teste acte procedurale penale

8/11/2019 teste acte procedurale penale

1/62

Actele controlului judecatorului de instructie

1.1 (3) Definiti conceptul controlului judecatorului de instructie

Controlul judiciar al procedurii de urmarire penala consta in verificarea de catre o instanta independenta si

impartiala, sesizata in modul prevazut de lege, a actiunilor organului de urmarire penala si a organului care

efectueaza activitate operativa de investigatie in scopul depistarii si inlaturarii incalcarilor drepturilor omului

inca la faza de urmarire penala si asigurarii respectarii drepturilor, libertatilor si a intereselor legitime ale

participantilor la proces si a altor persoane. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare se efectueaza decatre judecatorul de instructie, care activeaza in cadrul judecatoriilor, iar in cazurile prevazute de lege si de

catre instanta de recurs care verifica legalitatea efectuarii acestui control

1.2 (5) Distingeti cererile, plingerile si demersurile examinate de judecatorul de instructie

Judecatorul de instructie examineaza demersurile procurorului privind autorizarea efectuarii

actiunilor de urmarire penala, masurilor operative de investigatii si de aplicare a masurilor procesuale de

constringere care limiteaza drepturile si libertatile constitutionale ale persoanei.

Judecatorul de instructie examineaza plingerile impotriva actelor ilegale ale organelor de urmarire

penala si ale organelor care exercita activitate operativa de investigatii daca persoana nu este de acord cu

rezultatul examinarii plingerii sale de catre procuror sau nu a primit raspuns la plingerea sa de la procuror intermenul prevazut de lege.

Judecatorul de instructie examineaza plingerile impotriva actiunilor ilegale ale procurorului care

nemijlocit exercita actiuni de urmarire penala daca persoana nu este de acord cu rezultatul examinarii

plingerii sale de catre procuror sau nu a primit raspuns la plingerea sa de la procuror in termenul prevazut de

lege. Demersurile si plingerile se examineaza de catre judecatorul de instructie la locul efectuarii urmaririi

penale sau a masurii operative de investigatii.

In cazul in care persoana intruneste conditiile art.191 sau 192, banuitul, invinuitul, inculpatul, sotul, rudele

apropiate pot depunere o cererede eliberare provizorie in cursul urmaririi penale si in cursul judecarii

cauzei, pina la terminarea cercetarii judiciare in prima instanta. Cerereava cuprinde numele, prenumele,

domiciliul si calitatea procesuala a persoanei care o depune, precum si mentiunea despre cunoasterea

dispozitiilor prezentului cod privind cazurile in care se admite revocarea eliberarii provizorii. In cazuleliberarii provizorii pe cautiune, cererea va cuprinde si obligatia depunerii cautiunii, precum si mentiunea

cunoasterii dispozitiilor prezentului cod privind cazurile de nerestituire a cautiunii. Cererea depusa la

administratia locului de detinere a persoanei se remite instantei de judecata competente in termen de 24 de

ore.

1.3 (7) Proiectati o incheiere a judecatorului de instructie prin care se examineaza plingerea partii vatamate

impotriva ordonantei de incetare a urmaririi penale

Nu am gasit

Actele controlului procurorului in cadrul urmaririi penale2.1 Definiti esenta controlului procurorului

Controlul procurorului se efectueaza in scopul prevenirii abuzurilor din partea OUP,in special se realizeaza

controlul asupra actiunilor procesuale a caror realizare este legata de limitarea drepturilor constitutionale ale

persoanei: inviolabilitatea domiciliului(ridicare ,perchezitie,cercetarea incaperii)si inviolabilitatea persoanei

(cercetatrea, arestul)

2.2 Distingeti actiunile controlului procurorului in cadrul urmaririi penale

Conform CCP plingeri impotriva actiunilor OUP si organelor ce exercita activitatea operativa deinvestigatie pot inainta: banuitul,invinuitul, aparatorul, reprezentantul lor legal, partea vatamata si

reprezentantii acestora, precum si alte persoane a caror drepturi au fost lezate de catre aceste organe.

Plingerile impotriva actiunilor si inactiunilor acestor organe sunt inaintate procurorului care conduce


2/62

urmarirea penala. In cazul in care sunt contestate actiunile,inactiunil procurorului ce conduce urmarirea

penala, plingerea este depusa la procurorul ierarhic superior.

Il timpul examinarii plingerilor ,procurorul nu suspenda executarea actiunii contestate daca nu considera

necesar. In cazul in care vre-o plingere ofera temei de a presupune ca persoana a fost supusa actiunilor de

tortura, tratamentului inuman sau degradant,procurorul examineaza intr-o procedura speciala, incepind

urmarirea penala in conditiile art 274 CCP.

Termenul de examinare a plingerii este de 72 de ore, dupa care procurorul e obligat sa comunice decizia sa

persoanei ce a depus plingerea, explicindu-i modalitatea contestarii hotaririi sale la judecatorul de instructie

in caza ca plingerea a fost respinsa.

2.3 Proiectati o indicatie in scris a pocurorului in vederea cautarii persoanelor care au savirsit infractiuni

ORDONANTA

privind dispunerea cautarii invinuitului

mun. Chisinau 06 iulie 2012

Procuror in Procuratura sectorului Centru, municipiul Chisinau, jurist de rangul III

Victor Verejan, examinind materialele cauzei penale nr. 2006133078,

CONSTAT:

Urmarirea penala in cauza nr. 2006133078 a fost inceputa de organul de urmarire penala al Comisariatului

de Politie al sectorului Centru, mun. Chisinau, la 05 mai 2012, in baza semnelor infractiunii prevazute in art.

287 alin. (3) din Codul penal, pe faptul huliganismului agravat comis la 04 mai 2012in incinta barului La

Izvor din bd. 31August, nr. 165, mun. Chisinau, de catre Anatol Puiu in privinta lui Mircea V. La 8 iulie

2012 Anatol Puiu a fost pus sub invinuire pentru savirsirea infractiunii prevazute in art. 287 alin. (3) din

Codul penal, tot atunci, a fost citat legal pentru data de 10 iulie 2012 in vederea prezentarii materialelorcauzei penale. La data indicata, invinuitul Anatol Puiu nu s-a prezentat la procuror, iar ca urmare

investigatiilor intreprinse de organul de urmarire penala s-a stabilit ca invinuitul A.P. nu se afl a la

domiciliul sau. Contrar obligatiilor impuse prin luarea masurii preventive obligarea de a nu parasi tara, A.P.

nu a informat procurorul despre schimbarea domiciliului, in prezent locul afl arii lui fi ind necunoscut. In

asemenea circumstante, in privinta invinuitului A.P. se impune inlocuirea

masurii preventive obligarea de a nu parasi tara cu masura preventiva obligarea de a nu parasi localitatea. In

contextul celor expuse, din ofi ciu, conducindu-ma de prevederile art. 52 alin.

(1) lit. 15), art. 255 si 288 din Codul de procedura penala,

DISPUN:

1. Demararea investigatiilor pentru gasirea invinuitului Anatolie Puiu, nascut la 2

august 1981, originar din satul Sociteni, r-nul Ialoveni si domiciliat in mun. Chisinau,str. Uzinelor, nr. 45, ap. 43, moldovean, anterior necondamnat, neangajat in cimpul

muncii, cetatean al Republicii Moldova.

2. Remiterea ordonantei in cauza pentru executare Politiei Judiciare a Comisariatului

de Politie al sect. Centru, mun. Chisinau.

3. Informarea saptaminala a procurorului despre rezultatele investigatiilor intreprinse.

Procuror in Procuratura sect. Centru, _____________ Victor Verejan

jurist de rangul III

Actele controlului procurorului

1.1 (3) Definiti esenta si limitele controlului procurorului


3/62

Plingerile impotriva actiunilor si inactiunilor organului de urmarire penala si ale organului care

exercita activitate operativa de investigatii inaintate de banuit, invinuit,reprezentatntul legal, aparator,parte

vatamata,parte civilmente responsabila,parte civila si reprezentatntii lor se adreseaza procurorului care

conduce urmarirea penala. In cazul in care plingerea se refera la procurorul care conduce urmarirea penala

sau exercita nemijlocit urmarirea penala in cauza respectiva, acesta este obligat sa inainteze plingerea

depusa, insotita de explicatiile lui, in termen de pina la 24 de ore, procurorului ierarhic superior. Plingerea

depusa in conditiile prezentului articol nu suspenda executarea actiunii atacate daca persoana care

efectueaza urmarirea penala sau activitate operativa de investigatii nu considera aceasta necesar. Orice

declaratie, plingere sau alte circumstante ce ofera temei de a presupune ca persoana a fost supusa actiunilor

de tortura, tratament inuman sau degradant urmeaza a fi examinate de catre procuror, in modul prevazut la

art.274, in procedura separata.

Procurorul, in termen de pina la 72 de ore de la primirea plingerii, este obligat sa o examineze si sa

comunice decizia sa persoanei care a depus plingerea. In cazul in care plingerea se respinge, procurorul, prin

ordonanta, urmeaza sa expuna motivele pentru care o considera neintemeiata, explicind, totodata,

modalitatea contestarii hotaririi sale la judecatorul de instructie.

