetoni secundareE. un alcool te(iar
B.2lentanolul C.E. 3+netil-2-pentanolul
B. bulan .I
C. izobutan
[.9. FENOLI
ZS. Echivalentul dicrornatului de polasiu in reaclia de oxidare a etanolului la-acrtaidehidd'(cu Mse noteazi masa mohlqllar5 a dicromatului de potasiu) este:
: ;:) '€
' ' i
26. La oxidarea ciclohexanolului cu KMnOr in mediu sulfuric rezulta: rLli''ris I
A. acid adipic B. ciclohexanoni C' acid glutaric ' ;t "rl-'i'$ j i I
A.Miz B- n/V4 c. M/3 D. M/5 E. l/Vo
D. acid propionic E. acid acetic Ai acid butiricD. acid propionic E. acld acetlc al aclo outlrlc , -;,
27. Dinlre urmitorii abooli nu se deshidrateazA intramolecular. la cald, i2- Hidroperoxidul de cumen are fornrula:
CH. iI - 'J I
A: c6H5-Q-oH B. C6H5-CH2-CH-CH3! ' I I
A. benzochinonaD. ciclohexanona
Iol
B. acidul benzoicE. ciclohexanolul
C. benzaldehida
.J: . - : i . j : . ' l , ,8Qgi 'e l1 I
compus esie oxidat la aldehidi, prin dehidrogenare. Compusul prezintS,'de q.s1propriutap slab acide atuncl c6nd reaclioneazd cu metale active (dqe5' Na), el
29. La adeugarea sodlulul Peste propanol se degajd un gaz Gazul esie: I
A. CaHE B. Hz '
30.Este alcool te(lar :A. 1-pentanolulD. Z-metlFl+entanoiul
C' Oz D. CrHo
gi;, ler,.;*ihi
q?
!
:I
II
:
T:
:
:
I
It{
t{ l
F+rfr+.IH
F'lIil!
l)H ?H
^,d",,'4",f ' ( :rczol i i sunt:n ort(), rncla gi para-difenoli(: orlo, meta 9i para-meUlfenoli| 1.3.1; lrifcnoll
HOuFl /Jl,l
B. orto, meta gi par,.t-dirnetilbenzeniD. 1,2,3-trifenoli
li I n ol)lincrea fenoxldului de sodiu se pomegte de la fenol gi:A Nrrzl)Oa B. NaOH C. NaHSO: D NaHCOT E, NaCl
/ | ir rlii rrrm?llorul gir de transformiri:
(l-l') +Oz (HrSO{)> D -+ Cdlls-OH+E
120'Cl.'llrrrrl r:rl A esto cea mai simpli hidrocarbura aromaticS, rezulJd ci substanlele B gi Er rrr r l'rlrurrckr structuri:
l): CII3-CII2-.CHI
l): CII5CII2-CEr
(: l] CII;-CH-{HrI
CI
l ) l l CI I I -CE-CB2
l ' . l l t ) I I1-CE:CH2
ll :;r (hlr compuEil or urmitoarele structuri:t , ) l l
I
l ( ) l / t ' , r
iu 'l ( )1, ,u,
ot l
E: CH3- C -CH3
E: CH3-CII-CH3I
. OII
E CH3-CIr-CH3IOH
E: CH3*CO-CH3
E: CH3-!H-CH3IOH
A
n
r-:*:'n l""ontO,,'i r6Yiil,v r,.,
?rro1,,
0n,l,r r, ,,r t, , :,
lllrr tlrr rhr crrloani ctt FeClr dau urmdtorii:C. l l , l l l , lV giVl D. l , l l ! , lV 9iV
I
E. nici unulA lrr [ i B. numal lgl lV
5v
9. Se dau srrbstan[ele cu formttlele:
(t) CsHs"OH' ( l l ) C6r'1s-O-CH3 (l l l ) C6H5-NH?
nrdinea crescatoare a punctelor de fierbere este:
i . r l r , r , r t B l l , l l l , I c. l l l , . l l , I D. l , l l l , l l E' l ' l l , l l l
10. Dintre urmdtoarele reaclii nu sunt posibile:
1l CeHs-OH + NaOH + CoHs-ONa + HrO
, iiit C,Hu-oH + NaoH -=----> CzHs-ONa + HzO'itt'D
c.H-OH + Na .-.---------.--.* CoHrONa + 'lf2H.z
{l14 CzHTOH + Na + Crl-ls-ONa + 1l2Hz
)i. i rEitv B. l l , l l l 9i lV c. l l D. l , l l l 9i lV E- | 9i l l l
i.l. in urma reacliei dintre fenoxidul de sodiu gi o subslanld A rezulti anisolul. Substanla A este:
A. alcool metilic B. clormelan C. clorura de metilen D. dimetil eter E. r:xid de etilena
12. lndicati care dintre compugii de mai jos reaclioneazd cu mai mult de 2 moli de hidroxid de
\ C. para-crr:zolul
E. alcoolul para-hidroxibenzilic
(Ni) tautomerie
A+2Hz+ B - iCgtiind ci A este cel mai simplu compus hidroxilic aromatic, reztrlti cd substan(a O are formula:
?"f l?"f l i ., \ / , \
Al I Bl I c. l l l D l l i l Et t l'\.,/ \-/ v' \-/' \.,/'14. Dinlre rrrmitorii compugi reac{ioneazi cu solulie apoasd de hidroxid de sodit-t:
I
,'Ii
sodiu, la un mare exces al acestuia:
A. pirogalolulD. alcoolul orto-hidroxibenzilic.
13- Se di ecualia reacliei:
B. hidrochinona
A. metanul B. fenolul C. propanolul
15. Dintre ieacliile de maijos nu sunt posibile
D. benzenul E. acetilena$t i i
lllilf i. : trfrl!,i$,l,li
(l) alcoolo-hidroxibenzilic+ g1-1.6OO*a +
(ll) almoi Shidroxibenzilic + 61-1,6OCl +
(lll) alcool p-hidroxibenzilic + 2CHTCOCI(lV) alcool o-hidroxibenllic + CH:CQOH +
A.l, l l , l l t B. l lr, lv c. l, l l , lv D. l l , l l l , lv E. I
16. Fenolul poale fi esterificat cu:A acid carbamic B. cloruri acldi C. anhidridi acidi
D. ru clorurd acidi c6t gi cu anhidridi acidd E. cu oricare dinlre cele trei substgnlg men$onate
17. Pentru a obline eterul metilic al fenolului, fenoxidul de sodiu se trateaz.i.o-l:.
A alcool metilic B. monoioCmetan C..clpruri de metiletr ,D. ioduri de metilmagneziu E. nici unul din compugii A-D
u- i ' . . ' : - . ' . , . , " ' . . . . . :
18- Benzoatul de fenil se poate.prepara din: .. ::;,i...:. : :.. ;.-A. fenol gi clorurd de benll B. fenol 9i benzoat de sodiu
50 - \
l i If 1 '
. t
C. fenoxid de sodiu gi clorurd de benzoil D. fenoxid de sodiu gi acid benzoicE, toate metodele menlionate sr'tnt potrivite scopului
19. Dintfe urmetoarelo substanle poate fi un fenol:(l) CcHTOH (ll) C6l'llrOH (lll) CaHs-CHzOH (lV) CH3-C6H4-OHA. nici una B. I r,J. tl D. ill
20. Poate ft utilizat perttru dozarea oxigenului dirrlr-un amestec de gaze:
A. fenolul B- pirorgalclul C. alfa-naftolulD- hidrochinona
21. Nu se poate ob[ine: prin nilrarea direcli a feno-lului:A. orto-{ittofenolD. 2,4-dinilrofenol
B. para-nitrofenolE. 2,4,G-trinitrofenol (acid picric)
22. Fenoxidul de sodiu nu reaclloneaz5 cu:A. CH3OH B. Cllrl c. cHzo D. cH3cocl
23. Eterul eilic al fenolului se obline prin alchilarea fenolatului de sodiu cu:
I1 li ,j
A. sulfit acid de etilD. dielileter
A. orto-+netilfenolulD. 1,3-difenolul
B. etanol in prezenld de HzSOrE. ioduri de etil
B. 1,4-difenolulE. 1,2,Ltrifenolul.
c.
24. La inc6lzirea fenolului cu acid sulfuric concentrat se obline:A. acid3-hidroxi-ben:zensulfonic B. acid4-hidroxi--benzensulfonicD. benzen E. acid benzensulFonic
A.50% B. 60 9/. C-75 olo D.$B,2o/o E. 90 %
28. Este folosit pentru determinarea oxigenului dintr--un amestec.de gazg.
25. La 94 grame fenol se adauge 200 grame solulie NaOH de concentralie 4_0170. Volumul desolulie de acid clorhidric de concentralie 0,8 N €re reaclioneazd or mmpugii din amestecul de. ;mai sus, este de: t
A.2,5t c. o,5l D. 1,51 E.2l ' : '
26. Volumul de hidrogen {r" .u degaji la reaclia a 6 milimoli pirogalol cu sodiu, melalic bsle: iA- ' l00,Bl B.10osml C.9g D.2o1,6rnl E-1pmg. t
L. . j {
27. Prin clorurarea a 19,58 grame fenol se oblin 24,45 grame.2,*di.fgfSn$"E,h-g.trandamentul reacliei este de 80 %, puritatea fenolului este: "i : .'. r.1:S '
'ih,uts'fi |
29. La tratarea a(alfa)-naftolului ctt clorud ferici se observi apari$a uneiA. albastru B. vercle C. roqu D. oranj
30- Alcoolii hidroxiben:zilici se oblin prin condensarea fenolului cuA. amoniac, la 100"C rli 5 atrnosiere B. hidroxid de sodiu, la rece.... . ' -:,C. hidroxid de sodiu, lricald D. acid mineral,la recerl i I'E agq
32. Hidrogenarea catzrlitici a unui mol ds fenol cu doi moli H2 conduce la:
31. Din reaclia a doi kitomoli crezol cu hidroid de sodiu rezulti: "'' ":;-j i:i 'i!,ti!A. 2 kmoliapi B. 32 ks apa C.2 kmoliHz P.#,u,|o!:,,,"..
A. cidohexanol B. ciclohexadienol
51
C. ciclohexanon4.?i.l
I:.1 i
_S. Formula dietilizopropilaminei este:
62
E,IV
E. orto-+rezolul
C. 3,S-dinitrofenol
E. CQ t iHzO
33. Succesiunea de reacfii prin iare se oblin naflolii, pornind de la naflalinA, este:
A. nitrare, reducere, sulfonare, topire alcalina
B. sulfonare, topire alcalind, alcalinizare
C. nilrare, reducere, diazotare, crrplare
D. sulfonare, alcalinizare, topire alcalini, acidulare
E. at6t metoda A cAl 9i B sunt corecte
34. Topitura rezullati prin incAl2irea la 300"C a benzensulfonakrlui de sodiu cu hidroxid dosiliu (raport molar mai nric decdt 0,5) conline:
D. ciclohexan E_ Crclonexanar l
A. NazSOr Q fenol C. apd D. fenolat de sodiu E. pdifenol
35. Cu ce subslanld trebuie si reaclioneze clormelanul pentru a forma anisol?A. ipa B. fenol C. diinetrleter D. fenoxid de sodiu E. nici una dinlro acestea
C. etend
E. vidbt . r,r.,,if
rCt? L- l '
1--:zts'
:
C. sulfal de fenil
ai*
i l .10. AMTNE
1. Care dintre formulele urmitoare reprezintd amine:(l) R-NH2 (ll) R4N.Ho- (lll) RiN (lV) R-N=N-RA toate B. nici una C. I gil l D. | 9i l l l
2. Eazicltatea aminelor fald de anroniac este:'
-$. mai mici B. mai mare C. egaliD. mai rnici penlru amine aromatice gi mai nrare'penlru cele alifaliceE. mai mare pentru amine aromatice 9i mai micd penlru cele alifatice
3. Prin tratarea unei amine te(iare cu un compus halogenat se obline:A. o aminS cuaternard '- B. o amini acilati ' ' G. o saro de diazoniuD. o sare cualemard de amoniu E. o amidi
4. Dintre urnetoarele amine pot firacilate:trielilamina (l), dimelilamina (ll), difenihnetilamina (lll):A toate pot fi acilate B. nici una hu poate fi acilati C. I
S.Fq.rnula substanlei cu denumirea fenilmetilciclohexilamina este:
ot l
(v) R-c-NH2E. l9 i lV
D.u E. i l l
i- , t
1
A. c6nr-N("qtL B. c6tl;;c6rl4-Nn-cH: c. iu,r,r-=N/tot't'Cl l r
u ' v6rr l l \ ' ! v6"12 - " \c i r ,
D* C6ll11-Col11-CII'1 Nl-I1
6. Aminele sunt subslanle:A gazoase B. l ichide 'C. sol ideD, lichide sau solide E. gazoase, lichide sau solide
A. benzilaminaD. p--clornilrobenzen
E. lI2N-C6I{to-C6lL-CHl
B. anilina C. clorhidratul de anilinlE. m-clornitrobenzen
yr iluruuc sau soilqe tr. gazoase, ilcntge saldspf|ge
7. Trat6nd nitrobenzenul cu gpan cie fier gi acu clorhioric concentral in exces, se obline:
,Trl
,I
(1 l r -L ' t l1
l -,\ ll,(:-c- Nl l:
( I l1--(:l It
I hc*(l ll\
l l , -N-Clt , ' - ( l l ' - - ( ' l l i
I ttc-cl li i l , (
- t l l ,
, : - - t l l l ( l l r l '
- t l l i '
o rr,t'--llvt-(rt,-flr,(I 11-c't lJ
g,Pr inmetodaalchi |er i lpot f iobl inuteaminedincompu' iha|ogena[ ig ianlotr tacNeajulrsulirccstei metode este:A
-ilt, de reaclle este extrem de mici
il ;;il;1ii sunt'scumpt $lrandamenlulreactieies.temic{ ) so obllne un amestec oe'amine primare, secundare, te(iare 9i sare cttalernarS de amonttt.
greu do seParatrl Laclia are loc la Presiuni marii pioolEii de reaclie condenseazi intre ei
| (1. f;e dau urmAtoarele amine:
Itr(:-('l 11\
l i . l l - (1 l* (1 l . - - ( |
nrc-L1t{ i.,',
( ' l l t \
N-c6l l r ( l )
( ' l l t /
clli._ctz
Nl. l
cl l l*cH2
(i l ) c0l l r -Nl l r ( l l l ) ( l l j -Nl l - -c0l l i ( lv)
*-5H2.
B-ct { i
B. 1,4-butandiamina (tetrametrlendiamina)D. 1.4-diamino-2-butena
| )lrrtro acestea nu Pot ff adlate:'A l i l B. |
- L' l l , l l t, lv D' toate E' niciuna
11. Ililnetilamlna se poate acila cu :
A tlorurl acide s. a#'L;;oxifici Cl'e.steri D' anhidride ale acizilor carboxilici
l nlcl un rdsPuns
1? f io dt urmdtonrl gir de transform6rl: +2KCN
f frc,-cl{-CH=CHz+Brt :-'-* O -;;;*
i i rr l rslanla C esle: 1
n":i il-ril"t"oiamina (hexametilendiamina)t ]. 1.0 <ltamlnoS-trexenaI rliamlda acldului adiPic
13 so da eorafla ieac$ei:r'
A r l l l lz B+2HzO
,r,ri,*l .i A este un nitroderival, rezulti cd B ":t": - ,-
X'ilt ' Ni;- B.cHs+lu c'oaminloa(ecate
ir rr"r.iH, .* , ,,Fikf.qltH, :
14 so dd ecua$a reiCEei:'l 'A I clfr-CO -cl --:-='+ N-izopropilacetamidi
63 64
t^nnula subslarrtel A este'
l. pirrr*n B. CHr_CH_CH3 C. CH]-CF|-CHrNH2 D. CH3-NH-C2I-15
I
l.JH2
E. nici una din formulele de mai sus nu corespttnde substan[ei A
j5. Tratind clorura de acetil cu ctilamini in exces, amestecul
amina acilat6:
A. acetanilidig. anhidridi acetica
rn Se dau substanlele cu urmdtoarele fbrmule:ui'7cHo,lrH (n) c6HrcHrNH-cHr (lll) cuHs-cHrNH:, lt'aract"rrt cel mai slab bazici are" :-'
;-in nazicitatea substanlei I este egalS cu cea a substanlei ll'ib^ri"it^t"^ substan[ei I este egal6 cu cea a substanlei lll
t7 O sare cuaternarA de amoniu:
I este mai solubilS in apd decit amina terliari din care a fost oblinutd
el ede mai pulin solubili in api decit amina te4iare din care a fo3t ob[inutA
C. este Pa(ial ionizatd
6. i" oUlini prin alchilarea aminelor cdnd raportul amin6 : halogenurd de alchil esle nrull mai
B. [cH3-cHrNH3rCrE. aldehid5 aceticd
rezullat va conline pe l5ngi
c. cHrcooH
mare dec6t 'l
F se obtine ca produs unic la alchilarea aminei respective?.
{8. Dau diazoderivali stabili: . ' ' 'anilina (l) p-metilanilina (ll) etilamina (lll)
A I B. l l c . l l l D. lg i l l
19. Se kansformd in siruri de diazoniu sub acliunea acidului azotos:
A. aminele alifatice primare B. aminele alifalice secundare
C. aminele alifatice te(iare D. aminele aromatice primare
E. aminele aromatice secundare
20. Se dau kansformirile:. +Br2 +HNOz
(l) anilina + p-brom-anilina -- .:* p-brom-fenol
" -HBr :. -N2,-+lzO
dietilamina (lV)E. l l lg i lV
+Bfz +HNOz,+HCI(lf)anilina -_----'> m-brom-anilina --> sare de diazoniu
- HBr -2Hao
+(CH3-CO)2O +Brz
+HOH-_t pbrorn-fenol-N2,-HCl
+ HOH
(lll) anilina + acetanilida .+ p-brom-acelanilida-"-""-.*-CftCOOH -HBr *CH3COOH
HONO, +HCl +HOH(emP.)-------> p-brom-anilina .+ sare de diazoniu e>
P-brorn-fenol-2H2O -Nr,-HCl
Ob$nerea para-brom-fenblului din anilini nu poate decurge dupi calea:A t B. ll C. lll D. I sau ll E. toale ciile' sunt valabile
l;I
! r ' ' i r 14ves)ur LiE rsLiuLcrc a ' t t rouertval t ror
ra amine, in prezen[d de f iergi acid crorhidr ic,lerului este de:A a ceda protoni in sr:lulie apoasiC. a scinda homolitic rnoieculele de acidE. a forma FeClx, cala:lizatorul electrofil al reactiei
22. Dintre urmitorii reactanli: NaOH (t); HrSO4 (lt); NaCl (lll); CzHsC@l (lV); Hz M).et i lamina.nu poate reacl iona cu:A.tVqi V 8. i l C. t , l i lq i V D.t t 9 i lV E. l l t i V
23. Formeazd prin hidrolizi benzamida:
B. a ceda electroniD. a forma centrii activi ai calalizei
' . ! :
C. clorura de benzen-diazoniu
24. Pnn rratarea anirineri, timp inderungat,'ra 180 - 200 "c, cu H2soa 96 % se obfine:A' acid surfaniric (acid zr*anrino-benzensurfonic) . B. acid r"niriJionr"C. acid 4-amine-1,2-benzendisulfonic D. ;; r:ffiil;zensutfuricE. acid 3-aminobenzensulfonic
\- 25- Pentru reducerea a 0,5 mori de 1,2-dinitrobenzen sunt necesari; rA. 3 atomi sram Fe 9i 6 moti HCI . , p 3 atomigram Fe ii ia fnpfi HCfC. 6 atomisram Fe ei 6 moti HNo3 D. 0 atomi;il F; ii ii lnori HcrE. 6 atomi gram Fe 9i 6 nroli HCI
A. fenilhidroxilaminaD. N,N-dimetilanilina
29. Pentru oUlinereacupleazi cu:A. fenolD. N,N-dinetilanilini
B. benzoRitrilulE. acotanilida
colorantului metilorange, sarea
B- B{betatnaftolE. p-{oluidind
26. Ani l ina:A. se obiine prin oxidarera nitrililorB. este o substan[5 lichidd, la lemperatura camerei "C. in prezenta O2.almosferic devine incolori
I
D. este miscibili'cu apa -i
E. nu se dizolvi in solvenli organici
27. Substanla ter{-butilfenilamind este o amind:A. primari B. secundara C. te4iari , . ,D. cuaternard E. poliamind
.-, , , "*.,'lr"
i,.
f!r : .i'
c.
D. izobutilamana E trinretilanrina
32. Din rcacli.aanilinei crr clorura 'de acetil se obline:A. fenilelilamina B. o amidi N-substituiti
IITItIIttII:
T,if
,tt -ii: I
,il J{li l;
i,ll
metil-33. Nu pot.reacliona cu cJoi moli de iodmetan/mol de substanle urntdloarele amine: fenilamina(t); dietilamina (il); trinrelilanrina (lll); etil-dinretilamina (lV).A. l l i l l B. l , l l 9 i l l l C. 1t q i lV D. I F. t l
34, Referitor la N-etilanilina, nu esle corecte afirmatia:A. reaclioneaze cu HCI B. rqaclioneazd cu CH"-COCID. esle pulin solubil6 in apa E. este o amina mixt6
B. hidroliza acetanilidei C. arilarea amoniaculuiE. hidroliza fenilhidroxilaminei
D. o amine Printari E, benzanitidd
35. Se formeaz5 anilind prjn:
A reducerea benzonitriluhriD. hidroliza clorurii de benzencjiazoniu
il.1 1. ALDEHTDE $l CETONE
1. Prin tralarea benzenului cu cloruri de acelilprodus PrinciPal:A. fenilmetilceton6 B. etilfenilcetondD. acid benzoic E. acid acetic
C. o antind secundard
C. se poate diazota
in prezenla AICI3 anhidrd, se formeazd ca
C. difenilceionA
2.o picilurd de benzardehidd pusd pe o sticld de ceas se acopera, dupe un limp, cu crisrarealbe. Acest fapt se explici prin:A. reaclia de deshidratare pe care o suferd berualdehidaB. reacfia 9e polimerizare pe care o suferi benzaldehidac. reactja de oxidare spontana, cu 02 din aer, pe care o suferd benzardehidaD. reaclia de condensare pe care o suferd benzaldehidaE. reaclia de adilie a H2 din aer, pe care o suferi benzaldehida
3. Prin reducerea unei aldehide rezuitd:'A. un alcool primar B. un alcool secundar C. un acid carboxilicD. un compus cu funcliune mixt6 alcool_aldehidiE. un compus cu funcliurie mixti acid-aldehidi
4. Prin reducerea unei cetone rezulti:A un alcool primar B. un alcool secundar C. un acid carboxilicD,, u.p compus cu funcfiune mixtd alcoof_cetondE un compus cu func{iune mixli acid-cetond
:.:li ":1|.Tarea crotonic6 a doui,motecute de acetaldehidd rezufii:
A CH3-CHZ-CH=O B.CH3-{Hr-CH2--CH=O C.O=C|-FCHe-CH2__C11=9p.CH3-41-1=91-1-CH=O E.Cru-CH-CHr€H=O. - t.oH
6. Prin adilia de acid cianhidric la propanond rezultdl
66
^. ftrr*tlI-Cllr B.
CNr). crlr-frl-cII?-CN
ot ll
C 1-brrt ir ta qi ?--butina
B. I C. lg iV D. l t , i l | , lv
B. CH3-C-C--CiI3l l l loo
l) ( l l tt-C-CE2-CE1-C-C$ E. CH3-C(rc-CHl-C-CII3' i l l t l looo
| | l)hriro substanlele de malJos nu reac{ioneazE cu reactivtrl Tollens:
( 'NI
c l f r - ( : - ( : i l , ( (IOII
E. CHr-$l l - - ( ' l l i. t
c) -(li.l
.'I I , - ( 'O-(- t I ) - ( lN' I
I
iI
7 l)rirr adilie de apd formeaz6 metilelilcetona:A. nunral 1-butina B. proPinal). 1.-pontina E. numai 2-butina
It l)rin tratar€a benzenulul cu clorura de benzoil, in prezenla de AlCl, arrttidrS, rezult5:
A C0lj5-Co.-CHu-C6Hs B. C6Ho-CH6H5 ,C C6H5-COO-GHsl) OdtlrCO-CeHeCHr E. C6Hs-CoI-14-COCI
r l
( t )l)inlre urm6toarele substante nu se pot adifiona la CHrCI lC)
lonlo so pot adi{ionaol/ (il) HCI 0il) HcN (lu H, (v) l:
l(1. I orrrrula acetilacetonei este:
A (:i l3-COO-C-CH3
t lo
( l) ( : l l r CI]=CI1-CHOH(l l l ) ( : l l t ( ) l l=CH-CHO ,
A l1l l l
n l l
E. t, il, ilt, tv
c cH3-c-cHz-c-l l(J
l lo
(ll) cH-:c-cHrcHrOH(1V) CHrC-CHrCHr
' t lo
t l . l l 9l l l l C. l l lgi lV D. I gi lV E' | 9i l l l
, ? Niltnjlnrl maxlm al lzomerilor geomelrici pe €re ii pot prezenia produgii de
r rrrirr|r rt rrl trntrl amostec de acetaldehid6 9i propionaldehidd este: icondensare
8.5 c.4 D.2 E.B I
l lAI
ltl
I tt :
l lI
( lrr rrrrxliwl Tollens, aldehide-le suferd o reacJie de:r r l t rht t tsnro B. hldrogenare C. reducere D. oxidareltr.l un,r rlh niacliile de mal sus
Ar:olofnrnna se obflne printr-o reaqie Friedel-Crafts din benzen $i:r krrrrrrt tlu nlctil in prezenli de AlCl3 anhidrir lorrrrn do acetil in prezenlS de AlCb anhidrinr.hl nrrrilc in prezonle de NaOH,rtill grrfur rnotodele A $ B cdt 9i C r1,rlr irkJ una din metdele de mai sus t'
ii i
!
67 I
15. Structura aldolului rezultal prin condensarea a dou5 molecule de benzaldehidi este:
D. slructudle A, B 9i C
E.reaclia nu poate avea loc
16. Se de 9irul de reac[ii:
b - B+3C
3B--# DAlClr :. :
D+E ..-.----..--._ F+HCI
lumindF+Clr -----.--* G+HCI
luminS6*Ch
.+ H+HCIH+2H}O+[ l l -=.--*J+H2O
_2HCI
$lnd cE A este o hidrocarbur6 ce conline 75% C in compozilia sa, iar E eshs un derivat aliOstantei A, substanta J este:A"CEHT-COOH B. C6Hs-CHO C. HCHO D. C6Hs-CH2OHE nici unul din comPugii de mai sus
17. Se adilioneazA acid cianhidric la aldehida acetici. Prin hidroliza cianhidrinei formale se
t {
| t$; i ji iI
i
, l I
. ;l
r iIi1"
,illr
,fi'll
iltil
iII
obPte:A. acid hldroxipropionic' B. alfa-alanini C. amida acidului propionic'
C. CHr=C11-411-6n,. l
D. popilaminii E. acid cetopropionic18. Dintre urmitoarele substanle se transformE cel mai ulor in cetone:A. CHrCH=C-CH:
IOH
D.GHTCH-C6HsIOH
19- ln urma hidratirii unui amestec de 1-butind gi 2-butini se formeazd: - -
A tn alcool B. o cetond C. doi alcooli izomeri tle pozilieD. doui cetone izomerd de pozi$e . E. o aldehidd
20. Tratind aldehida butirici cu sodiu $i alcool etilic, rezultd:A. butirat de etil B. butirat de sodiu C. 1-butanolD.2-butanol E. reac$a nu poate avea loc
?1. Ategeli subsianla din care se poate prepara aldehida benzoici parcurg6nd un nurner minimde etape.
B. CHr€HZ-CH-CH3I
OH OHE. C6H5-CHr4Frc6Hs
IOH .. . : . '
6B
22. Pnn lratarea aldehidei crotonice cu reactiv Tollens rezultd:A. acid crotonic B. acid acetic Ai acid oxalic CD. acid acelic, COr gi l-l:O E. acid propanoic, COr !i HzO
23. Pritt reac[ia cu hirJrogenul a produsului de condensare crotonici a aldehidei butirice cuins69i rezult6:A. 1-€ctanolD. 3-metif-1-heptanol
24. Oxidarea acroleinei la acid acrilic se poale realiza cu:A. KzCrzOr in prezen{;r HeSOq B. KMnOa in prezenla H2SOaC. reactiv Tollens D. KMnOr in mediu neutru ori slab alcalinE. V?Os
25. Prin adi[ia apei la vinilacelilenS, in prezent5 de acid sulfuric gi sulfat de mercur, rezulte:
rr. UoflrLHrLi
D. CsHs-C@H:
A. meill--vinil-+etondD. 1,lbutadien-1-ol
26. Se d6 girul de reac;fii:
C Hi-CH(CD-{ H (OH)-rl 1-1'
B. L;6H5-{)HBr2E. C6H5-'HG4H3
B. 2-etil-2-hexanolE. 2-metil-2-heplanol
B. metil-elil-cetondE. butanal
C. CeHdHBrz
tq_F
C. acetil-acetilena
B. un alcoot gio cetoneir:fir:: C; doua aHehide , : TE.oaldehlddgi ocel .oni . . .1
: .,r .. C,ri: d , ,::;,],:. i .! iL.: :. r28.Prinoxidareaa3tnoli debutanal cureactivTollens'rezultisi l. lHaNumiiul demoli Iamoniacfezul ta[ i vaf i : ! - - l " ; ; i r : : . ' t ' . : l ;P. : , i * : : . r j ! l "n; . . j
-HzO -+lCl :- i . -Compusul G va fi: r:. ' ' . ' . _rt- i .r r-A. o aldehida nesaturati B, o cetoni nesaturaEO. o aldehidi saturati' .D.ocetonisaturati E.nici unul dincompugiiA:D', * rN.. .....
' : " - : 'J i ' : -" i l - ' . i r . r :
27.in urmahidrolizei unui amestec de 1,1-diclorbutan gi 2,2-dictorbutan ie formea6;A. un alcool gi o aldehicliD- doud cetone
4.2 8.4 c.6 D.B
29. Pentru oblinerea novolacului sunt necesare: ..
A. fenol + formol + metanolB- fenol + formol + hidroxid de sodiu concentratC- fenol + solulre metan;al + acid clorhidric concentralD. fenol + aldehidd formici + alcool alilicE. incSlzirea la 150"C a bachelitei C
t l, ri ri , '
t:f
' it
i-:i .tsi;.'
.., ;*{- :,H&
J2. Compugii carbonilici care prin condensare crolonicd pot forma aldehida alfa-melilcrotonica sunl:A. elanal.gi butartal
. B etanal gi propanonA C. propanoni gi propanalO. e?nal lr propailal E. nrelanal gi propanal
33.valoarea,n,nrrrd pentfu r astfel ca o cetoni de forma cnl-124o sa nu poata runcl'ona dreptcomponente nletr lenicA este:
C. 2-etif-1-hexanol
A.3 B5
A. 25% glucozd, 7 59L fruclozlC. 7 5o/o glucoza, 21o/o f ructozitE. 80% glucoze, 2oo/o f r uclozd
A acidul fumaricD. anhidrida fumaric6, i j - :
A. acidul tereftalic
D.B E.9
B. 50% glucozi, 50% fructozdD.20% glucoza, B0% fructozi
il.1 2. ACIZI CARBOXtLtct
34- p-Nitrofenil-ferrilcetona se poate obline din:A. nitrobenzen gi clorura de benzoil B. clorurd de benzoil gi p-nilrofenolc. acid pnitrobenz,ic ai cloruri de benzil D. cloruri de p-nitrobenzoil gi benzenE. difenilcetoni 9i amestec sulfonitric
35' 72 grame dintr-un amestec de glucozi gi fructozd se lraleazi cu reacliv Fehling. gtiind cdse depun.11,44 grame precipitat rosu, care este conrpozilia procenluald de rnasa aamestecului inilia,?
c.6
B. acidul aceticE. acidul oxalic
B. acidul maleic
C. anhidrida maleic6
C. acidul fumaric
1. Acidul formic are urmdtoarea proprietate chirnicd caracteristici, spre decsebire de ceilalliacizi monocarboxilici satura{i:A. este cel mai slab acid B. are caracter oxidant C. are caraclei reducdforD. sublimeazd ugor E. nu are'nici o proprietale chimici dddite
2. Acidul care se formeazd ca inlermediar la oxidarea benzenulul la lemperafura ridicata, inprezenla pentaoxidului de vanadiu este:A. acid oxalic B. acid malic C. acid malonic
3. Nu formeazd prin hidrolizd acizi carboxilici:
D. acld rnaleic E. acid glutaric
deriva{ii lrihalogenafi geminali.(J); aldehidele (ll); cetonele (ltt); anhidridele acide (tV); esterii (v)A.Iqi i l B. i le i i l t c . i l le i lV b. tvgtv e.r . rvsiv
4. Laincdlzirea acidului maleic se formeazi ca produs princapal:
5. starea de agregare, la temperaturi obignuitr, a acizilor dicarboxilici salurati este:A. lgmai solidi B. numai ticirlOa .' C. lichidi sau i"iiJa'-
-' --'D.-gazoasi sau lichidi E. gazoas6, lichidii sau solidd
6. Dintre acizii tereflalic, mareic ai fumaric, poate forma anhidridd acidi:
$ecizil tereflalic Ai maleic E. nici unul
T.Penlru acidul formic este incorectd afirnlatia:A prezinti caracter reducdtor
f
B. in prezenla H2soa la temperaturd, se descompune in hidrogen 9i dioxid de carbon9, :: 9!l'l'r din CO + Naott la tempeiaturi gi prestune (urmatd de neurralizare)u. se oxcte_aza cu permanganat de potasiu conform reacfieir. 3HCOOH + 2KMnO4 + HzO = 3CO2 + 2MnO2 + 2KOH + 3H2O{. formeaz5 clorura de forrnil la tratare cu FCls - . - . '-: . .
t?0
B. Acidul acrilic poate fi ob[inut din acroleini prin lralare ctr:A.KzCrzOr in mediu acidll KMnOr in mediu bazicO. KMnOr in mediu acidr) [ou(NHr)z]Cl| [Ag(NH3),]oH
11. ldentiticarea existentei acidului acrilic inlr-un ameslec fornrat din acid propionic 9i acid acrilic
,rrto poslbl l i :A. prin dec.olorarea apei de brom de cdtre acidtrl acrilicll l)rin decolorarea unei solulii de KMnOa de cdlre acidttl acrilic(; po baza diferen{ei de solubilitate, in sensul ce acidul acrilic esle solubil in ap5, iar cel
Jrropionic nul) ntllt prin metoda A cAt 9i BI prln nlci una din metodele de mai sus r r'
l0 [)inlre compugii de maijos, formeazl in urnra reacliei cu apa acizi carboxilici:
r.k.rli (l); esterii (ll); anhidridele acide (lll); nitrilii (lV): arnidele (V). IA tol l B. L l l l , V C. l l l , lV,.V D. l t , lV, V E. l l ' l l l ' lV' V
| |. lio dau substanfele cu urmdtoarele formule: ,.a' - - . . :/(;t t,olto (l); cH.-5.ooH (ll); csHrco-coHs (lll); cHzo (lV); HcOOH M; C.H'CHO (Vl);
(; l l , t l l I ,-COOH (Vll) ; CHTCG4H3 (Vl l l ) ; HOOC-COOH (lX)" ' i
Arr r:nrscler reducAtor:A t, l lr, lv, vlll B. l, lv*v,.V, lxt) ilt, vl, vll, vlll E. l, vlll, lx
l? l-onneazAprin oxidare energice nttmai acid butiric: In I l)illcna 8. 2-butena c. 4-octena D. atat A cat 9i B E. al6t A cit gi c
.
B. CH3-CH2:C=CH-CH,-CHz-CHrII
cH2-cH3D.CH3-CH?-CH=CH-CHTCHTCHTCHT
iio dart alchenele cu urmitoarelo formule:
c. il, v, vlt, lx
It l;o dtt lransformarea:A | :t[()l -------+ acid butiric + 3-pentanona
I rrrrrrrr la strbstanlei A este:
A ( :l ll Ct t''{l{rCH=CH-CHrCHr-CHz-CHr
(: (:t h (;,'ct1-cHr-CHr{H3
Iol l !
I ( ; l t r Cl l rCH=G4HrCHr
t , l( l ) {ll) CH3-C=CH-CHrCH3
CHr(rv) (;rh cll,-cH=cHj': (v),'cH34=c-cHr !vl) ct:.
1*1=i*H?-cH3H3C CH3 HsC CH2-CHr
l)lillrn ur:oslo substanfe, oxidate:separat cu KzCrzOz in prezenta acidului sulfuric, condttce la
rrrr rurnsloc tlo compugl carbonilici:
ol l r Cl l .=CH-CHr (lll) Cil-CHTCH=CH-CHrCH3 .
1I
C. acid steariq acid palmitic, acid oleic
72
A il, IV, V. VI B. l l , V, Vl C. V 9i Vl D. Vl E. toale
i5. Se di un sir de n""t"Ti:3[i;[,." poate obline acidul hidroxipropionic (strbstanla C):
tr*Ch -+ B --------------- C+NaCl-HCl
Stbstanla A esle :
6. acidul acetic B. acidul cetopropionicc. acidul propionic
0. acetaldehida E. nici una din substanlele A-D
i5. Dintre acizii urmetori, au caracter reducalot:
acid aceUc (l)acid propionic(ll)acid benzoic (lll) acid o-ftalic (lV) acid oxalic (V) acid formic (Vl)
A" lg i l l B. l l i Vl C. l l l 9 i V D.V9i Vl E. l l El lV
i7- Dinke sipunurile de maijos (sdruri ale acidului stearic) are o puter€ da spSlare mai bund:A, (R-coo),Pb B. (R-coo)3Al c. (Rtoo)rcaD. R-COONa E. (R-COO)rMn
.|8. Acjdul formic se poate descompune la:
ACO+ HzO B. H2 + COzc. at6t la co +Hzo, c€t gi la H2 + co2, tunclie de condi$iD. acidul formic aste o substanli slabil6, deci nu se descompuneeH2O+ COz
i9. in prezenla acidului sulfuric concentrat, la cald, acidul oxalic se descompune in:A carbon 9i api B. oxid de carbon 9i ap6 C. oxid de carbon, dioxicl de carbon gi apiD. doxid de carbon gi apd E. dioxid de carbon gi hidrogen
fr.Prepararea industrialS a acidului formic pomegte de la reaclia hidroxidului rJe sodiu cu:C. dioxid de carbon
21-Afcoolul care prin oxidare energice formeazl acidul izovalerianic are denumirea:
A. brmaldehidaD. acid carbonic
A 1+entanolD.2-pentanol
tH::ffifl:ilH5::"it:
B. oxid de carbonE. acid acetic
B. 3-metiF-1-butanolE. 3-metil-2-butanol
C. 2-rnetil-'l-butanol
22 Acizii dicarboxilici alifatici pot fi oblinuli prin:B. hidroliza mononitrililorD. oxidarea cicloalchenelor
E oxidarea alcoolilor secundari aciclici
23. Acidul plalic se folosegte in chimia anali[ce la identificarea 9i deteminarea calciuluideoarece: \oA di reactie"de neutralizare cu hidroxidul de calciuB. prezinti caracter reducitorC, se descompune cu formar€ de. dioxld de cafion care se poate absorbi in solulie de hUroxld
de calciuD. este solubilin api 9i schimbd culoarea indicatoruluiE in prezen[a serurilor de calciu formeazi oxalatul de calciu insolubil
2,1. Urmitorii acizi carboxilici pot fi oblinuli prin hidroliza gresimilor naturale:A. acid propionic, acid butanoic, acid adipic, acid palmiticB. acid butanoic, acid hexanoic, acid decanoic, acid palmitig acid hovalerianic
i i! i
l l lJl l I r, i I i
'1 l f
t l I I
i l r ii r I tI ! l, r l r l
$:#i,3F
f 'r :5t-E]€.! 'l :l '
f "l : 'I
D. acid ghrtamic, acid lactic, acid stearic, acid butiricE. acid oleic, acid palmitic, acid stearic. acid succinic
25. Transfonnarea R-C=N la R-COOH se poate realiza cu:( l) HrO+HrSOr ( l l ) HrO+KOH (i l t)KMnOl+H2SO4A. doar I B. doar ll C. doar lll D. I sau ll E, l,ll sau lll
26. Stearatul de bariu se poate utiliza:A. ca s6pun solid, pentru spilareC. pentru fabricarea unsorilor consistenteE. pentiu fabricarea paslelor adezive
B. ca sdpun lichidD. pentru fabricarea unor lacuri Si vopsele
27. Pnn hidrogenarea unui acid gras nesaturat, avind raportul masic H:o:c egal cu 3:16:24, ssobline un acid gras saturat aviind raportul masic H:O:C egal cu 1:4:6. Si se identifice acidulgras saturat.A. acid palmitic
D. acid hexanoic
28. Acidul formic nu poate reac{iona cu;A. zincD. sulfat de sodiu
B. acid steadc
E. acid octanoic
B. oxid de calciuE. fenolat de sodiu
B. acidul fenilacetlcE. acidttl stearic '.,-;
. j i . . . ,
C. acid butiric
C. hidroxid de potasiu
29. Compusul cu formula: CEH5-C-0-OH se nurnegts:
A. acid fenil acel.icD. acid fenoxiacetic
30. Acidul glutaric este:
t lo
B. acid benzoicE. acid perbenzoic.
A. un acid a(alfatamino-{iicarboxilic B. acid ct(alfalamino-1,5-pentandioicC. acid 1,lpentandioic D. acid 1,4-SulandioicE- acid o(alfa)*amino-1,4-butandioic
31. Acidul adipic:A. are patru atomi de carbon in moleculd B. conline 43,83 o/o oxigenC. este un acid dicarboxilic nesaturatE. sunt adevirate atat B cat gi C
32. Aidul maleic se deosebegte de acidul fumaric prin: .::r*iti. ,*- ..- , : ' -:
C. peroxid de fenil
D. sunt adevdrate'atdt A €t gl B. : :.
. , ' t . l . ' i^- . , - 1
E. numdrul atomilorde hidnrgen
33. Referitor la acidul acritic, nu este adevinata "o*"gJ""".:tr
' I r';:, .,'A. este un acid nesaturat :,' B. este un'acid monocarboxilic . , . ,C. are 5 atoml de carbon in motecule D. reaclioneazi ol hidroxidul de sodiu
A. pozilia dublel legituriC. capacitatea de a forma einhidridi
E. reac{ioneazi cu amoniacul
34. Poate reactiona cu iodul:A. acidul aceticD. acidul benzoic
B. numirul atomilor de carbonD. posibililalaa de hidrogenare
t3 74
35. un acid rnoriocarboxilic sattrrat formeazi in solulie cu oxidul de calciu o sare careconline 21,50 % calciu. Acidul e3te:6. acid forntic B. acid gh-rtaric C. acid acetic D. acid adipicg. acid ProPionic
i, [.13. ESTERI
l. Dintre urnritoarele slnrcturi corespunde acidului oleic:
/ 'c\1"160-"n,
c
H
H\ \
\ r , . 'c -./HOOC-DH2-(CH'7
t-l
chD?-cooH
crir?-cHr
ri
II|tI- i I
: , T_LtE
" , I_lt
It' t
-J , t
T.T
It '1
If ' l
tr*1
tT:i .'l/,\
ilril
:Ji
j1I
$
I. '\ ,/n i Hooc-*b-(ctDr\
( l l l ) , ) " :
( . , ' ( rV)
- /c:cu., $ilJl -lcHry-- ,cooH H'
C.lgi lV D. i l E. i l t
2. Formula unei gliceride mixte este:0) cHrcoo-R (il)
,cl-r-ooc_R (il)
ln*ro_o
A,I
B. IV
cH-coo-R- cH-ooc_Rt l
CFrcCO-R'I
B. CI|2OCH16H37
:HocHnH36-CHOCHTaHa:
D. CHTOCO{CHz)ro-CHr
?HOCO{CHr)7-CH=Cl-t--(cHt-cltcHzocG{cHa)rrCHr
cHrcoo-R' CHZ-OOC_R CHTOCO_R"
B. i l c . i l l D. lg i l l E. l lg i [ l
cH3-(cHr6\
( i l ) ) " :
H
l-
\
3 se dau urmdtorii compLrgi organici: formiat de etir (r); acid formic (lr); ahool etiric (ilr).Ordinea descrescitoare a punctelor de flerbere este:
A. I, lt, ilt B. il, ilI, I c. ilt, [, I D. I, ilt, il E. il, t, ilt
4. Formula stearo-oleo-palmitinei este:A. CH2OCG-C17H35
IcHoco-(cHtrcH=cH-(cHtr€HgI
cH2oco-c15H3l
c. cHrcoo-(cHz)ro-cH,II
cHcoo-(cHtrcH=CH-(CHj7.CH3II
cHrcoo-(cHr)r.-cH3E. nici una din formulele prezentate5' Numarul minim de trigliceride care prin hidrolizi pot forma glicerind gi acizii: patmiric, stearic Aioleic este.A.1 8.2 c.3 D.4 E.5
0' Dintre urmdtoarele afirmalii privitoare la lrigliceridele nalurale, nu este adevamti:A. acizii din constitrrlie au numdr mare de atoml de carbon \
r.\
tJ lutr cLlz i t Ui i iuol ls l l iu i 'E du rr( ! r ' ' r ' 4 ' l rut ' | r - : d ' | t ' t l l t r ]s LdI lJUl l
C. calena acizilor ests liniari; lipsita cle raniificalii
D. acizii din constilulie stlnt monocarborilictE. acizii din constituiie pot fi saturali satt nesatura(t
7. Dinlre urmdloarele afirnta[ii pnviloare la sicativarea grdsirnilor rresAlurale' nu esle adevirat6:
A. se formeaza pelicule dure ts peliculele ob[inute sunt opace
f;. peticulete oblinute sunt insolubile irr api D. peticulele obtinute sunt aderenle
L:. peliculele obiinute sunt rezislente la inlempertt 1
8. Dinlro urmaloarele uleiuri: uler de irr (l). trlei cle tung (lt); ulei de ptrmbac (lll); ulei de rapili
(lV); ulei de misline (V), este nesicativ:i . i B.v c. l l D. l l l E.IV
B. esteri ai acizilor gragi cu glicolul
D. s5ruri ale acizilor gragi cu metalele alcaline
$. [n compozi$a grasimilor intrd acizii: 'A. rlicarboxilici B. ntonocarboxilici cu catenil ranrificati i. dicarboxilici nesaturali
il nlonocrrUo*ilici cu numdr lmpar cJe alomi cle carbonI tnonocarboxilici cu catenS liniard 9i nurttdr par de atonli de carbon'
l0 l;llpunurilo sunt:A, e:rlori al acizilor graqi cu monoalcooli( ) oslori al acizilor gragi cu glicerirta
l. niruri ale acizilor gragi cu orice metal
I | (;lfra do lod a unei grEsiml reprezinte:A rnlllgrame de iod adilionate de un gram de gresinle
ll, mltlgramo de iod adilionate de un mol grisimet) nrillirame de iod adiiionate de 10 granre de grisime
l) millirame de lod adiiionate de 100 gratne de grdsinte
I nicl rrna clin afirmaliile A-D nu este corectd
12 So drl ocualia reaclie',
ti l_
/-)\-o-i-ctt. + c6r l l +
v \ / \ ' , vrrr
tJ | | | r t r |ct lAcstecelmaisimp|ucompushidroxi l icarcmat icaiCestealdoi |eatermeninser iade,-rii,ir,t{ii n acizilor monocarboxilici satura!i' rearltd ca substan!a B este:
A. rjorttttt de acetil ' B' anhidrida acetice C' acidul acetic
i; ;;;;t; clin substantele A' B sau C E' nici una din substanlele enumerate
I I I'ottlrtt e rleplasa reaclia de echilibru:
I t ( , (X) l l -F I { -OI1="-R-COO-l l ' ' t - l l "O
ftr f rvormn formdrii esterului se poate proceda la:. ,.A rllk:nroa proslunll
"'-a.";dlp'trtrrea apei din sistem c. diluarea.solu{iei
ii i,,t,,nttou in u*""" a unuia dintre reactan[i
i' ffiiffiil,.iffi;p;i ;i; si.t..m cat ei fotosirea ln exces a unuia dintre reactan$I
l l ln ar:rtnl la reacl iei:t;.llroNa I n ---..---..-+ CoHs-O-C-CHt + NaCl I
l lo
15
c. clcHr-COOH
D. cHi-cocl E. CICHr-COCI
i5. Randamentul in alcool este mai mare in'T11
iioo-o'+ HoH ----- + .(r) 1-:::-::i li?;!'tR{OO-R'+ H^Cl (ilr) R-COO-R'+ NaOH
^ , tyA, l B. IV c. l l D. i l l E. toate au randarirent identic
,rt:Fj +llH3_cooAe CHr-COOC(CHr)r + AgBr
r C. acelat de izoProPil
rnmousul A este:
i-b+,'coct B' cH3cooH
il'i""i de metilD. butirat de metil
CHI-(CHI)"-C Hz-SOrNa (n=1 0-1 5)
reorezinti:A un detergent cationic B. un sEPunD- o parafini E. un Polimer
( l l ) ;
L"--
L
C. un detergent anionic
0_c
r
' ! l ! t, i i l ,
l{'t t, . :
{6. Dintre urmiloarele grupe de delergenli:
:r""i'6" acizi atchil-sulronici iri-surLfi de alchil .(ll);.s6rtrri de acizi alchil-aril-srlfonici (lll):
irili" a" trinrelil-alchilamoniu (lV), sunt biodegradabili:
i l-- -
B lt c. tt i D' lv E niciunul
.17. Elintre urmltoarele reac[ii ale acidului formic sunt reac{ii de echilibru:
ii6-oH Hro + co (l) H-cooH + czHroH -:+ (ll)
H-cooH+[O] '--..--.-.-... > (lll)
a il^irrr ,
A. t B. ll c. rir ' D. l qi ll [=' tt qi ttt
18. Denumirea eslerultti rezultat in urma reacliei de lallos: . . .i
l/o,\
r,>, ' ( \ lt /
20. Reaclia acidultri azotic cu 1,2,3-propantriolul conduce la:
A- ur erer d. un nitroderivat ' G' un ester anorganic
D.ohidrocarbure E nu reaclioneazd
2|.Unesterproveni lde|aunacidmonocarboxi l icsaturatgiunmonoa|coo|mononesaturatrao",
"ia fotl-t'tula generalS: F ^ ,t ^
n
;cji;b; B. ciHr^.,o, c. cnHnoz D' cnHz*zoz E' cnH<nor ',. tl ^L-Cror-Ci iA-
21 Didre formulele de mai jos corespund la structura de ester 'v \ J
C6H':O2 (l): CrHrOrN (ll): CsHpz (lll);GeHaOz (lVI
A l$ i t l l B. l , l l 9 i l l l C- l l l 5 i lV D' l ' l l ' lV E' l ' l l ' l l l g i lV
Zt. LJn ester cu 5 atomi de carbon provenit de la un acid monocarboxilic saturat $i-un alcool '
*"*tlut-ii" t"ononesatlrat acidici con$ne N procente ca-rbon' - - - 'AN=65% B.N=60 % c.N=70% D.i . l nupoatef icalculat E.N' '4O%
76
ilIii
I
24. Din reaclia dlntre arnhidrida ftalici gi metanol in exces, in prezenta de H2SO., rezuflaA. acid ftalic B. metilftalat C. dimetilftalatE. acid 4-metil-1,2-be:nzendicarboxilic
D. acid 3-metif -'1,Z-benzendrcarboxihc
25 2 Katonroli de oleodistearind adilioneazi la dublele legeturi omogene rnaxinlunrA 6 krnol i 12 8.254 11 12 C. 508 kg l , D.. 89,6 | H2 E. B kg H,
26. SJnrrile acizilor alchil-aril-sulfonici, utilizale ca delergen[i:
E. au calena alchil de 12-17 atomi de carbon
esterilor ce conlin nucleu aromatic Ai corespund
8.2 C.3 D.4 E.6
A. sunt detergen[i cationici0. sunt sipunuri nalurelle
27. Nunrdrulesle:
A. 1
A. palmitodisteariniD. palmitodioleini,
B. sunt detergen[i neioniciD. au catena alchil de 8-12 atomi de carbon
formulei moleculare CuHr6.
28. Un triester al glicerinei are Formula CsrHrooOs gi corespunde:A. lr ipalmit inei El. slearo-dioleinei C. trislearinei D. lrioleinei E
29. Prin hidrogenarea palmito-slearc-oleinei rezultA:
oleo-distearinei
B. stearo-dipalmitin5E. oleodipalmitini
C. stearo-diolein6
30. Hidroliza in mediu bazic a comousului
A. C2H5OH
o//l). Gilj-L'.
'o l3No
o
,v. urc-('d tNa
!. QHso'rrua
; ! .fr
,:i
: i
.!..,ii ! rryi
fl:,G#i
,s)IIr C-C. conduce la
. -dtc,r r ,
c. c2H5OlEH
31. La reaclia de esterificare dinlre un alcool 9i un acjd carboxilic;A. acidul elimini hidrogenul din gruparea -OH ,.. .,.""'B. aciduletiminA -oH-din grupaiea'-CooH . ...: _:i::,ri''. ti: ':C. alcoolul elimini gruparel -OH '\ir i'r:.'':-: r 'r1 ::
D. alcoolul eliminE H din gruparea -OHE.suntadevdrateat6tai :at .9 io ' . , . . . . .J. | . ' '1 i
32. Sdpunurile au propriellili lensioact've ieoarJ.e conlin in molecule:A. o parte hidrofobi formati din gruparp3.carboxjlat ,B. o parle hidrofili formatri oin grupirei caruoxiiat; ,i:;i-':.i
;l;' i --C. o parte hidrofobi formali oin'radicalul alchilt:{'j:
if i' r:l ' :'' 'D. o parte hidrofili (gruparea carboxilat) 9i u6a h[drofobd (radicalul alchit)E. o parte hidrofili (radicalul alchil) 9i una hifrofbbA (grupdied.carboxilat)
.^ . : i . . . . . .| 33. Se dau substanlele: oleo-dipalryririna.0llcel'aiui a6'etii(tti obnzoatut de p--hidroxifenitpirogalolu(lll Pot cdnsuma 3 moliKOffid,Oe'iirbstarilai -sJd ,, 'A. l 9i tV B. i l l " c. ' l . i l t ' t l tV {; u i : '0. lt, i l t 9i tV ' E. roate
:17
T-I
j3,f . se s,pu.ne- hidr-olizei amestecul de monoesleri ce conlin 10,77 yo hidrogen gr 24,62 %oxigen $ttrnd,cd_::^l?lin alcooli te4ian, ameslecul rezullat va conline maxim:A un acid;r oor arcoorr B. cinci acizi gi trei arcoori c. trei acizi gi palnr arcooriD tei acizi gi cinci alcooli E. doi acizi $i patru alcooli
J5. Un esler care are aceeagi formuld moleculara cu acidul fumaric provirre dB la un aciddjcarboxjfic gr nu decoloreazA apa de brom. El s_a oblinul din reaclia;.A acid onlic + nretartol B. acid oxalic + alcool vlnilicC. zcid oxaltc + etanol
E. acid ntalonic + rnetanol
tlo
A. amind B. diamind C. oiamidi
5. Diamida acidului carbonic are formula:
D. acid oxalic + etandiol
il.14. AMTDE
1 Benzanlida se poaie obline, la rece, lrat6nd cu amoniac in exces:A. clorura de fenil B. clorura de benzil C. clorura de benzoilD. acidul benzoic E. acidut fenilacetic
z. Prin t'tidroliza anridelor rezultd ca produs principal:.A. o cetone B. un acicl carboxilic C. o aldehidd D. hidfoxilaminaE. aldehidd sau acid carboxiric, frn-clie cre natura bazicd sau acide a hidrolizei
3 h mediu apos antidele au caracter:A. acid B. bazic C. neutiu D. reducitor E. oxidant
4. Compusul H2N-C-NH2 este:
D. cetoni E. peptidi
A o:c(o-NHz u o-.( *n'
'o-NH2 t NH,
,/ NHZD CH3-CH \
'NHz
,r NHzE CH3-CFL(
t cHt
6. Reaclia cu hidrcgenul a amidelor N_nesubstituile conduce la:A. saruri de amoniu ale acizilor carboxilici
,/OHC. OTe(,- , ,
t NH,
B. nitrili C. amine primare Dr amine secundare E. amine te(iare
E- amine lerliare
E. amine teqiare
7. Reacfia cu hidrogeoul a amidelor N_monosubstituite conduce la:A. sinrri de amoniu ale acizilor carboxiliciB. nitrili C. amine prirnare D. amine secundare
I Reac[a cu hidrogenul a amidelor N_disubstituile conduce la:A. siniri de amoniu ale acizilor carboxiliciB. nitrili C. amine primare D. amine secundare
9. Se di ecualia reac{iei;
l0.Pf i r rh idrol iz;r . , ' ' , l t l l t ) t f ' l - l lest l l rs i r tu i terezul tacaprodusf inal
A+2Nl l , - -
$t i r r t l ca B eslc: . ' , ' . ' i : t r t ld, iA Cells-ClD C,i l ls- C '{ ; l l .
if l
A o antttriiD o cetotrii
1 t Se cla $i lu l cr : ' - : : i l : , fofr l lnf l
A+NH3
Sil l)slanta A eslen acid acetlc[) cloftrra de ace:
-B
B 1 I ' i | rclrezulti c,i A esle:
R C.i{;*cH2-CO-Cl{: l r l i , i : .{ocl
[:i tl] a;co,f,l C. o aldehidd
ll t:ir ac.itJ c;rroxilic
1P2Os)
B. acid propionicE 1-<lorproPan
C. CIHs-COOCI
+2Hz
C" formiat de etil
12. Fs{o aclevdra:i afrrlilatia referiloare la uree 9i cianat de amoniui
n arr rnase mole;.;iare diferite B. contin acelea$i tipuri de legitur! ,.( ) ortrcenlul de ca:lon esle mai mare in uree D. au puncte de topire idenlice
I sunt substanle':Jnlere
IJ
l )
l4
l )
{ ) ( : l l ' ( : l t 2Nt13*f{-Q
| ) ( : l l , ( )1, 1 211[f t l + l - l ;O
I'rin hidroliz6 ;tzlcd satl acida, ureea se transFonne in:
oo r.Nl.h B. COr t NHr C. H-COOH + NHr
rrrcea nu hiclrc : :szi E. HCI' I + NH3
lrrdrrstr ial . r tre€3 se prepari din:OOr'r 111, B. CO + NH3 6' 1169Q1-l + NH:
(Nli.)rcor prin iieshidratare E. NH4HCO3 prin deshidratare
|:i I (:uirlia ce reF:ezinti reactia real6 prin care se poate ob$ne ureea este:
le:,-:Peralttri
A ( : ( ) r ZNl l , r - - - H:N-C-NHr+Hzo:ssiune | |
o:t :^:Peratt lra
lt ( :(), | 2Nll :) =-----+ H:N-C-NHz+HzO
piesiune | |o
H2N-C-NH2 + NH4CIt l
HIN-C-NH2 + 2KCll tt l
I ru i r r r r r r t r l i r t rea: i : Ie A-D
ltt I rr lrklrollza unei amide s-a oblinut acid butanoic li s-au degajat 1,12 litri amoniac
r rur r r rrrht). Arrt iLla surusd hidrol izei este-A rr rr l ,rrkl ; t B izobtl t i ranl ida C. benzamida
't9
(PzOs) +2Ht
-l-l2ocrrbslanla A este:I.Cn-On B. CHrCI C' CH:CHTOH D' C|I3COOH
E. nici una din substantele de mai sus
18. Se di urmdtorul 9ir de lransform5ri:(PzOs) +Hz
tr+NH, ----" u
_;-' a
_np ' D -' CeH:;-Nil--
Substanla A esle:A.GHTCHTOH B. CGH5OH
E. $hul de transformari este imposibilc. c6H5-cHrcooH D. C6FI_{OOH
19. Dintre urmetoarele substatr{e: sSrurile de amoniu ale acizilor carboxilici (l); estarii (ll); nitrilii
D_ propionamida E- butiramida
12. Se de 9irul de transformiri:
t r+NHr -H'o
{llD, pot da naStere, prin reactie cu apa, la amide:Lr B. lp i l l C. l lg i l l l D. lg i l l l
20. Prin deshidralare amidele se transforma in:
E. ill
C. pepbde
liR,
lI
H;;,4,.:h iFi
f,ftItiilf ll r
; li ;r l1l{'Il lt l
i l$:t li;' f1gt
d
A. amine Primare B. nitriliD- aEt in amine primare c6t gi in peptide E. atat in nitrili cdt gi in peptide
21. Prin hidroliza unui nitril rezultd:AR-COONH,o- Rt11Q i NHr
g. p_6QQfl + NH: c. R-cHrNH2E. nitrilii sunt rezistenli la hidrolizi
22 Se de urmetorul gir d? transformeri: r - ^ -, /, "'C*b-1i l
c=tr"+2HzO 6ocro'4CzHOH c' c-( ' 'o- t -C
A+HCN B _--> c ---+ D --> E-HzO -NHs -HzO
Daci A este substanta care se obline prin adi[ia apei la acetilenS, atuncl substanrla E este:Aryopionat de etilD. add acnlic
AacdamidaD. butiramida
B. acetat de etil C. acelat de vinilE. acrilat de etil
23. Diamida acidului carbonic se poate obline:A prin hidroliza acidului c4rbamicC. &r clorur6 de benzoil 9i amoniacE din carbonat de amoniu
24. Di'rfe amidele urmetoare este lichidd:
B..din cianat de amoniuD. din ctoruri de acetil $i amoniac
C. propionamidaB. formamidaE. benzamida
25. Ureea a fost ob{inuti pentru prima datd din cianatul de amonitt, a cirui fomrulS moldcr.rlardedeACFION, B. CHzONz C. C2H4ON D. CzH+OeN E. CzHrOzNz
26. Dhfe derivalii acidului carbonic cel mai instabil este:A cabamalul de metil (H2N-COG{H.) U. acidul carbafnic (H2N-COOH)
" t t
- .80
!m'' l iu .
!il
HitrI l . 'fit1
H'tr'tF l . .
fld'
[' * itII , '
l l tl lt lI Ii l il l ;ri lll$.jllr{qtill!l
F, l,?liill;e
[ f iI t r ' lJ : t ' '
{iiri,'1,1{ l
t l-:-
iiiltt
,lrii ['r,nIr i l li ; i , ij i,,4$
er, i i
iirji1
ii
u. carbonatut de etil ( CO(I)C4H5), )E. ureea (HrN-CO-NHr)
27. La hldroliza unei amkle.-s-a obllnut acid propionic gl s_au degalat 1,12 tirrirronnale). Cantitatea de anildd hidrolizata este cJe:
'
A 3,65 g B. 4,50 g C. 7,3 g D. B,S g E. 2,5 s
D. hidroxid de sodiu
32. Hidroliza amidelor are lor;;A. in mediu acid
E. hidroxid de potasiu in etanol
C. in prezenli de pentoxid de fosforE. in nici unul din cazurile A - D
33. Este o amidi compusul care rezultd din reaclia.A. GHs-cHO + Nru ---;1B. CHr+NH3+Q, - >
C. C4Hr-Cl + Nru -_;*>
D.CHTCOOqHs+NHr - , '
E. GHrcN +2H2O --:-:->
D. carbonatul de metil ( COiOCft,)r )
C. acid clorhidric
B. in prezenld de pentaclorura de fosforD. in toluen
iJ l l , (c0rxl i l i i
28' se dau compuqii: acid mrbamic (l); acid carbonic (lr); Lrree (rlr). compugii srarriri srlnr:A, I B. ll C. lll D. toli E. nici unul
29. Acidul orto-ftalic tratat cu doi moli de pCl5 9i apoi cu anroniac in exces, va da,A. orlo-+arboxibenzamida B. meta-carboxibenzamida c. para-carboxiberzarnrciaD. ftalamida E. ftalamina
30. Care dinke compugii de maijos formeaza prin deshidratare acelonil'l:A. acidql acetic B. crorura de acetir c. anhidrida aceticdD. acetatul de vinil E. acetamida
31. Deshidratarea amidelor ilre loc in prezen[d de:A..qion{a de calciu B. pentoxid de fosfor
C6H13ON are numai atomi cje carbon
D. dietilamina
trei aminoacizi natui.ali monocarboxilici cu121. Tripeptida poate si fie constituitd cjin:
T
4. Glicocolul se poale obline tratend cu.amoniic in exces:A.acidul cloracetic B. acidul a--clorpropanoic C. acidul 3*clorpropalrci.D. acidul 2'brohpropanoic E. gricocorur
"rrl ,n rnrino"cid narural gi in co.seci;rt- ,poate fi sinlelizat pe cale chimicd
A. alantnS, gltcind, cisteiniD. fenilalanin5, valinS, glicind
3. Conlinutul de azot in proteine esle:A"2o% 8.51-56%
!. yafine, gllcind, ala,.;,-, i C. alar,,.,*, ..;rra, serinaE. lizinS, glicini, alan,ni
c. 1s,5-18,5% D.6,s_7,s% E. 0,5- 2%
C, penlaclorurb de fosfor
C. albumina D. colagenul
formeazd
5. Acidul anlranilic nu reaclioneazi cu:A. alfa-alanind B. metanol
6. Dintre urmdtorii aminoacizi: alfa-aranina, bera-aranina, acid p-aminobenzoic, acid antraniric,sunt in mod normal in stare de agregare li,chidd:A. nici unul B. unul C. trei D: doi E. palru
alfa-alanina + NH4CI
B. CHCHrrcooH c. ct{cHr)rcoNH,E. alanina nu se poate prepara pru"f.*rif
"IE"
B. Reacfia care nu este dati de nici rjn aminoacid natural este;A. esterificareaD. reaclia biurerului E. i!litirx,.r",
a.condensarea
9. Confine sulf in compozifie:A. tizina B. cisleina
' C. serina D- alanina E. valina
10. Nu formeazi solulii apoase:
pt. acid clorhidric E. benzen
7. Se di ecualia reactiei:
A + 2NHrSubstanla A este:A. cl-cHrcooHo. c,-13-cH-cooH
Icl
A. globulina B. gluteinaE. toate proteinele formeazd sotulii coloidale
1J' Dintre aminoacizii prezentali poate fi ob[inut prin hidroriza total. a proteinelor:A. acidul beta-aminobuliric B. acidul alfa_aminosuccinicC.acidalfa-tio-beta_aminopropionic O.""iilnrr"nili"E. acidul beta-aminoglularic - - '.'-
12. Secvenla aminoacizilor..lil,l* l*?qeptidd care prin hidrolizd parfiatiamesrecur de dipeptide. gricir-varina, v"ril- gri"in",-gri.ir-aranina, aranir-lizina este:e. glicil--valil-gliciF-alanit--lizina I -
e. fiziktanil_valil_glicil_valinaC. valil-glicil-valil-alanil-lizina D. vatil_-alanit_lizil_glicil_valinaE. glicil-vatit-atanit-tizit-glicina i
--
13' La rrecerea unui curent erectric conrinuu -
pnn sorulia unui aminoacidmonoaminomonocarboxilic in mediu puternic Uazic, ionil arnlnoacidului:A. vor migra spre catod, adica spre eleclrodul nboalivo. vor nlrgra.spre anod, adicd spre eledrodul poil[vu. caracterul amfoter nu permile migrarea
'
\ r.\
B2
ITIFFFt+nttrFl+th
I l r l r r t r r , t l t t ' , ; r l t i l g l tcocol t t l
n I l ( ) ( -Xl-( ,1 l : - l ' l f l : : l lCl
| | | t . , l ' l ' ( l l l? ()ocl
deProtonare a gruParii carboxil
, , , , , , , , , , , , ( I l l l At l l l ) l r l i i t tr tr :stc adev6ratA
14 l,hrrrt:irrrl ilr: nllli tie apra elirlrirra[i la fonnarea unei ntolecule de heptapeptidi simplS este:
A!, Rl C.6 D'B E'12 l
intr.-o solulie de acid tare se obline
B. H:N'-CH-COO-ICHr
E. H3N'-cH2-cooH
D. propanona
I l ; ( : . | | | t l l (}hrl t- .at l l i r loactztmonoaminomonocarboxi l icisuntnecesaripenirusinlezaurrtdnrolde1',,,t,1r,'jrtul, gtrirlrl cil in ctrrsrtl proce-sului se elimind 72 grame de api '
n I B.4 c '5 D'6 E'7
t/ l)lrlru r:Lrlrstantele cte Lnai jos, un aminoacid poate reacliona cul acid antranilic (l); benzen
11t1, l ' { :1. , ( l l l ) , Cft i -Cl ( lV); HCI (V)
), ' i r rr i , iv ' n lr, t t t , ' tv, '7 c' t , rt , rv,v D' l , l l l , lv, v E' l ' l l ' l i l ' v
t rt /rrrrr rrractzti aromatici ce corespund la formula moleculard CrHrOzN sunt:
A r rr r I x r[ itvc;r o astfel de f'rrmul6It , i , ,u,, , ' , , , i t lo pozi{ ie C' 6 izomeri de pozi[ ie
l t , ' r . ' ()rr i()r i r le pozr( ie E' 3 izomeri de pozi l ie
l . | | . r r l | t | t r rctcaunui t r ro ldepo| ipept id i ,cugradu|depo| icondens,areega|cu100,rezul t icaI l l i i r t ' , ' , ( - 'c l l t ldar:
A ll)0 rrroli irpi B. 100 moli amoniac C' 99 moli amoniac
i l ' , i; ';,1,;i i ';,;:i- E eemoticoz
, ' t ) | ) l i l l rr) l trr tutol:roteirtele urmitoare:
r'rtr)rlr()r.r(rrr (t), tipoproreidJ iiii gti;"pt","ide (lll); metaloproteido (lvi; nucleoproteide (v)'
, , ,rr1rr 'r , , l , l t11irt , i t iu 9i resturi cle acid fosforic:
n i l i r r " g i t 9i t t t
- ' c. l l l 9 i lv D' lv 9iV E | 9iV
l/l ,rr;r (lr.tro sirtezete posibile pentru oblinerea de alfa-alanini pomegte de la urmlton'{
I r r r l ru" r : t t l l tot l i l ic , t ratat cu HCN:
A ,r l , l , r lurt;r krrrrr i t : i i g. " l , iehiOa
ac"U"e C' aldehida popionicd .
r' ,,ir,, ,,r,'i,i ','
,rr'r poate ri p'refarate pomind do la compuEi carbonilici
// rrllir ttl;tttirtlt ttatatd ct't clorurd de acetil conduce la:
A rrrr rlt'r,'ttrk:ttvrtt tl. uri ;ioJerivat C'un compus <u caracter acid
l l rur r rrkr,tr : i r l Li t ln produs de degradare oxloauva
,r I Arrrrrr.irr:r.,ri r;6 pot transforma ln amine primare printr-o reac$e de: .
A lrlrh,ltr,=t tt ,t,,caruonLtai"- -
C- reducere D' oxidare E decarboxilare
*,4 ( ,iu,r Irtt:'lroil llrirtcipali a nrajoriti{ii aminoacillornaturali este:
A .rilrrl irllit lr lr,rl;, anltnoaciti "iifltiti
' B' sunt aminoacizi. uroll!1- -^-'.,^
r . riilrl rllhl ;1111111tt;1r:tll D' sunt aminoadl cu catbna ramificatd
I nrr,ru t t trr i t tr t fr t l t l t r caracterist ici c 'mune
?h Arrr ,tr:r'litli t:rlt't\ittrtt ptocentual de carbon' hidrogen' oxigen 9i azot ca tripeptida
ir l r i l r l l , r l , i r r l l ; r l , t t l t t t l t , t r i l )ept ida mixt i :
.q ornitifl? esle omologul imediat inferior lisinei. Denumirea chimicS a omitinei este:
i";Xli'i?"*;inoizovierianic B' acid alfa-aminovalerianic
l.lio"ii",a"r,"-diaminovaterianic D.acidatfa,epsiton-diaminocapronic
I icid alfa,detta-diaminocapronic
2T.inurmareac|ieixantoproteiceapareocoloraliegalben6datorat5formSriide:i'xantogenali B. sutfali C' aceta[i D' nitroderiva$ "
E' diazoderivali
2&infosfoproteide,acidu|fosforiceste|egatdegrupe|ehidroxi|prin|eg6turidetip:;;;; B. ionice C. carbonilice D' carboxilice E' esterice
29. Serina este:
A. un acid monoaminoflonocarboilic aromatic B. un acid monoamino-dicarboilic' '
[. rr rtiO diamino-monocarboxilic D. un aminoacid hidroxilat
E un aminoacid tiolic .; .- cr) ',. ,, "-,,:]'r, ^30- Se hidrotizeaze complel 3 moli de atbniF-gticil-aspiiagil-seril-cisteind' Grup5rile acide
compulii rezulta$ pot fi neutmlizate cu:
A. 18 moli Kol-l -
n. s tili"thivalenli LOH C' 18 milimoli NaOH
o- t5 nro[ trtaot-t E. 15 milimoli LioH
B. glicil-alanil-serinaE. alanil-alanil--serina
C. glicil-valil-valina
C. glicina D. alanina E' valina
negative ale tetnpeptidutui asparigiFglutamiFalanil-gtuta-ritc h
C. 3 D.4 E'zero
11.16. GLUCIDE
: - i l
c. H2N-CH-coo-
CHr
.;:
{Hi
if
l i
. ilJi
.#
. l i li {*{:
[ {l ;f fl l
lrl rt r
14rl " . l.t it'| 1trlxli I ti i l I
t l I l
[i.,it,i ' it& i,
, i{"!1.
dln
' , i
: i
- ' :3X Arninoacidul c;ire are catena hidicri:Irbonatd ramifcatd este:
,q. f.nt B. serina C. acidul glutamic D' cisteina E' valina
3it. Referitor la glicocol, este falsi afirmalia:A este un aminoacid naluralii cornpusut obfinut prin esterificare cu melanol are caracter bazic
6.contirtrf obiinut prin acilare cu doruri de ac€til are caracteracid
D.reacfioneaz6 cu acidul azotos, cu degajare daazot
E este un beta aminoacid
34.Pr intratareaunuig| icoco|uluicucloruraacjdlabeta-a|anineiN-aci |ate 'inLpart"r"a restuldi acil;se obline un numer de dipepUde mide egal ai:
; l ' '8.2 i.3 D' 4 E' 5
31. Poate da diesteri:
A fizina B. serina
35. ttumErul de sarciniBste:A.1 8.2
, . . 1
' . . . q,
:c,a1
urmatii. ds
^ 'j'i'lpH i 1Qi:
1. Monozaharidele sunt:A polihidroxialdehide B' polihidroxicetone
C. -aat
polihidroxialdehide c6t 9i polihidroicetoneD. posoli E' acizi polihidroxilici
2 Hidroxilul glicoldic se gisegte legatla carbonul din: \A pozi$a 1 a fructozei 9i pozilia 2 a glucozei 'l
8384
B. pot\ra 2 a glucozei gi pozilia Z a fructozerC. pozi[ia 2 afudozei ti pozi{ia 3 a glucozeiD. pozilia 2 a ftuctozel gl pozi(ia 1 a glucozeiE. nici una din afirmpliile de mai sus nu esle corectd
4. Prin hidrolizi acidi amidonul sa transformi in glucozi. Intermediar se pot oblirre:A. zaharozE B. ribozi C. dextrine D. fructozd E. celLrlozb
5. Celuloza are formula (GH,oOsL unde n poate avea valori nrinime cr,lprinse irrtre:A, 700-800 B. 300-500 c. 9ff)-1200 D. 30oMO0o E- 600_1200
6. Celuloza este o substanlS_solidd, solubilS in:A. hidroxid diaminoat$6htic '' B. api
3. Amidonul s€ identifice cu:A. reactiv TollensD. o solulie bazici de sulfat de cupru
D. hidroxid telraaoiiii'ocupric "
7. Alcaliceluloza primara are formula:A. -{C5H'Or(OHbJ;D. -tcHlcr{oc,,?qF ,t"-
8. Despre zaharozd sepoateafirma:
B. cloruri ferici C iodE. reactiv Fehling
C, iolven[i organiciE. clorura diaminocuproasi
e. -[CeHzOl(ONahh- C.E. {QH'O'(OH)z(ONa)rl,-
-[CsHu Oz(OH):(ONa)J,,-
C.o-glucoia gi p-fructoza
_intre amilozi gi amilopectind este:amilopect'na are structura liniara
S!:f"+"" are struclura ramificat5
de glucozi iar amilopectina din resttrri de fructozide fructozi iar amilopectina din resturi de glucozi
rll
;, l
pF
t
i
A. esle o dizaharidd pulin rdspAnditi in natur6B. extrac{ia eidin sfeda de3.af A4 ge face pe principiul difuzieiC. este formati din cr(alfaprubtoza ti p(beta)-glucr:lz1 in propo(ii egaleD. con$ne o legdturi monocarbonillci inlre doui monozaharideE. la incihire pute1l3?U* prffi:" de deshidratare tntermotecutare
9. Este corecti afirmag?:A. zaharoza fonneaid prin tHrolzA numai a-glucozdB. zaharozA are o grupare hidroxil.mult mai reacljvi decjt celelalteC. zaharozanu are prbprietl{i rediri:5toareD. zahatuza are fomula moldcula'r5 GHirGE. zaharoTa fotme3ffll.nlai[zA numal fructozi
A. amflozaB. amilozaC. nu diferlD. anriloza
:'!:s
of,
D. catalizatd enzimatic
B6
{' l
13. La fernrentatia alcoolici a gluccizei rezultd alcool elilic aldluri de dioxid der carbon. Raporlulmolar intre etanol gi glucozd esle;A. 1:2 B.2:3 C. 1:1 O.2:1 E. 1:3
14. Oxidarea grupdrii carbonil din aldoze la carboxil se face cu:A. KMnOr in mediu sulfuric B. K2Cr2O7 in mediu sulfuric C.oxigen molecularg.apddebrom E. nici unul din procedeele propuse
15. Este falsi afirma[ia privitoare la fructozd:A. esle cea mai dulce monozaharidi B. se dizolvi ugor in apdC. se reduce la hexitol D. forma ciclici predominanld este prranozicdE. se gdsegle in mierea de albine
16. celobioza ." rupun?_l,.drolizei enzimatice, produsur. cie hidrorizd rse purificd prinrecristalizare din apa, obfindndu-se:A. lJ-fructoza B. u-glucoza C. p-glucoza D, c_fructoza E. zaharoza
17. in macromorecura cehrrozei, nrorecurere de grucozd sunt regare intre r:re prin regdturimonocarbonilice intre pozitiile.
IIIIII
I
III
IIT'.Iil
A.1-1 B. rJ1-4 C.1-3 D. a1-4 E. l-4 ei 2-5
18. La fermenta{ia alcoolic6 a glucozei:A. se consume 2 moli oxigen pentru fi€,care mol de glucozdB. se consumd un mol oxigen pentru fiecare mol de-glucozdC. nu se consumi oxigenD. se consumd un mol apd penlru fieclre mot de glucoziE. se consumd 2 moli de api penlru fiecare mol d"e glucozi
19. Amiloza reprezinti ctrca 2oyo din nJasa amidonurui gi esre o porizaharidd cu formura(-CuHroOs-)n, in care "n" variazd inlre:A.1040 B, 60_100 c. 600_12QO D. 6000_36000 E. 2Cr0s_4g66
20. ln macromolecula amilozei moleculele de glucozd sunt legate intre ekr prin legituri
21- La ferme,nlalia arcoolicd a grucozei se formeazd, ardturi de arcoor elilic:t ? rol! apd pentru fiecare mol de glucoziB. 2 moli CO2 penlru fiecare mol de glucozi9. J rol CO2 pentru fiecare mol de g-lucpzi9 .1 t"l f:9 9i un mot CO2 pentru fiecare mot de gtucozdE.2 moli HrO 9i 2 moli CO2 penlru fiecarernof O" gi*o.a
dicarbonilice intre pozi[iile:A. 1-1 B.1-2' c. 1_3
22. Celuloza se dizolvi in:A. acetat de etilD. reactiv Fehling
B. aceloniE. reactiv Schweizer
E. de transpozilie
D. 14 E. nu apar legdturi de ace:;l lip
C. reactiv Tollens
C. de esterificare
23. Fermentatia alcoolicd este o reaclle:A de deshidratare B. de hldrolizi
24
t it ,
l )I
l |r,ir oxtlul glicozidic din :itructura glucozei prezinti caracteristicile:
,,',, i" rir n, pu"f r re a cti v d er;dt ce lelalte.grupEri.hidroril,,';i; ;',;,; i",iiiiu u".at celelalte srupari hidroxil,:'ii I ll iifi :ffi "'';:'#il#""; r,f::l* ^",'"9',y :i"u:::1fl:L:'{#il; i: |Jt)' )rrtc lr rltrtlrur u"
":'_"-1,t1:'"L u H's.rrrs! -'- - '
lE giuparea, hidroxil de la Cri ',,,,r,, fr r'trnraipe partea opusd a gt1nu,rui11lu]u,il1l1i-" ^,,^^.,^,^'l'l,, l.l,li",, [;;il fii;e existen[a srupdrii hidroxit slicozidici
/ ti | 'r r rr:rza{t care ditt afirnrertiile privitoare la dextrine este corectd:
j\ :,, ,r,t lrro(l(rgi inrermeoran b""ri'ioi"ili "
pt"Gintr"t B' sunt insolubile in apd
( r',)nrrr in nroleculi 9i elernentul hidrogen D' au proprietiti oxidante puternice
| .ru I t i )pttelAl l [ensloactlvlS
: ' l ; t l rrr; l loarea af inna[ie referi toare la glucozi este falsS:
. \ I' rr rt rr rli) trtok:culard este CoHtzOs B' prezinlA caracter reducitor
, . 1 ,''',, ,i*nf ,uo blandA se transformA in acid gluconic
| ) iil toilrlil ctdice conltne "ln"igrupa'i
hiOroiil' c.y-aleali rpactivitale
i ,; ;; i;:,i;;, it, cloruia de acett:I, in exces' rezulte pentaacetilglucoza
,, / l ||| n;rloirr(ra afirnralie ptivitoare la fructoz5 esle falsd:
.\ i,, ' ,,, ' !/t rlii caracler t"d;;;';F ae rlactivut tottens B' este izomeri cu glucoza
, l' ;l ; 1 i ;,;i;;;;;;ci r anrridrida acetici rezulti pentaac€tilfructoza
i , i,,, ', ',, ',ti,,r',,ti caracteristici este detip piranozic 't , , , , ' , ' , rr l ; t doi anonteri , al far 9i beta-fructoza
,,r1 1 1' lr ! r l t t t t i fott t tc tr(alfa) qi p(beta) ale glucozei se numesc:
/ t -1, , , ,1, , , , t , ' , , , B ' enant iomefe C' anomere
l) r ' l l r . l tu l l t l t t l E ' mBzomere
l l I l ru. i lorrtr l i r ; t l r t t trat ie privi toare la gl icogen este falsi :
. , , . ' ,1, ' , , p,rhz,r l l ; t r t t l l t ie ongine animal i
l l , , ' . l r ' l r t t t t r , r l , l r r r i r l l i t j luc ' lz i
t rr , , , trrrr l l rh' ;r l l ; t l l l t tcoza sunt legate in pozi l i i le 1-4 9i 1-5
I r , . , .1, ' ' , rrr l , ' t lz,rt l ;r t l ivelul f icatuluii i . t , , , , , , , , ,r , , ' , , , ' , t t , ' " tetnAnatoare cu cea a amilopectinei
| | I l i l r , r { r i r ln ' ' r ' l l t l t tz i l :n , r r r r r l r r ' t l t r t rk: t tvrr l l i r t celulcrzei
; ' , , ; ; ' : ; ' ,1; ; ; ; , r i t t l r r r ' l ' r t . r t ce, lu lozei cu acid azotos
I lu r l l l ptoprtr ' l i r { l r }x l ) lozlve
t , ' l l r t , ' i l t t t l lu( ; , l l r :scsr;rbi lescintremoleculeledeatfa-glucozi ' inmacromoleculeler r t t t i r lut l ' , t t t t l
- . : r : - -a-^ i i^a t
/\ l',rt,ilrrrl | |r r1t | '4 B' legituridicarbonilice. C' legtturi monocarbonilice
| | h,r1, 'r l rr t l { l t ! l l l th{4}r, l l E' legdturi van derWaals
, ,11 l i l r t r r . l t r t i l r . ic l ic i a f ructozei rezul t i
I t r r r l r , r t : ' l l r r r t r r lx i l d in pozi I ia:
n i , , , ' , . ) l | 2satt3 C 3sau4
| | I ' r , t r l t r t r r r l t ' t l l l t ; t t t t l ; t unui mol de
r l l r r t t , i l I r , l l r l l l , t ' t l l t l t :u :
Al l l 2 c-3
l4 | [ l r r l l r r r t l t l l l t ' t t t t t l ;o t l izc ' lvA in]
n t r r l rv i , r l twrr l , ' r l B ' Ca(HSOa)'1
:- , h Glitr:-8?
din interaclia grupirii carbonilice a cetohexozei
D.4sau5 E.5sau6
B. sunt folosili la flabricarea hirtieiD. sunt esteri . I
aldopentoza se vor consuma un nunler maxim de moli
t .