1.2 (5) Distingeti atributiile procurorului in cadrul urmaririi penale si in instanta de judecata

Atributiile procurorului in cadrul urmaririi penale:1) porneste urmarirea penala si ordonaefectuarea urmaririi penale in conformitate cu prezentul cod, refuza pornirea urmaririi sau inceteaza

urmarirea penala; 2) exercita nemijlocit urmarirea penala in conditiile legii; 3) conduce personal urmarirea

penala si controleaza legalitatea actiunilor procesuale efectuate de organul de urmarire penala, decide

excluderea din dosar a probelor obtinute conform prevederilor art.94 alin.(1); 4) controleaza permanent

executarea procedurii de primire si inregistrare a sesizarilor privind infractiunile; 5) cere de la organul de

urmarire penala, pentru control, dosare penale, documente, acte procedurale, materiale si alte date cu privire

la infractiunile savirsite si persoanele identificate in cauzele penale in care exercita controlul si dispune

conexarea sau, dupa caz, disjungerea cauzei daca se impune aceasta; 6) verifica calitatea probelor

administrate, vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie tras la raspundere penala

si ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indici temeinici ca a savirsit o infractiune; 7)

fixeaza termenul rezonabil de urmarire penala pentru fiecare cauza; 8) anuleaza ordonantele ilegale sineintemeiate ale organului de urmarire penala; 10) ordona efectuarea urmaririi penale de un grup de ofiteri

de urmarire penala sau de mai multe organe de urmarire penala, desemnind persoanele care vor efectua

urmarirea penala; 11) solutioneaza abtinerile sau recuzarile ofiterilor de urmarire penala; 12) decide

aplicarea masurii preventive, modificarea si revocarea ei, cu exceptia arestarii preventive, arestarii la

domiciliu, liberarii provizorii si ridicarii provizorii a permisului de conducere a mijloacelor de transport; 13)

efectueaza controlul asupra legalitatii retinerii persoanei; 14) da indicatii in scris cu privire la efectuarea

actiunilor de urmarire penala si a masurilor operative de investigatii in vederea cautarii persoanelor care au

savirsit infractiuni; 15) emite, conform prevederilor prezentului cod, ordonante privind retinerea persoanei,

aducerea fortata a persoanei, ridicarea de obiecte si documente, privind alte actiuni de urmarire penala; 16)

adreseaza in instanta de judecata demersuri pentru obtinerea autorizarii arestarii si prelungirii acesteia,

liberarii provizorii a persoanei retinute sau arestate, sechestrului corespondentei si ridicarii ei, interceptarii

comunicarilor, suspendarii provizorii a invinuitului din functie, urmaririi fizice si prin mijloace electronice a

persoanei, exhumarii cadavrului, controlului video si audio al incaperii, instalarii in incapere a mijloacelor

tehnice de inregistrare audio si video, controlarii comunicarilor cu caracter informativ adresate banuitului,

internarii persoanei in institutie medicala pentru efectuarea expertizei si a altor actiuni pentru care se cere

autorizarea judecatorului de instructie; 17) asista la efectuarea oricarei actiuni de urmarire penala sau o

efectueaza personal; 18) solicita participarea judecatorului de instructie la efectuarea unor actiuni de

urmarire penala daca legea dispune participarea obligatorie a acestuia; 22) inceteaza procesul penal, dispune

scoaterea persoanei de sub urmarire penala sau claseaza cauza penala in cazurile prevazute de lege; 23)

pune sub invinuire si asculta invinuitul in baza probelor prezentate de organul de urmarire penala sau in baza

probelor acumulate de el personal; 24) aduce la cunostinta partilor materialele dosarului; 25) intocmesterechizitoriul in cauza penala, copia caruia o inmineaza invinuitului, si trimite cauza in instanta de judecata

competenta;26) sesizeaza organele de urmarire penala si cele care exercita activitate operativa de investigatii

despre inlaturarea incalcarii legii.


4/62

(2) Procurorul teritorial si cel al procuraturii specializate, precum si adjunctii lor, pe linga atributiile

prevazute la alin.(1), in cadrul urmaririi penale exercita urmatoarele atributii cu titlu de control ierarhic:

1) pot cere de la procurorii ierarhic inferiori, pentru control, dosarele penale, documentele, actele

procedurale, materiale si alte date cu privire la infractiunile savirsite si la persoanele identificate in cauzele

penale pe care exercita controlul; 2) anuleaza actele ilegale si neintemeiate ale procurorilor ierarhic inferiori;

3) solutioneaza abtinerile si recuzarile procurorilor ierarhic inferiori; 4) confirma ordonantele de scoatere de

sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale pe motive de nereabilitare; 5) confirma rechizitoriile

intocmite de procurorii ierarhic inferiori; 6) restituie dosarele penale procurorilor ierarhic inferiori, cu

indicatiile lor scrise; 7) aproba acordul de recunoastere a vinovatiei si confirma ordonanta de suspendare

conditionata a urmaririi penale. (3) Procurorul municipiului Chisinau si cel al Gagauziei, precum si adjunctii

lor, in cadrul urmaririi penale exercita atributiile prevazute la alin.(1) si (2), precum si alte atributii ce rezulta

din activitatea de control ierarhic, prevazute de prezentul cod.

(4) Procurorul General si adjunctii lui, in cadrul urmaririi penale, exercita atributiile prevazute la

alin.(1), (2) si (3), precum si alte atributii ce rezulta din activitatea de control ierarhic, prevazute de prezentul

cod.(5) In cadrul urmaririi penale, procurorul dispune si de alte drepturi si obligatii prevazute de prezentul

cod.

Atributiile procurorului in instanta de judecata

(1) La examinarea cauzei penale in instanta de judecata, procurorul are urmatoarele atributii:1) reprezinta acuzarea in numele statului si prezinta in sedinta de judecata probele respective in cauza

in care a condus sau a efectuat personal urmarirea penala; 2) participa la examinarea probelor prezentate de

partea apararii, prezinta noi probe necesare pentru confirmarea acuzarii, face demersuri si isi expune parerea

asupra chestiunilor ce apar in timpul dezbaterilor judiciare; 3) cere de la instanta de judecata cauza penala

pentru a formula inculpatului o acuzare mai grava si a administra noi probe daca, in urma cercetarii

judecatoresti, se constata ca inculpatul a savirsit si alte infractiuni, iar probele sint insuficiente; 4) modifica

incadrarea juridica a infractiunii savirsite de inculpat daca cercetarile judiciare confirma ca inculpatul a

savirsit aceasta infractiune; 5) face demers in instanta de judecata de a intrerupe examinarea cauzei penale

pe un termen prevazut de prezentul cod pentru a inainta noi probe care confirma acuzarea adusa inculpatului

in cazul efectuarii incomplete a urmaririi penale; 6) da indicatii in scris organului de urmarire penala privitor

la efectuarea unor actiuni procesuale asupra probelor suplimentare sau a noilor infractiuni; 7) dispune,printr-o ordonanta, aducerea silita in instanta de judecata, in conditiile art.199, a persoanelor incluse in lista

prezentata instantei, precum si a persoanelor solicitate pentru administrarea probelor noi sau suplimentare;

8) isi expune parerea in dezbaterile judiciare asupra faptei infractionale savirsite de inculpat, incadrarii ei in

baza legii penale si pedepsei care urmeaza a fi aplicata; 9) declara apel sau, dupa caz, recurs privind latura

penala si latura civila a cauzei, le retrage in modul prevazut de prezentul cod. (2) La examinarea cauzei

penale, procurorul dispune si de alte drepturi si obligatii prevazute de prezentul cod.

1.3 (7) Proiectati o ordonanta a procurorului de a refuza inceperea urmaririi penale

ORDONANTA

de a refuza inceperea urmaririi penale

mun. Chiinu 16 iulie 2006

Procurorul sectorului Rcani, municipiul Chiinu, consilier juridic de rangul II Sergiu Novac,examinind materialele inregistrate cu nr. 421 cu privire la punerea incirculaie a unei bancnote de 200

(dou sute) lei moldoveneti, care se bnuia c ar fifost fals, i raportul ofierului de urmrire penal dincadrul Comisariatul de Poliie alsect. Rcani,mun. Chiinu, locotenent de poliie Viorel Corlteanu cu

propunerea dea nu porni urmrirea penal,

CONSTAT:La data de 10 iulie 2006, in jurul orei 14.00, la statia de alimentare cu benzinaLukoil, situata pe str.

Florilor, nr. 14, mun. Chisinau, a sosit, fiind la volanul automo-bilului de model Mercedes 208 D, cunumarul de inmatriculare C RN 601, LampaciDumitru, pentru a alimenta cu benzina autovehiculul.