D.4 E.5 II
C. NaOH, NazSOr
8B
O. [Cu(NHs)zlOH
35, pentru oblinerea alcalicelulozei primare s-au consumat 500 kg sol NaOH 20%. Cantitatea
Je mitase vAscozi ob[inuti din alcaliceluloza rezunale cu un randament de 40% esto:
A.324Okg B- 162 Kg .-c. 405 kg D. 324 kg E. 1620 kg
f i .17. REACTIILE DE ALCHILARE 9t cONDENSARE
l. Dintre reactan[ii de mai jos pot fi folosili ca agen{i di alchilare: clorura da etil (l);
cbrbenzenul (ll); propena (lll); toluenul (lV); oxidul de eleni (V); sulfatul de metil (M).
AtoliVI
B. l , l l r i l l l C. l , l l l q i lV D. l , l l l , VeiVl
2. Reaclia care are loc prin incdlzirea n-pentanului in prezenla AlClr anhidre este dL:A. oxidare B. izomerizare C. alchilare D. reducere E. ardere
E. reacliv Tollens
a aminelor alifatice se poate realiza cu:
E.. l l l , V 9i
3. Reaclia de alchilare
A. cloruri acideD. acizi organici
6- ln urma reacliei deprino'pal:A metil-fenil--eterulD- orto gi para-xilenul
B. clorurA de etilE. clorbenzen
C. anhidride
;
4. Din reaclia: AlCl3
CoHs-Cl+C6H5-CH5C| +
rczuftA: .t, ...A. difenilmetan gi clorC. orto- 9i para- clordifenilmetan gi HCIE. diclordifenilmetan
B. difenil- 9i diclormetianD. meta-clordifenilrnetan gi
sodiu cu iodura de metil
C. difenil--eterulcompugii de mai sus
darValeaze
D. C6H5'-COOCI
:.h. ]
5. Pentru a obline cu randament maxim te(-butilbenzenul, prin metodateazi benzenul, in prezenld de AlCh, cu:A dorura de butil B. clorura de izobutil . C.2-clorbutanD. 2-clor-2-metilpropan E. cu nici unul dintre compugii de mai sus
alchilare a fenoxidului de
B. toluenulE. un ameslec din
7- intre compugii corespunzdtori formulei moleculdri: CsH6N existi un numar dBnu reaclioneize cu ct-trcOii egal cu:
E.4.AlOF 8.1 ' c .3 D.7
8. Benzofenona poate fi oblinuta prin hidrol2a diclor- difenilmetanului,preparare este o feaqie de tip Friedel--Crafts. ln aceaste reaclie seprezenla AlCl3 anhidre, cu:
rA CH3CI B. CH3COCI C. C6HTCOCI
9. Pentru a ob[ine difenil-cetona, clorura de benzoil se traleaze cuiA benzen, in prezenli de AlClr B. fenol, in prezenltr de AlCleC. benzen, in prezenld de NaOH D. propanol, in prezenld de AlClr
-E acetoni, in prezenlS de AlClr
10. Se alchileazd anilina cu oxid de etenS pentru a obline N-(beta-hidroxietil!:'se obtin 13700 kg produs in condiliile unui randament de 50%,\ucrAndu'sb
, iI '
I
eteni de 25o/o, iar puritatea anilinei este 9O%, raportul molar aruiirri:t;xid de ek:rt6 la sfiirlihlreacliei esle:A.0,7 B. 0,5 C. I D. 0,8 E. O,9
11. Transformarea p-aminotoluenului ln acid p-+minobenzoic se realizeazA prin rtrm5toarexsuccesiune de reac(ii:A. acilare, oxidar6, hidrolizriC. oxidaro, acilare, hidroliziE. alcfrilare, oxidare, hidrolizi
12. Prin melilarea anilinei cu exces de dorurd de metil se oblineA. amestec de orto gi para-aminololuen B. N-metilanilina C l.l.N-dimetilanilinaD. clorura de trimetiHenilamoniu E. 2,4,6-trimetilanilina
13. in urma reacliei de alchilare a izobutanului cu izobutena, in cataliza acid5, se obline:
B. alchilare, hidrolizS, oxidareD. oxidare, reducere, hidrolizd
B. 2,2,4-trimetilpentanE. 2.S-dimelil-<iclohexena
C. 2,4-dimelil-2-hexenaA. 2,2,4-fi rmetil--3-pen te naD.',|,,f-dimetil-ciclohexan
A. computi satura$'C. amlne
aldollci
14. Prin reac'lia compugilor carbonilici cu acidul cianhidric se formeazi:B. derivali monofunclionaliD. compugi cu funcliune mixti
A. CHr-Cl, in prezenli de AlClo anhidriC. CHTCOOH, in prezbnl6 de NaOHE. CHTCOCI, in prezen[5 de AlCl:
16- ln mediu bazic, la rece, in solulie apoas6, condensarea fenolului cu aldehida formiciconduce 14' i+'oA. me&{eniF-cetoni B. bachefiE C. hidrochinond D. alcool o- 9i p-hidrofbenzilicE. nid unul dincompugil-riiengonag
17. In rea{ia,!g g|ch[ge ppt fi folosi$ urmitorii calalizatori: AlClr (l); Na metalic (ll); Ni fin divizal(lll); Hzsoi 0$ilti,ntna'g;;] "A. | 9i V B. .l 9i lV C. ll 9i lll D" numai I E. nurrtai lV
: . " - '^ i : ' - l i ] : ' i . - "
18. Prin condensarea crotoniiE a acet6nei se formeazd:A. oceton,lires-ahnatd I -'
g. ohldroicetondI A.:1r- : :^a?:!r5. ' lst f i ' .J f l r I . ' : t : ' . .
E. amide
15. Acetofenona (fenil-metil-etona) se obline printr--o reaclie Friedel-Crafts din benzen 9i:B. CrH5-Cl, in prezenlS de AlClg anhidriD. CHT4ONH2 in prezen!6 de AlCl3
C. o hidroxlaldehiddE. nici una din substan[ele mentionaie
19. Din
E ofto-tipara-xilen
gi dorura de metil in exces, in prezenla AlCla anhidri
A:'6.5i-lf..' . t
lr:d+sR'i9_ j .
ddrurE'de meq in exces, in prezen[a AlCb anhidre rezult6:Fit.,.lL,j.'..", B. propilbenzen C. orto-, meta- gi para-xilen
i ,", B. dimetilciclohexan C. trimetilciclohexan*;. E nid unul din compugii A - D
, t . . . . :carbonilici poate reacliona cu el insuqi in reaclia de condensate
aceJaldehida C.trimetil-acetaldehida(aldehidapivalici)cloialul (triclor-acetaldehida)
D. hexametlddohexar: . .-ri:..:iifii+id:21. Dintre-urmdtdri cr
B9 on
22.Pincondensarea crotonicS a dcroleinei cu aldehida propionicd se obliner comp,srl A, caregenesalurareaechivalentd: I
17-i
ITr|IIIIIIIt:I
;
t l
!I
D. acetaldehidd
B. 2,2,3,5,S-pentametif-3-hexenalD. 2,2,5,5-teltametil-3-freptenal
'23. Dintre compugii carbonilici de, mai jos poate da reaclii de condensare cu benzaldehida:4 acetofenona B. benzofenona c. 5metilbenzaldehida61. difenilcetona E. aldehida cinamicd (beta_feni!_acroleina)
24. Aldehida benzoici condenseazd in mediu bazic cu acetona cu errimi'are cre apdob[inindrrse.compusul A prin oxidarea substanlei A cu reacliv Tollens se obrine
jX" acld benzoic Ai aceloni A. acid ;en;;i;;;;;.li;C.asdbenzoic Ai acid alfa-ceto-propionic D. fenol Si ..iJfir"pi.^i"'-""E. nici una din substantele precizate la A-D
A. 1 8,2 c" 4 D.3 tr- 5_
25. Pin lratarea benzaldehidei cu acetona ln mediu bazic (solulie NaOH 20%) 9i ta 100.C.rczulli ca produs principa l:4 C6H5-CH=CH-CHO
D. c6Hs-CH-CHrcooHI
OH
B. C6H5-CH=C|-1,-CO-CH3 C. CH.-C=611_41_r_an,
E. cuHu-cH=cH-co-c6l-t5 Jn, A,
26. o ardehidS saruratS A conduce prin condensarea ardoricd cu ea insSgi ra compusur B.
ffi,:X'i;if",.?iil:,:i compusulB prin reaclia cu reactivulrollens.onJ,io"l"z,rb gr"mo
lLpropanone B. formaldehide e. propanalE. benzaldehidi
3l *::"#'li:::,9:="".1," I?:l moteculard medie esatd cu 3s, cete douii saze an6ndu_:i,#r#,lij ":,i'#:Xhj;1;,,::T,9*,:i"ln:":::*- rr,i;F F;e ".:'""6;'H?'i:r,fT:t:fl,lH:,l#l"rsut major*ai ob[T ort ,"..1i"1"."ro, iin
"r".tl""id;;d,.lj: "T:]D. o amind cuatemariB. dietanolamind C. trietanolaminiE. reaclia nu esle posibild
28- Din reacfia de condensare crotonici dinke neopentanar 9i 2,2_dimetilbutanar rezurtd:A 2,2,6,G{elra metil-4-heptenal
A monoetanolamind
C. 2,5,${rimetil-2--etil-3-hexenalE reaclia nu poate avea loc
A N-(beta-hidroxietiltanilinaC. 2,4-di{beta-hidroxietil)-anilinaE. 2,}di-(beta-hidroxietil)-anitina
lruT,l;::111"_,:t.xlt1:*1_rnui motde anitini cu I motide erirenoxid rezuftd:B. N, N-di-(beta-hidroxietil)-anilinaD. 2,5*di{beta-hidroxietil)--anilina
3l.Compusul cu structura: Cllz:Ctl-C-ClL
ii
A se obline prin acilarea elenei cu clorurd de etil
30. Care dintreaHolci:A formaldehidaD- acetaldehida
urmitorii compugi poate reacliona cu er insdgi in reacfia der condensare
B. tricloracetaldehida C. benzaldehidaE. acidul formic
Ii ;rrrrt oxiclare cu KMnOr/HzSOa formeazi acid forntic ai acid alfa-cetop:opionic
(i otoclusul reacliei de ruouili" ptutinri izomerie geometricd
t r cu I'Cls formeazi un derivat dihalogenat vtonat. . . . "i . ' " ,r ,r i""p' incondensafeaacetoneicr.rforma|dehidi
: l2t) irrreac|iadintr€c|orura<|emeti |giacidpropandio-icrezu|td:L rrtt tttottooster metilicl) iu;itl r:tihnalonic E. nici unul din compugii A - D
itll [slo o reac{ie de alchilare:AlClr
A 0rl lri r'CHr=CHCIAlc13
I t (irl lr'.Cl{r + CHr-CG{l(I (lol l,;-Nllr + CoHrCll) t :0[r lozA soda6 + CSt -I zrr lr i rrozi+sulfatdemeti l
*-.-
.l,l I r;lo un compus oblinut printr-o reaqie.de condensarel
/'\ :) l)uliulolul B. acetanilida C' hexaclorciclohexanul
l ) rxltlul llonz.ensulfonic E' a(alfa|'riilronaftalina
:tlt. I it oxidarea unei dicetono nesaturate rezufta add alFa-cetobutiric ii butandiona' Dicetona era
rrrtrtlut;tll condensarii cfotonlc8 dintre: -- -[';;il,;ffi i burtnoiona B' acetoni ;i-butandiond
ii i,iiiuiai"^i li etandlal E' butandiona $ acroleina
/' ./'i\
-lr:ia' REAcTIA DE oXIDARE ;
../"I krtl, oxitlutd cu KzCrzOr in prezentd de acid sulfuric' conduce la:
ltrklrgllr:ol d' CHHHo C' acid oxalic
rltrrxirl tlo carbon E' acid acetic
l,rl, oxidoreo benzenului s.r o solu$e de permanganatde potasiu, slab alcatinS, 5s fqrmeazi:
C. bcetoni 9i glioxal
nHo-ftoH .e:nD
I
l l
7
^ [-) :lI rt'ar,lirr trtt nro loc
il Volrrrrtrrl do aor (cu 20 tl6 q) care se consy111,ta oxldarea'unui md do benzen' pani h
errlrtfilrln nrnlalc,l, consroeAnJqnO"tn"'*"f de-10ffi6 ' esle: I
A r'r). rrrr B. ss,i;;"--'b. son nui ri. toos t E',SM ml
4 I q oxlrlaloa antrac€nulul ':u K2Cr2Q 9i acid acetic' se formeazi: ' '
E.reacla nu are loc
f. Produsul final al oxidirii naflalinei cu 02 in prezen[A.de V2Os, la 35O"C, Esto:
flc\
(::
6. Produsul final al oxiddrii o-xilenului ctr KMnOa in mediu de acid sulfurig esl; '' :i'i;li'r '{
B.A.
offiD. -' c$ ';Slr;t{i;'Y*E.ii
z->r-*gipl.'"8flH(^##,F€(Y"to*fi'
o
3 c.r'2\r/cHot t lV\cHo I,
IEreaQia nu are loc
7. Dintre procesele de maijos sunt oxiddri:Pt
(l) CHr+NH.+312oz . - HCN+3HrOr000:c
00 CzHz+at, --._-----]-* ?C+2HC!
0t0
fr-!=.--L- ft"to
' V\.oo" .
*fi'o
MHI
-'st$$!:rt
;uE: t '
" ' : l
, t*
;r \'f ii
v3iJ3!
: :
l l :q
(l9QHs-.CHO+ Cd-trct lo
A toate B. I gi ll
2GHr€@H
\D.l , l lg i lV E. l l$ 'M
92
G.l l lg i lV
Hf,ffi
8. Oxidarea etenei cu oxigen molecular, are loc:
A. in prezenlA de Ag, la 250'C, cu formare de oxid de eleni
B. in prezenli de VzOs, la 400"C, cu formars de acid oxalic
C. in prezen[E de metale grele, cu formare de etilenglicolD. in prezenld de KMnOr in modiu bazic, cu forntare de COr ti apdE. etena nu se oddeazi cu oxigen molecttlar
9. Reactivul Tollens se folosegle pentru:A. oxidarea toluenuluiC. reornoagterea aldehidelor prin oxidareE identificarea glicerinei
10. Fenolul se fabrici industrial prfn proceOeul oxiddrii cLtmenului din urmdloarele malerii prime;A benzen, popen5, dicromat de potasiu 9i acid sulfuricB. benzen, 1-dorpropan, aer gi acid sulfuricC. benzen, propen6, aer 9i acid sulfuricD. benzen, propend, aer 9i acid clorhidric gazosE. clorbenzen, propeni, aer gi acid sulfuric
11. produgii de descompurrere gi numdrul de moli ai acestora, la descompunerea a doi moli rletrinitrat de glicerini sunt:A. 4CO2 + 5H2O + 2N2 B.6CO2+6H2O+O+02C.6CO2 + 5H2O + 3N2 + 1/202 D. 6CO? + 4HzO + NzOsE nid una din variantele A-D nu corespunde
12' Este catalhatii de cupru sau compugi ai acesluia:
B. oxidarea eteneiD. recttnoaglerea cetonelor prin oxidare
A izomerizarea alcanilorC. adilia HCI la acetilenaE adilia acidului cjanhidric la aldehide
13. Coefiden$i reac$eixKMnOr+YHzSOr #
SuntA. x= y = z= u = v =w= 1 B.x=2,y = 3,2= 1,u=2, v = 3, w = 5C.X=1,y=\z=1,u=2,v=1,w=4 D.x=3,y= 1,2=2,u=1,v=2,w=5F-x= 2, y = 3,2= 2,u = 1, v = 2,w = 4.')"i14. Coeficien$i reaclieinaprrot + yHrSOl -.+> zKzSO,{ + uCrz(SOr): + vH2O + wO'sunt"
41=y=2=11 j -y!gf=1 B.X=2,y=3,2=2,u=1,V=3,w=3CiI=1,Y=4,2=2,u=2,v=3,w=5 D. x=1,Y=4,2=1,u11,v=4,w=34l<=2,Y =3,2=2, u = 3, v = 5, w= 4' : t r* .16. Dinfo urmdtoamle substan\e pot fi folosite drept catalizatori in oxidarea cu oxigena'trnorsubstanle organlce: Ag (l); Ni (ll); KMnOr flll); VrOs (V); [Ag(NH3)rlOH M.A. l, l lEil l l B. l l , lV 9iV C. I 9i lV D. l l l 9iV E- toate
.16. OxiJarea blindi a glucozei cu siruri complexe ale unor metale grele conduce la formarea:ql<*Oului gfuedc B. acidului glutamic C. acidului gluconic iiD.:acidului malonic E. acidului succinic
.l::i.,$.-.
11 emena care prin oxidare cu KzCrzOi $i HzSOr formeaz6 acetond gi acid izovalerianic
B. amonoxidarea metanuluiD. dehidrogenarea metanolului
zK$Or + uMnSOr + vflrQ + w0
' r - i i : 93
!
ig. Ca agent de oxidare al aldozelor la acizi aldonici se utilizeazi:A- dicromat de potasiu in mediu acirj B. permanganat de potasiu in nrediu neutruc-peffianganal de potasiu in mediu acid D. sSruri complexe ale unor metale greleL ofigen molecular gi catalizatori ,,
19. Se oxideazd naftalina gi.orto-xilenul cu acelagi volum de aer. Raportul dintre masele deorto-xilen gi naftalini tuate in lucru este:
4. 2,3-dimetil-2-hexenaD. 2,4.{limetll-2-p en te n a
A.uoPrenD. 2,3-penladiena
22.Penlrureac[ia de oxidare a propJn"i cu sorulie de KMnor in mediu de acid surturic, raportulmolar KMnO : CH2 = CH - CH3 : H2SOa va fi:A 1:1:1 8.2: i :1 C.2:1:J. D.2: l :4 E. 1:1:4
8.2,4-dimetil-2-hexena C.2,5-dimetil-il-hexenaE. 2-metil-4-€lil-2*hexena
B. 1,3;penladienaE. nici una din acestea
crotonicE, urmatd de
B. reactiv TollensD. dicromat de potasiu in mediu acid
' C. formaldehida
IItA:1,0 B. 0,805 c. 1.24 D. 1,05 E.0,75
20.Oxidarea acroleinei la acid acriilC se poate realiza cu:A. K2Cr2O7 in mediu sulfuric r B. KMnOr in mediu sulfuric'c- reactiv Tollens D- KMnor in mediu sulfuric sau slab arcarin E. ozon
21.La oxidarea unei hidrocarburi cu formula moleculari CsHo s_au oblinut diordd de carbon, ap69i celoacid. Subslanla este:
tItIITtI, IiiIi i .
' . l
23. Penlru reaclia de oxidare a propenei cumohr KMnOr : CH2 = Qg - gHs : HzO va fi:A;1:1:1 B. 1:2:3 c. 1:2:2
B. alcoolul metilicE. acelaldehida
i 27. Dintre irrmitoarele reaclii, nu eite b reacfie de oxidare:":'A alcool -------'----+ aHehidi
B- alcan alcheniC. alcool ---:-t derivat halogenalD. aldehida acid carboxilicE alchend --------l diol
C. 1,4-pentadienra
solulie de KMnOa in solulie slahr bazic5, raportul
D. 2:3:3 E.2:3:4
24- Produsul majoritar rezultal la lratarea propenei cu permanganat de polasiu, in mediu neutrusau slab bazic, este:
! 12-etandiol B 1,2-propandiol C. propanalD.etanal E. propan-2-ol
25'.Acidul crotonic se poate obline din acetardehida prin condensareoxidarca crotonaldehidei cu:A permanganal de fotasiu in mediu acidC. permanganat de_ potasiu in mediu bazicE permanganat de potasiu in mediu neutru
26. Un compus organic A, ce.conline oxigen, reaclioneazi cu sodiur metaric degaj6nd hidrogen,iarpdn reaclia cu alcoolul etilic formeazi un compus cu formula molecularA Cjf"q CompusulA esle:
4 erre vvt , l , r ,u Ldl !u l l r l t iu lugci i l l r i^rgel l ,
Itlnd cd pnn oxidarea cu liMno4 in mediu acid a 0.2 moli din compusul respectiv se oblin 3,6
firamo H2O 9i 8,96 litri COr.A. C:lirOz B. C2[l2O.r C. CrHrOr
29. se dau umStoarele substanle: ciclobuteni (l); ciclohexeni (ll); 1,4-butandiol (lll);
1,4-butandi€l (lV); 1,&-hexandiol (V).Iiezrrlti acid succinic prin oxidarea:A. [ , l l l , lv B. l l , v c. l, l l l , lv D. i lr, lv E. l, lv
Jo t-a oxidarea a 84 gram€| hexend cu permanganat de potasiu in mediu aPos (slab bazic), set l r tstrmS:
A 0,66 moli permanganat B. 1,33 moli permanganat C- 4 moli permanganat
l) 2 rrroli pemlanganat E. 3 moli pernanganat
.t | l)irltre reacliile de maijo$ sunt oxidari: i( r ) ( ) l l {
( i l ) ( ; l l { ' r H2O CO+3Hz
(l l l ) ( ) l t lOH+HCOOH HCOO-CHr+HzO
(tv) : ,o?l lsoH
,\ l l '1 i lV B. lg i lV C. lg i l l D. l l, l l l gilV E. l, l lgi lV
t,, I ,r ()xt(,lrea a 84 ml izobr"rten6 cu permanganat de potasiu in mediu apos se consumS:A I rrrrll txlrman0anat B. 5,625 mmoli permangsnt c. 5 mmoli permanganat
l) ;',1) nunoll permanganat E. 1,33 moli permanganat
D.CrHrO E. CrHeOr
,t.l l)iillrrr Urnletoarcle substanle pot suferi un proces de autooxidaie:.,r,rr[; (ll), bcnzenul (lll); acidul benzoic (lV); benzaldehida (V)'
B. butanonaE. acelofenona
acetamida (l); acidul
E. l lg i lVAtl B. V C. l l lg i lV D.lgi l l l
t4 Nil ,,rr gxrate ob{ine printr--o reaclie de oxidare a unel aldtene cu peitnanganat de potasiu in
r r rur l l t t r l r . l t l
/ \ | | t0 l | ;u l t ) l l l lI ) r r lohl t t t t
C. diizopropilcetona
trr 1:r ,rilrnr glanol se oxitleazi bldnd. $tiind c6 produsul obtinut formeaze prin tratare qr
qr,,rr ttv I rrlrlrrrll 21,45 grarne precjpitat roiu, cantitatea de alcool neoxidati'6ste:n tlo 1r'uro B. 69 efamo C. 56 grame D' 23 grame
I r r l , I t t t t t r ' t ' , | r r t t ls ct l rect
II.19. REACTIILE DE HIDROGENARE SIREDUCERE
. .
I lrhrtrrr r,rrlr:rtarr[ulo cle mai jos se comporti ca agent.reducitor fatE de sislemul oxidani
l rMrr t ly ' l l r : i ( \ 'A I l l r l t ( )o l16 C. C#rCHr D. CHCOOH E. CH:COONA
/ l|trrhrr lrrrrlltorrrulo substanle are caraderredttceto[ glucoza (l); zaharoza (ll); acidul formic
( l l l ) , r r r l r i r l r r r l l t t ; ( lV).
n l9 l l l l l | 1 i l l l C. lg i lV D. l lg i l l l
t l,nrlrrl rrr.lrl rttr:rrtlxlxilic cu propriete$ reducetoare este:n {' r||rl rlrrr:{ lillr: B. acidul o-flalic C' acidul oxalic
95
E. l l g i lV
96
0. acidul tereftalic E, nici unul dinlre acegtia
L.pilnl@tarea aldehidei crotonice cu hidrogen in exces rezulti:A. butanal B, n-butanol C.2-butanol
A. ape B. alcooli C. HCI 9i Fe
,D.2-buten-1-ol E. nici unul dintre compugii men[ionali
5. Pentru a conduce reaclia de-aditie a hidrogenului la acetileni pana b eten6 se folosesc:4 nichel fin divizat B. paladiu otravit cu siruri de plumb c. tuburi ceramiceD. acetat de zinc E. clorura mercuricd .,.,...
6. Raportul molar dintre naftalini gi hidrogen in reaclia de hidrolenare iorati a naftalinei,considerand cd reacJia decurge in condilii stoichiometrice, estg;;. ... : r: ,.A. 1:1 B. 1:2 C. 1:3 D. ' t :4 .E. i :s
f .in urma reacliei de hidrogenare cataliticd totali a fenolulul rezulli:A, crezol B. hidrochinona C. benzen D. ciclohexanol
g. Reducerea nitroderivalilor esle o melodd de oblinere a aminelorebctronii care participe la aceasti reac[ie provin din:
I
I
E. cidohdxanoni
. , - l r
a
pqm.9r9...Protonii gi
I
. l
rilrl r
f
iil;
' ,1; . i t i r l i
','i ii-,nL i,. . :E. din oricare dintre substanlele de mai sus
g. Raportul molar de combinare intre reactivuldectrge in condifii stoichiometrice, esle:A.1:1 B. 1:2 C.2: ' l D. 1:3
D. FeCls 9i NaOH .
Tollens gi aldeiide, TryF9g|,rd ci reaclia
E. 3;1 . '-i.'-ji{r-:-
, - ; . . - ' . . ; F ia.6fr* i )3: . . ; : , . . , r
,',in {..;t9\$+,iri!-t:rir*F
10. Dintre urmdtoarele clase de compugi organic{ nu pot aditlona tiiodsen i'.3-d*--".' ,A. alcanii B. alchenele C. arenele
- D. aldehidele 'E. cetonel"e
' li) glri!.
12. Dintre reacliile de maijos, suntreacp de adi{ie la leg5tqn' .p"bbn,-0) R-C=N naHz ---l- R-CHZ-NH2 ....'-1,i-i-;$(ll) R-CH=CH, * t, -+ R-C;12-CH3 .. ..,-.',,r:(lll)R-CH=O*H, .-+
R-CHt-OH j.,ji;sqj&
( lv)R-?:o*t- t . - .? RffH| - . ,t!lhi::A.ls
RA l9i l l B. il, illeitV c. r, til eitV D. ilteitV
.-lTL'j'i3SJ-J
- ' a i . , ' - ; . - . ' :
i{i d nj13. Nu se pot face reduceri cu: ' '-::1ar !a!l;:AAI + HCI B- Zn + HCI C. CrCle + HCI D. TiCl" +
. . ] . i
, i ; i I ; .
'1r
14. Dintre substanlele de maijos, reaclioneazd pulemic cu reaclivillA fructoza B. amidonul C. celuloza ;€ijlE nici una dintre ele ';I,ili
tt,2
-n
ffi[$iqF
t}&;8#tst{
Hi#P$,#s&rH
rflffi
ffi
iifl . i '.:...,:i.=.!i!':;-
itti;iji,
15. Reducerea unui anrestec de doui akJrize izornere conduce la:A un polialcool B. doi polialcooli izorneri c. fructozi 9i un polialcoolD. glucozd gi un polialcool E. reaclia rru poale avea loc
16. Nu sunt sisteme reducitoare folosile c,urent in sinteza organicd:A. metalele alcaline gi alcoolii inferioriB. amalgamul de sodiu gi apa, alcoolii sau aciziiC. zincul, staniul, flerul sau aluminiul gi acizii nrineraliD. sdrurile metalelor tranzi[ionale gi acizii carboxiliciE. lncul 9i apa sau hidroxidul <Je sodiu
17. Este o reaclie de hidrogenolizd:A. CHTCHO + Hr ---:---- cH3_cHz_oHB. CHJ-CN +2H,
C- CuHr4Hr + 3Hz ...*--_> C6HI-CHJ
D. CsHr-CH3 * "'
.+ c6H6 + 911.,
E. CeHs-NOz + 3H, .+ CoHr-Nt.fz 1- ZHIO
18. 1677,27 litri nilrobenzen (+1,1glnrl) {ormeazdpnn reducere substanla A care se poalediazofa. Volumul de hidrogen ccnsunrat ra reduceie, la un exces ae s|i iala de volumdteoret ic,este: - - ' - r -
A. 1058,4 | B. 1058,4 nr' C. 470,8 m' D. 470,8 | E. 3s0,2 |
*.*1Y::i":1T:FIT^14 grame atcheni (cu o dubtd tegdruri) cu s,6 tirri H2, misuraliincondifii normale. Alchena este:
A CoFfrz B. CsHro c. c1H8 D' CgHro E. CsHa
20. Raportul molar antracen: hidrogen la hidrogenarea totald a antracenului este:A 1:5 B. 1:7 C. 1:4 D. .t:6 E. 1:B
2't-.se dau. substanlele: acetaldehida (t); fenilnretilcetona.(ll); benzaldehida (11); grucoza (lV[acidul formic (v); formaldehida (Vr); acidur acetic (Vlr). Dintre-acestea "u ""r"ItJ.r"ouceton
,A. l, lll, vl, vil B. t, |il, v, vt, vil c. t, ilt, tv, v, Vf-'l'.D. I, ll, f ll, Vl, Vll E. loate substan{ele
. i22. Un amestec format din etend, hidrogen gi etan in raport morar de 1:2:3 esre trecut pesre u4rEtrtg-f 'qq
h bmperaturi gipresiune ricicatd. Vorumur se va redu* * un-pront 0",l -uu,t2rr ,
B'-16,67o/o C.50% D.33,33% E.nuse.O*" ' -
, ; :
3l;t:*::.:1,:*l::^r::i,:ecid formic respecriv acid acetic se adausd sotufie de K[4noaPrin compara[ie este pus in evidenld:
A. caraclerul acld mai slab al acidului aceticC. caracterul oxidant al acidulul aceticE. toat_e rlspunsurile sunt corecle
B- caracteiul oxidant al acidului foimic :*
D. caracterul reducitor al acidului formic
':24. Pin adilia de hidrogen in exces la acrilonitril rezulti:A. proplonitril
- B. alilamlna C. propilamina
D..hop'mpilamina E. propan gi amoniac:
25, Readia GHs-CH, + H2.+ C6Hu + 61-1n este o reacfie de:A. cracare B. hidrogenolizd C. aditieD. hidrogenare E. nici una din reacliile A-D
.:
, t
91
Yb
qA
E. nici unr_rl
1exces gi apoi reduc6nd catalilic prcdtrsul fonnai. se
C. amestec de nitrili ai acizifor rnaleic qi fumaricD. amestec de acizi maleic gi fumaric
27- Prin hidrogenarea naflalinei se ob$ne un amestec de telralini gi decalind care are nlasa cu3,9% mai mare de€t masa naftarinei in4iar". naforri,r morar tetrarind:decarin6 er;re:A.2:3 B. 1:2 C. 1:S : '
. D. '1:1- E.5:1
!8. Hidrogenarea acetilenei la 9te16,are loc in prezenld de:
A Ni fin divizat B. pt fin Oivizaie- --""
D.CuCl, + y161 E. (CHTCOO,Z' C' Pd otrdvit cu s6nuri de Pb
frl",,ffi:?{Ififfiff: a 2 kiromoti 1,3-dinnrobenzen cu.3_kiromoriH2 se oblin:
c.3kiromori1,3-di",in"b#::l 3. ?l,,l,Hfr?l#1,#ffi:[5;;'E 1,5 kilomoli 1,3-diamlnobenzen
30. Transformarea aldehidelor in alcoolise poale realiza cu:A. Hz ti Ni fin divizat e. rua Eiaicoll ;il --^'
C. Fe 9i acid clorhidricD.Zn gihidroxiddesodiu E. Rea;fa;;rearilaze cnoatesistemereA_D.
31' Dintre urmitoarere subsianre, reaclioneazd cu oxigenur !i1 aer, ra temperarura camerei:(t)aciiulmateic; (il) gtucoza; (f fi,frexirlfui; tlVl
"*#i"r,; (V) pirogatolut.A. n $ tv B. t, tt ei tV b.'rr, rv jiv' . -6.
i, jf"iu'trv E. V
i1ffit6" a 0,75 motimetanoJ, prin rdducerea oxiduluide carbon, se consumd:
0.3morisaze E.;t;: l*; c' 100,8rga;'-"
w'rJu"'
33. Care esle polinitroderivatul supus reducerii dacdconsumi 10,08 iitri niorog"n (".n.tz I pentru 12,60 grame polinilroderivat se
A tirfrrobenzenD.rehanilrobenzen . E. iili3iilr1,"J"".""
c. dinitrobenzen
34:'lz:Sgrame de *o*ig.13,4,/o-tmpurirtse hareazd cl alestec surfonibic <n,gn€nd+se'mnii#[::Hfof**"; i; il;i;t,rg,'-:tt,*nra c (GHN) Admirand cdA 6,l
."- '"-' ;:;;i'r l''T lun
tandamd de Boo/o,cag mori ue Lmpl?C; ct;F";rq'. ru (i4
35' c6$ornp$ nronocarboniricipot reaqiona oJ rnadm dclimorihidrogen penktr a fonrn e:ered ?A1 82 -- l - ' ' - * ;?""" , E.5
fl,20. tzoMERtA DE CATENA DE pOaTtE gt GEOMETRTCA1' Dinbe homerii cu formura morecurari c1H11N, conlin atomi de carbon terliari, un nunir'rde:A 7 izomeri B. 6 izomeri c. z aoi"i
'";: ;;l;:, E. 3 izomerl
1!$11= ,Singurcompus mononitroderivat: \ -A. o-xilenul B. nr-xitenut C. p_xifenui-"Ol'o_Xtenul 9i rn_xile#
26. Tl.at6nd 1,2-dibrometan cu KCN inofline:l" nitrilul acidului maleic
"t:-1T:l:
l l
liri' t
. iI
a
B. acidul nraleic
E. letrametilendiamina
In l lrrrrrrirul irkftrlrkkrkrrr;rrnu(leebenzenicecarecorespundformulei moleculareGHeOleste:A,f l t . l ,C.5 D:6 E.B ' \
l/ llrrlrllrrl rrr tzrkrr r:.rrlxrxllici cu nuclee benzenice care.corespund form'ulel moleculare CrHrQt r i t l t l
^ l . ' l l . l D.11 E.8
-1IITIl
FFFIIr|Ir|tItr
3, lronntilei moleculare CsHrrO ii corespund un numer de alcooli te{iari egal cu:A.1 8.2 C.3 D.4 E_ 11
[:ormulei moleculare C;HrNlcorespund un numir da amine izomere egal cu: t
c.6 D.7 E.B
li l.)irrtre compugii de mai jos, poate forma printr-o reaclie cu clorul untr ronoclontrat:A rr pentanul
c.3 D.4 E.5 |
4 8.5
singur coppu5
E. hexanulB. butanul C.2-metilpentanul D. neopentanul
{; (:;rlr izorneri aciclici sunt posibili pentru formula moleculard CaH6 ? l8.2 c-3 D.4 E. nici unql
/ l.firrrxinrl izomerilor cu formula moleculari C7H15, c€re con{in cel pulin un atom de carbonI u/r l { , i l l i t f , esle:
8.3 c.4 D.5 E-O
ll (:'nnllrrsul ciclic care prozint6 5 atomi de carbon secundari in moleculd gi are formuhrrtrrLrr r r l ; t t11 C7| l1a este:/\ nrrlrl ciolopontan B. 1,2-dimetilciclopentan C. metil-ciclohexan| ) | rrrrrtil 1 -etil-ciclobutan E. 1{etil{--etil-cidobutan
1l I'lrrrrr,lrrl total do hidrocarburi aromatico cu formula moleculard CeH12 este:A ,r 8.6 C.8 D.4 E.5
lll l.,lrrrrr;irrrl do izomeri geometrici carer corespund formulei moleculare C:HsCl este:Al 8.2 c.3 D.5 E.4
| | l.lrnr,irrrl izorrrorilor cu fonnula moleculari CtHroO care dau aldehide prin oxidare cu KzCrzQrf l I l , ' ; { ) r i l : . l t ) .
A I Lt .2
l/ l',lrurrrlrtl rzorrreriloraromati<icorespwtzAtoriformuhiCrFlsocarenureaqiqleazacrjNaOHeste.Al t-t.2 c.5 D.3 E.4
' :I I I'lurr,rrul lzorncnlor aromal.ici de pozilie corespuhzdtori formrdei moleculare CeHlOBrz este:
B.4 D.6 E.7
l.l l'lrrrrriurrl lri<lroc,rrburilor aromatics cl formula molecularA CsH13, care formeazi prinil rr rr rr x lorr il r il u, irr prozonld do AlClr, un singur derivat monoclorura! este:r
t ] 1 c.2 D.3 E.4
c.s
l f i Alr l rrrrtr ,kr lxrt prozonta:A lJ lntr t l r t r l r r r ; t tk l l i l
I l r r r r r r r rhr l l lot t t r r l l ic t iI t r r t l l r , ,h r l f l lzr t rn lno
B. izomerie de pozilieD. izomerie d6 cateni, de pollie 9i geometrici
rl.4
99;-i;i;' i-i
18. Numad esterilor care corespund formulei moleculare CaHsO2 esto:.A.6 8.2 C.4 n4 tre
ii -
19, Dintre urnaloarele alchene are trei pozilii alilice:A.4-metif-2-pentena 8.2-hexena0. 3-fietif.-2+entena E. 3-metil-1-penlena
c.5
A. toluenul0. 1,3,S-trimetilbenzenul
din amestec este:4.6 8.8 c.9 -D.10
31. Num6rul compusifor cu formula rnoleculari C,rHrO care
c.3 D.4
C. 2--eUl-1-iutena
20. Numarul izomerilor aciclici cu formula rnoleculari CrHrCl care nu pot forma dioXcf de carbonla oxidarea cu dicromat de potasiu in mediu de acid sulfuric este: IA.3 8.4 D.7 E. B
21. Arena c;,.re formeaza, atat la monobromurarea in nucleu cit gi ta catena laterali, cete unsingur derivat monobromurat esle:
B.et i lbenzenul , , . " . : C.p-xi lenulE. atit p-xilenul c6t gl 1.3,5-trimetilbemenul
. : " , - i . .22- lzomeni aromatici cu formula moleculari C#go se aflA in proporp ecfilrnoleculare inlr-unarnestec care reac[ioneazd cu 184 grarn€ de sodlu melallc. Numirul io€d ae moli d 'zomerilor
grupe metil este:A 1 8.2 '
32. Numld hidrocarburilor din cJasa alchinelor, cu formuntffikdubli adi[ie de hidracid urmard de dubli dehidrohalogenar, nufidi
i
34. Dinrre alcadienele de mai jos, prezinte izomerie geometrica de tip elilenic:A.2-meti|-1,4-pentadiena 8.4-metil-1,3-pentadienaC.}-rnetiF.1,3-pentadiena D.2,3-dimetil-1,3_butadienaE. 2--etil--1, 3-buladiena
35. Dintre cei doi izonreri de pozific ai n-pentenei prezinli izomerie cis-trans:A. numai 2-pentena B. numai 1-penlenac- atel l-?entena cat gi 2-pentena D. nici 1-pentena 9i nici 2-pentenaE. nici una din alirmaliile de la A - D nu este corecte
35. Dintre 2,3-dimetil-2-butena (l);o 2-pentena (ll) 9i 3-hexena (lll), prezinte izomerigeometrici: -'f+ F <A. numai lll B. ll 9i lll C. toate trei D. numai il E. numai I
37. ProduSii monocondensdrii crotonice dintre butanoni gi propanal pot prezenta un numer deizomeri geomelrici egal cu:
4.2 B 3 C.1 D.4 E. nici una
Prezinld izomeri geomelrici cornpugii:CHr H3C CH3
A. to[ i B nunrai lV C. numai t l l D. l l l , lV, V E. l . l l , l l l
A. 1 8.2 c.3 D.4 E.6
4.2 8.3 D.5 E.6
A.3 8.4 c.5 D.6 E.8
33. Se dau formulele'(l) CH3-CH=CH, (ll) cHrCH,-!H1cH1 l!l!LCHr-CH=cH-cH--cH-CH?-cH3(!fCH3-Cl{=Cl{-Cl-13
!L_Cu.-Cu=9-Csr-CH, (Vt) CH;-C=C-CH3l t
38. Numdrul posibil de izom.eri geometrici, corespunzitori compugilor obfinu$ la condensareaamestecului de propanoni gi butanonE este egal cu:
39. cali dintre izomerii aromatici, avand formula molecularE cEHr.o, nu pot forma punli dehidrogen intre molecule?
4-0. -Celi
dintre izomerii aromatici, avdnd formula molecularA CsH,oO, pot reacfiona cu NaOH?A 6 8.8 C.9 D. ' tz E.24
101
LO2 ''I
T' I
iTESTE VARIAN IA III
LA TESTELE CORE$PUN -, RAsPUffiI,g*?AcESrEf vARrANrr:
moleculard a ccmpu;iror sub forma cirora se deremrini canr'aliv in
* arrf l,EJr?Tturarea echivalenrd pentru:
2. hidrogenul
2. sulful
2. acidului factic (alfa_hidroxi propior:ric)
2. antrachinond
. III,1. INTRODUCERE ^II\I CHIMIA ORGANICAt. arrrir",jr#lexacianoferalut (il) de fier (lillnumirul atomilor de:
2 Cumreste-in sulfura de pkrmb , numdrul atomilorde:
3'- cum este masa morecurari a compugilor sub forma c.arora se determini (dozeaza) in*''T'rifl3ffl'f : 2. azotul
4. CumlesteJn hexacianoferatul (lt) de fier (lillnum3rul atomilor de: .
5.. Cum esle masasuDsranlete organice:
l. carbonul
" t"i:11?'T3"1'$ne n e s t'| n t:
. c"i:..8"""",T,fliiij1p;.g;;nuara in ".or "i. ,r""i
"*,i'of?fi8ii88,t[i|:''.1?r:$i33#g? procenruar5 in oxisen a:
€]flfri$.t"fl:',.fr J,i"tij'.iif,,#Jl#'filil:li;rFsr[illi,lliJ,""",,,,
IIITIFII
ntrBTi;hfrfiicTrrJ.f"",ilad.a compugilor care rezuus taarderea subsranferff orsanice in2. sulfului
11' cum
"YJl,1"%??g:Lililis s'Hio:F* o" o"f.i,erf,:i"Ti.c,lionari
c, coroane de distirare""'T,lHl+!"jT#ii3#Tglx,tH!?!"rf,r,:1ff:un'* - --13. Distilarea, ca metodd der. su'sranle solide
separare, se p.raElice.mgl algs pentru:t. suolranill6fd'e 2. substanlb liEhirib14' sublimareqse practicE pentru substanrere c€retrec-direct bin stare solidS in darea:2. gazoasd
lpilzie in !ofq,Sn;olulie, I
2. SOra
*ft?;ffij&i,{gE3 n",EE, g!"i+rt", lta.ilnrircarea surrurui in q.mpuli orsanici, dupd
'3"
1. Cum este densitataa lal1. atcanii lichizi
;r Arr mirosul urAL ..1. mercaptanll
ul.2. ALCANI
2. derivalii bromura[i ai alcanilor
2. ProPanul
2- izobutan
2.alcanii superiori
2. butanul
I I r)0itrrra caQon-carbon din alcani se O"ttii:r5;r"
n r,, ol.f u!1ffiffif[crbon dirr alcani se o""uf li5in"n'"r"
[ ( )rrrn osto tomperatura in citzul procesulut ft'no,,rn1. cracare
rl (;rilr1)sltpunctul de fierbe{e pentru:
/ ( )rrrttrtsto p-unctrl de fierbere pentru: 2. pentan
')r1. izopenlan
il (:urri'sto, lncondi{ii normalo,volumul "*%ltblijf mol de:
1. oicosan
!) ( )rrrrr,0slo valoarea econontici pentru: 2. metanul chimizat
I t) ( iurrr. osle continutul procentual in hidrogen pentru:
I l. (lrtn osl€ con|inutul procentual in carbonSffiUr"n
| l, ( lrrtt llllro8se; 2. propanull . t t tr t tanut - ' r ' -r- ' ' r
| 1. (:utn osle volumul de oxigen consumat Pentru arderea unui mol de: i
| . l lulon
ll (;ilrn rrsls vlleza de.Sder6.penlru:I alcanil infenon gazo$l
I fl i in lxrl lzomeriza:I lttoPanut
III.3. ALCHENE
I oorrlrn fillfJt|n un ",om
in starea oe niurill4g3os6lru
I ( irrrrlltr !.ol Frlin un alom in st3rea de n'*O["i-"r:,*"
r. (:'fnrniloftffilHldstlerbercpentrur 2.tan*Z-buteni
r^rrrtrA:li"il,illf"iilffi ?Bfuli,ia*'o"di1*#'S?:"tr'cuexceplipetenei:,r ('hilrt.ttlnl lunglmile legAturilor carbon-hidrogennn -
'l. tnolttn
:
I|I
||I
FFt
I
flI
T
5. Cum este temperatura la: -.-f ,1. deshidratarea l.4butandioh2. deshidratarea gi dehidrogen
103
10. in general, gradul!e polimedii"re1. polibutadiena t't';
" tum1iillBHncteb de flerbere pentru:
i0. Cum.est6 solubilitatea in apd a:
ll, Cum este solubilitatea etenei in:
2. propeni
7. quq, e-s^!e consumul de permanganat de potaslu, in mediu de acid sulfuric, pertru oxidarea'unui*o'iliur,una 2.2-buten6
S. Qum.91te consumul de pennanganat de potaslu, in mediu de acld sulfuric, penbu oxidareaunui mol cle:- 1. propeni 2.l-buteni
9. Curn este lungimea leg5turii carbon-carbon in:2. eteni
2. acoUlenei
2. solven$ organici
t, "rT. ?:l""8lgt"ul
de aer cons umat nentgal$er;;;nul mol de:
A Cum sunt Droprietiitile elastice in cat:l: . "'1.cis-lrcliizoprdnului i...::;t
7- Cum este cantitatea de sulf folositil xlnbu:.. 1. vulcanizare .",***#;.-'.
8. Privitor la domeniul de tempenaturl.1. cauciucului bnrt ' t:'''
1 1. Crrnr este conlinutul proc€ntual in carbon oentru:1. etend 2. ool ieten6
12. Oum esle masa moleculari pentru;1 polieteni
13. Polinrerizeazd mai u$or:1. propena
14. Polinrerizeazi mai usor:1 etena
15. Predominant cantitativ, masele plaslice contin:1. un polimer 2.'un plastifiant
III.5. ALCHINE
1. Se descompune u$or, in stare uscatd, la lovire:1. acetitura de sodiu 2. acetilura de argint
2. Sunt subslanle ionice;1. acetiluia de sodiu 2. acelilena
3. Sunt subslanle ionice:1. carbura da calciu 2. aefluradisodic6 .
4. Folosind acetatul de Zn drept catalizator, din acetilenE se obtine:1- acetatul de vinil z. acetit'ura ciJoo-icE'-'
5. Cum.este cantr'tatea de hidrogen adilionatd la un mol de acetileni:f . irr prezenld de paladiriotr€vit'cu sdrud d.i- piumb - - - -' -"-'.z. In prezenla de nichel fin divlzat
6. Cum.este densilatea fali de aer pentru:r. erllena 2. acelilend
7. Miros eterat plScut au:1. etena' 2. acetilena
B. Cum.este lempgrgtgra de reac$e pentru ob[inerea:t. aclltontrntutut 2. dorunj de vinil
9. La barbotarea. cu acerqti debj! q:plyt "
de permanganat de potasiu 9i carbonat de sodirlculoarea violetS-dispare mai'repede pentru:'1. etilen6 2. acetileni
2. etena
2. etena
2. acrilonitrilul
,0. a" ?."jE3O.,S,l"U,"ide
carbon in srare de hibridhare'sp3in:
11. Cum este temperatura readiei de aditie la acelrleni a:1. aqdului cianhidric 2. acidtdui acetic
12. Cum este continuful procentual in carbon pentru:1- atcootul vinilic 2. acetaldehidE
13. Hidrolizeazd uson1. acetilurild metalelor alcaline
14. Cum es(e temperafura de reactie pentru:1. trimerizaiea acetilenel 2. obgnerea acetiturii disodice
15. ln solulie apoasd se obtin acetilurile de:1. cupru qi arglnt
Z. aietilurile metalelor banzilionale
2- sodiu 9i calciu
!II
l
.1, Hidrocarburd polinucleari cu nuclee' 1. difenilul
2.Caracter aro.matic mai pronunlat are1. naflalina
3. lama (-10'C) este solid:1. benzenul
4.Gazul fjocserie conline ( procentual) mai mtrlt:1. ntorogen 2. mjian
5. Sublimeazd:1. naflalina
6. Cum,este. temperatura pentru oblinerea;1. acidului alfa-naffalinsulfoniC'-' "-.t. actqutut bela_naftalinsulfonic
7. Se obline mai usor:1. beta-nitrcinaftalina
8. Au propn'etEli de insecticid:1. toluenul
g. Cum sunt punctele de lopire penlru arenele:'1. mononucleare
10. se oxideazi mai oreu: 2' polinucleare
1. benzenul - 2. elena1f' conline benzen in fractiunea de distifare lgu.dronurui de cSrbune:1. uteiul mediu Zluteiui ugori2. Leg5turilg carbon_carbon sunt egaL in: .1. naflalind 2. benzen13. Se hidrogeneazd mai usor--
1. naftalina
14 se obtnmailnllt' qgqpy{,Tr""9|"",,a,,fn:::::;:'r", ' '
,r' crorurare a torueriurtii ra nucreu -' 5.
"ioir?itie a nitrobenzenurui
15. UreiuruTorrezurtat din distirarea gucfronurui de cirbune conline in cantitate mai marej
1. Se pot cforura la 500 "C:1. alcanii
Z Se pot ctorura Oired:1. alchenele
i o"ri.T1lf;,i urma reacliei de
4. Are densitate mai mare :1.1,3 -diclorhexanui
II I .6. ARENE
izolate este:2. fenalrenrrl
2. antracenul
2. loluenul
2. benzenul
2. alfa-nitronaftalina
2. naftalina
ilr.7. coMPUSt HALOGENAF
2. izoalcanii
2. acetilena in fazi gazoasireducere:
2. nitroderivalii
2. hexanul
{ : | . lq.
r ' i i ilq.H' ' { ' {
I
$
q
JI
I
III
IIrI|:
III.I
i,ilil
- r i :
il
. r l':4 I
'" t * f.'l"ll1'f{f i,''l"Tn'.0,'3,?3fi produei'f i grigli' . ... .J - r'uve,rdlr z. compfugii dihalogenali geminali1, 6. Dau prin hidrolizi in mediu hazie nmrf,,.; 6-; ^.;r^r
; --- rru'.i*,liti :ffi:f iP&fiifffroug' i"lffii, or"ros"ne!* seminari
, -::'] li -l i.:; : . : . r . .
-::'i#:i ;].lll,.
106
I
II
TTIIIII
HI
:
F||
I
FI
||l
FlrI
/, | (rrtrr:tiorreazd cu magneziul:l. ctorura de benzil 2. clorbenzenul
2. CzHs-Cl
2. hexaclorciclohexanul
2. tetrafluoretena
2. ionul etoxil I
2. etanolul
il (:ilril oste viteza reacliei de eliminare a hidracizilgr din compugii halogenali, la tratarea cu:" """'r tibii'iicooiii ' 2' KoHapos
' ) I ' rorrr i t t tdt i do anestezic au:'1 . cct
l(1, liltr!rilrediarin sinteza colo|anlilor este:L clorbenzenul
| | AlIrrr l fr igonfic este:..| (lonlra de mettl
| ;l I(uru:lruronrpuqilor halogerxali cu magneziu 35""',""? f"fli:flI''
:t rt tvt,'\,",ljffiompufilor halclgeria{i sunr
2. fchizi
,,,,, ', i l lJi,,l lfrlosenalisuntsolubili in: 2.apA
.n'" i , , ' ] f l . l l ;3. |ncendi i |orse|b|ose5te:2.tetrac|orur6decarbon
lll.s.ALCOOU
'. , ,,,,,,i,,:lil,l,,lllclionaE -oH este lesat{ de ui.ifg,f" carbon in stare liibridizata sp3 in:
l, lllrkollrrtcornpulilor halogenalise face in q5:l!?;,
J Ittlt nrllllu,{xrl la omologii superiori ai eteneisre oblinalcooli:
I hr rh rtniltlton,'il,rJiltrt" tll t"* P"n*' 2. atcooti superiori
i I lnllllloa,$u nlcool este conferit6 de lesareA€nPSrii hidroxil de un atom hibridizat
n ,,,unflllrli,,Scrutde fierbererpenru.. . . .2. meritamini
I ttlrrreqleurrr:li,;|3,1"-*., p€ntru:,. 2. metanot
I l iunt eslo trtructcnll bazlc pentru:I h rrrrl lildtoxil
I tlrltl rrtlcr.lblll (rl opa:I tttnlrtttttlttl
lll I lqrr nh orlll nncrtltdari prin adilie de apA:" ' ' " i i ' r i '1 inrr , r 2 ' l -butena
| | hr trrerntrlrr rrrtol mrltitAli ml'ci de acid eulturic, alco-olii elimini apa:I ' "'t'i irrtnlrroltx'rrlar 2' inbamolecular
l , Ak.xt l l l eorrtt l ( l t t t l t rr t t t luc la cetone, Onnt , . oOO".. btanda
I t rrlr lnttt txl..tf| lcS z' uauorq
LO7
1. cu
r3. Rezuttanainult hidrogen prin reaclia * i::Hf;1"d
sram do:
14. Au propriete{. anticongelante:1. etanotolul
15- Doza letale do alcool metilic pentru organismul uman este de:1.0,015 g/kS corp 2.0,15 g/tg corp
. ilt.g. FENOU
i. Prin descompunerea hldroperoxidului de cumen rezult6:1. fenol ' 2. fenil-metil-cetoni
,. Sun,*tpu9i ioniza1i:1, al@xzil
3.Au caracteracid.mal.p.pnunJat., - -. 2. fenolii
4. Reacliile de substitulio au loc mal ugor la:1'. fenoli
2. glicerina
2.tenoxizii
2. hidrocarburi arornalice corespunzetoare
2. pirogalolul
fenoli
2. alcool etilic
{tllr
,Fjfr
$ti
l i
i;It ,
I
| , I
IT
al
,;
I: ' i
l ; li l ,1
1.?
u,
ihanne cat si dJ hidmxizii alcalini:
5pi*-ir:,,ziidrochlnona
l.Aminele ir1. de
' ' l2 Aminele solido
de:
ii3untttra miros "'f r* , j r
3. Hidroqenul necesar pentru reducerea nitrililor la amine se poate ob[ine din reaclia sodiului cu.1I alcoolul metilic 2. baze lan
4. Reducerea nitrililor la amine se practici mai ales pentru:1. monoamine 2, diamine
5. Cum este consumul de hidrogen per mol la reducerea;1. nilroderivatilo( 2. nitrililor
6- Anilirra ouri este:f . ihcolori
7. Cum este stabilitatea la oxidare a grupirii aminice pentru:1. acetanilidi 2. anilinA
8. Cum este caracterul bazic al:1. amoniacului
9. Cum este caracterul bazic af.1. anilinei
2. galbeni
2. elilaminei
2. amoniacului
2. dorurd de acetil
10. Reaclia de reducere a nitroderiva[ilot *,,i":1Jid?f industrial, decurse in mediu:
1 1. Acilarea anilinei se poate face cu;1- acid acetic
12. Sunt baze mai tari decit amoniacul:1. aminele aromatice ' 2. amirele alifatice
13. Aminele insolubile in apd pot f solubilizate prin reaclia cu;1. clorura de acetil ' 2. acidul dorhidric
14. Metoda alchilirii este folositi in special la obtinerea:1. amlnelorsecundare 2. dminetorte(iare mixte
15. Readioneazi cu furfurolul:1. hltrobenzenul 2. anilina
il.l't. ALDEHTDE $ CFTONE
1. Se obtine aldehid6 formici prin:1 | oxidarea metanolului 2. o>ddarea fenolului
2. Solutia alcoolic6 de novolac poate fi folositS ca:1. vopsea anticorozivd - 2. la stl:ngerea incendiilor
3. Pot aditiona acid cianhidric:1. aldehidele 2. cetonele
4. Condensarea compusilor carbonilici intre ei are loc in:1. catalizi acidl' 2. catafc:dbaacA
5. Dau prin oxidare cetone, alcoolii:1. orimari
6. Acetona este up solvent pentru:1. bacheliti
7- Cum este cantitatea de arqint rezultatd la oxidarea unui gram de:1. glucozi - 2. acehldehidd
8. Adilia de acid cianhidrb conduce la cornpugi o.r fu@iune mixti in cazul:' 1. aldehidelor 2. cetonelor
9. Este posibili condensarea fenolului cu aldehida fonnici in medlu:1. acid '' 2.bazic
2- seondari
2.aeflenl
109
, IIa 20"C:
| 2. etanalul
I
d'J!rl
10. Se g5segte in slare gazoasd
1. melanalul
i1. Suferd o reaclie de autooxidare in aer;1. a@tona' ' ?. benzaldehida
l2.Urolroplna gg gglqe pteclnd rte la: It. acetaldehidi
2. formaldehidi
;3;Sdifltetita c se obpne prin ineilzirea produsurui de condensare al fenolurui cu formardehida,
1. bazic 2. acid
14. ProfTlll?fermenlare at stucoze i este o;$Xf,*" uranot de concenlmlie:
1 5. La ox id.rare a f orma ld e h ide i cu rd a criv r",,"i..Jf,irj,l'O""
ilt.12. ACiZt CARBOXLICI1. Sunt solizi la temperat,sotzr ta temperatura camerci.
1. acizi i aromatici - --" ' - '" ' '
2. Se folosesc ga. mordanli in vopsitorie:i. acetatul de aluminiu3. Din acidutSiro[F#&rl;:?jon" se izoleazd prin1. distitare Iraqibniid
4' Dh acidulpkolsjl?:r1.^",!nq se izoteazd pnh:t . ex tfaclie-iii uhl?v! n't5. Cum
2. acizii dicarboxilici saturali
2. acetatul de plumb
2. exlraclie cu un solvent
2. distilare fraclionatd
2. ac.elatul de plumb
2. potasiu
2. acidr1l. butanoic
2. cregterea caten'ei.,,.
110
4
i ;
{esle_constanla de acidilate pentru acidul:l . aceuc 2. formlc6. Cum,es_te solubilitatea in api a acjdulul:1. paJmitic
2. buliric7. Cum esle caracterul reducdtol fald de solufia de permanganal
1. acidului formic 2. acidului acelic8. Sunt-fotosili in medicind:
t. acetalul de aluminiu
* t'"":?iifll; i' aPd siPunurile de:
t o' c"T. :*sJlesaturarea echivarenti p"nrrui.
acidul gruconictt. ooli:?ji,i"f,cizilor fralici are toc prin oxidar;lirnnno,
ta urti.t:lfflj,pentru determinarea (dozar.qaf catciutui:
f 3. Sublimeazd la incdlzre:'1. aqdul benzoic
14. Tdria aqiz]lor,organici cre$re cu:L mtcgorarea catenei
F':I
Fts{.
FF|trlIrI
|r||
TI
t
1 5 r a desco-rnp?:?,t""X?:,f yjig",Jnric rezult6 oxid ?,i ffi18?? 'in prezenla de
i lr.13. ESTERI
l l)cplasarea :gl'ligtlyi in reaclia de eslerificare(in vederea ob[inerii de randamente mai
lrrrrr). 's€ Poato face Pnn:' 1 lolosirea unut elil:ii:siltt;nmsfi iiH"lul'iii",i:'Ei],\!l. Lii,L r"'i51"!'.?i'ifi ,;5" 5; ffi ;tei a u n uia di nlre prod u ei
,, irr .steri ,oxigenul hibridizai sp3 provine dil. ut.oot
' , ', ,,',il:!1,i3,11?P:t%3'ffi1iiJ'g,i'1,[r'^ 2. inferioare arcooriror din care provin
,r | ",,,,':le!13:frrt'::?,fri? ElJ".ll?.liYsli" 2. inferioare aciziror din care provin
' r t ) r 'k ' roel l t i cat ionic i suntL itrllali de alchil 2, clorura de trimetilalchil arnonlu
|| ( .r 1il.(,stefluterea de spSlare pentru: 2. detergentaL saounun
/ :, ln|biodegradabil idetergeinli i : 2.ionicil. Ilelonlcl
tl : ;r' l(ilo,sesc la fabricarea unsorilor consistentesipunurile de:
u l,n lol()sesc.la fabricarea pastelor adezive sip-unurile de:l. pltrrnb
Itt lrr ruirr:bca reacliei de esterrificare se.foloseite preponderent:' '
"il
:r,miL"'u3:l't'"'.2"0{,xffilu? " unuia din produeiide reaclie
| | Lr rrll:rrridele naturale glicerina e-sle esterificati.cu:-| .rcizt gragr.u
"",.nf iiiiiiH*
--'- '2. acizi gragi cu cateni ramificatS
t, ' l thrhui sicatlve suntI tr lciul de bumbac
I t l lkrrrrr i t)csicative suntL rrltritrl do mdsline
| 4 l)r{.ol()rar€a soluliei apoase de bromI lrr l t ido
I f ' l l . r f tn;rt l i l . l rAslmilor el imirE:| , r()/ t l l lDon
l l l .14. AMIDE
| ''" rr"':,'l:;l',lilf""ffill1r"- prinh-o sinsurietapi de reaclie' din:
/,,,r,,1,|I| i il:li' ;T,,:":l?#g ff l?""sre mai mare penhu
ft"ii#i"a,i.a
, n,",,,l,,ili'l,l;r-rltrbilitate mai mare in: . Z. ap6
2- uleiul de in
2. uleiul de raPi[5
se constati in cazul grisimilor:2. solide
2. fosfaUdele
r-11
r tri::,.'"i:lHpjtilalea in apd pentru: 2. benzamid6
10. U*.,%l?,Snsformi in dioxid de carbon ljamoniac prin hidrotizd:
11. Sunt solide la lemperafura camerei:
12 Rig.inile.ureqformaldehidica au bund relstent6:1. chimica 2. riibtanica13. Amidele.s.e pot prepara prin tratarea cu amoniac a:1. acilloicaitoxitici ' -1.liJrui'tbracioe
'l,L Amidele.se.pot prepara prin batarea cu amoniac a:1. esleritbr - L lioruiior aciOe..
15. Mai solubilS in apd este:1. formamida' " 2.flalamida
Y.:
III.15. AMINOACZI - PROTEINE1. Proleinelg se.denatureazi sr.rb acliunea:
1. cSldudi 2. bazelortari2 Proteineb-;'b."r"irffi in otubite in:
:1. api 2. solulii de eleclrolili
3. Nu sunthldrolizale enzimatic ,-:-...1. keratina
o. *q*t rt#"*iio1Er5#,hil;';i;;a;i, ;i* rnar mare pentru:
1. Solu{ile amrOelor sunt:
'5. Cumleste stabilitatea:
6. Suntlichide la temperatura carnerei:t. rormamtda
8. Sunt inslabili:1. acidul formic
7. Cum€ste.cantitatea de apd rezultatA per mol de amid6 la:1. hidrogenarea amidelor z. .i"lfriijiirarea amtdetor
2. neutre
2. monoamidei acidului carbonrc
2. acetamida
2. acidul carbamic
2. acetamida
2. colagenul
l ,
t
i
ii
lil{lr
{tr:Jhrili"iTJ
I
#{}il
1 1. Hemocianinele sunt proteine cu:1. cuoru
1 2. Proteine globulare sunt:1. hemoglobina
13. Proteine globulare sunt:1. albuminele
14. Culoarea caracteristici reactiei biurefului este:1- violeti sau albastru-vicileti 2. galbend
15. Capacitalea de tamponare a alaninei este madrni in mediu:1. acid 2. aproximafv neuiru
2. zjnc
2. gluteinele
2. globulinele
ur.l6- GLUCTDE
2. glucnza
.. 2. solven$ organici
. 2. [cu(Nl-h)d(oHh
2. amilopedina
2 griul
2. lemn-
Lr-3
1. PrelntE proprieteU reduciloare:.1. fruclciza
2. Celuloza este insolubili in:1. api
3. Celuloza este solubild in:1. apit
4. Shuctura gticogenului este asem6nitoare cu a:1. amtlozel 2. amilopectinei
5. ln sfu.ctura:midonului predomin5:
6. Prin hidroliza'zaharozei rezult5:1- slucozi 2.ftu4?4.,
7. Este mai dulce:1- glucoza 2.fwdoa
8. Sursa principald de energie'rn.organismul umari este:1- ftudoza i. gtLt@za
9. Cum sunt punctele de toplre ale anomerilor olucozei:1. anomerul alfa 2-. anomerul be,ta
10. Oxidarea bldndi a grupdril carbonil a aldozelor poate fi ficuGi cu:1- apa d€ brom 2. solu$e de brom in CCla1 1. Oxldarea pta$i g grup5rii carbonil a aldozelor poate fi fiolti cu:'1. soluFe Fehttng 2. reailiv Tolleirs1Z Pentaa,ceh'lglucoza poate rezulla la tratarea glucozel cu:' 1. eofu€ os acetrt 2. anhidrida acetici13. Con{inutul in zaharozi este mai mare in:
1. fesUa dezahdr 2. sfedadezahir
14. MailoS€tin anridon este:
15. Celulozi mal puri se obgne din:
,1. Anisolul este folosit ca:1. solvent
ilr.17. REACTilLE DE ALCHILARE SICoNDENSARE
2. izolalor
2. amanele
2. fAd descompunere
2.
2. Alchilarea izobutanului cu izobutend se realizeaz6_in calalizi:' l.bazici Z;A?a
3. La sinteza, in dou6 faze, a polieb.lentereftalalului ca,talizatorii aclioneazd:.t. doar in prima fazd I. in"!ilo",u ,ur"4. polieloxildrile au loc, de obicei, in mediu:'1. neutru 2. de hidrox2l alcalini5. Cum este viteza de reaclie a etilenglicolufui cu:.1. acidul lereftalic 2. dimetittereflalatul6' R€eclia de alchilare poale avea loc prin subsliluirea unui atom de hidrogen cu radicali alchil
Lll ilg1 de carbon a1_rcqpUc hibridizar sp2z. un atom de carbon atifaUc terliai h-ibTiilEt sp,L penlru oblinerea polietilenlereftalafului se ujilizeazA procesele:
'1. continue 2. disconunue
8.ln sens larg, sunt reaclii de condensare : . . . , ..1. dehidrohalogendrile 2..acil6ri le .: ,.,. i ., r. ;,.;. . ,,,*t'"ff,l3gi,Ei:igiri',*cliire de Fri",orT".Sirrin","'
.,,' . . ' ..tn
" ;'.",,8113,",'l?!f,9:J:naraturui t"- **;"J3,fl#ffi;i3,!5'n",au,a ,nn #;l*Jf,*,,1t. Are loc sub vid:
1. alchilarea benzenuluiz. pottcondensarea la ob|jnerea polietentereftalalulul
f2 Se goleto,r.lila cu oxid de etend:L renoltl
13. Fibrele poliamidice se topesc:'l. cu descompunere
1 4. fibrele poliamidice posedi:t. mare elasticitate
15. Ca agenli de alchilare ser. narogenurire d"
"r.hfl
folo.it
r-14
IIIIIIIIIII
I
ItI
! l
I
tIIlI|
tI:
IItl|
TtI
,,,,,,,,' i' il tlli?ftffj3tea
oxidants f ala de alcooli a8i:8rn"l8b.
ti | ,,lrr ox,ttlttbtl cu permanganat de potasiu in mediuaPqs:
, l l lr l,l, l " r il n;r lf,"nL|iil?.?A9,J;te rup in u.uL r.oxidaritor degrad arivo
tl I n uxrrl;ut)a stanolului cu KMnOt in Prezeldde HrSOr' predomind:I rrtrlaldelrida z' auruul
U t|!t,l,ril'ir sufistanlelor organice ." B::FO:ii"
tn prezen{a unor oxizi de:| { : totn
Iu I i' l,r 'lilil,\ii,:]t ot,o"o"u,
'' ""'i'llliii:Lf,mai ulot:
| , ! , ,r t rxtr luirr i mal u$ot:I rur l t t l ina
| | ' , rr oxirkrrrrd mai ugot:I l rottzonul
't n,,'1r,'i|;|ii,llff,lici se poate ob{ine prin o"id?tT.iir"nurut
lb (lrirlrrtuu otanolului cu dicromat de potasiu, in prezenf6
"'u",,,',,i'iil.],11;fioonioa 2. acid acetic
2. alchenele
2. benzenul
. "2, anlracenul
2. omologii benzenului
de acid sulfuric,
lll.1e. REI\CTIILE DE HIDROGEMRE $lREDUCERE
| ,,-,,i'T,11i,,1i'JlBiljllli reac{iile de reducerepflll"tgtrffi" arratice richide
t , ,o ,,i,)ill,:|; electronl in reac$ile de reducere s;gnt folosi:
| | e ltlrltotlrtrrarea unui molr t rc l t tut t€ l l l
I lnltlul otraPa
,l lllrhountttt(oo cataliticd a fe.polului la ciclohexaqol are loc la:'
i lrttttttocaturd normalir 9i presiune normata,, pruriltrno gl 200 "C
n IrlrhtrIrn trrrfitcAtoare folosit'r curentin sinteza organi€fotfi:" "'-" i')riii, fi'irdiiininerati 2' zinc st apa
H I n qlskrtllrt (l()noare de eledroni in reacliile-de,reducere se folosesc: :"' " -'1"ririiiirlo
cr-r reactivitate chimicA convenablla .-i o n i u i i u I e, nor rn"til?5i'ifr 'oil"tii -iilr"Epta superioara de oxid are
/ llhltluettrrtrltt 9l reducerea llot produce:"''"'iTjl'ii'ilii*di*lH*"1:irfi'ilffii?l!ffi ili"JssHleriivatenleiBhrtuar'[|ilnr|trltir|ogenarea,lehidrocarburilor,cata|izatoriifo|osi{isunt
I vr( )o
tr | 'rh r trlrlr tturgp llr]Pq-flfenuld, in mediu "?|il""1Yl*I lr.rtllltklroxilamtna
de naftalind, in doui etape, volumul de hidrogen consumat
2. a doua etaPi
1L5
,-- i?*:iEF- r+l+i : i r
i,:16' 115
Jifl- i
{0. Prin reducerea nilrob€nz€nului in mediu neutnr rezult6:': 1. anilinA 2. fenilhidroxilamin6
11. Dintre toti compu;li.;,1e reducere "'nnroo"!1:llilui,
cea maimare importanF practici are:
lzsisteme-rqdutsl9gl? Pg! !,eme reduciloare pot ft:1. sodiu si alcooli inferiori2. sAruri ale unor metale tranzilionale ?n lreapla superioar6 de oxidare, in rnediu acid
i3. Ca sisle1ne red_ucitoare se pol folosi:i 1. TiCfl + l-lg1 2. Vz(SO{)r + H]SO{
Reducerile electrolitice so practici mai ales in me{ii de:1. acizitan 2.baze(ai
La fabricarea industriali a anilinei se folosesc. de obicei, procedee:1. continue 2. discontinue
lll.20. lzoMERtA DE CATENA, DE pOZtTtE gtGEOMETRICA
;el pulin palru atomi de carbon in moleculd,prezinti;geornetnq 2. izomei de pozilie
lzomeri de pozilie prezinl6:. -
^ l.dicloiUopadul 2. fenolul
:
dg
&TFsf
-fJtril
E
-as4t?'
iiFk
l4ltt
:
*i'n*$ffi#IsfimgIF&l,s
{"f,
iI
Cum este numirul izornerilor clclici corespunzetori formulei CoHr:, dacd ciclul este formatdin:r - 1.6 atomi 2. 5 atomi
2. beta-alaninaint6 izomerie geometricd:
umpsle nurnirul de izomeri, monoclorurali la nucleu, teoretic posibil, penlru:tr :' 1: rn:dinilrobenzen 2. p-dinilrobenzen
2.2,4-hexadiena
tanului 2. n-hexanuluiai) , j , . - , . " . ' ' : . .
total al izomerilor care rezulld la monoclorurarea fotochimici a:..2. 2,2-dimetilbutanului
tbbl bl izomerilor care rezultS la monoclorurarea fotochimici a;.. 2. $metilpenlanului
al izomerilor care rezulli la monoclorurarea fotochimicd a:'- - 2. izopentanului
totral al homerilor care rezulld la monoclorurarea fotochimic6 a:2. 2,2dimetilbutanului
reste numeru| j?omerilorcu formula mo^lecular6 C:HgN care pot reacliona cu:1; acotafdehidd 2. clorura de acetil
reste.numirul de izomeri, monoclorurali la nucleu, teorelic posibil, pentru:1. odinitrobenzen 2. p-dinitrobenzen
rndr, pentru etan, derivalii dihaloge.nali:i, r,., : z. vlC|nall
; l l
, i i
:; i ,l l , '
m este nimirul de comousi monosubstituiti oentru:: 1. naftalind 2.brinzent.;:;EI6Ei+.3Strl,iiJ r . :: -..rd b'ste num5rul totial al izomerilor care rezulti la monoclorurarea fotochimlci a:
TESTE VARIANTA IV
pENTRU TESTELE CUpRINSE iru aceasrA vRRnrutAMSPUNDEJICU:
A. Daci afirmafia frcutA este asociati numai cu 1.B. Dacd afirmafia f icutd este asociatE numai cu 2.C. Daci afirma{ia ficuti esle asociatd atit cu 1 cdt si cu 2.D. Daci afirmalia ficuttr nu este asociattr nici cu 1 iici cu 2.
IV.1. INTRODUCERE iN CHIMIA ORGANICA
1. ExistE doi atomi de carbon secundari in:2..elenZ
organici determini cu metode corespunzdloare, direcle2- oxigen
"i;"\t#y"
analizei canlitative elemenrare a substanletor organice se oblin sub form$ de2. hidrogenul
cantitative elemenlare a substan[elor organice se oblin sub formi de2. sulful
5. Mineralizarea substantei organice cu sodiu conduce in final la un fillrat, in careidentificS:1. hidrogenul 2. azolul
, '1. propan
2. Analiza elementari cantilativielementele:
1. carbon
4. lnelerne
1. carbonul
1. carbonul
urma analizeinte:
1. dorul
5. Au o compozi['e procentuali invariabilE:1. alcanii 2- cicloalcanii
7. Un atom de carbon avSnd hibridizare sp3 poate fi:1. seanndar 2. tdrttar
L Un atom de carbon avdnd hibridizare sD3 poate fi:. 1. pnmar 2..ci.ratemar
9. Un atom de carbon avdnd hibridiza6 so2 pciale fi:1. secundar 2. te{br
10. Un atom de carbon avdnd hibridizare sp ooate fi:1. te4iar 2. s)alemar
1 1. urmitoarele substante pot fi separate dintr-un amestec prin operatia de distilare:l .zaharoza 2.gl icoza'- '
' --
12- urm6toarele substanle pot fi separate dinir-un amestec prin oplraga de cristalizare:1. acidul benzoic' 2. etianolul
- .
13. in urnra tooirii cu sodirr a. unel substanle organice, etemenlele din constitulia substanlei canconduc la cianurd de sodiu sunt:2.azoful
L1|irfglilo""uficarea arbonurui dinh-o substanli organic5 se urirgeaze, pe rdnsd rrioxid de
t. rbacttv Griess Z. albastru de Bertin \..
15.491?!l-d" ptumU poate R folosit in reacliile de identificare a urmitoarblor elemente dinlr-osubstanli organicl:1. sulf 2. hidrogen .. r
7L7
etenei printr-o-
!1. Hibidizarea spr la atomul de carbon apare in:1. alcani
2. Au densitate mai mic€ decit a apei:1. n-octanul
3. Sunt solubile in ap6:1. octanul
4. Pot s_uferi.reaclii de izomerizare:1. butanul
IV.z. ALCANI
2. izoalcani. . j . . .
z. n-eiiosanul
, - : t , i . : i t .
2. un lichld inflamabil
u.onn?"ffjfl,f;,A:f?Ir7,,ijXfj," caratizaror, ra remperaruri.{e.1o0o,c, penrru:z. oDlrnerea acetilenei din melan prin procedgul arderii.incomplete
6' Dintre toli izomerii cu formura molecurarS c6Hia punctur de fierbere cer mai qciz,1. 2rm;iiip;;6;Ji" i i ,,'ij?!!,*"Ji,,B',",ff,11",s;cdzur irare:7. Metantll reaclioneazd cu clorul: ' .'"'.' r-. r i':, :'r:..{: .l
L expus ta o sursd de lumind . .:e ?,.in€<itfa SOo.:C .
IIIIIr|tTII
IIII
8. Tetraclorura de carbon este:r. un Dun agent frigorific
t, rn u?]g de rnetan produce 4 votumieO" bieaa ffin
ftt;;a;;ii;i *:10' se sisesc in jjffi ou asresare richidd, ra t"r'o"ffiirF.!;lrffiduienuirii:
:.
poiabiu, se
-I
+.IF+.IItilttJJJ
h
t
/. Atfitia acidulLri c,lorhidric ate loc conform regulii lui fr4arltovnjkov la' 1. 3-haxend 2. 2-btrtend
rt 2 :l l)iclorbutanul se poakl obtine prin:L aditia clorului la 2-tluteni2. adi(ia repetatd de llCl la 1-butena
!, l\:nlru aditia apoi la etenii sunt ne@sare condi[iile.l. temberaturd de 250-300"C si presiune de 70'80 atrn2 catdlizator acid fosforic pe slfort de oxid de alunrirriu
ro n(hlrir lridrogenului la alchene are loc in umletoarele condilii:L catalrza omo0ena:r. temperalurA -de BO-200'C, presiune de 200 atnr gi catalizalor Ni
| | l'tot)(lrofi 1-butena contin atomi de carbon nuqnai in,stanle de hibrldizare:'1 tp' 2. sp'gi sp'
l.' A|r.lrrrrelo qr 4 atomi de r>arbon in moleculd pot prezenta:f . iz,omerie de func$une cu cicloalcadieniz 2. izomerie de catena
It l|rrr,lloarole alchene formeazd acid acetic, prin oxidare ctl permanganat de potasiu, in| | t r ! r l l l t l l l ) ( ]5:
l . l ropenA
1. dispari{ia coloraliei violete 2. aparri ja r lnur [ ]recrl)rtdt brul l
2. 2-butena
l,l :i'r {l,isosc in staro gazoasd la temperatura camerei:I tls-2-butena 2. trans-2-butena
I h l'(rlillrlnB conline un procent de carbon de:| . 05,1 % 2. 92,3 Yo
tv.4. ALCADIENE. COMPU$l MACROMOLECUL-ARlr . ; , ' t , . : . .
I ltrt rrxh;ll <lol lzomeri de pozilie, cu duble le^gdturi coniuBale, in:I lrtrtadiend 2. hexadiena
, lhrtntlrt:na so poato obtine direct prin deshidratarea:l f .4 butandiotului 2. alcoolului etilic
I I'rrrr rlrlrklrogonare catalilir:6 se poate obl,T H:["rg",lt
o'"
| | rrr r rrrrlo ttlrl &ieooria eldstomerilonI' r:rlrrDusul m5cromolecular cu configuratia cis a lan{ului poliizoprenic7 rrxrrixrsul macromolecular cu configura{ia trans a lantului poliizoPrellic
. . r ! : .
h ,io pAritrnazA proprietElile elastice ale cauciucului brut daci acesla a fost incdlzit cu sulf inIt l lxrr l i t t t lo '
' f l , |6 2.4O%
n Ak rr,liorrols au aceeagl fonriuld generalii ca giiLrJcloakhonelo- . , - - . .- 2.arenelemononucleare I
. ' :I lrr r,,rlxlllrriorul butadien-airilonitrilic ce conline 17.5 o/o ?zot. mononterii se gisesc in rapqrt
I t l "L l l r l t f 1 2 , ' t f ' t : - ; ; r ; r1;P' , c t .q
lin r)l,lrrr rptlneri saturati piin cdiolimerizarea butadienei cu:| 'nlfa rrrolilsdren ultl' lJ+r' 'i - 2. clorurd de vinil
rt :,o lblhio a'.iU'tpropaniiSt" in urm" oxidirii cu dicromat de po-asiu in mediu acid atr i l r l lnrr lrr l . l ,
| 2,5 t|opladiong i'.- i 2. 1,4-pentadiend
ttt llrrrihrruolo. substanle- conlin atomi de carbon primari, secundari, te(iari 9i
' rt.l,f l,rilrl,| tiiii^flluqnttrfq{'s} :-' : - 2. 1,2-butadiena
119420.
11. Butandiona se obline prin oxidarea:1. 1,2,3,4_tetrdmeiitcclouutaoehei 2. 2,3-dirnetitbutadienei
' n catalizi;;!,tr?ii.1!iri8r,i:ti",J^rLflt?,3iig,li.iii15"'6 pnorimerizare, sunt:2- ames recuri de hatogjen uri d; t;hidii,iiilil,ii rnctorura de bismur
13. Configuralia izoractic6 u jlujpoJiTpr. rezulrd.prin q{rfgnarea moleculelor de monomeI1. in sistemul cao la.coadi, rotite succeiii dullr_ ,na rala oe atta2. neregutar, in tbate moduhie idbG-"' * "
14. Poliacrilonitritul con{ine in molecul5;'1. numat tegatuii sigma 2. numailegaturi pi.|5. Poliacetatul de vinil contine in moleculd:
1. legituri esterice 2. legituri eterice
IV.5. ALCHINE
1. Existi atomi d_e carbon in stiri de hibridizare diferite in:1. propind t bl,,;i "
2 Una din p_ulinele hidrocarburi care prezinti solubilitate1. piopianui z. u""r'"n!in apa (1 : 1 in volume) este:
3. Reaclii de adilie in doui etape, uneori separabile, pol da:1. etena 2 ilij6;4. Decurg i4.prezq4l.i de Cu2Cta,i NH4CI reacliile;
1. a4ifia acidutui cianfiioriiia icbl;t'"'*' 2. adilia apei la acetilena
5. Deorg in prezenlS de Cu2Cl2 gi NHaCI reactiile:1. dimerizareb acetilenerz. aditja acidului cianhidric la acetilend
6. Gazuf de sintez5 poate re _zyltein procesul oblineril acelilenei prin:' 1. cracarea in arc electric ,. i;lbl#oi,il iiobllliii,,bmprere
7. Carbidul contine:1- numai legituri ionice 2. numai legituri covalente
8. La oblinerea.acetatutui de vinil din acetilen6, catalizalorul este:1. acelalul de zinc .- -"2.;|frfi cuproasd
s. Trahla cusotulie apoasi de permansan"r%B8l:i#,n?o?ritena poare Forma;
t0' in urma reacriei dintre o mole-curd de acetirend gi crorura diamiqocuproasE rezutt6:1. 4 mote'cute de amoniac -- ----i. i;idiJL,u o" apa .
11. Proccntul de hidrogen este invariabil in seria omoloagi la:
12. Rea,c[iile secundare.incazut cradriiinarcelecm-ca'' "'llsazdtii;tdii"'- ,. *,b""$Tffi:|;l*,produ:.
13. In urma readiei carbidutui an apa ie formeazi, pe l€ri. oxiurid-cb6in-"'- ,. r.,aro*H3&E[l"na,llriqf-o soluge alcalind de permanganat de potasiu se formeazAbarbotarea de: '
1. etenei 2. acetilenei
,n.T"qp,l3l
. ' . . '
bnrn la
15. Fibrele sintetice de lip melani sunt formate din:r. polcbropren . 2. poliaanlonitilt \ ,#lr
ft r,'$ drlfitJ
1. Sunt solide la lemperatura camerei:1. arenele mononucleare
2. Sunl solubile in aod:1. arenele mirnonr"rcleare
IV,6. ARENE
2. arenele polinucleare
2. arenele polinucleare
lii monosubstituili: '3. Prezintd fenomenul de izomerie si la deriva't. compugii substituiU ai ben2enuluiz. clmpu$ii substjtuiti al naftalinei4. Sulfonarea naftalinei la 1OO"C conduce la:
t. acrct c-naftalinsulfonic 2. acid B_naftalinsulfonic5. Naftalina se folosesle:
1. ca Insecticid 2. in industria coloranlilor6. Acetofenona se poate obfine din benzen, printr_o ri:;;id;'- '"-'" '
2. usre'?g€ de:
7'-.lnlroducerea unui substituent de ordinur I in morecura de nitrobenzenPoz4ta:1. orto gi para 2. meta
8. Etilbenzenul se poate obline prinlr_o reactie de:l. a_d!l!e a elenei ta benzbn'
-z. aotlre a dorurii de etil la benzen
9. Arenele.au urm5toarele proprieteti:1. densitale mai miii d'ec6t ripa,
::Lrltil? *?,mare dec6r a'tre hidrocarburi cu acetagi numer de alomi de
10. Preqlrsorlq g.bltnerea fenolftaleinei este: :'i'-::
1. anhidrida ftalica 2. clorura de benziliden
l]rhltgly*r"a unui al doitea subsrituent inIn pozlilte:1. orto gi para
12. Sunt solubile in ciclohexan:1. benzenul
13. in lefcpa de nlhare a benzenului, acidul sutfuric:. 1. eiste un reactant Z este catalizato:14- Formula Kekule q benzenulul este conhalsl:
i.fl3!TJ't1,n,gnu'ffi'"1"*T"a'#"%lf Uire$rivaren$:''
are loc in
molecula N-acetilanilinei se va face preponderenl
2. mela ', -1]'t .::
. ' . i lJ .
2. acetatul de sodiu
' i 'a
15. Acirt]'l ftalic esle produsul final in reaciia:1. o-xttenului cu KMnOI Si H2SO{ ' .2. naftalinei crr oxigen,id 3Sb-"C'in prezenla V2O5
L2TL22
T5. Reactra de et'ii"T,","" hidracizitor din ,"*il,,rl3l?$:?3[are toc in;
.ooonlf f""fJfr1i,n",,Ag;g1"".enuruipoare.fl erecr:;g"r,
7.R*lli$8J'droliza alcalini a derivalilor hatog",*X[f* toc in mediu:
B. Derivalii drctonralise por obline prin reaclia dinrref;ji,i"9j"#iil#_F"""r" U,,
9. Reaclia,hatogenitor cu alcanii are frc in nre;1pg1E:
toPt'"tti,?f ti,r"d-,i:'3t":?"0ff3rtrnorar'1:1)archenelertxeaz6:
tum doi atomi de halogenll. pentruhaloyenarea atcanilor se folosesc curent
12. Catalizatwi ai reac{iei de halogenare a arenefor not fi:
1 3' Pdn€dilia€cii1,$!1ffi [B,if c la izoburendrs"rgob,ffi+_r"rmpropan
14' Haro€enarea alcheneror nesimetrice decurgegxintr_o adifie oriental, in cazur utiliz'rii:ls Adilia iTf"','1i,fl:,s85"X?'g,til?,nx) ra %:lgfrifHily,ji!?%itra'aprna*i conduce ra:
IIIIIIIIIIIIIl i r l:l|
(
Ii
II
It
. t:ii ial
L Alcoolii se-obgin prin hidroliza derivalilonr. monohatogenali 2. dihalogenali vicinali2. La adilia apei la 1-buteni, i?l'S,iEi:8Jf"'!:ilii;"mediudeu"id,.y1r.ytg,_,-gLlillii3?;?,"JlTllo## prima erapii:
tv.8. AI_COOLI
3. Penlru obtiTfi?tl,"J:ffi j,.,iJiziroralcootiireaclion;1zE-g1j
2. hidroxizi alcalini4. Solubilitalea alcoolilor ?n apd depinde de:t. manmea catenei 2. num6rul de grupdri -OHo o"
?1ft?fu*Jdndd a atcootitorprimariseoblin:2. 6cizi carboxilici
. 6: obtil"{:1919olilor.di!.9:Tpgpi,carbonitici poarejavea toc:.. 2..uiiiG#FrEi,fti#r5, ra rempemturi $ipresiund ridicatet *r!:,8Hffire o bazd maitare o"*. ,r.,"nulfenoxid
t t* i]g1,;ffia
intermoteo.rtad a apeidinatcoolirezutri:
9. Posibilitatea alcoolilor de1 qs$!E i[ ft ffi '?
r3##3pilg#A[o*en exprici :r0.crcSrui5:t;3:i3itfi fi :'"?f lcootiioiinreiiilF|iiap;r. oxdarea glicehnei 2. oxldarea elenel,|1. Melanohrl este un acid mai tare decit;1. lenolul
2. acidulcarboni" r t.r_
I
IIrlrlII
Tt
I
TI
{
t :
tj
t{
ilI t
t
t , , n I , i lo l i l furrrneazd leqi t r r r i de hidrogen'' ' ' " ' i ";';;;i
;iit"rnriL'JJiat anriiietu" 2 mai slabe decit hidrocarbtrrile
| | | ' l t ( i i l l t r , l
I r ,r ; to t tn alcool to(iarl' ur: poate ob{ine piin hidroliza acroleinei
I l I ' rrrr urt lr>zia urtui mol de tr ini trat de gl iccrind rezultA:| :,ri iiioti Ae Saze
- 2. 6 nrcli de NO
lr , l r rnr l r ; r l t r l de gl icer inA este:I trrr rr l troderivat
| l rr hrrrrr l i , gntparea funcl ionaldl r r l r r l r l lz , r t r t ,
I t ;1t '
2. un ester
IV.9. FENOLI
este legat5 de un atom .de carbon
'2.sp'
in stare de
, ' I r ,rrolt polt lr idroxi l ic i sunt:I l r i r l rochinona
| | ' r '1 111 11 olr l trrerea fenolului seIrrr tnen
4 | r ' rrol l l : ; t tr t t ugor solubi l i in:I l l l la
2. Pirogalolul
Doate oorni cle la:2- benzensulfonat de sodau
2. alcooli
rr I r ,rrrrxl /r l so obtin orin reactia fenol i lor cu:' -" r" i i i , l i , i r" : i ; jhi i ;
--- ' 2' hidroxizi alcal ini
tt I lrrolrrl rx)rte fi eliberal din fenoxizi de cdtre:" '-" i '.,i,i irJi"iiOiiniC 2. acidulclorhidric
, l'rtr rrrJclra.cu.o solulie de clorurd ferici crezoliidari coloratia:| . vi t i let Intens z' vetue
I l'rtr rrritr;lia cu o solulio de cloruri ferici beta-naftolul di coloralia:
u '",,'
,i,,,lilijf.1rurilor acizilor sulfonici ", "tTil3[,?,?"'i$:oJl1,i'"""ni rezulta:
ill t )h rh o Jr jnolL ?lfropriertSli antiseptice: 2. crezolii
| | | rrrrolrtl rrrrr so prezintS sub formd de cristale:' i: it,i cutoaie rogle 2' incolore
l, l t .ru;tr lurul mai acid al fenol i lorfa[A de alcool i se daloreazi:" """i. ,i,i"ii;ffi hid;iiti;iiltiiri'-
-- 2. inftuenlei radicalului6romatic
| | I lrr t r xtunarea f€nolului se realizeazA :" "^"iufi';i;;"h]td,iE:"lliit'in'ii"Eit, ta iemperatura 9i presiune ridicate
2 i;u'sistemb reducetoaro
la (;ruuclontl mal acld al f'enolilor, fald de alcooli, esle ilustral prin:1 roactia cu hidroxlzi alcallnl .i ;ffilE renoiizitor cu acidul carbonic
tr,,,,',,ilil,,ilr1,iu"t.,:ueurinlil reacliide' r. "o4iu:
IV.1O. AMINE
I Arrrlrrulo secundare pot.li ob[inute prin:| - alcltilarea amonl.tculul
? Arrrinolo primare pot fi olllinute prin:1 . reducerea nltrodelnvalllor
2. reducerea nitroderiva{ilor
2. reducerea nitrililor r
t23 124
3.ldentiticarea anilinei se poate face cu.l.clorurdfericd 2. furfurol
4. Reaclia antinelor cu HCI poate avea loc:f . in solulie 2. in mediu anhidru
5. La temperatura camerei acelanilida este:1. crisialin6 2. amortd
6. in urma reac{iei de autooxidare anilina se poate colora in:1 galben '2.
rogu-bntn
7. Calitatea de'secundarS" atribuita unei amine semnifici:1. gradul de substihrire al atomului de azot2. nalura atomulr,ri de carbon care poarti gruparea funclionald
L AU bazicitatea nrai mare decAt amoniacul:1. dietrlamina 2, metiletilamina
9. Reducerea nitrililor se folosegte, in special, pentfu:1. oblinerea aminelor sebundare2- ob(inerea dianrinelor
10. O amine secundard mixta reaclioneazd cu:1. benzen 2. iodura de nretil
11 , Are solubi,itate rnai mare in aoe:1. anilina Z. clorhidratul anilinei
12. Anilina se obtine:1. prin oxidarea nitrobenzenuhti2. prin separare din gudronul de cirbune
13. Reaclia clorurii de acetil cu anilina este o:1. substitulie 2. adilie : ,
14. Prin alchilarea amoniacului se obline:1. metilarnha ' 2. un amestec do amine
15. O amin6 tertiari nu reactioneaze cu:l.anhidridi acetici 2. acid clorhidri
rv.11. ALDEHTDE $t CETONE1. Compugii carbonilici pot n obunuti prin:
1. adilia apei la alchene ' ' ' 2. adilia apei la alchine
2. Cu exceptia formaldehidei, compugii carbonilici suht1. liitiizi 2. ioiiii - -
3. Prin adilia de hidrooen la aldehide se obtin alcooli:1. Primari 2. secundari
4. Condensarea compu$ilor carbonilici intre ei are loc in calalizd:1. acidS 2.bazicA
5. Novolacul se ob$ne prin condensarea fenolului cu formaldehida in mediu:1. actd Z.baic
6. Bachelila se obgne prin condensarea fenolukli cu formaldehida in mediu:1. acid 2.bazic
7. Transformarea alcoolului metilic in formaldehidd se ooate realiza:1. pqn.dehiFtosenare, in pre.zenla unui catalizalor de QuZ. Pnnlncazte cu oxrd cupnc 'l
I
P
i
*&rf,sj
tj+':
&tj
T8. Dimeltlcetona se poate prcpara pnn.- 1. oxidarea z'-butariolului 2. reducerea crtmenului
9. Valoarea mipimi a lui n, pentru ca o aldehidd de forma CnHznO si nu poatE funclionsdrept componerrld rnetilenici este:
' t h=1 2.n=5
10. Conrousitl obtirrut in urma oxiddrii acroleinei cu reactiv Tollens, este oxidat 6soermanoanal de oo(asiu in mediu de acid sulftrdc, rezullSnd:' I. dioxid de carbon gi apE 2. acid acelic ai apA
11 Oolinda de arqint se obtine in urma reactiei reaclivului Tollens cu:- " 1 aldehidE alifatice 2. alchine cu triplS legdkrrd marginale
12. Preoararea induslrialS a dimelilcelonei are loc prin:'1. oxidarea izopropanolului 2. oiidarea cumenului
13 Pentrr oblinerea urokopinei (hexametilentelramina),se.foloselte ca malerie Prime:1. melanol 2. formaldehidd
14. Pm reactia de condensare aldolici a butanonei cu ea ins6$i se obline:1. un'amestec de aldoli gl cetoli 2. hidroxiacelonf
15. Alcoolii se oot forma din compusi carbonilici prin reaclia cu:1. hidroqen molecular, in'prezenlS de Ni'sau Pt, lb lemperaluri 9i presiune ridicate2. sisleme reducitoare, de exeniplu, Na Ei alcool etilic
14 Sapttnurile sLrnt:1. sdrun ale acizi lor gragi
l5 pentnt conservarea alimentelor se utjlizeazi;1. tenolatul de sodiu - ---il'Uenzoatul
de sodiu
' IV.13, ESTERI
I Fonnula moleculard CufpO, corespunde:1. acrilatului de metil 2. forniatutui de propenil
Z. Acetatut de butil are punctul de fierbere mai mic decit:1 acidul acetic 2. butanolul, 3. Este jn.stare solida la lemperatura camerei:1. lrioleina - -i.
palnrito_stearo_palrnitina
4. Sunt sicalive:1 uleiul de in
5. Strrrt.biodegradabili:1. eteni pol ietoxital j
6. Conlin !.uble lggdturi heterogene:t. otpa|mito_oleina
7. Sunt so-lrde gi insolubile in apd:t. sapunul de potasiu
8. Conlin grupare sulfonici:i. delergentii anionici
9. Esterii sunt folositi ca:1. plastifianli'
10. Creqte randamentul reacliei de hidroliz| a esterilor dacE;j. se etimind conrinuti esierui-'-"-- -i. i",J?Eior"gre NaOH in exces,|1. Fornrula gerrerd16 CnHz,,,zOz poate reprezenta:r. un ester -?.'dr acid monocarbodlic salural,|2. Frecventa cea mai mare in gliceridele naturalg lichide o are:1 . aiidul oleic ..z..acidul pa;'itac
13. Gr5simite naturale oblinute Orin centrifuOa5 su1fu
14. in procesul de hidrolizi alcalind a unei grisimi se el' 1. ced;;i;;;;E" 2. "l"r,,rJ?:TSilrsi'15. Sunt solubile in ap6 sdpunurile de: 2. aluminiu
IV.14. AMIDE1. Sunt solubile in alcool etilrc
1. benzamida 2. izopropanoful, ort,i"!?i"Tideror prin hidroriza parliard " i]t'iri{i:!?:i:il{"".a in cararizi:
3. Sunt instabili;1. acidul acetic 2. acidul carbamic
4' Pentru formarea unor comprrgi cu structurS_lridimensionali ureea se condensearzd cu:1. formaldehida ):'ru;bjiji'5. Folosirrd clorura de benzoil se poate obline:
2. subslanfe ionice
2. uleiul de m6sline
2. s6rurile de acizi alchil-aril-sulfonici
2. distearo-palmitina
2. sipunul de calciu
2. detergenlii calionici
2. coloranli
1. Acizi carboxilici pot fi obtinuli prin:1. oxidarea alcanilor
2.Formula moleculare C{H{O1 corespunde la:1. acid maleic 2. acid fumaric
3. Poate fi considerat un acid oroanic tare:1 . acidul formic - 2. acidul oleic
4. Nitrilii se obtin din s6rurile de amoniu ala adalorcanboxilici in prezenld de:1- pentaoxid de fosfor 2. pentaclorurd de'fosfor '
5. Acidul formic se ooate descompune:1. la cald, in'prezenlS de HzSOr 2. la luminS, in prezen!6 de Pt
6. lonul carboxilat este mai bazic decet :i ;'''i ;":f . ionul fenoxid 2. ionul sulfat
7. Acidul benzoic poafe R esteriftc€l cu:''l- nrelanol' 2. dimelilcetoni
, _
8. Urmitoarele substante se utilizeazd in chimia analiticS:1- acidul oxalic 2. pirogalolul
9. Acizii orasi se oot obtine prin:1 ]oxidare'a cu oilg eh moleq-rlar a alcanilor s-uperiori2. hidr oliza g I ice riclel or
10. Acidul acetic glacial are proprietSlile:1. se solidificE la rec,e
1 1. Reactioneaztr usor cu iodul:1-'acidul palmitic
12. Acidul oropandioic este:f - icidul malonic
l3.Formiatuldesodiuseobt inepr in: . . . . [ , : t . - ' . - : .'-' ' - 'i. r;Aia;ciAului rbiiiiJ 6r niaroxdul de sodlu :1i: ffi.lE ffi;&b;ijiir;
"a'ffiicrTiio."iaiiioe sodiu :
tv.'t 2. Aclzt cARBoxlltcl
2. oxidarea alchenelor
2.'are loltiuititate redusd in apd
2. actdul hexanoic
' ' "1 ' ' i " :
" 2. acidul maleic
]-25
L25
'tr-' \ I
+rtr+r+rrFfl
"IIII
I
I
TI
r|rfI
1 benzamida
(;. liunt arnide substitt/ite1. cazeina
l ; i l r l i l ta
i l ;enzanil ida
2 arabrnoza
2. nretilamina
IV.15, AI\4INOACIZI - PROTEINE
/ . : ;ur ' r t subslante sol ide la lempef: i t r r ta c.3f t lerc l :'L acetarnida 2. ureea
I l : ;n ol) l i r l ant ine al i fat ice pr r l larc 1: t t t t t t j t [ t : t l r ldtogenului la:I 'acnlonrtnl 2. fomtamida
1) l ' r r :z i r r t i retea tr id intensionald1. riginile ureo-forrrtaldeltidtce 2 ttitvolacul
l l ) | s lo o pol iamidi :I riailonul 6-6 2. relonul
| | | ) r , i l r r r ( lo acir . l t rhr i f ta l ic se rrblrne ci r t tl. ;rcrdul 1,2-benzertdicaiboxrirc 2. clortra acid6 a aciduhri tereflalic
1, , I orrr t r la molecr.r lar i CzHr{J;N poate coreslr l tnde:l . t r r rLr i aminoacid 2 unei h idroxibenzamide
| | | ' ,kr r r pol iarnidS:I ti;rzeirra 2. ftalantida
l4 | ' . I rur l iamicla:I r rcetamida 2. a lani l - l iz ina
l1 | : , l r r r rur i s lab bazic i decdt acetant ida.
I { .o| rlr I l()s[(Jr:| ( : i t10I la
I r t rhr l l r lur i l rea proteineiorse rup:I | r :g; ' r l r r r i pepl id ice
l{il,rr,lr,r,lrrtrre tulu. pentru derterntinarea t",i:11fi:i3J."?jfli,"., tr, l
',' , ,'i,l,i,l'il1l,', slicil-valinel, o srupare arninica
ll:fr;!"t'" prezenti la restulde:
l rrr ,rrrr l ,r , l ) .rrUi l-Ulutamil-erlaninei, o 0nrpa-[e carboxi l l iberd este prezentd la restul de:| . r , . r r l { ihr l iurr ic 2. acid asparagic
n,, , ,i,,J,li,;1,1,,,.ic solulii le erpoase de: 2. \zina
Arr hr.kr r. t r .ornpozi l ie:| i l i l r . l r , ( ) l ) t t ) tCl l le le
I r r l r r r r l r ru l r r : , l r r o cot l loonert lS dg bazi a:' ( ' , . r r r1, ' l , r t 2. Piel i i
I rr r l tr l /rhl. l ()n t)rot0ulelor se ruO i l t special:I lrrllirlurr rlcr ltitlrogen 2. legdturi covalente
1111sl111,1 Jrr.rr l rrr l xrrr lol lroteice apare o coloJal ie galben6 datori td formdri i unor:| . ,rrrkr l j r ;rr ,r [ i 2. nitroderival i
Ir | | r i l l rn ,rt r .opitr.r so giset;c:I l r rokr l r r r l r l ) ro i lso 2. grdsimi
I tJtn, t , ,u t r r r , r l r t o l r t i i l t . l pr i t t decarboxi larea:| , r , r , I rhrr r lhr l , ' r r t t i r j 2. acidului asparagic
2. hemocianinele
2. leg6turi de hidrogen
2. henrocianinele
n
l i
I
n
tl
l l l
l l
l i
12'7 L28
\ iri'j '1,. ;
13' PrinadSugarea de acid intr-o soru{ie o" r1'l*rT3loacidur se va gisi sub f:rni de:
14. prineddugarea de bazd inrr-o sotutie ," .f,jf"";3&?,?acidut se va gdsi sub formi de:
15. Prin addugarea de acid intr-o sorulie de acid grutanric, aminoacidur se va gisi sub form61. amfion
,. Pot prezenta formd piranozicd:t. aloopenlozele
2 Prezinte trei grupiri hidroxit secundare in ryl;ia1fl
"n,o."ru3. Zaharoza conline:1. o.lruclozA
4. Glicogenul conline leqaturi;1. cr-1,4 gtitozidide
5. Dn yiscozi se obtine:1. milasea niilanezd
6' Monozaharidele
"4Par
in plante ca rrrmare a:.hidrorizei glicogenurui
7. Arabinoza este:1. un monozaharid
2. ion negaliv
IV.16. GLUCIDE
2. cetopentozele
2. p-glucozi
2. p-1,6 glicozidice
2. celofanul
2. un compus monohidroxicarboniib
2. bisulfit de calciu
8. Sub form6 de anomer alfa, glucoza este component al:t. zaharozei *i.'[Eii,inl=ror.
9. Amidonul esle folosit1. la oblinerea alcoolului metilic 2. in industria textild, ca apret
l0- Celuloza se dizolvd in:1. cuproxam
11. Xantogenatul de celulozd esle precursor al:1. alcalicelulozei 2. nilrocelulozei
,a i
t
I
I
I. tq) l l
I
^t, t ,
I . l;a
1Z Colodiul conline:1. acetat'de celulozd
l3Putereade indulcire este mai mare penl1. glucozE
14.zaharoza se poate obline din:1. sfecld dezahAr'
2. alcalicelulozi
ru: . - -0 jt*- .,z.€iueoza .tLLthr.P_
IL/
2. trestie dezahdr: ,t5. Fructoza este solubila in:
1. benzenlv. 1 7. REAcTilLE oe orrC#f.1ffi3,9' .oro.*r*.
1. Ahhilarea benzenului in prezenld de clorurE de aluminiu se face cu :1.oxid de eten6 2.;;e#'Z Catalizatorii folosili in reacliile de polietoxilare sunt, de obicei:1. acit anorg'anici "'1.
tiiirb'*Liafcatini3. Esterificarea.ac-izilor carboilici este o reaclie de;1. substitufie '--''b.
iiiri"
- 4. O unilate repetitivi din structura poli - e -caproamiOei contine: '\'
". "
.
llr,
:
:
:
:
:
:
:
:
:
T:
:
i ,
: l;j
1. doi atorni de oxigen 2. un atom de azot 10. Formaldehida se poale obl ine'or in.t. oxtoarea ntelanuhli
2. oxidarea alcoolului nrelilict'' o"'t:?,$[butanorului c, dicromar o" o::TJt,:i?,glediu de acirJ sulfuric, esre o oxidare:12. O-xidarea alcoolilor c,ifioin"5,!'''I.T#S[iiTf,{':?iFE?rru,:: porasiu, in mediu de acid surrrrric, esre insolird delcoror 2. de Ia portocaliu la verdej j. Nitrobenzenul se obline prin oxidarea:
14. prin oxidarea 1-merir-. 2' benzonilrilului
'" ''''ii,!#{:!13b1"[+f,ftij!,ffi3;S*3 cu KMno,, in mediu de acid su,ruric, se obline:15 La oxidare-a glucozei cu reactiv Tollens:
I : fi fl fi ia"#iaX?tf'? tr g?Ht *i:i g;"ffi i.g,tv.1e. REACTilLE DE HTDROGENARE Sf REDUCERE
1. Despre reaclia de hidrogenare se poate afirma:I 99111v! _scneteiur aromrtor de carbonr. presupune ruperea tegaturii oipil6higene
, t,r,T;l,i,i,r,rcdroratcoot etitic + sq6lu poare reduce
3. Hidr,og-e.n9re" nrur,r,,"..";-r"*
" u""i: :?xiff$rln$termediul hidrosenului rezullat:
I ili5i335t5t33 $t8lslsi lsS8iyfi f,8]3fJl?"4. Hidrog^enarea alchinelor poate fi:
i Eil'3j,ei'i'.3!""'"::{3f,':l:lilly:iigl,l?:flfJr3f,,?"d{"s{13,x3ffi?3zu'ii arcani5. Prin rea clia h i{;XJ"+,rri cu oxidut de *
""i ;fr$??j: fi Bp",6. A nilin a
f enozSl;rurq,prin re duce re a :
5- Pentru obtinerea risinilor utilizate la fabricarea lacurilor gi vopselelor, la conderrsareqglicerinei cu acidul ftalic s'e adaugd:1. alcool metilic 2, uleiuri sicative
6. Prin alchilarea izobulanulul cu izobulen6 se obline:1. 2,2,3-trinretilpentan Z. Z',2.,4_limettlpentan
7. Prin alcfiilarea aminelor primare cu cloruri de alchil se pot obtine:f . amtne secunctare 2. amine tei.liare '
B. Prin etoxilarea fenolului se obtine un:1. poliester 2. polieter
9. Dinilrilul acidului.adipic poale fi un intermediar in obtinerea:1. nailontrlui G6 {. giiptati"r
10. Gtiptatii:1, au structure filiformi 2. conlin resturi de glicol
11. La alchilarea arenelor cu etend. catalizatorul reacliei este:1. Alct3 2Vr6;
12. ln reac[iile de alchilare la unele grupdri funclionale se forosesc frecvenr;1. dlchene 2:suifa|i de'; ichit-- "-- '-" ' '
13. Hidroxiesterii polietoxilali rezultd din reaclia oxiduhri de eleni cu:1. fenoli ' Z. itcooii'14. In reaclia de alchilare, grupirile alchil pot inloq.ri:
1. un atom de hidrogen de la oricei alom de carbon dintr-un compus cu nucleu aromalic2. un atom de hidro[en do la orice atom de cabon atifatic '
15. Poate reacliona cu 3 molecule de oxid de etend:1. aniliria 2. amoniacul
tv.l8. REACTTA DE OXTDARE1. cu permanga.nat $q potasiu, in mediu bazg s^uferd,.o reaclie de oxidare deqradativ5:1. te4-butanotul '
.,. 2. &metil_3_hidrbxipen-[dnut -
2. Rezulti.3 alomi de oxigen prin reac[ia unei molecule de:1. cltcromat de potasiu'in mediu de acid sulfuricZ. permanganat de potasiu irn mediu slab bazic
3. Sunt reactii de oxidare:1 . ob{inerea aldehidefor din alcooli '-' '2. obfinerea alchenelor din alcani
4. Acidul adipic se oufine pririoixbb*: . ---'p '1. cidohexenel 2.1
2. nilrobenzenului
#$fr::'1:'trrellor cu hidrogenur lmorecurar are roc in prezenra catalizaroriror, deoarece1. mdresc vileza dr2 p"-n ;#;;;e;urJffiJ,Etu,ii 0r,""1i"
8. HidrogelElej propenei in prezenla platinei are loc in;r. stsrem omogen 2. ;;d; helerogen
" r'*i:g,l?,li
!ffi!?Hi,f"ride ereelronipot n:
'"t*i',3?lflf#jffi i*J[?31[T:ll*,ff*fl::oaredeoxidare
" ":*!:,i,r$,ffiqffi1:i l*Tdl$#"12' Adilia
iift$.f,ltj,V'J3gchene poare uririza drept caratizarori:13. in pr_oclusur de reactie a r
2' fier' in amonii'i ticnio
r. se conserv!,1;#i11ii fl.!;eg?cu hidrosenut:z. se modjfici nesaturarea rigd?-dLlcrrena
t-3 0
IIIIr|aJJttj
J.t*
l5 Oorrt l [ r : le l )ct ] l t t l t . j ; . i ( : ( r ' l r le adi{ ie a t l idroget l t l l ( l i - la alchene pot f i :I r ' , t f ;5 l r t )d I r ' r t r r ) , i l ; r : r tetnperatufa obl$nul ta2 i;ri',:irrtt;: rt,ircirl.i. ti,rrtpoiaturd inaltd ii catalizator
rv.t,0. tzot,iEtttn oe cRtrruA, DE PozlTlE $t ceoruEtntcA
| . I o i l i lu le l nx) lccl t ia l re ( l : l l r :O i i corespttnd:1 tn i rx i t t t 3 c i t - ' r l i ; lo ' t t r ;nil. ,l izortrttti cr: t;trtti,i) attlrni de carbon cttaternari
,) t,rn nlorx)su[]stituiir..i,l lcrrolr[ri la nucleul aronratic cu un radical alchil avand 3 atomi der . u l )on s(} o l : , tx l :
1 6 iy'rrrrrc'n de lloz;lie 2' 3 izomeri de pozilie
| | ) r j : i r ) re l texi : r t ie t ro: . t to l f i r t t ta:' I i ru r : r t / iz i i r t tcr ' r : tat pt t [ t t r decdt heptantt l2 are ctr 2 tzotncrr t r ia i nt t i l t decet pentanul
, l I r r rnrr let r t r t r l i :crr late Cul r11 i t corespund:| 6 tzcrtr:ri av.irrd cale 2 atorili de carbon te(ian:) tl irorileli a'.,6rtd c-ate ull atom de carbon cuatemar
' r | ' rrrr I isut-rst i tr t i r 'ea benzeltt t lui se obl i t t :| 3 izorrteri de t:ozitre, dacd substi tuen:? 6 izonleri de i:ozi{ic, dac6 substituen
1^1 l r l : lu i l i i : i t : ,J .1{. . i l r ' , l i t i .1 i l
1 luI t t t t l 2. antalganr de sodiu
ii sunt identicii! sunt de dou6 tipuri
t , l 'o;r lo lxezTltta izonlerie de catend:
/ | rrurrtr lei ntoleculale CsHr;O i i corespund:| 2 cteri etrlici 2.3 alcooli primari
l l I rrrrrrrkr i nioleculare CsHr:N i i corespund:1 l i izonreri att t i r te Primare2 li izonreri anririe'setcundare
!l I rr :rrurlci Cel l3(OH)r i i cori :spund:I ll izonreri fenolici
l t t I r) l i l r ih)r nrolecrr lare CoHrcOr i i corespund:I rtutxint 3 izonteri ar:izi dicarboflici:; ii ,ioiiieii icizi riicartroxilici cu unul sau mai mul[i atomi de carbcn cuatemari
| | I ' r ror t ; r l t l lu l prezinta:I tr t : i r iorneri cie Pozi l ie 2. patru izomeri de pozi{ie
l , r I ' r r r r r l r r : lotrrratea neopenlanr l l t r i se obl in:' 'i ,i ,iiionieri iie'poirlie 2. ttei izomeri de pozi[ie
I I I ' rrr r lrr ; lorrrrarea benzenului, in prezenla lumini i , se obl in:.I trr:i izotnen de pozir;ie 2. patru Eonlen oe pozllle
l , l | ,rrrrr lcr rt tolectt lare CsHr,O.r i i corespund:| / lzonteri. acizi dicaLrboxilicil) (i izotncri. acizi dicerboxilici
| 'r | 'r o; r, rr rk itlhrl poate. prezellta:'1. p.rtrtr izlorneri'de pozilie 2' trei izomeri de pozilie
||i Uil /'r rr l r lii:;rrboxilic care ggltjne o legShrri c=c este izomer de func{iune cu:| . l r i r l roxialdelr idi cir : l icd,i rrritliol ciclic, caro c,)nlitle o leg5turd C=C
l/ I orrrrrkrr rt tolt lctt lare C,,Hr,,Or (cu rr > 5) i i r l respund:" ' ' r i.i'iiiu,,iitira teijatiiii otiute 2. coinpugi nesaturali
2. acidul adipic
2. 5 izomeri fenolici
131 L32
18. Formulgi moleculare..CsH's ii corespund:- 1.6 izorneri aciclici 2.4 izomeri geornetrici aciclici
19. Urmdtoarele g.nlpe de_substanle prezintE izomerie geometrici:1 2 -brom-1-butena 9i orto-iilehul2 1,3.butadiend qi 1,3.hexadiena
20. Prin oxidarea cu reacliv Fehling a acidului 2,4-dihidroxibutanoic se oblin:1. z tzonten 2. acidul rimdne neschimbat
21. 2,z-Dimetil3-hexen-1-olul prezintd:f . izomeri geometrici 2. doi atomi de carbon cualemari
22. orto-Xlenul prezintd:f . izomerie geometrica
23. lzomena geometricd [$i datoreazi exislenta:1 bloc6rii rotaliei libere a doi atomi de'carbon leqati orin leoituri trioli2. bloceii rotaliei libere a doi atomi de carbon le[a(i intr-un-ciclu aromatic
"4il
ii
::
2. izomerie de caten5
' l
ht;Itl r
[ ,
tll r
Iil llil ,I :
tll iil
fiilIr!
, ! : , I
i : t
.t, t
, '
: :l i
i
,al l
! i t
IrIIII
TESTE _ VARIANTA V
SCHEME DE REACTIE
1. Se dE seria de lransform6ri:
+Hz -HrO +HzO tolA .+B-+ c-.-- -_+ D_ .___- E
Ni (HzSO.') (HaSOr)
$tiind ci substan.la A conline 62,06vo carbon 9i 1o,34o/o hidrogen, iar reaclia de oxidaredecurge in condi$i blinde, substanla E este;
"q/
A. propanolD. propend
B. propanoniE. propan
2. Se dau urmdtoarele reac{ii:
(600-800'c)3GHz +A
(Alcr3)A+CHfl -> B
_HCl(Arch)
2B+2911t91 > C+C,-2HCl
6tolC+'E
4HrO
+H: +1/2OzCaHz+F-
(Pd otrdvit) , (Ag,250'C), . : f
SubstanfeleEgHpotfi:A. acid o-ftalic ai etilenglicolC. acid fenilacelic 9i etilenglicolE anhidridi fralfr* gi oxid de etend
C. acid propionic
+HzOG-H
B. acid benzoic Ai oxid de eteniD. anhidridE ftalicd 9i etilenglicol
2.' 3. Se di hansfumarea:'r A+H2o - .----" : l difenilcetona+2Hcl
Denumlrea substinlei A este:A. clorurd de benzil,i._D. para-dorfenol .+ r
' ."'t!i:rl':$*'s*i ;'i'4. Se dA sertr ug_lejqfi: .
(150ryC) *::'f: ,:4
B. dorurd de benzilidenE para-diclorbenzen
[D] --'.--..---".---*
C. diclor-difenilnretan
133134
A. Cl-lr-CHz-CFtrCOOfl iC. CH3-CH2-CH2-Cl-lr-OHE. CHr=61-1-g'O
6' S. Se dd schema de reac[l;
v+B
A ----*-> B ---_t' +2KcN +2H2o
"o.oiliio """*,
'-> c -;t - H'?N-co-(lHt'?-co-Nr,2
A. bulan B. propan C. elan
A 6. Se di girul cte transformiri;F
^ HNOr (HzSOi) +3H2 (catalizalor)
- B - ' - - - - ' - ' ' -
-HroCompugii A9i Dsunt:A. A =.benzen ;B.A=benzen;C-A=toluen;D.A=benzen;E. A = benzen;
(KzCeOT+H?S04)D=_------
A 2,3-diclorbutanD. 3-clor-'l-penten6
B. CH3-CH=CH-CHOD. CH3*cH(oH)_CH2_0Ho
D, acid succinic E. acid nraleic
+ CHTCOOHani l ina.-> D' -Hzo
nB -+^ v
C. policloropren
TIIIIIIIItt
,
tI;
't
17. se de r:!:Tr de reacfie:' + CH3CI (AlCh)
CdHs -> B
:-Hcl+2H2@atalizator)
F ----------^Substanla G este:
u
A. CH3_C5H._CH-NH,c. c6Hs-cH(oH)_NH,-E. Hrc-c6H{_cg(oHFruH,
O 8. Comnusulf din girut de reaclii de maijos este:d (soo.c) +(cru ,tr.oA+Qf, - - B -- C: l_ O_HCt _KCt _NH.
D = acelilanilindD = produsul de condensare al anilinei cu acetakJehiddD = benzoilanilindD = o- $i p-nilrololuenD = acidul 2-amino_benzoic
+2Clz(lumind) +H:O + HCN- - - l . - ->c_E__-2HCt _zHCl
B. Ho-cH2_c6HfcHrNH2D. C6H5-CH(OHFCH;NHZ
HOOC-cH_codH*cor*Hro
CHrB. cloruri de etilE' l,2-diclorpentan
c' 3-clor-1-butend
i -2Hro
1. S. Se di urmdtorul gir de lransformiri:
:
- ^^,, (cuactz, NH{ct) lHcr
zuzi- iz -A__-_g
Denumirea subslanlei C este:rt Denzen B. policlorurd de vinilD. potiizopren e. boriouralienJ
' .,.
r\ t l
II
I
FIIIIIIIItIIrfl:l
h
i , r I iCl,J i- ' .-- '-----F B - C -
-HrO -NHr -HtO
t);rr.,r A i):;'j s(tt)startla care se oLline prin adi[ia apei la acetileni, ahrnci substanla E
l0 i:i.r cJii t:rrlriltofrrl $ir cle transformAri'+2HzO io2H5-oH
C. acetat de vini l
E. serini
| | llc rl.r ttl1116torlrl lir cle transform'ri:
r t +2H20
, ' r i l ( ( l l l B -C+NH:--t(l
i,,lLrnri {rir C este acidtll izobLttiric, substanla A este'
/\ | r()(jl)I()l)illl B' Z-iodpropan C 2-iodbtttan
| | | r()( i l )ulal l E. izobutan
|. ' l i r : t l l Srrul de transformdd:r I l,rll().r
..- --> Btol
11rr)l l rso{
:.,trtl(t (.it i,i 200 grame substante E se gdsesc. 12'1,4 grame carbon li 20'69 grame
lrr,|,,rt,,n 9i ca C este un compus anorganic. re^zufa,cl,subslanla A este:
A l,r rh rrtli Bl' propen6 C' 2-butanol
l t ; , ( . |() l l )r l lan E:. bUtanond
I t i ,r : r l . i ,rrrul de reacl i i :
r 3l{2O (H2SO4) + r' Tollens +HdNi)
A - - C.-a--D:lf(.COOH -2HzO
r l l t . , + NHr
l t " - - ' * - E -4 F
I l l l r -HBrI i
' i l r l r t t ' , l l l I o: ; lo:
/\ ,' ,rl,rrrrrr,'r Et' cisteini C' glicocol D' valini
\ ,\ ( f 4 )l ,,, tl;t r(tccesiunea de transformdd:
, t / t ' ( t l ,oo"c)' , ' t l l r
. . ' - -A I
r,,,r,r il|lj 't:l + cHrcl(Alcb) +3ch(lumini) - +2Hzg
rr\ - [J*HCl -3HCl -3HCl
B. benzamidi C. amida aciciului fenilacetic
E. acid benzoic
f t , l ' t ( ,orrr l t t t r , r t l AtJ inser iadereacl i i demai ioseste:
I i : , l r . i
A ;rrr :1t i l : t t ; i t t le et i l
I I ; r r . i lL:r t r ie el i l
' , r r l r ' , l ,ut l , t I t . :s lc i
, / r l , . l r rk.r t t t l t l r l t i r laI t i t r l r I ht t l t l ; t t ; t l l i t ;
B. acid acrilicE. acetat de etil
;
-1-t : '135
)f20. Se considera fansformarea:
136
D. acid propionic E. propanon|II /-\
- | (16/ Se da seria de transformdri:
^61"
(6oo"c)-> B+C
+PCts +2KCNA+.>B->
-POC|:.. _2KCl
A. acid etanoic B. elanal
A. eteni
+4HrOcHrcH(cooH)2
-2NH3
C. propanal
C. cloruri de etil
B. acid p-fenil-propionicD. acid a-amino-f-fenil-propionb
+Clz +HzO +HCN +2H:O[ -
-2HCl (HgSOr,HzSOa) *NH:
A. etan B. propan C. btrtan D. pentan E. hexan
, .,, 17. Se consideri girul de transformdri:r f
. (HzSOr, HgSO.) +HCN +2lln}4+H2O-g- C- D+E
sa se determine.substan{a A, sliind cE D este un ct-hidroxiacid, care apare -rn "uricrri.laefort fizic prelungit.
$tiind ci H este acidul alfa-hidroxipropionic, B este primul. c al doilea termen ct-rn seriaomoloagd din care face parte fiecare, iar prima ieaclie este o reac{ie d L*ru,substanla A este:
B. acetilendD. aceton6 E. clorurd de vinil
tn,, l[taJSe considerd girut de transformiri:I Y
* cracare
. Substanla D are formula molecularE CoHsO.' Substanla F este:, A. acid a-hidroxi-p-{enil-butanoic
C. acid fenilacetic
. E acid q-hidroxi-{-fenil-propionic
. . . l
1919. Se consideri lirul de transformari;U +2Ch (umina) +HzO +HCN +2Fl2O
.;
QH6+r{ -g -=-------> C ->D ---_+f __
-HCl _2HCI -2HCl -NHa
A + CHrCH-COOH + B ---rH2N-Cf l-CO- Nl-l- Crt I-CO-N t.t., C I t- COO|1 + 2H tOl l l l .OH NH2
?H' FH, (Cl.l,,)..-Nflz
t l
I
" \ \zt) Se dd urmitorul gir de reaclii:
X if '- +Brz +2KCN +4llzOCHi-CHr +B
-C -- tD ----->E
Subslanla B este:A. seriniD. lizind
CHzIcooH
B. acid asparagicE. cisteini
OH
C. acid glutanric
E. butanal
-HzCompusul E este: .A. 1.4-dlaminobrcimbutanD. butandiol
22. Se di urmitorul 9ir de reacfii:
-2KBr -2NH3
B, acid adipicE. 2-hidroxibutanal
C acid succinic
A+HzO +B
2B-+ C+HzO+ZHz . .
CHTCHZ{Hr{HrOHCompusul A este:A. metan B. acetilenl C. butend D. elanol
o . 23. Se dI succesiunea de reaclii:*J +NHr +2Hzo
A-+ C+A-2H2O -NHr
A aparline urmitoarel clase de compugi organici:id alchene B. alctrine c. aldehide D. acizi carboxilici E.derivali halogenali
- 24. Se di succesiunea de reaclii:&t,
; .+HCl: ; ' , j+KGN +2HzO' I A_-
-+ 8,::->C + D
+5
:{ct *NH.$tiind cl A-este o hidrocarburA st M = 42 compusul D este:I nr9Oaffilf;ll.. ' -' :' B. acid butanoic C. acid 2-metitpropanoicD. acid metiladetic "j E. butanal
j,siti4*25. Se dit succisiunea de reacfii:
+ HzO - ,. $.:.1 .j
A-+ B+3C-B+2G --::.---->-Dlt:'. . :r-.'2D - "*EfHb: , , ' . . ,
( t ' ) " ' - j ,E----> A+B+C
!m"U I I f!: o hldrocarburl cu raportul de masi C:H = 3:1 , substanta D este:A. aqetaldehldd .. '::' B. formaldehidi C. acetileniD. atrio6l inetilic....
' E. acid formic
'tj' ':: 15;"
. " : : ' iz' l ;
" i ' ; ; 137
- -:i in;-..i::'k,1
' ;' ,{j .' j: --:"
a /?6. Se di succesiunea de reactii:oV'{" +HCl +KCN +ZHz +HONO
CHr-OH A --. a'B
------->-Hro -Kcl
+HCl +KCN +2Hzo -H2o, -N2
D -----> F- G-Hro -Kcl _NH,
Subslanla G rezullatd in urnra girului de reactii de mar sus este:A. propanol ri. i.oprop"noi' l. acid acelicD. acid propanoic E. elanol
O)27. Se d5 girul de reactii; i-\'/+Brz .I2KCN +4Hz
A'- l - '-Hz -2KBr
l,ii.9:e substan[a.E este tetrametilendiamina, subslanta A esle:A. etan B. eteni C- propan D.;;;ild E. acetitend
IIIIIIII
I:
|l;
IIil '
'L
3f28 Se dd succesiunea de reaclii:*CH.+A'---->B+3C
B+2C--- D ---+E
-H2(1500"c)
2CH{ -------- F+3C(HzSOr, HgSO4)
F?A -GE+G --->H
j? 29. Se dd girul de reactii:v (Hzso.) *2h, (Ni) (H2so{) +HctA - '- ' --
_2H2O -c -' -Hro
+KCN +ZH2O=--F-G
-KCl _NH.$tiind ci subslanla A are foA. acid izoburanoic
*:1"-T:*:liri caHEO3, subslanla G este:
-HtOSubslanla H este:A. aldehidi crotonicdD. hidroxi-propanal
+HaO (HzSOr) {o1
I
B. acroleiniE. poate fi aldt A c6t 9i B
C. acetond
C. acid 2-metilbullanoicA. acid izobutanoic B. acid butanoicD. acid acrilic E. nici una dinlre substanlele A _ D
JO'o 1,", 1, ;uccesiunea de reaclii:
A-----B-C
+2H,2C ----- '
-Hzo cHr- cH - cHz-'cH - cHr
l loH cH3 ..,_
r38
Fts+.FF{r:|
if;:
I:l
lrr|tI
:
: i t r l ,5 l i l t l lJ A este:
;' ;.u,;,.;' B. properril C' acetileni D' cloretan
:Jl S;(: do gtr'ul de reactii:( .1t , ( ) l l l| (l l.so4) l+reactiv Tollens
, . t tot t
| -21{,o ,r , l I ( ) l I
r 3f 12 (Ni) lx - ' - - z
Yr/ " ' - " . tW,
-- l lJo( lr ,rrr l . t i tstt l W esle:A t) l 1.,-Cl l-Cl l=C-{l1a-lOl" l
ICHr
l l ( : l l , Cl |r-C|J:-COO-CH=CHz(, () l l , -Cl lrCOO-CHr€H=CHzI t Ol |,,=Cl|-COO-CHz-CI-12-CH3I rrr,t ttntrl din comPugii A - D
!t {io dau transformiriki:
I 5[Ol / (KzCrzOr+H2SiOa)
|| ..-.---_:.> J
-COz,-HrO ',+PClr
, l - - ' - -"-+M
' l lc l , - ' t roclr(J00 - 800'c
J(1."" , . ! t . . - - - - ->K
E. clorqrd de ProPil
;
' ) rc
lnrch)l ( tM 'CoHs-GO-CoHs
-HCl
tJllnrl ch strbstanla M conline 59,78%.carbon' 3'56% hidrogen' 1i'39.% qx,Ue1-li are
d;nrltotnu vaporilor in r"poriii'""^lf "S"la
tu'4,862, iar-G este primullermen din
;; il;";;t a arhinelor, sr se preci-zeze^s!11dura compusului H:
A (:Ail...oll ' '-B'dl-FcH"-cHo c'cellrcHHr
ll ( lollr. 'Cl l=Cl' lz E'nlci unul dlncompugii A-D I
.ert /rI t lo rt{l ghul de reacli i:, ' / ' 'J\\ I +HCl
( i , ,1 l r e- ' ' - - - -+
(l lgClr,120-170'C)
+HCl +2KGN +.4H,
F4 * r : - ' - ' ->J
-2Kct i
( iurttpttutr l J oelo:A ILN ( : lL"Cl l rNl l r
.139
Q n.Sedischema:
140
. B. NH?-(CHa)rNHz
c. H2N-CH2-CH-CH2-NH2ICHr
, E. nici unul din compugii A - D
l^t Zl(34.)Se di schema de reaclie:
J L:J. + HNO3(l-lrSO,,)C*lo-F
-HrO
Compusul H este:A. NOr
| - ,*o,
A{i l . t lv
II
cl
NHz't
D. H3HH\
NHz
+HNOr(HzSOr)-----.--..>G
-HaO
+Cl, (AlCh)....''--'-.
-HCl
{i '
irt,
ili
cr
c. l{oz''tDINoz
D. TO'
,QozN I
cl
:l: _r,,
' l l i
'l !*irla., -stfl{' ' .#j,E aHt compusul de la punctulA cat ti cet de la punctul C
, r ji
--,.1,': l
\drs. cornpusul A adi{ioneazd apd, decoloreazi apa de brom, reacJioneazi ot igadiviilUg Tol lpns qi mala f i cr rnr rs I rm;l^ar6l^. l .ancfnmari . | '
i . . t .jli."#
Tollens gi poale fi supus urmatoarelor lransformiri:rz rrlvl ' -. I
CaHaO + CgHroO qHoO, + CO2 +_2Il&
+HzO +Hz * 5{Ol
Compusul A este:. (KMno/-t)
A. fenilacetilen6 B. stiren C. vinilacetileni D. etilbenzen E.ll
r[6G)t" consided schema:-brv +4clz, hv +2H2o
o-xilen -_+A.-..-...€-4HCt -4HCt
SubstanleleDgiEsuntA. acr'd ortemelilbenzoic Ai apdC. acid benzoic Ai apiE. nici una din soluliile A - D
+2[Ol F50"C)B-- ' C+ D+E
B. acid benzoicai aphidridiD. anhidridd ftalict $ api
r ' r . i ;
(500"C) +KCN 1'2H;.O K;Cr2O2 + HzSOrA+Cl2*- .+ C -- ' - - - -L l - - - - - - - - - - - - - - - -
-HCl -KCl -l'Jl lr
HOOC-CH-COOH+COr+H;OICHr
Subsl,anla A este:A. 2-butend B. propenS C. izobtrterrd D etend E 1-buteni
e.n 38. Se dd schema:Jlf +HBr +KCN r2H:O
A + C --._--.- ' (CHs):CH_COOH
-KBr -Nl-13Substanla A poate fi:A. 1-buteni B. 2-butend C. propen5 D. izobuteniE nici una din substanlele enumerate la A - D
39. Se dd schema de reaclie:
TN,
6,ICl-13
E. l l g i l l l
5Ji'I- Ctl3
NHCOCUT
+ CH3COCI - +Brz- j l+
-HCl 'tlBr
gl urmitoril computl:
Dr
r I lrO- ( 'HrCOOH
Br
D. l l$ i lV
+gfz .
D+E
:l
,1.
',r!
]::.'iir:;ini
cHl
141142
D_F:-2NHa -HrO
,. Nesaturarea echivalenta a conrpusului E este:A. 1 8.2 c.3
(tentperaturi)
+HONO +HOH
-C--N?,-H?O -CHTOH
+2KCNB------....-.-> C
-2KBr
0,83% H 9i 89,12% Cl 9i ci are masa
C. etanol
(H?SO{, r.c) +BrzCH3-CH--CHz--CHr =-
, _HzOOH
+4HzO
I
IIIIIIIIIIIIIl ,
t .
t
iiI
II
D.4 E. 5
/* AZ. Se da seria de lransformdri:(600"c)
A ----> B+C
+Clz +HzO +HCN +ZHzOE_F_+G____H
_Tqt^ _ (HsSOa,H,Soa) ._NH,
;t::[:t substanrele B gi c au nucar" caie ooi itomicre carbon in more"Lta, subsranra
A. acid acelicD. acid a-hidroxipropionic g
#j::?j;",h"" c. acid bur;rnoic
h\ 43. Se dau reacliile:+CH3C| +2ctz (tumind) +HzO
fi--g--C-----D-HCl -2HCt lHq
$tiind ci substanla D reaclioneazi cu reactivuiiollens, cd are nesatura*a echivalenrdegald cu 5 9i ci nu con{ine nici o grupare ,utir"nira, substania A este;A. ciclohexan B. n-he>ran- 'c. b;;;; D. meritciclohexan E. n_octan
4h y Se.di seria de reaclii.r A+2H20 -- B+3HCl
(t",H2s04)B _ C+H:O
(luminJ, Ni)B: '-__--+ g+COz
(ZnO,CrzOr)C+2D --- E
(350",250 atm)$tiind ci
-subslanla A conline 10,04% C,
moleculard 119,5, substanla E este:A. acetaldehidi B. formaldehidiD. metanol E. acid acetic
ff,r?i:::5;:X.(A) cu formula moleculari caHTo2N este supusa unor rransrornlari
+CHTOHA -=--->B
-HzO
F - CH:-CHO
-CozSlructura substantei C este;
+lolF
FFhFlrl.I
irII||
Ir|r;
..\ (.): t,J--Cl1-COOI-lI
cHlC i l ,()-cH-coocHs
N02l, () l l r-O-CHz-CH-COOH
I
otl
,t{; o substanld (A) cu formula moleculard CaH?O2N este supusai unor transformiri(.1rrnr(;e specif ice:
.r Cl- l :COCI
-l-lcli ; l r r / ( ; l r l i t substanlei D este
^ i l ()oc-cH-cooH
INor
(; t t ( )C)C-CH-COOHINHr
I il.,()ooc-cl-l-coocHrINHz
i ,l / litr rii girul do transformdri:
+CH.Ci,(AlC13)r , l i , , t - A
-HClr ') l ' l2O +3[O]
B. CH3-Ct.l:-Cti-NOlIocH3
D. CH3-CH-COOCHTI
OH
+3[Ol +HoHC .---'.-.-..-..-...-"'"..-.-.----_
- cH3-cooFt I
B, CH;-CH-CH:INoz
D. H3C-CH{H3I
NHa
+3C12(lumini) +CH3Cl,{AIClr)+B-+
-3HCl -HCl
-Hzo
' { '
:I tcl -HlroI i r r l r , l : r t la E este:
(t.t l l
I cc)ollt , ,
' lV B.
t ( l ll \ . / )
' l (xI rrrr.r rrnit din substan(ele A-D
,lrt i i r : r l , l ; i rul de reacl i i :+CrH5-ONa +zHzO
(:,,1 1,, () l trCl +CHr(COOCeHs)z ------]-NaCl -2C2H5OH
-c2H5-oH
cf)
o
co
(r')
-COz
143
1uU. S"d6 succesiunea de transformiri:
Substarila C este.A. C6Hs-CHrC B. C.Hs_CH(COOH),
^ C. CeHrCHz_CFh. D. C.Hr{HrCHZ_COOH f C.HrCH.Cff-ICOOH)2
/* 49,Se _da schema de reac{ii:A (t trSO{,2oo"C)
, +Ctz +2HzOo
;-_ B _---:+
c .-.--..-- 1,2-dihidroxicictohexan
compusulA esre: -2Hcl
A. hexanoi g ciclohexanond C. ciclohexanolO.ciclohexanal E.1,2-dihidroxiciclohexend
6n 50. Se d6 succesiunea de reaclii ;
(H'?so4) + r. rollensCrHsO:------A--- .""--=-*B
-2Hro
B. acid propionicE. acid propenoic
5.l 51. Se dau urmdtoarele transformeri:(enzime)
o _-**- "*:3P
. ^ +2KCN +4H2o
''B ------------> C -.--. D -__-_____> E _.-__-r
-HrO r*ct - E -ll* Fl
gtiind cd A este o.rbrj:l!,i_ngt{"ld foarte ;il:lnu cu masa;r"ll1:,",^fffii$*proprietdli reducatoare, substanla F este:-'- ' ' .; +;*-*rirr
A' acid adipic B. diamioa acidului adipic c. hexarnetil, 'lT 'D. acid succinic e. t"rarltL"ii.ri"a ,ru.qryiti "
'l,:.$-:
f$z. S" de urmitorul girde transformiri: ,r$i#,,fd.(nt9tl +ctz(tunrina) *cr.(umfiaii-. ,*i,$i,.'i- 'CeHe+ CH:CI .-.--.__ A ------ B _______;J-tr#i i
-HCl -HCl Lrrr, ";,!Algfif.F'-flCl ' I..3'j,1-r -+Hzo +HcN +2Hzo ..i. {-. 1.._,.$,**,*:,,*t -
-;;- D ------ E "'- t-t.:*'iii:rffi1*ffi,,Produsul F este:A acid c,hidroxibenzoicD. acid 2-hidroxi-2-fenilacetic
€* *^":::rl*ri urmiloarea succesiune de rransformiri, i.-^lrq{jt:'+ch (500") +HrO
*?l1;X ::: Il^" J ir. 9 " c, 6,s 4% H, 46,4 ovo., ul i:j,"' ; j;i$molecule. Substanla F este:
A '""r::l
B "t" a *th
* o -*".o "-,Ti&
s"b,;:rfi , .ont-"" ifill^" o".o", ;;":,-^1" :i,t;'ffi
Compusul B este:A. acid cetopropionicD. acid malonic C' acid malelc '-'l+ !f i
: i I j - j , ( ; ' j .
A acetondD. propanol
8.2-butanoniE. butanol l"ei
, i ,
Jti
+Cl2 (50o"C) +KO|J +21{rL-} +Cl:CH3-CH=CH2 ' - 'B ' - *- ' C
-HCt -KCt -NH3
Compusul E este:
A. HOOC-CHr-CH(OH)-CH,-OH B Cl,t3-ct1-clJroHI
OH
c. oHI
cH3-c-cHz-oHIcooH
E. HOOC-CHTCH(OHFCOOH
D. Cil3-CH-CH-COOH
t l. OHOH
+H20
| _HCl
II
Y
D-E
+2H20'----- t E_ZHCI
+Hz_X
C. cloruri de benziliden
+HNOz-> CH3-CH2OH
-H2O,-N2
4456.Un compus monohidroxilic X din seria aronratici conline 14,81% oxigen. Care este- " compusul D din schema de mai jos, qtiind c6 subslanla X nu reaclioneazi cu NaoH ?
A orloxilen B. clorurd de benzil, D. cloruri de benzoil E. feniltriclormetan
- - f,.i O b 56. Indicali denumirea compusuluiA din seria de reaclii:
i..'.:' :' +KcN +2$2@at)A+HCI C .+ D
-i i -HzO -KCl{-{. ,-,- A. izobuteni B. eteni C. propend
: .; ;- 1: D. metanol' E. acetaldehidi
tt' 5]. n. s."pLr'!*..qirylde tran sformiri:
' tl:,'i -*lzOi,::l:' - Compusul D con$ne 62p1% brom gi o grupare cetonicE. Compusul A este:l.ii , - A propeni B. etenE C. propin6 D. acetileni E. 1-butind: i,:: :it4"- .':9. sa dasirur g" T::tli, r 7^^,, . : . . f l rQ=CFl-CH3 F.-.--.---"_G=-.--. .---._H.--. . . ." . . .*K"t ll -Kcl
-Nz,-Hzo j
- : r , :i r : +[Ol +HCN +HCl +NHg' +ZHzOt. , , , K+L+ N--+P-€e
.$..:j (K2Cr2o7+Hr$9.; -Hzo -Hcl -NH.
j":" 'i
! ! i _
..1: : 1 45. . ;
1
1'' i,:":;Aal! ". .
/
4'-50. Se di lanlul de reaclii:(1500.c)
2CHa-F--------- - - - - - - -G.._
-3Hz HgCtr,120-170"C) -
(Hsct,,120_170"C)
+2KCNfl_.-+,
tot t ' -*
-zKct (N,)
' Compusul K este:A H2N-(cHe)rNHz
' C. H,N{CHaI.-NH,
. E. HrN-cH_CH_NH2t l
CHs CHr
5'l sr. s" di girut de reaclii:o
- t lt l
^ . t \
4->1"x, + tt.ot ll 9 "'- ' F' *2NH'
' c -P* ,.,V./ -{ttzo
lto
Substanla H este:
E. nici unul din compugii A _ D
+HCl +NHr +2-clorpropan
_HCt _HClI
' NHt
IB. CHrC-CH_Cru
t tH3C cH3
D. CH3-CH-NH-CH- CH3l lCH. CHs
B. H2N-(CH'3_NH2D. H2N-CHrCH_CHTNH?
ICH.
Conrpusul Q este:A. HrN-CH-CH-CH3
t l
HOOC CH.NH,
ID. H3C-C*CHz-CH3
ICOOH
fr,1 SS. Se di girLrl de transformdri:w (H..SO4)
n-Propanol -- F-H:o
Conrpusul K este:
A. CH3-CH-CH-CH3
t lCH]CHIclI
c. cH3-c-cH_ cH3t l
H3C cH3E. nici unul din compugii A _ D
I
B. HOOC-CH-CFI,-NHz
ICH.
c. H3c-cH-cH_cH3t t
l{ooc cH.
IIIIIIIIIIIII: '
L"t46
,q.:::,, q::"::l,, q::'"' " q_I rri<:i rrna din substanlele /\ - D
li:) lio considerA girul de transfonniri:r l lc l +KCN +2HzO
B_+C+D+E-1,(cl
(1so"c). ' l I O()roorrrprrsrrl C con[ine 65,45% carbon,iar compusul F este prima substan[d olganical| r{l rr rt;t prin sintezd. Compusul A esle:A prr4rr:r1. l B. etend C. aceti len6 D. etan
r ,, t, I :il considerA 9irul de transfonndri:r l tNor +i lHz +2D
r\ -+ C+E
€ i, , tlh i;u (.onsidera lirul de tra,nsformdri:I r l loNOz +6H'+6e- +2G
-
/ \ . - -__ >c.-"----- . . -*D
I lt/o -2qzo -2Hcl| ' ' l l ( )NO +l lc l +D
-
{ ' ' - - - - ->E-+F
F :,ltp _Hcl
I t lnrpu',ul li este un azoderivat care conline 18,66% azot in moleculd. Cornpusul G
- l t t ' r l r r
It A r hrrrrrltrul B. cloretan C. eteni D. clorurd de metilen E. cloruri de etilen
-tf _-
| | | l l l l i i r r r l t r t l l t l t t ts formir i le:
| _ r2l t t l
-
A '*>B
rFf '4lolI l t ->2C t
r.,tth rr l r .'t ( ) u;ro gi produsul de bazi al fermentatiel acetice se se identifice comprtsul A.
, , l r t t : ,r t ( l , l : ,( l lcrna deiransformir i :l t t
E. propirir
A rrllrrn B. clorurd det etil C. etilenoxid D. dicloretend E. etanol
I , r i , l i i r r r ;orrs ideragiruldetrernsformdri :
- t
t ' ) r l t() l +lv'19 +Hzo
l tro -2ll2otrrrrr;rrr:;rrl D con[ine 9,097o hidrogen. Compusul E conline 7,73oA azot t i 17,68%r,rt1lrrn ()onlpusul D este:
t lrrrprr,;ul l)conlinecu3,91/ohidrogenmai multdecatcompusul A.Compusul Beste:
||
r|
/ r r l rar11; l 1 le s l i l| | r I l r r r ; i r lo rnet i l
A l r r l r rc l int t t l
B. Z-clorpropanE. cloruri de etilen
C. 1--clorpropan
B. ac;etileni C. eteni D. butandiol E. acid bulanoic
t 147148
2a 2b+c+. c+c'+2HBr -*- 2d'
(KOH alcoolic,ld--c
+4[O]c '._---- 2CHTCOOHSd se identi f ice subslanta a.A. etena B. 2_buteni C."etandiol D. butan E. clorbuteni
6'R 68. Se dau reacti i le:" (t"c)
- b+c
- d+3e3d --- |
(Alc,3)f+b-ogtiind cd prima reaclise identifice .o-our',li
"tt'"
o reaclie de cracare iar f qi b sunt precursori al stirenului siA. butan B. propan C. propeni D. butena E. acetilenl
Gq ls. Se dau reacfiile | ,,
-
r A+2KCN -- C+IKBI _. . , )CtD
- E r . . r , rC+F .--->
G .1 r i i . . ,nE + nG -----:_. Ho_l_co_(cH,){_co\NH{cHz)s_NH_l,r_HSA se delermine substanta A. I ,; , : ri -, -; i .A. butan B. 2,4_dibrombutan c. t,l_tiOrom6iltdh .,.;..D. butandieni r. z,<-ouranJlonJ j i lsj j.ry,!.,,1:,i i .:. i-...
) Orc. fiina aard su^ccesiunea c,e reaclii;
(1500 "c). 2CHr -*- A+38
(H2SOa,HgSOa)A+HzO -_ - C34.-- . ->D
+C$Cl +2Clz (lumini)>E ----
F_Hct _zHCl
G+C --> H' -H:O
Substanla H esle:A. stirenD. beta-fenilacrolein6
|l ll Se di girul de reacfii:+Clz
CH2=CH2 ..-.--'.---.-_-- A
+Clz
u-;
)
B. benzaldehidiE. acid benzoic
-HCt '+Clz
F-=--> G
,, ' .-h'r
i9$*;: r'',
- X5'otl-*
m;F-> DftS'*.*'t3' ;rti i
".",,t 'l
- ) q 72. Se dd sinr l de tcacl t ifd +H,SO{ +( i l I ,Cl
A- orto-xilenD. meta-meltl-fencl
-)Z 73. Se di girtr l r le reac[i i :1 , . / +bl,CHt=g6-""'
Substanla C este:A. l,S.dianrinopentanO. acid glutaric
Strbslan[a F esleA, Cl-lc12-cHCl2D. CHr=61-161
B CCt3--Ct-tC12E t ; t ) l r=91191
G. CHCI=CHCI
+NaoH (300"C)
C. 1-bromstiren
+NaOH> B.-- ' - - - - - - - - C .- ' . " -+ D +
-llro --l lcl -H'O -NarSO.gtiind ci A esle cel nlai sifiiphr conlpus aromatic, denumirea subslanlei E esle:
B meta-xilen C. para-rnelil-fenolE ac-id mela-metil-benzensulfonic
+2KCN +4Hz
_ZRCI
U. 2-rnelil-1,4-diaminobulan C. acid2-melil-succinicE. amida acidului succinic
-) 1", 74. Se dd succesiunea de reactii:'/- / +ct? (soo'c) +H, (Ni)
CHr=611-"t . lJC|*A - B
2D+Substanla F este:A. 2-hidroxi-butanal
+HzO +[O]-_.---'_
-HCl - HzO
B. 3-hidroxi-pentanalD. acid 2-rnetil-3-hidroxl-pentanoic
C. 1-butend
,5C. acid 2-hidroxi-pentanoicE. acid 3-+eto-bulanoic
75. ln schema:+HCl +tr4g/(eter) +HzO
1-buteni- '=>A+B.-._€C-MoCIOH
Compusul C este:A. n-butanD. 2-buleni E. ameslec de 1-butanol 9i 2-butanol
) f 76. Se consideri schr:ma:-7 )o
- --C6HrCHz-CHr --> A--H2
Compusul C este:A. 1-brometilbenzenD. 2-bromstiren
77. Se dau lransformirile chinrice:(FeCh)
X* Cl, -+ Y + HCI(lumini)
X + 3C1,Z+?Hzo -----> W+3Hcl
B. 1-butanol
+Br2 (KOH, t"C)+B+C
-2HBr
B. 2-brometilbenzenE. fenilacetileni
]?
14916n
I
IIIIII: I
I
-
ItI,,1t
/-N
X+3l2Oz W+HzOIriii9 ".u
X. are raportul de masd i:H = t O,S:1, W va fi:A. etil-fenil-cetondD acidmera-n,Lrihenzoi. ; F ffil'o|'3"jffilo;l:,, c acidbenzoic
78. Se dau lransformdrile:
_ZHCI C+2A9+4NHr]H?O
ffil?j;lii::lcenruari a subsran(ei A esre: 24,24% c,A. acelilend Fl .-id r^-^-:-E. acetaldehidd
B. acid fornric C. acid oxalic
-t n 79. Se dau lransfornrdrile:TJ hidrotizl
- B+C
+ r. Tollens
D+F
oxidare---G:_H
+F120
4,04o/o H i;i 71.72% et.
D. formaldehidi
lL,,t -
II
oxidard energicd +Clz (lumind)D
-i =----.--->
E+NaOH(alcool)
t r - - - - - - . - - ->--r-NaCl
.0n 80. Se dd schemaalchilare
p I 81 Se di schema:v r (Hrso4)
A+HNOI .."."....*-> B
-Hao(Atct3)
A+CHrCl _---- D
_HCl
'C+F -- 6*HCl
A'+ HzO$ti ind cd A 9i A'sunt izomeri, .care conl in 6 alomi de carbon gi substanla C nrrff::',:'::11.'oa
de brom, care dincornpu;il;rirriffi poare ,i subsranla c ?o. acio succinic E. lijlXiil#l c. acid pripanoic .
$tiind cd A este o hidrocark'.-= --. -Hzo
H "'t"
C,n o.,;;ni}#:'ffi:,il1$"J'::,:: conline 8,6e% hidrosen ei cd rbn.ura kriA naftalina B. m_xilen C. o_xiien--'-'D. pxilen E. p_etilbenzalderhida
+6H'+ 6e---
_2ll2o+3[o]
..."......".'"....."'-.._
-Hao
c
+pCls
-."."'-.--..........,..._-POc13,_HCt
\ r !
FI+.
I
IIIIIIt+I
Comptrsul D esle o aretrd cu un conlirrut de 91,3 7o cartron $ 8,7 o/,' hidrogen CompusulG este:A. p-toluidin5D benzanil idd
B2 Se dau transformdrile:
C. difeni lcetona
+NHr +2Cl-l3Cl
A+HCI B.+C.+D
-H:O -HCl *2t1clCompusul A, cu structurii liniarS, esle un alfa-hidroxiacid cu masa molecular6 sub 11oga Un conlinut de 46,16% carbon. Compusul D este:
B acid antranilicE. p-aminodifenil
lg
t ' r
A. acid alfa-metilaminopentanoicC. acid alfa-dinletilaminoDentanoicI acid alf a-nreti laminopropanoic
83. Se dau transfornririle:C2H2 + H2O
+ r.Tollens2A. ' ' - ' - - ' - - - - - - - - . .*B-+C
_H:OCompusul C esteA. acid glutarict). acid butenolc
B. acid alfa-dimetilamrnobutanoicD. acid alfa-meti lamiqobulanoic
C. acid succinic
84. Se dau transformiriler, \'/l (H2so{,rc)
A * B+C+D(zno,cnor) +3t2Qz
l l+rH, . ._E: .+ C+2D2E+A + Ci +2Doompu5ul G are masa nroleculari 118 gi raportul de masd C:H:O egal cu 24 '.3 : 32.()ornousul E este:.A. acid metanoic B. acid etandioic C. metanol D. etanol E. formaldehidd
, ltl;. Se dau lransformdrile:l ' t +HNOr +tiHr + 6e- +CHTCOCI
n -+B--- .+c.+ D-HrO -2H2O -HCl
+CH.Cl(AlCl:) +3[o]
-l-lzOorrrrrlrtrsul aromatic C cctnline 77,42(iorrrpusul G este:n. ir()i(l nitlobenzoicl) | l trotoluen
B. acid alfa-metilglutaricE. acid izovalerianic
+H:OF.'..'.'.....'..-.*
-cH3cooHVo catbon, 7,52 o/o
8. acid tereflalicE. toluidini
*.NaOH +NaOH (300'C)_l>B_.---___--->
.-HzO -NarSOr
151
G
hidrogerr ti 15,05 Yo azol.
C. acid ?ntranilic
+HzSOrC+D
-HzO
I io dau reacliile;t HrSOr. . ->A
ll2o
+NaOH +NaOH (300"C)
-H,o ;;;- o
Hidrocarbura X are raoortul Ce maid C : H = 12: 1. Compusul F este:A. 1,6-hexandiol B. crezol C. ienot "D.
pirogalol E. hidrochinond
COmpUSUI C afe maSa ntolpct , t i r ; o, a - ; ^^-r : ,
-HCl
18,31"1""ror. co-pr.X,?tu"::]"tt e2'5 ei confine 38,s2 %
"u'oon,'i]i % hidrosen siH. acto propionico.
""io z-r,-iar"xipropionic E. 3,?"fi?i*"xipropionic c. acid acriric
^ - 88. Se dau reacl i i le:
4X
87. Se clau reacliile:
J) (ll,so{) +Hcl-> B----
-Hro^
+lol (KOF|,C2H5OH)C---D ---- ;
B---cCompusul natural A are ioris.;n. Corpri;; A';'L1""""
moleculari 342 9i cbnline 42'10 % carbon 9i s1,46 %
3. l;t;l;?;Ti nrahidroxi_3_hexanone B. 1,3,4,.s,6_penrahidroxi_._2_hexanoni
e. frexahiaroxic;;i;ilr.n D. acid 2,3,4,5,8_pentahidrox,n"r"*i.
J"so' se."":fflH;
A+HzOg 1Hz6+Hz
+ r.Tollens
+ct2 (500.c)izobulend
- -HClCompusul C esle:A. 1,$diaminobulanC. acid 3-metil-3-butenoicE. 1,2-diaminobutan
3 1 Sf . se dau reacfiile:
+HCl
A->B-HrO
B+cDD
D.' l
!
i
I
;* ]:&,
+H2 (Pd/Pb2)B--
+Bfa
E_-F
1"q,+
I r . -: , (J l, . / <,v
Conrpusul A este titr !, lii{lloxiacid si]ttlrat ce conline 46,16 9o carbon. Compusul Eeste prinrlrl tln seri;l o,rc:'J:rga a alcoohlor. Compusul D este:
A. c-hidroxil;roprorliit dc iti.ihl B. izobuUrat de metil C.alfa-hidroxibutiral de etilD. 2-txr tenoal r le rnelr l t: beta-hidroxipropionat de metil
92 Se darr reaclittc in c;ai* [J este un contp[ts diclorurat ce conline 44,1oh clo(l+2c12 (500 c) +llro +oz
A*- ' . - - -*- . - . - [ ] -c.+D--2HCl
___ F- 2E
Compusul E este.A. acid fenilaceticD. acid benzoic
,l .-, 93. Se dau reacliile':J._) (Atctj)
A+B*____.">c
*2t1Cl
R. anhidricld benzoici C. difenilcetoniE. acid alfa-fenilpropionic
+HzO +HCl +NHr
A.--->B-*c-+D_HCI
B. acid asparagic C. acid glutaricE. acid alfa--aminopropionic
+3Hz +CHsCOCI
B+C+D-2HzO -HCl
+HzO +HNOZ+HC|-------.-.---.-_F --_--__---> G-c&cooH -2H24
S//
+Clz(luminS) +NaOH (CrHsOH)
-HCl -NaCl, -HzO
$ti:nd cE E este un conrpus aromatic utilizat pentru oblinerea cauciucului Carom 'l5OO,compusul D este:A.'l-4lor-2-feniletan B, 1--clor-1-feniletan C. 2--clor-2*t enilprop a nD.2-clor-1-fenilpropan E.1-clor-2-fenilpropan
94. Se dau reac[iile:+Oz UzOs)
GHo -_>-?co7,-2H2o
Compusul D este:A. acid g'lutamic
4>(
D. acid alfa-aminobutanoic
95. Se dau reacliile:(HrSO1)
CEH6 + HNOI-l-l2o
D+H,SO4 + E_l-l20
c + 2cH3cl-2HCrl
G+H -r> l (-HCI
Compuiul G este un diazoderivat care conline 14,51 Vo sulf. Compusul K este:A. acid difenilanrino-p-benzensulfonic B. acid dimetilamino-p-benzensulfonicC. metiloranjE. galben de alizarind
D. ropu de Congo
153
fl SS. Se dd succesiunea de reac{ii
154
i
C f gB Se dau reacliile: 'J V (H2SOr) +3Hz .lcH3coct +HNO3 (HrSO.{). A + HNOr --- --"-- ' ->
-HzO , -21-l2O _HCl _hr:O
+HzO ' +HNOr+HCl;
_----- F ---- r :
-CHrCooH lzlro+2NaOH(300"c) +cH3Ct(Atclr)...-,..-....-.-..-n'
-NarSO3 -flro -HCl
G+M_N_HCl
compusur A este aromatic ai are raportul de masi carbon : hidrogen e.ar qr 12 : 1.Compusul N este:A. metiloranj
..p. rogu de Congo C. galben ds ralizarindD. acid p-nirro-o-hidroxidifenirbenztic E. a"cid p-amino_o_hidroxidifenirbenzoic
q+57. Se dau reacliile:J ' (Pd otr5vit) +KMnOr + HeO
C:l-iz+Hz ----- .- A --_+ B
(Alcl3) +tol +2cHeoHGH6+2C .--.-.---------..[ --_--> E i->
F
nF+(n+1)B - G+2nCHroH
compusul c este un derivat mon.crorurat a'riiatic care conline 70,3 o/o cror,conrpusur GA. novolac B. bachelit6 C. polietilentereftalat D. nailon 6_€ E. gliptal98. Se dau reacliile:
A + Hzsor -------> B +2NaoH (3oo"c)
-NazSOr
+l-{2O (Cu,2BO.C)F..--..---.-----_G
*HCl -llz
compusur A este aromatic ai co$ine 7,69 70 hidrogen- compusur D este primu,f crn seriaomoloagd a aleanilor. compusul H este: p','ur ur
A. o,o'-dihidroxidifenil B. p,p,_dihidroxidifenilmetan C. p,p,_dihidroxidifenilD. alcool o-hidroxibenzilic E. alcool p_niAr*in"niifi"
A+HzSOr -
H_l_l2o
" +3[O]
K_M-HrO
5&
-HzO
(s00.c)D + Cl, ----------'----- E
-HCIH'
2C+G ---------> g
-=|
/
IIIIIttl|ltIII
:
;
f
; ' ( : . .1 l ,
{ l'lcll l ' - - - - - -+
( ;Oi l r l t r rsu! G este:
A rr t : t r l t t ta lonicI t .u rtl ltitltoxisttccinic;
/ , , r ' t { l ( l Strbslarr la A,
l r r r r r r , l t t t t t t ; i r l lor :r l l ,o (ol l - )
+fh(Pd otriivil) .r'Bfi +2H:O
->El. . - - . - --2HBr
KMrrOr,HzSOr +KOt-l (CrHsCl-l)
E-- . - 'F ' - -__*"- . - ._->G-2H2A -KCl
B. acid butendioicE. acid hidroximalonic
C. acid sLrcctnic
coresputzdtoare formulei moleculare CrHTOCl, se stlpune
l-lBr
l lcl -HrOI r,rr ,1 l).rru lornttla rnoleculare C#OBr, subslanla C este:
n rrrr ru:itl B. un diol C. un ester D' un fenol E in alt compus
It l | : ;d ( lnu rcacl i i le:r 8fz
t ( t l
. . . l t l i / ikrr l ; r t t reacl i i le:l l t , ' t lhr +!KCN
A "--->' B -------------- c
-2KBr
r l l t t r . rxt tpt tst t l O ?
A l l l tJ . B
I , l l l | | io r l , t t l l ( lu( ; l i i le:t ( t , (Al( l l , r r r rh i r l r i )
-HBr -HBr ;A nrlr () lrlrlrocarburii ce con{ine 92,3 7o carbon, iar D este o hidrocarbura ce conline
tl,l,l | 'I, cotbon. Pentru oxidarea a 'l mol hidrocarburd A se consumi 2 I solu$e 5 N
lrMrr( )r ilr tnodiu de acid sulfuric. care este cifra de nesaturare a hidrocarburii A ?
h) El .3 c.4 D.5 E'6
I r i t l t tA i iH rLrrr r t l i rc l i i le:' | (ftlso{)
t r l l r l l lN()r - -+ A--l l2o
l t r , ,x --- -> D
+B[Hl
C,2 D.4 E. q
+6H'+6e-- B
-2H20
155 I
A rrnln o rrkJrun,i, iar D con[ine 31,82 % azoL cali atomi de hidrogen contine o molecula
>-g=-". . . . . .#D-Hz
lt I l) -*> 2,2,,1-trimetilpentant l r t l rc l f t l l r t A ( l l ; lo:
A lrllarr lt. iroloutan C. buteni D'izobuteni E' t'utina
gtiind ci X are masa mole_culard 44 9i cpnline 54,il % carbon gi 9,09 % hidrogen,compusul D este:A.N-(beta-hidroxielil)-anilini B.N,N-di{beta-hidroxietilfanilindC. trietarrol amini :-' D. galben de alizarini E. rogu de Congo
1 6t{os. Se dd succesiunea de reaclii:
+2Ch (hv) +HrO +HCN +HzO +ll:O
CEH5-CH3 A --t B -+ C --> D ---"-> E-2HCl -2HCl -NHr
Care dintre compugii A - E esle un aminoacid ?A.B B,A c.D D.CE. nici unul dintre compugii A - E nu este aminoacid
106. Se de schema de reaclie:
NaOH 2H.-2An B -r-
-Hn
Substan!a A este:A. 2-metil propanalD. butanoni
107. O substanli A cu formula GHre partlcipi la urmAtoarele transformdri:
A + 3[O] ------------' B + CB+Hz+D->E+HzOE + 4[Ol -> 2C
Subslanla A este:A. 2-hexeniD. 2,3-dimetiF2-butena
108. Se dE girul de reaclii:
C. 2-meiil-2-pentend
' , ' .H.C-QH-QH-CH-CH2-CH3" 1,, | |
oH cH. cH.
B. butanalE. l-butanol
B. $metil-2-penteniE. &hexeni
C. 2-butanol
a+HCN bb+Hclc+HCN ---- ' -J ' |d+KCl
d+4H2O ---->e+2NHr
e + 2 CHrOHf + C.HuCHrCl + CH.ONa -> C6H5-CH;?H-COOCH3 + NaCl + CHsoH
.. coocH3
Compusul aeste: : =i. '
A. acetilena e. acetaHitiiOali "' C. metanalD. clorurl de metil E. clorurlteelil
i ;1.- ' ; : \ '
; t ' . . ' . t . . ' * \ .
' i " ,: ' ' ' : , ' i , l 156
. j r . f , '
1!
iI
: li i ! '
i iI
i l , ii i i a, i l i :
i i l' ! - I t l
i i i #l i d
109. ' ) i ' r !dtr rL- i lCt l l le
+ ()?(\/-{-). ,} + l- la6) + Cl2 + 2HzO _ KrCrrO, / HzSOI
A - B --:--- C.+ D -_+ E ----_--_-->F2(.(). 2l- lro - 2HCl
oorrrui , : , i lAestepr i rnuldinser ia lu iomoloagigiarerapor l t l lmasichidrogen:carbonde 1 12 [rrtr :pttstr l F are cifra de nesalurare:AO 81
' l 10. Se t iat t react i i le .
+ t l ,oA- * : > B1'c
A 4 8.5 c.6
c.2 D.3 E.4
+ l-lCl + Kr:N +n211.O'"'-C-- -P. ' - - - - -E----
>F- H?t) - KCI - NH,
B+F . . - - - - G- l l2o
Cornpusul A are masa molectllara BB Ei conline 18,18.0/' oxigen. Care esle numdrttl de
izomeri (fari dubkr legdturi C=C gi cu cateni liniard), corespunzdtori formulei
molecrrlare a ccnrPusului G?E-BD.7
157t lq
TESTE _ VARIANTA VI
Intrebir i cu complement grupat
PENTRU TESTELE CUPRINSE IN ACEASTA VARTANTA NAST'UruOT1I CU:
A. Dacd numai af irmaf l i le 1,2 gi 3 sunt corecte.B. Dacd numai : i f i rmafi i le 1 9i 3 sunt corecte.C. Dacd numai af innafi i le 2 9i 4 sunt corecte.D. Daci numai af irnral ia 4 este corectd,E. Daci toate afirrnafiile srlnt corecte.
VI.1. INTRODUCERE iN CHIMIA ORGANICA
1.1' Analiza e!emenlarS ."ntiFlye urm6regte separarea gi identificarea substanleror organice.2. unul dintre criteriile validitdlii unei formlle moleculare esre ca valoarea ner;aturi,iiechivalente s5 fie un numir intrr:g, inclusiv zero.3' NumiSrul de atomi cle hidrogen dintr-o hidrocarburi nesaluratd ciclici poale fi psr sau impar.4. Formulei moleculare CnH2,, ii corespunde formula procentuali: BS,Zl riC ; tq,'ZA 7o Fl.
L1- ciclohexanul gi ciclopropanul contin numai atomi de caroon secundari.
3 "E,j.jdgll:,,i1t,pn li1 e a tomi. de carbon primari, secundari g i rerliari.
J. 2,J,4- tnmetttpentanul nu conline alomi de carbon cuaternari.tF5"15,-i;fetil-Lvinil--1,3,6-heptatriena conline atomide carbon primari, searndari,Teliari
3.1. Oxigenul se elibereazi ?n procesul de forosintezi, la lunrind.2.Laanaliza elementard calitativ6, azolul se identifici sub formd de CN_.3-Alcoo|uleti| icaieteru|metil icauapeea9iformu|5mo|ecu|ar5,darstrucluridifr- 'r ite"4- Modelele strucrurare nu redau toaie deiariile spaliare gi geometrice arq moier:urei.
4.l-La analiza elemenlard calitativd azotul se identificd sub formd de N2. ., ,t gt_t'r1:Srtt"tlionati simplS se folosegte puninl o-iLr"n1b mici ate punctetor de fierbere. . .3- cianatul de amoniu gi ureea au aceeagi strucfuri, dar formure mole"ur"re diferite_ :4' sublimarea e-ste proprietatea unor substanle solide de a trece prin incdlzire oirJci-in tizd.,s-
gazoase, fdrd a se topi. -"' 'oto.
1. Nesaturarea echivalentd a substanlei CoHzOTNS este 4,z Puritatea analiuci a unei substanp're .on.t"ie oula invariaoititalea constantr:lor n*e. "3- structura chimicE a unei more_cure determini proprilialir" ,ar" g"nli"r",'-'-""-"4' Lesiturite covarenre rormeazlinrre ere ungniirrilie J'ror;;i;ii;;i;;;stante penrru.b :ubslanfdchimioidati.
; . . :6.1. Numai atomii regali prin reg6turi covarente arcdtuiesc mordcure propriuzise. . i2' o substanli organici in slare de pur-itate
"n"riti"i"r. o compozilie constanti, indifsent'de.sursa din care provine. " ..
3' Hidrogenul 9i halogenii au orbitali monoelectrorrici in starea fundamentald, cu eare rqmijiza '
I\
IIIIIITIIII|
':
i
I
I r ll l
FtI
TTI:
:
frt;
fitfrt
I
I l r I l r r u l )cre (40 - 50"C), l ln i r l i t lc . azotul este t r icovalent
I r1. . " . , i 'uJd.ur l
Jr i l r f ru '
,t L r rr rr url do tefaalchtlanroniu azotul este tricovaient
( )\r(lcrrul rezultat din fotosintezi provine din COz, la intunenc l
.t,,,,,:irrt clrinriei organice il constituie doar sinteza industrialA sau be laborator a compugilor
,,r I ;r rr rit:i cu importan{6 practici.t i,,,t,1,,,,,,. fraciionatd'cu coloane de distrlare se folosegle pentru Ci"erenle mari ale punctelor
<-? i
- rd.
f r \ | } . ' r+ i ' - i
I r .irklr(,lo aciclice liniar€' pot fi ntrmai sattlrate' >'- '' -'
.' h r h)hrort, toli atomii de carbon stlnt le4iari' .: it I r ,rr rtr tlrt C.rHrO3 fltl corespunde unei substanle feale'
.t o .,rrlx;tanl6 organica cu compozilie 9i proprieiili constante are o singurd structura 9i numai
l l l l , l
I t I rr of ilrt osts un sensibilizator fotochimic'
,, I rr rftrt(lrrlrinarea punctului de topire, ca lichid de ?nc6lzire in baie, se poate folosi ulei de
j,,,',,fr,t,f satr glice6n6 pentru substanlele cu p-uncte de topire p6nA la 150 - 180'C'
r l\,,,,I1r olomJntari c€litailve urmdregle identificarea speciilor de atomi care compun
,.rlr',lttnlit organici cerc;etatd',r v,tr, ui ,,ilt rr"iaturdrii echivalente mai mari decet 7 sunt caracteristice compu$ilor ctl stnlctura
r rr,r r u t l lc. Pol inucleari .
l t lI v,,1,,,r rrlo nesaturirii eclrivalente de 4, 5 sau 6 sunt caracteristice compugilor alifatici cu
qlrr rr.lr u li r:itlic6 sau linigrd.,, 4t,,,,,,r1 (lo carbon in slarea de hibridizare sp Poate fi nurnai cuatefiiar'
, ni,,,,,rr r,,u*ll prin leg6turi tou"l"nte nu sunt situali la distanle d:fi"I" :],:licleristice'
,t t,, t,,,1;,rr,int,ri Oe moteolla N*C- atomul de azot prezinti o legdturd o(sigma) 9i doui legituti
I ( l ' l )
r l| ( lrl rttillir ilrorroelectronici apar la unele elemente in starea fundamentalS' iar la altele in statea
I rll rr lr llr,rtii n structurii lon electronice'., I rr'rr:lrrr po(mrts separ*rea unui component dintr-un amestec pe baza solubilitSlii sale
qrrler livrr hr antlmili solvenli.t r,' i,r,.,,,'ri,
"trt,tarli ie tegatr.liS ai oxigenului prezintd o sirnetrie unghiularS'
4 | trs[rrrlilht interatomice reprezinta suma razelor covalente a atomilor legali'
IJi nr,,rrtl lxrrrto participa la leodturi in starea fundamentald'
/ 1r rullfltrrrlltr cilmice "td;;;-*"tgia
oe tegSturd creSte de la simpla spre tripla legdturi'
I ltt'hnlll)ura cu masa rnJlecularipS este salurate' I{ I lnulrrton lo0iturilor covai"nt" t"iO" de la simpla spre tripla legir'tri'
i
l l a
| 1,, o',,1,,,,u,, >C=O carbonul este hibridizat sp?'