5/62

Achitind, Dumitru Lampaci a inminat operatorului statiei Lungu Tudor o bancnota de 200 (doua sute) lei

moldo-venesti. Cercetind vizual bancnota, operatorul statiei Lukoil Tudor Lungu a ajuns laconcluzia ca

este falsa si a sesizat imediat Comisariatul de Politie al sect. Riscani. In explicatiile sale, date la Comisariat

referitor la acest caz, Lampaci Dumitru a indicatca el lucreaza in calitate de conducator auto pe ruta de

microbuze cu nr. 148 din mun.Chisinau si ca aceasta bancnota de 200 (doua sute) lei i-a fost prezentata

acum citevazile de o persoana necunoscuta, care a achitat taxa pentru calatoria in microbus.Bancnota de 200

(doua sute) lei a fost ridicata de la statia Lukoil si transmisa la Directia tehnico-criminalistica din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne. Specialistiidirectiei, utilizind mijloace tehnico-criminalistice, au constatat ca

bancnota in cau-za este confectionata cu folosirea formelor de tipar plan-ofset la intreprinderi

pentruconfectionarea banilor si hirtiilor de valoare, adica nu este falsa.Astfel, din analiza materialelor de

control rezulta ca urmarirea penala nu poate fiinceputa deoarece nu exista faptul infractiunii. In

conformitate cu prevederile art. 274alin. (5) si art. 275 pct. 1) din Codul de procedura penala,

DISPUN:1. A refuza nceperea urmririi penale n cazul sus-menionat din motiv c nu exis-t faptul infraciunii.

2. Restituirea benzinriei Lukoila bancnotei cu nominalul de 200 (dou sute) lei.3. Anunareaoperatorului Lungu Tudor (persoana care a inaintat sesizarea) despredecizia luat.

Procuror al sect. Rcani, semnatura Sergiu Novac

consilier juridic de rangul IIOrdonana mi-a fost adus la cunotin la 17 iulie 2006.

Semntura Lungu Tudor

Actele de sesizare a organului de urmarire penala

1.1

(3) Indicati cerintele ce urmeaza a fi respectate la perfectarea procesului-verbal de consemnare a

denuntului oral

In caz de denunt oral se intocmeste un proces-verbal,si are loc inregistrarea audio sau video adeclaratiei de autodenuntare. Persoanei care face declaratie de autodenuntare, inainte de a o face,

i se explica dreptul de a nu spune nimic si de a nu se autoincrimina, precum si ca in caz de autocalomnie,

care impiedica constatarea adevarului, ea nu va avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii, si

despre aceasta se face mentiune in procesul-verbal privind autodenuntarea sau in continutul declaratiei de

autodenuntare. Adresarea la aceasta persoana trebuie as fie politicoasa si aceasta actiune trebuie as fie

realizata cu calm si fara dispret fta de persoana in cauza.

1.2 (5) Distingeti asemanarile si deosebirile dintre denunt si autodenuntare

Denuntuleste instiintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica despre savirsirea

unei infractiuni. Denunt poate fi si in situatia cind victima nu isi insuseste plingerea .Denuntul trebuie sacuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul

plingerii sau denuntului, indicarea faptuitorului, daca acesta este cunoscut, si a mijloacelor de proba.

Denuntul facut oral se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de persoana care declara plingere sau

denunt si de persoana oficiala a organului de urmarire penala. Persoanei care face denunt i se adduce la

cunostinta despre raspunderea pe care o va purta in cazul in care denuntul este intentionat calomnios, fapt

care se consemneaza in procesul-verbal sau, dupa caz, in continutul denuntului si se confirma prin

semnatura persoanei care a facut denunt. Denunturile anonime nu pot servi temei pentru pornirea urmaririi

penale, insa, in urma controlului efectuat in temeiul acestor denunturi, organul de urmarire penala se poate

autosesiza in vederea urmaririi penale. Denuntul nu poate fi retras. Denuntul pot fi facute prin intermediul

mijloacelor de comunicare (posta sau telefon). In acest caz persoanele in cauza dupa stabilirea identitatii vor

participa la intocmirea procesului verbal. Daca persoana n-a fost identificata, asemenea denunt se consideraanonime. Denuntul primit urmeaza a fi verificata suplimentar in privinta veridicitatii faptelor relatate prin

efectuarea actiunilor procesuale penale admise de lege pina la inceperea urmarii penale, fie prin intermediul

masurilor operative de investigatie sau prin alte actiuni (extraprocesuale) administrative.


6/62

Autodenuntarea este instiintarea benevola facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica despre

savirsirea de catre ea a unei infractiuni in cazul in care organele de urmarire penala nu sint la curent cu

aceasta fapta. Declaratia de autodenuntare se face in scris sau oral. In cazul in care autodenuntarea se face

oral, despre aceasta se intocmeste un proces-verbal cu inregistrarea audio sau video a declaratiei de

autodenuntare. Persoanei care face declaratie de autodenuntare, inainte de a o face, i se explica dreptul de a

nu spune nimic si de a nu se autoincrimina, precum si ca in caz de autocalomnie, care impiedica constatarea

adevarului, ea nu va avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii, si despre aceasta se face

mentiune in procesul-verbal privind autodenuntarea sau in continutul declaratiei de autodenuntare.

Autodenuntarea, in cazul in care organele de urmarire penala sint la curent cu aceasta fapta, are importanta

pentru stabilirea si identificarea faptuitorului infractiunii si se ia in considerare, in conditiile legii, ca

prezentare benevola a faptuitorului. Autodenuntarea poate fi facuta prin prezentarea benevola faptuitorului

in fata organului de urmarire penala si instiintarea despre savirsirea unei infractiuni de catre dinsul, precum

si prin instiintarea prin telefon sau posta fara prezentarea in fata organului. In cazul cind persoana s-a

autodenuntat, dar nu s-a prezentat in fata organului, urmeaza a fi identificata si gasita pentru intocmirea

procesului. Daca persoana care s-a autodenuntat refuza sa se prezinte benevol in fata organului, ori nu-si

dezvaluie identitatea se considera un denunt anonim. Autodenuntarea poate fi facuta si in privinta

infractiunilor in curs de pregatire precum si in privinta tentativei de infractiuni. Nu poate fi considerata

autodenuntare daca persoana a fost retinuta avind la sine obiectele ilegale si declaratia scrisa deautodenuntare adresata organului de urmarire penala. Autodenuntarea facuta urmeaza a fi verificata

suplimentar luindu-se in consideratie posibilitatea autoincriminarii false cu scopul de a ascunde alte

infractiuni sau impiedica stabilirea identitatii adevaratilor faptuitori.

1.2(7) Proiectati un proces-verbal de consemnare a autodenuntarii

PROCES-VERBAL

de consemnare a autodenuntarii orale

mun. Balti 11septembrie 2012

Ofiter de urmarire penala din cadrul CPS Botanica, mun.Chisinau, capitan de politie Oleg Gazmanov, in

conformitate cu prevederile art. 263 alin. (5) si art.264 alin. (2) si (3) din Codul de procedura penalaam intocmit prezentul proces-verbal despre faptul ca astazi, data de mai sus, ora 19 si 40 min. la

Comisariatul de Politie almun. Balti s-a prezentat Valerii Leontev, nascut la 10 iulie 1980 in mun. Chisinau,

Republica Moldova, posesor al buletinului de identitate seria A nr. 123327854,eliberat la 02mai 2000 de of.

nr.10, domiciliat in mun. Chisinau, str. Trandafirilor 2 ap.13, anuntind ca doreste sa faca o declaratie de

autodenuntare. Potrivit prevederilor art. 264 alin. (3) din Codul de procedura penala, lui Leontev Valerii,

inainte de a face declaratia de autodenuntare, i s-a explicat dreptul de a nu spune nimic si de a nu se

autoincrimina, precum si faptul ca, in caz de autocalomnie, care impiedica constatarea adevarului, el nu va

avea dreptul la repararea prejudiciului in conditiile legii.

semnatura Leontev Valerii

In continuare Leontev Valerii a instiintat urmatoarele:La 10 septembrie 2012, in jurul orei 13, in mun.

Chisinau, pe str. Teilor, in apropierea magazinului FIDESCO, am intilnit o domnisoara, in virsta de vreo 20

de ani, si, folosindu-ma de faptul ca in apropriere nu era nimeni, am amenintat-o cu cutitul si i-am sustras,

inelul de aur, lantisorul de aur si portmoneul, in care erau 800 (opt sute) lei. Astazi, in jurul orei 15, nu

departe de locul unde am comis acest act de tilharie, a fost retinut fratele meu, Leontev Vasile, care se

intorcea acasa, de la serviciu. Partea vatamata a recunoscut in persoana fratelui meu, dupa statura si coafura,

persoana care a atacat-o aseara. Dupa retinerea si recunoasterea fratelui meu, a inceput sa ma mustre

constiinta ca el va avea de suferit in urma actiunilor mele si ca persoanele nevinovate nu trebuie sa sufere

din cauza adevaratilor faptuitori. In retinerea lui sunt vinovat eu, de-oarece nu l-am instiintat despre

infractiunea care am comis-o si i-am permis sa imbrace geaca in care eram imbracat in momentul savirsirii

actului de tilharie. Locul unde am ascuns lucrurile sustrase il voi indica si voi restitui aceste lucruri. Rog safie eliberat fratele meu Leontev Vasile.

Aceasta declaratie de autodenuntare a fost inregistrata pe banda magnetica, fiind utilizat magnetofonulde tip LG, dupa care inregistrarea audio a fost reprodusa in intregime in fata lui Leontev Valerii, care


7/62

a confirmat conformitatea celor inregistrate. Caseta cu inscrierea audio se anexeaza la prezentul proces-verbal. Procesul-verbal l-am citit, il semnez, confirm exactitatea continutului lui.