.r I rlt,t..irkr irtoratomlce .suiu"tr""ra prin metoda difracliei razelor x gi sunt de ordinul
I t t " ' t t ti
r l l_5 9
3. Atomur de carbon nurar nu rearizeazanici o covarenlS cu ar{i atomi de carbon,4. La purificarea acidurui benzoic prin cristarizare, in po(iunea de soru[ie rdcird raprd se vorforna cristale mari, vizibile cu ochiul liber.
14.1. Formula cu caro sa poare stabiri procentur de carbon dintr-o substanli organici este. 100b/9s' unde b este canfiatea d'e ap6 rezurtatd dn arderea u
" grr;ro;"ru*bsrarrla
f :rly,li^:i,-"L,l"_d" vatidare a uneiformute niotecutare itconsrih.ie.;;il;;;,I covarenleror erementorof componentB, Care trebuie sd fie intotdeauni ,t|1 nurna, mrpa,
i;ffiX"ffi HffiL"l* atomide carbon dintr-o substanli ors"niJ *;Ju"iiu.r"e,","u
.a. ri legiturile muftipre eterogene, atomii impricali se gasesc in.stirile de hibriclizare spr gi sp15.1. Substanlele cu formula brutd (CHz)n au compozilii procentuate diferite.2. ln gruput de aromi-N=c< azoturibaflzeazr ooui regiturio(sigmaiiio tegarura *(pr).3. Atomul de carbon hibridizat spz este numai lertiar.4. In benzen, atomii de carbon sunt hibridizali sp1.
16.1' Participarea atomr-iui de carbon la formarea legifurii duble este posibild numal claci adoptdslarea.de hibndizare sp. ,. *. ,: ,
'.2. Energia de regdturi penbu regitura c-Br este mai mare dec6t pentru regitura c{l' deoarece prima are distanla [ntemucJearA mal mici.3. Hidrogenul este un elem-ent grSanoggl; garo nu poat6 lipsi din compugii organici.4' Carbo-nurparricip' ra regaod ggliir.r,Fre r'iniioilra, pe cano azotrr ii oxi"genJr,
"rat instare fundamentald c6t gi hibriditai{',"' .
17.1. Compugii clctici au ri€iiahrarea"*l@ii* ,.lmare sau esat6 cu 1.?. Cictoatcanii au nebaturaieh'i;cirfieruhla ie"fe .l
"n"3. Cicloalchenele au nesaturareaWf{i.qprtq egald cu iea a alcadienelor.4. Vinilacetilena are ne$atlrarea'dhi\,AtAhtA 6;it; ;a a benzenutui.
,pi"r;,r la
1. Neopenranul congne arolnioe &,ffn]li*nOari Si re4tari.2. Densitatea atcaniror ric,frid{srlldfeFili api este mar micd dec6r un*area.3. Acrilonitrilul este un compus sanfat" .,,. -4. Metanotut congine 5o % 6ld.eh.$$,ffi-*-* ' .
19.
I:
} . : ' . . . . - 1 t
l:y:f:.*f n Ei r"r,,En.if #ill"t ,l;rtfii${Ffr." "io'ri i,."oon cxaremari.
2' Formula molecutari a unqrqgmtt$"{i,qdij*necri compoziqia sa carihrivd gicanr*ativ!.3. Compusut orga.nic CrHSbre.n'*"S$dftt htvarenra s.4. Separarea unui ameskr fi
-: -,::..,'-,f
rilose face preferenliar prin distilare
-alchene are sirnetnle telra gonal6;$l caracleristice;molearle propriu-ziseu-,"' ,
i \il_ |
l . ii iHl ; jI , t rl : t
l i ti l l il l l ; i
iil ' i
VI.2. ALCANI
Ulrlritr:arcle subslanle au puncte de fierbere mai mari dec6t 2,2-dimetilbutanttl.rr .he;.: . .rrr lr l 2. izopentantr l 3. 2-meli lpentanul 4. neopentanul
l-tirr nrr:tan se pot sintetiza printr-o singuri reaclie urmatorii compugi:metilnol 2 clonrrd de vinil 3. negru de fum 4. acrilonitril
A.lcanir sunt hidrocarbtrri saturale aciclice.Atonrir de carbon din alcani sunt hibridizali sp'.Alcanir se nrai trutnesc Ai parafine.Alc:rntrl c(, zece atomi de carbon in molecul5 se numesle eicosan.
Cicloalcanii sunt hidrocarbtJri nesaturate.Alornri de carbon din cicloalcani sunt hibridiza[i sp'.Cicloalcanii conlin numai atomi de carbon secundari.Cicloalcanii pot avea catena ciclict sau mixld.
a
I
,l
I
34
.+,l
23
5.1 . l-a ternperaturi gi presiune obignuile, termenii inferiod ai alcanilor, pdnd la hex;n, sunt
gazogi.2. Punctele de fierbere gi de topire ale alcanilor cresc cu creglerea ramificdrii catenei.3 Punctul de fierbere al neopenlanului este mai ridicat decdt cel al izopentanului.4 Alcanii lichizi 9i solizi au densitate mai mici decdt unitatea.
6.1. Alcanii reaclioneazi direct cu fluorul, clorul, bromul 9i iodul la lumini (reaclie fotochimicd).2. Reacliile de izomerizare ale alcanilor au loc prin incSllrea acestora la 50 - 100 'C, in
absen(a catal izatori lor.3. Prin descompunerea termicd a butanului la 600 "C rezulti numai metan, elan, etene,
propend gi hidrogen.4. In reaclia de amonoxidare a metanului raportul molardintre metan 9i oxigen este de 1:1,5
7. in urma descompunerii termice a alcanilor rezult6:1. nunrai alcani3. numai alchine gi hidrrrgen
f . izomerizare3. ardere
2. numai alchene qi hidrogen4. alcani, alchene gi hidrogen
8. Halogenarea dkectd gi la lumini a alcanilor nu se poate realiza cu:1- f luor 2. clor ' 3. iod 4. brom
9, Ruperea legdturii carbon - carbon din alcani se realizeazd pe parcursul urmiloarelor reaclii:' 2. descompi.rnere termicd
4. amonooxidare
10. Ruperea legdturii crarbon - hidrogen din alcani se realizeazi pe parcursul urmAtoarelcfreaclii:1. substitulie 2. dehidrogen'are 3. oxldaie 4. ardere
1 1, lzomerizarea pentanului necesitl:3. 400 - 600.c 4. 50 - 100 .c1. SO3 2. Atcls
161 LOZ
$l
12.
j fiSiflSi,ijiiL]il "ij"":"-ti ; ofo"c, iar piroriza ra t > 650'c.3" La oxiclarea melanrrui
-'r constitttie o importantd sursi de azoi
iRandam"nrur,b;il;;:"pj"#Lili:iJff ;"ffi j,TffiT: j:n:r.1;t;ff;"13.l- Halogenarea alcanilor e2. Ncaniigazogi su'r in"d;;:
o reaclie de substitulie'
, # :ffi f:"r;:H"n:j1 JIiJH;Tinca re a rca nur in f e rior a re fra cl ia m ora 16
4. Denumirea de parafine exprimd r"u"fiuiraf"J c[scute a alcanilor.
14.
' mlJ:,f:ff##;1i?ard maibine decdt ceiramiricari, in moroarere cu,
Z-Laaderea unui mol de alcan cu n atomi de carbon sde oxigen rnolecular. uE udrDon se consumd (3n + 1;2 n1o1i
tg:t'"?J[iil|.;ilr*o* de api are toc ra 1000"c eiin prezenla4. Akanul cu S atomi de carbon are clensitatea fald de aer egald cu 2.49.15.
I cg.rb.l9 sondd conlin atcanii de la C1 ta C5.? fn.+n- este radicalul divalent,,"ti,n,.
- -.'3. Punctul de fierbere al n_b4Bu,anur",';;;;il;#i:Hlffi:#nliffi'"ffff 1i,1i."",1#3iiHi""r",15.
l. lj::i,i:^"^yurarea.echivarenrd esari cu 0.
I
itttIItIi i ,
I, t
tI
17. Urmitoarele subslanle formeazd nr,.n'"i Ooi radicali ;1. propanul3.,,3-dimerirburanur .'. ,t*3Jiil;r5trjxn-f,'f!ffiTonou''un1"
iff*1::o:1r_e=f hidrooen"r"r,,tJn"eiiJiaoienE.lljfl*'_1,"-'asi c; H irip""t"" *r";#,";.4. To{i arcanii a,
"c""igi ro#u"#ilcii;ff : ' t
l.[:f*ftnut este izomer cu cictohexanul.2. Pentru arderea *mptuE Ir. rzoodanur poare fi ,,r.q-tnii:,1"!)jlonan
sunt necesari 11,2 | oxigen.I fy:,lyl poare n z,zrlr,,i,,iiJ,it!"14. Radicatut triva lent at rnera;rt;il#;;;"mil meril.
20' in condilii potrivite, pot r"acpona intre ere doui molecure idgntice de:
18. Itt,.
:i.lS.i
'., , r,i+i:1'..r",. r
: . i l
, lI
r I . '^
\
IIHIt^
It -
ItIIr|II;
t
.1 acetr lena;
.t nlctanol:4 acetaldehidA
VI,3. ALCHENE
| :J,3--Diclor-ciclobuterra are urmitoarele proprietili:| ;rre formula rnolecularA C4H6Clz I,' t;o oxideazA cu dicronlat de potasiu in nrediu apos form6nd un ncid dicarboxilic halogerrat| :;r..: lridrolizeazd fornrAnd o aldehidi,l adllioneaze un mol de hidrogen/rnol substanld.
; ()are din urmiloarele substanlo decoloreazd apa de brom, iar prin oxidare cu dicromat delrr,liu;iu ln mediu de acid sr.rlfuric nu degajd gaz ?| 2,:l-dintetil-2-butend| 4,5 -climetil-3-heptend
I l,/ol)utena rezult6 prin cracarea:2. 2,5-dimetilhexanului4. izopentanului
4
I l(irlrortul dintre num6rul de atomi de carbon gi hidrogen din alchene este redat del r t t t l t l lS 6n11rn.
.' \k:lrr:nele confin atomi de carbon in stare de hibridizare sp2. 'I I l(!nurnirea alchenelor se face prin inlocuirea sufixului '-an" din alcanul cu acelagi
r rr rrrrdr de atomi de carbon, cu sufixul '-en5".,l lrr r:tcni existd o singuri legAturi o(sigma) 9i o legdturi n(pi).
I r ro l rutanuluit l r r r lanului
l'rirr incdlzire la 150 - 2Ct0 'C, ln prezenld dehurrr lnd alchene.l'rrrrr;lols de fierbere ale alchenelor sunt rnair.r )r ost)unzetofi .
2. metilciclohexena4. 2,3-dimetil-butadieni
acizltarl, alcoolii elimini apd
ridicate decAt ale alcanilor
| | rr irrcdlzire cu baze tari, in solulii alcoolice, deriva{ii monohalogenali elimindlr ir Irrt :rzi , cu formar€ de alchene.
.l r\h;lnrrolo au densitate nrai micl decit apa gi sunt solubile in api. I .
I, l
Ah.lrcrrulo sunt substan$l mal reactiv€ d-ec6t alcanii.I lir fi ortonaroa alchenelor decurge in condilii catalitice, la temperaturi cuprinsefurlrr: ll0.- 200 "C Al presriuni pAnd la 20 atmosfere.ll.'rrr;tr;r apei de brom cu alchenele servegte la recunoagterea acestoraAr lr[lr r lrirlogenilor la alch'ene conduce la derivali dihalogenali geminali.
Ar|r[rrr ,rpcl la alchene conduce la formarea aldehidelor sau cetonelor. .Arllll,r ll)ol la alchene sB face in prezen{a acldului sulfuric concentr-at.Irrrhrrrlrlal, adilia apei la e,tend se face in prezenla unui catalizator de acid fosforic;rrrrrpult tlo oxld de aluminiu, la temperaturA gi presiune obi$nuite.
4 ( )rirl,rron alchenelor cu o solutie neutre sau slab bazicd de KMnO" presuPune unr,r;rrrlf 111s1;qJ alchend : p€|rmanganat de potasiu egal cu 3 : 2. .
.":..
II
I
g Normal_bulanul se poate obline pr.in hidrogenarea:1. l-butenei3. buladienei , Z 2_butenei -
4. 2_melil_propenei
I fll o*ilrru-q energice a unei alchene nu se pot forma:1 acizi carboxiliciJ, cetone
2. aldehide4. dioli
10. Prin oxidarea alchenelolormeazd:
"-.--'Jr cu permanganat de potasiu in mediu neulru sarr slab bazic nu se1. aldehide gi cetone3. acizi carboxilici
2. acizi carboxilici sau cetone4. dioli
ll; i,i1,fi,.X,1,,ff i;?lldracid dintr_un cornpus ha losena r se poa re forosi :
2. solu(ie alcoolice de hidroxid de sodiu3. solu(ie apoase de hidroxid d";;,u-4. sotulie alcootic_d de hidr;xjd de;;;;siu
12. Hidrogenarea alctrinelor in calahzaeterogend presupune:1. Activarea mofeculelor o
" :rj*:!,i;"1il:::!i:::iffiorblie pe suprafala unuicararizaror afiar in arra
:i",'i,,15:;il1""riifi',","',:1ffi trprinrormareaunorionirasuprarara
":flil:,jflffJa procos a catatizatorutuiare toc la suprafafa acesruia, ta nivelul4. lmplicarea in procgy l,tljyr;,1aggmilor de rnetat din catatizatorul nreratic.
l'li!1?l!T:i,ili,q:'"r?'?1,?l*'T::[n""Jffi"';l;ivarror monoharosenarise rorosesre:3. hidroxid de calciu
14.
1
4.
.i#un.,rt de fierberelal "t"nui;,
es.te-mai scdzul decel al etanuluit ffil:il,X*fiTfli::J"t'i'i'
.un 'uil, ".uo '#,11" ra dererminarea pozilieidublei legAturi din alchene. ,,
La barbotareadecolorarea
deoarece sunt lichide uleioasa.
de 1,45.r: t i . - ' - '1_
i
:
-tIq
i
t lt l tf ; t
kj
d! 'i
enelol nU este condilional de natura9i1, i i : . l , ' :
r64
!
I
lI
I
t. li /t-,i -- -..i,i.[,]!,;J' 1,-.!.J .,",i.L, u, ',i_2_u.,,in,r i 'rir r conporrarea ja]e rle sorulia de permanganat de potasiu in mediu acid..' Prr acl:Lnea asupra soluliei d'e bronr in tetracrorure cJe carbon.:,, [)tirl teaciia cu sodiul rnetalic.4 Prrn punclele de fierbere
t {.rI Propena polinrerizeazi greu.ll l:lena poale da reaclii de aditie.3 La oxidarea c, KMnclr in mediu de acid sulfirric a cicrooctenei se formeaz6 ur.rackl dicarboxilic.,,
1J,,.,;;,;10-.uselor de oxidare a atchenetor esre condilionar de nalura agenlului
19.
j i[T:';.9:" oblin prin hidrarbrea qtcootitor.
z burenrfl polrmerizeazd ugor.3 hr industrie oxidarea etenei.se face cu permanganat de porasiu in sorulie srab bazici.'1 r)ererminarea pozilieidubrei regdruriJi'iri-"
"r.n*a ," p'";;;; pin [*iour".,permanganat de polasiu in mediu de acid sulfunc.
20. Oxidarea elenei cu 02 in prezenfa Agla2SOoC conduce la:1. un compus heterociclic;2. elandiol:3. rrn izomer cu acetaldehida;4. un ester.
VI.4. ALCADIENE. COMPUSI MACROMOLECULARI
11. Alcadienele sunt izomeii ai alchenelor.2' Dienere conrin in morecur. cu patru aiomi de hidrogen mai purin dec6t arcaniicorespunzElori.3. 2tlor-butacliena mai poartd 9i denumirea de izopren.4 Unele diene pot prezenla izomerie g"or"fi.i
^^
2.1. Alcadienele au nesaturarea echivalehlA egali cu 2. .
i t5:31;,?1,'"13:1i.".';l'1 ?"'"1" o" 1"a1",-a" *reni ei seomerdce.4 Propadiena *"i'"" r "i"tirlforiit#tE
duble legdturi cdnjug'ater-.
""' 1 Dehidrogenarea cataritiqi a n-butanufui la butadieni are roc in prezenli de zno.2' Reaclia de porimerizare a a,uuoienei orJ;;;" utor ca o poliaditie 1-43. Prrnctul de fierbere al butadienei "rl",.iriii.f i"*,", izoprenului.4. rn poriburadiend sradurd, ptil;;;;;;"#ff ,;: inke 1500 si3000.
4.1. Cauciucul natural este r? 9:"ris,;ii,j;;;;:"1},il,f#fr,!:ffi,f*i!ei*T.Tj3gr,a morecrrrard -(ceHo),,-3 Elasli'rarea cauciucutui bru i vana[a;6#;,irle-produsului macromotecr.rlar gurapercd4 produs ur de rea c{ ie a r 1, 3+u r;;;;;;;ffi ,1' ilijffi
t}:[tii l,i,:,jiJfj,::3,h s dr.
165
IOO
t .
'h
5.1. C arom 1 500 este cauciucul l.!r.tladien__q_ntetilslirenrc.
3.3:"J:f;'#;i,?ll,:'""-i':::":ti"uinirac"r,ielr"i"u"a.iocrorhidricmorat 1 .1.
scnronitriric', cu un conrinut de 13,08 it"..uiot, "r"monomerii rn raporl
4. principala proprietate a caucjLcului este plasticitatea.
6.'1. Formtrlei moleculare C.H6 ii cJresprrnde o alcadien,cumulate.
__. verJ(,, ,uc v druaotena cu catena ramificatd ql dublele legilttri2. Deshidratarea cu acid fo
" F,,,:Tt_:.1:l:i" ;;;;;:;.:"'n',ra 1'4-butandiolului pentru oblinerea buradien.i se rearizeazaJ. buo denuntirea de catrcirrc sinlet ic se reunesc elaslomeri i cr, .^^;^r:, : _., carrciucului natural.. ' sur rssc etaslomerii cu proprietdli asiemdndtoaie . '
4' Prin vurcanizare, cauciucul brut nu igi modificS substanliar proprietSrire. "';''=
7.1. Monomerii folosili la oblinere, Airolt;r^- ^,- .de obicei in .rriri" "",,r rerea diferililor elastomeri sul : Monome., t
- . r^ ^;-,,,Y :,T,T^"j: j_.r1" p i n p ot i t n e n z are co n du ce la neopren se obline prin adi(ia aciOutui ct6rfridrl.d
la vinilacetilenit f l?: "::fl ,?:5 *Tff ;: "^'lt" n, cu sra du I de porim e riza re1200, iar r:aportul molai
' rr . l ( . : , ' . i3;l;'11i l"::-T:l+&ffi :[? :ffiii:4. Butadiena nu prezintd izomeri geometrici.
1 Proprietdlile alcadienelor.. Aqrtra nrdrogenurui.r. trol,Yl,lit"l111:"* cu cele ale atcanitor.2' Adilia hidiogunrf,,iL.'OJ* "Y' " dletnanatoare cu cele ale al,.r. rn polrDuladie ni orart,,tr^'o]ll"
decL.rge in poziliile 1 --:3.- (3. ln polibuladieni g;";u];;"'o/rc uecurge rn pozitiile 1 -'3:-
( .
{ renrru oxidarea unui -"i,Lo'11111i:9)
e-ste maimare de 4000.
. . _, , i . , i , . i I
. , . - . : - . i ; r i ,x i r l .J i. , . f f . r .*r j ' -C. I
tttTttIIIIItI
4 Pentru oxidarea ;r;t;;: Pvrttteltzare (n) €ste mai msls de 4000. : . ., { j .,,
potasiu, in mediu Ju-ul;J';ltffiJ'thexadiend sunt necesari teoretic 4 moli der permans"n"t o"
: l rrllr1+rtfrfrFEIIIT
1., l ' l l ' , , r r lot vr . t lcart iza.I I ' r ) l t , l i l r j t I l l
. ' t r r r r r r l r r r r r lu l l l r l tadien-a;r i loni t r r l ic| | ' , , I t , r , , l r , , r t : i
' | | ' r r11t . '11111'111,1
l l
| ( rlilrtlu"r/l ttrgatlic rezultal la oxidarea izoprenrilui cu dicrontat de polasitr in mediu de acid,r, l lurrr r : : , tu irr ; idrr l cetoprcipiort ic.
' .' .t I tIx;utrt}rra se preziatii sub forma a trei izorneri geometrici.I t , ' r lLr<.rr l i t :na ttu are izor-I ler ie geometric6.
' | | ,r ,rrr ' l r . : ,( lnl tzonlcre cu cicloalchenele.
t , l| | rt''tr lt rl r lrt t:ittllott teoretlc ob[inut prin oxidarea, cu permanganat de potasiu in mediu de
.r, t , l ' , t t l l t rr l t : , ; t t t t t t t i tnol de 1,3-butadienS este neutral izat la sare ne,.r ird cu B moli hidroxidI l r | , , i l I l i l I
' | , ' l t r l ,r t l t r :n;r gi 1-butrna sunt izomeri de catene.I t , ' l l i ' r ,rrJrr,rr,r se prezint i sulr forma a doi izomeri geontetrtci .' | l t r t ,rr f tr 'n,t rr;kr ;r l trci lea temren din seria omoloagd a dienelor.
l "
| | trr lrh,Ir [ :1l ihrr i alo dienelor pot f i cumulate, conjugate sau izolate., ' l t l t , tr l trn; l r ;onl inc BB,BB or'o carbon.I I . I l t l t ,r(hlt i t se poate obfine directdin 1,4-butandiol.1 | r ,rr. i nrohrr.t lo dc cloropre,t con[in 10 atomi de hidrogen.
l r lI l ' t rrr l t l l t ,r t t ; i t t t i t : i ob{intt{ i la oxidarea, cu dicromat de polasiu in mediu de acid sr"r l fur ic. a
l, . l trr ' \ , t( l tr , l ( i t srrnt acidul acetic Ai acidul malonic..' | 'r r rl r, rr llnI r, r 1l propina sunt izomeri de pozilie. ,.| |rrrt l l l r rr l ,r rzoprcnului exist i un atom de'carbon primar.' l | | r | | l r t l r ! i | | loloct l larc CsH6, I corespund doUi diene cU cateni l iniarS.
| / Ar r rrr lrrirli rxlrnpozilie procentuala perechile:I l l rr l ,rr f trrr,r l i ( l ( : lobulena 2. Vini laceti lena gi aceti lenaI l , . ,r l rrrrrrr l ,r t { lul ir l )crca, 4, Propena gi butena
l l l I
f I 'r l ln'r!t,,; lr ja vinil ica este ut' l proces de adil ie. I.' l'rlil ,r(|tlr,r l.rrorrttrltrl la 2,4-herxadieni se formeazi Lrn amestec, ce poate conline 4 izomeri
l l l t i l l l l l l l l l l . l
11 | lt nr nr tr , rr r,, I tolald a butadienei conduce la gompugi tetrabromurali.,l I rr vrt|. ,rl.r;ttt);l cauciucului natural sulful se leagd la nivelul simplelor legituri, form6nd punli
r l r r , , r t l l
l ' l
I l ! l rr pulrrrrrrr izi troa dienelor se obfin pol iene.' l . ,r , l ' l ! rrr l r .rrr l i r l l atomi de carbon hibridizal i spt, spt, sp.| | Mr'rrl t,,l r rt:lolrcxadiena la oxldarea cu KMnOy'H:SOr formeazd 2 acizl dicarboxilici diferiti. '
)67
sponlan, cu explozie. la
-ar 16 ri cor€spund S izomeri ciclici
20. Se pot vulcaniza:. l . Buna S
2. Neoprenul' 3. Carom 1500 _. 4. Crepul.
vl,*al-qffrNe ;.1. Vinilacetilena are urmiloarele proprietAli:1. are formula moleculard CrHo '
'-'""'-r'
2. rcaclioneazl cu NaOH in iaport molar 2: 1- 3. reacJioneazd cu hidroxidul Ohri"" "rg";i"4- se obline prin reacfia oe oimerizare a ilu;"rnoru.r,u de etilend
Z Din. acetiJeni se pol sinteliza urmdtorii compugi;l. vinilacetilend 2t acetaldehidi --'.IiJir".forutrn
4. acritonitril3.
i iltr*!l'.,*ril'i:t#"#:;:iJ;T:j:l:'rosen din a,chine esre de 1 : 13 Aromiide carbon din acerifena sunjiiirir,.."ii"Ji,4. In acetilene existd doud legaturi x(pi) 9i rrei legituri o(sigma).4.l. 2-Butina prezinti izomeri, izomerie. ., .!,, . . _. te geometrici, in timp ce l-butina nu prezinla acest tip de2 2-Butina'9i 1_butina sunt iiomeri de catene.l.lro_pil" poate prezenra ooi i.or"ri o"!Jiif".4. 2-Butina gi 1-butina sunt izomeri Oe pd.it,rrj.-'
gi hidroxid de
158
I
3Flii
rralolneraportui dtnhenumdrul atornrlordecarbongi hldrogen estedatdeformula(I:i::il*Tl"_:.:I!lf motecuta-rorar"riJ" *,i""'in srarea de hibridizare =" ?#.:.,.^^.roate alchinele conlin in morecura b;;i;;, d;;;;;;;'"o""
este oar oe rormuta c"\o,-1 -)enrrm,rea
"i.r.ir*r.]i'* ,")nzeazaorin inrner rirae ",,r,-,1,.:l?t:i,9
e,hrbridiza.re sp, "p'-f
i5p..3#:ffi.'i,"i:llxff ;r,lll"'ap'i'ii"i"'J;ffi ;1,:,i"#:il:xxTi:'i3#l;;
9 Acetilunle melalelor alcalirre:@ nu explodeazd prin incdlzire 9i lovire#:..' sunr rormate doar de alchine.cu tripld legaturi marginalAlglhidrolizeazd gi refac alchina de f" J"^,1"'pf"."i'4. in solufie au o culoare rogre
10.ffAcelilena este un gaz incolor.
' Z; Acelilena este solubild in solvenli.organici.3. Acetitena esre sotubild in aiid tn,"poiiJ, i.fl/'n ce*ena se poare comprima in cirindrii de ofer sub presiune ca orice alr gaz.11.
I i:fiXljl],flltt,.,;:;5'j".",:ll;j,j,;.1;: poate recunoaqte prin reaclia cu apa de brom.J. z_tsuttna hicratati in prezenfa H2SO1 Ei HgSOa formeazi butanal.4.2-BuIina nu poate reacliona cu sodiul rnetalic.
12.1- Transformarea acetileni ---l ete# este catalizatd de nichel fin divizat.3 iiiliiliflSi:l :trlFl: -- ln#r ::rarizata Je -irl,ii, ii''"."1q. rransrormaie; ;ilJna - viniraceribff l"-:: 9lf l'm !_e zn(curcop,lu
^.ra este catalizatd de Cu2Cl2 9i ttti.Ct.13.,Toale. alchinele pot participa la reacpi:1 de adilie 2. de condensare3. de oxidare 4. de substitu[ie, cu oblinere de ,acetiluri,
14. Prin adi{ia hatogenilor la alchine se oblin produgi diferill funclie de:1. nalura halogenului 2. natura atchinei3. raportul molar halogen/alchini i. cJL]izatorur rofosit.1E
]. ll'i "gif: apei ta propini se obgne acetoni.
z' La oarbotarea acetilenei in solulie de permanganat de potasiu, culoarea violetd aamesteq.rlui dispare.3. Acetiluriie sunt substanle ionice.4. Adilia acidului etanoic fa eUnd are loc -rn prezenfd de HgCl2.
i6-1- Aciditatea acetjlenei este datorat6.p.rezenfei triplei legituri. l2. Atomii de carbon din alchine sunt tiiurloizj$.0'
-''-ro'''t'
3. Prin_lrimerizarea propinei se obline 1.3, $+L.#tilbenzen.4' Legiturire chimice din tripra bgdtur' ; ;i"ii;;;;rup in urma reacliei cu apa. -
17.1. 1-Pentina poate suferi reacfie de dimenzare. - !
corespunzdtor cu sufixul,_ini,In alchine lofi alomii de carbon au o dispozilie geometrici liniari.
' l 6q
ii5,',:{',fri#"'"",Tffi :,!lJ{:,;4i"d}Ireacriecuar:e,i,ena19.
_ ,_ srrcil i lOf . i,. i l iOd.
iiifJil:""J"ff$,,": ;tri,jffi:J .."1,ii[ffi"?,,,j,liJ;."19.
__, uv^i l ru.
id#'F#"";]j;;H'riiii:E:1ff i,'ffi J:""l?f :Tenla€ceratu,uidezmciffi"tH":fi{ixnirli}:!*:l}8fiHffi ,HEr4. Acetirena r;;u-5[',.niJ."3|i[iI f:f,ffi :;ry:H#."ffi1il.3;,l:,:t;: trjfll:,ffi : ;;; * **L,..1;::tT"
acelilurii cuproase cu apd rezund:2 hid.rogen;r. ndroxid de cupru:4. nu are loc o reaclie chimrcd.
I:
:
:
TIIITIH;
{
t
jf
i
!
II
jl. {l i
: l lt t
t l
b
V'.Q. ARENE
, e"n.-";ui*":i:,fl:::;:?x,:flll;"lil"limrr r ;,l- Strudura K6kul6 a ho^-^_. ,
exacforbiclohdxan., i,,.
._,v,,,rdfle nexacforbiclohdXan.,
i,,.,,;.::,":!, K6kute a b€nzenrrr,,;I f l:lfi ;:"#i*f[,,:#;i:ilffiHi1,1,.,:Tdroarere oare i;i,"il;iflit**i;:t[lt"ff"'"Tru"""flH'"?lf?:#ij,1#l'";1Tr'lff ::tir*:T[i*i:+r::rr#;*rj*#;p'n]^"? Benzenu, d;;'ffii5,:::fn:X#fi##,,:$jl5':ll,"n"*;tl'',,
ffiikiffl!ff-;ft,:J,:t[itlft ?j:i:"r-,"'.,e o.," ""pu,immi",u,i#i+*,*ffi*ifritiiffi;' 1: ' L , - r . j
4. --'" ,rr ur.rnorpi.normale Ue tilll:F:lt$f.t]ix4.; niri i
i 5"1r,iff ,1;i lii: j: j^"** oecurs i,3 fl:[il",#:;:#l; *dil#:hi,-d';; ;_ "i,l;:*X lir""* :l"oecurs in condifii br.nde.
l;,I,1:a--|'r'nr d: ."$il+*,ii'$io Morecura ffi5ffi ::1ff,il;:?#r;t;: de.rnmerizare a r"*";;;;;:__.,-,,, .,
't"rtu@ale de teri
l#,tl;jj;fi;,,ll"Tiil"J:::':"i:ffi?jj,s gs3sc rn stare oe i
,n condifii norm"," e"#Hff#;, tr#;
35,'ifl :l,L:i,fl ffi :[il?"liffi#":.'#l;i#l;:ntr#f; ,,fl#:r::jT{lffi ;:*if i-sli.i;rir
I:I l)urrsil..tea arellelor esie flai Inica dec6t a apei'
4 l l ; r t la l r r ta osle ut i l izat5 i t t tnod curet t t ca solvent '
Arlilia clonrlui la nucleul benzenic are loc in prezen{6 de clorurd ferici'
t,ollllite rr(alfa) ale naftalinei sllnt mai reactive decAt cele Ji(beta) in 'eac[iile
de
substittllie.:1 i;ullonafea naftalinei cu acicl stllfuric, la 100 "c, condttce la acid p(bela).- naftalinstrlfonic'
4 t,rirr ttitraroa rlirecti a naft€||inei se ob{ine numai ct(alfa) -nitronafta|ine'
Il.)l liclrocarburile aromatice p()linLrcleare, in special in forma condensata participa mai u$or la
rcacti i de adi l ie dedt benzentr l:). Akhilatea benzenr-rlui se prrate face cLt un derivat halogenat sau cu 0 alchin6, in prezen[a
tlorr,rrii de aluminiu.:r Naftalina se oxideaza cu giLlrinte in faza de vaPori, cu oxigenul din aer' in prezenld de
pentaoxid de vanadiu, la 3150'C. I
.l oxicjarea antracenutur cu dicromat de potasiu li acid acetic are loc in poziliile B 9i 9 ale
| lCOSl.Ll la.
t i . . . . . .l,rirr rnolecula benzenulul fiec:are atom de carbcn se afli in starea de hibridizare sp''
:1. irr rnolecula benzenttlui toate cele gase legaturi C-S sunt echivalente'
i]. t,a lridrocarburile aromatrce, cu maimutte iuclee benzenice condensate distanlele c-c nu
';rrnt egale.4 Orir:e hidrocarburi care corrline in moleculi nucleul benzenic are 9i ()aracter arornatic'
9.| . {)onumirea uzuald a vinilbe'nzenului este xilen'
:r. t.oluerrul ti xilenul sunt solvonli organici foarte buni'
:t lohrenul ie formeazi prin reaclia dintre benzen 9i metan'
4. t)imetilbenzenul poate prez:enta trei izomeri de pozllle' :
10. Antracenul:I fje oxideazi mai ugor dec€rt naflalina'
2 Are caraderaromatic mai pu{in pronuntat ca benzenul'
:1. f )istanlele carbon-carbon sunt inegale' :4. Se utilizeazi ca insecticid' i
l11').
4
12.tlg.n."nut se poatre oxida f.rmind un acid dicarboxilic nesaturat cu fcrmula
I IOOC-CHr€H=CH-CHz-COOH'l. i.r]iorio.'niici se oblineilin naftalind prin oxidare cu oxigen molecLtlaf, in prezenla
i*"it"-io"rride vanadiu, la 5F-t',, ffiiffilffiiriJJJJod'i 'i'n *["rin-a prin.oxidare cu:19:1i:ri':i:i]iff:"jli,!:Tl,:i'i.',ililiiiii}S'il'E;;i;;;ilffi;ir"h p'in oxidare in piezenli de pentaoxid de vanadiil': i lo "c.
t t{ l)
. Din gudronul rezultat la distilarea uscatd a cirbunilor de p5m6nt se obtin:
benzen.toluen 9i xlen.rraltalini gi antracenlcnantren '
1711.7 2
l:pii?H1i'''#' nu es'e *"'?TJ:i:;"J'lil'.,na
o" urir t
3. benzen + ctonrra de acetil 4j benzen + acld sulfuric
14. Dintre hidrocarburile aromalice de mai jos nu sunt izomere: ,1. difenilul 9i difenilmetanul z.
"rr"nrfli trimetilbenzenul
3- difenilul gi naftalina 4. antracenul 9i fenantrenul
1s.t
sflrJ#lii"j :iJffi:r" ra 250'c in prezenr. (re pr conduce ra un compus cu nesarurarea
2. Oxidarea toluenului poate avea loc cu KMnOr in solulie apoasi 23. Gudronul de cirbune esle un amestec complex de cornpugi aromatici.4. Difenilul are nuclee arornatice condensate. ,
15.1' Surfonarea naftalinei ra 180"c conduce la acidur p(beta)-naftalinsurfonic.2l Uteiul mediu oblinut la distilarea'fracti;ili;;;;""urui de cirbune conline: benzen, roluen,^
xileni, etilbenzen.3. In drfenil nucleele aromatice sunl izolale.4' Arenere au densitatea mai inare dec6t a apei gi decit a cerorrarte hidrocarburi,
17.1. Naftalina are caracler aromatic mai pronunfat decdt anlracenul.
3 R::t,":!^*Trbon _ carbon din rotuen nu ,,lniLr;
"s.r".t:li:1i1"]"tuenurui cu permanganat de potasiu doveregte rezistenfa nucleurui bomenic raacpunea acestui reaclant.4. Etilbenzenul este mai solubil in ap6 dec6t elanolul
'18.1: Naftalina are nuclee aromatice condensate liniar.? Fenantrenul are caracter aromatic mai slab decA benzenul3t Toluenulpoate fi oxidat de solulia de KMnOa.qJ Eenzenut poate fi hidrogenat la ciclohexend
19.1. Benzenuf spre deosebirede naftalind, se poale hidrogena in doud etape.p ll3xitenutse
poare oxida cu solulie de rctr/nor ta anniorida ftalici.r. clera-ntronanatna se prepard prin meto{e direcle.4. Nttrarea nilrobenzenului decurge numai p6nd la trinitrobenzen.
' ' t .
19. Care dinlre afirmaliile despre fenantren sunt corecle.1.'molecula conline 14 electroni r2. conline 3 nuclee izolate
? *.,::llt,:fl eJecrronitor nu este perfecGi ca in cazut benzenr.rlui
d
":i{
r l i tl
4. este o hidrocarburi nesaturate
vt.7. coMPUgt HALOGENATI
1'caredinurmdtorii comougi suntprodugi ai reacfiei da monocrorurareaizopentanurui ?,1. ]+fo-r;2-rnetilbutan 2.2-{,or_Z_metitbutan.3 2-clo'1e-metilbutan. 4. .l_clor_3_metitbutan
nI
*^EI{rt l
T-
'Ji .t ;
Urnr6torii compugi rtu pot fi oblinr:{i dkect prin hidroliza derivalilor halogena!i.acid be'nzoicaldehidi acetic6
2. alcool benzilic4. hidroxibenzen
3. Nu sunt agen{i frigorifici:1 q2H5Cl 2. CFICI| 3. CdHsCl 4. CHsCl]RiJSr\
$lIrQ lid[rd4 Derivafii halogena[i:1. au densilatea mai mice decdt cea a hidrccarburilor corespunzdloare.2. au densitatea mai mare decdt cea a hidrocarburilor corespunzitoare.3. sunt solubili in ap5.4. sunt solubili in hidrocarburi.
5. Nu reacfioneazd cu acidul brcnrhidric:1. clorura de vinil2. acrilonitrilul3. alcaliceluloza primare4. cumenul
6. Se oblin compuii halogenali in reacliile:1. etanal + PCls2. etanol + PCls3. vinilacetileni + HCI4 etan + Fz
7. Reaclioneazi cu magneziul:'1. clorura de etil2. clorbenzenul3. clorura de metil4. acidul formic
L Fluorurarea moleculelor organice se poate face:1. prin substitu[ia unuia sau mai multor atomi de hidrogen din rnolecule saturate sau aromatice.2. pnn adilia fluorului sau a acidului fluorhidric la molecule nesaturate.3. prin inlocuirea unor grupdri func$onale (-OH, -CHO) cu fluor.4. prin schimbul de halogeni intre o cloruri sau o bromur6 organici gi o fluorur6 minerald.
9. Clorura de etil se poate obline din:1. acetileni3. etena
2. alcool vinilic4. policlorurd de vinil
10. 1.1-Diclorpropanul rezulti ca produs unicprin:1. adilia repetald a HCI
'a propina.
2. clorurarea fotochimicE a 1 --clorpropanului.3. clorurarea fotochimici a propanuluL4. reactia pentaclorurii de fcrsfor cu propanal.
11. Se pot obtine derivali monohalogenaliprin reaclii de substitulie din:1. arene + Clz, Bfa (catalitic)2. alchene + Clz, Brz ( 500 oC)3. alcani + Clz, Brr (hv)4. arene + Hl, HBr, HCI catalitic
173174
13,5 % hidrogen,
1'rlrffn" compusul czl-lxclz nu sunt posibile urmatoarele formule moleculare:
3. C2H4Clz t' ?' C?H2CL4. CzHsCl2
IIIIIIIIII
13. Clorura de metil:1. este insolubild in api3. este agent frigorific
2. este solubild in apd4. are densilatea mai mici dec6l melanul
14. Un compus saturat CxHvClyx nu poate avea formulele:1. C4H6C|2 2. CrHrC'3. CsH,oClz 4 C.H;;;
15 Clorura de etil reaclioneazd cu:1.HrO 2. NHr i 3. fenoxiduf d€ sodiu 4. CdHa16. Freonul: i
). are jatomi de halogen in nlotecutd
: ' .2. are ftuor $ clor in raiort masic 1:.1J. are carbon soJ - l4. are halogeni sp3 . i" . . . ; i - i .17.1. Adifia acidului clorhidri2. 3,3,lTrifluo rprcpenalji,*T"l
t:nduce la cforcictohexadiend.
:ii::':3:i,;il,#:il1'J-l,.i1?:S"#t:,33ffi':TiJ#if iun*ov1' vtoruta oe arif, in reaclia cu .irnur" oip-o;.r,,1'*no.1g" a nitrirur acidurui 3_butenoic.1g.
.a . - : ,J. , i r l : , , . , . i .
_."
-"
I Lea.cl'a compugiror halogenafi cu cianuri arcarine permite mdrirea carenerr.z. urorDenzenul poate reacliona "u,"gnuJui.
.'..-.1' . 0.. . .J. 1,1-Dicloretanul se poate obfg nn Effiufa*,iO"t aceUce cu pCl5. -q. utorura de metil este numiti frigen. . ., j.,j:., . -r , !e;.;j.- ..
19. : , . ,1.1. . i
;'F:fiT+'li,'fi iffi,:,..'i,H:ffi ,::T"Hiff ilHff :r,:y:s_"r"d,radica,u,uir. Ad,tia aciduruicrorhidric ra viniracetiteni;;d,#il:Hiffi3..{].rnelil;lri*< ' Z'lDicrorpropanur prin'hidrori.a n, *nor-i-urntmpus ,.ruoniric..r ,.,: , ,. , .,
il;3,iJ,ll,3iJ[1* :::':, gi': ti,h"'"n"" "ri on;lffiffi Jl*. o';'** i' i .'] ^0,*1'-"1:
gn_"^f "r" u,rri J lu ;Ld:';1 !:!::!::a urmard de o",iliu,"r",uI 11,..*:"rn"s"u.illr;"E de hidrorizi4. carboxilare urmati de hidrolizd ,
-'-']- . .., I
frI r\
12 "l ntr sufera reaclia de deshidri:lare inrramoleculari in
I i z,z-oirneti t-1'3-dihidroxipr 'cpanLrl nu sure'q'---r ' -
I r;,".i"J,1?"li:t:;}"','.'11[";"y'il*:ll.o, prezinte ease izomen direnoii
d I 'l,;,1"r,tffi:.ti#:[d.!|]S:ii:"",31ffi,il'loiinn"'
strbsranld ce conline o srupare carbonir
I " ' r ' ' ' ; r t l l t r i ' ' i " ' | - ' ; " '
It I
il;;il"','lrtiolecule orsanic"::'atomul de carbon de cate se ieasi snrparea OH este
rt :, nr(id)tii.u',!".on1in t,ui stpiid^9,1"::$"1""":ff;""mesc aicoolite(iari'
3. Alcoolul etilic obtinut prin fermet-rtarea zaharidelor se separ6 prin distilare fraclionat6.
4. Dintr-un mol de glucozi, prin fermenta[ia alcoolici catalizati de sdrurile de cupru, se ob[in 2moli de alcool etilac.
10.1. pentru recunoa$terea glicerinei se blosegte reaclia ei cu o solulie bazici de sullat de ctipnr,
cdnd rezulti un produs inlens colorat in albastru.2. Trinitratul de glicerini se ob[ine prtn reaclia glicerinei cu acidtd azotos-
3. prin deshidratarea glicerinei in prezenla acidului sulfuric se obline aldehida alilicS.
4. Raportul molar trirritrat de glicerini : oxigen in reaclia de descompunere a trinitratului este de1 :0,5
11.l. Alcoolii sunt compugi hidroxilici in care gnrparea funcfonali (-OH) este legat^5 de un atom
de carbon aflat in oricare ditr'stirile de hibridizare sp", sp', sP.2. Alcoolii saturati au formula generali CuHzn-rOH-3. Toli alcoolii sunt izomeri cu fenolai.4. Numele alcoolilor se formeaz6 adiug6nd sufixul "-ol'denumirii hidrocarburii cu acelagi
numir de atomi de carbon.
12.1. Denumirea de alcooli secundari este atribuita compugilor hidroxilici ctt doui grup5rl-Oll
legate la acelagi atom de carbon.2. in alcoolut aliticgruparea -oH este legatd cle un atom de carbon in starea de hibridizare sp3.3. Solubilitalea in apa a alcoolilor cregte odatd cu cre$terea calenei hidrocarbonate gi a
num6rului de grupdri hidroxil.
E .it"illlil:ffi;:;5';i;;;i;i':illl:51*P*'ti"
d 't ti'1r atcooiii nlsatura[i prezinti taulomene' iI
q I Ar 'lIrrrrrn-propilic'
arco"'"rj:-"-pi:Jll';:l'ffJ:i1ljfiJillJilil'"*ffi1i1'liii*in*'rti'u"' :"1' tl
'tlrltltoa iri ap6 a alcoolilor crelle cu rrrdrrr s'r
-
,;lilii:iiilll:.il^ri'i"riql1'1;l;-;",u, *ediu de atomi de carbon sunt richizi iar c€ifl r nr,,urlri inferiori suttt gazoli'.cel cu.r:ti:l ' ' "' '" '- -- --
',, ,1" "in'i
'o"ni'ioriii' ''i *tioilii ll,A",l.ino",. iur alcoolul te(butilic este un alcoolle4iar'
-, / r ' l n l ' (xl l (r l izopropi l ic este un alcool s(
- ' tI Alr'rxrltt sc pot obline dil q9']Y1!'-lilogenali 9i baze alcaline' in me4iu alcoolig'
.' l _ ,, n k,(x)||| 5u pot ouiine prin hiclroliza i,tli'.,"IJ;oi;e a|chi| care au forrnu|a geneE|a:
I, ii ;,lli,,::1"'l;eTeppti::p:,1,?1ft:::ffiffi:ll:ff::l"HT"oo,i secundari-
d 1 '1111 1r: t i t t t :e iea aldehidelor se oDl ln alcuerr Prtrrrqr ' ! ' - ' - -" i
4. Alcoolul alilic este un alcool nesalurat.
13.1. Etoxidul de sodiu poate fi consideral
inlocuit cu radicalul etil.tun "hidroxid de sodiu" in care hidrogenul esle
2. Reactivitatea chimici a grupirii hidroxil din alcoolii inferiori este superioari celei din alcooliisuperiori.
3. Reac{iaalcoolilor cu metalele alcaline este folositi ca sistem reducSlor.4. Metanolul are punctul de fierbere inferior clorurii de metil.
14. : :1. Eteril sunt substante lichide gi volatile.2. Eterii rezulti prin eliminarea intermoleculard a apei dintre dOud molecule de alcool, ini prezenla unei mici cantitili de HzSor.3. Eterii au pnoprietatea de a dizolva multe substan{e, fiind folositi ca solvenli.
\
Eterii prezinti mirosuti caracleristice.
ls.f . in reaclia de esterificare hidroxilul din apa eliminati provine din acidul carboxilic
la reaclie.2. Sulfatul acid de inetil esle un ester organic.3. M-Otanolul se prepari induslrial din gazul de sintezi la temperaturi de 300 * 400 'C gi
,. presiuni de 250 atrn, in prezenla unui catal2ator de oxid de zit"1c ql crom'4- Etanolul se poate ob$ne pnh fermenta[ia alcoolicd a glucozei,'c6nd dinlr-un mol de glucozi
rezulti un mol de etanol.
16. Oblinerea alcoolilor din esteri se poate realiza prin:
' irlr
' '--^^-a ^" metalele alcaline formAnd alcoola[ 'I
rc 'crro.cd.d.-: , : : . : : ,- , , ercal ini form6nd arcoxrzr.fl I illllllll:::ffi#*,!,S::lf"arcarinirorm6ndarcoxtzt - t. ^-_,,^^,i^i- - - . - , ' n l r (x) l l i fcacl lonea4d*." : - ' - : , ;
t Alr rrolti uti un "tru"tur
tl"b i111"'6 acizi carboxilici cu acelagi numdr pe atomi de carbon'
Et ' t p" t""" t l toalcoxiz i lorcuaP; l rezul tddur4r."rvY'-"- ' ' . - : t
- " -" '
T 1 r,' ""'""1' rryin"*ifl*f:ffi3,"1ffi :flfiffi i:lJlfp':11fr5;$ffi'T"ff#';L-b. I l,ill:il,i}il]ffiH;il';il;1i pnmad r".utti ardehide, rar pnn oxuo'I "''-'"-'-- ;i,;";.'1-,1I 'r Ak:.rrlti reaclioneaza c1 aoz1191..,oaniciJormind esten' i '"'i-'lE ,r nr,,,rorli iri;"J;;tr*".i cu acizii anorganici' ;1.-rr, i '- t t.ttff
if 4oo"; ei25o atmin Pre;";i;; '!'I I
I I I yrtr':ilii:jil:"J.":x:i:':i:il$ifd;r**#:j:#'*- I- :y::l::lll*';lf,,",lX;$ffiffi;JJoruir"",i"rir ''" 'i
|| :|;1,1il,,il*,il*,ii,ff'r,"uvoratir,neinnamab' -,,r*,,i:i:;. r,r$n i:j.lii,;j;rffi$
-l^'.;lll.'lli[,.:];ir.,LT,in:llilffi.tr"::".Hl.|L*no.,nrnediuslabbazic$i,*rry"'-!
T,,n| | t r | | l | | ( | l | l | l , i ' ( ' ( , | , | | |v . . '_- ' . . . . ' ' i .#
* r?5 : l''''* L76
'{h;:
FIHI
tri
ffiHEt
ffiHt
18.1. 2-Pentanolul conline trei atomi de carbon secundari .2. Oblinerea propenei din propanol este o reac{ie de eliminare.3. Elanolul este un acid mai slab decAt apa.4- Alcoolii dihidroxilici nesatura[i au formula generali CnH2"O2.
19.1. Etanolul este un acid mai slab decit fenolul.2. Ciclopropanolul este izomer cu aldehida propionicd.3. Punctul de fierbere al eterului elilic esle mai mic decit cel al etanolului.4. Metanolul are punctul de fiebere mai ridicat dec6t clorura de metil.
20. Sunt corecte afirmaliile:1. gliceratul de cupru este colorat in albastru2. prin deshidratarea glirrrinei se ob[ine acroleine3. glicerina are propriet6[i anticongelanle4. prin descompunerea a 4 moli de trinitroglicerini se obfin 29 moli de gaze
1.1
barbotare de dioxid de carbon 4. addugare de alcool izopropilic
2. Urmdtorii compugi au utilizdri practice bazate pe proprietdlile lor reducdtoare:
l . hrurol lza acrua3. amonolizi
17- Legdtura de tip eteric nu se intdlnegle in:1. sulfat acid de metil 2. anisol
1. hidroxibenzen3. 3-hidroxitoluen
2. sapontficare4, oxidare energicd
3, acetat de etil 4. zaharozl
2. para-difenol4. 1,2,3{riienol
VI.9. FENOLI,1
Separarea fenolului dintr--o solulie de fenoxid de sodiu se poate.realiza prin:adiugare de acid acetic 2. adAugare de amoniac
3.1- Fenolii sunt substanfe lichide cu miros glicut.2. Fenolii sunt ugor solubili in apd. . '
I3. Pirogalolul gi_hidrochinona au proprietili oxidante.4. Crezolii au proprietifi antiseplice.
.r'4.1. Fenolul are cirac{erar;id mai putomic decit alcoolul etilic.2. Fenolul are caracter aoid mal slab decit acidul acetic.3. Fenoxizli sunt descompugi de adklul carbonic..4. Fenolii reaclioneaza cu hidroxizii alcalini gl cu metaiEle alcaline-
5.-1. Se numesc fenoli compugii aromatici in care gruparea hidroxil este legati de un alom de
carbon aromalic in stare de hibridizaro spz.2. Pirogalolul se prezinti sub forma a trei izomeri de pozili6.3. Fenolul, in solulie apoase diluati, este folosit ca dezinfectant.4. Para-xilenul este mei acid decdt fenolul.
177
6.
' ffi:31 se obline prin reaclia dintro NaoH gi benzensulfonat de sr:diu, ra rernper.rrr,, rre
2.. lndustrial, fenolul s3p "c ai in pru.",:
obfihe prin oxidarea "rtull,:,^._y_*igen mol.curar, ra temper'rrrra rre3 u(arfa)-Naftorrr ,utl?..Yl3t
ttlalizalori pe bazd o-e-penlaoxid de varradiu.r re n o ru r, " n" " i"" " oj i,rii,.ii'ffiH,"J':,!;ff ,1,,:,?:::* F; i ;,,,H; u e i N a o I r.7.
j Fji"?'i['j'i:H1ll,fliJiiiifi!tlil'i3,;'#:i:,r"Jfi:'?j1ise obrine cic,ohexa'o,3. Reacliite de substitr
corespunzdroare. tpe la nucleu au loc mai uqot r" runoii i;;ii;'ffi.".rburire ar'mprice
4' 2'4-Diclorfenolul este un produs important in oblinerea erbicidelor.8.
' ffi:,.i;:::::il::qr":j1,:ji$%i:a#?,1::i:*:1.,5fl::?",1; un i'.m de carb.n a,, n,ri3 35lll"i'l,i3T:iil'f:.1t91'"',il;;;#.* t, g denunrirea de xire ni
para-difenolul,,i. -' "t"t" 9i para-hldrochinona sunt alribuire orlo, mela gi respecliv
4. 1,2,3-T rihidroxibenzernul se mai numegie gi pirogalof.
9.1. fopirea alcalini, ca mz sub ornrmir";;;d9t"de
de preparare, se aollci In special pentru oblinerea fenokrlui.
^ hidroxiaui oe ;;;; ."** I'Tlinli F':!" ,unor*te rarf" Ji"i,.I.,iil,liji,l, o" ,"n,, u,
:. ffi",l:"i::"iil?,"^H',::,:r toc ra o temper"t,,a a" roo "c. '-
.:,'!i. *1li,g| produs secund"r.utf,rrt de socriu.10-
].f'l'!'"'.!f iliJ,1,ii,fli,l.:**-111-ginoenzensldg',"deizopropir." 1,"fl:"n"li.;ffiffir]i::ir-ffinf;s""n
are'loc in prezenla un-ui'amu.rec oxidanr deu. nroroperoxidul de cumen mai po.i"'il"nrrit gi 2_ntdroxl_Z_fenilproparn.4. Oxidirea cumenului la hidroperoxid d" ilil #".;c ta temperatura de. 120 .C.11,
I 5:::j:,1ry: se prezinrd sub forma de *srate rosit. .
z. renotutestepulin solubil in aD;i-.-.,, .. .-. -yn.
: ::?"jrl nu este sotubit in benzen.:; ,,,_ jl4. Fenolul nu este stabil la o*iari"...,
" 3il ",r .:. r .r
1l
ItIIttttIII
III
1 . Fenorii au un caracrer a - -' " '' 'l ;1Y " :j ': :snsJ '
2.Fenoxjdutu"."oi"".r"",i""ffifrJ,ffif,ff riaicootir-j ::".liireaclioneazi arat cu merlie]Jffi#'Ullil,:j:!i" renoluruicu hidioxidurde soctiu.4Fenoriisuntl."r;;,#::giffiifffi,ljir:#,;i, jji,""#l#;J#'"","'
f l"3r dintre reacliile t" ;;' i;;
ffi;, L;oni u, ,n "",".,", ""id nrai pronunrar decdr
J i5""f:x,Yii,jilacide , $i:ff:,q#{::,g,,yfq,is
.r
' .{-: cv{ldroxidulde sodiu
. '^:
. . 1*. 1
' j ' : " '1t !7s:- ,
)I
I l r ' r r r l I l l l t : t i . l t lo l
I f ' , r ro l t , l r : ( ' t l l i l ( i1 ( le sodi t l
, I
II
, 1r .qr I r ; r t t r r l l t t tPlot l tc
I l t lrr,, lr l l ,,tr i larnina este o amina mixti te(iari '
Ivr.1o. ry$lNE
I rrrtrurrhrt tli o colora(ie rolio caracterist'";:j:iletffide suuslan5
,r l r rrrr l l t i r l t t lx ibenztl tc a. ani l ini
-
l , ' I" I
t , l I r .rr, l r t l l ) t(11l l1td t tr t l6toalele proPrietal i :
I I ir: oxtrlt:Jri (rlor la aer' 2' Are soltrbilitate redusa in apa'
1 I ,l,r :,.1r(l lil tcrl\peratura cametei' 4' Reac(ioneazS cu carbonatul de sodiu'
I
I ' t
| | | t r | t l r l l r l t t i l t t ) : rcata| i t icaafeno|u|uicudoimo| idehidrogen|aunmolcefenolconduce|a
' t ' l ' ' l t r rx; t t l t r l l : i ' -r^r^rranri in snlt t l ie aooasa de sdpun ntlmiH creol ine'
' -
' , ' , , ' r , ' ," ' : ' ," , i lolosi l i ca dezinfectanl i in solul ie apoas
I l ' rrr l rr) ' tr trr i l , r ,a inairrtatdl ienotut l l se obl lne tnbrol ' t l fenol '
I | , r , , l . r [r l r l tr : ; t t t l i t l este o molecul6 netrrolar6'
I t",r,'r,r ,rrrr',tr,xrlrcttzcnttl se rrrai nume$t:,?i li.d1"-"ijl:ll-", nnr",.,, sinretice de t' t ' , ' r ,r , ' rr i rr ' i r l r : t tolult t i
' i "" ' l t ' "r t i ' -""" i ' t i tunu'ur"[ ' i "at i i
f ibrelorsiniet icedetiptef lon'
1 | r , l l r r l t t l r r ' , l r ) i l t l i t lcool afolnal lc
, I 1. ,11, , t r r ' , r r r r l kr l t ls i \ i i l l i l ldustr ia coloranl i lor '
I t i t r , ' r l t r t t t ' i tz ; i t : t t c lorura de acet i l ' fAr i catal izator: exanona .
' :
I l r i r l to ' l l l l l l ) l l i l
r , , l , . f l t r l . r f r t f r i , 4 ' naf ta l ina I
ill1 1 , ,11, ,1rr1 rr ' , l r t t t f i t i acic l r feci t acidul carbonic
- . . r lI l l rhr t l l r l l r ) t l i t , l t t : [ ' ropneta[ i reduceloare' -
l | ',r n 'h rl ',' : pt t,ttc un1'n" iil'nJntensulfonat de sodiu prin acidulare' ' " : '
rr'rrr,rrrr'r,rrrr,,,rn,"i.tutui1'J";ffiru1til#i";;;;;;;"diuseFoateoblinerenolul'
I t l -^ : L, .^a
I l \ r t t : . r | r t | . . I t lx) ; l r t )obl |nocur i rndamentemaibunedinfenoxiddesodi i lg i ioduredemst i | .I i , , , ' , , r , , ' , rrrr l ' : , rrb:; l i t t l le l ic lr ide' cu mirosplecul
t l l , r l tr r l l l ' , rr t r t tolosl l i in lni ' i tn" Joranl i ior ' ' - :" j l
t ' " ' t t : '
, l I r ,r1l[r l r",kr l l l ; t i rr t : iO Aecat acidul formic' ": ' { - i i " '
1i: , ' i . t ; : ,1. . - t ' - ; r \ : .
, ' t l ' , r t t t l 1,o ' , t l l i l r l loacl i i le r ' i r ' ' i ' i ' f : l ; i t i " l -J '
- ' r ' i * '
I l r t l i l r t r l t l t l rodi i t + l l letanol ' '
j : i j j l ' 'q f l - r : . ' ' ' - r -J '
' l l t t r r l t t t t r : t t rx i t l t lu sodiu
- . . . . . i : : r : i t t . l r r . - ' ] i l : * I
, ' . , - l r ' . . , : ' ,1 i .111,t-* i ' r i ' : ; t? l i
. l ' . t . , : i - i , - i L1 t ' ' : : i '
' l . l . .1 i r . . i : l+ 9#: tJ i i '1: ' ; r ; i I '
L79 180
Etrtendran:rna ;rre fornrula moleculare C2H6Na.Drferrr larrr ina esle o arrt ina aromatice secundarA.Antrnele sectindare sunt aminele in care atomul de azol se leagi de un atorn de carbonsecundar.
41. Aminele ahfatice prittrare se pol obline lratAnd o sare de alchil-arnoniu cu un acid slab.2. Tratdnd o anutta primari alifaticA cu iodurd de alchil se obline iodura de dialchilamoniu.3 Din iodura de dialclrilanroniu, prin tralare cu un acid slab, se obline o aminA secundar6.'4. lodttra de lettarnelrlarnoniu esle o sare cuaternard de amontu in care halogenul este
pulernrc iorrrzat
51 in reaclia c,e c,htir:ere a aminelor prin reclucerea nitroderivalilor, raportul molar amin6 :
hidrogen este ( je 1.3.2. Reducerea nitrobenzenului cu formare de anilind este o reac(ie care decurge in sislem
helerogen.3 u(alfa)-Naftilarnrna se obline industrial prin reducerea c(alfa)-nitronaftalinei.4. Hidrogenul necesar reducerii nitroderivalilor se obline de obice.i din reaclia dinlre un acid
._ . T,n.rt, gi un ntetal, reactie ?n care metalul se reduce.
6.1. La lentperaturd gi presiune norrnale toale aminele se gisesc in stare de agregare lichidA
sau solidi, in func{ie de masa lor moleculare2. Toale arninele sunt insolubile in api gi solubile in majoritatea solvenlilor organici.3. Comportarea chirnici a aminelor este determinati de prezen[a la atomul de azol a doud
perechi de electroni neparticipan[i.4. Hidrogenul necesar reducerii nitrililor pentru oblinerea aminelor poate rezulla din reaclia
dintre sodiu gi alcooli
7.1. Aminele alifalice sunt baze mai tari decat amoniaoul.2. Aminele aronratice sunt baze mai tari decal amoniacul.3. Aminele alifatice primare sunt baze mai slabe dec6t cele alifatice secundare-4. Aminele aromalice prinrare sunt ba:e mai slabe decdt cele aromatice secundare-
8.1. Aminele teqiare sunl conrpugi ot'ganici care conlin in moleculi o grupare amino legata de un
atom de carbon te4iar. l2. Triaminele sunt compu$i organici care au in molecula lor trei grupiri amino.3. Aminele aromatice sunt inlotdeauna amine secundare.4. Dimetilfenilamina este o amini mixtE.
9.1. Metoda alclrilirii este folosild in special pentru oblinerea aminelor secundare sau le(iare
mixle..2. Produsul alchilirii totale a amoniacului cu clorura de metil esle clorura de letrametilamoniu.3. in reaclia de ob[inere a aminelor primaro prin reducerea nitroderiva{ilor, raportul molar
nitroderivat ; hidrogen este 1 : 3.4. Pentru oblinerea cr(alfa)-naftilaminei din a{alfa) -nitronaftalinA sunl necesari lrei proloni gi
trei electroni.
1
J
tI
IiIJJI
. . r . r j ryF
,,ll1Orr,oron"n,u necesar ob[inerri amineror primare din nitroderivalri corespunzaton rezuni din
reactii dintre sodiu 9i un acid mineral ^.-^,.r;,,r ci,rrirnr rle rliazo ' '
2 Anrinele primare atifatice f,"oin ti"nsform"t"' prin intermediul sirtrrilor de diazoniu' ln
nuiTleroase alle clase o" t-""rprii:
fenoli, derivaJi halogenali, nitrili, azoderivali,etc
3 La reaclia de diazotare pot parlicipi atdt amine. alifatice cdt 9i aromatice'
i trr"iorit.iuu sirurilor de diazoniu sunt ugor solubile in apd'
l f iazoniu pornind de la amine este aciduli Rgentul de diazotare penlru oblinerea sirurilor de d
azolOs. . : r - - i :^r . ^z. i-"ij|',r
".otos necesar diazotirii aminelor esle preparat chiar irr sistem dinlr-o sare a sa $l
acidul nlineral din mediul de reaclie'3 conlportarea chimica
" "rirJ"iL.r" deternrinatd de prezenla la alomul de azot a ttnei
oerechi de eleclroni neparticipattli'o [.NJ*iif""ilina se obiine prin nietilarea cu nrelan a anilinei.
12.i. nnitint in stare puri este o substanli lichidd' incolord-
i. ;;;;li#i"etor cu hidraczii este o cale de sotubitizare a ami'elor insolubile in ap6.
3. Alchilarea aminelor urt" o-Ju piin care aminele respective ?9i ntiresc-gradul de sttbslituire.
;. n;;fi" ffii1aqi arin"rori-1e de amoniac este uimdtoarea: amine alifatice' < NH3 < arnine
aromatice.
13_ care dintre cele trei fenilendiamine se poate obline pornind de la acelanilidS:'1. orto-fenilendiamlna 2' meta-fenilendiamina
3. para-fenilendiamina 4' niciuna
14. Propilamina prezinti proprietSlile:1. Miroase a amoniac.2. Reactioneaz5 cu acidul clorhidric'3. Se acileazi cu acid acetic, la.cald'4. Prin tratare cu HNOz formeazi 1-propanot' '
15. Pentru dizolvareaanilinei in ap5 se procedeazi astfel:
1- se traleazi cu NaOH 2' se trateazi cu bromg. ie trateazd cu NHr 4' se trateazi cu HCI
.t 6. Se obline un oomPus cu bazicitare mai mare' dec6t amina ini{iali in reaclii|e (raport mo|ar 1:1):
'1. metilamind t iodurd de metil2. etilamini + ioduri de metil3. anilinl + ioduri de metil4. anilini + cloruri de fenil
17 . Pinreaclia de reducere a amidelor nesubstituite 1g se pot obline:
1. amine terliire mixte '2' amine secundare€lqlSatice
s. ;inu secundare mixte 4' amine primare alifatice
18.1. Reducerea nitrililor este o metod6 de oblinere a aminelor primare',
Z. in anilini azolul este legat de un alom de carbon -cuate{nat'3. R.du*tut unui nitroderit'at deiurge in sistem eterogen'
4. Anilina este o bazi mai tare dec6t metilamina'
I
Ii
181
19.1. Aminele alifatice sunt baze mai tari decit amoniacul.2 Vitamina H este acidul orlo_aminobenzoic.
- -""'3. Anilina se poale autooxida.,4' Beta-naftiramina se obline din naflarina ?n doui erape: nitrare directS gi recirrcere
il;$,li?J jXliracliei ta rece dinrre anitind ei acid surfuric so obline.2. acid sulfanilic3. sulfat acid de fenil amoniu .4. sulfat de benzen diazonru.
VI.11. ALDEHIDE SI CETONE
1. ''''
il1. Aldehida aceUcd are miros caracterislic de nrigdale amare.z. omotosii superiori ai ace.rilenei d;;;; ;id;;il numai cerone.3' Adilia acidului cianhidric ra."ornlrgiL;;;iff;;" toc doar in cazul atd*hidelor.4 Dimetilcerona esre (,n produs secund". in pio""rrr cte oblinere a fenohrrui.
2.1. Novola_cul topit are densitatea supraunitar5.2. Bachetita c este o subsranld .;tift;;;Iffi; in atcoor.3. Aldehida formicd este matehe prlm6 p"nfru,U1in"r"a urotropinei.4. prin tratarea cu reacriv Toflenr; ;#";;;;;ire o"ga;e amoniac.3. i
1. Orbitalii atomului de carbon din.l;nrparea carbonil sunt hibridizali sp.
: #i.T5:ffiif ;'""*,llln ilil;.'i;;i,"," u",=i qi ea es rJ u r iriza 16 ra obrin erea3. Adil,a apeila alchine este o metodd generali de oblinere a aldehidelor.4' Reacliile de adige gi cere oe conoeni-re rJni l"lpi
"orune arderridelor rii cetoneror.
1' .t. "*-.r'r: . ,1' Reacria de obghere a'i-propanorurui din propanonE 9r hidrogen este o reaclie de substitulie.2' Condensarea ardoricd de^urge cu eriminarea un; morecure de ap5 intre oxiqenulcomponentei carbonilice gi hidrogenul ."rpr"""i"i metilenice.
I lnn T.iJia hidrogenului E cetorle rezuttd atcooli terliari.4' 'n
reacria catariuci dintre ardehida*ri*--gjd;Ln, hidrogenurse adifioneaza ardr ralesdtura ;C:es . cct $ {a_regjirfi ,,d; 1 ItvryE
5. , .1' Reacfia oe crotonizaret;;F g: f"o, "
deshidrarare intemS.a _unui ardor fornrat in prearabir.2. Fsrm ulei moleqrlare c. HrO ii ;;;;p;i"o iol,inl L,o o n iri"i.
l' [:a*[fiEg,3|Xj,ij,;l:i'*:"tliffi;#:"r'notutui ", ardehida rormicd sunr numrli4. Keaclla ogliniiide aiginiesfe Oati at6[ de aldehide c€t Si de
""ton".
-
6. ,: r,.:iU:l; v:s,.-:.1.;|d$!6r;, ,r ,_, | ,
1' compugii carbonma se o6.l'obrine atdt prin.oxidarea a]{e19ro1,cu agenli oxidanli energici, aalcooritsrcu aoentioxloiqiqr^10!"u, ;i;i-fi;",li,."u carariuc6 a arcoorirc,r2. Pnnindrbhe cu reacrr,vul loll:0,s, arileniOiti .rf"ril r"".ti" de oxidare.3. Prin hidrotiza cianhidrineiicer"i";;;J ; ;fl"'" ij ,r;a; ;,1il#ffi, "(atfa)_hidroxi_{':' l,':' '.t:',,',i ' .t
':i:::1"'i::l. . . :
y- - . -
. r,.,..i.,,:.r-:i31-f;"r]+' 1 R.,
A|-7I
IIIIIIII:r;
, l r_ 4. ,
I r-.1
--l r ll l t
- Ir -
IIj
||
*
tnr l ( l l - l c l l l lPl UP,O; )rc.
,r n,u;,trl de oxida.e utilizat pentru oxidarea aldehidei acrilice la acid acrilic este KMnOr in
rneciitt de acid sulfuric.
IAt:idu||actic(acidu|a(a|fa).-hidroxipropionic)seobline.prinhidro|izaP'9?iF]"l l ld' in.i:, ()xi(larea este o feaclie cc,munS aldehioelor li cetonelof, prin care se oblin actzi carboxtlici cu
,rr:t:lngi tttttlldr (le atonli de ctrbon'
:i il,renlcetona se obling prin tratarea clorurii de acetil ctt benzen in pre-zenli deNaOH
,r n,,irr"itr se poate oblino atit prin deshidratarea glicerinei in prezen!6 de HrSOr, cat li prin
(:on(lensareacrotonici a aldehidei formice cr'r aldehida acelici'
I tI I trl rrrelil-cetona este al treilea lermen din seria de omologi din care face parte'
.' :' llularlona 9i }-butanona stlnt izomeri de pozi(ie'
r l,rrr,ri trei termeni ai compulilor carbonilici sunt gazoli iar ceilalli sunt lichizi sau solizi in
lrrrr: l io cle masa lor molecularS.,t | ,r rr rr';rcls de fierbere gl de topiie ale computilor carbonilici sunt mai scizute decal ale acizilor
i ,r , rk.oohlof coresPunzdtori .
' l
| | ilrrrrirklohicJa sB pcate obline prin oxidarea metanolului cu oxid cupric, la 300'C'
,l i ,,,'i i.,,,clia cle oxidare a al,:ooiului etilic cu dicromat de potasiu.in mediu de acid sulturic se, r l r l r t r r r o l i t t la l .
r rr,,l,, prr 6o adille a apei la ircetilena poartA gi denumirea de 'teactie Kucerov".
' l l ' r tn rt( lr l i t r apei la 1-iut ind se obl inebutan; ' I
l t l
Inrtt ltrrir lxri laomologii superiori ai aceti lenel'arelocdoarcucondi{iacaacegtiaseposedel4lrr lcllitura la atcmul de carbon marginal'
., nt,r,.trttioto $l cetonele sunt combinalii cu reactivitate chimici mal ridica6 decdt a alcanilor
, , , t , , ' t l , t t l tzdiont A,llrrr'rftr lridrogen la compugii carbonilici *nguT la alcooli primari'
,t lrr rJrrrr:1ia rie autooxidare a idehidelorse obline intermediarun pelacid.. ; : ' !
t lI t .rrrrr lr tr lr i t tcl tr sunt comPull cu func[iune miXi ', I t,, tr, 't|/,
r climetilcianhidhnei conduce la acid lactic (alfa+lidroxiPropionic)'
I h r r rrrn;r t:ottdensSrii crotoni':e se obline un compus nesafiJratj ' ' i
, l l rrrrrrr; trxlnclensEri i aldol icgseobli iehidroxialdehidi91apainraport lnolarl :1.
t?I I'rut r:.rxk-,'sarea crotonic6 a dou6 molecr.tla de benzaldehidi se ob$rre t.z-<ifenitetena'
., i:,,,i,1,,,,,,oroa fenolului cu formaldehida in mediu bazicconduce la formarea de o,o'- 9i p'p-
rhlur | roxir l t feni lmetan. " ' " ;L ' ' ' ' : " i
| ( tf frfrlilnsarea fenolului cu formaldehida in mediu acid conduce la lormarea de alcool o-- 9i
p lrk| | trxibcttzi l ic. " : ' ' ' r ' l l : ' - : ' :1'"1 ! '
,l I,l rvok u:r tl oslo un proous de condensare al fenolului ctl formaldehida, are structura filiformd
ir prrrtr t t l t: i t lntuiere 90-12{1"C.
| | | orntrtltlehida se obline inrlustrial prin:
I lrI lroltrit r; lotrtni de metilen
j i i , r ; : , . rJ: l J i j r ,
' . r i : : r -1 , I t : i i " l r . ] ,
.., .,. : t::; ' ,t i i :f ir, ;.:. .
: i i , r l . r ; i : { ' d{ : r '
IbJ 184
2 dehidrogenarea alcoolului metilic, pe catalizator de cupru la 250 .C
3. oxirlarea eterrei cu dicromat de potasiu in mediu sulfuric4. oxidarea pa(iala a ntelanului.
141. Acetona este produsul obl inut la oxidarea 2,3-dimeti l-2-butenei cu solul ie acidi dedicrontaI de potasiu.2, A ldehidele gi celonele sunl combina(ii cu reactivilate chimic6 ridic€E.3 Prin reaclia cu hidrogenul, aldehidele 9i cetonele se transformi in alcooli printari, respecliv
securldall4. Reaclia acidului cianhidric cu compugii carbonilici esle o reaclie de adilie.
15.1. Solulia alcoolici cle novolac este folositd ca vopsea anticorozivi.2. Oxkiarea aldehidelor cu seruri complexe ale unor metale tranzilionale pqne in evidenli
caractenrl lor redttcator.3. Benzaldehida se obline industrial prin hioroliza clorurii de benziliden in mecliu slab bazic.4. Etanalul se fabnca in canlit6li mari prin adilia apei la eteni.
1-61. A.cizri organici se pot obline gi prin oxidarea aldehidelor.2. In mediu bazic, la rece, condensarea fenolului cu aldehida formici conduce la alcool meta-
hidroxibenzilic.3. Metanalul este un gaz u;or solubil in ap6.4. Oxidarea aldehidei formice cu reaclirrul Tollens conduce la metanol.
17. Etanalul are punct de nerbere mai scezut decat1'epa 2. etanolul 3. acidul acetic 4. propanalul
18.1. Acelaldehida reaclioneazi cu acidul cianhidric form6nd acetonitrilul.2. Produsul condens6rii a doud molecule de propanoni este un diol.3. Toli compugii carbonilici suferi aulooxidare-4. Benzaldehida are miros de migdale amare.
19.f . in mediu bazic, condensarea fenolului cu alciehida formici conduce la alcooli hidroxibenzilici.2. Oxidare alcanilor la aldehide se realizeazi la lemperaturi scAzute.3. in urma urmetoarelor reaclii chimice: adilie de add clorhidric, hidrofie, oxidare cu dicromatde potasiu in prezente de acid sulfuric, din propeni se poafe obline acetoni4. Gruparea carbonil este o grupi func{ionali monovalenta.
20. Reacliile comune aldehidelor gi cetonelor sunt:1. adil ia de hidrogen2. adilia de HCN3. condensarea crotoniceo
'ono"*-"*a cu compuei":tlt::
.;,_. .^^^vt.12. ACV) CARBOX|LICI1.1. Prin introducerea de acid acetic gi acid clorhidric intr-o eprubetil se degaji hidpgen.2. Acizii dicarboxilici inferiori sunt lichizi la lemperatu€ camerei.3. Punctele de fierbere ridicate ale acizilor carboxilici se explici pdn leg6turile de hidrogen
'^.
i rfi I, li:
:ii:J l l
t
stabilite in(re radicalii acizilor.4. Acidul acetic se extrage din acid piroiignos cu acetat de etil.
z.
1. Acidul capronic este mai solubil in apd dec6t acidul br.rtanoic.2. Acidul capronic este un acid gras.3. Acldul gltrtaric este un acid gras.4. Acidul B(beta)-hidroxipropionic este izomer cu acidul lactic (o(alfa)-hidroxipropionic)
Acizi dicarboxilici nesatura[i srrnt:'l
L
J.
acidul maleicacidul fumaric
2. acidul oxalic4. acidul oleic
4. Acidul formic se poate caracteriza prin urmSloarele proprietd[i:1. Se obline industrial sutr forma s6rii de sodiu prin reaclia dintre gxidul de carbon gi hidroxidul
de sodiu, la temperatura de 200'C li presiunea de',|5 atrn. fr2. La cald, in prezenli de HzSOr, se descompune in hidrogen 9i dioxid de carbon.3. Este un lichid incolor, ugor solubil in ap5. *4. Este singurul acid monocarboxilic saturat care se reduce ugor.
5. Acidul oxalic se poate caracteriza prin urmitoarele proprietili:1. Este folosit in chimia analitic6 la determinarea 9i dozarea ionilor de calciu.2.
^Esle singurul acid dicarboxilic care are acliune reducitoare.
3. In prezenla acidului sulfuric conbentrat se descompune in CO, COz Ei HzO.4. Se prezintd sub formi de cristale rogii, insolubile in apa.
:''o.1. Acidul orto-flalic este folosit la oblinerea fibrelor sintetice.2. Acidul palmiUc are formula moleculari CroHsOz.3. Prin oxidarea catalllici gi la temperafuri a benzenului rezulti inlermediar acidul fumaric, caredupi aceea se deshidrateazi la anhidrida corespunz6toare.4. Acidul benzoic sublimeazA fdrA descompunere.
7. Acizii organici au unele proprieteli comune cu acizii anorganici;'1. lonizeazi in solulie apoase:3. Schimbi culoarea indiqrtorilor de pH.
2, Reaclioneazi cu oxizii bazici.4. Reaclioneazd cu metalele active
8. r.1. Acizii carboxilici sunt compugl fl grupare funcllonalS trivalenti. l
2. Acidul etandioic este al doilea termen din seria'omoloage din care face parte.3. Acidul etanoic este al doilea termen din seria omoloagi din care face parte.4. Acidul acrilic este un acirJ dicarboilic saturat ..
i
9.1. Acizii gragi se ob$n industrial prin oxidarea catalitici, la temperaluri de 100 "C, a alcanilor i
superiori. .. I
2. Acidul tereftalic poate fi ob$nut prin oxidarea orto-xilenului in prezenli de sdruri de mangansau cobalt.
3. Acidul malelc esls izomerul 'bisn iaracidul fumarig este izomerul "lrans" al acidului butendioicl4. Anhidrida maleice gl anhidrida furnarici sunt izomeri geometrici.
::10. ,:1. Acizii monocarboxilici alifatici sunt gazogi, lichizi sau solizi, la temperaturS obignuiti.
185 -fe"186
2. Actzt dlcarboxtlrcr alt latroi sunl l tcl l 'zr sau soltzr irr .rceleagi cotidi[rr3. Acizii monocarboxilici aromatici srlnt lichrzi sarr solrzi la temperaturd obignuitd.4. Acizii dicarboxilici aromatici se gdsesc in slare rle agregare solr,Jii la ternperalura de 2S "C
II
11.1. Prin ionizare in solulie apoasd acizii carboxilici prrrr in libertate gr(,parea hiclroxil.2. Acidul formic este un acird mai lare clecdt acitJrrl acetic.3. Acidul carbonic, acidul cianhidric 9i acidul azotic sunl eliberali din sdrurile lor cJe citre acizii
carboxilici. !4. Prin reaclia acidului acetib cLr amoniacul se forrneazd acelalul de amoniu.
12.'1. Reaclia de deshidratare tirlali a sdrurilor de anronitr ale acizilor carboxilici are loc in
prezenli de pentaoxid de tbsfor.2. Acidul formic se obline industrial prin reaclia dintre oxid de carborr qi hidroxid cle sodiu la
200'C 9i 15 atm, urmati de acidulare. \-3. Prin descompunerea acidului formic la luminS, in prezenlA de palarliu fin divizat. rezultd
CO2 + 11t.4. Formula formialului de calciu este (HCOO)Ca.
13. Dinlre compugii de nraijos, caracler reducStor prezintd:1. acidul flalic3. acidul adipic
' 2. acidul formic, 4. acidul oxalic
15. Lu6nd in considerare proprietdlile caracleristice ale acizilor gragi, care din acizii enumeralisunl acizi gragi ?1. acidul izovibrianic ' 2. acidul caoronrc" 3. acidul adipic 4. acidul oleic
16. Anhidride ciclice se pot obtine din:
14. Acidul benzoic poate fi preparat prin:1. oxidarea loluenului
-3. oxidarea stirenului2. oxidarea benzaldehidei4. oxidarea trifenilclornretanului
2. acid lactic (acid alfa-hidroxipropionic)4. etandiol
compugilor2. clorurd de benziliden4. carburi de calciu
, 1. acid succinic I3.-'acid maleic t
17. Se pot obline acizi prin hidroliza. 1. cloroform.3. benzanilidd I. t
. ! i :
1. Aphiicarboxilici reaclioneazii cu metalele aclive, oxizii bazici gi cu bazele, formand s6ruri2. Acidul slearic este foarle solubil in aoi.
irifin"iauiorro:fiaiic ai acidut maieic pot forma anhidride cictice prin incilzire., , : f , : _, i - ' - - '
_ ' - - - - -"- rvrrrrqqrr i lurrusurut iuEPl[ t I tu.
i. t ?,,F qaclia cie eslerificare, calalizatorul deplaseazd echitibrul reacliei.
l' l* 1. ..t-i oiiOarea acicJr.ilui oleic cu'perma"ri""i J" p"r"siu in mediu de acid sulfuric rezulti::i i.'acid tricarbrrxilic ai unul dicarlroxilic.i1
' r { :*r . j ' r
.' i l i,il i lt ;rotzl nlonocarboxilici tlesatl.tral! acizii:
I n l l t l t ' l ( ;
' l r , t l l t ;
I l r I t t , r t l ( ;
| | ' l r ' l r .
v1.13. ESTERI
I r ,rril tlirr urntStorii conlpugi pot fi intermediari in procesul de oblinere al acetattrhri de n-btttil
p.rrtn(l ( l ( t la carbura de calciu ?I rrllnlrrcl;l crotonici 2. alcool vinilic
I lr [l :u:et'lc 4. acetilend
,l r .r rnrp{tsul cu formula C5H16Cl2 poate fi ester al acizilor:
I rr t , l r( : 2. caPronicI llrrrit; 4. valerianic
I
II
I
I
II
IIII
Ll
'lIrl
I
' l
I ',lrrr ri sunt substanle solubile in apA.ir,',,i,1in osterilof cu amoniacul conduce la obtinerea alcoolului din conslitulia esterului'
| ,,trrrii au puncte de fierbore superioare acizilor din care provin datoritS, unei mase
r r rr rl :(:t t lar€ suPedoare.l{n,u:lia de esierificare a acizilor organlci este o reaclie reversibila.
lllrrzoattrl de fenil se oblino din fenol 9i clorur6 de benzoil'
I r,lurti se formeazd prln;ditia apei la o grupare Garboxil 9i o grupare hidroxil'
Arrurltrle se oblin 9i prin amon,oliza esterilor'h r r uaclia de eiteiifrcare acidul carboxilic elimina un atom de hidrogen'
l'r,lorii se oblin din reaclia alcoolilor cu:rfl:r/i carboxifici 2. anhidride acider.krruri acide 4- acizi anorganicl
I nlrrii glicerinei cu acizii grali se numesc gticeride' '
lrr ttliceiidele naturale esteriliiarea 6e face cLl acizi graqi cu catenS^linia(i'
n,,i,lrrt patmitic ;i acidul stearic fac parto'din qceeagl serie de omologl '; r r,,,rciia de esierificare acidul carboxilic elimine numal un atom dB hidrogen.
Arrrottoliza esterilor se nume$te reaclie de saponificars'lrr r'actia de esterificare acidul carboiilic elimiie gruparea hidroxil din gruparea carboxil
i ;,';;;;ffiir"*fiui J" .ituriti""re se gesesc ln mediul de reactio ester 9i apa in rapott
rrrol i r r r lo l :3. " " . , , : ;t , lrr:rrridele sunt esteri.
nI
I. l
II
t :t:fIl
i llrirr;lla de esterificare este o reac$o de gctrilibru. Modificarea concentraliilor participanlilor
lr t t f ln( j l id se real izeaze prin: . ' ' ' : , '
I irlosiroa unui catalizator acid ' . Z' foqsirea in exces a unuia din reactanli
I l'1r.irea unui catalizator iazi. r :i 4,pliminarea contlnue a unuia din produ'i
t l I rk:r i t sunt ut i l izat i ca: ' I
t t1
1 solvenli 9i plastifianli3, esenle frumos mirositoare
10 Amonoliza eslerilor conduce la:1. sarea de amoniu a acidului3 alcoolal de amoniu
1. cateni liniari sau ranrificatd3. nrai nrtrlte grup6ri carboxil
12 Care dintre derivalii acizilor carboxilicialcoolul etilic ?1. clorurra de acelil3. anhidrida acelici
1. alchilarea acetatului de metil3. acelal de sodiu + alcool elilic
1. eliminarea din amestec a acelalului de etil3. utilizarea unui exces de.acid acetic
2. solvenli 9i agenli reducdtori4. plastifianli qi agenli oxidanli
2. nitrilul acidului4. amida acidului
2. numir impar de atonri do carbon4. caracler saturat sau nesalurat
de mai jos pot forma esteri prin reaclia directi cu
2. acetat de izopropil4. acelamida
2. hidrogenarea acelatului de vinil4. acid acetic + alcool etilic
2. utitlizarea unui exbes de etanol4. adaos de hidroxid de sodiu
i!
:
I11. Gliceridele nalurale sunt esteri micati ai glicerinei gi a unor acizi care au:
13.1. Benzoatul de metil este un esler mlxt.2. ln gliceridele nalurale cele lrei grupAri hidroxil ale glicerinei sunt inloldeauna eslerificate de
doi sau chiar trei ac2i diferiti.3. Sdpunurile sunt substante ionice.4. Materiile prime din care se fabrici induslrial delergenlii provin din distilarea uscali a
cirbunilor.
14.1 Prin tralare cu o solulie apoasa de hidroxid de sodiu, benzoalul de fenil conduce la benzoal
de sodiu Si fenoxid de sodiu.2. Formulei moleculare CrHeOe ii corespund patru esteri.3. Propionatul de n-butil are aceeagi mase inoleculari cu acetalul de izopentil,4. Malonalul.de dielil poate reacliona cu amoniacul.
'l 5. Dintre rnetodele de preparare ale acetatului de etil se pot aminti:
Fdlcl
.R
f{i ,.i
!.1.*
' . .t1,.i
1.1ffli6
i}1'-:
i '1;::l*;!
h' i rE];$
16. in reaclia acidului acetic cu etanol deplasarea echilibrului spre acelat de etil se poaterealiza prin'.
17.1. Reaclia de esterificare esle o reaclie de echilibru.2. Acetatul de benzil este izomer cu acidul B-fenilpropionic.3. Benzoatul de etil se poate obline din cloruri de benzoil gi alcool etilic.4. Alcoolul polivinilic se poate obtine prin hidroliza poliacetatului de vinil.
18.1. Grdsimile sunl amestecuri neomogene.2. Existi gliceride care prin saponificare nu formeaze gficerini.3. Prin esterificarea unui acid dicarboxilic cu un alcool dihidroxilic se pot obline poliesteri.4. Estetii sunl subsianle gazoase, lichide sau solide. solubile in api.
. \
I OO
t , IlrIl
i
ri1lIi/rlI
1. 9risimile lichide dau unele reactii de adilie.2 in solulia apoasd sapunurr:s netalelor atl"tine sunt ionizate.3. In urma hidrogendrii catalitrce grdsimile lichide devin solide.4. Sdpunurile de sodiu gi potas,u sunt solubile in api.
20. lndicele de iod al unei grisimi:1. este identic cu indicele de brom al aceleiaSi qrisimi2. este cu atdt nrai mic cu cat grisimea e mai riesaiurau3. se determind prin analizi elementari calitativj---4. este o "mdsur6" a gradulur de nesaturare al grdsinrii respeclive
vl.14. AMTDE
1.1. Amidele au un caracter baz:c deoarece conlin o grupare _NH2.2' Puriltcarea formamidei se rearizeazi prin reiristiizare dintr-o sorulie concentratd, ratemperaturi obiqnuitd.3. Deshidratarea amidelor are loc in prezenfa pentaoxidului de vanadiu.4. Prima substanli organicd sintetizatd
" foif ji"mlO" acidului carbonic.
2.
'- 1:t.r'1" se ob[ine prin deshidratare, in prezenla pentaoxidurui de fosfor, fie din aceratdeamoniu, fie din acetonitril.
2. Anronoliza formiatului de etil produce acelamidi 9i atcoot metilic.3. Hidralarea amidelor conduce la "rninu
."cunJ"i"l4. Prin lratarea clorurii de benzdr cu amoniac in exces se formeazd crorurd de amoniu caprodus secundar_
3.:1' Amidele sunt subsrante richice cu excepfia formamidei care esre in srare gazoasi. ,2. Amidele sunt solubile in atcool-3. Amidele au un caracier bazic.4. Amidele sunt deriva{i funcfionali ai acizilor carboxilici.
.1. Acidul carbamic este o monoamidd instabilE.2.ln 1828, Wohler sintetizeaza pentru prima datd ureea. .. .. .3. Prin hidrolizi acldi sau
?^d yrppS," O"rcomfune in dioxid de carbon gi amonibc., .:
4. Ureea condenseazi cu formardehida form6nd riginr ureo - formardehidice. . r.
5.1 . Amidele se oblin prin amonoliza esterilor. i.i. . j2. Flafamida este amida aciduiui tereftalic.t':;[i,f""n"a srup6riihidroxirdin funcriunea carboxircu o srupare aminicd se
"!!ll , .
4. Ureea se obline industrial din amoniac ai oxid de carbon.
6.1. Reaclia melanolului cu amoniacul conduce la formamidi.
3 1ffi:,:""::ff:.^-q1""i::,f1".1.q]r_r_:.g,.i rnui"r".t"" de dioxid de carbon sijrnoiii"".3- Amldele se ob(in prin hidroliza totali a nitrililor.4. Deshidratarea amidelor se realizeaz|cu pentaoxid de fosfor.
I ',,
"__[
189190
I
I ITll:1"^::nr arnide sUi)sriiUite ta azorz. ntoroltza tolali a proleirr. Aceramrda se poare
"oil l l l l^d:te la anride
4 sorubirir a rea "-#"";ilJ.r#:;:: :",5#:f
,j,,'1,1,.,", nr as ei m orecura re
8_
j Xlj::t::,:_,
anridelor conduce ra anrirroarcoori.: :,::t:u
partiatd a nitrititor conduc" t" ;;;;. ""J. Atcnrlarea arnidelor se or4. Ureea ur,u Ji""lij"
"'.,;:ili.'"",rr,ff":r.r arcani
j Xjj::t:::,"a nitriritor condJrce ra amide.z. nrorogenarea nitroderivaliloit .onc*u-fl "n.,irruJ. fildrogenare a diazor4 Hid,"il ;;;;#:;Tffjl,:T.:il:',:"ffi:l'*
10.l. Acelamida se obline3 1"11 q"r'io,"o.;:#: :ffi :i"'f ijff il,T,;,,t
prezen rd de Arcr3J. Acidr,, carbonic este rn Amiaerelui; ;ili,""; :lr.ll"oi [5 s ra bir5.
11.
J. Hl!iirlilllj!"#,1*:: carbon siamoniac in cararizd acid5.3 s"rubili;;;;;;;#l i'""1"" in prezenfd de P'o'a. am iae re a u-pin ;#:',H'ij .tj:r1i#,c
re s I e re a'm a s e i m o re c u ra re.12.
I |::Iggka amideror se oblin 6cizi carboxilfci.z. rormamida se obline pr3. Ureea.este o OianiiJi,,rn
amonoliza formiatului de metil.4. Amidele sunt solubile in ,["of. ,13. Transformarea sirurilo.j :.1 ::io rulrrri"
"Ji."#rde
amohiu ale acizilor carboxitici in amide se reatizeazd;3. cuhidroxid;;;;i;;;"'"' ot. ;rrj,."J,r.'"'rra
J"'ro-rio-r'"'"'"o
14. Despre lrree se poate afirma:1. este o bazd lare3. este o amind primard
1u;3:Ilfl'da se poare obline prin:.1. :l9nojlza izoburirarutui de burilz. amonoliza butiratului de izobu(il3. re'acfia ctorurii
""lUe a-J4. rea ciia i. b;,,.,;#il; liol',1,,;.;"0;,'',
c cr.r a mon ia c
16. Referilor la amide sunl .
I :::T"pt,"?;;;ffi:i.H: :,ilHfiT:fH" ," " ,i.jl_lll:?!1"" prin hidrollza torara a n;riniroi...vv ru.,,./.
.r.sunt solubile in alcool..
I
: l
II
2. este o amidd.{, esle un derival al acidufui carbonic
rlf, ,
I
r ' u! , ,vt ' luu >c ui2i " r ueu'd ' r ' ruu
t lI nnridele sunt subslanto polare.,, ncetanrida are punctul de topirc mai ridicat decAt acidul acetic.
I Acrdtrl ftalic poate forma o dianridi', t Ar:r larea aminelor cu cloruri acide este o reacl ie cu el iminare de hidracid
I I l
I Arrroniacul esle mai bazic declit acetamida.. ' l l rrr reacl io acetani l idei cu apa in mediu acid rezult6 o amini aromaticS.I l l rr :ci i 9i cianatul de amoniu sunt izomeri..l I ;r irrcAlzirea butiramidei cu PaOs rezulli acid butiric.
l r l
| | lrtlroliza acetamidei la aciC acetic esle o roac{ie de adilie., , Ar;ctarnlda gi et i lamina sunt substanle sol ide la lemperatura obignuite.| ( :r iulalul de amoniu este o dlamid6.,t l ) t :yr conl in in gruparea func{ionalA o grupare aminicd, amidele sunl strb'slanle neti t le cjrn
prrrt ; t de vedere acido-bazic'
rll i;r j lortneazA legdturi amidico in reacliile:I n lohridind + clorurl de benzoil., ,rr:itl u-aminoacetic + anhidridi aceticriI l rrr: , l lz irca cianatului de amoniu,l r krrurA de al i l + NHr
VI.{6, AMINOACIZI . PROTEINE
I i,rr oblin proteine prin policondensarea unui singur aminoacid. Prin policondensarea cdror
'lnlnr)acizi rezultA proteine avandl un conllnut in oxigen de minim 20 % ?
I 11l t r ; t l r i lI h i l r l r lA
2. lizind4. alanin6
I ltt/olvarea unui albug de ou fiert se poate realiza prin:
| |lrlirlo cu solulie saturate de sulfat do cupru.,' I lrlrlloro cu un amestoc do acitl clorhidric ai acid formic'
I llrl;uo cu o solu[io i:oncenli'atil de amoniac..l I tr:r Lrcre cu hidroxid de sodiu concentrat:
. . -l ,
I V,rlrrra gi alanina sunt aminoacizi ntonoantinomonocarboxilici'. ' Ar:rrhr l antrani l icesteunaminoacid. l ' ' ' ' '
I Ar;rrtrrl c(alfa), e(epsilon)-di:imin6capronic are in solulie apoasd caracter bazic.
4 Ar;lhrl lt(beta)-aminopropenoic esle izomer cu o(alfa)-alanina'
1I Ar,rrJrrl c(alfa)-aminosuccinlc er;te un aminoacid monoaminomonocarboxilic.
/ Ar,klrrl u(alfafamino, p(beta)-tiopropionic conline in molecull un atom de sulf.
| | tlxrproleidele conlin ca grupare prostetici glicozide'
'l ltnr,rltrra nu este hidrolizati enzimatic.
1e1
5.t
lt:il' nucleici sunt alcdtui[i din acid fosforic, o monozaharida gi o combinafie heterociclicd cu
2. Glicoproteidele au gruparea prostetic6 alcdtuitA din resturi de gliceride.3. Hidroliza proreinelor groburare conduce ra amestecuri oe criatfa;_amrnoacizi.4' Gruparea carboxil din aminoacizi poate forma sdruri cu acizii minerati sau! poale acila.o
1. Aminoacizii reaclioneazi intermorecurar formAnd amide subsrituile ra azot.2. Pigmenlii respiratori sunl proteinri cu cupru.3. In procesul de ionizare aminoacizii formeaz6 amfioni.t
i,liL"jllii,lru prin hidroriz6 acidd a(arra)-aminoacizi iar prin hidroriz. bazicd B(bera)-
7.1. Grupele prosterice din proteide pot fi de naturd groburari sau flbroasa.2 Aminoacizii au puncte de topire ridicate gi sunt rigor solubili in adi-3 Aminoacizii reacrioneazd cu penracroruri oe rostlr oeshid;ilfi-r" ra nitrili.4. Poliglicina este o polipeplid6 simpli. ., ./
E.
] l"f1 esre acidul a (alfa)_amino, u(alfafhidroxipropionic.2. Acidul asparagic este acidul a(alfa)_amino_succinic.3 Aminoacizii sunl u$or solubili in solvenli organici.4. Aminoacizii au slrucluri amlionic5.
9.1. Peptidele se formeazi din aminoacki legali prin legdturi pepfidice.2. ln proteine, carbon ul esre elementul r"i"oiiiJi
"''-'
3. Colagenul este insolubil in apd.4. Glicoproteidele au gruparea prostelicd alcituita dintr_un rest do gliceridi.
10.1. Proleinele nu sunt denaturate de cdtre eleclroliti.2. Prin hidroliza proleinelor se obtin peptide sau aminoacizi.J' In ralra arrmentara umani, proteinere animara nu rrebuie sd depSgeascd 10 g/zi.4. Cazeina din laple este o fosfoproleidd.
11,1. ln alanil-glicini carboxilul liber apa(ine alaninei.I cligina nu prezinti izomeri de pd,zilii.3. Acidul anlranilic este un aminoacid'natural.4. Gruparea aminici din aminoacizi poate forma saruri cu acrzii minerari.
12.1. Cisteina este acidul o(alfa)-amino, B(beta)__tioproplonic.? l:iy conline doui grupirl-NH2 in'o(atfaj eieiepsitonl.J. brfcrf--.senna arc gruparea.arnlnici liberA de la glicind.4. Hemocianinele sunt proleine ce nu conlin cupri.
:
ii
!tI
c*:!i
,*
!{
.*
13. Pot reacliona cu alanina:1. CtiHsCOCl3. PCls
2. CH3l4. CTH5OH
192
,J
Il
I:
'i;r l'fl,$
' i ,; It$
t.k
ird
'14. Un mol de aminoacici reaclioneazi cu un mol de NaOH 9i doi moli de HCl. Aminoacidulpoate fi:1. acidul antranilic3. cisteina
15. O proteind poate fi recunoscutd prin tratare cu urmitorii reactivi:1. sulfat de cupru, in mediu alcalin3- acid azotic
'16. Sunt proteine solubile in api:1. cazeina3. gluteinele
2. amida acidului glutamic4. lisina
2. solulie amoniacali de argint4. reactiv Schweizer
2. colagenul4, keratina
17. Despre acidul antranilic se poate afirma:1. esle rrn aminoacid aromalic, natural2. se poate obline prin reducerea acidului q--nitrobenzoic3. sarea sa de diazcniu nu poate avea o structurE amfionica4. se poate alchila sau acila la gntparea amino
't8-1. La eslerificarea unui aminoacid dispar proprietilile acide gi ca/acterul de amfion.2. Aminoacizii sunt substanle lichide, greu solubile in api.3. Gruparea anrinici din aminoacizi se poate acila.4. Serina este acidul c(alfa)-aminoppeta)-tiopropionic.
19.1. Acidul alfa-aminoglutdric este denumit acid glutamic.2. Proteinele sunt produgi macromoleculari naturali de tip poliamidic.3. PepUdele sunt produgi de hidrolizd pa(iali a proteinelor naturale.4. Nucleoproteideie suni proteine ce conlin atomi de metale. . ' '.t '
2o. Fac parte din clasa Frroteinelor globulare:1. hemoglobina2. keratinele3. albuminele4. colagenul.
VI.15. GLUCIDE
1. UrmStoarele afirma$i despre celulozi sunt adevirate:1. Cea mai purd celulozd se ob{ine din bumbac. ., i2. Are punctul de toplre la 151 'C,3. Prin hidrolizd enzimaticii formeazi p(beta)-glucozi.4. Prezinti un slab caracter oxidant
' .a ' - : . l ;
' - . . , : - . r - |I Lr-r t r ' .
.' , ,v.1 ln ;..'.1 . .:.;:,iiirfi :lliS !iii',.;.:1' , . ' - - : i , 'S9t l : .
' . ;
Z. : ! -* ; te +e'" : ' i
1. Prin inceEirea unei soluiii de amidon cu o pidture de iod se ouline o cotoraffiliili. .2.Plnincillzrea unei solu{ii de amidon cu reactiv Tollens se ob$ne o oglindi {e.,;; ;sa::, .
argint.3. Prin dizolvare in api rece amiloza se separi de amilopectini. ' .. Lj. ,r.c.I!i: j. !4. In anomerul cr(alfa)-gtucopiranozi grupdrile hidroxil din poziliile 1,Zgi4 sd g6s6side .-
aceeagi parte a ciclului.
193
3.1. Toate zaharidele srrrrt polihidroxialdehicle.2. Raportul atornic t l : O irr zaharide este de 2: .1.
-3. Glucoza cristalizeazi drn ap5 sub forma anonrerului p(bela).4. Arabinoza gi riboza sunt monozaharide.
4.1. Antiloza esle un poliz;rhariU cu forrnula _(CoHroOs)_".2. Antidonul este solubrl in apd rece.3. Glucoza are o sirrgurd grripare de alcool primar.4. Fructoza reaclioneaz.i cu B molecule de acid acetic.
5.1. Zaharoza are compozilia C12l 122012.2. Zaharoza formeazS prin hidrolizd p(beta)_fructozi 9i o(alfa)_glucozi.3. zaharoza se eterifici cu sLrlfat de metil formdnd un eter hexametilic.4. Zaharoza nu are proprietdti reduciloare.
o-
1. Fructoza se dizolvi ugor in alcool metilic.2. Glucoza posed6 3/4 din Jruterea de indulcire a fructozei.3. Mefasa are un conlinut cle zahir de 45 _ SOo/o.4. Zahdrul invertit se formeazd prin hidroliza zaharozei.
7.1. Zaharidele srrnt denumite gliberide de la gustul dulce pe care il au.2. Fructoza prezinta dou6 grupiri alcool primar in moleculd.3. Glucoza cristalizatd din acid acetic este anomerul c(alfa) al glucozei.4. Oxidarea glucozei se poate face cu api de brom sau reacUv Fehling,
B.1. Arabinoza, riboza 9i manoza sunt dizaharide care posedd caracrerreducdtor.2. Glucoza are un numdr dublu de grupdri OH primaie fal6 de fructozi.3. Zaharoza are 6 grupdri hidroxit de tip obignuit libeie gi i grupiri hidroxil'de tip qticozidic,4. Esterificarea glucozei se realiieazd prin reaclia cu ct'orirri aiiue gu
"r,f.riOriO-" i"io".
9.1. Glicerina este o triozd. ;2. Frucloza esle o cetohexoz5. ;l3. Glucoza cu ciclu 1-4 este de fprmd piranozicd.4.Amidonul este format din restdri de a(alfa)_glucozi.
10.1. Oxidarea glucozei la C1 duce la acid gluconic.2. Monozaharidele sunt substanle lichide.3. Aldopentozele au caracter rijducitor.4. oxidarea aldozelor la acizi aldclnici se face cu dicromat de potasiu in merdiu bazic.
11. I1. Glucoza reduce reactivul Fehling la oxid cupros.2. Fructoza se gisegte liberd in mierea de alblne.3.zaharoza conline restfri de.a(dfa)-grucozi gi p(beta)-fructozd in propo(ie egard.4. Amilopectina este formatd din rbshrri de o(alfa)-glucozi legate exduslv in poz-itiite t_e
I
. i ' - ' - rrr rv- 'r ' r
rI la,
I---,.- | |I | | iltr r\lr'nrrl aro rol de rezerve energetica a mamifefelofI- .! /\rrtrtunul cld coloralie albastra au i-odrl.
I r , , t , ,1,,r,r cste formati drn o(alfa)- gi B(beta)-glucozA..' " rrrlr rq1r,r)ahrl de celulozi este intermediar in fabricarea hArtiei.I l lr,rlrr r l, cclulozd sunt folosi{i exclusiv la fabricarea fibrelor sintetice| | rrlq1l117,1 oste solubild in reaclivul Schweizer.
IItrt
I ttrrh,xrhrl glicozidic provine din fosta grupare carbonil a zaharidelor.,t llrr;rrrrt gi fructoza, prin roacfio cu hidrogenul, dau hexitoli.
r ' lI
I
ilq ciclizareII
l ,ilri rlrntro derivalii de celulozd de maijos apar la fabricarea de fibre artificiale:t t i l r l i l l l l l t le CelUlOzdr i r l l r r l l r r r ratul de celulozd
2. alcalicelulozd4. hinilratul de celulozi
lh l'rttil rltrr izomerii acidului lactic (o(alfa)-hidroxipropionic) enumerati, sunt cele mai simple!r| |hrrGr l l r :rr loze ?I rrhhrlrrrl;r lyhcericd 2. ciclopropantriolulI l , I r | l r l t troxipropanona 4. anhidrida malonlca
l l l
I I rf rrr,rrzir are 75%o din puterea de lndulcire a fructozei. IJ ltrtrr oxtrlaroa glucozei se fonneazd acid gluconic-I lftrrtutrvrrl f--ehling se prepar5 cu sare Seignette. !
{ llnrllohrl se poate prepara prin dehidrogenarea glucozei. il
fl l/ Arrrrkrpoctina se diferenfiazd de amilozA prin:I f 1:rrkrrrr{iacuiodul 2.brmaEi mdrimeamoleculei .------rr '1 erhrlrrlirarea in api cardd 4. produsur hidrorizei totare
,
l j'ilffigr;il:::T,xr'["frifl'fril1i;hidrosennusemoaiRca l
r^ | Morrtlrnlraridele pot fi aldoze 9i cetoze.lJ 4 /rrlr,rroza este o dizaharidA rerJucdtoare. r'
-F rr
E- I /.1t',:r:,l".loyeazi prin hidrotiz5 atfagtucozi gi bera_fructozi in proior{il egale.l-.-I J | 'tttt ltldrolizi acidd sau enzirnartici amidonul poate f transformat iotal in glu-coza.I t orrlohioza pdn hidrolizA formeazdnumai betaglucozd.
-
4 | rrrrnulol moleculare CoHrzOe ii corespund g cetohexoze izomere.II
) I /ll | (jlrlvillentulgram al glucozei in reaclia acesteia de oxidare cu api de brom este egal
I F I Msrucoza| ) 'J Mglucozd
t i ili'li,fii i'xffiil3jl&'i1T.,",","1,"
I
n 1es
vt.17. REACTilLE DE ALCHILARE STCONDENSARE
11 Transestenficarea este pnma fazdin oblinorea novolacului.2. Transesterifrcarea polietirentereftalalului se realizeazala 2g0"c, sub vid.3. Transesterificarea este procedeul de policondensare a polieulentereflalatului.4. Transesterificarea are loc in prezenla unorcatalizatori o'e tip s6ruri-a;|all_-'
Fibrele polianridice se topesc la inc6lztre tdr6 s6 se descompunA.Fibra poliamidica nyron-6-6 se obllne prin homopolicondensarea hexarnetflendiarninei.Fibrele poliamidice se dizolvd in fenoli.Fibrele poliamidice au o mas5 moleculard cuprins6 inlre 11OO _22C/J,
La alchilarea izobutanului cu izobutend rezulti: ' ' ': '
n-octan 2.2,2,4-limelilpentan 3. 2,$dimetilhexan 4. izooclan
l:lliliiq: ""nilsunr asenlide atchitare in sinreza cotoranlitor. . ;:.suDstltulta cu oxid de elen6 a atornului de hidrogen legat de heteroatomul din amine este oreaclie de alchilare.
3. in alctilarea fenoflor la alomLrl de oxigen, acegtia parthipi h reaqi€ sl|b forma Oe lienoa afcafri4. Prin alchilarea N,N-dimetilanilinei cu clorura d's m"til ""
obline o "ri"I Gr"flr*a afifatica.
2.t
2.?
1.
3.1.
4.1.2.
5- Func{ioneaz5 doar ca o componenla carbonilici in reaclia de condensaracroonica: '' '
.1. formaldehida 2. acroleina .iir::tit,' : :3. benzafdehida 4.2,2-dimetilpropanalul
' ,, '- i : ' : t' : ; i - .
: '. -){
6- Nu pol fi componente metilenice in condensarea aldolici sau crotonlcil: ; i "'1. formaldehida 2.2,2-dimetilpropanalul .. . ,r .. . ,o [i,.,u3. benzafdehida 4. acetofenona ;: ,
-- _l;i".
Ji'7. Nu este un produs de condensare1. 3-fenilacroleina3. aldehida 3-fenilcrotonici
8- Nu sunt reaclii de alchilare:
.L
crotonici:2.2-fenilacroleina4. orto-vinilbenzaldehida
. , : . , ! i . :
.. :: i i t i i taii;-
# b. ; r f . ,, (t"'l611.-1;11-611, {1-- l
LI
r jirli$B$*ir$'i ii., f!f'ri"i:.',:ri.,r
'p Alo'+ Ctlr-C -----+
L qltr-Nfi-C'il, + Cttr-o ....._
{, Lillr-clKJt -f lt.ar + \
"{:se
9. but i l p lOout, r js wwt rrrcr ,ocr c
10. Nu se pot condensa aldolic, in raport nrolar | :21. benzaldehida cu aldehida fornricd2. lerf-butilaldehida cu benzalclehrrJa3. izobutanul cu formaldehida4. acelona cu melanalul
11. Sunt produgi da condensare crolonicS:
1. acroleina3. 2-metilacroleina
1. beta-fenilacroleina3. 3-fenilcrotonaldehida
1. acidul butiric3. formiatul de propil
13. Formula C2H7ON corespunde la:1. N-rnelilformamidi3. glicini
2 al(J€hida crolonici4 3. i , tr lenah;i
12. Produsul de condens;are aldolic5 al acetaldehidei este izomer cu:
2. 2-fenilacroleina4. rrara-vinilbenzaldelrida
2. acetatul de et i l4. beta-hidroxielil-vinil--eter
2. acelamidi4. monoelanolamina
'14. Sunt condensdri in sens restrins reacliile formaldehidei cu;1. ciclohexanonE3. fenol
1. novolac3. bachelit5 C
1. fenoli3. acizi carboxilici
1. toluen3. lrimedlbenzen
2. benzaldehidi4. formaldehidd
15. Prin policondensarea fenolului cu formaldehida se pot obline:
16. Pot reacliona cu oxidul de etend in reaclii de etoxilare;
2. relon4. gliptali
2. alcooli4. amine primare
2. dimetilbenzen4. hexaelilbenzen
17.1. Alcoolii gi sulfafii de alchil sunt agenli de alchilare.2. Polizaharidele sunt produgi naturali de polimerizare.3. Colagenul este un compus macromolecular natural, policondensat.4. Prin esterificarea repetata a elilenglicolului cu acid izovalerianic se pdale obline un produs
macromolecular.
18. In cursul alchildrii benzenului cu clorura de melil in exces pot apare:
19.1. Reac$a dintre doud molecule de propanal ln mediu bazic este o condensare.2. Gllcolul gi glicocolul se pot folosi in reaclii de policondensare-3. Ca agen$ de alchilare se pot folosi compugi halogenali, alchene gi alcooli.4. Polieterii se oblin prin condensarea acizilor dicarboxilici cu polialcooli.
20. Se formeazi legituri carbon - azot in reacliile de:1. condensarea alaninei cu valini
fjj,i{r:
L91198
2. condensarea ciclohexanonei cu hidroxi lamind_ 3. lratarea benzenu4 rrararea ;,;;;':li:l!"#ii:. surron'ric
1 vt.18. REACITA DE OXTDAREO substanli A prezintd dor izonreri.de ldncliunil%:ff::6:-'"0u""':03,:r'#;;;ffi ;:HHiri:?,:lff 1J;!AJ:i:Xi.Tlifi;J:L?"
wqn2nv2 4. Cnllz*2oa
'1-
1. Acidul gluconic se oblinp hrin ^wii^-^_ ,.2 Din reaclia nn,.o."?l!l:f-'jn
oxidarea glucozei cu reactiv Tolens3. Alcanii rJ|"',.;;;; ^tY-ltdrogenul
rezulti hexahidrpxihu*"n.-'-""4. oxidarea arcoorilor
oxloeaza cu oxigen ain aer^r3,lfo"C fi in pr".r,nqd cre catariz'roriinferior deli#i;;,:lf:;:
condilii bt,nde duce ta formarea;fi;;;;;;"rrrirl r;rr rrrrrrrilr
3
J. fil$ iiiiilffi H:,ln,oxidarea 2,4-hexandionei.s. I nroloJr,c;;;;::",i"ulf-uric conduc la 5 alomigranr de oxisen.cn";.ii,Rl'c"Hll6iri'"tu"'rtui;$:?|i,.":f t1:ru"*l:m"4. Dau produgi de autooxidare;|. anlnas. sr;simire nesaturare ;j::"ofiffi,Jjr",,5.1.2 moli de KMnO. in m
iA:fff Hj?:r,;;#:{di[!!E:::ii,*,,il,"yramde.xsen4.Anhil;,u;;,,'r,"r:#Jiltil?,ffi :."Xir:#17,i#:,6.
; ;#'",:3ff:3i"TJTi5l-#:;,'fli"'io"-ansanar de porasiu in mediu acid se obfine unz. riln ondarea ciclohere.s prin o*iJriJJ;i;:',';;""'
cu permanganal de potasiu in mediu acid r;e obline acid adipic.1;.
Prin *iorr."'"'".iJ,lrrp.erIlnsanat de polasiu inmediu-apos- r""Jii"" lliLrs,,".r.hidroxipropionic)-- ""'qu'L'l nldroximqlonic.cu oxigen oin"""r-"r#ila-""h ractic (arfa-
7.t
!i:O:l:: substanletor organice cu oxigenuldin aer
, 3lyrezenle ar J"i"ii.-.rorl. decurge mai ugor lar temperaturl ridicatez- rermanganatul de polas.
. conaipile"c"L'rij"J"J'::1,?T#d la reacliile de oxidare ate compusiror 6rsanici in
:' Yxlq:rea contplel5 . .ro:f:,Fl"I:rganice se mai numegte gi ardeie.q. Actzlr acetic ai 2_metilpropionic se oblin prin o;;;;;; 3_metil_2_pentenei.8." '1' Oxidarea propenei cu dicromat de potasiu rn mediu bazic drrce ra acid formic.z' Aciduloxalic se obfine prin orio"t"'
""liilu#;'J;:;ronn.nar in mediu apos.
I
ItttIIIII
r lI
r l
t l lcnzenul este stabi l Ia oxidare in condil i i normale de temperaturi 9i preslune'
t)eltirirogenarea este un proces reductiv'
;ffi;;; desfagoard printr-un mecanisnl unic
rliti"o"nrunrf se obline prin &id'area anilinei cu acid azolio'
;;,;;;;;;;;..sicd a a(aira)-diolilor duce la ruperea catenei'
l0rr' 1 ljructoza nu dd reac{ie de oxidare cu reactivul Fehling'
-)
i.a oxictarc in condi[ii blinde, alcoolii te(iari.dau acizi'
I,, t-ernrentalia glucozei este un proces oxidativ'
,l oxidtrl de etenA t" oOli"" prin oxidarea etenei cu lrermanganat
Alcoolii primari oxida[i cu permanganat in mediu acid duc la acizi carboxilici'
I t idrochinona se oxideazA ugor'
llidroperoxidul de cumen ;; 'n
produs de oxidare al izopropilbenzenului'
Pirogalolul are proprieta{i oxidante'
l?. Care dintre urmitori i comPuqi
rrr:ldului acelic, compugi carbonilici:
Ilnmt. 13. Caracter reducitor au:
ll,ffi::i;J,il;14. Benzaldehida se Poare obline prin reac[iile:
rrf l, oxidarea etilbenzenului
-)
oxidarea toluenului cu KMnoa
-Er oxidarea 3-fenilacrolelnei
4 oxidarea ur'ooruiJ"uuniiic cu dicromal de potasiu' in mediu acid
Prin oxidarea izoprenului cu K2cr2o7 :t'?,91,i?.,"11[:f3:"T9%1fl :ll':i 1?il1';t;Prin oxidarea rzoPrenurur "lrff;r'""#;;;KM;b. qiH,SO. a 1,2-dimerit-1-ciclohexenet.2,7-€ctandiona se obline p
-. ,- ^,^^^ri atrtahirre acizi carboxilici.3i;;':::::"#'"","p."H5il';;ili''5"ql':111'^0:'::1'::fgj':'':i;ffifffi:t"J#:"#::Hil!ffi fi;' "-ia",* ii"'inobenzardehidei cu permansanat
o. p.ii.i, in mediu de acid sulfuric'
Dintr-un molde K2Crp7 in meditJ de HzSOr' rn Prei::l?lfti reducetor, se Pot obline
iJffiil i:ll' ffi ;fi;; ffi ;;,tn l :y:.1*T:*i:"J:: I:F,| Ij[rt
t "t,[:"#Tl]
Tffi ffi li#$:;;i o " ""'Gi "u n u m e r ma i mic de atonr i d e
carbon.t oxidand naftarina gi o-x'enul cu aceldgi vorum de aer, raportul dinlre nrasele de naftalini 9i
; ;il;; luate in lucru este de o'805'
, ,:, i.tt*Lliod a reacliei de oxidlare este reversibilitatea'
lli'
rt
il!:J
F,
il
formeazA prin oxidare cu dicromat de potasiu in prezenla
2. toluen4. antracen
2. glucoza4.zaharoza
199
1I
4
ln reacliile de oxidare cu KMnOo gi HrSOo, acidut sulfuric se reduce.Anlracenul se oxideazA nrai ugor decdt benzenul.Benzenul se oxideazi cu KMnO., la acid maleic.oxidarea 2-nretil-1-b,tanolului, cu KMnol gi Hrso., conduce la acid 2-metil_bulanoic.
181. Pirogalolul reaclioneazi ugor cu 02 din aer.2. Flacara amesrecurui de acetone gi oxigerr poale atinge remperaruri de peste 30oo "c.3. Antracenul se oxideazi mai ugor decit naftalina.4. Oxidarile elenei cu 02 conduc numai la CO2 9i H2O.
19.1. La arderea unui mol de acetoni sau de metil-vinileter se consumA acelagi volum de oxigen.2. oxidare alcoolilor decurge diferit, in funclie de natura alcoolului gi do ageriiul ;xidanl folosit.3. oxidarea izopropilbenzenului este un procedeu petrochimic ae oulinerJ a r*orrrui.4. Reaclia aldehidelor cu reaclivul rollens servegto la recunoagterea'toi,
- -'-'--
20. Se pol aulooxida: '< :
1. ani l ina2. grdsimile nesalurate3. benzaldehid4. acidul oleic : . ;
'-"i'rvt.19. REACTilLE DE HTDROGENARE gt REDUCERE
: t _. J j ' , , r , - , -
. i - -
. : i '
. i . . . r / , ' , . : i ' l ' . .
Prin lratarea cu reacriv Tollens acetilena este redusi la aceti[iii de argint.Acidul malonic este acid dicarboxilic.
1.
l .
3.4.
Legdturile mulliple de tip -CeN, -N-O, >C=S, sunt omogene.* 1 .In generar, prin reac[ii de hidrogenare - reducere se rup legatfrl'1{pD.ornog"ne,ruu. . , . - . " i1 ' . . . r . , , ,heterogene.
,.;;.! :; :.ad , .. ::. ar:.,2. ' . i l * t f " f$$**. : . . , ; r i . . , . i ' ' - , . .
1' Hidrogenul necesAr reducerii nitrililor se poale obline din reacfii ointre s'ooiu gi alcool metilic.2. Reducerea nitrobenzenului cu fier 9i acid clorhidrlb are loc in ilstem neterooen.3. Reducerea etanalului la etanol se poare realiza cu sodiu gi alcobl etilic. ,_'- ,.4. Transformarea propanoneiin 2-propanot so poats-rearz; * h'gistjin lt-"efd#h1litarirrer.' 1,i ; :.^' i :tl r"l flt"i+if, i: a lsl$;, s.i:*',';
'.. r :. r:+.-t,i!tl'Citis:r f /r-^i rF;'J rr:r :,3.
hidrogenat.
1. Prin reactiile de hidrogenare-reducere sebonservtr scheletui?d"dlciriri'ddardifi-,almoleculei. -,.':.'...F:::
2. Reaclia de hidrogenare - reducere micgoreazd numirulde fdliabt:ri.'i1pi1- * :.
4- Reducerile ercciiollice au ic.)c ,,i ltledtr de baze tan.
5.1' Unul din sistemele reducdtoare folosite curent irr chirnia organice esre anralganrul de
vanadiu sau crom gi apd sau alcooli.2' Reacliile de hidrogenare sunl caracteristice hldrocarburilor care conlin in molecula lorlegEturi multiple3' Sistemele catairtice folosile in.reaclia de hidrogenare sunt sisleme reducdtoare de lipulsirurilor de merale tranzilionale gi acizi nrinerai,4' Reacliile de reditcere sunl reaclri de tlesfacere cu sisteme redtrcdtoare a dubletelor
electronice n(p1 clin legituri rnultiple heterogene.
tt,
1' Hidrogenarea gr5similor se realizeazd prin adi[ia hidrogenului in prezenla unui calalizator de_ lchel fin divizat la presiune 9i temperaiuri.2. Prin hidrogenarea acidutui oleic se ob[ine acid palmitic.3. Prin reaclia glucozei cu hidrogen se o61ine hexitol.4' Reducerea nitroderivaliror este o metrd'd generari de oblinere a amineror secundare.
7.'l' Hidrogenarea fenolului se realizeazS catalitic (in prezenfa nichelului fin divizal), lapresiune gi temperatura de cca. 200"C .2' Hidrogenarea oxidului de carbon are loc in prezenla unui sistem reducilor de lip anralgarnde sodiu 9i ap6.3' oblinerea alcooiilor dirr conrpugi carbonilici se face prin reducerea acestom din urmd in. mndilii catalitice (Ni sau pt) sau cu sisteme reduciioare (Na gi alcool).4. Decalina se obline prin hidrogenarea lotald a fenantrenutui.
8.1' sistemele reducdtoare pot fi arcdtuire cJin donori de erectroni gi donori de proroni.2. Reducerea nitrililor conduq; la amide.3. Reducerile electrolitice au klc in medii de acizi lari.4. Reducerea acidului maleic conduce la acid fumaric.
9. ;1. Reacfiile de hidrogenare sunt reac{ii de desfacere a dubreteror erectronice o(sigma) dinlegeturile nrultiple omogene.2. Un sistem reducEtor folosit in sinteza organici este zincul gi apa.3. ln.reac$ile de reducero nu se conservd icheletul de carbon.4. Glucoza reduce reactivul Tollens.
-10. -1. Prin hidrogenarea naftarinei cu dou5 rnorecure de hidrogen se obline terrarina.2. Aldehidele reduc reactivul Tollens la argint metati-ia
-3. Reducerea cetonelor condu,:e la alcooiii"*"d;.4. Zaharoza poate reduce reactivul Fehling.
11..'1. Toate dizaharidele au caracter reducdtor.2. Hidrogenolrza decurge cu desfacerea dubreteror erecrrg.nicg,n(pi) din reg6turire heterogene.3. un sistem reducitor des forosit este ararg"ruiJe sodiu gi bale.
-" '.'-e-'-"v 'r4- Hidrogenarea acetilenei pe nichel nn Oinizlt Ouce L ean.
207
t l
i. Calalizalorul folost o"".1tiil o" ffil':^:!t':"':"
etetter din elit -
, ;?;:,.J:; ," oon "n.,"r,,. dJ;;;";;u";ffi,:,H,r:[*:lice, nlpr; ;fi"nTf,lll,ll,,,,o,"
q un si,ieml""a-#:il:;::liin$i::11iffi,1"?,"J,.de eredroni si donorido proroni.13 prin reducerea acr r"nir_nr"i,ni;"- "*!:?:,H?,:,;,:TH,
3 1_cir14. Transformar"u ounr"r,r,,u- . "'-'. .
r'1-ciclohexil-etanol 4' 1-fenil--etanol
;' U nl .t: li* "##
+ ll!'i!',l*" o'""i se poa te rea riza in u nn6 | oa rere condi rii:
J. cu zrnc ai acio ctorniJizenfi de Pd, la rece
e, nrt se poate realiza
] S, peltru oblinerea an1. fier gi hidroxio o; ,"#"'
din nitrobenzen, acesta 1n lrmra se reduce cu:J' alcool etilic Ai hidroxid de sirdiu 2. tier gi cloruni A" ,'ilon,,,
16. Urm,toarere amina se n6r nhri^^ _i_ rler gi acid clod'ridric
r "-na rriramina- -''"r:"Ji"f,:1hu" P'in Tffi: ",,'"oXluflfo,:,o'u
lt;,lpl,u se poare obline pnn:l. .nl9toSen"r"" catalitic6z. hidrooenarea ffi#;lilllacelilenei cu patadiu otrdvt cu sdruride ptumbr. teoucerea acetofenone.4. reducerea b";.;;;;;'J ,H:,.i t: Sffl,,j:fi:18.
*rf,;t"" de hidrogenare sunt cara'eristice hictroc
2. condiliire in care se o*ru*:* -:-'::l':.n'nttarburilor
ce conlin in molecuta ror tegdturi
ll"jy:n,"."";",,i#,,fi"ff.r*$lh*,:[::+:f sun,unice' :fl;"o''
in reacfiire d" il6;i}"=j i:ffi:':[""T ." conservd schererrur de aromi de19.
Lt: lgl_q*" rea acizilor maleic ai fumaric rezutr; e'd;i,1":ff"i"J,'"X'i:?i,fi",r,i#;:Tgi::1fi !,ffi ll.tonareasroneazdin, H,uo.Hl',i?fr# tri#ilg*"nla
paradiuruiotrdvit cu s5ruri de prurnr 56 obline unonil din nronozaharide conc
fl;,!ili#;ll? compueii urmatori au caracrer redr"::; - acizii corespunairori.
2. glucoza3. pirogalolul4. acidul oxafic.
IIItttt
t
ItIIIl:
r|
tv 7n t/or\ lEFrtA DE CAI-ENA, Oe eOZlltE 9lGEOMETRICA
| | ' , , , , . i r , ' , | ' l , t . , i l1r : ,1, I t lo sunt izOnref i de CatenA:I r.r .r ir ;rr 2.2-rneti lbutani ' , l i l r r , l r l | r r r r l r , rn 4. nrel i lc ic lobutan
t l i , ,r l r ' r i r arrnl l .rr l lstan[o organice care au aceeagi formuld tnoleculard., | , , . i l i I r | l l r l rr l l r :1| l ls1rl i rr butend se poate stabi l i pr in oxidare cu dicromat de potasiu in mediu
- l l , I
l | , , i l r r r r l , , i l i lok:r . r r l i Io Cst i rc i i corespund 6 izomeri acic l ic i .I t , ' r r r r r , l r ' r r / r , r r r r l prezint i 4 i ; lomeri de pozi{ ie ai grupir i lor n i t ro.
I , , ,rrrhrr rrrohrculare C4Hr0O i i corespund trei alcool i izomeri.| , ,rr lrrhrl rrrokrt;ulare CrHroO i i corespund trei eteri izomeri.l i , l r r ' , ,m.rrt r :u lonnula moleculare C4HtoO pot reacl iona cu oxidul de el i leni.t .r lm,rrt r rr l rrrrrurla nrolecular6 C1HroO pot f i numai alcool i sau eteri satural i .
l 'unlt t l I rr l ()unula molecularA CsHs Pot f i :
l t
I
IJ
Mr rr rlr l{ )r I rrrlrea catalitica a 1 ,2,3-trimetilbenzendui poate da doar doi izomeri.I rrrltu|rt lrroleculare C6H11N ii corespund 11 lzomeri aminici cu nucleu aromatic.
I r lr r r'r li, rr r proprietili fizice+himice diferite.I lrrrrr|rrl nroleculare C4H6O !i corespund trei eteri izomeri.
I ' l l l rrrrzr:nla izomeri de pozi l ie:
' t r l r r t l r l I r l t ( t
! r l t I r l r r r r r i l tnLrt f ice
, ' t r r r r l l l l r r r lanul. r { l t l r r l r )Xal ic
r r r I l l r r tnzoic
I r l l r l ) l l l l i l
nr;kl lrr :nzoic
Irr01x:rtd
2. diene4. alchine simetrice
2. acidul tereflalic4. pentena
I lrud (lultre urmitorii compugl prezinte izomerie de pozilie:
( lrrru rlin urmitorii comPugi nLl prezinte lzomerie de pozi[ie?
2. butina4. nitrotoluen
2. bttini4. nitrotoluen
l l
I Ntrlr.lrul izomerilor generali dB o compozilie dati este legat de starea fizicd a acesteia',/ | orrrrulei moleculare C4HaO ii corespund 14 izomeri..t l)rrrivalii monosubstifuili ai naftalinei prezinte un singur izomer .4 l)ln 1lllcin6 se poate sintetiza o singure tripeptldA simpld'
ilt
I lrornsrii alcanilor cu catena miri ramifi;ale au puncte de fierbere mai joase.
tr, I orrrrulel moleculare CrHoO ii corespund 4 izomeri de cateni, pozilie 9i funcliune..l (ilucoza qi fructoza sunt lzom€rrl ai hexozei.4 Arrornerii glucozei [u(alfa) ll B(beta)] sunt izomeri de pozilie.
203
2. La monoclorurarea izobulanufui iC
,*--l
111.3.
. !a1e drntre produgii de maijos di prin monocrorurars rrei izomeri tricronrrali ?1.3,5,-triclorbenzen 2. clorbenzen1,2-diclorbenzen 4. 1,3-diclorbenzen
12. Sunt adevirale afirmatiile:1 la trecerea unei monozaharide din forma aciclici in forma ciclici nurnerul izomerilor acesteiacrelle.2. frucaoza poate fi redus6.3. hidroxitul glicozidic la celoze se afl6 la carbonul 2.4. loate gruparile hidroxil din molecura zaharozei reaclioneaz6 cu surfarrrr de metir.
1 3. Prezintd izonrerle geometrici:1. 1,4-hexadiena 2. 1.S_trexadiena .'/3. 2,4-hexadiena 4. 1,2{exadiena
14. Prezinti izomeri geomelrici :1. acidul butendioic3. 2-penienalul
2. 24or-3-metil-2-p ente n a4. 1,2-butadiena
15. Prezinti izomerie geomotrici:l- OIt-ClIr-Clt:Ct,
2. cilr-cil=c-cl{rIo{r
3. C'ttr-C=C-CHr
4. cr_CIr:j_c:crtr
cl
16-1. Acizii oleic Si stearic sunt omolooi. r -1 :2. Formutei moteculare CgHoOa ii corespuiib'3E.iri
"romatici dibazii.
3. Acidul 2-hidroxipropionic Ai alanina sunt izomeri de pozi$e.4. Acizii saturali monobazici ti esterii homed au formuia mbleculari C,Hr.Oz.
,-? :ilt_:l
17' Produsul rezultat din reaclia aldehldei fmiionico cu penlaclorurzr de losfor esle izomer cu:1. compusul ce rezulrd prin adi$i repetatd'iiOOutui clorhidric la propini2. cornpusul ce rezulti prin adilia de clor td"piopena3. compusuf ce rezutte prin adilia acidutui cforhidric ta clorura de alil4. compusul ce rezultd la halogenarea, ta qOti:C, a 2_butenel
19.1. Punctulde fierbere albutanulul noririJ
- : i ' '
''&
ir:fiE
F5
' t
r fi
:
I
i itI
: li li
'l
i ! I
t l r l: { f I; ; i I. t. l F. t
i i r "d
t'3T
!
2. lzomerii cu formula moleculanil GHr pot fcirJoj3. Alcoolul alilic Ai ciclopropanolul au ru.E;1.;i:if4. Acizii 9i esterii izorneri au tirrmuja
4 Fo'n u re r * " r";;j;;$; ;; ; "*iil;5:ff H# ff I:L:i j":'' u "20. Poate avea formula moleculard CnHzn -zO :1.o hidroxialCehidS3.un acrd carboxilic
2. un fenol4. o cetoni ciclici
205
?o6
/', aErrE - VARTANTA V[
intrebiri de tip cauzi _ efect
C U P R t NZA N D.#,:TJF :1?II# Uf
"'U VA R IA N TJi'
uA, AFtRMATil, RASPUNDETT CU:A' Daci ambele
"tt:::! i i sunt adevdrate 9i exrsti intre ere o reralle cauzi - efeclB' Daci ambele arinnaiil sunt adevdrptei.r n, exist{ intre eler i raia;ie cauzS - efectC. Daci prima afirnrafie bste adevir"tl ii
"iou" este latsi.D. Dacd prima afirrnaiie este fatsil;;; 'este adevarari.E. Daci ambele afirmali i sunt false.
VII,1. INTRODUCERE iI.I CHINAN ORGANIC;A
/ 1' ldentificarea clorului in compugii organici se face.prin incilzirea substanlei, in flacird. pe o' ramd oxidari de cupru deoarece il;r; ."pri.a;r;ril;;;ilil .","L"#hr*ra rn verde.
"{i;.il'.Iililiiin#iru1fjl"?1;t::ilrffH:',;nj::,:, sodiu conring combinarir solubire delprezenla orOonuTri f i i idrogenului. , . .sYbstanlei cu oxid de cupru se evidenliazl
J ]; l'n'lint-sublimeazi deoarece aceasti proprietate constd in trecerea substanlelor lichidecl i rect in fazS gazoasi .
- - - r ' - r r rv 'u lv evrrJrd t r r r t 'L;erea
, , . J, , , . ; r
h4' ln legiturile covalenle omogene 9i eterogene energiire de regituril cresc de ra simpfa spre/ tripta tegaurd deoarece in aceLgi .i" ;;;;""!;iirunl"tu rnr"micreai-e]'-"" i , ., .
tii' Azotul poale particioa .la.realizarea a trei covalenle atdt in stirre fundamentald.cit sl/ hibridizatS deoarece in ambeie stdri are trer oruit"tirono"rectronicr.
6 :":it:?fr".l..'1,1ff';Xil:i:i[,"",1i1",#il:'^'::i]:,:Tl'" o, deoarece in srdre tddail;;Lr$ rrau un singur orbitat monoetectr-onic (fiind rn"rJr""jf"ii;l.
7.'carbonul participi ra legiturile covarente in "tariru
fundamentald pi Jhibridizat sp reatizeazd Ooua bgaturio qilj"ra i"g"rri ".
8. Legdlura carbon - n"rin^:1,.::ud: ""
unurgi" 9i cregte ca distan{d in-deoarece scade erectroneg" tivita t.a n"i"g""il"i'q'i Ji"gru raza aromicd.
J
J00//lr1;"$?l#l conline atom drb carbon nutar deoarece cete.parru
g
| | . , t r , r r r r , t , , , ' r l , , ,n . | / l r r ! l r l r ' r l r r l ' , l l t l t t (x l i i l l i dooarece col l t ine 92,3 Yo carbotr '
| | . r ' r r , , , r l r . , ' r r l r r r t t l t t l r t t r l l . ' i r ( l " l r
lx) t f i te( iar i sau cualenlaf i deoarece orbi la l i i h ibr iz i sp au
' r , . , ,1 i t t ' l ' r ! l ' r r l l l r l
| , r , , r ' , r r , r , r ' r t , ' r r r l r r l , r . ' t l t . t i ) ,1 | l ) t l lenei este secunclardeoarece este legatde2 atom' c le
l r , . . r i . r r t , , nr , r r ' r r r h! . l r r ' i . t l l t l t r : , i t l t t r : t rca cchivalenle egalA cu 0 ' 1 ' ' 2 ' 3 deoarece srt t r t
r , . r , , r ,1, ,"r ' r r . , ' r l r r t , t l r '
r r t , , r r r r r r l , , r r r r r r t r r r , l . r r . t l , , l l rNir( ;otc: ;punclecel pul inuncompusreal deoareceazotul poatef i
r , . =.r i r l , . l r , t ' , ,v ' t l r t t l
r r , , r ' , , " r i . i t " , , r l r l ) r r l r l t ( : i l l ) l l l l tccnstal izare deoarece este o substanlSr sol id6'
r , r I r ! l t , i l : t r r l r t ! i l i l i l t I { ) t i l l ) r ts 1iui l t ( lotonl in8to de structura sa deoarece un anumit aranjament
. : r at . , , i , t , ' r , , , i l r1 ' r ' i l i l i l l t r t t : ; lz i t t l l l i l l l t - l t l l i t l ip de interacl i i atomice' care se t raduc pr in Propr ietel i
. t , i111rr r . ; i l l ' I ' t , r l i l f l l l l l l t
, i l i l r , r r ; r r r r r l o ' . l t r r t l t i t l r t l t : ; t l tx l f i l r lcsalurate deoarece are nesaturarea echivalenta di fer i td de 0 '
i
.'..--.
Vll.2. ALCANI ), --*'.-/
| ^h,rt l t , , i l i l l l l l ( l t r)(: . l l t ) t ln salr lrate deoarece au un conl inut maxim posibi l de atomi de
I r i ' l l t ' t l l t l
l
J | | qr,rl[ rhr lrrrlrot:,rrlltrrr in caro u'n termen difera de vecinii s6i imediali printr-o grupare metilen
-,, , , , , ,rr , ,?1,, nnttrt r t t t lolo; lgi l deoaroce termenii respectivi au proprietA(i identice'
I l rrrtorrrr l 1l l , 'olrrt l i t t t t t l sunt izomeri de pozi l ie deoarece au aceea$i formula Inoleculara'
{ nt,,rrrll rrrrrrl :,olvctlli potrivili pentru multe substanle organice Polare deoarece pot forma cu
ri l r ' , , l rrrr ldunlt l l l ( lo l t idtogen.
r i l r i i l r tr l rr l t l r t ;ulron $i propanul sunt izomeri deoarece ambele substanle a(l aceeaEi masa
t t r r r l r r r t l l r l l t l
ri r tr!t,rr:r rrrotr|l|trhri oblnut in laborator intr-un recipient umplut in prealabil cu apa ;i resturnat
rilrr iln rri',lrtliror caro conline apa, este posibile Prin dislocarea ap'ei din recipientul respectiv'
| ' t " ' , .u, , r .o t t tu l i t l t t t l oste insolubi l in ape'
l r , ' , , , ' t r , r r j r r r ( l i rpontanului sePoatr3obl inebutan deoarecelan[ul deatomi decarbonserupe
l , r r r l , r l r '11(1,11 l l l t l t ) Cr l i C2.
| . t t t t I r . t t Ix) l l t tor tpr intr-oso|u| iedeKoHaamestecu|uidegazerezu|tat |aardereaunuia|can,r,r,.,r ,,,,lrr1hrt (:rello cleoarece se ab;oar6e oxlgenul remas in exces'
l^ | | ' | | | | | | | | l |n,} t f iha|ogena{ i termioinabsen|a|umini ideoareceeiprezintao|marestabi | i tater r r t t t l r r i
^10. Alcanii pot rezulta prin hidroliza compuiilor organolnagnezielli cleoarece legitura covaleute
il""iu"" t"ti^eziu din acelu compuli este nePolarizate'
, l l l ,Neopentanu]arepunctdef ierberemaif id icatdecAtn.pe|r tanuldeoarecearecatena/ | ramificati-
; l12.Termeni i infer ior ia iser ie iomoloageaa|cani |orsuntgazol i .deoarecemo|ecu|e|esunl'tJ nepolare.
^ l3.Raportulatomi|ordecafbon$hidrogenincic|oa|caniesteconstantdeoarecefonnu|a|or' -' generalA este CnHar'
/ t , t , - , -^-r i ^, .^r hi ' t .^^. .hr rr i calr rrnle
ffil"lilerrnul nu reac[ioneazaanapadeoarece alcanii sunt hidrocarburi sahrrale.
t*s.inetan, atomii de carbon sunt primari deoarece esre o hidrocartrr.rrd saturata.(-/
f^ to. Butanul con[ine g2.75 % carbon ]i 17,25 7o hidrogen deoarece are masa moleculara e0ala
'- cu 58. . : ". |7.Metanu|estealcanulce|ma|stabi l |aincSllredeoareceomo|ogi is6iconl int i |egit tr f iC.C
""i" * tp tui ugor decit legiturile C-H'
Jr ls.Oxidareacatal i t icacuaerahexadecanuluipoateducelaacidpalmit icdeoareceaceasta'4 o*idare este o oxidare degradativi'' ' ' . .
' . : . . j
/a i lg.Ardereametanului inaerconst i tu ieosursdimportant ideazotdeoarecemetantt |se'tJ combina numai cu oxigenul- din aer'
10. pdn cracare se urmSiegte lransformatea alcanilor liniari in izomerii lor ramificali deoarece
.9zoalcanii ard mai binqin motoargle.cu explozle'
' : - ""-- ' ' v l l '3 'ALCHENE. .r i"'irig;.f C.fi$'l:N 1j - - - "
t_
/ l ,Alctreneleso,m?|n3qelc$Plefuedeoarecederiva|i i |orc|orura\igibromura|isuntl ichideuleioase. - ... i . :., - '--, i
t
t.i1.;.
*til; l$ i$t !
$
i{207 r iE ' i r l l l ' / ' - ' t , l ! t
l, > Br-2 > Cl2 deoarece iodul este cel mai electronegativ halogen.
- '
B Alcoolul vinilic ai acetaldehida sunt substanfe tautomere deoarece alcoo[ll vinilic este instabil.
. i g Produsul reacliei dintre clor Ei propend este diferit in funclie de condiliile cle reaclie, deoarecepropena are o structurd nesimetrici.
' ' 10 Propena reaclioneazi direct cu clorul la 500'C deoarec e rezult|doi derivali diclorura{i.
. 11'.Prin adilia 9i eliminarea succesivi a acidului clortridricla 1-butend, rezultd numai 1-butend' deoarece reaclia alchenelor cu hidracizii este reversibild.
' 12 Prin eliminare de HCI din 2-clorbutan se formeazi un amestec de butene, in care predomini" ?.butena deoarece aceasla prezinti doi izomeri geometrici.
" '; 1 3. R eaclia archeneror cu ap' este o adilie deoarece este o reactie de hidrorizi,
; ; ' 14' Prin acti[ia hidracizilor la alchene simetrlce se oblin derivali monohalogenali deoarece adiliae orrerl16t5.
/'"; '{5 Etena este o materie primi industriali de mare valoare deoarece se poate transforma inpolietend, alcool etilic, o*id de eteni, etilenglicol, clorur. de etil, stiren.
16' 2-Hexena se prezinti sub formi de izomeri cis-fans deoarece este o alchena nesimetrict.
17- La ob[inerea alchenelor,dh alooli se folosege acid sulfuric in cantit6li mari deoarece acidulsulfuiic catalizeazd rea{ia de adi$e a apei la eten6. 'r ' vs' 'n..t' I ' 'q' ' us'
.
/ j-' 1.s'. oxidarea 2-butenei cu perTnanganat in mediu slab alcalin cnnduce la 2,3-butandiol deoarece" dioful poate prezenla izomeri geom-efuici. ,,
19. Alchenele sunt substan[e n,ai reactive decit alcanii deoarece conlin o regifurd n.
20' Adifia acidului clorhidric la t-buteni esle o metodi buni pentru prepararea 2-clorbutanuluideoarece reaclia butenei cu clorul poate fi o reacfie de substitulie.
vil.4. ALC/\DIENE. COMpU$t MACROMOLECULART
/ 1' Propadiena are dublele leg5htri cumulale deoarece prin adi$e de hidrogen formeaz6 acetona.
{ 2' Buladienele nu se prezinti sub formi de izomeri geomehici deoarece sunt izomerl de pozilie.
, :;^#=lJ:nete
au formuta generall CnH2*2 deoarec€ au catenele deschise, liniare sau
4'.Fomrulei moleculare caH6 ii corespund atdt butadiene c6t gi buline deoarece acestea sunthidrocarburi nesaturate.
5. Alcadienere sunt insorubire in sorven$ organici deoarece pot realiza regifuri de hidrogen cumoleculele de api. rv'vv"4q 'sYqrql
qE
/u. ' l
/ct
i ( l
7f
209
acetilene so 9i ?n
de cauciuc
oxigenului din
sintetic deoerrece are
sub . forma ,a palru
proprielatea de a .6
izomed geometrici ,/-r
conjugate ca gi;)
aer deoarece prezintd a iripti tegitura inJ
tItttIIIII
deoarece in formula hidrocarburilor nesaturate /O
ctorura acid6 a //
il rt "ittt
It
tII
I.rIIIIIIIlII
1L.-i
EIr
r r tat r r
I t lI r
. tr-.
FIIL
Tti
ril
4. Adrlta afrel la alchine este qatalizat6 de Cu2Cl2 + HaSOr deoarece in catalizd omogend sefonneazd strlfat acicl de etil.
5 Alcllinele sttnt hidrocarburi nesaturats deoarece participi nurnai la reaciii de adilie.
ti Acetrlena se oxideazi degr,adativ in condi[ii blAnde deoarece produgii de oxidare suntrlioxidul ile carbon gi acidid fomlrc.
/ n(:otilena se piistreazd in cilindrii de o{et, sub presiune deoarece esterfoarte stabili in starehr I rrr l i i .
, iil till)lir lcgdturi imprimd moleculelor in care apare un caracter nesatufat mai accentuat decetrlrrlrl,r ltrryrtltrri deoarece este fornrati din cloui legaturi o (sigma) gi o legdttrr6 n (pi).
'r A'rlrh:nir conlilte doar legdturri n (pi) deoarece are in moleculd doi atorni de carbon lega[i
l , r r r r l r r r l r ip l i legdtLrrd.
lr ( t lonu,lr) i laceti lenei sereal izeazel i intetracloruridecarbondeoarqcedinreac{iereztr l lS, r | r r r r r 'h, l t , t $t l ( j l faclofetan.
,| | r ,rtrr,r rlc calcilr nu poate fi considerati o "aceti[rri" deoarece ea se lbrmeazi prin reac{ia, l trr l t l or l t l t t l t lu calciU gi cerbuns, la temperaturi inalte.
t , ' Arl Ihrrr;r;rro un caracterslab acid deoarece poate reactiona ctt hidrol izi i alcal ini , formind
' r r ! l t l t i l l
lt A,lrlrrr tlonr[ri la acetilena s€r efectueaze $i in tetracloretan deoarece solventul este chiarl , r " rh r ' , r r l r l r , r r ' : t t ; { io.
l,t Arrrtrk,rr,r iuo conlpozi{ia diferitd de cea a 2-butinei deoarece ambe;g dau precipitate cur l r t r l r t r r tptrr , t : ,J alnoniacalS.
y, A, r.tr[1ir l:,tr: sofurbili in sotve,nli organicj deoarece are densitatea fald agr egali cu 0,g0.
Irr ,/1r rrtrlurrlrr rrrotalelof alcaline regenereazd prin hidrolizd alchina iniliala deoarece ele se1,,1 1 111r, 1, ,1 i I I : ,oh r( tc a1lOas6.
t/ At'rrrtrrt vinrtio (ol)linut prin adilia apei la acetilena) $i acetaldehida sunt doui substan{eI rrr, ,nl! l t r lcr), l r{r(:u clo au ttesaturqrea echivalent6 egala crl 1.
l l ln l , i t l r i r r l r r r l rn.rkrr l i i r l t rcarbonai acet i lenei estemai lung6deci tceadinetenideoarece'. t ,r nrt r Ir l r t l rrrr lzrrrrr ;r i r lott t i lor do carbon in cele doue substanle estA diferi te.
1r1 111 11q,1l,rr rr l .r prolrrruri tol i atorni i do hldrogen sunt dispul i in spa$u coaxial i deoarece toatet , .11,rhrrr l , r l r r l r r r r l r r r l r r i { lc t t st tnt la fe l do lungi . ' - t
, ,1 / \ , t t l l , r ,r , r , tuhri r . t iur l l thtr: la propirra conduce la nit f i lul acidului a-meti lacnl ic deoarece reaqia
l , r r r ' l r r r i l r r i l t , i l l t r l { l r l t : ; l l l : l l i l
II1
2LL t r {212
VII.6. ARENE
1. Nitrarea benzenului decurgri ugor deoarece benzenul are un caracler aromatic. * l
2' Agen[ii-oxidanli folosi$ pentru oxidarea alchenelor aclioneaza identic Ai asupra benzenului qZdeoarece in molecula acestuia exist6 lrei leg6luri duble C-C.
3. Vaporii de benzen sunt toxici 9i inflarnabili deoarece benzenul se evapora cr.r ugurinli- D)
4. Pentru afchilarea benzenului se folosesc clorurile acide degarece acestea sunt foarle reactive.el l5. Acidul flalic se poale obline direct din tohren deoarece acesta se oxideaz6 cu ugurinla lae 1icatena laterald.
6. Naftalina se hidrogeneaz6 rnai ugor dec€l benzenul deoarece corr{ine in moleculi doLraQ1,nuclee benzenice condensale.'
7- Arenele se numesc Ai hidrocarburi aromatice deoarece au rtn rniros aromalic particular. Z]
8. Prin nitrarea direct6 a naftalinei se fomeaze preponderent p (beta) - nilronaftalind deoarece Jpozi{ia p (beta) din naflaline'este mai reacfive.
g..Benzenul participd cu mai multd ugurinlS la reacliile de subslitulie decet la c€le de adi{ie gi c}oxidare deoarece el poseda un caracter arornatic pronunlat ' J
10, Prin niharea toltrenului rezulte ca produs principal mela-nitrotoluenul deoarece gruparea /g-NO2 esle un substifuent de ordinul il.
. ' . ' ' :f 1j Jof u.qluf .f9 obline prin alchilarea benzeiului cu clormetan deoarece toluenut decoloreazd, la / 1cald, o iblulle blab bazicd de permanganat de potasiu.. =:.,.. {*,,.-";,12. Naflallnause'oxideazi catalitic la temperaturi mai joase dec6t benzenul deoarece areproprietatea de a sublima.
. r . - { r ieg' .__, ' . r , " . .i , ,+
13. Propilbenzenul are punct de fierbere mai ridicat dec6t benzenul deoarece are masa
| , |rw
/3
decat benzenul.: ,
- i je i l t . . ;
I.l iI ' r l.f
/3
) , - r
18 Toluenul, supus reacllllor succestve de oxtdare gi nitrare, dd acelagi compus ca gr in cazulInverserai ordinei reacliilor deoarece grupele metrl gi nitro sunt substituenli de ordinul ll.
19 Benzenul di ugor reac[ii de substilu{ie deoarece sistentul care conline 6 electroni n (pi) aiciror orbitali sunt contopi{i in orbitali moleculari comuni nu este stabil.
20. Tetralina se va subslilui la nttcleul benzenic deoarece reslurile alchilice orienteazi o nouisubstitulie preponderent in orto gi para.
vil.7. CoMPUS| gnlocelail
/ 1. lntoducerea. fluorului intr-o rnoleculi organicd se poate face nunrai pe cdi indirectedeoarece fluorur prezintd o agresivirate mare fald de moleculele organice.
.: 2 Ilalogenarea se poate realiza indirect numai cu fluor qi iod deoarece acesti halogeni sunt cei" nrai reaclivi"
-1 3. Reaclia derivalilor halogenafi cu cianurile alcaline are o mare iinporlanfi practicd deoarecepermite formarea unei noi legituri carbon:azot.
i) 1 lrodYs'1| reacliei dintre metan 9i clor in exces, la 500 "c, este clorura de rnetil deoarece' derivalii halogenali nu sufer6 halogenare.
5 :^,?:,-!::::,1?-run,,9i sulfit de sodiu rezuttd un derersenr anionic deoarece detersenlii- anronlcr sunt gi sdrurile de sodiu ale acizilor alchil_aril_sulfonici.
6 6- cHrCl este folosit ca anestezic local deoarece compusul conline in moleculd un atom declor.
-/ {_-uotpr!! lSlogenati au densilalea mai mare dec6t cea a hidrocarburilor corespunzitoaredeoarece conlin unul sau mai mul$ atomi de halogen.
\'' l;,_9Pr_b_"f..rrr nu reaclioneazd cu magneziur deoarece crorura de fenirmagneziu nu' tltoroilzeaza.
.g ,n:,I'":lll"_::,compugilor organici se face numai pe cii indirecte, prin schimbul de halogen'J Inlre o cloruri sau bromuri organici gi o fluorurd mineralS, deoarece fluorul este foarr" pitin
reactiv.
/ A 3:::j'y:lij::ll! y"b!,.l.prin reac{ia_dinrre o.fluorura anorsanici ei un derivat hatogenarorgantc (Dromural sau clorurat) deoarece fluorul este prea reactiv.
/i f 1'.Derivalii fluorura[i se obfin pe cii indirecte deoarece fluorul molecular gi acidut fluorhidric' sunt compugi cu reactivitate scJzul6.
R l1:.o,j:,?"". decoloreazl solulia de apd de brom deoarece se formeazd derivati dibromuraligen.l|nalt.
/) ls'Produsul reacpei dintre clor gi propend este diferit in funclie de condiliile de reacliedeoarece propena are structuri nesimetrici. .::
il.1 14' Monoclorurarea..toluenului poate avea loc la nucleu ori fa catena laterald deoarece ambele/' / reac[ii sunt de substitulie.
273
15 Prin adi(ia acidtrlLii clolfilric la 1-butend urmard de.erirninirrea acesruia, rezu'6 nunrai 1_buteni deoarece resura_luinrarr<ovnit<ov preiiu'L eriminrr;;il;;;;;i'l",u.u asr{erincaratonrut de halogen si provind a, fu "torrio!JtJ" .", mai bo1lat in hidrogen.
16- Adilia hidracizilor la alchene conduce la un produs dihalogenal deoarece hidracizii su't acizi ,
17' Aclilia acidurui clorrridric ra 'r-buten6 este o merodd de oblinrare a 2_crorburrreactia butantrlui cu clorul Oa un "r"ri""l;;.;;;;."""
ae oDltnere a Z_clorbutanului deoarece /
J,li.,i,lli",i,l"#E:::,j:"'r,qil?:,,:"j:lL"fi1"jr#ili:l de dehrdrocrorurar' se obrine 1,3_ /
l3;,1,J'J."T5',jiX["r*f:?"T:H,il:.a acetirenei se rormeazi 1,'t,2,2-tetnbromeran, deoarece {
;:":l?n#,""J-,1 ;i1:'fi:E:X,;f,::1."n,, ei rormeizi srinrn deoarece acesra esro un ?
IIIII
Prl
I
; - rI t
_ a 2, 13. Alcoolii polihidroxilici satura{t au fornrula generali CnHznn2,"(OH)u deoarece contin mai multe
I ut t l l ,u t t t t tu l rur tdrc -ur t .
-- ,. 14. Alcoolul izopropilic este un alcool prinrar deoarece se poate obline prin re.dttcerea celei nrai/ : ,rrrtnlc celone.
tri l)rin eliminarea apei din glicerind se formeazi acroleini deoarece reaclia are loc in| | r : /r :r r la acidului sulfuric.
bl I ' l i r ( lescompunerea a 4 ntol i de lr ini lrat de gl icerind se obtin 29 moli gaze dgoarece este
I ' , r r l r . . t ; l t l taCxOtOztva.
I I / | | |uten- l-ol este tautonler cu aldehida butirice deoarece el esle un alcool nesaturat.
I l r Artr{rurrAnd doi moli de hidrogen la un mol de aldehidd crotonici rezultd un diol deoarece eal- r, ' . t ' l rrrrrr l lernren al seriei de cc,nlpugi carbonil ici a, p nesalural i .
l , r l l rrLrr l iz;r clorciclohexanului r;onduce la un alcool secundai deoarece reacl ia de hidrol iziI r , ' ' . r l , r l t , ' . t l i t occ( l fge ext letn qe t l lcel .
F
Il
I,'o l rrrtll{ ji nroleculare CnH2aO;' ii pot coresprtnde dioli cicloalcanici deoarece ei sunl izomerirtr , f rr111 [111111, r:u esteri i satural i ce con{in acelagi numdrde atomi de carbon.
i vi l.g. FENOLI\
El | | r,notlt nu poate fr folosii in inoustria meciicamenteiof cjeoarece este causiic ar toxic.r I l
,r t urr\r/ri :;rrrrt baze slabe deoarece ei pot fi descompugi de acizii slabi cum ar fi acidulr , l I r l I l l r
!l I ttrr rrr'rrrr,r,lcr rnixt formeazi irttotdeauna la hidroliza acidd doui s6ruri deoarece fenolii sunt
i r ' l , ' l i l r , r l l r i l l ( ; ; l . l lCOOli i . ,
t' I | il/,rltt iilr l)t()priclali antiseptice deoarece aceitia au in moleculi un radical metil.
-F rr | ,rrr,lrrl ;rr,rlr: fi recunoscut prirr reaclia de culoare pe care o da cu clorura ferici, in solulie
, rr l ,r ,r ! , .1 {hro.r{)(:o se fornteazd un compus de culoare violet6.
--.I 1i ; rrllrrlrrl ,rll;rl :;rrll fornr5 de fenoxid in amestec cu sAruri ale acizilor formic Ai acetic poale fi
T E,jt,ilrrrl rl.r r( r'r;lrra prin acidular'e cu acid carbonic deoarece acesla pune in liberlate doar
I l , ' , r , ,hr l , l rr 1l ,r . tzi l organici inferiori . i iI
ll t ,,,rrrr1t r,rr1t r,rrbslanle miscibile cu apa in.orice proporlie deoarece tolmeazA legituri de
I I l 'u l "" l " ' t I l l r l ( r " l : r l i l
L [ | r,lrrrhl r'rln () :,ul)stan{d toxicd 9i causticd deoarece conline o grupare'hirJroxil.
ft 0 lrrrrrrt l rt,rr {; l rrrai rnare ugurinld reacti i de substitutie la nucleu clesAt hidrocarburile'
t errrrn,rtrr,, |,rr,:r l)rnziloare deoat€cs sub influenla grupiri i-hidroxil reactivitalea atomilor deL r ar l r i l r r r l l r r l r r r r h.r t l : r t r - r r t ta l iccfegte. -
I
-
t 2t5
.f 0. Fenold poate fi identificat prin reaclia cu clonrra feric6 deoarece cl5 cu aceasla o coloralie /Averde, caracterisUce.
11. Pirogalolul esle utilizatin analiza gazelorpeolru dozarea oxigen;liri deoarece se oxicleazdfoarte ugor chiar gi cu oxigenul molecular din aer.
12. Pirogalolul este rnai reducetor decat hidrochinona deoarece corrline mai pu{ine grupirihidroxil.
//
/z
13. La oblinerea fenolului prin oxidarea cumenuhri se obline ca prolus secundar acetofenona /A=+<_ Jdeoarece intermediarul reactiei.este un hidroxiperoxid.
14. Alfa-naftolul reaclioneazi cu sodiul melalic deoaiece naftalina are un caracleraromatic mti //.1pronunlat deCat benzenul.
15. Fenolul dezlocuiegle acidul carbonic din sSrurile sale deoarece este un acid mai slab dec6t lJacesla.'
16. Dioxidul de carbon Poale separa fenolul dintr-o solulie de fenoxid de sodiu deoarece actdul /bcarbonic €ste mai lare decit fenolul.
. ' : ' .17. Pin nitrarea fenolului se poate obline 3,S-dinitrofenol deoarece gruparea nitro este un /]substiluent de ordindt ll.
18. Supundnd toluenul reacliilor succesive de sulfonare - alcalin2are - lopire alcalind se obline ,//.un meta4reiol deoacec'etopirea alcalina esle o metodd de ob{inere a fenolilor.
19. Fenolul Poate scoate acidul acetic din sSrurile lui deoarece fenolul este un acid mai slab z?dec6t acidul acetic.
20. Fenolii au un caracler acid mai pronunlat dec6t alcoolii deoarece fenolii reaclion "^.e
*LCsodiul metalic. ,:,
-2-: Substan{ele rezultate din reac[ia dintre amine gi acid clorhidric sunt siruri deoarece au $. , carader ionic-, ,'ts+
g A.id.,rt para-aminobenzoic se obline prin oxidarea directa a para-aminotoluenului deoarecu in )i aceasli rea{ie gruparea aminici nu bebuie protejatS.
/'t
I. tf lJkI : l f, i :
i+-l f
, l
' td;J
: . -, i9#f to atirmul de azot slabilegte patru legituri o (sigma).
;iffd.f,iili""r" pi1 "nqbnu
cabazedeoarece ele pot tega protoni ta atotnut de azoli1 I 1'ffia14!r, khrni'l: ri'-: " ,.-;l!it i, l. i '.
i.;.'i;ix*, : ' 216i l:a i*;r,'::"
/i
7' Fenilamina se poate obline prin lratarea clonrrii de fenil cu amoniac in exces, la temperakrraobiqnuitS, deoarece regitura c-cr din crorura de r*ii r" *p" foarte ugor.
8. Aminele te4iare nu pot fi acirate cu acizi carboxirici deoarece ere nu au caracter bazic.
9' Aminele insolubile in apd se solubilizeazd prin lratarea lor cu acizi minerali tari (llCl, FtrSor),deoarece s6rurile rezultate au un caracter ionic.
10' Aminele aromatice au in compozilie nuclee benzenice deoarece ele sunt baze mai tari decdtamidele_
,' i 1 1' Antinele prezint6 caracter bazic deoarece atontul de azot din amine este hibridizat spz.
' ) 12' Acilarea aminelor este.o metodi de oblinere a aminelor secundare 9i te(iare deoarece prin/ "'l acilare se m6regte gradul de ,rOrnit rti"L-rJ"t.
/?t l';ftH:"::
poate nitra direct mai usordecar benzenurdeoarece sruparea -NH2 iiconfer6
;4 14' Anilina este o amini te(iari deoarece azotur este regat de.un atom de carbon te(iar.
/r{ ],1'^-o-t9?t"? -NH2 poate fi alchilatd 9i acilali deoarece in aminele primare este tegat; de unt . ', srngur radical.
/e 16 S.olubilitatea in api a sdrurilor q;atemare de amoniu este mare deoarece aminele au- caracterbazic.
r ' -t '7 17 ' .Pnn acliunea acidului azotos azupra amlnelor alifatice primare se formeazi alcooli deoareceaminele aromalice primare sunt baze mai lari decdt cele secundare aromatice.
1B' Anilina este o bazi mai slabi dec€t amoniacul deoarece la tratarea clorhidratului de anilin5cu amoniac se obline difenilamini.t
/ 1 1.9 lodura de metil poate reac[iona at6t sl c-naftilamina c6t gi cu metilamina deoarece cele' dou6 amine au aceeagi constanii de Oazicitite.
l-a 3-91,?in
u*jLule primare alifa[ce cu num6r mare de atomi de carbon in moteculd, prin alchilaretotali se ob$n substanle tensioactive deoarece sdrurile cuatemare de-amoniu-sunt substanteionice.
I
7
V.II.11. ALDEHIDE SI CETONE
1' Gruparea carbonil este o grupar€ fundionali tetravalenttr deoarece atomul de carbon implicateste legat divalent de oxigen.
2. cianhidrinele sunt compugi cu funcfiune mixt{ deoarece conlin in morecuri o gntparecarbonil gl o grupare nitril.
3' Condensarea compugilor carbonilid inbe ei are loc in catalizd acidS sau bazicS deoareceacegti compugi au o grupare funcgonal5 dlvalent6.
4' solufia apoasa de formaldehldd de concentra lte 4oo/o se numegte uzual formol deoareceservegte la conservarea preparatelor anatomice-
-t
A
t
10
/,117
2t ' t
5. Acetona este un richid nemiscibir cu apa deoarebe ni.r conline grupdri -oH.
6, cetonere pot fi oxidate cu siruri complexe are unor metare traru{lionale deoarece aucaracter putemic acid.
7. Acetaldehida este ugor sorubirri in apd deoarece ea este ra rindur ei un richid.
B. spre deosebire de aldehide, cetonere nu au propriet6li reducitoare deoarece acestearurm5 nu pot fi reduse cu ajutprul unor ag-enli reducitori.
9' Reacliile de adilie la conlptrgii carbonilici..sunt posibile. deoarece dubla legaturi >c=o din 4gruparea carbonir poare fi upor rransformbti in regituri "impra
p,inl*runi,i;u;r;r;";lj;Jreactantului.
10. condensarea crotonicd intre acerardehidd gi acroreini nu poate aveu loc deorare in srructura ei o dubrd regaturiin pozilia a (ara) fale ds gruparea carbonir. arece acroleina 'fi
ll oxidarea aldehidelor ra. acizi carboxirici cu._ajutorui oxrgenurui dr-1 aer se mar numegle 9i /autooxidare {eobrece pera-cizii care se formeazi'iunt intermediari ai pit"rruili. "
;:,5,J:i,l'ilHiffi;T#ffi?ffiJf..::*uvurro'eli se reduce deoarece oxdeazd arshrut /2.
::,rirJ,lr:1" eire o ardehidi rresarurari deoarece prrn oiioare cu reactiv Torens formeaza un /3
/ \-J
I4/
'\)
It
din d,
IIIiIII
/ (
/7
III
-J\
2. Acidul ntaleic tttt se poate obtine direct prin oxidarea benzenului deoarece la temperatura dereac{is ssle instabi l gi el imini .ap5.
3, Echilibrul reacliei de ionizare in solulie apoasd a acizilor carboxilici esie puternic deplasat sprerlreapla deoarece acestia sunlacizi slabi in cornparalie cu acidul clorhicirric.)
I' I 4. Acidul acetic pur este un lir:hid la temperaturd obignuiti, care se numegte acid acetic glacialrk-roilrece se solidificd la rece.
ri l)t'oprietdlile chimice ale ercizilor carboxilici echivateazd cu surira propriet6lilor compugilorr.,ttbonilici 9i ale alcoolilor deoarece gruparea carboxil este formata dinlr,o grupare carbonit( .( )"O) Si o grupare hidroxil (-OH).
tr Ar:idrrl oxalic are caracter rerlucdtor deoarece se oxideazd conform reactiei:l f( xXI-COOH +[O] .--+ ZCOz+ 1116.
/ Ar irirrl acrilic aflat in ameste,c cu acidul propionic poate fi eviden{iat piin tratarea amestecului,rliil (:{l apa ds brorn c€t gi cu solulie de KMnO4 deoarece acidul acrilic are in structufa lui o dublih'r 1, ,1, , , , , r ;zrrbol l - carbon
r'rr
,)
I. t '
II11|l
l i
I .I
t'r (
||
t
tl I l,ttrttlttl are un caracter acid mult mai slab decat acidul acetic deoarece gruparea elil dinr'l,rrrul r:orrlins atomi de carbon hibridiza{i sp3. !, . . -
!l Ar ltltrl tsrefialic nu poate foma anhidridd ciclici deoarece moleculele sale sunt asociate prinlrr1l, ih rr l r l t l hidrogen.
lll Lr rc;r:lia cu acidul sulfuric; formialii elibereaza acidul formic deoarece in mediu sulfuriclar rrll, rrr:lthrl formic se descompune in oxid de carbon Si apA. ,_ .
| | Ar rtt :;ttccirtic 9i maleic dau anhidride ciclice deoarece ambii acizi sunt dicarboxilici. . : . r
| "
Ar rr h rl oxalic oste un acid ntai puternic decit fenolul deoarece disocierea protonilor, in cazullr , | luhti ()x;t l i ( : , aro locin doui trepte. . : . , . t l
| | Ar lrftrl r;rrcr:inic nu poate fonna anhidrida ciclici deoarece este un acid monocarboxilic. '.i
14 Ar t,'rt ;rrornatici gi cei dicarboxilici sunt solizi gi cristalizali deoarece.moleculele tor sunl,r, , , t ,r l rr prrrr krgdttrr i do hidrogen.
i . . . f , ,I fr h r ',r rh rlL r ; tpoas6 acizii carbrrxillci lonizeazi pundnd in libertate protoni care reqcgdneazh cu
'r l r . t fu ) i l i l . ' l t ( l i r r r r i l t idroniu deoarr- .ce in acestcazapa are caracleracid. I ' - ,
- - - r - . s l tl l i Arl ,ht l r ' i ; rr t l rhlr icpoateficonsideratnitdlul acidului formicdeoarecepdnhidrol izEtotal ipoatel , ' r r l r r r t r l lot t t t i t ; . ' ' ' - " ! '
t / A, lr lr rl r l, rr rl rrr l it; po;rte li con:siderat nihlul acidului formic deoarece HCN se p*t" obiinJpriri_ - : , : . .i t i l t r r t t [ { l r l r i l r ' l t t i l r : l ; t t t t t l t t l .
f tl f rr rrrlrlrrrr',r rrrrrrrr.1ic6 a 2-rnelil-2-pentenei se ob[ine acid izovalerianic deoarece oxidarealot t r ' t | | | t r | l . ' l | t l | l | | . / t t t |7 i jc t |perma|1ganatdepotasiuinmediuacid.