Persoana care a facut declaratia de autodenuntare semnatura Leontev Valerii

Ofiter de urmarire penala, semnatura Oleg Gazmanovmaior de politie

Actele judecatorului de instructie

2.1 (3) Indicati actele procedurale penale intocmite de judecatorul de instructie

Incheieri

2.2 (5) Evidentiati specificul autorizatiei judecatorului de instructie

Evidentiati specificul autorizatiei judecatorului de instructie

Aceasta trebuie sa cuprinda data si locul intocmirii ei, numele si prenumele judecatorului de

instructie, persoana cu functie de raspundere si organul care a inaintat demersul, organul careefectueaza actiuni de urmarire penala, masurile operative de investigatii sau aplica masurile

procesuale de constringere, cu indicarea scopului efectuarii acestor actiuni sau masuri si a

persoanei la care se refera ele, precum si mentiunea despre autorizarea actiunii sau respingerea

ei, termenul pentru care este autorizata actiunea, persoana cu functie de raspundere sau organul

abilitat de a executa incheierea, semnatura judecatorului de instructie certificata cu stampila

instantei judecatoresti.

2.3 (7) Proiectati o ordonanta privind revocarea masurii preventive

ORDONANTA

privind revocarea masurii preventive

mun. Chisinau 14 decembrie 2006

Procuror in Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, jurist de rangul II Ion Raileanu,

examinind materialele cauzei penale nr. 2006440345,

CONSTAT:

Urmarirea penala in cauza nr. 2006440345 a fost inceputa de organul de urmarire penala al Comisariatului

de Politiei al sect. Buiucani, mun. Chisinau, la 18 august 2006, in baza semnelor infractiunii prevazute in art.

202 din Codul penal, pe faptul eschivariide catre Colesnicov Veaceslav de la plata pensiei alimentare. In

cadrul urmaririi penale s-a constatat ca Veaceslav Colesnicov, director al SRLOmega conform informatiei

Oficiului Fiscal Buiucani, in primul semestru al anului2006 a realizat venituri in suma de 23 000 (douazecisi trei mii) lei, eschivindu-se curea-vointa de la executarea hotaririi Judecatoriei Buiucani, mun. Chisinau,

din 10 no-iembrie 2005, prin care a fost obligat la plata pensiei alimentare in favoarea sotiei sale, in suma de

25 % din veniturile realizate lunar.La 1 decembrie 2006, in privinta invinuitului Colesnicov Veaceslav a fost

aplicatamasura preventiva obligarea de a nu parasi localitatea.Desi sanctiunea art. 202 din Codul penal

prevede o pedeapsa sub forma de inchisoa-re pe un termen de pina la 2 ani, aplicarea masurii preventive a

fost justificata de exis-tenta banuielilor rezonabile ca invinuitul Colesnicov Veaceslav ar putea sa seascundade organul de urmarire penala si sa impiedice stabilirea adevarului in procesul penal. In cadrul

urmaririi penale, invinuitul V. Colesnicov s-a prezentat la organul de ur-marire penala ori de cite ori a fost

citat si nu a comis actiuni ce ar putea fiinterpretateca impiedicare a stabilirii adevarului.Astfel, constatind ca

au disparut temeiurile prevazute in art. 176 alin. (1) din Codulde procedura penala, temeiuri pe care se

axa aplicarea masurii preventive, se impunerevocarea masurii preventive obligarea de a nu parasi localitateaaleasa in privinta invinuitului Veaceslav Colesnicov. In contextul celor expuse, conducindu-ma de

prevederile art. 52 alin. (1) pct. 12),art. 255 si 195 alin. (2) din Codul de procedura penala,

DISPUN:


8/62

1. Revocarea masurii preventive obligarea de a nu parasi localitatea in privinta in-vinuitului Colesnicov

Veaceslav, nascut la 12 octombrie 1970, originar si domiciliat inmun. Chisinau, str. Calea Iesilor, nr. 134,

ap. 32, studii superioare, moldovean, divortat,cetatean al Republicii Moldova.

2. Expedierea copiei ordonantei privind revocarea masurii preventive la Comisari-atul de Politie al sect.

Buiucani, mun. Chisinau, pentru evidenta.

3. Luarea de la Colesnicov Veaceslav a obligatiei scrisa de a se prezenta la citareaorganului de urmarire

penala si de a informa despre schimbarea domiciliului.

Procuror in Procuratura sect. Buiucani, semnatura Ion Raileanu

Actele judecatorului

1.1 (3) Indicati actele procedurale penale intocmite de judecator

Judecatorul la infaptuirea justitiei in cauzele penala adopta sentinte,decizii,hotariri si incheieri.

1.2 (5) Evidentiati specificul structurii sentintei

Partea introductiva a sentintei- In partea introductiva a sentintei se arata:

ca sentinta a fost pronuntata in numele legii; 2) data si locul adoptarii sentintei; 3) denumirea instantei de

judecata care a adoptat sentinta, numele judecatorului sau, dupa caz, al judecatorilor completului de

judecata, grefierului, interpretului, traducatorului, procurorului, aparatorului; 4) daca sedinta a fost publica

sau inchisa; 5) datele privind identitatea inculpatului; 6) legea penala care prevede infractiunea de savirsirea

careia este invinuit inculpatul. Adica toate acele date din care rezulta complet, ceea ce s-a petrecut in sedinta

de judecata. Lipsa din partea introductiva a sentintei a unor mentiuni esentiale cum sint cele privind numele

si prenumele judecatorilor si al procurorului, participarea aparatorului atunci cind asistenta juridica este

obligatorie potrivit legii sau daca sedinta de judecata a fost sau nu publica este de natura sa atraga casarea

sentintei, daca aceste mentiuni nu pot fi constatate in celelalte parti ale sentintei.

Partea descriptiva a sentintei-Partea descriptiva a sentintei trebuie sa cuprinda constatarile la care a

ajuns instanta de judecata in urma analizei tuturor circumstantelor cauzei cu argumentarea temeiniciei lor. In

cazul sentintei de condamnarein expunere trebuie sa se descrie fiecare fapta retinuta de instanta in sarcina

inculpatului; forma si gradul de vinovatie; probele care confirma vinovatia, argumentind motivele admiterii

sau respingerii atit a probelor de invinuire, cit si de aparare; circumstantele atenuante si agravante;

incadrarea juridica; starea de recidiva; motivarea pedepsei etc. Este necesar de tinut cont de faptul, ca

sentinta de condamnare nu poate fi intemeiata pe presupuneri sau, in mod exclusiv, numai pe declaratiile

martorilor date in procesul urmaririi penale si citite in instanta de judecata in absenta lor. De asemenea,

necesita de avut in vedere, ca sentinta de condamnare trebuie sa se bazeze pe probe exacte, cind toate

versiunile au fost verificate, iar divergentele aparute au fost lichidate si apreciate corespunzator.Toate

indoielile care nu pot fi inlaturate vor fi interpretate in favoarea inculpatului. In cazul sentintei de achitarepartea descriptiva va cuprinde datele despre circumstante care atenueaza sau agraveaza raspunderea, care

integral trebuie sa fie elucidate in descrierea si motivarea achitarii. Lipsa macar a uneia din aceste descrieri

in sentinta serveste drept temei pentru casarea ei. Dar aceasta nu exclude posibilitatea includerii in aceasta

parte a sentintei si alte date care au incidenta asupra cazului dat(daca trebuie de pedepsit sau nu ;daca fapta

intruneste elementele infractiunii etc).Este absolut interzisa includerea in partea descriptiva a sentintei de

achitare formularilor, care pun la indoiala nevinovatia celui achitat. Aceasta se va considera drept incalcare

esentiala a legii procesual-penale. In cazul sentintei de incetare a procesului penal in mod obligatoriu

expunerea va cuprinde prezentarea cazului de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale sau a

exercitiului acesteia, care atrage solutia procesuala respectiva sau de nepedepsire, insotit de o analiza a

probelor din care se deduce existenta lui.In partea descriptiva a sentintelor de condamnare, de achitare ori de

incetare a procesului penal vor fi reflectate motivele pe care este intemeiata hotarirea instantei judecatorestireferitor la actiunea civila sau la recuperarea pagubei materiale cauzate prin infractiune.


9/62

Dispozitivul sentintei de condamnare-Dispozitivul trebuie sa cuprinda in componentele sale solutia pe

care instanta a dat-o fondului cauzei. Dispozitia art. 395 CPP este consacrata continutului dispozitivului

sentintei de condamnare, el trebuie sa cuprinda toate datele, enumerate in alin. (1) art. 395 CPP.- numele,

prenumele si patronimicul inculpatului; constatarea ca inculpatul este vinovat de savirsirea infractiunii

prevazute de legea penala; categoria si marimea pedepsei aplicate inculpatului; pedeapsa definitiva pe care

urmeaza sa o execute; categoria penitenciarului in care trebuie sa execute pedeapsa cel condamnat la

inchisoare; data de la care incepe executarea pedepsei. Aplicind prevederile alin. (2) art. 395 CPP, necesita

de avut in vedere ca in dispozitivul sentintei de condamnare la inceput trebuie se va indica in baza caror

articole inculpatul a fost achitat, apoi in baza caror articole din lege este condamnat. In cazul prezentei

circumstantelor prevazute in alin. alin. (4) si (5) art. 395 CPP instanta de judecata trebuie sa indeplineasca

dispozitiile invocate(ridicarea gradului militar etc). In dispozitivul sentintei trebuie sa se cuprinda

intotdeauna mentiunea asupra dreptului de a o ataca cu apel sau, dupa caz, cu recurs cu aratarea termenului

in care poate fi exercitat.

Dispozitivul sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal-Dispozitivul sentintei de achitare sau

de incetare a procesului penal trebuie sa cuprinda: 1) numele, prenumele si patronimicul inculpatului; 2)

dispozitia de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal si motivul pe care se intemeiaza

achitarea sau incetarea procesului; 3) dispozitia de revocare a masurii preventive, daca o astfel de masura a

fost aplicata; 4) dispozitia de revocare a masurilor de asigurare a actiunii civile si a eventualei confiscari

speciale, daca astfel de masuri au fost luate.Lipsa datelor, enumerate in art.396 CPP, poate servi drept temeipentru casarea sentintei.

Alte chestiuni care trebuie solutionate in dispozitivul sentintei-hotarirea asupra laturii civile; hotarirea

cu privire la corpurile delicate; hotarirea cu privire la confiscarea speciala ; hotarirea cu privire la masurile

de ocrotire; hotarirea cu privire la repartizarea cheltuielilor judiciare

1.3 (7) Proiectati partea introductiva a sentintei

Sentinta

In numele legii13 decembrie 2012 mun. Chisinau

Judecatoria Botanica, in componenta

presedintelui de judecata, judecator numele, prenumele

grefierul numele, prenumele

cu participarea

procurorului numele,prenumele

avocatului numele,prenumele

a judecat in sedinta publica cauza penala privind invinuirea lui

Bascov Nivolae Vasile, invinuit,nascut la

12.12.1980 in mun.Chisinau, studii liceale,

cetatean RM,celibatar, somer, supus militar,

fara antecendente penale, domiciliat in mun.

Chisinau str.Livezilor 2 ap13, cunoaste limba

de stat.

Invinuit de savrisirea infractiunii prevazute la articolul 186 alin.5 cod penal..

Actele procedurale cu caracter de constringere

2.1 (3) Definiti conceptul de constringere in activitatea de urmarire penala


10/62

improvizati

2.2 (5) Analizati actele procedurale necesare pentru efectuarea perchezitiei

Temei pentru inceperea procedurii de autorizare a acestei actiuni este demersul procurorului care

conduce UP sau efectueaza nemijlocit in baza ordonantei motivate a organului de UP

In primul rind este necesara ordonanta de efectuare a perchezitiei-aceasta indica constatarile ofiterului de

UP bazate pe probele acumulate,care ar face posibila o presupunere rezonabila ca bunurile sar putea gasi la

domiciliul faptuitorului.Se indica bunurile furate si locul de unde au fost furate.Prin aceasta se dispune

perchezitia pentru gasirea si ridicarea bunurilor care au fost furate. Ordonanta organului care exercita

urmarirea penala sau, dupa caz, activitatea operativa de investigatii trebuie sa corespunda cerintelor

prevazute de art. 255, adica trebuie sa fie motivata si sa cuprinda: data si locul intocmirii, numele,

prenumele si calitatea persoanei care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actiunii sau masurii

procesuale acordul sau aplicarea careia se solicita, se descrie fapta incriminata, indicindu-se locul, timpul,

modul savirsirii acesteia, forma vinovatiei, consecintele infractiunii, pe baza carora se stabilesc actiunile

de urmarire penala sau masurile operative de investigatii necesare pentru a fi efectuate, rezultatele care

trebuie sa fie obtinute in urma efectuarii acestor masuri, termenul de efectuare a actiunilor respective,

locul efectuarii, responsabilii de executare, metodele de fixare a rezultatelor si alte date ce au importanta

pentru adoptarea de catre judecatorul de instructie a unei hotariri legale si intemeiate, temeiul legal al

acesteia si semnatura celui care a intocmit-o.

Apoi ofiterul de UP inainteaza un raport procurorului cu propunerea de a inainta in instanta de

judecata un demers pentru obtinerea autorizatiei de efectuare a perchezitiei.Aici ofiterul de up

relateaza despre fapta savirsita, despre persoana ce a savirsit si din probele acumulate face concluzia ca

bunurile se pot afla la aceasta persoana ,si propune inaintarea unui demers in instanta de otinere a

autorizatiei de efectuare a perchezitiei la domiciliul acestei persoane.

Procurorul constatind ca infractiunea a fost savirsita,stabilind prejudiciul cauzat partii vatamate si luind in

consideratie probele acumulate si analizate, daca se creaza o banuiala rezonabila ca aceste bunuri sar putea

afla la persoana invinuita inainteaza demers in instanta de judecata si solicita autorizarea efectuarii

perchezitiei. In demers procurorul trebuie sa se mentioneze cauza penala in cadrul careia se solicita

autorizarea actiunii respective sau aplicarea masurii procesuale de constringere, persoana care inainteazademers si cui este adresat demersul, dosarul penal in baza caruia se solicita autorizarea respectiva, pentru

care actiune concreta se solicita autorizare sau care masura procesuala de constringere se solicita sa fie

autorizata, date care confirma necesitatea efectuarii actiunii procesuale respective sau a aplicarii masurii

procesuale de constringere. La demers se anexeaza copia ordonantei motivate a organului care exercita

urmarirea penala sau, dupa caz, activitatea operativa de investigatii si materialele ce confirma necesitatea

efectuarii acestei actiuni.

La rindul sau judecatorul de instructie analizind demersul in cauza prin incheiere autorizeaza sau nu

efectuarea acestei actiuni.Un ultim act este procesul verbal de perchezitie in care se includ informatiile

referitoare la faptul daca la domiciliul perchezitionatului se aflau lucrurile cautate.

2.3 (7) Proiectati o ordonanta de efectuare a perchezitiei la domiciliul persoanei

ORDONANTA

de efectuare a perchezitiei

mun. Chisinau 20 noiembrie 2006Ofiter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Buiu-cani, municipiul Chisinau,

capitan de politie Valentin Busuioc, studiind materialele dindosarul penal nr. 2006313005 privind pe Ostisor

Zaharia, invinuit de savirsirea infrac-tiunii de furt, prevazuta in art. 195 alin. (1) din Codul penal,

CONSTAT:

La data de 14 septembrie 2006, in jurul orei 12.00, Ostisor Zaharia, prin fortarea usii de acces, a patruns inapartamentul nr. 16 din blocul nr. 20/3 de pe strada Livezilor din mun. Chisinau, al carei proprietar este

Misulei Vasile, de unde a sustras o camera de luat vederi de model Sony;un aparat de fotografiat digitalde marca Kodak;un notebook de model HewlettPackard;un telefon mobil Nokia;un radiocasetofon


11/62

de model Panasonic;un costum barbatesc de culoare neagra, marime 52; un costum sportiv barbatesc deaceeasi marime, de culoare albastra-inchisa; o pereche de pan-tofi barbatesti, marimea 43-44, de piele

neagra. Astfel, partii vatamate Misulei Vasilei-a fost cauzat un prejudiciu material in suma de 29 000

(douazeci si noua mii) lei. Din declaratiile martorilor audiati in cadrul acestui dosar rezulta ca Ostisor

Zaharia a fost observat la 14 septembrie 2006 iesind din scara blocului nr. 20/3 de pe str. Livezilor, cu o

geanta voluminoasa de culoare cafenie, iar in aceeasi zi seara intrind in ograda fratelui sau OstisorValentin in com. Salcia, raionul Nisporeni. Probele acumulate permit o presupunere rezonabila ca obiectele

furate se pot aflala domiciliul lui Ostisor Valentin.Avind in vedere cele expuse si in conformitate cuprevederile art. 125 si 255 dinCodul de procedura penala,

DISPUN:Efectuarea perchezitiei la domiciliul lui Ostisor Valentin in comuna Salcia, raionul Nisporeni, in scopul

descoperirii si ridicarii obiectelor furate din apartamentul lui Misulei Vasile: camera de luat vederi de model

Sony; aparatul de fotografiat Kodak;notebookul Hewlett Packard; telefonul mobil Nokia;radiocasetofonul de modelPanasonic; un costum barbatesc; un costum sportiv barbatesc; pantofi

barbatesti.

Ofiter de urmarire penala,capitan de politie semnatura Valentin Busuioc

Actele procedurale cu caracter de constringere

1.1 (3) Explicati notiunea de retinere a persoanei in procesul penal

Constituie retinere privarea persoanei de libertate, pe o perioada scurta de timp, dar nu mai mult de 72

de ore, in locurile si in conditiile stabilite prin lege. Pot fi supuse retinerii: 1) persoanele banuite de

savirsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare de un an;

2) invinuitul, inculpatul care incalca conditiile masurilor preventive neprivative de libertate, luate in privinta

lui, daca infractiunea se pedepseste cu inchisoare; 3) condamnatii in privinta carora au fost adoptate hotariri

de anulare a condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau de anulare a liberariiconditionate de pedeapsa inainte de termen.