2I9
. i : . ,1
;i
,.ni
:.j.*l rli
< !.sli::i:
" ,i,irlti{
19' Afcoolii au un caracter acid ma, slab decAt acizii carboxrlci deoarece ambele dasa de /3compuli reaclioneaze cu hidroxizii alcalini.
20. Acidul malonic este omologul supenor al acidului oxalic deoarece ei diferd printr-o gntpare 2i1- CHz -.
VII,13. ESTERI
1- Reaclia de esterificare este o reaclie cle echilibrLr deoarece produgii de reaclie por reaqiona /9i ei refdciind alcoolul 9i acidul inilial.
2. Esterii au puncle de fierbere. supenoa;e acizllor 9i alcoolilor din care provin deoarece nu au ca .1,acegtia molecule asociate prin leg6turi de hidrogen.
ilf"ffiXilli *"fi,r"j,jtr'r",.ffiXur carboxiric erimina hidrosenur d;n sruparea carboxir deoarece q
4. Esterir- sunl derivali fr"rnclionali ai acizllor carboxilici deoarece se pot clasillca dupA nafun / )radicalilor hjdrocarbonali in esteri alifatici, aromatici gi micati.
5' Sdrurile acizilor gragl aU proprieteli tensioactive deoarece au irr componenla grupiri ignice j-atat pozitive cat gi negative.
6. unefe grEsimi nesalurate sunt sicative deoarece au posibilitatea de a polimeriza . /_' iA
1,J"1::^n, ionici au putere de spdlare mai ridicata decat sepunurile deoarece ei se pot
J
8. DuPa e{raqie, grasimile destinate consumului alimentar sunl supuse r.afinArii, deoarece prin €rafinare ele sunt aduse in stare solid6.
9' Hidroliza esterilor este praclicate de obicei in mediu bazic deoarece in acest feldeplaseazi echilibrul prin formarea sirii acidului.
sec?.J
10. Obfinerea alcoolilor din esteri se face gi prin saponificare deoarece saponifi€rea utrc o fQreacge reversibila.:
1.1' Prin reaclia acidului acetic cu etanol se ob{ine un produs cu solubilitate marE in aptd, /tdeoarece.acost produs conline 54,S4yo carbon. ' t I
12. Ac]l/xi carboxilici superiori sunt ugor solubili in ap6 deoarece esterii lor nu sunt solubili in apa. /+t . - t . r ' r . . . ,
: - r l f L- . r '1. '
13. Acetaful de metil are rnasa moleculari egal6 cu a acidului propionic dooarece ambii mmpugi /Jsunt foarte solubili ln ap5.J .'.-E+ :: r-r: :'14. Uleiurife demloreazA solulia de brom in tetraclorurd de carbon deoarece unii acizi a61si-/ )-nesatura$ din gliceridele lor pot polimeriza ugor. - ' 1 7;r:i,1.:i. ' .1 r ' '15. Reacfia de esterificare dintre clorura de benzoil 9i fenolatul de sodiu este o reaclie reversibilA / $deoarece din reaqis rezufie un ester li o sare,l |egb t , : : . ' - . r :16. Reacfia de hidrolizi a eslerilor se poale efectua nunrai.in calalizi bazicd deoarecein acnsrlAc€lz reacfia are loc cu randamente mari prin fomrarea alcoolului 9i a sirii acidului resiectiv. '
u ,
l l
l
, li .a
I '/- tt . DipBhitosteadna este o glicerid6 solida deoarece acidul palmitic ai acidul stearic sunt acizigragi satt,rali.
/g 18' Acrilatul de metil poate se polimerizeze deoarece tofi esterii suferi aceasti reaclie.
/9 19' Es.terii au ptlncte de fierbere superioare acizilor gi alcoolilor din care provirr deoarece esterii" au moleculele asociate prin legituri de hidrogen.
]C 20' Esterificarea alcoolilor so poate face cu acizi, cloruri acide sau anhidride deoarece oricereaclie de acilare conduce la esteri.
VII.14. AMIDE
/ 1' Amidele.sunt derivali funclionali ai acizilor carboxilici deoarece hidrogenul gnrp6rii carboxilice' este inlocuil or o grupare aminic6.
t 2-. Majoritalea amidelor sunt substanle cristalizate deoarece ele se oblin prin hidroliza totald a' nitrililor,
3 3' Amidele se ob(in_din nitrili in prezenfa pentoxidului de fosfor dgoarece nitrilii sunt derivalifunqionali ai acizilor carboxilici.
h 4' Prin tratarea aminoacizllor monoaminomonocarlroilici cu cloruri ecide se oblin amide' substiluite la azot deoarece aminoacizii monoaminomonocaruoxitici au in solulie apoasdcaracter aproximaliv neutru.
5 5- -Riginile
ureo-formaldehldice au bun6 rezistenld chimicd gi mecanicd deoarece au o slruclurdfiliform5.
6' 6' ureea este o diamidi nestabild deoarece esle un derivat al acidului carbonic.
) 7' Amidele sunt den'vafi funcJionali ai aclzilor carboxilici deoarece gruparea carbonilicE a grup5riir carboxil este inlocuit6 cu o grupare aminici.
P 8' carbamida (ureea) este diamida acr?ului carboniq deoarece amidele sunt derivali funclionaliai acizilor carboxilici.
t ;":Hjff[rf,fi,r" amideror rezu'i amine deoarece aminere se pot obrine ei prin adilia
10' ureea este diamida acidului carbonic-deoarece sinteza acestei substante este prima sinleziorganicd realizati in laborator
11. Hidroriza bazicd ori acid6 a ureei conduce ra dioxid de carbon gi api deoarece este osubstanlA solidi greu solubild in apd.
J"1;,??ll'l["rj?r?#etor esre fotosird pentru oblinerea nilritilor deoarece nilririi, prin hidrotiza
'b l*,#illt"
aromatice au in compolpe nuclee benzenice deoarece ele sunr baze mai rari dec6t
/0
,l
{,'
22r
14' Pnn tralarea unei amine RrN cutlorurd de acetil bazicitatea aminei cresle deoarecc u,n.*le/ r. 1
;###ffi;;-r-"1,?ri " cad, a sdruri,o, ." ",""*,",:,,;,'carboxrlici deoarece amidele sunt substanla neufre.
16' Deshidrararea amidelbr oste forosili penrru oblrnerea nitririror deoarece repfeZenl{..de p2O5. .- - 'v'vs"q vsrr'rq uulxrslea nllnlllor Oeoarece feaclia are lOt: irr,/ 1
17' Acilarea N'N-dimetilartjlinei conduce la N,N-dimetilacetanilidd deoarece bazicilatea anricl*lor { ..esle mai mare dec6t a aminelor alifalice.
l,l;rliiii;3'il?ljrormamida este izomer. cu N-metitacetarnida deoarece cete doud anricte sunt,,-r.
ln;fi:J5"t'd" se poate obline clin benzonitril deoarece hidog"nureu parliali a nitrililor cor .,.,co- { .(1
I
,lo:.I"9I0" se. obline prin katarea acidului acetic cu amoniac, unnald de incdlzire o.noru.o.. .1Ctoate amidele sunt subslanle solide, cristalizate.
tipuri de sarcini conlin irr I
IIItIIITItI
III
,rt
IrIrIIIr|T
I l" : ' r) l tr l r , l i t l )oi lsa a alanin(t i are caracler aproximativ neulru deoarece cele doud grupari' hrrr {rrrrr,rhr i tkt i l latt l lei sunt lolal neionizate.
, I t | ),,r ,ttttr':iltrcttl ce acid glutatic Ai acid asparagic se pot forma doud dipeptide mixte aldhrri de' l" t t ' i ' l r |( ' l l l l ( l () sinlple deoarece f iecare din componenli i amestecului esledicarboxi l ic.
, l.l ,\r r.'rr r1|rl;U|lic Ai asparagic sunt omologi deoarece ei sunt acizi diaminomonocarboxilici.
t'i | /r h,rt,rc;r rrrrei proteine r;rr acid azotic concenlrat apare o coloralie galbend deoarece in.r, , .r , t , t i l ' . r , l iu sL'formeazd ni lroderival i .
Iti lirr rrrtrl rlr serin6 reactioneaze cu doi moli de NaOH deoafece acest arninoacid este, . , , , ' ! , i r I r r r , r f i r , r t l loxi l ic
| | | r,rr,r,r"r rr,rhrrala nu hidroli2:eaz6 deoarece este alcetuita dintr_un lanl polipeplidic.
t I i i l r r r r l t i l r | r r r torrr icacidl iz inaseprezintdcaundianiondeoarececonl in€inmoleculasadoue, t r ' l ' , r , r l t r , r r r t r ; ; t fa6lef bazic
l ! r l ' r ' ! l "rrr" l t ' : ,rrPotacj lal i esteri f icadeoareceheteroproteinelenuconlingrupari prostet ice.
rt l l rrr ' rr l t ' t r ' r t l l t rProteici.este-clreacl iederecunoagtereaproteinelotrdeoare@aceslealratal-., r ,r , i r l l rulu.r r l i ru coloral i i galbene.
VII.16. GLUCIDE
| ..irllrttrtrrt r;o11ll11e 6 legituri dicarbonilicd deoarece aceasta se formeaza p6n eliminarea apeihr| le r lh' r l rrr, l 1;rrrpAri hidroxi l gl i , :ozidice,
I lit lttr il,'lrrt JrtttcrtticS monzaharidele se descompun inainte de topire cieoarece posed6 uhrirsrri lrlt.lt rll krglltLrri de hidrogen inlefmoleculare .... , . ::.
I lll'lrr"tlrrl 1lltr:ozlclic al monozattaridelor apare ca urmare a ciclizdrii moleculei deoarece arb6llrhhrrrt l r l i l lni l rr lrr , l uParif ia a doui forme anomefe, I i : t . j , : . .r
{ {r lill rtltIrtth i r,tt oblin prin oxidarea glucozei cu dicromat de potasiu deoarece oxidaA1;i b6nz!t f t r f i i f l f r l t l l t l l ( , l ) tom feact ioneaze doarcU fnt" ]a7a - i . , . . . . . . : . ; . ; ^ : . - ! - -r rlrr il ll ,|||l rl(, l)to0t reaclioneaze doarcu fructoza. : . - ' ; . i i r i , - : i .
i Mrrttil;rlllrrlltftthr sttnt compufi organici cu funcliuni rnixte deoarece prezintil mai rnultbSrailrllll+1li rlu r,lru<;lrrri ciclice.
h lnrrr l" ;rr! ,r( lrorreazecureacti \ /ur ropensdebarecearecaracterreducetor. t t , ,
- . t ' ' . . . :-1-,, j
I I'l'ltttittl lurfuttlizol totale a amidonului reacljoneaze cuirbactivii Fehling, Tollens 9i Api de.rlll tlrllrldr o rrLlozele au cafactef oxidant. . :Jr i : ' l t_Ll '
I rilt hr"4 tn lxtttlu ob[ine prin hidroliza celulozei deoarece celuloza este rez$ltatutlnuiOidceslE lrlr r{lr rI rl.' l h rkx:hirnicl | ' ' . ' iq- i l t , .
ll€rlrir qu urrrr hbrica din celulozd deoarece aceasta este solubild in ap6 gi solvennirid:li{
ll Atrtllrr|rrr llrr,r trsto lnsolubili in apa caldd deoarece este sinletizati de planie. '. '. r.-.,ri! fI
223224
11. Zahatoza nu are proprietati redrrcatoare. deoareec enntino n lo^ir ..x r;^^:doud molecule On n.,onojj,nnj?,,jredLrc6toare,
deoarece conline o leg;ituri dicarbonilicA intte cele / /
::;"lj; rr' sirnpri ardozii esre aldehida glicericd deoarece ea se obri.e prin adilia apei u Q
1,3' Zaha.roza are proprieta{i reducatoare cleoarece conline o legiturd dicarbonilicd intre cele | ^*/
douimoleculedemonozahar id. - vv"Ir ts u rcgdtula olcatD( , - )
14- pnn reducere, nn,.o.:^r:-131sf1r1a i1 acid gruconic deoarece gruparea ardehidic. poale t ) -adifiona hidrogen, formdnd o grupare hidroxil primia . / -l1.5' Prin fermenrarea grrrcozei i' prezenra urror enzime rezurti arcoor etiric ai mordeoarece monozaharidele sunt computi polihidroximonocaoonilici.
'loxid de carbon $
16' Prin fermentarea glucozei.in prezenla unor enzime rezurtd arcoor etiric ai dideoarece monozaharidere sunt compugi porihidroximonocarbonirici. oxid de caton / 517' Amidonur hidrorizeaza in mediu acid deoarec€ tormeaze un amestec ecl.glucozi
gi fructoz6. tv'tttvazd ull amestec echimolecular de 7 /
;,*#ffiHi[:re-por suferi reacrii de hidrorizd deoarece conrin cer pufn dou6 srupdri /d2
19'-Dizaharidele cu legaturd dlcarbonilic6 prezintd caracter reducitor deoarece acest tjp d" /gfegdturd se afli in zaharozd.
;,?#:"t" 9i amilopectina au strucruri identice deoarece prin hidrorzi formeaz6 nu ri o-To
vil.1 7. REACTI|LE DE ALCHTLARE Sr CoNDENSARE
l#xl?jl. j.jla nu poare fi archirard cu iodurd de merir deoarece nu are aromr de hidrosen ra I
i;?lll.i5,r"jTf n{.r poate ficomponenrd meritenici deoarece se autoo{deazi formand crtstab {
3' 2'2'4-Trimetilpentanul t-"- "-!qi"
din izobutan gi izobutenii in catalizi aqrde deoarece "r,"
3substituit atomur de hidrogen de ra atomur de .uroJn ,""unoar ar izobutanurui.
:r::H"* arurniniu esre catarizator ar reacliei Frieder-crafts deoarece dorura dg aruminiu 4
A . i . . .5' FenoliiFartlcipd la reaclia de alchilare la atomul de oigen sub formi oe renoxia-atcati,ni 6deoarece in urma reacliei cu halogenuri O"
"tnii .".Upn eteri.mielti.
6. N-benzil-N-propir-arfa-naftihmina nu se poare acira deobrece nu are hidrogen n !rupo2 5arnino.
L
t -
I1"rd
qJI
I
t
I
I 7.
..Nitralii de celulozd sunt esteri ai e/ policondlnsare. ,. -rcidului azofic deoarece se ob{in printr_o reaclie de
! *,ffi#m: iT1ib: li'"re se oblin,j h.Esterii
se o;e
au reaclivilafi us"L] --v't 'luft€i
amine sec.tndare deoarece cei doi hidrogeni ai
/ acizictca,ti,il;??ffir?#"1 pnnrr-o reacfie de policondensare deoarece poriesreriise ob(in din/ o
10 jnlsolul este un ester deoarece se poate obfhe prin archirarea fenofarului de sodiu.cu iodurS
// ih,l'3:1'5#:ll'fl":i5j:"":"j11?j;:TJ:tl.i,r prezenra Arcrg, deoarece reacria dei,
/1 ;t#:fr]"
poliamidico au proprietSg asemdnitoare deoarece au o mare efasricitate girezisrenld
/ \ 13- Prin etoxilarea fenntr rr,,; .^ ^Lr:._' J rorosip, o! ffi1,i",.::illil::"??li;:ffiif',"#?f#LTl,-o;:-r poriererdeoarece cararizaroriit h 14. prin etoxilaree' I r"r"iiii'0.'"ti*ii,iil:Hli:::"JJ,;:til#.,"#:i%;#.?,Xffi;i-poriererdeoarece ca,arizatoriiK 15. La alchilarea Iv 0"o",'"""1*ii;'3:'[:'# lf,'nJ;f#L[",rg1"iffif;.,"0 rormi de renoxid de sodiu'6
J,l;fJ,[f-"a cu surfat ds metir, zaharczaformeazi un erer o'omeriric deoarece esre o
7 17. Novolacl are o skucturi filiformi deoarect
p lg.Alcoolii sunt "
'esleosubslanlSinsolubilSinsolvenli organici.f inramotea.rt#;:"flil[r* alcfrilare deoarece ererir srmetrici se obgn prin deshidrararea
/q 19. Condensarea acetonei ct,had,-tA^Lt,
'J R componenta mlo]*i3lit cu benzaldehida nu poate avea roc deoarece benzardehida nu poare
2n 20. Propanhblul poate forma n^t;ac*^;</ proouclia d6;"d;"Ji.iffi
poliesteri an acidul ftatic deoarece produsur rezurrar esre.uririzar in
v,t.18. REACFA DE OXIDARE1. Oxidarea este o readiemorecurE,;, d;;.;r;# I?:rT,iJ'fi,$Tfl:ffi;.,]"" un proces de inrroducere de oxisen ?n2.. Prin oxidarea completd
"'idil";d;"Htrffi"H1f5trffi:il:ni,:?q" acizi carboxrici deoarece princ se alomi de carbon dec6t irn ,uO"tJ"f"
3' Hidrocarburile mai .reactive (alchone, arene polinucleare) sunl oxidate colalitrc t:tr o; l;rtemperaluri ridicate deoarece hidrocarburile saturare alifatice sunl oxi(fate rle r:orrrp'gianorganici cum slrnl KMnOr gi KrCrrO?.
4' Acidul sulfuric este catlalizatorul rdacliilor de^oxidare cu-permanganat gi clicromat tfu Jrotasiu 7.,deoarece in aceste. cazuri reacliile de oxidare se desfigoard -h lenrperatrrri $r plestrne ,,obignuitd.
5. Pirogalorur nu poare fi utirizat in anariza gazaror deoarece se oxideazd foxigenul mOlecUlaf din aer. ' 'vr usvqruus 5e oxlseaza loarte tlgor, clriar ;i ctr '1.;
6' Naftalina este mai pulin reclucdtoare decdt benzenul deoarece ea se poate oxicra crr ugrn,inlir (.,ra acid lerenalic eo Dv PL
l;fliiitlljiX'jl se rolosegte in chimia analitici penrru determinarea calciutui deoarece ,xideaz;i -/
B' Pirogarohrr se foroseste ra dererminarea oxigenurui din amesrecr-rrire depropriel6li reduciloare.. "-- -"'vvr'v's' ux' orrreoruuLrllle oe gaze deoarece are J
9 Aldehidele au caractetteducdlordeoarece ele rezult6 prin oxidareer alcoolilor prinrari. g
10' Reaclie de oxidare degraditive:dau numal alchenele deoarece aceasra decurge c. nlperea Icatenei.
ft
l j
I
{.1
I
I
I225
-T-v
', . 2o Apa <Je tfl polasiu in,,r#1191'ou"za
aldozele la
rrr diu acid '" Jo"".is^,;:,:1i1,:lXigi,fi"JiT#u,ori deoarece cu dicromar de
I :, Il,::::,:t#;:,ff";;";. :::' H'DR'GENARE gt REDU.ERE
resdturile " 1p4 o,n;ffi;lliijfiilH scheletur de arornide carbon deoarece
I ;;,,1;iiii.m:f}:#f,T,,:.ff"':::?"."T#,.,ti:xTt;?,::,:',:T:?:11!1"":j;ffiT,,$r
, , l rrr irhltr sc obl in prin hidrr'lilr,r lrrrtrrrrJr-rru,ri ,u;;in,i.'"'"nenarea parliald a nikililor deoarece arninere qrimare se ob[n pnhf ;' ill ili';li',TJ,',1tffiil
I l r r r r r r l r ' l l r l r l rogendr i i catal i l ice nr i iEi . - ; r^ , : - , . .r ' rr r"f 1 1111;,1 ,,, ,,,r"c pJirnffi'olitice grlisimile lichide devin solide deoarece restunle de acjd oleic se
I r r r r r . ,L rr | | r , i , , , , , arC patmrt i" 'au,t 'nutlH
" "r "rrr'r ttt ;tr:d palmitic sahrra[ "-- nv' nvs usvrn sollde deoarec(
_
u lJdrlllllic Satttfat. '- "r ' rv'rqs ucodreGe festU[ile de aCid OleiC Sttr-Jt l , r t r r r | l l l |1111g1
,r , , , , , r r , r r r , , , , . , r , , , ' - l , t ldei aciz i lor rnono-eazd cu
",,is;"' "ilriJ ;:;,l-fi Tjg[ dicarbrcr<itici are un caracrer reducaror:,, : :,,,,, I,,,,,
r t,xrt reazd-cu -"r;#.ffiT;,:_fi Tjg[ j;Tnili
;;;ot"*llot r...," deoarec€ din reacria
:,i:j"' ".' r rr rrrrrr,'.rrur, alcrerrida crotonrc. formeaz. 1_butanor o*"**,";;;raJt"i
/1
-17. Reaclia cje hidrogenare a alchenelor se poate realiza cu amalgam de sodiu 9i api deoarece / flegatura H-H este covalerrta omogenS.
18. Alchenele se pot hrdrogena in catalizd heterogena deoarece ele conlin o legaturi ". Q
19. Prin Valarea 2-bulenei cu Hz / Pd, Pbt' se obline butanul debareco alchenele i'e 7.-,hidrogerreaza catahtrc la presiuni gi temperaturi ridicale. /J
20. Alcoolul p-anrirroberrzrlic se poate obline din pnilrobenzaldehidi prin reducere deoarece el).6mai poartd denr.irlirea de vilar'nina H.
vr.20. rzoMERrA DE cATENA, DE poztTtE gtGEoMETRtcA.t
1. Metiletileterul nu poale prezenta izomeri de pozilie deoarece eterii se oblin prin deshidratarea /'intermoleculard a alcoolilor.
2. Metiletilcetona poate prezenta izomeri de pozilie deoarece are palru atomi de carbon in /molecul6.
3. lzomeria de pozilie a pentenei este cauzati de locul ocupat de dubla leg6luri deoarece ac"sf 3tip de izomerie se datoreazi blocirii rotaliei libere a celor doi atomi de carbon din dubla legdturS.
4. Formulei moleculare CrHsO ii corespund lrei izomeri deoarece sunt posibili doi izomeri de/?pozilie gi un izomer de func[iune.
5. Formulei moleculare CiHsN ii corespund patru izomeri deoarece sunt posibili dolizomen de{pozilie gi doi izomeri de funcliune.
6. Exist6 numai un singur izomer monosubstiluit al naflalinei deoarece to{i carbonii aureaclivilate idenlici.
7. lzomerii de pozi[ie au proprietSli fizice sau chimice diferite deoarece fenomenul de blocare arotirii libere in jurul dublei leg6turi permite doar dou6 dispozilii, cis gi lrans.
8. Aldozele ii cetozele nu se deosebesc prin proprietdlile oxidoreducdtoare deoarece au;12pozi(ionat6 diferit gruparea carbonil.
9. Propena poate da izonreri de pozilie deoarece conline gase atomi de hidrogen in moleculi. 7
10. Pentanul gi ciclopentanul sunl izomeri de cateni deoarece ambele hidrocarburi sunl flsaturate.
1 1. Ortoxilenul poate conduce la un singur derivat mononitrat deoarece se poate oxida la acid / itereftalic.
12. lzomeria geonretrica de tip etilenic esle determinati de dubla legituri (substituila / 2corespunzitor) deoarece aceasta nu permite rota$a libere a atomilor de carbon'
13. Formulei moleculare CaH6 ii corespund gase izomeri deoarece este o hidrocarburi cr 13 i iNE=1 22, "
-JJ
;I
N
6
-l
t t n l i l
l l l l l l l r l
f
I
, :t; i ai !:rri,:;.J?
in sisrem omoeen deoare; eriqiigEpg*ffi
227 .
| ' ' r . ' l 'l rr l l rrrLorIrr ivat docurge
ib
I Q 1a Transformarea n-butanului in izobutan este o reaclie reversibilS deoarece are loc in prezenliiI de clorurd de aluminiu anhidrd ti la temperatura de 50-100"C.
I TES'IE'VARIAN I , .
' PROBLEME
vlll.1- sTRUbTURA cHIMICA' ronnut-A MOLECUl-ARA' lzoMERlE
1. Un arnestec format din doi alcani omologl *{1," 82'41 % carbon' Stiind ca illcanrl se
qisesc in amestec i",r-r. l."blrtir.,"o'r", "J"r ,,ir.poriur oinii" numbrul atomilor de catL'on' sa se
f**: *Uii din amestec'
B' elan + propan c' propah + butan
6.'ili,* * j""trn E' Pentan + hexan
2. Un ameslec echimolecular de al6an' cicloatqa3 9i cicloalchenS' avAnd"acelaqi ttunt;tr clc
atomi de carbon, "on1in"'ii'zii i"-""iu"n 9':T;"'i,1"tiffffi JJ"",{['HT::iil] :li]
I"l"|t"" acesta va cohline 87.,995 ,7"-!1131'ou"t'r,iit*"trri care satisfape condiliilo de mat sus r
A. 1 s.2 * ' ; : ' ; - - -
D' 4 E' 6
3. Se arde un amestec de 20 mililitrl ligl9*lb-Tr sazoasd Ei 60 mililitri oxisen f;rrpa
condensarea vaporilor q" "p"
i".riia'5b mrrilitrl "tt"[JJJ-n-i"
t": qf ,tl?]are ctt o soltt[ie
de hidroxid de potasiu 9e r'educ la 10 mililitri 1"ono'l'i"n"oil"lu1' e'""itip hidrocarbura despte
care este vorba: C. benzenA. etena B' acetilena
D. melan !.P!oliT,14.Seardeunamestecd.e15mi| | l i t r ih idrocarburd€azoasdqi60rmi| i l i t r ioxigen.Dt lpScevapott tde ap6 au condensat, *t"# ij.tililiiltnitg:j:'^n'*#;" ;t i"J'" prin absorblie in soltt[ie
de hidroxid de potasiu rn iir,ririiri (condilii normarel.-e-re"tali hidrocaibura despre carc este
vorba: . ,.:r ,,; , ._:-::,r,. ._d :. r ,,
C. branzen --r,
A. etenaD. eran E,l'l1}ff '- r: '
5. 36 qrame subsranla organicd, ce conline.40olo_.-1b" 9i o cantitate d:i,"d:l"t de opt ori
mai micd decdt cantitate"'#';;is*';"t ytg31".ta in'rapo'r' echimolecular'iu 8'96 litri de
oaz.Stabi|i l isubstantaou,ii""i"ultevorba.gti|ndcl.reail ion"arecureactivu|Tol|ens:A. 2,3-oihidro*i propanal
'1" ;;'- -i'. "cetilend - ' c' glucoza
D. fructoza , :r'r' t ":":'tiiE
acetona ' ' "
5. o substanli A cu urmeloarea compozilie: a?:8-llfftbn' 2'3t)%'hidrogen' 38'06% oxisen ei
16.71% azot, aret"t" tojl"-uT# i6e gipott",9l1tl;'rn i;ifon:ne izomore' Precizali care esre
;*ffi;ilinJrp,inffilLmfljgilif,rilFitJa;'.ff1il,.11'"H::*monocro*rat:A. o-amino-fenol .,'ii l-uiniiion"n'"n :ll , e, n;1itre:lllilXirr
7. Prin arderea unui amestec ectriAo!-ecuQr3 -doui hldrocarbttri saturate omoloage se oblin'
2376 grame coz sl 118t1 grame apl' Precizali,care "ti;';;;;;i;"; hidrocarburii cu nutnlr de '
atomi de carbon mar *'"' ,, g .p,+"lif;t,i:::x, , , c' p'enlan
i il,i,li ' :,i,;g1i$,-|i,;r:'-,*,,, ,, , ^^^ ,i,.i ^m6r,on ^27os
15. c.-Alanina gi p-alanina sunt izomeri de pozilie deoarece anrbele substanle sunt aminoacizimonoarninomonocarboxilici.
16. 1-Butena gi 2-butenele- sunt izomeri de pozilie deoarece se oblin prin descompunereatermici a butanului. la 6O0"C.
17. Prin adi[ia apei la 3-hexin6 se oblin doud celone, izomere de pozilie deoarece adilia are locin prezenla acelatului de zinc.
18. a-Nilronaflalina este izomeri de pozilie cu B-nitronaflalina deoarece la nitrarea naftalinei seobline amestecul echimolecular at celor doi compugi.
lg..Prin adilia acidului clorhidric la propind se obline un izomer de pozilie al clorurii de alildeoarece diferenla dintre cei doi compugi const6 in pozilia dubrei regdturi.
20. Propadiena 9i propina sunt izomere de caleni deoarece ele drferdintre ele prin pozilia unuiradical metil.
_I
;
t;
TIItIII
II
$
Ii
Ii
i,
/b
t )
/[
/q
-)-24
8. Prin arderea a 0,5 rnoh ai unei' o,qi,pi; l'e :?l':. ::,P,i*":ffi:lT,?3:::i"rr.ioi" Co, qiHo' trrecirali tcAntdregte 2,5 grame:' t' 1 ; C. pentinaA. proPenaD. butena
l;,,"., I' t : :{,.
-
229
t0. Se hidrogeneazi catalitic un compus organic nesaturat a cerui masb molecutar6 este 148.oAte dtlble legdturi confinenic'lectrla daci 0,345 granre de compus se combini cu 224 mililitri
15. Un acid sarurat monocarboniric,. care conline 40yo carbo.n, este rransrormat inrr-un estercare conline cu 14,54Yo mai mull carbon in comparatie cu acidr.ri. $tiind ;t;i;;;iit folosit pentnres|erif icareesteacic|ic,saturat.monohidroxi| ic. '"., i ta"5esterutLsie:A. acetat de metil B. formial de metit C. tormiai Oe etitD. acetat de elil E. acetat de n-propil
16. Un compus cp formula,C,H,.o di prin oxidare o li!:r:l!: "y fgrguJa CsHroo. CompusulcrHroo nu reduce reactivul rollens. Rezulti cd stnrctura compusului iniliat esie:'''A. c' ltr-( 'uz-o-cr.t i-clr-cilr B. cl.rr_ct{i_crr.,*cir;di,.o,,
(,e htdr'ogen (ntasurali la 20"C :;i o atnrosferA) ?A6 8.4 c.3 u.z E1
1 1 Intr-un antinoacid exisld -ur
alorn de carbon legat de patru substituen{i diferili. se lraleaze0,825 gratne din acest aminoar;id cu acid azolos, degajdndu-se 112 mililitri de azot (in conditijrrornrale). Anrinoacidul esle: iA I13C-CH-COOH
INHzdairu
il t.t3c - cl1- cH - cooHt t
cH,l NHz
vdina
| . nicirrnul din cei exemplificafi
c. H3c -cH-cHz- cH-cPoH
f.2; f3.J10 grame.solulie apoar;d 23To a uneiardehide A se adaugd 19 grame dintr-o artdrtldeltida B. Aldehida B este omologul.imediat superior al ardehidei e]z,oo ffie oin aceastiroluf ie in reacfie cu reactivul Tollerns, depun 4,32 grame Ag.
' t,'Aklehida B este:
17. o subslanli formatd din carbon, hidrogen gi oxigen are masa molecurartr 74. pentruefecluarea anarizei erementare canrirative a substanq-ei r-r, "anu,ii'-o,ozzz
grame. prinarderea ror intr-un curent de oxigen, s-au oblinul 0,0s2b gr"ru co; ii 0,oiio- gr"n.,u H2o. cecompozilie procentuare are substan{a gi care este formuriei molecuLra ?--' -
A. C{HfoO ; ToC=70, o/oH=i1, o/oO=10
!.C-.XilO; %C=64,86, %H=13,51 , %O=21,62C. CrH.;Oz; %C=48,65, o/oH=8,11, o/oo43,24
9.C.HO. ; ToC=32,43, o/oH=2,70, %O-G4,86E. nici una din varianle nu este corecli
18- Un amesrec gazos conline o archind gi hidrogen. $riind ci pentru arderea compteta a patruvolume de amestec sunt necesare paku vorume de oiige'n 9i ca treano p"tiriotrr" amesiec.,,peste un catatizator de platini are roc o hidrogenarei i alc-hinei parla h'J;;;i:;"d;;;i .
volumedegaz,s6sestabi|eascdformu|aomo|ogu|triimediat.,p!'ioi"rur"iil"i'A. c2H2 B. CaHr C- C{HoD. C5Hs E_ C6Hro )"
19. Densitalea fali de aer.a unei subsranle organice este 2.076. gtiind ci in compbnonla eiinl't hidrogenur, carbonur 9i oxigenur gici unei pd(i in greutate hidrogen ii *i"rprno 6 pa4i ingreulate carbon gi I pa(i in greutale oxigen, s6 se stabileasci formuri ei moreculara:A. cHO B. c2H{o c. csHr2ooD. c2ij.,o2 g. c.H"o
20. ce formuli morecurari are subsranfa organicd ce conlino g,1% hldrogen ,4l,7%carbon girestul oxigen, gtiind ci 0,1 grame substdnld idus.i in stare'de vapori o*pE, ii cinciqii normate,un vofum de 30,27 mililitri ? \ z,A. CrHsor B. C2H6O2 l C.CrHoo D. CsHsOzE. nici una din formulele moleculare de mai sus
21. o hidrocarburi are urmEtoarea compozilie procentuali: g2,g% c a..7J% H. gtiind ca 1g00mililitri din vaporii ei cAntiresc 1,3 grame la'gz"c 9i 624 mmtig, sa ie itauire"J.j rormri" i ,
molecr:lar5:A C_eHo B. C#s , C. ClHr D. CaH,, E- C2H2
22- un acid organic dicarboxilic saturat, cu calena normal6, con$n-e 40,72o carbon gi s,1%hidrogen. sarea acid6 de sodiu conline 16,4% Na. Formula structuialtr a acidului este:-4. H9oq-(cH,){-cooH q lggg-tcH.)r:cooH c. Hooc-{cHdrCoonD. HOOC-CH,-COOH E. HOOC_COOH.. . . \
C. Cl lr-Cl | -Cltr-Cl-t l
ot lE. atAt C cAi Ei D
D. cHr fH-l i l -cnlolt c l - l r
cHslsrirB
NHz
HsCo- CH2- 9H - COOHINHz
ferildaira
D.
*t
A. nretanal| ). butanal
B. etanalE. pentanal
C. propanal
13. O hidrocarburi saturatd reac{ioneazi cu brornul rezultAnd odurrsilatea vaporilor de s.225 ori mai mare decat densiratea aerurui.Irkirocarburii este:
singuri subslanld cuFormula structu;le a
A. Cltr{tf2-.cHl
( ' . ( ' i l r -c l t -c l t rI
cH3-cH2-trr2-_cr{r ){
crlr-cH-CII2-{HrI
CI{
B. CHI-CIII- Ott
E. C)tt-Clll-O-Cl.Il
23).
D.
.'rr r,,
ri. cr{r- f
- cr Lcll l
:j^:jd:l::^:":Jfg,1T-g3T^d".g1z cu densilate-a = 2,05 sranhenilru (ta p = 1t{,c]^l::y,i_fj gl"l:l c9i si 27.srarne.H2o. care ";te ildil, eil;j;,i;lichidA, moleculele sale se pol: asocia prin legituri de hidrogen ?
( ' t t j . - -Ot I
{ : l t ; -CII ;CI lz-Olt
232
Il l 33;"P,,", acetilend se obline o substanld A. cunoscand c6 substanla A este o hidrocarburd cu/'b% hidrogen, care este formula molecular6 a substanlei A, gtiind ci densilatea vaporilor siifa[5 de aer este de 2,7 ?
A. CrFlo B. C2H6 c. c{H{ D. C6H6 E. nici una din ele
1. l
24' Un amestec care cuprinde un numir de B moli din doud hidrocarburi aronratice omoloage.monosubstituile la nucleu, formeaza prin ardere 2s96 grame coz 9i 630 gr"r. Frro.-inir-;atomii de carbon gi hidrogen al omologului superior exista raportul 4:s. Forntula moleculard aomologului superior esle:A. CTHs B. CsHls C. CsHrz D. C1sHla E. C11H15
25. Un amestec de trei hjdrocarburl A (alcan) + B (alchene) + C (alchine) ocupd un volumv=273 mililitri la 100'c gi o atmosfer5.'prin ardere in 02 rezulld 'sgo
nriiilitri co2, (condi[ii- normale)' Raportur molar A:B-:c=1:3;5, raportur masic c:H in compusur A este de 3:1, iarnumirul de alomi de hidrogen -tn compusul b
"tt" o" 2 ori mai mare decdt numarul de atomi dehidrogen din alcan (A). Compugii A, e'gi C suni:
-- --A. A = mel,an, B= hexenS, C = pentini B. A=metan, B = etend, C= butindC.A=metan,B=butend.
_G=pent in i O.n="t"n, B=penten5,6=propiniE. A = elan, B = propeni, C = hexini
26. 100 mililitri de amestec ga.z.os format din H2, un arcan (A) Ei o archeni (B) se supun arderii girezult5 210.mililitti co, lcona4ii normale). oaca ameste"ul se trece.pestr t'ii, l" temperaturd gipresiune ridicati, rezultd un compus uniq cu volumur de 70 miriritri. iompugii R !i a sunt:A.A= etan, B=eteni B.'A=elan, e=liofena .C. A=propan, B=propeniD.A=propan, B=butend E.A=butan, g=blbna
27. La. arderea complettr a 0.7 grame substanli A, cu masa moleculare 70, rezultd 1120 mililitrico' 9i O,9.grame Hzo- Pril oxrd_area a o,z grime'substanfi A cu Kzcrzor gi irso, rezuftd unameslec dln care se separA !,58-grame sub=stanfi B care prin aoilte oe rrloioge'n conduce la osubstanl! C. Se cere sd se ldentifice substanlele h, B 9i C.
A.A=2,3dimetil-2{uten6, B=acetond,- C=izopropanol!.f=!-meti!-1-butend, B=butanoni, C=2_butanol9.1=Lmetil-?-penteni, B=butanondi C=2_butanolD.A=}hexeni, B=propanoni, 6=propanoiE.A=2-metil-2-butenl, ft =aceion!, C=izopropanol
28.. Se descompun 4 moli dintr-un.compus cu.formula qHp.N" 9i se obfin 650 titri de gaze.Prin condensarea lotald a apei, volumui se reduce ti qza tiiti.-caia" ,ri itr"rl-"e trec printr-osofulie afcalini, volumul lor ie;';nd la 156,9 litri, dinLre 1tI reprezint|oiitunuii", 617 azotut.Toale volumele au fost misuratd in condilii normale. care este roniriJ'*orucular5 acompusului ?A. CaHrOeNr B. CzH5O6Ni C. CoH3OoN3 D. CoH{O{N2 E. CrHoOrzNr
29. TTorq inke con{inutul in carbon (exprimatmonohidroxilic Ai al alchenei corespunzdtoaie estemoleculare ale alcoolului sl alchenei:A. butanol gi br.fieni B. propanol 9l propendD. pentandgipenteni E. ireianot ginexrine
ln procente de masi) al unui alcoolde 0,7. Sl se stabileasci formulele
C. etanol gi etene
30' Prin incihiea cu acid sjutfurica 23 grame alcool monohidroxillc saturat se formeazi 18,5
lililir,it*' corsiderand c?r reacga deanrge canritativ, se cere i"-"r"
"t""rutui 9i rorrri"A. metanol9i dimetileter B. etanol 9i dietileter C. propanol gi dipropileterD. butanol gi dibutiteter E. clcloheianol gi diciclohexiteter
233
34. prin anatiza unel ,subslanle s_a constat .1
:_.:"rrl3 conJine 41,29% carbon gi 3,45%lfi:'"i?i"::!X'-1:5;'J'Tift;:'.""':,Xg =rboxiric p,i; ;";ffi;i" 160"c, c,in 116 gprocentele molare in carc se glsesc.
lleasci compone:nlii substant"i ;;;il;.l""$Y4.25% acid o_natic; zs'2" aciO-G-rJi]i" 8.2,g !2"!;;il;;i;il )sw aciarumaric D. r?T; :::1y:,:i.": ls_'facid rumaricE. 7 5% acid maleicj 2s%acia oxailc'-
u' t r-/o acld maleic; 25Yo acid tereftalic
i:*i!!;3iu'f#1fi:tr,nqiil"j:, jtf?tril:: ji:1;r?"t?$:,os,bs,a^,dcareA. 2-clorhexan .-. .1,
;:;'T,H",-;t*,il; 1.b,,,, ;;:"neutralizeazd 140 | solufie cafoHlr'6;1"i;iie"r" ,dentirice subslanta. r carbon degajat
A. benzen -, , ;1..., ;,.-_, . B. ii-clor,upi"n" "-' c. cicl6hexadienaD. metilciclohexan .:i, E. ffif;J;;
37. O hidrocarburd nese '
Ij::r;itiffir:ffi;:F{ri1it}iffi jl',r#ffi ili,fi T,":::,:"ffi : jt},,,,ti,i,i,,i1, jA. butadienl .', j
B. slirenD- butenl- i i . : ; . . ' . ' : ; .:'r,'i,r L ign]ing C' izoPrern
38. La anariza unei subsrr 'l'- . 't i "i"t
l - ' - i
F*""J"#,I{tf *lll;tf;$$6.r"rni,ffi 3:3}tii?13Firl!.?;"?r;Li]r#ff :tA. 1 B.Z :. ,i, . ::';,_9:.31 ,J.l''.l;.-.'P.+, ': --- 'E. s '
i;fi:1fiffi:":3;f:l$iff"1Jil."'#X,;ri A se obrin 0,2 moride compus B careA.z 8.3 l. y..,riji,A!lr.;5i.,,$i,X;,q,,,.q*tr._P. .1.: .r. E. 6
ilJtr5''g:*n t#l'#{isiffi
l'Ji*' gi g,etboxiric s atu ra t s i pro c e n r u r de oxi g e n a lA' oxaric a m,1toiri9,'.i'-$iiqqaj;biltla s)"q.i" , E. adiprc41. Un compus ornani"
""
t ' ' I !-- i . (r- r":
"; '
tt;*lrt*ftmt"ilr'run*a;:',:rd*fr *ililhl1+'*rI , . ;1 i :_L: . r r
';+iltl ii"'". '?ra
-l1jl"l,-"n" aciclicd A reaclioneazi cu bromul formand rJn nrn.r'c i^ ^r:r:_
! i4,357o hidrogen. se cere-tormura moleculari ,
"l"t "rrijiXfn
produs de adi{ie cuA. czHr --; eil'- c. c.H;--,"-;H[:" E. c6Hr2 un conrinur do
t32. Un acid dicarboxiliclce nu poale s5 formeze o anli:::ig"J#i;r z;;;;11-.";,:;,"
",r"-ol",,i.J#1,,1'J,.ilTlilT,t'," s7,B % car{,on, 3{r,6
o. acid succinic ;. ::|jfi:llr,," "'acid ierenaric
I33. Un.acid dicarboxilic sarurat, care conline S.Ot
1:rrufi t*f t*ii" #i*ts:tuil,i'm"*,;[r::[,ilu,T::']:,Jtiil;tlo "i"r"["pi"""; E.;:f,:ffi#]"*, c. z-niu]ii.i.r"penranor
;
i
riii+
TI
T
T;
;
;
;
t
ItItt
/ \ I l l , ,( ) . , B. C;l ' l iO: C;. C:f lO D' CrHroO
| , r t , r l r ( )nr l , t ts l t l A cat l i B
1,, ilil .rl(:ool satrlrat A ar€ rnasa nlolecLllare 92. Daci se trateaza A cu exces de anhidrid6
,, r.trr,"r :,r: ot)(*ro .. conrpirs crinraia nroi""ugra ?18. Sd se determine formula moleculare a
,t I I'rtn,rrrtqril a 224 cm3 hidrocarburd gazoase, mdsurali in condilii n"'Til-",'rezultd 1'76.9
rliil,trl rt(| r:iuborr gi 0,9 g api. sd se determine formula moleculara a hidrocarDunl'
^ ( .l 1,, tl.'C:Hs C' CrHro .
D' C5H12 E' C'aHu
'l,l t Ir ,rr i(l oroanic salurat neramificat conline 40,7% carbon 9i 5'17", hidrog,en' Sarea sa acide
rtrr ,,,rttrr r:orr[irte 1G,4% soJ1i, icidul fiind bibatc. Si se ietermine formula moleculara a
, I t r l l l l l l l
^ ( l l () . B. C5H1s'Ca C' Crl1aOr
I I ( , ,1 lr( )n E. CsHsOr
,lrr lIr irt:irl organic tnonoba"ic conline carbon, oxigen' hidroggn in ragort 9,e-
mase 6:16:1'
hl,r,i;r ,tol(,(;rl.ua a sdrii Oe calciu a acid'*ti este 136. da se Oetermineformula moleculara a
r l ' l , l ' r l r t l
/ \ t , l l r / ) , B. CrHrOz C- GHsoz
l l t . r l l r , ( ) , E CHTOa
4il ( ) :,il1,:;liilt(5 organici corlline in molecula Ttgon' hidrogen' oxigen' in raport de masa
1., I tr ii;r s() stabileasca rormrii; moleculare a substanlei, itiina ce prin rPac{ia cu sodiu metalic
lrr r,rport r!(:l)illlolecular rezulta tln compus cu 33,B27o.sodiu'
n r : i t , ( ) B c2H{o -
c.crH6b D'caHp E'crHrp
, l l lhrrr : , torafostobl inutpr inreacl iaetanolului cuunacidorgat lc l 'L l a,nl t izaelementar5a
I r,tlrrtt u r ltr os;tor s-au oulinii'i,sz g oidxio oe carbo.n 9i o'S+. 9 3ry' Densitatea vaporilor acestui
'rtur tui rrilxrt cu aerul e;te 3,045. Formula d"^t*9ty'e a acidului'estel
n i ii, i:tiort B. c2H'cooH c' crHs-cooH 6
, , ,11qgru. , r r l t t l A.rr r , l 1, , , ( ) . , t l . CsHrzO
t t ( ,111'()(x) l l E. csHrcooH
Ci. CrHaOr D. C.rHrzOz E' CsHroOz
{ l |1. | l | t l l t | iz l runeibenzines-astabi | i tcdaceastacont inetrei i r i lgcafur i :X.Y'2.lltrlrrr arlrrrrrlu X gi Y se tncaOreaza in seria de hidrocarburi GiJt'.' iar hidrocarbura Z in seria
,le lttrlrr rulrrrri c.H2n. oenJtir;ieft'vapori in rap_tcu aerul ale hidrocarburilor de mai sus au
rrrrrifrrarrluvalori: pentruX=2,01; pentruY='1,525: pentruz= 2'42'Cgletrei hidrocarburi din
I r i l r i l i l l ln i l t r l l l t tnzingi SUn[ " i - ' i " i : "
"n . ' , , , , , , i , , , , y=izobutan Z=cic lopropan . ' . t , f ' . . : , '
I r . i r , r l ' r r r l ; t r r Y=pro[)an Z=cidopentan ) i : " ' : : '
I r . rr l rult t t t Y= n-pi lntan Z= dclo,hexan :r ' i
1t r ' l r r r l r t r l i t t r Y=izoF'entan -Z=meti lc i lopentanI I il llrtiur siru izobutan '( = n-pentan, izopentan sau neopentan i ::'
'.- '' I
t , i, l,,lr,,xnn sau metilciclcrpentan : " , , ,.rtl'
:' ''
i'':.';
l t l l ' r t r r l l l r lo l r t t r inoxigenal3,g5gramedesubstanfeorganic i rezul td3g'6gramededioxid,tts , ,.t,,,r, ,,41) grame
"d$--,i;;;il; de azo\ misuratln condi$i normale, de 1680 mililitri'
trtir,,l I a rrr rrr.lccuta .unrtifuiil" ;il; ti"s*;tom de azot, si sdjndice formula substanlgi'
i l,rl lq l'{r )r B' CH3-CHTCH'-QH'1-NOz' | - 'ti'
| | hl lq l'll l, D' CHTNO2 I:1- l l , j : "q; . . ' i
t - ; : : i ' l i ;1" ' t ' ' : ' '
: t : . ' '5s: : : : r . . . ; . ; r
: i : . . ' . ; . i l ] i i , ' ' ' - 5 '1 ' . ; : . i
I I l l r ( ,1 l : ( ) l lzNl- lz
235 )1e
50 Pnn oxidarea energicd a unei substanle A rezult6 doi compugi B gi C care au caracter acidgi conlin carbon, hidrogen gi oxigen. 6 grame din subslanla B reaclioneazi cu 4,6 grame etanolin tintp ce B,B grame din compusul C reac[ioneazi cu aceeaqi cantitate de elanol. Compusul Aeste.A. naflalina B. 2-hexena C. acidul fumaricD. acidul crotonic E. 2-pentena
51. Se amesteca 89,6 litri acetileni ctt 44,8 litri dintr-o altd hidrocarburi gazoasa. penlruarderea antestecultti au fost necesari 448 litri oxigen. Toale volumelB de gaz au fosl misuralein condilii normale. Care este cea de a doua hidrocarbur6 ?A. elena B. etan C. propena D. propan E. melan
52. Un acid nionocarboxilic salurat se trateazA cu PCl5 gi rezulE o clorurd acidi. gtiind ci masamolecular4 a acidului reprezinli 80% din cea a clorurii acide, acidul corespunzitor va f:
53. Un acid monocarboxilic aromatic cu un nucleu benzenic conlineT2Vo C. Acidul este:
A- acid butanoicD. acid propanoic
A. acid benzoicD. acid fenilacetic
A. acid formic, 90%D. acid butiric, 957o
B.'biid aceticE. acid benzoic
B. acid o-elilbenzoicE. acid fenilbutanoic
C. acid formic
C. acid o-propilbenzoic
a 212 kg para-xilen. daci volumul de gaz
C. CI2CH-CoHfCHCIz
54. Compusul C,H'O. are masa moleculard BB gi prezinte h analiza elemenlare urmatoareacompozilie: carbon 68,18%, hidrogen 13,64%. Care este valoarea lui y ?4.8 B. 10 c.11 D..12 E.6
55. La decarboxilarea a 50 g acid monocarboxilic cu catene finiard (impur) se oblin 7,57 litrt CO2(c.n.) ii un alcan cu M=30. Formula acidului gi puritalea acesluia sunt:
B. acid acetic, 80% Y C. acid propionic,T4%E. acid propionic,5O%
56. 8,9 g dintr-o substanlS A, neutrA Si care esle solubilA atlt In acizi cAl gi in baze, se dizolviin 91,1 g api.0,5 g din aceasli solu{ie. prin lratare cu acid azotos, se lransformi intr-osubstanli B, acidd, gi 11,2 ml azot molecular. Substanla A conline 40,45oh carbon 7,8%hidrogen, 15,7Yo azot, iar reslul oxigen. Subslanla A este:A. glicina B- alanina C. acid aminobutirlc D. serina E. lizina
57. Ce produs rezultd la clorurarea fotochimicddegajat esle 268,8 m3 ?A. CH3-C6H{-CH2CI B. Cru-C6HfCCl3D. Cl3C-C6H{-CCtr E. CI2HC-qH{-CCI3
58. Se ard 1,53 litri alcan gazos, mSsurat la 100'C $i o atmosFerd, cu aer ln exces. Gazelerezultate dupd condensarea apei sunt lrecute prin 200 mililitri solulie de hidroxid de sodlu 12%(densitate=1,14 g/n'll), reducand concentraga procentuaE a hidroxidului de sodiu ln soluliarezultati la6.540/o (se formeazi sarea neutr6). Stabilili alcanul care a fosl supus analhei.A. CsHrz B. CrH, C. C4Hro D. CzHs E.CFl. '
59. Un ameslec echimolecular de oxigen gi o substanli organici i co conline in moleculdatomi de carbon, oxigen gi hidrogen, lormeazd prin ardere un amestec gazos echlmolecirlar ceconline numai CO2 gi HrO. Si se afle formula moleculara a compusulul A dacd ard'masamoleculari mai mica decit 70.A. CHrO, B. CHrO C. CaH6O D. C2H5O E. CaHsO
50. fntr-o incinti cu volumul de 1000 cm3 se afli la27"C gl 1871,5 mm Hg o probi dintr-ohidrocarburd gazoase. Prin arderea hidrocarburii rezulH 4,48 litri (c.n.) de dioxid de carbon gi o
. \ ' . . .
II; li
[ . . ,1ilF.i{
rl
IIII;
;
t;
l i ' '
I:
Cenlilate de apd a Cdfei maS6 este de 4,BB on mat mtca decat a uloxtor'tiul de tiril/()ll rtrtridi
Determinati formula moleculare a hidrocarburii.A. C:Hr B. CzHs C. CrHz D. CH4 E. CaHs
e t. intr-o incintd sfericd cu volumul de 15 litri se afld, la 27"C 1i2 almosfere o hidrocarburS. Dirr
incinli se scot in vederea combustiei 10 grame hidrocarburd, presiunea sc6z6nd |a 1,453almosfere, la aceeagi temperaturS. Dupi arder'ea probei cu canlitatea stoichiomelric6 necesari<Je aer se formeazl un amestec gazos de bioxid de carbon gi azol, in care raporlul de tnas6este egal cu 0,224. Stabitili formula moleculari a hidrocarbrrrii.A. CrFl6 B.C:Hs C. CsHra D. CrH'o E. QH,
62. O substanli organicE X, cu formula GHtuOr reaclioneazd ugor cu HCl, rezult6nd ostrbstanld cu formula CsHgClOz. Substanla X se dizolvi in carbonat acid de sodiu, dar nureaclioneazE cu solulie acidi de dicromat de potasiu. Substan(a X este :
7o' Un ester al ttnui monoalcool saturat qi al unui acid monocarboxiric saturat, avArrd c, un aron.lsij,"*"" in prus fald dd arcoor, pr"ti"ij *p"rrrr ou mur! Jr,o",art,l,o = .r5:?,s;8. Esrenrl
A. acetal de metilo. outiriiue i.opropir E. iJ,.?llSiili?i"' c bLrtirar de propil
71. Compusul A, reacli{n6nd cu reactivul Tollen.s,, {d compusul B (CaHr'O2), iar la oxidare;:il9:i;o,il:ff,S:';r?J:,i:?il.!;;*; cara,iric. ; il;';.;.il.l1 ,a ,,n sins,,r rrerivat
A' acid 3'S-dimetir-benzoic s. i,i-61,xu1;1-Oenzaldehida c.2,4-rjinretir-benzardehidaD.1,3,Slrimelil-benzen E.4_elil-benzaldehida
ft'ATil!1i'"t;'J1t:TJ#'r?"'[:H*ijilx,:"J.i::,r.a,bsre esa16 cu masa oxisenuruiA' maimare dec€t masa hidr.";ril; x
""'" ;: egard cu masa cJioxidurui de carbonc' jum.tare din masa dioxiourui oe caroon 6. egara cu masa hidrocarburiiXE. niciun rdspuns A _ D nu
";i;;;;f""
u'
iiofffffl#,fi,ffi13:l1lT caQol (procente mas6).at unei arrehide tiniare saturare sial
1 1,1-or'r"'if i"ii;;iff"'" " o'*g:fi:: 1rd64 rde;rinc'il '";r;;;;;iharosenar:o.2,2-oictorbuian--'*
, E. r,r-orcrof;l|3in C. l,l-diclorpentan
74' 56 se determt" 1E:ig."-printr-o-reecfie 11,.0g1,1r"n*are r,a archena corespunztiroaredi un amestdb gazbs cu densitatei de r,ze6 gl;"/ilnr. conversia ertcanutiii este de 4s% :A. etan . ;p. Rro'Ran C. butan
'" -- ii.]"n,"n E. hexarr
75' Un ameslec echimoleotrfar a doi alcani omologi se dehickogeneaz6 cataritic ra archenerecorespunzdlo€re,:fiecare reaclie oecurgand cu ui'ranoament ,1" 6o!t . rj""ritatea fald de azori lti:5il}i.'azos rbzurtat e!t" o" o,ti6. s?# o"r"^inu
"r'*'-n u,";il"Jilcur iniriar.o p.ibliiiil;ij" . , E f,:#ilr!;'6 X C. u,it" irii"tj.76' Doud lolume amesrec echimorecurar ar hidrocarburilo, g.ft gi c,r1r.2 ard in prezenla a 27,5;:':,T;""r
(ro% o:) rezunand 4;;i,il co,:Fiil[*,0u," c.H, esre:C. propena D, proprna E. butina
tlf"iiH-q-ifi ilr;'ffi tffi ltj,,mffi m::x',T?ll::['],fr :ti*:decat a hid'qit!frurrriori mbriicure. ii se il;ilil;,;rlr.carbura.A. hexal . , B, benzen ,i c. n"*e*'*';.;"il:" E. rnerjtcidohexan
f;tH#;gg:fi":leiArllocbouri esre de 7t6 ori mairnar€ ca nrasa carbonuruipe care irse idenrjrice nidrb&itiui.i.Tlui;lqT-un mot esre cu so g mai ;;;;;;ffi#licrosenurui, s6A. buran _.. B:biir6;;, -f
.,ir.*. ._; , :' . c. pentan D. pentena E. butina'?6. ra,s'si;h#ie"i;#ae;rt"_r*,*:f
931oase, pfe se.s.isesc_in rasrorrut morar 1 : 3, seH[*fii?:ftLt!.4"::rv,oLy.u! de 11,reiit,rlp,."rirn"".devenind 2 atm, ta 0.c. sd seirn rucru eit" ob!!],':'-
ooua,hidrocarburi, gtiind'ci ,p"nrrNti"r""",ir!1ir?i'o'" subsranle luate
'rfi,f;fi:iltil$t.4i':il;fi.&,il_ c czH.$ic,H.Lt;,9:rf:*lt gH.,o, li :rgi"*r, *acuv roldns, form6nct conrpusut s, cuH,oo,. B ,rureouce reactivur Torens gi nrci ionur c" purrr-nfrnat, in nrediu bazic orr neutnr. prinri: .
iITt
II
63. La tralarea dSlqg clorhidrat al unei amine cu acid azotos se.degaj6 0,896 litri gaz (c.n.).Unii din izomerii aminei X pot da reaclii de diazolare. Amina X este :
A. acid 2:melil2-hidroxi-propanoicC. acid 2-melll-2-hidroxi'butenoicE acid 3-hidroxi-pentenoic
A. dimetiffenil-aminaD. etil-fenil-amina
A- acid oxallcD. acid succinic
B. acid 2-metil-2-hidroi-butiricD. acid 2-hidroi-pentenoic
B. o-meliFanilinaE. benzilamina
C. p-metil-anilina
B. acid fumaric C. acid maleicE. acid lacUc
64. Prin arderea a 2,24 liltr hidrocarburd A a rezultat un gaz care a fost complet absorbil in 500mililitri solulie hidroxid de polasiu cu concentralia 1,2 molar, formand o sare neutr6. Cunoscdndci densitatea substan[ei in Fport cu hidrogenul este 21, preciza[i care este denumirea hidro-carburii A: YA. etena B. etan C. propena D. propan E. propina
65. Pentru neutralizarea a 0,1 grame acid carboxilic cu hidroxid de sodiu au fost folosili 16,95 mlsotulie de NaOH 0,1 N. Precizali cate grupiri funclionale carboxil conline acidul carboxilicinvesh-gag gtiind ci masa sa moleculari este 1 18:A. o grupi B. trei gruPe C. patru grupeD. doud grupe E. o grupd carboxil gi una hidroxil
66. O cantitate de 0,474 g dintr-un acid monocarboxilic reac$oneazi cu 30 ml solulie NaOH0,1 n. Masa moleculard a acidului este:4.116 8.144 c.136 D.158 E.184
67. Prin hidroliza cantitaUvd a 4,9 g anhidridi a unui acid dicarboxilic se obline o solu$e careeste neulralizali cu 40 g solulie 10% NaOH. Acidul dicarboxilic esle:
68. Un amestec de dou5 hidrocarburi aromatice izomere, care conline 90.57% C, iar in fazagazoas6 are, fa{i de aer, densitatea 3,67, este oxidat qr permanganat de polasiu in mediu deacid sulfuriq c€nd se ob{ine un ameslec de actzi. Una dintre cele doui hidrocarburi, prinmonodorurare la nucleu, conduce la un singur compus. Precizali denumirea acesteihidrocarbud:A. etilbenzenD. meta-xilen".
69. Raportul dintre masele nrolare ale unui alcool monohidroxilic saturat gi ale unui acidmonecarboxilic saturat cu acelagi numir de alomi de carbon este de 0,863. Alcoolul 9i acidulcon{in:A,2 atomi de carbonD. 5 atomi de carbon
B. ortoxilenE. stlren
B- 3 atomi de carbonE. 6 atomi de carbon
C. para-xilen
237
C.4 atomi de carbon
YN
IIIrlItI|
{
t11fl
r l i l ' , l l l { l l , l l . l l t jd aul u Ss vulr l ls uvi l rPurul er \ " l ldv2' r 'Lc5id l 'u lsduuu ;ue' ' r " ' ' " "" ' " '
,r.r,lur/11 rilpict ctl ionul de aoio'nlt' obtinlndu-se un compus carbonilic' D gi un acid' E
I r !q l l l
)r ,rr rr l rrctt t ic B' acid formic
|| i i l r lplopiol l ic E' acid malic
C. acid oxalic
Acidul
este egaF cu masa
| l | | , | | | l t :s ter i f icareatotaleaunuia|coo|po| ih idroxi | icsaturat(A)cuunacid.monocarboxi l ic,,,rlrrr,rt (ll), anrbii reactanli
"ta"J "*f"O 1r1t6t lt alomi de carbon in moleculS' se ob[ine un
,,irr,r (,rr M=260 li care contine in molecul6 d" Lilly:ti
mai mul{i atomi de carbon decat alcoolul
rrrr[r;rl lirl :;er ctelenttine formula alcoolului ll a asoulul'
/\ r,ttr ior$iczt-trou "-; 'a;p.i icrt..9 c'crHror;icrHor
ii i ,.r i',,ti.'si iuH,oo, .E Collrro: 9i ceHrroz I
il., 140 1lrame alcheni poate :rdiliona 4'911 1119i' gazos' mdsurali la 1-5 atm ei 150'C' Si
' . ' , , . t , r1)r lo; tsci formulaatcneneigi 'volumuldlolq:nnecesararder i ia l40gramealchend',, , ,, i j ,,,. roso r B. csH'o, i36 | c' caHn' 1680 | Xi , , : ,i i.l 'r zoor E. crHs, 2o2o I
n I litirr cornblrstia a 14,8 grame sttbslanla grqalici A s-au oblinul 17'92 litri Coz il 18
rllilllro api. Aceeair cantitaie de substanli supusi oxidarii coniluce 'la 17.6 grame acid
rr t r r t t t lcol l roxi | ic ,care|ao' ."r 'u ' "" inapi formeazal00m|so|ufe2M.Formu|e|esubstanleiA 1i rr aciclului oblinut prin oxidare sunt:
A orllroO , CzH.ror -^
B:C.rF ;to '-cflot c' cal-loo ' CrHeoz
il oril lrzO , CoHrooz L' ctntb ''CzHrQ I
lf4 f )oui substanle A 9i B, mcrnoclorurate con11.!.fcare 45'22Vo 6161''r$tiind ci numarul de
ulorrri de carbon din suosiania A este cu o unitate mai mare'decit numarul de atomi de
r:rrrlr.rr din substanla a, ti;;'tt"bi[lia formulele ceibr ooua iubstanlo'
A orrtrcl,crHgcl "; 'A.i ici ' ! 'n:99' G'crHgcl'c:Hsocl
i i i i ,r i,cr, c.Htcr E. c,Hscl' cHocl ' r " t
' |h2lgrameamestecdaa|dghidSAgicetoni .Breac$ondazicureadiv.To| |ensdepundnd,t/,4 gramo argint. Rceeagl'l"ntt"tu ie amestec se 'hidrogeneazd cu 7,84' litri hidrogen'
t{rrrrotlttl numinrlui ou "till'
t"'*to""1r *lor dou6 suoitanle Cr : Ca este 1 : 2' Si se
rrtrrirrifrco ceidoi compuglA gi B s. acetaioehidi:butanoni,. ..r,. .A l,rrttslde.hid6i-"::l?na D. butanar; ocranona-;,, . r.r,.. . ' .'
{ ; l}tol)anal, hexanonaI t )ot l lsnal ; decanona I . ' i ' ' '
ttti O tdgliceridd naturala, cu nlasa molecularA maimici decat IOOO' are cifra de iod egalA cu
r),r,3 9i conline 76,74 % Gl;;i:'1;,i;"u" oxlgen li 12'1 % hldiddeh"Triglicerioa este:
A ttioteo_patmitrna -'"ii. dip"rrrt*"telna . . -. ,; 9; m!T!19 gflt"'iry
ii ,,i"*pirit*stearina ti. dioleo-stearina I *rrer-br1 ,3 i'!+.r:'i+i ir ..
[7 Dac6 prin arderea unui ntol de hidrocarbqri.se 9b$n,.4fnplld,,9r99l 9i b moli de api'
, ",,ri."u.,r Ja; procentuar #ifeei:*:";rarta oepe.Ti6li 0, ,'l-nl9 tA (J00b/6a+b
i l . ; i l ;744a+18b t=.zoobt443t18b i , , i ; ! i ,4.$.: , ;" r ! r t ! i . ' j '3
:::.:Sb:.Y:r 9E .r(I,.r I
.'i,i;i b;il ig ari:rti1
A. hidroxialdehrdd ciclicdC.acid monocarboxilic saturat
A. propionat de metilD, acetat de metil
B. hidroxicelontr cicliciD. dieter salurat
E. nici una din substan[ele men{ionate
90. un amestec format din 80 g de melan gi 84 g dintr-o hidrocarburi A, ocupi un volunr de33,9 | la 6 alnr gi 37"C. Care este formula moleculari a hidrocarburii A ?A C2H6 B. C2H4 C, C:Hz D. CaHs E. CrHs
91. Un ester saturat A gi u$ e_0g.t8gq_eerb.gn,, auaceeagi masd moleculare. ghinE ci A se obline pdn esteffiETea CCioutui c, care are cu 2atonri de carbon mai pulin decAt alcoolul B, sd se indice denumirea esterului A.
B. acetat de etil C. formiat de propilE. propionat de etil
'92. in urma reacliei de dehidrogenarea4 moli dintr-un alcan, ss obline un arnestec gazos.Conversia reac{iei de dehidrogenare esle de 25 % iar densitatea amestecului gazos rezultat(c.n.) este de2,572 gll. Care este alcanul supus dehidrogen5rii ?A. etan B. propan C. butan D. pentan E. hexan
93, un amestec format din doui alchene omoloage conline BsJioa carbon. gtiind cialchenele se gdsesc in amestec intr-un raport molar egal cu raportul dintre numarul atomilorde carbon. si se identifice cele dou6 alchene.A. eteni gi propeni B. propenA 9i butend C. buteni gi pentenlD. pentend 9i hexeni
,j: orice alchene omoloage ,
94. Pentru arderea complelA a 4 volurne de amestec gazos ce conline o alchind gi hidrogensunt necesare 20 volume de aer (ZOVo Or). TrecAnd acelagi ameslec peste un calalizator deplatind are loc o hidrogenare a alchinei pdnd la alcan 9i rezultd2 volume de gaz. Care esleformula moleculari a alchinei ?A. C2H2 B. CaHl C. C1H6 D. CsHo E. CsHro
95. Un ameslec format din acetileni gi o alt6 hidrocarburd gazoas6, aflate ln raport molar de3 : 4, ocupi un volum de 43 | la 4 atm ;i 27"c. Penlru arderea amestecului sunt necesari3080 | aer (20% O), in condi{ii normale. Care esle hidrocarbura necunoscutd din amestec ?A. metan B. etan C. eteni D. propan E. propenA
!,96. Prin elerificarea a 37 g alcool monohidroxilic satural, rezult6 32,5 g eter. Si sestabileasc6 formula eterului, considerAnd cd reaclia decurge canlitativ.
!I
A. dimetileterD. dibutileter
97. Prin reaclia dintre un acid dicarboxilic salurat gi pentaclorura de fosfor in exces, se oblineun comfius care conline de.2,56 ori mai pufin oxigen declt acidul..Denumirea acidirtuldicarboxilic este:A. acid malonic B. acid oxalic C. acld adipicD. acid glularic acid succinic
98. O monozaharidi A, cu masa moleculari 150. s€ esterificl cu anhidridd aceticd gi rezult.un compus cu masa moleculari 192. Num5rul de grupiri hidroxil din corypglgfA qsto de:4.1 8.2 c.3 D.4 E.5 (1.{10yff, .rG
V99. Si se determine formula molecular6 a hidrocarburii care conline 88,23 0/o C, 'gtiind ca t Zg hidrocarburS adilioneazd 11,2 1H2 9i ci prin oxidare cu dicroriral i6.patasiu in mediu deacid sulfuric formeazi o singuri subsHrile organici cu funcliune mlxtd.
B. dietileterE. dipentileter
C. dipropileter
B. CsHro C. CIHE D. CrHt E. CoHro
I
I
II
jI
fffiII
A. CrHo
240
100. O benzind conline trei hidrocarburi A, B, C din seria CnH2"*2. Densitd[ile lor de vapori inraport cu aerul sunt: 2,01 :2,49 Si 2,98. Precizali ca[i izomeri corespund formulei moleculare asubstanlei C:4.2 8.3 c.4 D.5 E.6
10'1. O benzini conline trei hidrocarburi A,B,C din seria CnHar*2. Densit6file lor de vapori inraport cu aerul sunh 2,O1 ;2,49 9i 2,98. Precizali citi atomi de carbon cuaternari contin izomeriicorespunzStori formulei moleculare a substantei C:
'
A.1 B.0 c.2 D.3 E.4
102. Se consideri urmdloarea schemd de reaclii:abaHOH
CoHo ..'..""..".--_A ..--_ C - . D
SE SR SE SN$tiind cd substanla D este un acid monocarboxilic care conline 23,53% oxigen, si se indicenumerul izomerilor esteri, cu nucleu aromatic, corbspunzitori'formulei moleculare a subslanleiD4.2 8.4 c. 3 D_ 5 E.6
103. Se dau lransformirile chimice:
(NaOH)A+H:O - B+HCI
B+Na +C+D(gaz)
B + CH3-OH ------------:> E + HzOcunoscind cd substan{a E este un eter 9i cE eterul con$ne 60% carbon gi 13,33% hidrogen secere si preo'zali numerul total de izomerl corespunzatori formulei moleculare a substanlei E .A. 5 8.4 c.2 D.3 E.6
104. Pentru arderea unui mol de acid monocarboxilic aromalic se consume 1,008 m3 aer. Citiizomeri acil cu nucleu aromatic corespund formulei moleculare a acidului ?A.3 8.5
{
105- Un alcool monohidroilic saturat care conline 64,86% carbon prezint6 mai mulli izomen.Cili din lzomerii alcooli sunt rezistenli la acliunea agentilor oxida nli (K2Cr2O7 + H2SOj ?A.5 8.4 C.2 D.3 , E.1
106. Hidrocartura A cu formula cnH2, decoloreaze apa de brom. $tiind c6 prin ardere, din 0,1moli A se ob$n.9 grame do apd, se cere si se precizeze cSli dintre izomerii corespunzdtoriformulei molecularo a hidrocarburiiA conduc prin oxidare (K2Cr2O7 + HzSOr) gi la acid'acetic.A.5 8.4 c. 1 D.3 E.2
107. Prin ardere complete a 6 grame substanla A, a cdrel densitate (in stare de vapori) in raportcu aeruf esle de 2,07 , se.oblin 13,2,grame dioxid de carbon gi 7,2 grame apd. caI izomericorespund formufei moleculare a subsianlei A ?
c.4 D.9 E. 10
4.2 8.3 c.4 D,5 E_O
108. Un monoester provenit de la un acid monocarboxilic alifatic saturat gi un alcool alifaticsaturat, are compozi$a exprlmatl prln raportul de masd: C:H:O = 6:1:4. Se cere numirulesterilor izomeri, avAnd catena liniarS, corespunzitod acestei formule moleculare.4.2 8.3 c.4 D.5 E.6
ll3i;"t'l'r?iiT,f,,:Tl'l'"Jl;iY:]:1:lol:::,91:::,T".g" masd) prin rJehidrogenarea rui se::ii:Jliff i:?:i:,?': ji:,:r.'""ff""^1li:,:T,::g'1il;;;i";;niJi'ff .:,HT?i:i,!:';:cere numdrul tolal al izomerilor corespuhzdtori rormureroi rir"r..ilr.'"r""n;llil,ilii,; l'li 3i8.3 , c.7 D.6 I
IIII;
ll3 $T:,:'fx:j,il:",fT?:':jll::1,1":1::-lil,:t:r"':-din 0,1 rnori A se obrin g sran,e:5,1ffi::i,ilx1xl jff kll':g'.'l:l:*::::..:!:iiiri:i{ jd;;i'"'nil,ilo?ll j'J::Ti:care prin reaclia cu clorul formeazd un singur derivat monoclontrat
E.B
8.2 i c.3 D.4 E.5
c.5 D.6 E.4
.8. C2H4O2, 3 izomeriE CH2O2, 'l izomer
A. 1
A. C2H,,O2,2tzomeriD. qH6O ,3 izomeri
' j . .
115: {t:i:.i':.i i_. .-.'j
C. CaH6O2,4 izomeri
C. C2H2C,a, 2 izomeri
E.2.
B. C1H6O{, 3 izomeriE. C.&O.,5 izonreri
D.3
C. 2 izonreri
11- Eslerul etiric salurat lR-coocrHs are raporrur cre 1a1a H/o ., r/4. c6li izorneri esteri gicizi corespund formurei morecurare a esrerurui (incruzdnd 9i estcrur in
"ouiJi'z*-"'.B 8.4 c.5 D. '6 8.7
112. Celi izomeri stabili coiespund formulei molecularet rn s inn,r . l^m r la nwiao^ oi ^r ^^_r____ _. . i_ . . . .qur:
conl ine 62,07 % c, .10,34 % l_1, auun singur atom de oxigen gi pot condensa cu formaldehida ?
A ? .Et q ,4.3 ; ' - 8.2 Il.i -i; .,::. I
111^ ".r"1,?l1l["r,n^""1".ij"1!n:,:1bon,
oxrsen ei hidrosern in raportut de masd c:o:H =l'*3;i,i,TT":1 :: ":'f,T,i? lilt:?:":9':^t^::*-ii$";i;;;# ;i'llrJJ,l',"#'in,
'#ilffi ''ff 3f .lj_.Tif ijlx**-:x;;r;il;;ffi ,[##:"iliJ'J1"Tl,lxr$3;
1 u1 ir.ut_ae jzgmeri es te ri :; i a cizi co res p uiizd I o ri :
114. Prin analiza a 11,6 grame acid organic dir:arboxiric. s-au oblinut ii,96 rirri co. qi 3,6 grameH2o. sa se determine formura morecurard a acidJui-;rdil';i';;rarJi1o, de acizidicarboxiliri izomeri ai acestuia:A. C4H.OI,2 izomeriD. C{H4or, 3 iioiiitiri'; ,
. i . - ' : ib i r l t i l t - j
o-:ilLr.'qt{ bnicd are urmdtoarea compozilie procentuard: 62,07%carbon, 10,34%%T;l*9,:_qjn'i."'-T1!.11!:_":!" ugrt.. cu hasa molecrr",a u ni.unrluil"i"
"," unhidrogen. gtii4!"cl masa ei
ilffi i"?;ffi ,I j';:1,'^1,:'",*Pr:::Jumd;ri'"'ffi;i;r#'#;i:rLTiHi$i#,:;io-Tyb.lrl.qt-",grjdqe.asubsranleitncauzi.
unui alcan cu masa moleculard ?2 se obline un singur derivalse va mai introduce un atom de clor, se pot o'triinu:" -
B. 3lzomerio. ,, tzomen .. c. Z azomeri t /)E. nu poale avea izomeri de pozilie Yt
ili.:i,iiniooune un 111j1'n*-a* patadiu otrdvit cu sdruride ptunrb, ta o atchind X, se
?:lgl,"" :: :ll.,"f-l,j:ln:l :a i m u n ctec€,r,i r.n i,, J. inoi." li n u m i ru Iform;lefmolecutar;toheusrlril .,., \1
rtlII:
tt
t
tr
11s. pilt] conrbusria a 1B granre acid organic dicarboxilic s-auob$nut q,99.liltlil:Id de carbon
ii'i,O Si;,"; rpe. Se se dJrernrine formuta moleculari a acidului irganic dicarboxilic Ai nurrrdrul
iotal de acizi dicarboxilici izonrt:ri:n cJr.o., 2 izonreri B- CaHaol, 3 izomeri c' ciH2o4' 2 izomeri
rl. C.fi.O., 5 izonteri E. nici un respuns A- D corect
120. Cati izonreri geonretrici, cu catena liniari 5l ramillcatl, corespund.formuleimoleculare care
,,r.ii* iiiii"u. cirbon, M,is"/" hidrogen Ei are masa molecularl egal6 cu 84 ?
n 2 8.4 c. 5 D.8 E.6
121 . 0,BB grame ester sa1i1s1 raste hidrolizat cu o solu[ie de NaOH. Excesul de solulie de NaOll
"it,, uet,tritizat cu 28 ml l-lcl 0,5N. Pentru neutralizar6a soluliei lniliale sunt necesari 48 ml l-lCl
0,5N. CAli esteri izomeri sunt Srosibili ?A.2 8.3 ,c. 1 D.4 , . E.5 |
4.2 B.3 c.4 o.5 E.6
122. Pritoxidarea conrpleti a 0.8 moli hidrocarbur{ se oblin 143,36 litri ameslec gazos format
,ti,, CO, li ltzO. gtiilrd * in conOilii normale 1 gram hidrocirburi ocupi un volum de 0,4 lilri si
ru: determine numJrul tuturor izomerilor coresp-unzAtori formulei moleCulare a hidrocarburii'
123 Ce[i acizi dicarboxilici izomeri corespund formulei moleculare a unej substan{o' daci prin
rurraliza i 2,9 g din aceasti substanli se bOlin Z,Z+ ldioxid de carbon 9i 0,9 g apd ?
l \ .2 . -4. : rC.4 D'5 ; - ' E '6
1 24. 1 1 litri de alchend gazoas6, mdsura{i la 27'c !i 1 a!rn, padioneazi cu bromul rezultind
ioi,oa g produs de adilie, sa se slabileasca numdrul do izomeri alchene.
A.4' B. 5 C,6 D.7 E' 8
12s. un alcan $i o alcheni, avand acelag numlr de ,tomi ol carbon in moleculS, formeazi ttn
1 anrestec cu densitatea;;';i;t; hidrogenul egald an 28,89i.in care raportul presiunilorn';;;i;""b;;;;;;ili;t-Jie, r".p""tii, + I t' t'tpm{rul tota{de izomeri corespunzdtori
iorrnulelor moleculare ale celor doui substanle este.dgl ;;,n, 5 8.6 C'7 D' 8 . , : r , t . r ; ' .E '9 r i
126. Se aprinde un amestec glazos V1 ce conline.uli!€it*:S*"Ut4,."+oighiometric6dn aor necesar combustiei iicanutui. Amestecul G?ol- rezuitat il {t3 arderii se ricegle'
apol se trece printr-o ,o1|ti;;; friUroxiO do polasiu-, ob$Oa1!1so.r1 final un volum gazos V2'
$'tiinJ"a r"pohur v, : V.l'i'i' . iai ranoalgntul arderii= 109.%'"t se afle numdrulde atomi
de carbon ai omologului inferi'cr al alcanulul. ' i- ',K ir"- -
' :A.2 8.3 c.4 ?. :
' . . F,*6, , . . '
127. Alchina A cu compozi$ai 88,23 % C ri f ,n %,H' pst"" trtgr.osenattr la compusul B in
prezenra catalizatorului Pd'otrnvit cu sirurl de Pb;ls.[.ieisidtfteasce numerul homerilor
aclclici corespunzit6ri formuleii moleculare a compusulql .ts'-rl-'''"d .4.6 'B. I C.8 D-11
, , . " f ' l f : '
128.Laana| izacant i tat iv ia l ( ) ,375gcompusAaurezrr l tatJ0.125-g?p.5:1. ,1|Nz$iocant i ta le,r" CO, care a fost
"'UtotUiU *t-plet i; 62,5 l^so!y[9],'Ca(O.H1t-oflll .
Compusul A se
',iOrog.n"".a "omptut o61,*r,duor torprsul B. Si 3b'iii.g,qtine nurn;rul de izomeri amine
i.r{ioi" "or".punzdtori
formule'i moleculare a compusulgi p'.g,--',q; -' I
^ . i 8.2 c. 3 D.4
: . i
: ,u ' . '
129. 6,9 g dintr-o'substanlS co conline un nucleu ai'irmatic consumd lB ardere 7,84 | Oz li
i*iiiraZ,t g HzO $i i,A+'iC,Or. Si'se determine izoTell!.91qycleu aromatic corespunzitori
' i . , l i - , , t ' l ii
1 : '
fornrrrlei moleculare oblinute, care reaclioneazi cu NaOH in raport molar de- 1 : 2 gi sunt oxida{ide ieactivul Tollens.
8.5 c.6 D.7 E. 8
130 Raportul dintremasacarlronului qi ahidrogenului inmolecltlattnui fenol monohkJroxilicAeste 9,6 , iar diferenla nraselor respective este egald cu 86. Nttmdrul de izomeri fenolici cecorespund forrnulei moleculare afenolului A este de:A. B 8.6 c.4 D.9 E.3
131. Formulei moleculare CrHoi(Y, unde X 9i Y sunt doi substituenli diferili, ii corespund r.urnumar de izomeri cu nuclee aromalice condensale egal cu:A 14 B.10 c.8 D.6 E.4
1 32. Oxidarea tU permanganat de potasiu in mediu acid a unei alchene conduce la un compusirrric in care raportul masic C:H:O este de 36;6:32. Indeplinesc aceastE condilie un numar de
A.3 8.4
'135. O areni mononucleard gi o alchend au sllma maselormoleculare egalS cu 162,iarraportul lor egal cu 1,89. Care este num6rul total de izomeri aromatici 9i respectiv nesaturalice corespund formulelor moleculare ale celor doui hidrocarburi ?A.8 8.9 c.10 D. 11 E.12
136. Un compus oxigenatX, cu N.E. = 5, are procentul de carbon de 12 ori mai mare decatcef de hidrogen, iar acesla din urmi de 4 ori mal mic decdt cel de oxigen. Si se stabileascdnumirul de izomeri (hidroxiafdehide gi hldroxicetone) corespunzdtori formulei moleculare acompusului X, care reaclioneaza cu NaOH.A. 16 B. 19 c.20 D.21 E.22
alchene egal cu:A.5 8.4 C.3 D. 1 E,2
133. intr-o monoantind salurati A procentul de carbon esle de 3,43 ori mai mare dec6tprocentul de azol. Num6rul de izonreri ce corespund formulei moleculare a aminei A 9i carese oblin direct prin reducerea nitrililor corespunzitori, esle de:A.2 8.3 C.5 D.9 E. ' ,10
134. intr-un compus organic ce conline carbon, hidrogen, oxigen 9i azot, raportul masic C:H:O:N estede 12:1:4,57 2.C61i izomeriaminoaciz i aromat ic i corespundformtt le imoleculare a compusului respectiv, Stiind ci are in moleculi un singur atom de azot ?
c.5 D.6 E.7
hidrolizS.A. I 8.9
137. O clonrri de alchil se hidrolizeazi bazic la alcoolul corespunzitor. $tiind ci din 312.5 gderivat halogenat se oblin 20d g alcool, cu un randarnent de 80 Yo, si se determine numinrlde izomeri (alcooli primari) corespUnzdtori formulei moleculare a alcoolului rezultat prin
D.3 E.6
138. O hidrocarburi are raportul dintre numirul de atomi de carbon 9i hidrogen egal iu Z,S I4. 3,4 g din aceeagi substanld ocupA, in stare de vapori, un volum de 1120 ml (c-n-). Ga|iizomeri aciclici, neramificali, care nu conlin atomi de carbon cuaternad, corespund formuleimoleculare a hidrocarburii de mal sus ?A.3 8.4 C.5 0.6 E,7
c.2
139. O canlitate de 171 g cebna saturatd se reduce catalitic la alcoolul corespunzitor,
folosind 35,625 | hidrogen, mdsurali la 27 'C 9i 1,64 atmosfera. Sd ss stabileasci numirulde izomeri (cetone gi aldehide) corespunzitor formulei moleculate a cetonei de mai sus- . 'A.1 8.2- C.3 D.6' . . . E.9
244
140' lo lo ldehidrocarburdAcuntasamolecu|ar6ega|5cu689iraportu|masicC/H=15/2 adil ioneaza un mol de hidrogen ob[in6ncltr-se hidrocarbura B' cali izonreri aciclici
Li"i 'pttJr"rmulei moleculare a hidrocarburii B ?