Organul de urmarire penala are dreptul sa retina persoana, daca exista o banuiala rezonabila privind

savirsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoare pe un termen mai mare de un an,

numai in cazurile: 1) daca aceasta a fost prinsa in flagrant delict; 2) daca martorul ocular, inclusiv victima,

indica direct ca anume aceasta persoana a savirsit infractiunea; 3) daca pe corpul sau pe hainele persoanei, la

domiciliul ei ori in unitatea ei de transport sint descoperite urme evidente ale infractiunii. Retinerea

minorului nu poate depasi 24 de ore.

1.2 (5) Analizati procedura de retinere a persoanei

Despre fiecare caz de retinere a unei persoane banuite de savirsirea unei infractiuni organul deurmarire penala, in termen de pina la 3 ore de la momentul privarii ei de libertate, intocmeste un proces-

verbal de retinere, in care se indica temeiurile, motivele, locul, anul, luna, ziua si ora retinerii, fapta savirsita

de persoana respectiva, rezultatele perchezitiei corporale a persoanei retinute, precum si data si ora

intocmirii procesului-verbal. Procesul-verbal se aduce la cunostinta persoanei retinute, totodata ei i se

inmineaza in scris informatia despre drepturile prevazute la art.64, inclusiv dreptul de a tacea, de a nu

marturisi impotriva sa, de a da explicatii care se includ in procesul-verbal, de a beneficia de asistenta unui

aparator si de a face declaratii in prezenta acestuia, fapt care se mentioneaza in procesul-verbal. Procesul-

verbal de retinere se semneaza de persoana care l-a intocmit si de persoana retinuta. In termen de pina la 3

ore de la retinere, persoana care a intocmit procesul-verbal prezinta procurorului o comunicare in scris

referitoare la retinere. (11) Organul de urmarire penala, in timp de o ora dupa retinerea persoanei, solicita

oficiului teritorial al Consiliului National pentru Asistenta Juridica Garantata de Stat sau unor alte persoane

imputernicite de acesta desemnarea unui avocat de serviciu pentru acordarea asistentei juridice de urgenta.

Solicitarea de a desemna un avocat de serviciu este prezentata in scris, inclusiv prin fax, sau la telefon.(2)

Motivele retinerii imediat se aduc la cunostinta persoanei retinute numai in prezenta unui aparator ales sau a


12/62

unui avocat de serviciu care acorda asistenta juridica de urgenta. (21) Organul de urmarire penala este

obligat sa asigure conditii pentru intrevederea confidentiala intre persoana retinuta si aparatorul sau pina la

prima audiere.(3) In cazul retinerii minorului, persoana care efectueaza urmarirea penala este obligata sa

comunice imediat aceasta procurorului si parintilor minorului sau persoanelor care ii inlocuiesc. (4)

Persoana retinuta va fi audiata in conformitate cu prevederile art.103 si 104, daca accepta sa fie audiata. (5)

Persoana care efectueaza retinerea este in drept sa supuna persoana retinuta perchezitiei corporale in

conditiile art.130.

1.3 (7) Proiectati un proces-verbal de retinere a persoanei

Proiectati un proces-verbal de retinere a persoanei

PROCES-VERBAL

de retinere

mun. Chisinau 12 iunie 2006

Ofiter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Botani-ca, municipiul Chisinau,capitan de politie Mihail Scortescu, in localul Comisariatuluide Politie, la ora 19 si 20 min, in conformitate

cu prevederile art. 166, 167, 260 si 261din Codul de procedura penala, am intocmit prezentul proces-verbal

despre retinereade facto, astazi la ora 17 si 20 min., a

numitului:Numele, prenumele Molesanu LiviuData, luna, anul nasterii 19 martie 1986Locul nasterii mun. C

hisinau, Republica MoldovaCetatenia cetatean al Republicii MoldovaStudiile

mediiSituatia militara supus militarStarea civila necasatoritOcupatia paznic la cooperativa de garaje nr. 49(st

r. Grenoble, nr. 186)Domiciliul mun. Chisinau, str. Decebal, nr. 110/3,ap.

78Antecedente penale nu areActul de identitate buletinul de identitate seria Cnr. 663147052,eliberat la 16

aprilie 2004 de of. 52.

Temeiurile si motivele retinerii:

In momentul tentativei de viol a minorei LeahuClaudia in parcul Valea Trandafirilor din mun. Chisinau,Molesanu Liviu a fost prins in flagrant delict de catre sergentul de politie Dumbrava Corneliu si membrii

GarziiPopulare Cotov Veniamin si Lungu Boris. Acestea l-au adus pe Molesanu Liviu la Comi-sariatul de

Politie. Tustrei, precum si victima Leahu Claudia au indicat direct ca anumeMolesanu Liviu a savirsit

infractiunea. In prezenta aparatorului Cumatrescu Ion, care a prezentat mandatul nr. 3415 din12 iunie 2006,

persoana retinuta a fost informata despre faptul ca este banuita desavirsirea tentativei de viol a minorei

Leahu Claudia, adica a infractiunii prevazute inart. 27 si 171 alin. (2) lit. b) din Codul penal.

Persoana retinuta semnatura Molesanu Liviu

Aparator semnatura Cumatrescu Ion

Rezultatele perchezitiei corporale a persoanei retinute, efectuate in conformitatecu prevederile art.

130 din Codul de procedura penala:In timpul perchezitiei corporale, asupra lui Molesanu Liviu au fost descoperite siridicate:1) un briceag

cu lama de 8 cm;2) o bancnota de 100 (una suta) lei;3) trei bancnote de 20 (douazeci) lei;4) o bancnota de 50

(cincizeci) dolari americani;5) un ceas mecanic de mina Orient cu bratara din metal alb;6) o batista deculoare portocalie;7) buletinul de identitate seria C nr. 663147052, eliberat la 16 aprilie 2004 de of. 52pe

numele Molesanu Liviu.



Persoana retinuta Molesanu Liviu este repartizata in Izolatorul de Detentie Preventiva din cadrul

Comisariatului General de Politie al mun. Chisinau.Despre retinerea si locul unde este retinut Molesanu

Liviu a fost anuntata prin te-lefon mama lui.Procesul-verbal a fost citit de persoana retinuta si de aparator.

Totodata, li s-a expli-cat dreptul de a face obiectii, care urmeaza a fi consemnate in procesul-verbal.Acestianu au facut obiectii cu privire la modul in care a decurs procedura de retinere si a fostefectuata

perchezitia corporala si nici cu privire la cele consemnate in procesul-verbal.




13/62

Ofiter de urmarire penala,capitan de politie semnatura Mihail Scortescu

O copie de pe prezentul proces-verbal mi-a fost inminata la 12 iunie 2006, la ora20 si 05 min.


Ofiter de urmarire penala,capitan de politie semnatura Mihail Scortescu

Actele procedurale de stringere a probelor

2.1 (3) Definiti conceptul audierii banuitului

Audierea banuitului este un mijloc de proba prin intermediul caruia persoana fizica fata de care exista

anumite probe ca a savirsit o infractiune pina la punerea ei sub invinuire, face declaratii care contin

informatii referitor la circumstantele care au servit temei pentru a-l recunoaste in aceasta calitate, precum si

la alte imprejurari ale cauzei pe care le cunoaste.

Persoana poate fi recunoscuta in calitate de banuit prin unul din urmatoarele acte procedurale, dupa caz: 1)procesul-verbal de retinere; 2) ordonanta sau incheierea de aplicare a unei masuri preventive neprivative de

libertate; 3) ordonanta de recunoastere a persoanei in calitate de banuit.

2.2 (5) Analizati specificul partii introductive a procesului-verbal de audiere a banuitului

In aceasta parte a procesului-verbal se indica locul,data luna si anul intocmirii, persoana care

intocmeste acest proces-verbal,locul unde activeaza si gradul. Intocmirea acestui act se face in

prezenta obligatorie a avocatului ce are mandat. Aceste persoane se intrunesc in comisariatul de

politie unde activeaza persoana care intomeste acest act indicinduse ora inceperii audierii si ora

finisarii.Apoi se indica prevederile articolelor respectate in cadrul purcederii la udiere.Se indicanumele,prenumele,data luna anul nasterii,locul nasterii,cetatenia,studiile,situatia militara, starea

civila,ocupatia,antecedente penale,domiciliu,telefon,buletinul de identitate.Apoi se indica la ce

data si prin ce act a fost recunoscut ca banuit. Infractiunea de savirsirea careia este banuit. I se

explica drepturilee si obligatiile banuitului

2.3 (7) Proiectati un proces-verbal de audiere a banuitului

PROCES-VERBAL

de audiere a banuituluimun. Chisinau 25 octombrie 2006

Ofiter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Botani-ca, municipiul

Chisinau, locotenent-major de politie Vladimir Cretu, in prezenta avo-catului Condurache Evlampie, care a

prezentat mandatul nr. 1113 din 25 octombriecurent, in localul Comisariatului, de la ora 8 si 20 min. pina la

ora 9 si 25 min., respectind dispozitiile art. 104, 260 si 261 din Codul de procedura penala, am audiat

incalitate de banuit: umele, prenumele Tuguetu Marcel,

Data, luna, anul nasterii 17 mai 1966Locul nasterii or. Cahul Cetatenia cetateanal Republicii

MoldovaStudiile medii Situatia militara supus military

Starea civila si persoanele intretinute casatorit, doi copii,Ocupatiasomer,Antecedente penale nu are,

Domiciliul mun. Chisinau, str. Cuza-Voda, nr. 16/3,ap. 189,Tel. la domiciliu 57.00.88Actul de identitate buletin de identitateseria C nr. 42163813,eliberat la 19 iulie

2001de of. nr. 84Tuguetu Marcel a fost recunoscut in calitate de banuit prin procesul-verbal de re-tinere din

25 octombrie 2006. Dupa retinere, in prezenta aparatorului el a fost infor-mat ca este banuit, impreuna cu


14/62

Kuklev Veniamin, de savirsirea tentativei de furt alautomobilului care ii apartine lui Fostescu Adrian, adica

a infractiunii prevazute in art.27 si 195 alin. (2) din Codul penal. Tot atunci i-au fost explicate drepturile si

obligatiilebanuitului, prevazute in art. 64 din Codul de procedura penala, si i s-a inminat infor-matia in scris

despre aceste drepturi si obligatii.

Banuit semnatura Tuguetu Marcel

Banuitul Tuguetu Marcel a fost intrebat daca accepta sa faca declaratii asupra ba-nuielii care i se

incrimineaza, el raspunzind afirmativ. La intrebarea daca recunoastebanuiala, Tuguetu Marcel a raspuns carecunoaste banuiala integral.

La propunerea de a face in scris explicatii asupra banuielii ce i se imputa, banuitul adeclarat ca el refuza sa

scrie personal declaratia si este de acord ca declaratiile lui oralesa fie consemnate in procesul-verbal de catre

ofiterul de urmarire penala.


Banuitului i s-a explicat ca, potrivit art. 64 alin. (3) din Codul de procedura penala,el nu poarta raspundere

pentru declaratiile sale, cu exceptia cazurilor in care el face undenunt intentionat fals ca infractiunea a fost

savirsita de o persoana care, de fapt, nua avut atributie la savirsirea ei. Concomitent, el a fost avertizat

despre raspunderea pecare o va purta in asemenea caz conform art. 313 din Codul penal.


In legatura cu banuiala adusa declar urmatoarele:Timp de 12 aniam lucrat in calitate de lacatus-asamblorla S.A Uzina de tractoareTracom din Chisinau. Acum cinci luni am fost concediat in legatura cu reducereanu-marului de personal. Tot atunci, din aceleasi motive, a fost concediat si un bun prietende al meu Kuklev

Veniamin.Dupa concediere am incercat sa ma angajez la alt loc de munca, insa acest lucru numi-a reusit.

Am avut citeva oferte de angajare, insa salariul care se propunea era mizersi insuficient pentru intretinerea

familiei. Sotia este bolnava si nu lucreaza nicaieri.Copiii (fiul si fiica) in virsta de 12 si, respectiv, 10 aniinvata la liceu.Aceleasi probleme le are si Kuklev Veniamin. De citeva ori ne-am intilnit, am dis-cutat

situatia creata si posibilitatile de a iesi din ea. Am ajuns la concluzia ca ar fibinesa plecam impreuna lacistiguri peste hotare. La inceput intentionam sa plecam inItalia sau Spania, insa mai apoi ne-am convins ca

a face legal acest lucru, este practicimposibil, iar propunerile de a ne folosi de serviciile unor persoane care

practica mo-dalitati de migrare ilegala le-am respins. Ne temeam sa nu fim inselati (cunosteam ci-teva cazuri

similare), plus la aceasta serviciile retelelor de migratie ilegala sunt scum-pe, circa 3 mii euro pentru opersoana.Am aflat apoi ca este o cale mai usoara plecarea in Federatia Rusa, unde suntposibilitati deangajare la lucru, in special la santierele de constructii unde se platestebine, cistigul constituind circa o mie

de dolari pe luna.Unul dintre cunoscutii lui Kuklev Veniamin ale carui rude lucreaza in Rusia, i-a spusca

multe oferte de lucru sunt in or. Novosibirsk si alte localitati din regiunea cu ace-easi denumire. Am hotarit

sa plecam in aceste locuri, insa calculind cheltuielile dedeplasare si aranjare pe loc, am ajuns la concluzia ca

fiecare din noi trebuie sa dispunade minimum 600 de dolari. Trebuia sa mai lasam vreo 300-400 dolarisotiilor, pentrua intretine familiile pina vom incepe cistiga bani in Siberia. Astfel aveam nevoie decirca 1000

de dolari fiecare, de care nici eu nici Kuklev Veneamin nu dispuneam si nicinu aveam de la cine saimprumutam. Intr-o zi mi-a venit o idee nastrusnica, pe care i-am comunicat-o lui Kuklev Venia-min. I-am

spus ca venind seara acasa, deseori trec pe linga blocul nr. 20/2 de pe stradaBotanica Veche si permanent

vad acolo parcat un automobil de model Audi.Am propus sa furam pe timp de noapte acest automobil, sa-l ducem la el in garaj (aregaraj de metal, insa

automobil nu are), acolo sa-l dezasamblam, detaliile sa le vindemla piata de automobile, iar banii obtinuti

sa-i folosim pentru deplasare in Siberia sipentru intretinerea familiilor in lipsa noastra. Aceasta idee a fost

acceptata de KuklevVeniamin. In noaptea de 24 spre 25 octombrie curent, aproximativ la ora 3 si 30 min. (in

acesttimp toti dorm), impreuna cu Kuklev Veniamin, conform intelegerii prealabile, am in-trat in ograda

casei nr. 20/2 de pe str. Botanica Veche, ne-am apropiat de automobilulAudi care stationa in apropiereablocului. Era intuneric, putina lumina batea de lafelinarul de linga blocul vecin. In ograda nu era nimeni. Ne-

am furisat spre automobilsi Kuklev Veniamin cu dalta si surubelnita, pe care le-a luat cu sine, a deschis

portieradin spate, apoi pe cea din fata. El a ramas pe bancheta din spate, iar eu m-am asezat pelocul soferului

si am inceput a scoate carcasa de la coloana volanului pentru a extrage firele de la lacatul de aprindere,

pentru a le contacta, a porni motorul si a pleca. In acest timp automobilul a fost iluminat din spate de luminaunui automobil careintrase in ograda. Noi insa nu am reactionat, fiind siguri ca nu suntem observati.Eu am

reusit sa scot citeva fire ale retelei electrice si in acest timp am observat cade noi s-a apropiat un automobilal politiei. Din automobil au coborit doi politisti,unul avind asupra sa o arma automata. Ei s-au apropiat de


15/62

noi si au intrebat al cui eautomobilul. Am raspuns ca eu sunt proprietarul. Atunci politistul a solicitat sa pre-

zint actele de proprietate ale masinei. Atunci a aparut un barbat, care a declarat caautomobilul este al

vecinului lui, plecat peste hotare. Eu am declarat politistilor ca intr-adevar nu sunt proprietarul

automobilului si am recunoscut ca am avut intentiasa comitem furtul.Politistii ne-au condus la automobilul

lor si ne-au transportat la Comisariatul dePolitie, unde am anuntat datele despre identitatea noastra. Ulterior

am fost retinuti.Eu eram imbracat in scurta de culoare neagra, iar Veniamin Kuklev in scurta deculoarecafenie.Acesta este unicul caz de tentativa de furt. Pina acum n-am comis nici un caz defurt sau rapire a

mijloacelor de transport.Permis de conducere a automobilului nu posed, insa deprinderi de conducere

am,stiu ca automobilul poate fipornit in lipsa cheii, prin unirea firelor sistemului de elec-tricitate.Aceasta

imi este declaratia pe care o sustin, semnez si corespunde cu cele declara-te de mine verbal, fiindu-micitita rind cu rind.


Aparator semnatura Condurache Evlampie

Ofiter de urmarire penala, semnatura Vladimir Cretu

locotenent-major de politie

Actele procedurale de stringere a probelor

2.1 (3) Definiti conceptul cercetarii la fata locului

Dati definitia

2.2 (5) Analizati specificul partii introductive a procesului-verbal de cercetare la fata locului

Mai intii se indica locul, data luna si anul efectuarii.Se indica persoanele,functia si gradul functiei,care au

participat la intocmirea procesului-verbal. Se indica motivul(sesirarea de catre victima etc) si locul

petrecerii acestei actiuni de UP.Conditiile respectate in cadrul efectuarii cercetarii la fata locului.

2.3 (7) Proiectati un proces-verbal de cercetare la fata locului a infractiunii de furt din apartamentul

persoanei

mun. Chiinu 27 martie 2006Ofier de urmrire penal din cadrul Comisariatului de Poliie al sectorului Buiu-cani, municipiulChiinu, maior de poliie Alexei Burac, mpreun cu procurorul nProcuratura sect. Buiucani, jurist de

rangul I Veniamin Ciolacu, specialistul expert-criminalist la acelai Comisariat, locotenent de poliieMircea Jocat, specialistul medic-legist Corneliu Bostan, n baza sesizrii victimei Ion Creanga cu privire la

faptul ca in apartamentulnr. 36 din str. Ferarilor, mun. Chiinu, care apartine lui Ion Creanga a fost savirsita

o sustragere,potrivit art. 118 din Codul de procedur penal, ne-am deplasat la faa locului i am efectuatcercetarea, despre care fapt, n conformitate cu prevederile art. 260 i 261 din acelai Cod, am ntocmit

prezentulproces-verbal.