A.6' 8.7 c.8 D'9 E'10
141- o hidrocarbure are masa moleculara egare cu 68 9i raportur masic.c/H = '15 / 2. se se
stabileasci numerul de izomeri corespunzdtori formulei. t9i""11"-:::iidrocarburii de mai
;;; Jale f".; eazl un precipitat rogu - violet cu.clorura diaminocuproasa'
; . i 8.2 c.3 D'4 E' 5
142. O substanle organica X conline C' H 9i O'' are masa molecular6110' N E" = 4' iar
,"*ni, -ili;;
hr'";tul de atorni de H 9i o este 3' Care este numirul izomerilor
corespunzStori formulei moleculare a substanjei X, capabili si reaclioneze in rapod nrolar de
c-3 D. 10 E- 12
,'i 143. Daca gradul de polimerizare al copolimerultri butadienS - alfa- metilstiren este 1200' iar
,"porrrt moLr de 2: 1-, care va fi masa moleculari a copolimerului.? ^^
n.'s3o ooo B. 434.000 c. 283'500 D' 486.000 E' 271'2oo
"' 144. propena, oblinutS din gazele rezullate la pioliza benzinelor, se supune polimerizdrii in
;r;;";F?; aalizatori (acidrostorlc), ob[inandu:se polipropeni cu formula generale:
cH2:f-t-?H-cH2-l 1t2 - ?H- cH3
l lCHs CHs CHs
pentnr stabilirea gradului de polimerizare se ia o_.cantitate de polimer care adilioneazi brom'
br"jr.riLr"rurui congne o,isB% brom. Precizali_gradul depolimerizare al polimentlui'
n. r?oo B. 1280 c..1473 D' ee6' E' '1s50
.f tas. prin copolimerizarea butadienei cu ct(alfa)-metilsliren se obline cauciucul sintetic
butadien-<r(alfa)-nretilstirenic. si se stabileasc6 raportul molar butadienS : a(alfa)-metilstiren din
slructura copolimerului, a"ta in ,tm" combusliei a 3.08 grame de copolimer rezultd 2,52 grame
B. 1:4 C. 1:5 D.4:1 E. 5:1
\,i 146. prin copolimerizarea etenei cu butadiena se obline un produs macromolecular ce con[ine''
ii; ;;ii;ti;" fui"aienl. compus care ap^oi este supus bromuririi. Cire esle conlidtttul
orocentual in brom al copolimerului bromurat?i. 1dilt;
'-e. rs,og* c. fi2sYo D' 11,31% E' 12'450/"
. ' t | l4T.Sesupunecopo|imerizdri iUnamestecgazosdeetenSgipropenS.Compozil iaprocen|ua|i) ;'r;;t;amesticului este de 66,670/o eGnd 9i 33.33o/o propend. Care este raportul molar
C.7:2 D.4:1 E.9:2
1 : 2 ctt Na nretalic ?
A.4 8. 5
apd:A.2:3
eiena: proPena ?A.5' .2 8.3:1
r. 148. prin copolimerizarea aqilonitritului cu butadieni 9i stiren.se ??lil",rytT""tl cunoscut sub
clenumirea de ABS (acrilonitril-butadien6-stiren). Bromurind dubl;b legdturi 'din copolimer
rezrilti un proaus uromurat, carula i se dete.rmind conlinutul in brom 9i azot. oblinandu'se
ii;So^ brom gi 1,55o/o azot- Care este raportul molar A:B:S ?
A'a:r : t B. 1:3:2 C.2: .1 ' .2 'D' 1:2"1 E' 1:1:1
yFYtCg Un copolimer butadienE-acrilonilril conline 10,45% azot- Si se deternline raportul molar
fl-r " buladieni : acrilonitril din copolimer.A. 2:1 B. 1:1 ' C' 1:2 D' 3"2 E' 2:3
245
1.50. Masa-moleculard aipol iacri lonitr i lului variaz. intre 1,g08 mtl ioane gi 4,77 rni l ioane. si l sedetermine intre ce limite variazd gradul de polinrerizare.
151- Prin policondensarea !n mediu acid a fenolului cu akJehida fomrici se obline o rdgina de tipnovolac cu masa molara medie M = 11s4. considerind cd, daloritd "i"..urri
de fenol,produsul de condensare nu contine grupiri hidroxinretil, sd se calculeze numirul de nroleculede fenol din care rezulti o molecul5 de novolac
A. 36.000 - 90.000D. 35.000 - 88.000
4.10' B.B
V:
B 35.000 - 80.000E. 40.000 - 80.000
c. 20.tt00 - 60.000 I
I
I
II
I
I
II
I
20
152- Aldehida formicd condenseazd cu fenolul intr-un raporl rnolar aldehida formicd : fenol de1,4: 1. Dacd in structura moleculei de rezol rntrS.zece molecule de fenol pe care sunl grefarecinci grup6ri libere -CH2-OH sd se cJbterrline ntasa nroleculari a poficondensalului.A.11gg B. 1650 , c.2356 D.986 E.1232,^ 'V ' :
(19,'-s" .rprn combustiei 1,94 g polimer bulaclien-u (alfa)-metilslirenr rezulldnd dup{ a(Jere I ,gg ap6.-Si se calculeze rapodul molar butadiend : o(alfa)-nretilsliren clin structura copolimelrlui. '/4.4,1r, , 8.1:2 C.3:2 D.1:3 E.S:1.A,V- . l
{lgl-P.pl!ru stabilirea compoziliei copolimerului buladien-stirenic se r;lorureazi dubtele leodtLrri :l'of n caucluc at se determind conlinulul in clor. Astfel in 0,854 g produr; clorurat conlinulul ii ctor ,esle de 0.123 g. Sd se determine raportul molar butadiend ; stiien.A.6:1-. B. 1:2,8 C.4,74:1 D1:3,54 E.S.37:1
c.9 D.11
v- zc
60lo acetal cle vinil10% ac-etat'de vinil'l% acetat de vinil
de vinil ; 57,9 acetat de vinil .de vinil i 69,5 acelal de vinilde vinil ; 60,2 acelat de vinil
E.12
D.3:1 E.i :1
D.3' l E. 35
B. B5% acrilonilril', 15% ar;elat de vinilD.77% acrilonitril; 23% ar;etat de vinil
13. 57,9 clorura de vinil ; 42,1 acetat de vinilD. 69,5 clorura de vinJl ; 30,5 acetat de viiil
ilrilul se copolirnerizirazi cu izoprenrrl, prodrrsul re;:ultat avand un conlinut in azol a, 11(procente de rnas6). care este raportur molar izopren : acrilonitril oin structur )t'l?
lol,merizeazi acrilonitril cu acelat de vinil. penlru slabilire.a colnpoziliei produsuluil idfOliZeazd oruu5rile cslerice din 1oo nr:ma r{a
^^Mri#,^, ^i -^ r^----tgrup{rile esterice din 100 grame de copolirrrbr 9i ie Obzeazi 4.ZS,1!:ti? 9?* este i;ompozilia procentuald a monomerilor dirr copolinrer?
g:j-":rliT:, c;t$rurtr d.e vinit - acelat de vinit indicE un conlinur de 23,92% ctor indincel'doi monomeri, exprimate inprocente db.;asa,
-;;;G"' "l-f
I
l l
FrIf',
LT-IJ
Ir]lIflI|IlilrfJTrI|
'_fTri I,l|
,It
160.Pr inhidro| izaunuikgdecopo| imerbutadien.acr i |oni t r i | icrezu| td104.19l : t r ideanroniac'SAse ijeterrnine rapodul mol-ar but;adteni:acriloni'lt'" ' 1 E. 0,33 : 1 ,i " i : ; ' b.q, t c '1 '33:1 u ' r :
r61 seiauinanarizi,2,,flqnffi:,l",.Tyux""l5,lfl9"tt$:,1|oe^1'f,fl',1;'i'tcarboxirice,l,s-1[c-1*r'r., qq$.i?i']'-,l#],.ll o" l5oir.t"i"*'.i.urJi"?nut" rnolecrrlari a porian'dei.o,-'i,,mandu-sio'.oooJufl'"*" ir:';&H" "*'D.;arro E. z4B7B.
1G2. Se iau.in analizd 2'487g' grane poliamid6 de tip nailon-6-6' cu {ornrula general6
riro roc-(cH.)o.o *n A;"#Niil"; ',t:
.,:"8*:t-.t#?:'L?".ff'#11i'"'illl3il'"'?iI'i'"iJ'ialili*tl 0,004 grame hidroxid de sodtu'
:polramidei
B. B0 c.90 ' D. 100 .
E. 110.
163'$t i indclmasamolecularAaprodusuluiobl inutpr inpo| icondensareaacidulrr i teref ta| icct t
;trr;Soricol,n u*""tu"''J'i8H[Tt"5 #iltii;"-s'J'rli" policondensare al produsuhti
164. Se condenseazd acidul glutaric:' h:fl:ll"ndiamina' 47 '75 qra'me din polimerul oblinut
sB trateaza ", o rotrlillf,alla'azotos, to*anor-t" oz,z mr gaz'-sa se calculeze gradul de
irotiiono.ntur" al poliamidei' C. 75 D. 125 E. 90 ;
i oo B' 1oo
16s. se supun etoxirdrii e2'5 srame o''l"l-1?lolil"^I#"Jlit"o'1lftJfi"SllT;J'l:
';;;; in'morttura Procesuldecurse cu un r
i,Ji",?,-ir",. Gradul.de polietoxilarB este: g. M E. 16 ln.A 810 u'rz
-rz 166-Se PreParii cauciuc policloro-prenic lttly do la acetilena
'S*i:19^1 s-au obliriut 17'7
t rone cauciuc, "' otiJ*5-it'iililnuri'u'" "tt"
roooo' t3 :l^t?'::ft" masa moleculari a
' ;ilililij',"r"x,"i,.'#.,*;mflffiu'utra
0"c qi 224 atrt; 40 m3
a. aaoooo: 40 m' 3 l l IXIi : j" - '6. aisooo i qo r E' 685ooo; 4o m'
, 167. 895 g copotimer acrilonitril - propends-e supun hidrolizei' Ito.li-"^{l-::"ltat se dozeazd cu
{ z,sl solutie acio surturli'z'ii;;tJi"'" rapo"ur*iru' "*t^itgl,ltio"ni in copolimer ?
' T"r',i'"'- B' 1 : 3 c'2..1 "" 'v' ' I
16S.Sehidrol izeazi total l2 l '51garf t idor i 'ob! in6ndu-se-135i4-glucozS':Gradulde;;;#;;'"alPolizahari'cululeste: hffiff- -- , i.Ji"'i"",til ,,,?,'1u1 i:::^. ",,,16e Metanursb supune 'ni"a'itin "':b"q"if;'lil:Hfi"H"jl"Jfii'i#^ffliiiq;1,'ii1'tli;.*|*"n9,^.rITl,ZnLff 'affi t$:il"S";:ili,iil;iiiagqg,gmetan(masuragrarezulta! bo coPolimet1500'c ei o u,to""'5il' t ; fi;i.li;'3'5 kb;Fim;; ' -sd
se detqrmine raporttrl morar
monom6rn: izoprelrn*t t ' ,311,3 D.3:1 8.1:3 :A.2' . 1 B' 1:
. \ '- lroxidului de benzoil fcfmind :
"l ; rzo. Acrilonitritul se polimerizeazd in pre4enla g
/ \
. - .
' - ' r l r
C,;ltj- ('O- O-[-Cilr-ft-tJn O- Co-corrr
i"Anariza porimerurui oblinut indicd faptur ca0,1 o/o din.atomii de hidrogen din pofimer apa4innucleului aromatic. Masa inoleculari a polimerului este:4.17732 B. 176732 C.41246 D.115842 E, 200756
vilt.z. SOLUTil. CONVERSTE. RANDAMENT
I L-^o ._y*tanl6 organicd.A care coni\ine 29,160/o carbon, s,74% hidtogen i, 65,00% brom(procente de. mas6) poate.forma prin tratare cu o solulie alcoolicd de hidroxid atcatin osubstanla B, iar cu o solu{ie apoasi de hidroxid alcalin, subs'tan1a c. suisianla B este gazoasdiar substanla c. este richida. prin oxidarea rui c se ouline'o suusl"|6 o, tot lichidi. Breaclioneazd cu benzenulin qrepnla triilorurii de aluminiu ii rr"""in
"oriisur r. prin oxidarein aer, E se lransforma in F 9i ulierior in doui suustanle hp"rrjr,r" il'lndustrie, G si D.Substairfa G reaclioneazd cu rect , formand un complex rogu-uiolut. ce cantnate de compus Fesle necesard penlru a obline 4,7-tone subsranli G iu un ianoamenl- aireacliei de M %?A. 6 tone B. T tone C. B,4S tone b, 9 tone g. f O ionl
J 2' Gazul de sintezd se poate^ot$nb'iJiri cdrbune incandescent qi vapori de lriit conform reactLi,{ c n HrO -- I co + 11r. Considerand c5 reaclioneaz a 24 gravne cdrbuneincandescent gi rezultd 71,68 litri gaz de sintezd (amestec
".iiir"r".rr*1 sa se determine
masa molecularA medie (M), densitatea medie (p) gi densilatea in raport cu aerul (ct) ale gazuluide sintezi rezullat.
l-', 1: fln ltllareartnui 3mestec de etend. gi propeni cu HBr se conslatii ci masa amestecutui'-' creste cu231'43 o/o. care este compozilia in procenle de volum a amesleculuioe hidrocarburi ?4.2^5%-e.Iend,T1Topropenl B. 7So/oeten6,ZS"t iriiii'-'
9.ll.l % etend, 66,7 yo propeni D. S0 % eteni, SO %;;;p#E.20% etend, B0 % propend
t
/1 a- pare.este volumur de hidrogen, ra 2r"c gr 1,64.atrn, obJinrt prin trararea a 312 g amestec' echimolecular de alcool metilic ai alcool etilic cu sodiu melalt in er"u. ? " -- '
A. 54,7 | B. 89,6 | C.22,4t D, 60 | E. 115,2 I./11 5' Prin oxidarea. g| dicrgllt de potasiq ln mediu de acid sulfuric, a 27 g derivat monobromural" cu N.E.= 1 se oblin 4,48 | cozgi un acid monocarboxilic bromural Carjesie voturri ,;-"'"lrli"O,5 normal de dicrornat necesar oxiddni?
A. M =20, p =0,89 g/1, d =0,692C. M= 15, p=0,67g/1, d=0,519E. M ='12, p = 0,53 g/1, d = 0.415
A. ' t I B.2l
B. M= 18, p= 0,80 gI , d=0,622D, M = 10, p= 0,4 g/1, d = 0,346
c.3 | D.4 | E.6 I
\,6' La 6 | amestec de buran si plgryle se adaugr 6 | hidrogen, apoi tot amestecur n".* ,u
FE if;i H J:,'.1ii:l'fl h :,.'x5"'ffi:, lrl'5:i e t (i n i " m "' t"" iu ffi i r ;; ^A.zs% B.so% c.7s% D.B0*yo,. E.ep% M4A(i l1 'c#
- \ . /
248 I
J' 7' 125 rnlirhtn solutte C;H5-UH .tJe concenlralie 90% ctl d = 0,8 grame/nrililitru se ard pene celt
:::;,x;"":iiJ,,::','i5i:,,i"i['".J,]'":::*;"*h*i::;rffi[!i:i; * concJenseaz. ei
lu:3,:",ffiI'::"*,"#iili"";;u::."H::g:5",:"J,fl ""'ffi :,lffi T,!,,.fi"q:t$i;#ffi, :,llln:,:ff,.rf:r, o""e ".lo.ir *.0"-q] Ji;i;,itu .;;;il;ffi,i;,;
i rs' ce vorum de sorulie 4 normar de permanganat de potasiu.este necesar o"r, "o*5rt/ 18'1 grame toruen la acid benzolc, rti"i J ox,r",tr* are roc i,n meiliu de acid sunrn-t ? .:.ir34( A250ml B. 1l C.3- l o.Zsort E.4l ; : : . . . ; i ! : - is: :e
A. 12o/oi.uir]91l solulie, stabilili care esreconcentralia proceniuald a soluliei rezultate :B.2o% c. ze,so/c ' ci. ss,ev,
- i. ii.sv,
D. 0,57 | E. 0,49 t
g;jffi :::"jT?:0,99'ff ;l'1g^:"^rg-H-g,1g;"1r*,.s;ffi ;;:#ll'rh"'#i;
I
" ffi5g.ffi5:ipr#itigl'5:'3;H:j:Hftffffi'**'ffi{ffi I #+ii=''n::"#:i"x't;:"i:$1%"'*',*,*ilr,,,;;**r*,Titillit volumutr;tuti.;l; acid su*uric folosit
rar' Precrzail! rn rpoleza cE reac(iile au toc . - |
A. 165 g A.-iiO gA-6,671 e.3, i3 i - ' - 'c .13,33t D.7,B4t E.10,76r " ' '
l , 21 , r^. . - r c '177s D. lssg E.193s
# .*-?ffilf,lF^,frffi*.+"*",**f*mrumm I itEf#,ffi:f*T ;jr.i",r'i,';i:,.iff":*8ffi*r;.,r'tr i;Ti'"#*r,irffi"r ":::-''"":::1"-"':".:T'"'o'i'"r"uiEd;frii-r"#; lr ;::-"..
n'l z:k'l D2s, Es',
#ffiH#dj#f##hntr;"ffi;ktr'ffiffi-4f jtil*iiil!i{tri,!#r,**-.r",+*,""".*in,r:T;{:g:n,jffifl."r"*__oa;*=,;,**"".;#'--:lt ti:[,s#,,1##"*zlii":r""""Fntfiffi:ii$jfillijJ*"fii:,,fi,:ffi,
ri#*H**-i#e'rffi ,*ryk;WW.i#*:t*'*611E,*'#,,'::""r#"""-"-,",s%dacd4/A 13. 195 gltsm6 ameslec €chirnoteqjar de atco6
, f ,fl":::':i -" -'ff dTyli{il,ffif ffi # gptr"'1**t r*:.l*ffi"-ft'l*t:*"#i,'i*-t" <
.1 " w-z rnoli/litru; CH3
i j . iooia'r*u ;;d;:if:ru c 8ometridbr I
A663as Lr6.sos c.2s,z'o 16' dac{ pudtarca e;
I zo *. ^*'-- - ! " r'rzst E 34'7459
F ;. t#"/#;,1:33ff D' I rnor/rl*r;coHs-cooH
'l :,^ll-r*,*"rn^echinorec!r6r de arcoor eriric g arcoor propirc so oxirsazi q, un S ;:,""J[:H;?'-turde
$oqie 1'r KMnol" t*;g;u xqa^;!iin6;;:;;;";LT".
""'q. de KMno.2 N nec€sar? f A. rsoo,nr a.zomm, ^.^^-
necesrr oriddrr rn mediu srab bazic a 84ameslec oe KMno{ 9i Hzso.r. care este volumul de solulie de xvnci4 z'N nu""ruii---- -" ""
T., A. 1500 mr s. zooo nrt' C. 3000 rnl D. 1000 mt E. 1250 rnl
.c.0,60| B.0,40| c.o,Bor D. ' ,s i l , E.0,4er ' ' l l , ,oe^L:- , . .t
lglffi:**ftq;trff.,S5';*fT&*1s'r,f;ffifx,H'ffiflir* l ;+t1#rl'rn:ti5,f:;":f ,TlJt:tt'"**=,*",t#rr*,ttl,tlitjJ; rc
lffi *W**aa**'#ffi,iffffi"* ii#,#il,-*,J;Hff;1".""-"-",",,}riffiJ,,Hi,iftiii#*:::s{f":fr'""#ii}d;:""T'#:hr ".*"'*i::,:;?t i Iffi#tr**tr"yiffffi"ffi{'*?r**m T#ffi"y;# Iiv.uLrTo h ^. : . - -
. , - ,c^ u.d4,4Yo E-gg,5o1, I , ,r .?.t t n..; ' ?so ''no'o*,r. ,;dl,r -
-- , J
( , 'I l t /
III t'f)
-
2S,Cecant i tatedepa|mito.stearo-o|einSestesaponi f lcatdde2|solul ie( |et l ld i t . . t , : , t t ' . , jesooi t tgtiind c5 2 nrl din aceaste ,or"ri" urt" n"utralizati de 20 ml solu{ie flcl '1 nonnal 'i
A 312,4 s B. 5733 s - b' zaoo,oo g D' 1421',87 g E' 3688'24 q
29'Pr indehid(ogenareauneihidrocarbrrr iXseob[ ineohidrocarburaY'Dirc iC15ntr . : | ilritrrocarburi v rua"lioneai:a-'."-zq; Br, se ob[iri 30,3 g prodrjs dc adr[ie cere esie
rarrcfafnentul dehidrogenirii,'J""a ain SE fO triArocarduri X se JU'n.SO, ttlr attlestec tl': gaze'?
A. 50% 8.60% C'7Oo/o D' 80% E'75% |
30.intr-oinstalal iedefabrlcareaclorbenzenului 'dupdindepdrlarea:i l?l ' i1:- i : : : ' igiaacidtr iuiclorhidric, se obline un amestec care con[ine in procente de masa; 3p% benzetr nereacllonal
60% clorbenzen gi 10% orto- gi pari-diclorb"nt n. Considerirrid ci nu fan"'ane clof
.ereactionat, conversia utildi 6;i h;ap[; cu benzenul 9i randamentul procesultri de otrlrrlere a
clorbenzenului (q) sunt:A. C, = g47o' rl=72o/o B. Cu = 66o7o' tl= 99f%
C' C' = 540'6 1 = 88'316
D. C" = 45%' ,l=7roro E. C" = 60%; n= 80%
31.Unmolde2-met i | .3.hir l ro i .1-buteniseoxideazdcudicromatdepotasi t r inmediuacid.
Hl t / . t ' ' lE,{
-r
37.
Sunt necesart;A. 4 litri dicromat de Potasiu 2 NC.2iitri dicromat de Potaslu 4 NE. 2 litri dicromat do Potasiu 5 N
B. 3 liki dicromat de Potasiu 2 ND. 1 litru dicromat de Potasiu 4 N
I
32'Dou6gramedeamestecpentan-penten6deabre'azA10mi|i| i tr ipintr-oso|ufie2mo|ardeil"'" i" Gittu"rurd de carb'onicongnlt'r inprocente de masi al amqstecului este:
r . to. l " .p"nt .n.50o/opentend,q49v:pentan.60!Pentene6. 50"2"'p"nt"n, Zo"rt penten- Ci. 1o% pentan, 907o penteni '
E. 20% pentan, 80% Pentend '.' '
33. penlru oblinerea acetitenei in laborator se utilizeazi 20 grarnd CaC2 de 8096 puritate'
presupunand c5 10% di";ti;;';;t;;d;, sa se calculeze cantitatea cle apa de brom 27o ce
;".t"i;";"|*.ti de restul'dd'acetllenA'A.0,36kg B.2ks ' Ig 'qkS
D'3,6ks E3kg
34. Ce volum de solulie 4 f'f"49.'fU1Q, e-ste ry9esT Penku oxidarea I Z0O
'nititit'i,toluen' giiind
ci oxidarea are loc in ,n"oii?-itilzio.' o-*t'- llgtenului este de 0'920 grante/cnt''
A.2soml B.1l -b '3t
D'7soml g4l
JS. Co volurn de solutio Oe Jcidsunrdc 0,5 N este necesard pentru oblinerea a 345 granle acrcl
trmii oin rotmiat de iodiu ? "'
A.; i -""- . s. iB r n. , ,* ,g. 15l , , -
D. 101 .E'
451
36.'Ce cantitate Ae sapdn 'ge3Ogne On1 lapgnincaf:,unui kg de trioleini cu hidroxid de sodiu'
ii.i **"'tlpt"hului ibn1iiie7s% oleat de sodiu 9i^25Yo apd :
;:;300s---'[."137q50:o nc::uza,zss D' 1402'65s E' 1407'eBs
37. Ce cantitate, in gtdni'1,'.Ab ciclohexene se oxideaza' in mediu acid' cu 4 litri solulie de
dicromat de Potasiu 0,6 normal ? I
i l ; ' - . . "-a.z+,0g": ' ' i ' ' i : 'Czo,zg
i ' : : : p'16'4s E'30'6di { : , i=,n ' ' i . '
)/o 38. Un amestec Oe etena, iope$..$ 9{ud'-"T:in care raportul de ;nasa este de 1 : 2'5 : 4' se
uD bronrure"zi total cu ri] [itil"i'fi'" 0'5 normal de brom' care este volunrrtl amestecului de
hidrocarburi in.qpndllil nonnale ?' i'; 11" : '- -rilfi;'i*'" ti1.9t1t'i:, i.-s'-ii,q t: ' D' 57'3 | E' 84 |
nn39.200gramedea|cool |zouut i | ic.sedeshidrateazdinprezentaacidtr |uisu|fur icforntAndfl izotrurend, * un rnol"niljii;iii"i. Li,n.,ft"tu oin cantitatea d6 izobuteni se oxideaz. ctt
. . .1: . . r 251
Ia'i.4,,2,
t' ,Ab
H,,*,"{
I
*,it '4{
solulie O,75 normal de permanganat de polasiu in mediuvolunrul soluliei de permanganat utilizat. in lilri.A.2,16| B | .86| Q.1,44| D.4,32|
neutru (sau slab alcalin) Se cere
E.8,M I
40 200 grame de alcool izobutilic se deshidraleazi in prezen[a acidului sLilfuric fornr6ndizobulena, cu un randament cje 60 %. Jurnitale din canlilalea de izobulend se oxideazi cu osolu[ie 1,2 normal de dicronlal de polasiu in mediu de acid sulfuric. se cere volumut de soluliede dicrornat constrmati, exprimat in litri.A. 10,8 | B. 10,6 | c. 5,04 r D. 5,4 | E. 5.8 |
41- Se fabrici stiren, plecand_de la 390 kilograme benzen. gtiind cd etilbenzenul se obline cuun randament de 93%, iar slirenul cu un randamenl de g26/o, caro este randanrentul total alfabric5ni stirentilui, raporlat la benzen ?A. 7S5% B. 80,8% c. 85,s% D. go% E.77 ,8%
42' S-e obfine alcool etilic prin hidralarea etenei cu ape in slare de vapori, la lemperalura de3!0"c 9i presiunea de 90 atm_osfere, in prezenlS de catalizatori. c" ;anriirG-ie alcoot etilicfs7.o-se obfine din 28 tone eteni, la un randameni de lransformar e de gso/o iA. 46 t B. 45,71 t c. 43,70 r D_ 28 t E.32 t
43' se fabrice industrial glicol prin hidralarea. la 200'C 9i 22 atmosfere, a oxidului de etilend.$liind ca in procesul de fabricalie se consumA 4000 kilograme oxid de etiieni 99%, gi cE acestas-a oblinut prin oxidarea cu. aer a etengi, cu un un randament de 60%, de la ce volum de elenis-a_plecatin procesul industrial (in condilii normale) ?A. 3360 metri cubi A. 34oO mLtri cuUi
-' - c. 3650 metri cubiD. 3800 melri cubi E, 3900 metri cubi
44. Se dd schema:+Xz +HzO
CH3-CH2-OH + C-Hx (NaOH)
cunoscand ci o probi din substanla c, in reaclio cr azorat de argint, formeazd un precipiral sise calculeze caro este canlitatea. de substanfi A. necesari obfnerii a 322 kilograme'etanol. tAdace randamentul global este 70%. .-(A. 150 kg B. 200 kg C. 180 kg D.Z4}kg E. 300 kg
45' Se fabricd fenol prin procedeul cumen. griind cd in taza de oxidare a cumenului lahidroperox'fde cumen se oblin 200 rone masi de reaclie cu un conlinut rnaxihidrobeoxid d. "iun;;;
; este conversia cumenurui ra hidroperoxid de cumen m do 25oh
" h64.20,83o/o 8.25,4o/o C.31% D.3B% E.4O%
4s- brin clorurarea fotochirnici a-loluenului se obline o mase de reaclie care, dupd indepirtarea -:.i9:l"i cforhidric. con(ine 64,40/o ctorurd de binzitiden, 12,6s% ilorura'de '0";it.'is'Ei"i
acfenillriclormetan qi 3,4o/o toluen. consider6nd ci intreaga cantilale de clor introdu,;';' p;;;;'; ',"
ielc[o-nat' se cere s6 precizali raportur morar loruen/cro-r de ra inceputur r""i1i"i. --
A- 0;26 8.0,47 C. 0,68 D.0,53 E:0,17
47 . Prin clcrurarea fotochimici a_ toluenului se obline o masi de reaclie care, dupl indepirtarea , ^ .i .,:acidului clorhidric, contine: 64,40/o cloruia de b'enziliden, 12,6s% ilorurd'de'b#,-ld,ib;; 42,i
t;;feniltriclormetan oi 3'q7i toluen. Consider6nd ci intreaga canlitate de clor inlrodusa ?n proces a ,l ri;1.9!iT?t, se cere sd precizali procenM molar de lolue-n nereaclionat ;J ' jlA.4,7Ao 8. 5,03% c. 5,S1% D. 3,OB% e.4:asw
' f., ,1
4/
+g
j
i{
Ii*d:iaI
48- Prin clorurarea fotochimici a loluenului se obline o masd de reaclie care, dupi ind'pdrlarea , i.'ri;
i;iif'1"$!tr?1i,,"#,ll"iifTl5ff,?5;"T,1ffi"#i:i"i;*",:a;;,aiin,:'"f"'1fl? ry. ii}l;introdusi in proces a reaclionar secere sd orTt::t,varoareaconversiei ufr6. "::- -" "'"'
iffi
A 96,6% 8.50,8% C.62.8% D.40,70% E.64,4!o
49. Prin clorurarea fotochinrici a ioluenr,rlui se oblirre o nrasi de reaclie care. dttpd indepirtareaL 6 ,". rr rrJ Lrur ur dr sd ruruur rrr I IrLd d ruruel l l l lul Se ODllf le O n'tasa de feAglle Cafe. dupa tndepiflafea
r(-l addului clorhidric. jglliluj 64,40/0 clorure de benziliden, 12,65% cloruri de benzit, 19,552"feniliriclormetan $ 33% loluen. Considerdnd ci intreaga canlitale de clor introdusi in proies areacfionat se cele sd precizali volumul de toluen (d=0,86 g/cm3) necesar labricAril i IZZtgclorurS de benziliden.4 340,72 | B. 387,9 | C. 170,36 | D. 360,5 | E.390,78 I
50. o hidrocarburi A formeazl prin oxidarea in condilii energice acid acetic, acid propionic aiacid celopropionic, in raport molar 1:1;1 . care esle volumulioluliel de K2cr2o7 1',2s'normai,necesar oxiddrii a 7,86 grame hidrocarburd A ?A 0,770 | B. 0,80 | c. 0,840 , D. 1.0 I E. 0,5 |
. ^
51 ,Din Tuja::. oPline. prinlr-un tir de lransformdri, un alcool saturat care conline 31;og%
, l|
-ib?."
$j 9:67771 hidrogen, 9i este fotosit impreuni cu un acid organic la oblinerea unui' conlpus macromolecular. Ce volum de metan este necesar pentru a obline cu un randamenl de90% o cantilate de 12,4 tone alcool ?
I
A 9955,5 litriD. B96C metri cubi
B. 9955,5 metri cubiE. 7460 litrt
C. 8960litri
A.98% s. B0% c.90% D.75o/o E.100%. 'l
de oxid cupros, este de 4,90 g. Cele doui cantitdli de glucozd X 9iy surit . - ." c. . .. -,: I
<9 .53:.Sl sintelizeazd-in laborator acid benzoic. Penlru slntezi se ulilizeaze 10 grame loluen. Seur -oblln I grame acid benzoic. Cu ce randament s-a lucral, dac6 oxidarea are loc irn mediu de acid
sulfuric ?A. 50% B- 56,8% c. 67 ,B% D. 71,30/o E. 8oo/o
53- Un ameslec de 23,4 grame alcool elilic ai fenol reaclioneazl cu 6,9 grame sodiu. Stabililivolumul solufiei de hidroxid de sodiu de concentralie 0,25 normal care reactioneaza cu acesiamestec.A. B0 ml B. 800 ml C. 1400 ml D. 140 ml e. 1OOO mf .. , .
,54. Se fabrici 1,52 t uree prin sintezd din bioxid de carbon gi amoniac. Randamentuf reacliei
' este de 95%. Bioxidul de carbon necesar provine din fermenlalia a 2,4lode glucozd de puritJte9l%.Care este puritalea ureei ob[inute? ' .; j:: ii. ..: - :
55. Dotti cantitili de glucozi X 9i Y sunt oxidale ln paralel: X at solulie Tolteni'gi y cu solutieFehling. Cantilalea insumat6 de acid gluconiC rezultat din arnbele reaclii este Oe S.gg ;. i;LAF"h!!!s..cantilate.a insumat6 de acid gluconiC rezultat din arnbele reaclii este de s,88 g, Lr
Duc,a:nltt?lea insumate de argint metalic depus slib {oqe de o(Tlindi gide precipitat rogu+"raiiiziu
A.X=2,559 Y=2,859C.X=19 Y=4,48E-X=3,59 Y=1,99
A- 18g 8.369 c.27 g o.12 g
.{,;' 11
ol
253
I ;,"H#i:ij":,?,.r,::.:^riirr de nreran se sur
;:,,,#:ft 'ri:[':,',il{H,",*t{*]T#::'.Jit'#lJii,li'#1f ,i:,ff ;S.Ta59. Un vohrnr de 2(tnonoclormetan 0,",]'?j^l1il
de melan se supl
X'i[l',0,""'J"i;;;";:i[&t!:{Jfl:-"-' ;]"#;::lJifflJi:,'l reacrie se sdsesc
60. Un vorunr de 26
r , c. <io,[i"" ' ' ' o. 14o,3st E 156,s I
i:a s' slabiteas"r o,
nronocrormeranl;';';:,,t-,i'"'i!:#i5i::J:fJff, ctorurdrii tn procrusii dt;"';JH l * *'d i ; jf 1: tryjffii.i,r.,., *,"'qt illflJi ff ''"J'li.;:i, lillil .,.,
61. in vederea preoaf;
o: *m:*k |3iiil.;il!1ff ,11i"oliilrft f rre 5Bo ks butan obrin,ndu'se,,n A,,,,,,,, : :;; j:ft#f Td,,ir_$,r,,i#ffi i=*i*ffi ,"!i;,#li:fi **,d;l;.262..ln vederea prepardroe htdrocarburi
"" "on,l::t'l?gi"Pi t9 dehidrosen
ftt*"#,*T*.t :*i['**+leril+1t5',[r:[, Lffiiil.f ,"i iii,t,a^, 8 274,0n,3 c 51s,2m3
" ,r;;;:": il;:'"'sazos
rorar ,ui,riui
63. in vedere,r prepardrii hrrtertio,.^;
#:{t'",',:'".,,,':i*il:,{[[xr:ri:i*j',ff fi iiiH.ll'ujrs'jll:ff r,#r?:::;fl"i1,;n'#"'"g"lJ??li '" ;*",i,,i,flil';b111,;,*i:'fiirylifrff;i; ';i, il#:i",:ii'! e .t
f*jfi{''ff#li?1'-1tt3;{f #i-df;u**,,,".,,q i,r, in meirr ",ui "'rj,i"#iiitil"nTffi:T q I4.67,2 mt B, 6.5 3 ,-3A.67.2 mt
- B- 65,3 rn3 (). 80,7 m3 D. 57,6 m3 E. 70,3 m365. s_e_^obfine. rr:nol pornin ',nr.,,"]'
;:.:., I
I::ffiii:,#jitp:r3il,,1f h,:1?i,[-',iji[iX1.,n'_,,rri ,a presiunea de I;;::'ro,rdutlc3rea lenolttlui c,rn^"^;^. ^!
'-"lv' uulurute prln feducefe:l Drortrer,t,,i -^^.:--,t' !^. .,/c m- Er. 3 m,
kri, crr6s5sar6 9e o"n'rii"r"llTl" ptil't.ruiu'"'!,;-r#riy!.ji:"tiffiii
ic s0,85.;:- ;.'il::,.;H!"r!: de 0,85.srame/cer-,lr.r",, "ril"'
j
ibft",,ffiilil.ffiii:":'it1ffi":::rr:^1T:'::,:: in c.mpus i
fi?*,i,,.i't'i:":frl;ittrf "T"iftll";;1ilfi;q|#l*ft#fi,iii{i,,n# * |,,, I[?$:',i!',";ffrrt*i$fu;#ffi:ffiittiil3; :;:$#ffi##":: j iD. 1,2 moli C e. z,,l moti C C. 0,8 mofi C
i l;r* I
t randament de B0%c.o,Bmofic , i i {" r
i,$ li l ;254 I j I
i-VTz'*.t1,1;,llilil"l;l"i,ifiil?!li'"H+:.;T#B'il'ff qiiliiiij;8sl'lt'lix"JllT-']l"liirt ;';;;;;;t.,,,,1,1?i'u'""siii,i,s,:i pffialicareas!?i:^""'"J"';lt,
I\ ?OYu B' E0% u' av 'v I
rl r,,l ,,r,,r,ri,,erea cHsc'[lr c!r1gli"#t'J.;f![is:llfu:rl,*i$,:$I*ifix,*;,1E,,', li ;r* : lr f iq,i f ii ; l;'1;'..J.,,1 l:,! ?il;;;r;;r, il" i, u,,,
A : l l () '46 | 6' '+z':".
^,,
- :
^ " " " ntnnrArt i l68 r i tr i nretar], clorul consumandu-s"e
rr ;;i;;,;l,i'il;',.11:.:j':li[!i$::t'.";'Bil.iilffili:i,, 'cci, iicrr. nereactionar' ir
r, ?,,,i,;",, r, J:'f:B.Ji:{i;ii;'' ;;'*1i;r;tsiii;#l*t ";*, !:i reacrionat
lrr A t,25'|
/0 prin rrararea.unei.!b:l?:i?-A:'H$: Tji"ff:il1'?i1'?#::l"j:?'J:1."3i'i:::.'( r'rl"3..f',Tr'll';"J;::[iJiif."l']ioii",'r'i9'en': : .'ii'; :i"fr,i#;,'"i3,1;"".113I ;it!;ffi:""xs]:l?k[,:"1il:"?.","':'J?:'::?"':'l':,T,".'l?lli";;;;!
siostanla A necesare'('u n to'' a?ot!t'o"f l;ffi;i'; ffi ;
-t*I'ul i i s'ut" din substa n{a D'
L- Aa2g E'oug -^-1;-^?F
tl prinpi,:l:?,1"{;riljiJ'"il'f'!?,;A:; ffiil?','";Jl, n:iil"l'"?fi:'T':"'::'ffii:I t :f,lT|LtiirI1lill"""iis'i .,"JaJa ci are roc aiieaclia:
:;;:';"- -'
' 26110 + C2Hr)
ittuli.- a. o6'"7""" ''C.szv' D.83,4% E e5%
" " ' '- i- I ' - lmonocarboxilic care con[ine 42'66% oxloeq ln
ll;:JX[:?txi,:nl'3,'1iry1'{fli'$.:?";ffi;;;e""'1'-r:lf"#;?,'13:lllr':i'::s-atr folosit zoo nrr soiJlil il""6i r h"rtt' sd se deterntine concentralta r
arninoacid. ),2 M E. 0,05 tv:
ill[,ffi" ,B' 0,1 M c' o'01 M D' c
,r"rn trt ,i l im"t din metanoiti:l1Tl,:onlinu 0'4 s carbon/ gram de ameslec' sd se
)x calculeze Cqtpg4l"-Pto"entualA a amesteculul'
6.40% metanol; 73 60%.etanol/b n'ne,lsr r"ianoi; 51,7501' etanol "^ 'r;i""*;;;r; 1i0,6 etarrol
i. io,os7" t"tanol; 89'35% etanol L'' (
L i5.ii"f r"r"nol; 66,67%r etanol
. . ' . ] '.1 , 74. O dientrJormgaz'! p1n o1id31e^ 3cet915'
acid oxalic ai acid ace-tic ' $liind ca pentru oxidare
41 uufost necesali.B0o miSottlt]" 1'725 normal o;;;i;H;'iu ta te ietermine cintitatea de
dreni oxidati.- -, - . 56,4 g E. 9,46 gA. 216 s B' 19,2 g ' ' c ' r ' .a g D'
nt de aet melanul dd ca Prczs. tn voruiqins,{[,j:ry,."-,fl,T:,::yi :i,",i,i',".1i,1,i;il:t;fiffo:iffi';'1'.ti?ifi1ffi'J::l, ;ii,.;;t'n'zzo mbti ntdtan s-au "?l'lT-1iartron, sd rq.r"un-"'a'J""e'nloffir ol metin nereacf
i"tt n[:liiiTlnu'"'
;..'fi;i- . ,i B' Be6 | ' c' 4oo I u' "- '
la. tu uoiurn tt\"inil"ni de aer metanu! 1?.",: 'fl,oo"' oe oxidare negru'de fum' dioxid'de carbon
,lG,rl,*i,T'JJ",?ji,,ff f"'ffi t'.""'[l;#it*ft*.:'*nillJ#1Jx' j:"':f J;'-"","ir"ttt
(condilii norma'"'b. Ooo I D. 4101 E' 422'4 |
n l,ttt i B. Bg
255
il ri r
/
||
IItr
- 'I
77. [n volum insuficierrt de aer metanul d6 ca produgi de oxidare negnr de fum, dbxid decarbon gi ap6. Dacd din 220.moli merar s-au.ob(inut 1440 grame negiu de fum gi ts44 ritrldioxid de carbon. si se stabileasci volunrul de acetile-ni in tirri 1c.n.1tare poate fi pr"p"i"idin nrelanul nereaclionat penlru un randament de 100%.A.2' f0| 8.224| C.448| D.4BsI E.437.2|
78. in volum insuficient cJe aer metanul cl6 ca produgi de oxidare negru ile fum, dioxid decarbon 9i api. Dacd din 200 moli metan s-au ob[inut 1440 grame negiu de fum si 13-{4 litri .]. rdioxid de carbon, si se stabileasci cantitatea de benzen 1in gramel care poate riprup"r"r.i l't'din .metanul nereaclional (condilii normale), consider6nd cd reacliile au loc cu urlrandament de 10C ', ?A. 240 g B. 287 .2 g C. 277 ,S g D. 2G0 g E- 220,47 g
79. La fabricarea formaldehidei prin oxidarea metanolului, pe l6ngd reaclia de oxidare,alcoohtl suferi 9i o dehidrogenare. $tiind ci s-au obtinut 25,2 melri cubi hiilrogen. stabiliri .-.masa de metanol luatd in reac{ie gtiind ci numai 36% din alcool suferi reaclia de fldehidrogenare.A. 140 kg B. 89 kg C. 115 kg D. 100 ks E. 107,56 kg
80. Se prepard 532 melri cubi (c.n.) de eteni din butan cu un randament de g0 To la oconversie lotali de 95 % . Alituri de elend in amestecul gazos rezultat'mai exisli propend,nretan, bulan gi etan. Stabilili canlitalea de butan intrebuinlat, in kilomoli.4.29,37 kilomoli B. 40,74 kilomoli C. 36,S2 kilom6liD. 40,92 kilomoli E. 31,25 kilornoli
81. se prepari 500 metri cubi (c.n.) de eten6 din butan cu un ranclament ce g0 o/o la oconversie total6 de 95 % . Alituri de eteni in amestecul gazos rezultat mai existd prooen5. p,rmetan, butan 9i etan. Stabilili cantitatea de butan intrebuintat, in kilogranre. ' $ vA '1804,46k9 B. 1703,46 ks C. 1901,47 ksD. 1801,64 kg E.1809,56k9
gazos rezuftat.4.7,4% 8.2,s6%
82. Prin cracarea butanului.se obfine.un ameslec gazos format din etend, propeni, melan,elan gi butan netransformat. Conversia totald a procesului esle de 95 %, iar Bd % din butanse lransformd in propenl- Si se stabileasci procentele de masd ale etanului din Emestectrlgazos rezullal,A.5,240/0 8.6,70% C.4,14% D.7,400/0 E.7JAU,
83. Pdn cracarea butanului se obline un ameslec lazos format din eteni, propend, metan,etan 9i butan nelransformat. Conversia totald a procesului este de g5 %, iai od % din bulan.cse lransforini in eten5. Si se stabileasci procentele de masd ale etenei din amesteculcgazos rezultat.A. 47 ,08 0/o B. 50,63 % C. 38,62 % D. 52,70 % E, 29,99 %
84. Prin c,acarea butanuhri se obline un amestec gazos format din etend, propeni, metan,elan gi butan netrarisformat. Conversia totali a procesului estb de 95%,lar 80 % din butanse transformd in elend. Si se stabileascd procentele de volum ale bulanului din ameslecul
85. Prin dehidrogenarea etanului rezulti un amestec gazos cu masa moleculari meclieegali cu 20. Si se calculeze conversia reacliei de dehidiogenare.
c.3, '18% D. 5 % E. 1,95Vo
256
prJ'L-
A. 25 o/o B. 33 V" C. S0 o/o D. 75 o/o E. gg o/o
fli; !i,j.,t-ilt"#"."I"Ji'J?j'ifl:::*:L."r"u!ui etecrric rezuni un amesrec sazos compus din[3.':iil:]F,P"'::*:',,1',:::"1:l;=il;il;;i;;H;ii"ffiH:3r""ff "il#;fi;'cozsi 0,625 rirri vapori de api. crr" "ii" pr#;il;ffiffi;?,i^j1!lii.,ilrffl""H:n:Xl
4, 10% B. 17Vo C.25% D.A4% E.Sgo/o
llJj.,o"ilfl l:.?,,,":*":*:n:1n:f:yl?r.s 68. se oxideazd cu sorufie de dicromar de porasiu4 nomral in mediu acid. si se inai"o ,.;,r-,li;::*::.:"-"4'a uu nvrufs se orcromat de p
A acirt m,t^n;^ "^
_r se indice acidul format,i volumul de solulie de Oicromat utitizatA. acid malonic. 20 ml B. ac-id malonic, 10 ml
E. acid oxalic, 20 |
:: ,l;'J;#,;11,.#if?:=T.glflt: ruminii. prod.rf_ur oblinut se hidrotizeazd,iar hidrorizarul;:j'ffi:fi"T.1"i*:,T::*1",T"f,",1.,i#ey":#ltrq':*,T H!!lii,Ti3;l?|n.:Hfi.,1llA.3N,699ConCentralia nOrnrali
" r"a --'-
eEl'ul roz trlg atgllll. Keaclllle deCUA 3 N Ao n 6 ^rdtwlui
Tollens gi cantitatea Ue tqluen luat{ in fri.ru sunt:B. 3 mN,69 moE. 1,5 mN,6e i rs
'a 89' Dioxidul de carbon, rezultat prin arderea a 3o litri amesrec etan gi melan, reaclioneazi cu
", :H:T$"tcalciu formbnd 4diiC ;;;;;i ie." catcutezeraporrut motar.eran : meran in
A.Z:1 B. 1:Z C. 1:1 D. 1:4 E.3:1
gazos ?
D. acid succinic. 20 ml
D. 1,5 N, 34,5 g
C. acid succinic, 40 ml
C. 1,5 mN, 34,5 mg
s0' 100 litri amesrec gazos conlinAnd metan, etan gi propeni se arde in 41o firri oxigen. Dupdll o, condensarea vaporiroi de "pa IJ;;fi ;;; ,a.i" zos- frri ;; s;;; ;;"" il"" pr,n,r_o sorurie de
il:i'["1"{'-5ffJ"1'"d:ii,l*:,?:#,1ffi lffi rjffi :*ii"iFff ;#]c,*",t"*p",t,r4.2:7:1s 8.1:s,62, i ; , ; ; ' - ' - - - :C.1:6:3,D.1:3:6 E.Z:6:3 . ' :Yj . ' : . " t ; ' , ; ; , . i
. i i91' 100 litri amesrec oazos conlindnd metan, etan gipropeni ;i, ;ro;i., 410 titiloxigen. Dupacondensarea vaporiroi a" "gi
r".*"1il"iihi" zei rlr,i b" g..J ;;s" rrei prinrr_o sorulie de
il1,""#Ei!Tl,i;i,:x,:::tffi fi 3tfl l,*;;*;1hry;,."ffi dFr";;;HEA. 10 % metan, 25 yo etan, !5
yo propend i. r1y".r.i1"", ,is.,7rt-t ,.io ol; prop"naC. 10% metan, 30 % etan,ao-yo;dene O. ib "A metan, zI.%.eta n, 15%prcipendE.4o%metan,5Toetan,SsX!-5LnJ i . r . : i . : . .
' 92"'La fabricarea "lo..rydi 9: -bgtsl
prin clorurarea toluen_ului se obline ti masd de reaclie care^/
confine 27,60% to.luen,50,60 "t" dfoirra iuLr,ri,f,8,05 % clonrrhde.benziliden gi 13,7s%J{/ feniliricrormetan. si se determin";tj;L; du toruen.care se pre-hrcrq?zi pentru.fabricarea a1O12tilograme de clorur5 ae n"LiL"-''*- - . :r. r +.-qbr*.iq,,A'1271,6ks g g1g,st .g- a. f l32,4!<s, , , . , ' ; r r r . , - , ' f :F ' : ' ' " 'D. 1S08,s kg e. tf tb,ts t<g :,, . i ; .,.:_ ; ' . :- - " --
g3; La rrarared "
26..T" acetirend, ra 150.c si 2q 3iF,q,i.s.{ffi,tlrl,.t g;*eaze acerirureI a monosodici eidisodicr. conversia utile a pr6cqglg."I6i:,.$g.'#Ehiio;4li[iiioilli:i1'r --r sd se precizeze cantitatea oe ar"iirune;r;;;6#H'-lt y"Sy,l9,E rP,
-,r,,_,. :. . . i . .1.J ' - , ,1,r . . . , . - r
A. 135,2kg B- 13s,2g c.97.5ko ,.14 .; : , ; i : r ,D. s7'5 g e. qoo,s 6 , -
:. i*11r' ;,'ii16!.;$ggs1.::,,,i:.i:, .
q / e4' La amonoxidareameranurur se obline, oro";;"J;flt"Tffi;r*;';;i;","-",J l- din 80,36 % HcN,
',sz zo metan qi rb,r!4'"*oniac (proce?itb de masd). se cere raporruli-nolar melan ; amoniac introdus in reaclie.
- - - '-',-- \','"*;-l::":5,11tasE
'2s7 li-.;i::''' , . ' . . . , ' .
L.t :1 D.3;1 E.2: . 1
t ffi:;ffi*:fl'ff$1"#:i"r,-T:",'fii?'i?"J;,li;fiiiil,i:",;d"J:r,;",ri,riif.,xi ze;n,H:liF;:ili'
c 42'71' D '5'76I E 2001 I
;r :* ;;,r 1,.* "fi:,x,n *ffi "il,,fr :"""x,il # iff illlll r ":{, ?;","'i,zx.,u::':;?#:g:r}nonon,creard care
E 20 s
;:'s*s ; mt* r*,--{tril#t d;'iiifu "di?,ii,"#fu ,:.",r,,,jff ,,,
;'i1{$fiffi -afi#-a{{F#1ifr,ffi,", ffi e r
flq*ul*['# ryifr ,,i"-'",,ffi "', i-;d;-,r,:"?:??'"jitr ff e s$ttl'itil#ffi",[",i,i#g;t *r**3:"T r,ffi"#il,ooJfl';Jf
-!",ill1;i f'ff
-: ' D 1 :2 E 2:3 -
ft{ffi i "'fi}#, #*,+'' #il#**lf, #:ji, *li *;t,i!::lifi i:i;!;f:fu B i;= iiy;,i,#n;=sB;;rrsia '|''la'd ei /o./
I
fifl # [i,,m : :1.ffi ru ",,:ff ,:[::T.: i i-,.1 s "e, r* ce,oz d B, deil3fl:1n,'i l";,j! : din sorufiai:T' * .",0* "* ""iilffi"ff :".,iif il"i?J#r:J'1i::#ffi ;l'iXtJ:iT',iffi H;L',?:t.i",/"^?,,"i"l;ljl[,,.
I' l
I4.3
4.1Ulil**'itgt?#ff ':":j=,ro','""'1t[*,igt,t^,r j3i:,r10osso,urieli:;il*}li',,',,,fii,"ffirri*ilmllirtm"x,'"*iT":'fi ii,,'"ffi ,,i:LT;*"#'H:Hff #::::"il::H1#':xff ri'triil:i}#iifl;Jl:Ttj?Jk,ff
c.5 D.6 E.7
D.4 .E 5258
t;
I
c.3 ,uJ
, ., ixlj;?;*[l:.".Tfi,ffi1q:
Jr,?,i"il:;"J'15.,';":;,;'"'',' "':";;;:''"*1^ cu 24B'4 s sod"'
'T -
105 Prin tlatarea.a 385'6-s ccriranr:,1.,f;:3;:il,l.l i;:',,];:1;,t : cH 'Br se rormeaza' ctt
- | (),, ranrrament de B0 %, un produs ",
p,op*tJrii"iirio.',.i,ru (ur ornoit) i{aportrrl nrolar celilanrtna
tb l__l t I L. \r , - . -- -
i-l bromura,fu r*Uf in aniestecul final^esle de:
U ol ' i l ' i ' ' " " ' ; " i " . ' i ' i ' c1:2 '5 D14 EI:3
106. La sinteza z-naftolului se pornef.te.de_la o 1ia:;ra rJe 2'nal ial i l l . st l l fonat de soditt cu
,.rz untiditato de 10 % Daca s-a pl 'ecat cle '"
t ' t t ;o' ' ; ; t ' ; 'J9i t""" obl inut 230'4 kg 2-rraf lol '
' " ,i.^!:i):^tul reaclier este der:
c. Bo % D.,o "t, E stl '%
t07' ln ce volum de solulie apoasi 9t05 T t1f3'td glisi dizolvata o caniitate de KMnO4 egala
", "u" necesard punti.tlxid"t"" a 4'2 g depropenii'?
u toate rasFrtrnsurile A - D sunt corecleA. ; l - B. 3,51 c ' 2 '51 D 6 |
. ^ ,)loB. lnlr+tn recipientde 246 lse gdseqte un ameslec dc propeni li l11|r:g"-" Ia presiunea de 4
/(J{atm 9i temperatura de 2."o.Caie este "on',por4it
in piocentc d:^q?* a amestecuhri daca
r![u's:;:i ilry;' ;:;;;ffi :"t;'J;" ' ]ia U," ir ",'50
% o'?) ?
c.95,45 % crHrio,ul io n' o az'sa % crt ls ; 12'16 % Hz
E. is,zs % csHe ',81,75'hH?
l0g. l0m"metanimpursuntut i l izal ipentr t tob[ inereaacet i |enei , iaraceastaestetransformatainbenzen.Careestepur i tatea.rnetanuluiqt i inJ 'H;; ; ; l in ' i inr inut lS6gbenzen' laun
'iXfU'*'"T:iifiU'"'"tl?i;iiil' D 2'68% E B7'BB %
110. .La barbotarea unui amestec.'S."tot-.:tllllecular de nretatr' eterra 9i propind printr-o
:;olulie de apa de b'"t';;;;;;;lulifi cregte t' 'o
n l" #tii"i" J" acetilend se poate obline
,rin riretanuidin amestec t
". a,ru n D. 13 g E. 65 g
A 6,5g 8.269
/t t 111.3,7 g acid monocarb':xilic saturat se d-izolvA in api fornrdn'd ^21'0 1nl -s:lutie O probi de
,, , l0 rnl din aceasta soru[ie se neurrarizeazl"" ;;';i;;il1i"-rl"oH de concentralie 0'2 N'
Atlthrl este: .. ^A. i r t ; i t | formicB.acidacet icacidproptontc
ii ,rr: l, l l lrtanoic E' acid pentanotc
112 ()n Volum de solu[ie de KMnOr. de conc-entra[ie 2 N, se consumS. pentru oxidarea' tn
rrtr:tlitt tle acio suttu-ricll";l;;;;i" iln1ur t"r*"n iil'teiia omoloaga a alcadienelor ?
; ' i , ; l - - B.4oI " c60| u 'c
. ,, , 1 | 3. Mr:l:rrrir l so clorrtrea;rd lotochimic !i, ' : ' t111 un anrestec de :1"t"1-1?
metil 9i cloruri de
/r,,,rr.,rrrr,.rr, "r,o "onlinJ'ii,az
t "i"i. n.iurr ,to,rrilril 'r"*rrut ut!"11"lllli '"t cu 18lsolulie
r.l,r( )t I I t,t Const,t,:rn',r.f-ii'n,i'rarane mefari"ieiatl'onut' s5 se stabileasci volumul de
'i"1','l,i'l' '" t"
"ll'it', l (j 201 l D 22A I E 268 l
. l l4 Mrr l r r r r r r l " r t r ; l t t t t t t r i rz l lotor; l t i tn ict i . ' : ' l l l1 unan"\eslecdeclorur identet i l
q i c lorur ide
rdlr ,,,,.rrr,.,,, ,,,,,, ,r,,,1,,,.,",,i'ii)':u,, ,,rr, "n.rurr ,.ru,i'ii,ii 'r"^rr.t
esle nel,rtralizat cu 1B lsolulie
tJ,r. | | | M ( t .r rr, tr t .r , ' rr I r . ,1 r rr r r l l rrr ' r . , , t , t t" , t ' \ l r , , i t t1' t*J' ta
i* stabi leasci raportul molar
se formeaza, crt t ln
r , l l , r . l ( . l l / ( ;1,Al I l l l ' l
t ) 4 |
, , , , , I
( ; | . ll : . 1 .5
115. Metanul se clorureaz6 fotochintic ai rezulti un amestec de clorure de metil gi c.lorur-i demeti len, care con(ine 81 ,82 % clor. Acidul clorhidric rezul lat este neutral izat cu 1B I sctut ie,/z,q-NaOH 1 M. ConsiderAnd cA nu rdmine nletan nereacl ionat, sA se stabi leasci volumul de
' ' -
clor luat in lucru. daci s-a folosit un exces de 10 %.A.2241 B. 443,5 | C.395,6 | D.421,7 | E.236,4 |
116. Se natreaza benzenul cu 100 kg anrestec nilrant cu urmitoarea compozilie pro.:entuatd:60%HrSO{,30% HNO3gi 10% H2O.in amestect t l f inal fazaorganic6conl ineB% benzen, / / iiar acidul epuizat conline 4 % HNO3. Ce cantilate de nitrobenzen s-a oblinut ?A. 15,1k9 B. 33,13 ks C.42,4ks D.52,24 kg E. 61,2 ks
117. Se nilreazi benzenul cu 100 kg amestec nitrant cu urmdloarea-compo2ilie procerrir:ald:60 % H2SO{, 30 % HNOr qi 'lO % H2O. in amestecul {inal faza organic5 conline 8 7o benzen, / niar acidul epuizat conline 4 % HNO,. Ce cantitate de benzen a fost strpusi nitririi ?A. 18,63 kg B. 37,67 kg C. 80,62 kg D. 52,24 kg E. 42,8 kg
118.3,1 nrl ani l ini (1r = 0,9 g)"tt ; ," l rateaze, la 180"C, cu 20 ml solul ie H.SO. deconcentrafie 98 % (1> = 1,84 glcm3). Care este canlitatea de produs rezultat, la o conversie / i3de 10O%?A. 5,19 g B. 6,24 g C. 7,33 g D. 8,44 g E. 9,21 g
119. 3,1 ml anilin6 (p = 0,9 g/cm') se valeazl, la 180"C, cu 20 ml solulie H2So* deconcentrafie 98 % (1r = 1,84 g/cm3). Care este cantilatea de acid sulfuric oleum, cu 2O % SOt 1 16liber, necesarE pentru a readuce acidul sulfuric epuizat la concentra{ia iniliald ? ' t JA. 6.8 g
_ B. 9,04 g C. 12,3 g D. 3,44 g E.4,11 g
120. lnb-o instalafie de alchilare a benzenului cu propond penlru obp-nereaizopropilbenzenului se ob{ine un ameslec de reaclie.care-con{ine 60 7o culTleo, 24,3 % 12Odiizopropilbenzen gi 15,7 o/obenzen. Care esle conversia utild a procesului ?A. 45,7 6A B. 53,8 % C. 58,8 o/o D. 65,2 % E' 72,6 %
'f 2l.intr-un reactor in care are loc dehidrogenarea etanului la elend, la lemperatura de800'C, s-a^rnregistrat o varia[ie a presiunii de la 2,5 atm ( inilial lla2,75 atm (la echilibru )-Sdse calculeze procentul de etan r5mas netransformal.A.10Yo 8-607o C.80% D.SO% E.95%
l2l.Prinbarbotarea a 3,5 litri amestec de butan 9i propend intr-un vas ce conline o sohu$e0,2N KMor.alcalinizatd, se depune un precipitat brun,a cirui masd, dupd uscare gi.c6ntirire,este de 4,35grame.Cu cile grame a crescut masa solulie de KMO. in urma barbotiriiameslecului gazos ?A.4,3s g.A,tS C.2,25 D.1,68 E.',t,82-
123. Prin barbolarea a 3.5 litri amestec de butan 9i propeni intr-un vas ce coniine o solulie0,2N KMOr.alcalinizalA, se depune un precipitat brun ,a cirui masi, dupi uscare gi cintirke,este de 4,35grame.Ce volum de butene poate fi oblinut din butanul din amesteqllgazos,consirlerind un randament al dehidrogenani de 40% ?A. BB0ml B 612 mt C.168ml D 728m1 E.1,821
124.Pnn barbotgrea a 3,5 litri amestec de butan gi propeni intr-un vas ce conline o sofupe0,2N KMO{, alcalinizatS, se depune.un precipitat.brun, a cirui masi, dupa uscare 9ic6ntirire, esle de 4,35 grame. Care este volumul maxim de solu{ie 0,25N KMOr, in mediu deacid sulfuric, ce.poate fi decolorati de amestecul gazos de mai sus ? . iA.1| i t ruB.2| i t r i .C.3| i t r iD.4| i t r iF.5 ' | i t r i
125- Prin barbotarea a 3,5 litri ameslec de butan Sl propeni intr-un vas ce conline o solutia0,2N KMOr,atcalinizatl, se depune un precipilat bruh,agdrui mas6, dupd uscare gi cantarire.esle de 4,3furame. Care este volumul maxim de solulie 0,15N K2Cr2O7,in mediu de aci1
260
II
; l l l: ' i
Il
sulfuric, care i5i hodifici culoarea de la portocaliu la verde in urma barboliirii ameslecttltrrgazos de ntai sus?A. 1 lilru 8.2 litri G.3 litri D.4 litri E.5 litrt
126.La hidroliza bazic6 a unei trigliceride, cu B0o/o puritate, s-a conslalat ci pentru 107,5grame substanlS s-au consumat 5,4 grame api.$tiind cA triglicerida contine 4 legituri dublein molecul5, sd se calculeze indlcele do iod al trigliceridei .A. 118 8.29,53 C.90 D.59,06
. E.36,46
127..La hidrol iza bazici a unei tr igl lceride, cu 80% puri late, s-a constalat ca pentru 107,5grame substanle s-au consumat 5,4 grame apl.$tiind cd triglicerida conline 4 legiluri dublein moleculS. sl se calculeze volumul sotuliei de ape de brom 0,2 N ce poate fi decolorat de
.|34 prin tratarea rrnei al lhene cu 1,2 grame br
|fi|T."r'j';T'rrde archend nu"u,,. oi1i1'J;i"dii[#'#?,j,;fl1,r;;;;ilJffi
flI?lylll/i. 830 m3 B. 1600 m3., c. 1260 nr3 D. 1000 mr E. 800 m3135 Ce canlilate de clorurd de vinil esle necesaridaci clorttra de vinil si acererut de vinjl se aftd in ,"lllt1_:_blilurea_
rr 100 kitoA i0 k; -;:;l;U c e5 kg D ?;?;,1'""ltj,lj
'lvv n,,onrdrne coporinter.
136. Se dE schema cre reactt i :AlClr calalizatorA+g --
-C ' " ' .
O
ll::_111"'u:qnrd,a compusurriFS urr" 78 iar nD _ ,n,hrdrocarburi gi ciDcontine gl ,52%""rlon".j1"'in"... -l- -(D)-. $tiind cd A gi B suntnecesar obtinerii a 590 krt-;;;:: ;"i,""9 i :335,#d;;ffi;; ffi;;:{n{",j3i'
;; ; ,": rs A lcondilii nornffi
1.37. Polinrerizarea acrilonilrilului are loc cu un ran,orr_omerurui,otiinoJJinzsor,sroio;;Jijiljifr?i,lJr'",i,11;. sd se ane purlareaA. B0% B. B7o/o c."sa/o
- .'-. ;H;J E. ss%
138 Prin coporimerizarea in emulsie a buradienei cu srirenur se obrine un erasroriitilh:fl?::i"";:i1",:i::^:dr!;E;ii1t":'::'_" grcurse cu un,,nJ"n.,"nt de 60 e,.lnl"^"r::."r""d;;;i;"';il?4
respectiv stiren, care se pot reor6ric rl"'up"r" orrro loni det ili}lg i:i:t;il:;
317,56 ks stken a rio z ks buradiena; ,163,3 ks srirenE 205 ks ;,i";;;';' ;r"#lJ$.'j;n D. 105:s kg outao,enai lior,r li i,r,.""139. O metodd industriali c.eactii de mai;os:
"--'' -'- Je obfinere a acrilonitrilului pleaci de la elenrr, conform schemei deCH2-= CHr+ 112 02-
\7*
r'i'
canlitatea de trigliceridi de mai sus.A. 0,5 litri B.1 litru C.2 litri D.0,1 lilrl E.5li lr i
128.1a hidrolizabazicd a unei triglicerlde, cu B0% puritate, s-a constalat cd pentru 107,5grame substanli s-au consumat 5,4 grame ap6.$tiind ci lriglicerida conline 4 legAturi dublein moleculA, si se calculeze cantilatea de sipun de sodiu ce poale fi oblinutd din trigliceridade mai sus,considerind randamentul reacllei de saponificare de 1o0o/o .A. 256,4 grame 8.98 grame. C. 67,2 grame D. 104,8 grame E.88,80 grame
129. Se prepare clorura de vinil din eteni gl ctor prin reacliile:(l) CH2=QI-1.+Clu ---..-.---._ Cl-CHrCHz-Cl,-. ,
";r. .'(ll) Cl-CHr-CHz-Cl .--------* CH.=69", + HCl,*jnAt6t reaclia (l) c6t 9i reaclia (ll) au loc qJ un ,.na",ii'init de 95% in dicloretan, respecliv incforuri de vinil. Se pollmer'izeazi cloruri de vinii la policlorlrd de vinif. Consumul de clonrri devinil in procesul de polimerizare este de 1,25- tong" pentru o loni polimer. Care esle canlilateade eteni necesara pentru fabricarea u4pi tone de p.olimet ?.. :A-493,4k9 B-546,04 kS C. 670h4,,"O,6JQ,5.k9,, , f .372,8k9. .
130. se prepardctoruri de vinitdin *"ii!;'i"r, prin fiaifrt'3, ''(l) CH'=Qfl, f Clz '-..-"..-* Cl-CHr{l-trCl :ltiir:,*+ irr.t. $ : ..(ll) CICHr€H?-CI --- * CHr=CHQ q HCl;. 1;p,;!3;r1 1, :..Atit reacfia (l) c6t 9i reaclia (ll) au loq cu un ran{gm.ent $e 90% in dicloretan, respecliv incforurd de vinil. Se polimenzeazd clorura de vinil la policlggrdje vinil- Consumul de cloruri devinil in procesul de polimeizare esie.de.1,25 tofrg pgOtru.q lonl polimer. Care esle cantitateade clor necesardfabficdrir unei tone depolimer^?, :,11, :.!:,oa;-: aA. 1270,9 kg B. 1753,1 kg : C. 138{,Q.kSi .9,.1982,4 ks.,.p,.!-42p kq:
131. pentru coporimerizarea uut"oiliii' .,i't;Gti;jht[[iir"n t" uririzeazd buradieni de
reacti, de mai jos:
III\7"
o-
i$:3;..|!%:1,:3."Xiffi:';'i:i-:'izoprenur, p-dT:l.::yllajavjno un conrinur in azor rreA,.71,2i;'- -;:fi;i;""ou"t""n;::;:riobtinerii"";ir;-al;oli,,#?;* "' dzu( ue
#hi"qffi i!',H:'. fl#ffi"'",l; "1".,i,! r,,i il "9_ u:^u^.",1.', es f e ro ros ird ra o b rine reaf u.'3;
la se delermine cantilatea d;fiil;;ilr?:"
o" e0 % , iar cel al polimerizdrii esre deA rY5 s 8.2047,s s 'c
12s0]ti ' ; D. 1,s kg E. 4,15 kgfi i. su iattin analizd ?p:ld:(".";.;#',il, (:flu,t:-tliT,: olfn'Hjl,ll nairon66, cu rormura generardconsuntdndu-se 0,004 s;r#iii;""lid'ou J&ir"E!"lT'lt,
grup6rile lerminale cirboxitice,penrru a_oblinJ-";';; il";H"Tl;"J- de sodiu' s5 se catcuiez;;;;" i"'.rio llpi" necesardA' 142s0 s B. 13140 s c, rriiuo s D. ,uooo,r. E. 16300 g.
o+ HCN 250"C _ ru -' '"''
lrA.* cH2:ss - tt
ia etenei necesari oblinerii a 200de 87,4o/o gl ct 10% din etena
i r . r i i4 i - . .Fr a.--
ItI
4.222t B. ?38 t
. t i r f r* . . :ei '
262
\
r|rlItr|tt
ttrf
Lili,Jl;:;i i;l;;;J;,i" "riz'
" '*^'o'','-l::':i'l?i; cre p-xiren necesari pentru oblinerea a
';ii;l''1';;,";,.. daca ra'rdarn'il'ii3i"i; .'';tirt? i; E. 1767 ks
n t ls i l (g B 1545k9 u r /o/ ^u
l4l.40,4 nr3 etend (c.n) se oxideara cir l - lernlanganal de poiasirr in mediu bazlc' cu un
,.rrttl;trnent de B0 % ""ti't*'itirrurrrt
se '9"ltd::t;";;
cu dimetiltereftalat ob[in6ndu-se
tr)r { i2 ks produs cu s '"0lJ; ; ; : " ; ; ' i ; ; t ; t ' " 100 R;; ; ; ;n l t r l totalalprocestr lu i (oxidare ei
r )( llr(;ot l(l(')tlsare) este
n , t t t '7, B 56 % c 65 "1, D 7r l % E.75%
r,r4 ii. ,,bline t,oriizop::li,l'illl:,J,T,llH.*1#ll":'':ff:,::,JJJ#iT;:i ::Mr, i l i l l l l r : l t l l necesar se o0l
,,{r, it, r/(}r)(jrrran, eoz" n"ofl l iJ"'r, ' io:rt, rrlperrran (procente molare) cantitalea de
r r t , t rnr l l ( r : , t t r ( re: C. 1020bg D 1, l160g E 92409
A l7 l ' l { ) g B' 8160
la presiune inal ta (1500 atm) sau la
l,i.l,,l;J'l;li,ll,f ',oli,i,lll"opliTlq!?:illl'"J' "';;';i'J"ri'i l1lg :-1'" obrin 2'8r ' r r r , r r , r l t t t t t : r . run'"ndunt" ' ;* f f i ; ; ;
t : " : ' : " "ntr tu i" ioemonomerdepur i tateT6'3o"oi i
,,i.,li,ii ,i,', ii"rr,rerizare..J ,l\:Ji?'"^YT;'o'o*"*u"t''""'1",2?To;o= ,ooA ,1.4/ t , r t - 1000tr 4, / : t t , r r - 1000 E' 3 '47 t ' n = 100
|. | | lMrr t t t lnrcr t l lut i | izat |afabr icareacattc iuct . l lu is intet icdet ipulBuna'gqol t"obl inedirr,rtr ,rrt .titit: ta 400oC ,, ," Oi,i"^ii? Jirfi.utori tnfrO' I Zn61' Cunoscnnd cri s-au oblinut
J/ lrrttrt lrrotlorner, ' ' '^
#'i"*"' l t O" SO 7o' si se'caliuleze volumul de alcool eti l ic {1r =
{r,rt', g/(;trrr) constrmat ,:' :;;i;i"i; d9 t?y:Y-t euna oolinutr 'din copolimerizarea
rilr i l)rrtt: lrrlt l i ini l ial cu "' ' ft""i i ' i"r ' i" it i
raport molar uer : i ' considerand ce randamentul este
r l r , l t l ( l '%rA r, t f r r r t ,00,131 8.60,13nr3; :1 ' : l
c '35'5m3; 63'1t
l l , r , , , , r , r ' , { ;5.21i I E' 65,25 nr3; 52'5 t I
14, tr" /" k1; irt:oolettlic de ptrrilate s2 e/o st ft:''"::jirff:Jffi':it[fft?t*Tlil:, ' , r , t , ,u,t n,, l , , , l t l t tr t trr : ; tza cu un fandament dg uu -/o uc varrrrrsre
; : ; : i , ' ; " ; , " ; "1, t f ' | l r l l l t ' l ' rapol i r r rerului? n E B0kqn .! trr t ,r t l t l ; '0 k( l
"" '?] ' ibo kg D 160 kg E B0 kg
t{ t t r i . , r l r l l r r t r r r l r t ( r t l l l ) r rsrnacromolecularpr incopol imerizarea(curandamentde'100%) a
r r i , t , tr l r t t lor l tr t t i l " ' ; ; ; i ;" ; ; ; i tonlt ' i i care
"t i" '""nt i t" tu[ in azot al compusului
: '"i: l ' i ' l ' : '; '" '";,"li l l l; l lt" c e4o/o D 6% E 4'2o/o
l {u l ' r l rr l t l r l rr t l l r ' t rrr lrr i tr lpepl icl care contine C' l ' -O si N se obl in 3 aminoacizj diferi{ i ' Produqtt
rr,, rrr,rr,rrr,1 ,r rrrrrr ,r()r ,,::l i lf i i. l ,;q.,i"rra ., i r"tri o" NaoH sau cu 3 moli cloruri de
, r , , l r l Mr ' r r r 1t ' l r , r , t r l . [ , ' r i t l t igrr l i l t t tut t t t 1r" . , - ' f 245 E. 336
n , ' r l t l l l / l t { ) ( ' ' } r i '
f f , f f 1J l l ht l r i l l r i l l t l t t t ' l l r r t l i l r l l r l t t ; t r : t t lot t i l t i l lc reacl ioneazd cu 32 kg brom' Rapor lu l molaf
l , r r lgr l r r , r r i l nr r i l l r r l l r l l r l i l t l ( , . , . , I l ) 3 : I E. 1 : 3
| '
' " '
' ' ' " "" ' ' r ' i r r t txrr l ; l r t ' : i l a 200 kg cumein urmate de acidrr larea
,':;'",';:; ::;ll'1,:'"';1,'1,"";:lli:;ll,J,ll'l',rlrljlli ,ill['12''c;"''"' L"to tradur de porietoxirare'al
1,r , r , l * i l1, t | , . r r l l l r r l rL ' n ' , , , , i , , i , , , , r , , , , i , t l t i , t i { ; k, l , t t1* i ' t t l t ' pOl ietOXi lafe ' fandamentt t l feaCltet
80 %.conilrlepolrmer
I t t r l l ' lc l l l l l " ' l i
r t l l l l l I 'I I : ,o t .?5
264
152. Pfin pol ieloxl larea fenolului ctt un randament de 85,85 % se ob[ine un hidroxipol ieter cumasa nrolecula16622. care este gradr,rl de polietoxilaro al produsului rezultat ?A. 10 B. 11 C.12 D. 13 E.14
153. Care este gradul de pol ietoxi lare al compusului cu masa moleculara 1188, obl inut prinpolietoxilarea acidului bulanoic, dacd reaclia decurge cu un randament de 75 % ?A 10 B. 15 c.20 D.25 E.30
154. Pentru polieloxilarea a 462,5 kg acid monocarboxilic, co conline 43,24 % oxigen irrmolecttld, se folosesc 1925 kg agent de polietoxilare. Care este giadul de poliel.oxilare alprodusului rezultat ?4.7 B. 10 C.12 D. 14 E. 16
155. Prin dizolvarea a 2,44 kg detergent anionic (sare de sodiu a unui acid alchil-srrlfonic) in"Pll.t9
oblin 100 liki de solulie de concenlralie 0,1 M. C6li atomi de carbon conline reitulalchil din formula detergentului ?A- 10 B. 11 c.12 D. 13 E. 14
156- Prin dizolvarea a 3,58 kg delergent anionic (sare de sodiu a r.rnui sulfat de alchil) inapi, se oblin 50 litri de solufie_de concenlralie O,2 M. CAli atomi de carbon conline restulalchil din formula delergentului ?A. 13- 8.14 c. 15 D. 16 E.17
157. Prin dizolvareaa3,2kg detergent anionic (sare de sodiu a unui acid alchil-aril sulfonic)i1 api, se oblin 25 litri de sotulie de concentratia 0,4 M. CAli atomi de carbon conline restuiafchil din formula detergentului ?4.8 B. 9 c. 10 D_ . t1 E. ' t2
158. Prin dizolvarea a 2497 ,5 grame detergent cationic (clorurS de trimetit-alchit amoniu) inape, s9 ob$n 75 litri de solulie de concentralie 0,12 M. ca[ alomi de carbon con;inemolecula detergentului ?A. 15 B. 16 C.17 D. 18 E. 19
159. Ge cantitate de c-caprolactami de puritate 90 % este necesard penlru fabricarea a1110 kg poli -e - caproamidA, daci randamentul reacliei este de BO % ?A. 1541,66 ks B, 1328,44 kg C. 1465,33 k9D. 17.1 1,88 kg E. 1 1 10,55 kg
1 60. Pentru fabricarea mdtasei viscozd se pornegte de la 1 15,74 tone ie celuloz6 de purilate75 %. Ce cantitate de mStase se obfine dacd alcalicetuloza primari gi xantogenatul deceluloli se oblin fiecare cu cate un rahdament de B0 7o, iar la filarea umld6 pierderile suntde10%?A.40t 8.50r c.60r D.7ot E.Bot
161. Care este concentralia.normald a unei solulii oblinute prin amestecarea a 200 ml solulieacid acetic 2 N cu 800 ml solulie acid acetic 0,5 N ?A.0,2 N 8.2,i N b. O,a ru D.2,5 N . E. 0,4 N
162. Se amesteci 200 ml solulie aidopenloza 0,1 M cu 300 rnl solulie aldohexozi 0,2 M.Amestectlse traleazd cu reacliv Fehling in exces. Cantitatea de precipitit depusi esle de :4.11.449 8.5,729 C.17,69 D.114,4g E.Et,2g'
163.. La nitrarea a '126,9 kg celulozd s-a folosit un amestec sulfonitric cu un raporl de masl acidazolic: acid sulfuric de 1 ; 1,5 9i cu 5,5% apd. $tiind ci s-a oblinut numai lrinitrocelulozd, careeste cantitatoa de ameslec sulfonitric necesari reacliein consiilerdnd randamentul reacfiei de10lo/o? '-.,
$*GA!c*1?
*#sf{tri*{|
a*I\F{
ri$S'1ftsst!.e5*t€l
Fffi
HfJ.!4
HHHt.=t
a
ir:1l.i;i t
A. 4BB kg
A. 4,5 |
A. 25,0 t
164. Ce volum de sotLrlie NaOH do concentrafie 2 N este necesar pentru a reactiona cu unamestec format dln cite 1 mol al izomerilor acizi 9i esteri cu formula moleculari C4HsOz?
B. 360 kg C.500 kg D.420 kg E, 400 kg
B. 3.0 | c. 4,0 | D. 5,5 | E. 3.5 |
B. 2,5 | c. 5,0 | D.1,2 1 E.12,51
E.32,85o/o
3 2,? krlograme acetaldepotasru in-rnecl,,,-;;;;;l''i-se
oblin prin oxiclarea unei cantitdli rje alcool etilic cr.r dicrornat rtecantiratea r"r"u-o"""l"i.surrurrc Qtiind cd alcoorur, oxidal ra.j*'"r,i"rriie'i"orezirrd r/4 din
FilftHff t,t;::jffi l$:'ll:':"':t:Jffi ::li jrTiix*l#:tf{rytrui:A. 600 | B 500 nrt ,,C. 42Ol D. S80 | E. 9000 nrr
5,n?if:[i# i'',i#ili:L:: j:,J,;,':'If,,Tl,;g],3:T]::,:,iosubsri(u*, rohsindu.se 300:^"-"^11?11? cantildlile de apd iniliard si nrlij
",,"r.' ."Ji"1i-t']:YTse sdsesc in raporlutmotar 1:3.concentralia soluIiei acidulacid azorii, ,u,r.on.uiriljl.'JJ'il#,1,;n'"""''Jo]i,1ll!1""#'J'i:ff1;'il;:tUjr;${i::l,f
A.esoio B st,3% ' t:i#;i D.BB% E.s4%
s SB2,ZB niililitri etanol, ctr de,nsitatea d=0.7g rconcenlra[ie va avea sorulia cre ;;ilJrr,; fJ".T3'titititt' servesc la oblinerea erenei. cesolutieHlSOasB%sinundri. i" j;##;:";#_urma reacliei, dacd s-au fotosit soo g;,;Jn giz' - - " " ;' ;i:;" "'1,1'#7"0.* *
;:i# t"*J iu"Lili|, "-"'6 Se da_u.transformirile: i( I ) A+RXirir e-3i i '%..'*.( l l t )A+HNo. - txq
it;*p** .r-rxi:":!itt 't*t= B:.,."3,3ge Frieder- cra's, cd subsranra B are
l?l'*'lt';H;if ia,+itrTili#",i:"":im;,m"#:,'lli'ii;:''rn";;,-";;;egale cu cea rrecesarj87,12"/,-i.;;e;iffi :,,"f Hta.183o**r.;#fl !.lii1#'#Sx.|lio,|:t;3ffiA. 613,8 ks s. sorz,s r,s--C. iid3,a ks D. 5231,6ks E. 5337,8 ks
i:lilLiFfffi?l[:?a;"':':""ffiff:Jff::i"j"1s,n exces. se observd apariria os,inzii$olutia ob[inul5 se titreazd ;;r0 ffiili"r1?iTlff- kateazd cu o solrrfie oe acid azoric. 1termina,""'frlJ;#;'t::: ty 1.00 miliritri acid cl
A 1M ";:b,;'M-***1#ffi:Hil,!,1:':tXff':?i,*ralie i morar, ;j'a; l
i1ir",il5i""l;.itpflfT-1:mestec de srucozi u'jy3:-i:y: supusi reducerii sr se obrinc u?o: ca;;
"ii" J""i'lil,l,T11i:1 ?*Jursi amestecA. s% --';
;'ii'"'u' n'"*"1,,'ri""J#:1ff #J:t'jiH- se prrecipitd z,nd g'#;
L Se hidrolizeazri 100 o rsoo-r""rri" r.r"btl";^Y fl" tn'peptidul slutamil-valil-afflli
triry_*izii rez:unali se rirreazd cuA 68,64%.-'-';:;b:;;"""T*:i:i;."BtBt:,"'t-gteji;;"ez:u'.ar _3
ffi!'ffi'::'rT;?:ff",j"9u.e, reaclia av6nd randamenrur r;1. _produsur ob{inur poare fi,,{lru# ; :, i:';i 1"',f '"",'lf :'i:: .'.'i.ff ': !.i"rltr I *i,"tfi, ffi , ; * m / sA' 640/o B.4B%
". rrJr" D.ls% E. B?%
1.1. Se nilreazi naflalina cNirrarea ;," ;;ilffifi, jI,,* Xffi'jffrli'il;i"#:r[.3"i8f? i:riiif]i oti!"r"{;,,8i?* ,,zot)
'1
T., I165. Se clorureazd toluenul la lumini utilizand un raport de masd clor : loluen de 1 ,6 : 1 . Cei treiprodgi de clorurare se oblin in raport echimolecular, iar loluenul se transformd integral.Procenlul de clor rdmas netransformat la sfargitul reacliei este de :A. 14,12i6 B. s,30yo c.z,oain o. s,ssx E.s1J6%
166. 64,5 grame 2-Metil-3-hidroxi-1-butenl se oxldeazi cu dicromat de potasiu in mediu deacid sulfuric. SE se calculeze volumul de solulie 2 N de acid sulfuric necesar oxidirii.A. 4,0 | B. 3,75 I C.7,5 t ' D.2,5 | E_ 5,0 |
167. 2,4-Dlmelil€-hidroxi-1,4-pentadiena se oxideazd c;'tt 22,5lilri solulie acidd de dicromat depotasiu 0,2 N. Si se determine volumul de solulie de hidroxld de calciu 0,45 N necesar pentruneutralizarea dioxidului de carbon rezultat in urma oxidirii.
f -
II
Ii
'i68.La oxidarea catalitic6 a metanolului cu aer se obline un amestec de reaclie format dinformaldehidi, acid formic gi melanol nereac{ionaL Daci randamentul reacliei este de 80% iarconversia utili de 76%, calculali procenful de metanol netransformat din ameslecul de compugiorganici rezultafi in urma reacliei. , . .. .1.r....A. 3,93% B. 6,13% C.5,260/o ..., D.4,820/o E.2,85%
169. La oxidarea catalitici a metanolulul cu.aer se obline un amestec de reaclie format dinformaldehld6, acid formic Ai metanol nereactionat. DacI randamentul reacliei esie de 80o/o iar
Cl -. conv.ersia utili de 76%. calculali procenful de formaldehida din dmestecul de compuEi organici-lC irt rezultali ln urma reacliei. . +\,- ii
^rNN A.33,33% 8.68,80% C.58,26o/o D.82oA E.92,85o/o
/YY- p ,
170. La oxidarea catatiticl a metanoluluilu ""r
ru obline un ameslec de reaclie format dinformaldehidd, acld formic gi metanol'nerea{onat." DacA randamentul reacfiei este de B0% iarconversia util6 de 76%, calcrlali procentul do acld formic din ameslecul de compugi organicirezulta[i in urma reac[iei. .. i : .i ;;iFr .i.
, :A. 43,93% B. 36,13% C.26,370/o: . D.4g,22vo
I
II
IIIII
/ tI
' - t . i "
" : ' ' : ' ' i ' '
. J. .. i ;1., A,ri i l + ,:.,:
vi r'.i. B.kS ffff;';i' i' i ". i j , ! i . . f i ; ;
| . ' . ' )1. O,benzjni conline 3 hidrocarburl A,B,C din ieria C"Hr,2. Densitilile lor de vapori in raport cuaerul sunt: 3,46 , 2,49 9i 2,976. Rapo(u[ (14 OrCulate) al. celos trei
'subsianle in amestec este
1:2:.1. Precizafl care este volumul de solutii de. frldroxid..de cahiu 0,'t nomral care absoarbedioxidul de carbon rezultat dln arderea e 1T? gftinp amesteo de hidrocarburi'N147 | B.24Ol C.218,73 !i;r" 'i;i1g,, D.299J2t E. 33A,15 |
2. ln pracrici, sradurde ""r". ,ii'"lish:{ffiil.ui..
u;r"ar'f"t prin cirra de iod. Aceasra .
J reprezinti numirul de grame de.lod cale.se pot_a$iligrla.la 100 grame substanli gras5, datoritd-\' dubtelor legdfuri alo radicalulul acld. O probdtvlnd masa de 10 grame dintr-un ulei a fost. tratati u; 19 grame.de iod, iar gxgqql.$e.l"oq.a,tgst titrat.cu 5(X) mililitri sotulie 0,1 normat de
tiosulfat de sodiu, folosind ca irdicatoi qmiOoriut, pe Uaia dcuaiiet:lz + 2NazSzOr znal+"Gz.S.4i_";i:;S;,i" _:,i .,i..Cifra de iod a uleiului este: ' ''.. 'A. 12,20 B. B,7s a- rrU.U ;:iilt D:214,7 E- 113,8
. 265,
1.';:';1';'''1 *,:
;a1
IIt
. i
, ii'iI
' lH,
se se calculeze
de acid surruric ri de apa <rI.';c1!11191':ll l^"lli.',i:"i#:i; rnat strs
: : fi ill : iyl l',l\,'li,i''i'' ii:. r l]i:;li ;; 1 oJ 19 3:' *"' gfl5fi'13';l
o"'il1?ir"i,i'""'itl'ji,ii.s"- u 6i ks E' 15'78 KeI
12. Prin surfonarea naftarint:ira o tern-peratu93"j^'i]:ro;ffj:::ii,,:,1t#ff:'fflXli't';12. prin sulfonarea naftalint:i la o tetnperatura oe cca' ru-"
iZ."",plt(beta)-naftalinstrlforric'i,iil;;i;." fi.'!:,:ff"::i:iil:''?o.ilil"f'l" iffiil; n",,udion". i:?Jli:" *?l'ii'li,u1i"" " ntasi cle reaclie.clre corllrrle' in procertte "" 'llftiu; ' ;g;;_t+i:l:l, :jilit ;:il:1i'l:i'l:;:;,","Li-,'i,ir"r"""ftalirstrlfonic',-:,i98:1" ^t::1^; de mas6 a acrdrrrt' surrLiiimn, !l'lP;x"$ll1lil::i"ii:"t o"::1"''J'::;il? " T"iJi'r..r surruric rorosit ra
l ; t t l I t t t t ; t t t : cste
A l()"1, u. 91% c 92% D' 94% E' s6%
1 .r | ,r , r ,xidarca rrner arclre ne L3 cu permarrganat de potasiu in, *"11:*"te obline o singurd
t ,. :,rr,:,1;tttlJ n "', nt"'u *o];t;;;; oo''"n" """1i"Jr'io''"n"^'
carbon^Ei^ongiiil:i%"1':"tT'il'':/ ,) , u ir l;rii,,.r .i p""u"'"r,r'l,erea a_T^JLil:5:;rtr','#,Fi.lii,,.iru;o/onecesa;e
p,,, ,u., , ,gunut 0'1 rrroiar, sd se t lctertt t i tre cantl ta'
,ii,'il,li:,1u,."*3:;3'J""*' o "
,o s D. 28,7s s E.17,5 s
l4 i i i rsucir lct l l t " }zeI lorma| i tatearrneiso|u[ i idedicronratdepotasiur j i i ig=:e5| i t r id inaceaste',rrltrttrt.xxleazi, in rneoiu .le acid strlfuric' t l i i ' i i t?i"e"zouren'a nrdsurali la 27'c 9i o
f iii;'ii' ' B 1,2 N c. 0,s N D' 0'4 N E' 0'72 N
1r;( : ( !volurn( legazesedegaj6laexptoziaunui .k i logramdetr in i t ratdegl icer ind' lal ' t
l t ,
l r . r r tgx: t : r t t t rJ dn 3000"C
A /.rro rrrr B. 8,57 nr' c. 9,83 m3 D' 10,47 m3 E' 115'B'm3
1| i l ;c5t |pt |noac| iuni i lurr i r r i iso|areunamestec. formatdin5mol imetangi3mo| ic|or.$t i indr ,i r,, r;rn:;rrnrd nr.rmni sox din-;titui." au metan-ri'Jiie onlin n'1n"i t'"T--9] diclormetan'
r,r r,rrXrti trtolar 1:2, "
t" olilit'"t' in' pro""ntt a" i;"nl' t"tanul nereaclionat prezent in
"l;;:,,r';,;;.sieztrrtat'-"3"J,","r?{iJ D. 43,7s% E.50o/o
A lr,2f r '1, 11 12,5% u' r l ' |zulo " - ' .
.r termediari a
:l,.,rli:ill:lil"l,liiTl;ll,ilifilll illlslililfilTilie-'""iiffii::i*liq'Fi,?'nt'ne corr, l, l l l l l l
' , trrr,rtrr,, ' ' l", '" i i t i""l i l ' ' .}; &' canrilateaoe"grii lr ina obli:ruta'd'^:Xrandamentul de
rrtrtt i lrrrrr ,r,t lr.orrltt l tt l : l 'u'" t lut '" i"o'i 'o Je ali l esre o" do;2"' it i ult innele dou5 faze decurg cu
),":,iill'i""" "",,''1,1i,,1r c' 22,18 t D:23'2r E'32'2t
trr ( ) r 'rt lr ' , l i trrl; 'r otr;:rrt lcri A cu masa l"l"9Y1il1 70 conline B5;71o/o C-$ 14'29% H Ei
.,,rrr,,,,,{..,/.r r,r.r. rrr ,,,,,u,i ir]# i,i. pnn "rio"r..
;i#';-;"uit""1i.1.3t"t'5 litri solulie
i:;,';,,;, , ,',,,,:',, :,il:l':i:.'i;lJ:g;;xml3nna*i::i1lo"ipuile etiind ci prin
',1-llil'i'l;:lllllll;'l"'"il l1!,1.i%%""'0"" "3:'id;n:;diil6ooH i o HcooH| , , t , , t i . l , ,1,rrrr : ' r r l A t ; l t q i t l
11| i l t t l r t tu l : ; t t l r ; rJectend.propenSqiacet i |endaredensi tatea. l '42{]g/LCunoscandc6unl i t ru,rrrttt:;lt:t; rt:acliont--aza "u"'i5'''ii'i'tr'' 'u
t"'" 'i't" ""r"i'r"lJcompozilia
procentuala
", , i , ' , t , ,1, ' . , , f rr r irr lcstecuhti ini [ ial
^, ,-^r i ,^6-;
"i;;'x'':;i,'; ll,' 110% propena' 1 070 acetilena
ii ;i;'i; ,'i,,;,,,: '/li"/u properra' 300/0 acetilena
,, ; ' i ; i ; ' , i ,,,;,,. l0'/u ptopcrra' 10o/o aceti lena
i i ,, i i '2, ,,r, ' ,t,,, "rl l%'
ptoltt:rt it ' 257o acetilena
i ' i i i " l , , , r , ' r , , , , ' /0%r | , r r ) [ ) r : r r i r ' 10% acet i lena
!
||
||
il
I
I
iir'i,
r,Ur 261
20- Gazele calde rezultate dintr-o combustie con[in, in procente nrolare, 28,07% dioxid de
carbon,3.517o azot. 15,79o/o oxigen 9i 52.63To aph (vapori). $tiind cd ele provin din arderea
unui amestec cle metan, erena, hidrogen Ei azot intr-u;;olu; l" o*ig"n dublu falS de volrrnrul 2 (?
amestecului, si se deternrine conrpozilia'in procente nrolare a arnestecului de melan, etene,
hidrogen gi azot.A. 20ilo nrelan. 30% etend; 35% hidrogen; 15To azolB. 40% metan; 1 5% etena, 35% hidrogen; 10o/o aTol
C. 40% nretan; 2OTo elend: 30% hidrogen; 1oo/o azolD. 30% nretan; 35% etend; 25% hidrogen, lOYo azol
;:l.l:':.j:il: :,,",.,:i:il*:ffi: in procen,e n,.are, 27 02%0,*,0 oucarbon,21,62Vo azol,2,71oh oxigen gi 48,650/o apa (vapori). $tiind cA ele provin din arderea
unui amestec de metan, eteni, hidrogen 9i azot intr-un volum de oxigen egal cu VolUmUl
anrestecului. sA se deterntine excesul de oxigen in procente, fal- de volumul teoretic necesar
arderii.A.29% 8.2,5o/" c. 12% D.5% E. 10o/o
22. Un amestec de eteni, propend 9i butadiend in care raportul de masi este de 1 : 2.5 : 4 se
bromureazi total cu t3,z litri solulie O,S normal de brom. Stabili$ procentul de brorn dnZZ
ameslecul de derivali bromurali reztlltat.A.70,24% B.sCJ,82% b.SAJAW D.84,10%
23. Printr-o solulie de ap6 de brom se lrece un amestec format din metan, elena 9i etan,
ameslec cu volumul de 89,6 mililitri (condilii nornale). Se observA cd rnasa soluliei de-apa d: Zjbrom a crescut cu 56 mitigrame. Se cere procentul volumetric din fiecare substanla, daca
acelagi volunr de amestec consum6 prin ardere 1,288 litri aer (2o0/6 oxigen):
A.25%CHt, sOVo C2H1' 2SYoCzHsB. 177o CHr, 66% C2Hr, 'l7o/o C2H6C. 12,5% CHl75o/o CzHq, 12,5o/o C2H6D.25o/o CH* 4oo/o CzHq, 35o/o CzHaE,20% CH4, 60% C:H., 20o/o CzHo
24. Un amestec de doi monoalcooli, in reaclie cu sodiul, formeaza 179,2 litri hidrogen.
Cunoscind ci volumul de hidrogen degajat de alcoolul superior A este cu 44,8 Iitri mai mare
decAt cel degajat de alcoolul A, Ei ca alc6olul inferior are raportul de masi C:H:O = 3:1:4, iar
alcoolul rrpu-dor are raportul de masi C:H:O = 9:2:4, se cere compozi{ia in procente de masa a
8.97,95%
B. 68,5% A 9i 31,5% BD. 31,5% A si 68,5% B
amestecului de alcooli:A. 79,65% A ti 20,35% gC.55,12% A Ei 44,88% BE. 75,76% A 9i24;24o/o B
A CzH.,275 gD. c.Hs, 150 g
compusului BA. 11,25 ml
25. O alcheni A oblinuti prin deshidratarea unui alcool monohidroxilic, aciclic, salurat B,
conline cu 25,71 proiente de carbon mai mult decAt alcoolul B. Si se determine care este 2-{alchena A gi iantiiatea de solu{ie de brom de concentralie 160/o (In tetracloruri de carbon) cepoaie fi decolorat6 de 3,36 decimetri cubi alcheni A:
' c. csHo, 275 g
D.22,51 .E.33.75 ml
26. 201,6dm3 dintr-un alcan liniar gazos A se dehidrogeneazi intre atomii de^carbon 1 9i 2, cu
un randamenl de75o/o la compusJl B. Acesta se trece printr-o solulie de KzCrzOz / HrSOr de'
concentralie 0,5 M. sa se determine volumul de solulio necesara penlru oxidarea cantitativi a
B. CzHr, 150 gE. CrHs, 200 g
B. 18 | c.1 '1,?51
zl.Pnnclorurarea melanului la t = 450'C, pornind de la'tm raport molar'inilial CH' : Cl' = 5 : 1 o n :"^r^-. . -^u ,r^ ^^- i i l i i ra ,-
' - .^t i - f f io"; oo W-",
;; ;i;; ,d;;as r' "ru.r"r
gazos de pioousi clorura[i (in condi{iile de reaclie). DaGi se w-.';]
268
I r
l ;
admile,ce Cl2 a reaclionat inlegral iar dupd separarea CH. nereaclionat anteslecql gazos dellgdM clorurali are compozi$a_in procente de volum: 4goa cH,cl, iso/o c+rclr. 1 { 9/" cHclJ si3% ccl{, c-are este volum-ul de cHa pur (condilii normale) inlrodus in proces?A.6800m3 8.7800mr C.8600m3 0.sooo- i E_ 1720m3
28. O anumilE cantitate de-2-bulanol se supune deshidratirii intramoleculare in prezenli ded31 , acid sulfuric,..la.cald, rezullind un amestec de doi compugi organici X 9i y. Agentut oxidant
necesar analizei amestecului de reaclie. este o canlllate de 2500 rnl solulie de dicronral depolasiu 2 normal. Prin analizd se Oeterfin'a c6 dln reaclia de oxidare a amesiectrlui rezultd 13,2grante dioxid de carbon. Care este compozilia procentualS a compugilor organici rezultati prin
" rgaclia de deshidratare a 2-butanolului, giiindcaacesla s-a consumal in totalitate?A. 83,33o/o X: 16,67o/oY 8.-73,15% X: 26,850/o y C. 12,33% X; Bt ,61% yD. 54,54% X: 45,45%y , 8.36',21%X; AgJSV",i
29. Pnnhidlogenarea catatiUca'iii tridrogen molecular a unei garje d e ZBZ,Bkg arriEstec de acidoleic ai acid stearic cu cifra de tod l, = 27,02 se obline, dupi s"p"r"iua ialalizatorutui, unprodus cu cifra de iod l, = 4,47. Care sunt concentrbliile in'procente molare de acid oleic,respectiv acid steahc din garjd sdrpu'sd hldrogenirii?A, 4O% acid oleic; 60% acld sleadc.. 8.600/o acld oleic;4096 acid stearicC. 30% acid oleiq 70% acid sldaric ,,, D.70o/o acid oleic; 30o/o acid slearicE. 55o/o acid oleic:45% acld!ti!adc''
:?i**aluTr":J""j^""J1rend-eipropens cu dens'area cte 2,52,ks/m3 ta 1,8 arnrosrere sisak,rap. sr"d'ii;|.;;"rfr;:::::llin exces rormeazd B5o e de il;;H'il;:,A 87,d0 % ';";;,;;':i"* %:?r',[1f"',"o.,t9:0i""f*FrTt[t:" " compug' bron*rra1r 3
fi:?**::lt:fl" :tg"lend eipropeni cu densitarea
1r^e Z,'z€t.kstntt ra 1,8 arnrosrerc ai
i,":i5[":F?/l'i;,ffiff:ffi"'H,]'?"'"Jffi",:,'::,flil#""',,r.:o1".;*n,::ll,l?,T ] _,A. 121 B. 10t C.20t D. 14t E. Z| t i t r i38' S_e_ctorureazi fotochimic 390 kg benzen oblindndu:l
be,nze.n.ngreactionat si r'ur".roi"Lio;.-;;;T','j:iTse un amestec de reaclie organic format
fliffimil,;#il;lJ"*'"rcicrohexan in raport'*i"J" i,ai ;;'#ffir; canrrrarea cre )d
o rzi,eki E 13&3[3 c. 130.7ks39. Se clorureazd folochimic 390 kg benzen obtinArdjn. benzen nereacliorur 9r hexaclorciclohexan in
tlT:: un amestec de reaclie organic fornrat
x,r"i!?\*^,g";,:tr:Tils*,'fi; .J :- T ;;: ,,,' , ' sr"Eiiri i.p",i,,i
tlJi11i'HF;#:tiffij:'i'l-pl:,,l0 hidroxid de sodiu 30 % in exces;T;"#'$lJ;ifi ;ff illxigigi$*iil,,{*t*il".'#'l:#i";""'l"T',:r;JT,,
i{",,,.UnJTi-: j:f g"_:,lf mf""U:,:*1";:."g1;";":["ril#:,i,"#L:,.ffi htiqfi "jit*sd;{r#;T!ff#iL',.f,:p*ffi f;f;i",";g;,r,i./'ii ffit; l:ilTfl 5"i"? .r ::': s up us d s apon iricd rii rbune a sepunurui sapunufi^?gg d;iJ;;ii" ffi,1"i;i:iii1fl3 #"r'""#x .ro
n in exces
i:s,:;ri;5i.gg;,ry*tit#;,;lfl Jbi,ff;ilf S,,,;,.:,;jpffjX[lffl'lii,izf.*ii'1!'1il'"'!1*l*i,nf ;##:i:ffi1[*#.pj:,.j:,-!,9.lid de sodiu 40 % in excesbund.a sipullului. sdpunur.obfinul conline 5g,2 y,
"?^'[l-de,sodiu
10 "/o penlrusepararea ntai 2_
i;!if,?l srabirifi conlinurur procenruJi in;r;#J?1I51,X"J",:::,]i:jf""Jil, ,"";:gH
t"4. 14o/o 8"6o/o C.rc% D.B% E.e%
ffit'+.:',1='."J,*t,Hf;,T#:",:if,,y[Tj:rg.j:r-l,jl:lidde sodiu 30 % in exces
$,*_pi*1*l;',"' li;*HH:ill;1i;,*;,*:lJ"i;i,,:,#glt#fijj,*id,,,A. 4,2 % B. 7,4 % O. 8,4 yo D. 3,5 o/o E. 3.4 o/o
;i""f #1il;#nJ:XJ:111,H'i;T#iff ffi "[T',l,i"i;"j:r.g*xid.c,e_sodiu3r{ de sodiu ,o;,;i,l,,,l!dJ,}.2-,ii" t i
rI
I
orerc tr acrd.slearc.cu girrg _d-e"Jg{11,=.."53,95 se obline, dupd separarea catalizatorului, unry:!f.,:i 9T".de,io1fr"a9,9"0t,p91q 1u.nt concentraliile in'ilrocente molare de acid oieic.respecuv acE steanc clln Drodusulobllriul? .A.1Vo acid oleic; 99% aciii qid$fri,i.' ., '; riS'.'?V" acid oteic; 98% acid srearicC. 37o acld olelc:97Vo aciii-sibtdci,' '
D.'Avo bcid oteic; 96% acid stearicE. 5o/o acid oleic:9iotlo ecid stearit .,:
,r:,fl.rH,s111. Pdl fermentarea e t ts 4-q-:ip.pce conline 2o.BB% glucozd se obline 1 lsorulie arcooricd.Si se delermine densitratea solutiei obtinute.A.0,780s/mt .{.-?.SGoogrmt c.0,868s/mtD.0,898 g/ml . x11 ,.,i -,,**,E:d,g!2glml ,_
30.. Prin hidrogenarea cai$iu* lil rrior"gen 'lriol""ul"r "
unei garje de 2BZ,8kg amesrec de acid:9':.f l:i1,.*11c,c1 9ifq.4glg{.!r,=,"sa,85 se obline, dupi repar"iea laratizarorutui, un
lu4!iT:#ffi#-:'i i;:,i':::iffi:J,'iru'ffii3i;x:#::Projl 9"",-n*lq["^9,6 "/'". ce"dve'fi concentralia dcioutuisurfuric ra srariiluir#cgei zA'44'B% tfl':,..$
fT i:?'!i't'' E'62,72o/o.
if"f$o"i['*r"i hldrocarburi se ctorureazd rorat. DensirdriteI
3{
5$33.147,6 metri cubi (acelor lrel hidrocirbriri ih
34. Prin tralarea.cregle cu 231.4ifamestecul de g3e_cu un exces de 10 % HBr ?
h:ii,P.r gJ6,s0 mt E.1842,62ml
IItt '
I
- I
E-
rF
rE
rgiifur-+r.rffi I *'"',ffi #:ff :rilr'# :!:;=: . ' ;6 ls;d^.-
,?lgg ti'p.r"Pgnil,-bu HBr se conslati cd masa amesleculuirr Htsr. (c.n.) .este necbsar pentru a reac{iona cu 1 toni din
A. 216,83 mt __B;J7,-- ii ir"':i l
35. Un amestecgaZol-C17'C, prin reaqia cu airaisaturafi. Slabllili rpqlumul fiA.40,70 | q;p.El
., ,+Ji-.; :ql6
flffillnrlr"t"" de2,s2lkg/mr ta 1,8 armosfere gi?T:azi-850 g de ameslec de compugi bromuraiircarburi, tn condilii normale.p.74,50 t E. 80,4s I
I
{aIa
,
\5
270
:, ",,=' ,,, ',, ,1,;::;,,; , '; "';;"''li;';ii li:[ii;lTSlX1TF';;;;;";'ili ' '
,,,,,, i,,,, : :i :',.l'; :;:ilii1;;ilryi1",**nf::tlin*il*+,'; i
:::,: :r. i,l,ii, ::i":, r,'',lii*-*ii$t#'{'dt+t"'t''t"1 j:*
l,,,,,,,i i'i:,;"'il,r,::,lii:illl:l*r*,,2l;i,"'ffi}#'1ffii : .: 'il,;,,', ;,1l,r-lit##*fl}ij,*$,,Ttr*d*:r'''l'u,lll ; : - : l . ; : i l i l . , . ; ; ' ' . r . , . i . , r r l r ; ; ; r ; r rno.ou,ugE,31,7s
! i i: i fi*ii,:111i:ir lllffiil,:::'il".i**;l##iiil?t
,,, tl,i, ',,i, ',r,,"' ' '""' ' ' l l l i l"f':l;ffirurozi'seextraseaceastacuunrandamentde
t iriiilfii;lilriir,l;ii.',*r*,**!ri,i[rpneceea d pen'iru'b{nerea
< ,r"i,rirr , ,,"r,r,,1',;ll ,;j:. ,,;,',:'i'l::i,,;';,,,;i.l"r tn prelucri'ri:iiltsT;
. _.- , , r t , . r l . r . t r r l r " r i l ' t t t t t " ' r ' ' l t ?71r0 k0
f F, t iur t . l l t l l t4()kgf t r r ' . r r l l l ' ! l . . . , ^ . , r , , rnza se extrage i
t||
T
I t ,r r l r l ! l
" "rrrrrr l r l l . l ' ( ' t :hl l{) / i l ' : ;e oxtrage aceasia t;u un randament de
tr r | , , r r I r "
r , , , , ' , l ' 1" ' , ' . : ' : , ; ; , ; l , i ; , , r , r r ,1 , r , , r t r . l
t " l t r l "
| " l ' l l r r r ' l ' l I I
" ' i , ' i , , , i , ' '1 , , " ' " ; i ; ' . ' ' ' ' ' '1"" ' v i t " r t r r ' i '
ili ,l: , :,ll:l:; :,i:rl,:ll; ;:l ,' l'1,, ,,,,,,,,,,,., ,r:,,1:l;lll :""'Ji"11,,:li3::,i::X:"1.:*:lli.:.1', ' l : ' ' : i ,: ' : :: i ,, ' : ' ; ' l , ,, l i :,, ' l i : '"1
"'r ' ,,r,r,,,,t,r 1,'rrttrt orrl i ttt
. . . - 1, , - , -L,Lu rot aLutdt t l l t ld celuloza obl l l lut conl tne nlono- ' d i - 9 i
trlacetat de celulozA in raport molar de 3 ' 2 "
1C. 4400 kg
s
A. 4050 kgD 3200 kg
B. 2700 kgE. 2860 kg
53. Din 13,5 tone lemn Care conline 60 % cehlloza, se extrage aceasta cu un randament de
60 % . Celuloza oblinuti este prelucrate asllel: ' ,<-1- 1/3 riin carltitate, ca mitase vAscozA; U J'
- 1/3 din cantitate, ca celofan:- 1/3 din cantitate, ca metase acetal-O"raln .*".t"cul de acilare, format din acid acetic ai anhidridi acel'rci in raport molar de 1 : 1,
Jliti.ot puntru ob[inerea acetatului de celulozS, agerrtul activ de acilaro esto'anhidrida acetic6'
i., ".rtlirf
de ceiuloz6 oblinut conline mono-, di- 9i triacetat de celulozi in raport molar de
g , 2 , r, se cere cantitatea de acid acelic ramasa dupi separarea acelatultti de celttlozi.
A. 2800 kg B' 2700 ks C' 2400 kg
D. 2200 kg E' 2000 kg
5.1. Un amesrec de acetiten6 9i elend adilioneazd clor rezult6nd numai compugi saturali- $liind
c5 raporlul volunretric olntre:iorul care a reaclionat gi volumul de ameslec.inlrodus in reaclie
este de g/5 (Tn aceleagi "onailii
de temperatura gi presiune), s6 se stabileasci compozilia .
amestecului ini!ial de hidrocarburi.in procenle de^volum'
i iO"t"acerilehi ; 80 % eteni 8.25% aceli leni ; 75 % eten6'i:
; i); i" icetiteni i SO "Zo etena D.7s% acetileni ;25to etend
E. 80 % acetilen6 ;20 o/o etenl
55. Prin nilrarea a 552 kg toluen se obtin 7.86 kg. masi de reaclie fonla].a din pnitrotoluen
i;il; pil;ipat), o-nitroioluen, 2,4-dinitiotoluen 9i toluen nereaclionat' Sliind cd in masa de
reactie oblinut6 canlitalea O" p-niitltofu"neste de irei ori mai mare decAt cea de o-nitrotoluen 9l
:T;ffi;I'ilr"ii'J" i"rr",i esre dubru fali de num6rur de mori de 2,4-dinirrotoruen, so cere -;il;;ti; uula, conversia totali $i randamenlul reac{iei
; " ' ; ; ; t ; ; ' c4=7g,3V' ; n= at ,q"/ ' B- "u=
62 o/o i q=71'7 %:1= 86'47 %
C. i = ui o/o'i q=77,9 %';' i = zs,ss'l" D' c' = 45 o/o i c.r= 84'7 clo i\= 53'12o/o
E. i=SO o/o i e= 83,3 % i l = 60,0 %
66. 13,8 grame dintr-un compus aromatic se monoalchileazd crt clorur6 de metil' obtinandu-se
un compus A, Compusul iedunoar rezultal in urma r"""p"i-r" ".pteaza
intr-un cilindnr de olel .ft
",j ""rr''lria" g titri, presiunea ajungAnd la 1'23 atm' la27'C' compusul A este: ;'
n. Utnitn A. totuen C' xiten D' anilini E' fenol
s7. un amestec format din etanol.gi propanond conline 0,296 grumt o*igun / gram amestec' si
ie'catculeze raportul molar etanol : propanonA'
A,3:2 B. 1 :-5 C. 1:2 D.2i1 E.3:1ii:,i i'":'J
58. in urma sulfonirii benzenului.s-au.ob[inut 1589-l!!:911T"? i::1i::':,:::Y:*";,9:'llo 91 .sr58. ln urma sullonarll Denzenurur $-au uulnrur '"""'u[;At";;;l ;113nrior1nif,'.at :i].-59aciOut sufuric Ae concentralie 98%, se ia in exces qi-nl-
-^ ^^:r..r ^, ilrr rda ra:;dr rar rar iliriu rhit iri Ioleum cu 20% trioxid o"
',][ ".i"'*"e"ur pentr,ra face acidul sulfuric rezidual reutilizabil -.fl
condi[iile reacliei de mai sus ?
n. il'iirs ' B. 207e,7 kg c' 2300,5 ks D' 3000,7 ks E' 3015'4 lts,!i..'j;r: :
59.90denro| idebenzensuntsupugini t r i r i icuun-amestecni t rantcecol l ine176mol i } |NQ}l , . . ' "^^, -^,iu c^ .; ?4r mnri x^o ri rrrrna nitririi se formeazi.o fazi organicl ce con{ine /0 mofi' ' -'ii;",Iffi,i", iiSii ''l,ii'o. iriuima nitarii:" r"-'*eij,?11::s^Tl9^"^"^f:l??il#$: =,ffi l"f"?::i}'ff "f'ffi !fiId ;:' fi ;i' fi ;il;ge 1;; 1'' 1.?, r"l*r:l rrrf f : :';'#, i os :##;;;rffiilio"--
"o. iiH,o' ce-cantitat",l^" Tl*-ut"fi,lf"oi"ol?'#,'l3l;i "f;, :,:,;3uru;#':'ffi;;i;'il iil'lr4.rezutrali din reaclie pentru ca raportul molariJipl.'"i;"i;;;i;;; ;;a.'1 r"'1119;',"lorile de la inceputul reacliei ?
n. t f Z fg oleum + 83,76 kg acid azotic 63 %
272
-
l rI
i i
B 56,34 kg oleum + 44 kg acid azolic 63^% ^.
C . nq,S k! oleum + 98 '2 kg acid. azolic.63 Yo .U. ii,iO k[ oleum + 3?,25 ko acid azotic 63 7o
f. io) lJ"trt'm + 96,88 kg acid azotic63%
60.lndice|edeiod(carereprezintdgradr|denesaturarea|uneigr6simi)es|ecJe120g|,|1009ordsime. Ce cantitare de gr;sime s-a luat p"rt*i"i*t1".",.0.9"i,-t,i.l-f:btit
10 g iod la
iratarea grdsimil, iar excesul de iod a reaclionat'c"u"i"ob"ti tofulit liosulfat r1e sodiu 0'0BN'
conform reacliei:12 + 2Na2S2Or
A. 4,25s B. 4,10 g c'-i'sg g-'-- b' r',oa s E' 5'05 s
, 61. La nitrarea a 39 g benzen s-au folosll 55 grame amestec'nitranl:l :::" rapodul de masa
i I acidazotic : acid sulfuric este de 2:1' Careu'tt'loi.,."unt."liu'pf:"lttfl: a soltrliei de acid
azotic folosit penrru prepararea amesrecului nit;t, #;';;liut Lutruric a avut concenlra[ia de
f%l;q' "oHl6!1)"*"t':?1i1ff*'' o. nu* E'Bo'/.
rlao "it . ..t'?.n1'?':$lii:"i;;se foit" obrine din lT: Tii"5;S:'.'r".?E::;
66 ;:"""1J]:JS"",{,1Hl:*n*m, i*'Fhilql"iinilq#gi ;; ffifrf'g;ei
i'. ";1x".srnr ;'
69. Un amestec echimolecular de doud gaze care au-aceeagl mas5 molecurard, se suounecombusliei, tar gazele rezultarb se trec prinlr-un vas cu- ca(oH)r, depun6ndu-se, oo'g precirritai 6 gDacS se trece anrestecrrl, inainle de a tl supus combusllel, ilitntr-un alt vas ou ccilofri oeconstatd depunerea a 20 g prbcipilat. Sd se delermine volumul de aer (2\o/o oxigen), in concliliinormale, riecesar con_rbustiei. 'A.11,21 B.44,Bl C.1121 D.22,41 8.561
70. o hidrocarburd A are densitatea fald de aqr 5,26. o probd de 15,2 g A adi[ioneazd bromuldin 640 g solu[ie de brom in ccL de concenlralie 5%. La oxidarea a 1s,z g substanld A cu
. KrCrzOz gi H2SOI se oblin compugii B 9i C in raport molar 1:2. Substanla B se neulralizeazi cu20 g solulie NaOH 40%. $tiind ci substanla C adilioneazS HCN, denumirea cornpusuluiA este:A. 3,7-dimetil-3,6-nonadiena r B. 3,6-climetil-3,5-ocladlena
57,5 grame toluen se oblin 41,75 grame acjd o-nitrobenzoic ?B.2:1 C.3:2 D. 2:3 E. 1:Z
C. 2,4,O-trimetil-2,5-heptadiena,E. niciuna dinke substanlele A r D
D. 2,4,S-trimelil-2,4-heptadiena
71 . intr-un reaclor de hidrogenafe cuY = 72,2litri se inkoduc CoHo gi Hz in raport molar de 1 :10.Presiunea la inceputul procesului este de 10 atm iar la sf6rgitul hidrogenirii es;le de 8,64 alm, l- |temperalura fiind menlinuti constanti la 127 "C. Care este raportul nrolar final Ha/C6HB ' Inereaclionat? (Se admite cd in lot timpul reacliei substanlele sunt in faza de vapori, iar volumulcatalizatorului este neglijabil).A.12 B.14 c.15 D.17 E. 19
62. Prin nitrarea a 3,9 kg benzel 9t "T9:i':.*ttant rezulte qe |19:
nitrobenzen 5i 7'75 kg
r,r amestec de reacJie avani os% H's911 11% HNd;;?i;t; H'o' sa it deternrine concentralia
p* acidului azotic din amestecul "f.1[il*" D.40% E. 50%A.10% 8.20ok
03. ln Ouptorut cu arc elec{rio rau introdus '-999't'
metan pur misurat in condilii normale' lar
nu^"o,"Cfi*i;*|ffi[i:'ffi il#'ff ,i,"t"'il'il;:"f ;;"J"iil?;:?'ffi ;:ietransformat qi 60%
fltfm;t'frffiff:"i ozo,bis o'342'7 ks E' 7e2'8 kg
arnesrec nirranr cu
wfiffi ffi'''fi''i{,rigi;,Hr"**Tiffi;"lnr:;:"ml'q";':::*=**r:'1il.';i;'F;
72. Un amestec de acid formic Ai acid oxalic se trateaz6 cu 100 g HrSOl 95% rezultdnd 67,2 | -
.-gaze cu densitatea 1,464 g/1. Sd se determine concentralia finald-a acidului sul{uric' '+ LA.a, t . tz" B. 09% c-78,12% D.61,7% E'73,2%
73. Prin oxidarea unei probe de alchena X cu dicromat de polasiu in mediu sulfuric se consuini
;;i;'i';iffi 0,1 normal de oxldant cu degajarea a 219,78 ml dioxid de carbon mssurali la -
27"C. pinarderea ,n", prou', il;;ti;; d; at"iJna X s_e formeazd 2,2'14 gameslec de dioxii de 4'!'
i"m";i ii"rp"; o" "pa-'o"ou""ti
tormula de strudura er alchene[ X'
A. cHr-cHz-cH=cHz ;:"il;4H"ct-tr-cHt-cH'cH' c' cH3-cl-1'?-cH'-cH=cHz
D. CHI-C=CHI E' CHTCHz'C-CHr| , x,.iH. ' cHr
71. prinhidroliza unui amestec echimolecular format diptr-un derivat monoclorurat saturat A cu
masa motecutari M=64,5 uil;"lilil;"-Jil;".ry1'::li' se ob[ine o masi m = 16e'6 grame de
produse organice lichide. Acesteaiunt supuse unel arderi complele in prezenla unui exces de a l"
aer de 2oolo. sa se carcuiJze-tmpozilia i1-gycenie de masi a amestecului de derivali ' t'
haloqenaligivolumula",,. '""2i; i ixigingieo'rt"zt't i i iconJ4iinormate;t\ecesararderii 'A. 40o/o A, 60% B, 2688'; ffi
';;C 45.1% A,54,9% B, tutz'sii l" lt o' ar's"2"'n' 5B'5% B' 1733'8 l itr l aer
e. qS.f V" e, 54,9% B, 1113'5 l itr i aer
T5.ocantilatedelB,4grameamestecechimo|ecu|aradoimonoa|cclo|isatura|ielibereazdinurma reac[iei cu sodiut
"";;1il;;4,a&titri hidrog"ri. nt"u"si cantitate de
-ameslec a celor 2
alcooli este tralati cu ""'oL"#"' '""iftifi"9*si"O'tui"no"t"nt
de 100%' Se conslati ci
unut din atcooti formeaz"'il;,d g;;;-rgi *i,tt ""i"t
dec6t cel'lalt' Ser cere identificarea
Iic-ooriror eicdorn* agg"tlg irocentuate " "'?"0"J,';:;1Tll" u' 56,€,% propanol
t:l*n*U*i3"dt".rlffi','#"i".' ""::;a:sil6'os#p'oion;t
e. ia,.li% etanot 9i 01, o77o butanol274
,i"r ".t
t" au1
. . :I
i1 l
r l,iil
\
273
IIt,rt-
IIII
I -
{l r
tI
il ll l
{
il
f
r 76 ir . l r t t t treactordecracareseintroducl l rn3propan(condit i i "" ' -T]*LPttndescompunere
i !. tr:rr1,.r-; 59 oblirlc ,n amestec gazos format din 207" pro;ente de volum C2l-14, restul nind Cl-l{,
{ ; ,1 I ' l l rEi C: l lanereacl ionat,amestecincareraport t r l molarC3H6iC:Hu=2'5 ' l Secere
v(,: : , ' rrrr l tot: l l al oJzelor rezt l l tate'A 1 i rrrr Li 20 ,n' C. 22 mr D. 18 rn3
- . | 77 Pitr oxit'larea catalitici a metanolului cu aer, inrcrr.iuluf.l l,rrl f | 112(1, '--* CFI2O + H?O(:tlr( ) I 112.02(, l t () l l --* CFI2O + Ht
E. 16 nt3
vederea oblinerii formaldetridei, att loc
B. 22,22o/o metan ; 7/,78% etenaD. 18,5% metan;81,5% eteni
r:l | :l )l | | 3/202 -- -- ----*> co2 + 2H2oOar;A.- ra;iorlul nlolar aer : metanol introdus in proces este de 1,5:1 l- acirlul formic $i CO: se formeazd in raport molar de 3:1 l'c..n'rersia util6 = 60%; conversia lotali = B0% |- ae rttl cottlttre ?0% O, gi in urma recliei nu rimdne Oz nereac[ion-at- 1si se preciieee conllnutll in procente molare de CH2O din produ-9ii dQ reaclie'
A 18.61'vo t3. 1S,67% C. 17,86% D. 16,87% E' 15,870/'
78. Un anrestec gazos de 112 I nretan, etilena gi acetileni consumi la arderea lui contpletS 60
rnt;ir de aer (207o volume O2). iar Oioxidul de cirbon fezultat se absoarbe in 1,5 liiri de solulie
NaOll 10 nrolar. Ccmpozi{ia in procente molare a amestecului'gazos inilial este:
A 33,33% metan 33,33% etilend 33,33% acetilena I
tJ. 33,33% rnetan 16,67% etilen6 50% acetileneE 33,3304 metan 44,47% etilend 22,20% acetilene
,
7S Care este conrpozitia in procente de masl a unui amestec de mLtan 9i.eteni, gt1nd ci la
artlerea lui compleii se co^;um5 2475,21itn de aer (2006 volume O2), iar bioxidul de carbon
rerultat in urma arderii este neutralizat cu 2,78 litri solu{ie KOH 10 molar?
B. 50% rnetanC 50% nretan
A 33,33% metan ;66,67% eten6C. 20% nretan : B0% eteniE. 50% nretan ; 50% etend
amestecul gazos.A. 18,75 % B. 33,33 %
A. 0,05 r r t ]1 c.0,09
33.33oi6 etilen6 16,67% acetileni30% etileni 20% acetilend
jL
r{
80. La deshidratarea unui mol de butanol se folosesc 200 g acid sulfuhc de concentralie 75 % 'Si se detennine cantitatea de oleum cu 5 Yo trioxid de sulf, necesari pentru regenerarea
aci,.ltilui rezidual. IA.51,7 s 8.312,4g C.25,Bg D.103,59 E' 78'129
81. Un anrestec gazos format din metan, etenS 9i propene. ct volumul ae !,1! litri. este trecutpiintr-o solu[ie djapd de brom, masa soiu$ei crescind cu 7 grame. Considerind ci cele doui
alchene se gdsesc in raport ecnimotecutar, se se calculeze procentul votumetric de metan din
C.67 o/o D'54,25% E-25% i
82. Se hidrolize az| 3,42 grame zaharozS. Compugii rezultali se-oxideaza. cu reactiv Tollens'
Produgii de oxidare sunt neukalizali cu 500 ml KOH 0,12 normal. C5lilmoli de KOH au remas in
soltrlie dupd reaclia de neutralizare ?D. 0,9 E.0,5 I
83. Se supun cracirii i1 arc electric 2 tone de metan. Amestecul gazos rezultat dupi separarea
acetilenei are volunrul de 3920 m3 gi densitatea de 0,268 g/l in condilii normale. Ce canlitale, in
kilograrle, de negru de ftlnr a rozultat ?A 180 kg B. 260 kg t l . 480 kg D' 300 kg
fJ
21 5
E. 460 kg 0,13 | c.0.4 t216
E. 0,6 |
l l i i
, - f . i t ;
IIIIt
-f
84. Se supun cracdri i in arc eleclr ic 2 tone de rnetan. Arneslr. :r ; tr l gt irzol; ro;/rt l l ; r l r lul) l r ;r , l ) ; tr ,ur,; laceti lenei are volumul de 3920 m3 gi densitatea de 0.268 g/l ln corrr l l [ r i rultrn:r lc. l ' rr l r , tzir l l r : i l rr ( . / ,este canl i tatea, in ki lograme, de aceti lend obl inuti dacd in proces:r l de separarc surr l l r i rrrrh,rr ' r /del %?A. 604,5 kg B. 720,8 kg C, 650,4 kg D. 648,9 ks E. 580,6 kg
:
85. Supunind arderii 6 grame hidrocarburd aromalicd cu 20 litri de bxigen, dupd condensareavaporiforde ape reztllle 29,17 grame gaze. care dupi trecerea printr-osdlulie 0,05 normal du ,"nCa(OH)z au volumul de 6,56 litri (c.n.). Stiind c! hidrocarbura f,crmeazd un slngur derivat *5monoclorural, slabilili volumul soluliei de Ca(OH), 0,05 normal n,ecesar relinerii complelo aunuia dintre gaze.
86. Supunind arderii 6 grame hidrocarburd aromalica cu 'l8,4 litri de oxigen, dupd conderrsareavaporilor de api rezultS 29,17 grame gaze, care dupi lrecerea printr-o solulie 0,05 pormaf deCa(OH), au volumul de 6,56 lilri (c.n.). Stiind ci hidrocarbura lormeazd un slngur derivat
A 101 B. 18I c.12t D.141 E. 2O lilri
monoclorurat, stabili{i excesul de oxigen, in procente de volum, utilizal la art'ere.A. 50,40 o/o B. 4B,BO ok C. 55,40 % D. 52,30 o/o E. 56,70 %
,_: i . . . j87. Se supune monosulfondrii cu 100 kilograme solufie acid sulfuric 98 % o cantitate do 83kilograme benzen p6nd in momenlul in care in acidul uzat rezullat dupd fndeplrtarea tazelorganice raporlul molar acid sulfuric : apd esle egal cu 1 '. 2. Care eslo compozilia In procenlede masd a benzenului din ameslecul rezullal la sulfonare, format dln acid benzensulfonlc aibenzen nereaclionat ?4.20,44 % B. 't5,45 % C. 17,19 % D.28.36 % E.25,40 % : l ! ,
8r
' ) " : i , j : r j i - - : . : , ;1. ] i , , ;
88. Se supune monosulfonlrii cu 100 kilograure solufie acid sulfuric S8:% d cantilale de Bt)kilograme benzen p6ni in momenlul in care in acidul uzal tezullal dup{ lndepdrtarea |azel norganice raporful molar acid sulfuric : apd este egal cu 1 : 3..Care erite compoZifialn proinnle(Pde masd a acidului benzensulfonic din amestecul rezultat la sulfonare,.foimat din add
. i : r'iq.i:.:j,r_;.r.A, i,;qi.it:jjD.82,81 Vo E.74,82o/o i " , r - : ' r l : i r r : i - ' . ' i
' I : - i j . i t : i1, . . .$. i f . i l { r}
89, Se supune monosulfonirii cu 100 kilogranre solufie acid suffurir; 98 % o eaniitapild.bO: :kilograme benzen p6nA ii mornenlul in care tn acidul uzat rezullal dupt indspdrtaie{fazbt Oqorganice raportul molar acid sulfuric : ape este egal cu 1 :3. Care este c'antitatei d'e obufr qj o J20 % SO3 care lrdbuie adiugati acidului uzat penlru a-l face reutilizabil ln proces ? , ;6".8i" ".1 ,. .A.240,180k9 'B. .228,512kg C.440,116kg , : i ; r l , - , ; .*s1q,f i ' 'D. 117,188 kg ': E.21z,6ca kg -
- ,r r ' i :r,,, ' i :. , jFftit+rr^,.,,!".-
-.',11J;,'g'..,:,ffi,,, i.'90'Amestecul gazos rezultal prin dehidrogenarea unei cantilili de pro;pan pdnl h.propdrra rijfe"i ";introdus inlr-un balon. Care esle procenlul minim din cantilatea de propah.cara.tnibuie"#W,_"
3:llll?:;:. " aea fel incal. balonul si poats pruti in aer. tse n.'otl""36gi1i
.
benzensulfonic Ai ben2en nereaclionat ?4.90,47 % B. 87 ,62 0/" C. 88,92 0/o
A. 17,50/o ' 8.37,25% C.52,25% D, 61,15 0/o ' E.73,450,/o * i1*l ' r
91.lntr+rn recipient se gdser;c 5 moli din doi n-alcani diferifi gi o cantitaldoxigen molecular necesar arderii alcanilor. stiind ca in urma anlerli alcanul Cdoerrooxigen molecular necesar arderii alcanilor. Stiind cA in urma anledi alcanul euoerlorcu 792 g CO2 9i 378 g HrO mai mull deciit alcanul Inferior gi ci intn: atomn'iei nrcmoleculele celol doi alcani exista raportul 1 :2, s6 se stabileascd masa gtpl6i$1ilinaintea arderii (in conciilii normale).4.10289 8.11669 C.1454g D.1F26g E.1746g
D. 0,8 |
, (
i,t t
{i)} 93. La dietoxilarea anilinei rezultd un amestec format din conrpus llrLIrusioijral. LLrnplrs'--' dietoxilat, anilini gi etilenoxid. Anilina gi etilenoxidul se introduc in reac{re irr raport n].llar 1 :2.
Conversia utili este de 60 % iar randamentul reac[iei este de B0 % \fal de attilind) Care estecon[inutul procentual mgsic all compusului monoeloxilat in amestecttl rezullal 2A.15.80% 8.26,37% C.11,357o D.43.26% E.60%
er 94. Se alchileazi amoniacul cu clorurd de metil oblindndu-se 748 grante arnestec de amineJi. primare, secundare.li terliare care. se afld intr-un raport nrolar de 1 : 5 : 2, reactanlii
consumAndu-se total ini-eaglie. Silbilili cantitatea de amoniac de ptrritate 85 % introdusd inreacl ie. . . .3] . i iA. 500 g B. 100O g C.722,5 g D. 302,2 s E. 850 s
, : : : .95. Se afchileazd amoniacul r;u clorurd de metil oblinindu-se 598,4 gtante antestec de amineprimare,. secundare li tpfliatq .care,so afli intr-un raporl nrolar de 1 : 5 : 2, reactarrlii
III
.g'
III
102 Penrruoxicrarea cantilarivd a unui amestec arcat{lui.1rcjr.g.ne.re cu 3 gi 4 atomi de carbon,se consunri 70 ltri solurie.arlga 9: uicronrii oep"Jt'Jgu 2N- €tiind ci raportul motar al prudu-gilor de oxidare, acid aceric :.dioxid de ..iof" I rJrrild : acid propionic esre de B : 5 : 2 : | , sa Ise derermine procenrur nrorar de .l"h;;;';;l"aiomi oe carbon din amesrrhidrocarburi.
^ _^ :^ -'_ '" Lu 't dturlrr ue caroon din ameslecul iniliai de ll4.61,85% 8.71.43o/ot) c. 53,26% D.75,00% E.81,2O%
103' Pentru oxidarea cadirFriva a unui amestec.arcdruitdin ,l"lr:1?11"y 3 $i 4 aton.ri de carbon,se consumi 20,665 ritri .soiulie. acidi o" Jir"r"i o" potasiu o N. sti,nd'cri raporrur morar alprodugilor de oxidare, acid ac'etic ' oi""io a" .Jrtln,; u""rona : acid propionic esre de ft)+,
f,or"t;rfr;t'sd se derernri"rp*"r,rj"#;:i;. normar-archene jin imesrecur iniriar de - r-,
4.38,42o/o 8. 50,55 % , , C 63,20% D.Z22Z% E.71,43%104' Penlru oxidarea canlitativE a unui ameslec arcdtuit din_archenere cu 3 gi 4 atomi de carbon,se consuma 30 tlri soturie acidd de di;r;;;;;';;rasiu_o N..sriini .r rlp",i"r nrotar alpro-d'gi lordeoxidare,aciaicer ic:J i ; idd; ; f f i ; :5 ' " . "p"r , r" iopiopiont- I#de6:5:1:1,sd se derermine canritarea db *d;ulfr;r-;;;urria in reaclie.4.5,42k9 ,.!,.?, rn i c. tfi'6'" ""blii';ru
rs E. 10,s0 ks105- se hidrogeneaza vinirjcerirena
ln qrezgnr,a unui catarizator de nichef, forosindu_se unraporl nrotar viniraceiilend , tiiorog"n oJ i , io.'ii Ir:..rgj"t dupi separarea hidrogenuruinereaclionat, se obrin 250 rneli6is6estec oe niillrburi care conline, in procenle morare. /osB0 o/o butan, 10 % burena, 8:z;q,1.Jfiiij'zl'ilnir"""rirune. sr€jbiriri masa amesrecului devinitacetileni $i hidrooen inkodtrslniliat in Llrilrur iL hiaronun"ru.A.20ks .. B. lsig ,c. f i i6 ""1:,; i l E.22ks
106' se hidrogeneazi vinilabetilena in prezenla unui caralizaror. de nlchel, folosindu-se unraporr morar viniracetireni : hidrogen oJ i , i6.''l" Jrma. reacliei, dupd separarea hidrogenuruinereaclionar' se obrin 250 mori de-am"rr"" a"liiir#rburi care-conrine, rn procente morare,ifl,hil.il;t"1J,lfJ,i;,2 "2"'u,iJi""ll; il iiffi;.erirene. srabiririproienrur vorunrerric deA. 24,6 % B. 21,8 "/; c. 30,7 % D. 26,8 % E. 20,5 %107' se hidroseneazi ,,iilffjigT
I pr"19nl" unui caralizator.de nichet, fotosindu_se unraportmorarviniracetirenJ: hidrogen oe i : ro. in urma reaqiei, dupS separarea hidrogenuruinereactionat, se obrin 250 mori de-am".l"ti" r,ilr#rburi c_are conline, in procente morare, /0fl3,l:.t:lll,l0"{o'outene, s ";;;il;;iii'i"Jiiir"""rireni. srboirigivorurnur cre hidrosen4.409921 B. 50702 | C 60606 | D. 32706 | E. 55607 titri
, 108 Se obgn 49,16 ritri etenS prin deshidratarea eranorurui in prezenla a 500 g solufie H2so4y s2'3%' ce canrilate de sorurie H:so,l; ffi;'r';;ara penLu resi";;; aciduruiepriizar ?A.868,7s 8.430,3s' c io i6,6; ' " ; i lu,sg E., ,21s,4g109' intr-un alcool monohidroxitjc saluratA procentul de carbon oste de 3 ori mai mare decal:fiTll:l,i:,fi 11"#"::LfiH:" jgi":,*;ii,*ffi;!iiii"i"i,T,,,,oiu.,ru*lrA. 1 8.2 c.3
- - - ; : ; . - E. s
J10' Doui hidrocarburi saturale ctblice aflare in raport molar 2 :.3, care au raporrul atomilor decarbon esar cu 0,8, consuma ra aroere.ca-n;;;,# _rn yJ.d gg !;;,;iilysen 1c.n.). Rpa:::x'lffjtiff5"'""n[;fg':":Fpr"t r" +ii,ii s ii"p";;;5,'6ii")"1"3. ".i oui",.,i;J
A.s0% B.40% ' c.soy" ' ""- , D.60%:.- E.7O%* l
.
;IIII
1
I
, . D.zA% E.25%
alchilarea maxim posibili.p D.,1342grame E. 1754 grame I
03
reacliona amest
14:'l'ffi1 x 100.'v sgc
SiaUitililpantitatea minimi'de clorurd de'metil cu care mai poat'e
ffii.ii"tiroblinindu-se 748 grame arnesrec de amine-caie.^qe afla intr-un raport molar de 1 : 5 : 2, reactanlii
,i-1; : '. 'l
gestec alcAtuit din alchenele cu 3 9i 4 atomi de carbon,omal de potasiu 6 N. Stiind cd raporlul molar al pro-
produgilor de oxklare6:5:2: l ,sdsedel
;Qicromat de potasiu 6 N. Stiind cd raportul rnolar alde carbon : acetond : acid propionic esle de
.de. izoalchene din amestecul inilial de hidrocarburi.D.72,14 % E.52,5E%
consumAndu-se totaliO tEeCilJrj Qia.pll.i$ procentul molar de trimetilamini in anreslecul de aminerezuft at.1 . - ;:;n.;o'; rl 6qrdt kbt Ji li{riFiii),_..A. 12,59 %;'ii:-B;91,5S#$Sr9; S."4, r.," ..D. 62.50 % E. 35,58 %
ss. s"'#iil;;i ffin'ii; r"tit bblinandu-se 748 granre amesrec de amine.afld inlr-un raport nrolar de 1 : 5 : 2, reaclanliiprocentul molar de dirnetilamind din amestecul de
reaclie tezulf a-t.ii,tf,,$$
A. 28,57 Vo;' :.8.
i;; fiffi lf1i,iliT ",noiil?;;i "' ilo"rs.'H'so' ss l/"
"-11'r,"-'lt{ reac[iei de
sulfonare. in nrediul O" "jifO'1"
gaseqte o ..niit.tu de acid sulfuric care neulralizeazd
'i.r.oxicJul <le calciu rezultat r" liofin"rJ"
".irtltenei. si se determine purilatea carburii de calciu'
.o,tlia^J.imtte reacliile deourg cantitatiu' - -- -:
;illj;;" ""'- a zs"/i c'io % D' 60 % E eo %
112. cevoturn de solulie HNOr 63 % (p = 1,385 g / ml) esre necesar pentru a obline canlitalea
de trinitr.at de glicenni .u* in urma expiozieiformeazd 15,566m3 de gaze mdsurate la
("- .
113. t-a diclorurarea a 1,56 | benzen (p = 0'BB g/ml)' in prezenla clorurii.de.aluminiu' se obline
/r, ,un amestec format din mono-, di-, triclorbenzen sl'benzen neieaclionat''Monoclorbenzenul 9i
diclorbenzenul din amestec se gdsescin rtport toitt 1 : 14- Converiiile.utila 9i toiald ale
procesului sunt de ZO "2" qi ,""peitiv 90 % . Sb se determine votumul de dcid clorhidric degajat
in linrPul reacliei (c n )'i.;;51 ' B. 631 | c. 3s46
1 . D. 74e I E' 1035 |
l l4.ocant i tatede2gramecompuscarboni l icsaturatA'depur i tate72,5o/o'eslesupuslcondensSrii crotonice. Frodusul rezultat se trateaza cu 250 ml api de,brom 0,1 N, bromul
consumandu-s" intugrri. corpusul A conllnein moleculd un procent de hldrogen de:
;: ' ;:ds A B. 10,34 o/o b. tt,tt v" ' D. 11,63 % E' 12o/o
i
. 111s.372 grame kipeptid slmplu. ce.conline.38'?1 '4 q'-f 'g,!, 'y:.{ : i 40'14 % o' se
/ltL iiii,:otit"Z.E "omprut. nininoa"iiuti"zultat este N'acilat, iar75olo din cantitate este oxidatd total
cu 12 lsotulie oi"ror"i'i" pot"iiu in meaiu acid. concentra$a normali I soluliei de dicromat
3000"c ?A 1.73 | B.2,2Bl
utilizatd este:A. 0.25 N
c. 2,16 t D. 3.241 E' 4 '38 |
i l
B. 0,5 N C. 0,75 N. D. 1'0 N ',E' 1,25 N I
,/t116'l,65gramemonobroma|canAreacliolegzncumagneziu.Produsulrezu|latse|raleazacu.t /l't^nA obtinandu-se ZqC-,i it substanld ti (mAsurali la 1OO'C1-Transformarea substanlei A in
- rlLttt.tit B are loc cu un randament total de 80 % ' Compusul ts este:
A:il,# e. izoOuian 6' 2,3dimetilbutan D' izopentan E' 2-melilbulan
., . l lT.unamestecformatdintr-ocetozSEioaldozS,cetozaavandcuun;atomdecarbonmaill);:,i^;#i;"hj*;:;;;;6;#;Ll.ttu.r"r'ring, formind 28,6 s o-rid cupros. Aceeaei
cantitate de oze, ,. *au*i", -nsumi
1 1,2 | hldiogen. Masa moleculara a aldozei este cu o
unitate mai r"r" ou"ii.""'" monobromcicloalcanulul care are.acelaqi numdr de atomi de
carbon in molecula ca gi aldoza. cantitatea de amestec de oze luala in ludru este:
; :66; B-72,8i c ' s4s D' 132s E' 108s
1 18. Un amestec echlmolecular gazos. alcatuit din doul alchene omoloage. cu masa m = 2'52
;;;;;;';G,l" z"c ii r atm,-un votum de_176 l. sriind ci pentru arderea amestecului se
ulilizeazd un exces o" 2b "/o aer, sA se calculeze masa molecularl medie a amestecului gazos
final, rezultat in ,nn" "ta"tit,
1c n 1 Se conslderi C{ apa rezultata condenseaza integral'
;:b -
8.24,6 'c.
is,l D'22,8 E 14'1
119. un amestec gazos alcituit dlntr-o alchina 9l o alchena anacelasl numdr de atomi de
/ ;ri iriu""'in torecula]anaie in raport molar 1 :2' are masa m = 5'9 g 9i ocup'' la 27"C $ 1 atm'/ I j ,"'u"i"r ae 3,S2 l. baci pentni hldrogenarea completA aamestecului se foloseqte un exces de
;i; i;i;;"s";, densitatei amested,l;i final de gaie (c.n ), rezultat in urmb hidrogenirii esle:
;:t;ii - " B. 0,7 gn c. 2,5 g/l D' 18 sn E' 1'3 s/l
120. prin tralarea la 100.C a naftalinei ctr 1598 g solulie HrSO.-92 %,s-a oblinut un amestec
de acizi o-naftalinsulfonic ai p-naftalln-sulfonlc, ln raport molar.12: 1' $iiind c6 raportul molar
intr" np, tin"fa qi apa iniliail este 2,55. cantitatea de acid sulfuric nereaclionat este:
' 2'19
/ \ ' l ! 'o g B. /u4 g C. SS5,3 9 D. 392 cl I-. /ll,B g1
i,il"fi:[::il,r"'$iJ:91,,:i'J! ffi'o""Jll""::lllr:" rorosesc 2 rsorurro 0,2 N <,';iffi:ifr1ili're conrpusurui A,;;;;;";''#1."":iili",i"fi,?i",ii.J:n s"ljnllii r,t IA,0 B. 1 C.2 D.3 E.4122. Prin bromurarea Unui mononitrnrtorir,-r ^.^*_.rl{
= 3s1, i,.. "r;"
;;;;;"i mononilroderivat aromatlc m_o_nonuclear.A.se obltno un compus B currruminrl de i;;;;;;,;i,,nrre
numdrur aromitor o":::p:lli.:_qr ou hiJr[s..n","ste de 2 : 1. l) >esre: "-creu aromatic care corespund formurei ,nor."ri"ru-" compusurur B
, - -_A'2 84 c.o D.B E. 10
. . . , . , r , ,
123. Pr in arderea a 2g,g q subslanl i ^r
.h;^; A - . . , ,13,1q io,.;:rsp;;:;t":ln'"TE ::t#i',".ffJ-masa
morecurard esard cu 72, se obtin -formulei molecularei *b.rrn1ui A ? 'nsa
crotonic cu formaldehld",A;'d;# t>A4.2 8.3 c.4 D.s E.6 , i : i124.69 grame alcool etilic sunt oxidate in felul urmdkpotasiuiir
"".";;;;';ori acid sulfuric; ceatatrb,,,:-:]:Iigr".esletrataHcudicromatde ,
ff ?i'X,'?,:*";:i331?jn"t3,.;if tfl:::'"#fl{::",ffi;in'H;g;ry;$;i$,zzai
liilifiii^?."Slf ff$Iilk"*". a 2,eB su.'o '?l::llooxiric saturar s-au u*izar o,;ln;1,- .-;#ft#J; *{;*X,ffine
numdrur de esteri sarurafi a*.'.i ;',";u "o""ii ,h"il.' I z5
c-4 D. B E. 10 ' . t',;:.*:.i' I
126. Pentru obl inerea mdinitrobenzenului, cu randament.ta {n^0, r,_ ^^ . f ," : ' . , , t ,
utilizeazd un amestec nitralTeparareaf a2e,,*"il:lin+t+:3"?,",J!"",ffi T,fig*"",x,,{ld#:ttFciilizuuare a fost masa initiald d. "ryr19" nnr"nf lriiii"rifi;::r",rt**all mai conlino 4 C nlrfr-.1"' --:
l,l,t^',n^^,:.::-1"- c.',sdi:"'"ilIl1"2,iJ"'"FE'%'ous "' i,,t,tjr,FJ"
fr
Hs&,Hrf.n.f..iHFt*t,-*F*
;n"t"pi
htr$HH$H
fis1&
d
A. 30 % propanol 9i 70 % butanolC.40 % propanol 9i 60 % butanolE. 50 % propanol 9i 5O o/o butanol
B. 72 Yo propanol tt 'lU /a lit.ll itrlol
D. 60 % propanol qi 40 Y6 btrtanol
. 13L Prin tratarea unui alcool saturat A, cu masa moleculard 76, cu exces de anlridridi acelicd,/32 tu obline un compus B, cu rnasa moleculari 160. SA se deternrine nuntirul cle izomeri atcooli ,
' corespunzilorl formulei mol.eculare a compusului A, care prin oxidare energici conduc la acizidicarboxilici., {1, 1r . . , 8.2. ' : C.3 D.S E.6
: : l . , ' , ' : .
133' Un amestec de 33,6 | din doui hidrocarburi gazoase A gi B rtecesitd pentru ardereacompleti 140 | oxigen (c.n.). DacA acelagi ameslec se trece printr-o solutie de acid sulfuricconc€ntrat, volumul inilial gazos se reduce la 11,2l, iar nrasa soluliei de acid cregte cu 42 g. 55se determine Lele doui hidrocarburi.A etene li propantr.; " ,'D. propeni ti etind.:,. :'.,
B. etend gi propind . C. Jlropend 9i elanE. propend gi propan
solulii de acid azotic 63 lo cu o solulie de acid sulfuric 98. % seip care raportul molar HNO3 : H2SO4 este egal cu 1 : 3. Prin
D.21,34 t E. 18,77 t
fali'de naflalin4 Intr-o reaclie paraleld procesul are loc in aceleagi condilii,
{e93"1199.1e de 180'C. La sfdrgitul celcir doud reaclii se separdriHprbdugi ardmatici sulfona{i, iar acidul sulfuric epuizat se
!"ii,lig$A: iaie este cantiiatea de oleum cu 15 o/o SO3 liber necesari
C.4318 kg
/3h134' Prin oxidarea cantitativ;i cu permanganat de potasiu gi acid sulfuric a 3,68 moli de alcoolmonohidroxilic salurat A se ob$n 323,84 g cot'npus B. S5 se detetnrine numilul de izonreriesterl gl acizi ctnlspuniitori formulei moleCulare a cornpusului B.A..3 1,., ..cl:-:; B)4.::. t" : .,"' C, 5 D. 6 E. 7
.b.r ' ; * f i . : ' ; j i i i t r f , t : " ' - : . : : '135. Se sulfoniiiid'etilbiriiifiul cu o solutie de acid sulfuric 98 %, in exces. Stiind cA aurezultat 5 kilomoll de derivat sulfonic aromatit Si ci s-a consunral nunrai jurndlate din cantitateade acld sulftric inlrodusd, sr-se'ialculeze m""r d" oreum cu 15 % sor lfoer, necesard pentru afaqe'ackJul wtftirib reutilizaOil.s ,. -A. 't253,2l s,.dijl:,,' 8. 230s:6 ks C. 1821,4 keD. 2863,51s .i:;,1. E..93ti,2tig
' '':'' "*.?.'. '
,lJ6
cudld
pen-u ?Ar 5230D: 9513 kg;t
*rifl138: PrfG solulii de acid azotic 63 % cu o solulie de acid sulfuric gg % se'rn"care raporlul molar HNOr : H2SO4 este egal cu 1 : 3. Se nilreazd
I de mai sus. Stiind ca s-au oblinut 1b kmoli de compuss-a consumat in intregime, si se calculeze cantilatea de
lfl{ nentru a aduce solufia reziduald de acid sulfuric la
c.21,75tD. 10,93 t
ie:i'b.11fiqga a unqi.plcan A (p6ni ta atchena) se ob{ine un amesrec199: i,iipJil."o#ilH;ii.ffililldi ug;iii"i'ra,rzb, conversia o,o""r..i,J,"'ilnJt""';5U:
UliUEn cu amestecul sulfonitric de mai sus se obtin 10 kilomoli de
"_a,'j{ql'azotjc 6e.consume integral.. Si se calculeze cantitalea de
, Bil?lbi t't i . E- 19.02 t"
287 282
.Y- f!
itJi::HilfJ:;iiomen celcorespund formulelor nroteculare ate hidrocarburitor orn anresteculA. o
-' -' E."ri"' !
". ,o D. 10 E. B
#:"rff'Hi1""1"ri:i:tfltl si lelraclorurd de carbon a.rosl supus anarizeisrabirindu-so ci: $ lii iii-; r x ;Ai";, 3;'"
e s te co mPozi lia g ::l' f q=;;; ; ::;1;, " "c.ss,goii"aHli,ii'oqlrt;TX': P'??'46"/:cHzchri:1,fii;d:e- qsw cti'Eii#U';n;';';"
l"t D' 3e'10% cH;cteioo,sofi'ddf
Jil*i",:fi",1!TJ?ff :i:#::{i,{J"J",i,iil1ii,tTffi:J:iJ:T ji#(20_%oxsenirconfine in.p-rocenre de vorum. 8 z,so "i';i,' qiit ;i;;,::lfiX", ,:"i:
.il_TT.1ec. sazos ca;e ,/ )t Icompozilia in procente de
i flil: .83:?1y;; S:t ffi il#ilHhr,1i"re'ii;,;:,TH;""'n .si;;il / "2 /
E. u2H2 - 47.31 o/oi csH. - :ii|'C o. c,n, - 40',14 ;i; ;.i{ - #:; i:
Jff#'r',H'"1!%.X'#"=llT, u'propini, p,in ll::u_-il exces de aer (20 % oxisen in131!i1,e,1,';i;*iffiffiffiliir":Ii,,oliriii;!#1rf.U;jkll*:,",,dile*
;]i?'il* oxrsen,inproc",*;"rl;1*;.;;;,
E.2s%143. intr-un recipienl se introduce o solulie care contir
:":{,11i'J'f,'#ffillii,1;li.;1i1"lffi 4iri'FI',Tfi qi:i:rili?:.;;il;completd a precipitaiuluiise consideri ci solutia d"
"1.q..:i,gf o.l mtl pind. ta dizotu'a'rJa
d"iiUl{!?,J';"Jlft:*1t"u.ir1,u '#;ffi-,11'"'"'!!,::iirili:'flil"*:-'.;llj zle,:1i,T;jl ilrr,ii,in,,i,i,i?,3ii?i'ji'3l3fifi,iliJ#fi.;:,:1fi1.1fi"1i,,j",,11Jl".fiT ,"A. 90,3 mt B. 86.7 mt C.lZ0,8 mt D. 76.5 ml E. 94,5 mt144. inrr-un recipient se introduce o.sotufie
""r" @nliT#,1:r:1"
Tl,:r de argint pesre carese adaugd 1000 mitititri s.ofuth d€ fi;;lid #rfril "qru
norm_at, oblinandu_se un precipitar.;"3i,f,ii'!E:,'amrAj;*#"*"":lmlji ':J! :!,,,i.s i 'e p6is ,a dizo,varea ,, ,:fylii?ii'J"Jt1'u'trJi{**,xl;#r#**J"iff l'1"x"*';';i;i;;/44:*:.1^lt'g^tlidrosen eioz.s % arsili'il;;;;ft'pttat B' Anariza lri B i"did; 3d;i.i;TTl'gt la 20"c eiz".r', o""a r,qro.!,.6r;.;;;fi:["';3?carburi A rolosn i,' p'il"]A. 2,8 | B. 6,68 | c. ,4;i"-'";:;'.zt.i E. 3,34 |
li:i:lt;yitrs'ilt1,ffi,:I,:i:TJ,TH$.T:".;j.{Xt,ii,ljffrtrf,fl,fi_::,,t1,,.ffi :;":i,f{j!F:nruu i:*'s"*; nri'ii i{ r-,.
- r'e, i ;D ; ;;,a diz.,va re a
iiSililili'TJ;, jT"Jlli:.rrl"tjT,u;"ffi;",+Tii;,li'lJ,.in"f 'il1":*1;l{*/hf#1",t jJi,"*,#,"itn".j*#,1ffi rui",,.*T,,tHl;m jt:llin#FA. 33,5 s B. 38,4 s ilo];;'- ""ioo,u
n E. zs,s s
-L--
LITl.rIli l lIlf r l - Il - r
t r laa-r t -,
-t I t ) l' - l ,
I,{d
-I i,,,\
ilI
i -
-
j !- l
Tt
' l
A15ol ' ', -
EF t; i
. I - r ' ! ' '
FI1,..n
I l / ' / \ -l t
il' ltlt1a
I l t , l ln,rnr: ' l r : t ; ( l ( ) lo l t lc l l l ; i o l to 'x i len in raport molar de. l :3 ' cu masa ( le l |2 ' t ) kg' st :
, ) , r ,1, . , r / . i ( .u i r : t l i r lcrnperatur i l r id icatn 1l in prezenl?l de VzOs' Sl se detertnine vol t t t t t t t l de
, r,:r (.1() ')(, 02) nocesar oxidtrrli amestecului qi cantitatea de anhidrida 1".t'1i'i. , -r\ l l /,6 nrt ; '+4,+ t<g 8. 94,08 m3 : 50,5 kg C' 94'08 fl" ' J5'5z Kg
o 201,tn+iqs,qxi E.oo,os* ' i is ,szts i147. l .Jn anrestec format din alcool meti l ic gi alcool .et i l ic conl ine 0'37 grame oxigen intr-un
gram de amestec. Dacl cei doi alcooli se oblin din gaz de sinteztr' si se determine volumul
ioral (c.n.) de gaz de sintezr necesar oblinerii a 108 kg ame^stec cu compozilia de mai stts'
A 3o),4 mr - B' 310,25 mr c' 285'5 rn"
155 34.5 1; t I r r l r o rrr t l ror . ; r r l r r r r , i A o(.rr , , r r r r r vrrrulrr r l t r 4, l14lr r ; t r r t :2 arrrr gr 200"c. Ar:ge;r9tc;:ttt i t l l le dc lt i<lrocilrtrtrrl i t lccolcrtr:;tzi i 0,5 I sohrlic thr lrrorrr /rr l,rrrr oxit laro cu tJlcrornat rl.potasiu gi acid sLrlfLrric lttt lr.catbura n ttrrrneazj conlJ)ri ir l tt gi t,, irr rirport molar cjo 2: Lcompusul B esle un acid monocarboxitic sarurai c_e conlirro 43,2.4.,/" oxlgon, iar cor,pusul (Jfornteazd prin reducere un hidroxiacid. Corprr,, l C ".tu,A acid a-hidroxipropionic B. acid q-cerobutanoic c- acid cctoaceticD. acid cetopropionic E. acid cetosuccinic
..,Jl6;-Su obline fornrard:fi{5 {t meranol, prin reacli i de oxidare gr dehidrogenare. convarsial 'ttotald a melanolului este-de B0 %. Proceitui morrr oe hidrogen din amestecul gazos final,' alciituit din formaldehidd,. hidrog;n g;;;l;;;ii nerransrorrnar, este do 24,24 ,/o. sa sedelermine raportul molar dintre ,"ut"nJiri orioaigi cel dehidrogenat.A1:1,5 8.1:2 C.1:1
- ' r ; :1 E. 1,S:1
157' Se sulfoneazS benzenul cu acid sulfuric de.concenlrafie gg g6 gi rezulti 790 kg aciclDenzensulfonic' $tiind ce se lucreaza cu alid iutruric in eices ce-q6 y"]sg se calculezecantifatea do oreum cu 24 yo so, rioer, neclsare pentru a readuce-acidur epurzat laconcentratia inil iald.A. 1937,45ks B. 113B,2Skg C. 1507,70kg . i rD 1814,82 kg E. 132452 R;
t>i 158 o hidrocarburd X are masa molecurar i . r32 gi raportur masi 'c; H l ' io ;1. 'pr i int oxidarea energici a unui. mor ain x ..loi, J^ri'z mo.ti de acetond gr 4 mori de c.o2. car,e
;,:r""J:liil:'dersorulie 4 N de x,cr,o,, iare ii meaiu de acid sur'iriic oxr:oeazd 66 s.<lin
l-t1
I
I
t ,tI
I
148. intr-un recipient se introduc 4 moli amestec echimolecular de metan $i apa lt'presiunea
de 2 alnr gi temperaturd ridicat[. Are loc conversia metanului 5i presiunea in recipienl devine
3,5 alhn. Se se ietermine procentul de rnetan transformat gi presiunea finale daca in recipient
ar fi avut loc transfonnarea a numai 50 o/o din metan. IA. B0 % ; 4 atm 8.75 o/o ;3 atm C' 65 % ; i3 atmD. B0 % ; 3 atm E.75V';4,5 atm I
149. Se nitreazi naftalina cu un ameslec sulfonitric astfel:90 % de lransform5 in 1-nitro-
naftalin5, 6 % in dinitronaftalini fzomerii 1,5 91 1,8) iar restul tormeazd rigini neazotate' $tiindci in reac{ie intri 192 kg naftallni 9i cA raportul molar HNOr : HzSO in amestecul nitrant este
de 1 : 3, sd se precizeze-maSa soluliei de HttO, 63 % (luatA ?n exces de 2O %) 9i masa solu[iei
de l-l.SOq 98 % necesaro obtinerii amestecului nitranLA. 124 kgi sol. HNO: ; al5 ks sol. HaSOr B. 183,6 kg sol. HNOr ;!A]-'l-\S sol' HzSOr
c. 162 kg sol. HNOr i qso 16 sot. nrsoi D. 1s3,6 kg sol. HNor; 550,8 kg sol' HzsorE. 1S4 Kq sol. HNO3; 367 kg sol. HrSOr
150. Se supune lnc6lzirii la 1500.C In prezen[t de nichel, in. vederea descompunerii inelemente 184 kg amestec echlmoleculai dl metan gi etan. 9!ing t1 amestecul gazos rezullatdupA separarea-cbrbonului con$ne (tn procente de volum) 11,11 % metan iar restul hidrogen,care este cantitatea de carbon formati in urma procesului ?A. 141 ks B. t20 ks G. 111 kg D. 98 kg E- 116 kg
151. Se prepari clonrrl de etil prin edifia acidulul clorhidric la etenA. Daci reactanlii se introducirr raporl echimolocular. precizali care este densitatea, mlsurald la 2q"C, a ameslecului gazos
D. 102,25 mr E. 320,25 m3
E. 1,49 g/t
152. Se monostrlforrr-.rrz?l lzopropilbenzenul utilizdndu-se o solulie 98 % HrSOl ln cantitatedubld fa\5 dcnoccsar. gtikrd ci randamenlul reacliel este de 100 0/o, si se calculeze raportul demas5 inire masa do roaclio ronrllattr gi crntitatoa ds oleum cu 16 % SOr liber necesari pentru
regenerarea acldului rozklunl. lA. 1 :2.16 8.2: 1 ( : 20: t l ) 1 :1,09 E. 1 :20
153. Se deshidraleaz;1 9? J1 rrkrrol r t t l l r ; r r l t l l r , l tx l4(Xl f l sol t { io 78,4 9o HzSOr. Solul iade acid
fezidual obtinuttr este norrlr;rllrrrlil r:rr rriolu|n rln Nrtol I Oo canlilale de solu{ie de NaOH este
necesar i pentru a so otr l i r r t l t t l l t t r r l r r t , r t l t l l l r r r I t 4 | "1, Ntrr i i ( )1 ?
A.2259 8.67211 1l l l l l r l l l l t ' ' ; l ) t t I 10l l0f l
154. Un amestec do rrrr . l r r r r , r ' lnrr / l 7 l l r r t l r r r r r r l l r r l hrh l t r r r r r l ; rkr t t l r lo 4()O l . l ; r 2,46 at ln Si 127"C,
este bafbolat pf intr<r: ;ohr l l , r r I r r rp i r lo l r r r , t r r Lt urr t r r l r i t t l r r t l i l t l l t t t , t ' i l nolr t lhr l r I r ap?l <lo l r rom
Cfegte CU 420 g. Gazokr r . . r ro l rnr . | r r ln . t l ' . r rLr l r t t ' r r , l t ' l l l t l l r r l l . t r ,1; ; , r l i l r i l r : r ' ; t . t r l i r txtr l t t l t l i r l t l
cafbOn. RapOftul tnol i t t . t l r .onr lxrrrot t l l l r r 1 l l ;q lq lqrrr la l r l 11' t r ,11 hrt l i l l c t l1sr
y 159' Doi compugi organici A 9i B conlin c, H i j o 9i au aceragi nurmir aL ,i;r i,da c, oiz respectiv, o in morecurd. compusur A'are nesalurarla echivarentJil; uniraro mai mara
fiAi,::::n:";"TXT"";ffilXXru,';i,56|d 5ti'^o''a'i'i,..;1,!al'ii,,i;liii;;iti';,A.4
r'teo Raip" acirjurui clorhidric ii o alchena A conduce ra oblinerea ,rr, ,li,:j,;f6*irilii ,' 3'es o/o mai pufin hidrogen decdt archena- crie urte voruhur q;;"iri[;.i!:,iE E*'dl6.ii;mediu de acid sulfuric, care. se.consumd pentru oxidare" ;;riilill;;.le conline cata.unmol din fiecare izonrer nesaturat.corerprnliiorJorrurei morecurare a afchenei A ?4.25t 8.231 c. 15t o.s6-r E. f l l
:
f l
A.2l B. 2,5 I c. 4l D. 5l E.6l
.,s.9 i|lt
, t luilA' lt f f
'3r , -tx
rezr.rltal dupd o convcrslo d€ 60 % a reactan$lor.A. 1,34 s/ l B 1,7 un c.2, '14 gl l D. 1,91 g/ l
1161. Un amestec de 488.9 toluen.gi p-xilen, aflale in raport motar i le if l 2' ^ ;:':*::IL:o; ll.l:,:oi g gg ";rr,iL."cl' uoru, de sorulie de pdiriiir o
de concenrrarie 2 N esre necesar punliu orio"i";;ui.;#;5""n",Jrli#,fiqFffiffil.qF,xA. 16 I B. 1s I c.21 | a 30 | E. z4t ". . ,,,.i,;r1"g{t!"i.;; A
' "'[,1162. se nirreaz, 39b kq benzen (n = 100 !o) cu unamesrec nirrant obri'ut ort" "d#-:";;
a 500 kg solufie HNO3 ie concentralie 63 % cu 1500 kg sotu;ie H2SOabe cirnfcare eJte .rltit"r""-,r'. i:yr. "u
zb x so"riber, necesari ponrru a ,=.0".":l[if u."g,Prv: / 6 Qt
epuizat la concenlralia initial| ? -;..;.;::i.l I .A. 3842,5 kg e. )qsa,q kg c. 4145,3 kg ,-. , . : , , ,r ! . , : , , ! ; , . , l
163. Acetilena ob(inuti prin procedeul arcului electric din 4000 mr de metar t".n.) ,"pi.inia ...:l3 yo din vohrmur gazelor copirdsesc.rpt*rL nr"-"recuJ de gaze mar *ainJbo % Hr gi.. .'''t ro ,'"'n nercac[ionar ce canlitaie-J" p"iiii"*ra-a"
"riii1""pr#'l'i[i" o,n aidasrd{ ;trlif;rlr} rk: accrirt-'rri. crr rrn rancJime nt ae a{iri'- - :r,jls,:i'i::1.A l r r . r / , lkr l r t r l rs, . ikry o 923,9kg o.- toat ikg. E. 1158,3pn : : l , r , r i i , i ; ip
l^ , ,? rt 4 , ,l in4r,; ,1q I
:;'l
fl:la
qrlAItfi
f r I f , r f i | | , l , t I
(| //. ,4,'TrulAnd acetilena cu ilcid cianhidric in raportul rnolar de 10 : 1, la 80"C, ln prezenld de
oalall;nlon adecvali, rezultdt qn ameslec de reaclie care corr[ine, in procente de masd, 14 ok
&crilonltril. Stabili$ randamentul reacliei fafd de acidul cianhidric,'A)80p6% 8.4O,74o/s , C.75,85o/o D.85,75 9'o E.50,95 9'o
lV 195. TmtAnO acelilena cu acid cianhidric in raportul molar de'10 : 1, la B0oC, in prezen[i de
.catalizatori adewali, razulta un amestec de reaclie care conline, in procente de masA, 14 yo
;'aoilonitril. Stabilili cantilatea de acetilen6, in kilograme, necesar6 penlru oblinerea a 100kilogmme acrilonilril. :A,647 kg; 8..586 kg e.742k9 D. 708 ks E. 546 kg
I . ' : ' - l ] . i I ; lV t6e. Tnatand acetilena cu etcid cianhidric in raportul molar de 10 : 1, la BO'C, in prezenld de
, .catalinalorl adecvali, rezulti un amsstec de reaclie care conline, in procenle de mas5, 14 %' ", ,'ai:n'lonilril,-Stabilili volumul de acid cianhidric, in metii culri, la 40oC gi 1,5 atmosfere, necesar
'prepardrii a 0,91 tone de acnlonitril.l , i '4ZS,ll fn1 - ' .. l t i- ' B. 52i9,31 rn3 C.47O,31 mr
,: It.gs?,4sJnl'-.i: .rsr E..34r).92 m3. , , . . . ' , i * i : .
g(.1'6tiTrfqnd.acetilena ql _acid cianhidric in raportul molar de 10 : 1,la 80"C, in prezenld de
Tt: *talFaloii adecva$, rezulti un amestec de reaclie care conline, in procente de masd, 14 o/o
^._, . pentru rezolvarea
aromtce gi conslanle:iI
ANEXA
aplicafiitor numerice se vor folosi urmdtoarele mase
, , i l1 u. l l
l l
I
, l j r , . l f ; .sfs.-r l qvwvqyr rs.slq ur l ql l reolsu ue lEquyq @le wl l l l l lcr l l l Plvlql l le Uts| l [ lasa, l4 70
-4.a9q!9d141.p"9 :",op!l|.10 kilograme acrllonitril Si aEt acidul cianhidric c6t 9i acetilena se oblinidj$Fqlqd?cidul danhtddc r:u'un randament d6 70 %, iar acetilena cu un randamenr de 60 .io,t'iEbf,i0Vblumd de nfetin ner-sarin conditii normatedilpeqo,74li l . .''.,,'.i:i ti.r 19B,z8 m' C. 167,38 rnr',,{sif1q4.s" . .+.}.F 158,7 4 m3
' - C.5Ao/o D.60 % 8.75%
lflIli6 E :t.r d:lf,^ ' "'copolimeriziirii 583 kg acrilonitril gi 520 kg stiren. Dup6 atingerea unei anumite
I*)
t"IIt,t
i rII
rrul de ameslecul de monomeri nereaclionali. Analiza copolimeruluiTP1jl 4F]i." amestecului O" monom"ri'n.r"""li;""$ indici unod z,s : 1..care este canrirarea d; ;ilir"";;gil; ;kS' : ' ' " C. 830 ks fifriifiT"iff,,1itr!'ill,,liF:, a'im / m''| K11Ct3 kg '
..i 91 e l'-: .
1'- ,1
I
Nr.r Crt
Element Simbot Numai-atornic
Masi-atomic61 #F
-Azot
H2.C 6
13. 1'
4. IY 79'.qunrtuor
14c.
F 16----6. Sodir Na
sY 1911 23
8. &17
CIor )f i=9. rotasiu u10. Calciu !
a.
19 3911.
-Qom2a-- _40',2
Mand;-ugpru
z1 52--13. 25 5514. Erom-_
-Er29 63.5
Argintfod
JC 804s 47Io.I 108
127
286