Specialistului expert-criminalist, Mircea Jocat i specialistului medic-legist Cor-neliu Bostan li s-au

explicat drepturile i obligaiile prevzute n art. 87 din Codul deprocedur penal i au fost preveniide rspunderea pentru refuzul sau eschivarea dea-si ndeplini obligaiile.

Semntura Mircea JocatSemntura Corneliu Bostan

La scara blocului, la adresa indicat, grupul operativ a fost intimpinat de Ion Creanga, domiciliat n mun.Chiinu, str. Columna, nr. 115/2, ap. 50 telefon 24.16.12,care a depistat cind as intors acasa de la serviciu

lacatul de la usa rupt, dezordine in casa is lipsa anumitor bunuri.El a relatat ca in apartament nu a mai avut

acces nimeni is ca nu a miscat sau atins ceva.Ion Creanga a fost present la efectuarea cercetarii la fata locului.

n cadrul cercetrilor s-a constatat c locuina n care a fost savirsita sustragerea este un apartamentproprietate private a lui Ion Creanga situate pe str.Ferarilor ap.36, mun . Chisinau.


16/62

Apartamentul se compune din hol,bucatarie,baie,camera is balcon.

Incepting de per scari se observa urme de incaltaminte impregnate in o substatnta neagra cenusie ce pare

a fi noroi.Aceste urme au orientare de la parter pina in fata usii apartamentului 36.Doua dintre aceste urme

au fost ridicate prin fotografiere metrica,constatind ca apartin unor adidasi de marime 40 is respective 43.

Procedind la examinarea usii de cces am constat ca ea este confectionata din lemn de culoare

cafenie,sistemul de asigurare este de tip broasca-yala.Usa a fost fortata spre exterior,iar partea fixate a

acestuia a fost smuls din tocul usii is se gaseste in hol la distanta de 60 cm de tocul usii.La distanta de

100cm de la usa se gaseste o ranga cu care se presupune ca a fost sparsa usa.Sa constat ca usa a fost sparta

de persoanele ce au savirsit sustragerea.

Dupa ce patrundem per usa de acces ajungem in hol care are dimensiunile de 2x3m.La distanta de 1 m de la

usa in partea dreapta se afla un dulap pantry haine cu usile deschise,iar hainele aruncate per jos.In partea

stinga la 1.2m se afla un dulap pantry incaltaminte,care la fel e cu usile deschise iar incaltamintea se afla

jos.Linga dulap se afla o masuta per care este situate un telefon de culaore verde is o vaza cu flori rosie.La

distanta de 2m de usa de acces se afla usa de acces in camera care are dimensiuni de 13x14m.La 1m in

partea dreapta se afla o masa per care este un televizor de marca LG.Sertarele acestei mese sunt deschise iar

jos se afla un pasaport is bulletin de identitate per numele Ion Creanga.In partea stinga de usa se afla un pat

de per care este scoasa lengeria is aruncata kos linga el.Linga pat se afla un dulap cu multe sertare care sunt

deschise.In primul setar din partea stinga se afla o ladita in care este un lantisor de argin cu seria.925.Pe

capacul acestei ladite se observa o urma papilara datorita prafului intens de per ea.Linga acest dulap se afla ocanapea per care se afla aruncate actele de proprietate ale apartamentului lui Ion Creanga, o diploma de

merit a acestuia, o cutie de chibrite, un fier de calcat is un tablou.Pe podea se afla o bancnota cu valoare

nominala de 500 lei la distanta de 1 m de pat.

Patrunzind din hol in bucatarie se observa o masa is doua scaune.Bucataria are dimensiunile de 4x3m.Pe

masa se afla o cana per jumatate cu cafea is o farfurie cu biscuito nefis,dintre care un biscuit este

inceput.Linga usa se afla un dulap,linga care se afla aragazul cu trei ochiuri.

Intrind din bucatarie la balcon obervam un frigider de marca NORD is o sacosa cu cartofi.

Intrind din bucatarie in baie per lavoar se observa o urma de saliva cu dimensiunile de 1x2cm.

In urma cercetarii criminalistice au fost ridicate urmatoarele urme papilare:

sit victima este unapartament nchiriat de victim, situat la etajul 5 al imobilului cu nr. 98 din 1 -din

bucatarie de per ceasca cu cafea-o urma2-din camera de pe cutia din sertar-o urma

3-din hol de per rangao urma.

Aceste urme au fost ridicate per pelicula adeziva tip folie ambulate in trei pelicule is sigilate cu sigiliul MAI

1234.

De asemenea a fost ridicata urma de saliva din baie is introdusa in o pelicula sigilata cu sigiliul MAI 1234.

Din bucatarie a fost ridicat biscuitul inceput is introdus in o pelicula care a fost sigilata cu sigiliul MAI 1234.

De asemena din hol a fost ridicata ranga, partea fixate a sistemului de asigurarea a usii de acces, iar din

camera a fost ridicata bancnota cu valoare nominala de 500 lei.

Cercetarea la fata locului a inceput la ora 13.00 is as finisat la 15.30 minute,in conditii de

luminozitatea artificiala is naturala.La fata locului au fost effectuate fotografii judiciare cu aparatul defotografiat CANON.Fotografiile se anezeaza la procesul verbal.

Procesul-verbal a fost ntocmit ntr-un singur exemplar icitit n faacelor prezenila faa

locului, care n-au formulat obiecii i observaii cu privire la modul n care s -a efectuat cercetarea la faa

locului i cu privirela cele consemnate n procesul-verbal.

Specialist expert-criminalist, semnatura Mircea Jacota

locotenent de poliie

Medic-legist semnatura Corneliu Bostan

Persoana asistent semnatura Ion Creanga

Procuror in Procuratura sect. Buiucani, semnatura Valentin Ciolanu

jurist de rangul IOfier de urmrire penal, semnatura Alexei Burac

maior de poliie


17/62

Actele procesuale de stringere a probelor

2.1 (3) Definiti conceptul perchezitiei corporale

2.2 (5) Analizati actele procesuale intocmite la efectuarea perchezitiei corporale

2.3 (7) Proiectati un demers privind autorizarea efectuarii perchezitiei corporale

2.1Perchezitia corporala sau ridicarea consta in cercetarea imbracamintei, corpului omenesc si a lucrurilor

care se afla la persoana cu scopul de a descoperi si a ridica anumite obiecte, documente sau lucruri de pret

care pot avea importanta in cauza penala.

In unele cazuri scopul perchezitiei corporale poate fi si descoperirea anumitor obiecte cu care se poate de

cauzat anumite leziuni, sie insusi sau altor persoane. La efectuarea perchezitiei corporale pot fi supuse

verificarii hainele, corpul, incaltamintea persoanei. In unele cazuri pentru efectuarea perchezitiei corporale

poate fi atras un specialist care poate fi inclusiv si un medic.

2.2La efectuarea perchezitiei corporale si ridicarii este necesara ordonanta organului de urmarire penala cu

autorizatia judecatorului de instructie. In cazul de delict flagrant, autorizatia judecatorului de instructie nueste obligatorie, dar el trebuie anuntat in termen de pina la 24 ore. In asemenea situatii judecatorului de

instructie i se transmit copia ordonantei de efectuare a perchezitiei si ridicarii corporale, cit si procesul

verbal al acestei actiuni procesuale. Judecatorul de instructie se pronunta asupra legalitatii sau ilegalitatii

acestei actiuni.

Alineatul 2 al articolului 130 stabileste anumite situatii cind perchezitia corporala trebuie efectuata de

urgenta si in asemenea situatii legea admite ca organul de urmarire penala sa nu intocmeasca atit ordonanta

de efectuare a perchezitiei cit si sa solicite autorizatia judecatorului de instructie. Perchezitia corporala in

asemenea situatii este ca o parte a actiunii procesuale de baza, dar care face obligatorie si efectuarea

perchezitiei corporale.

Alineatul 2 al articolului 130 stabileste trei cazuri cind se poate de efectuat perchezitia fara anumite

autorizari:a) la retinerea banuitului / invinuitului / inculpatului;

b) la aplicarea fata de banuit / invinuit / inculpat a masurii preventive de arestare;

c) in cazul in care exista suficiente temeiuri de a presupune ca persoane prezentata in incapere

unde se efectueaza perchezitia sau ridicarea poate purta asupra sa documente sau alte obiecte

care pot avea importanta probatorie in cauza penala.

2.3

Dlui Pistrui lurieJudecator de instructieJudecatoria sect. Buiucani,

mun. Chisinau

DEMERS

privind autorizareaefectuarii perchezitiei

mun. Chisinau20 noiembrie 2006

Procuror in Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chisinau, jurist de rangul IIIon Mustea, studiind

materialele din dosarul penal nr. 2006313006 privind invinuirea luiOstisor Zaharia de savirsirea infractiunii

prevazuta in art. 195 alin. (1) din Codul penal,constat urmatoarele:La data de 14 septembrie curent, in jurul

orei 14.00 Ostisor Zaharia a patruns prinfortarea usii de acces in apartamentul nr. 16 din blocul nr. 20/3 depe strada Livezilor, in mun. Chisinau, al carui proprietar este Misulei Vasile, care in acel moment nu

eraacasa, de unde a sustras:

-

una camera de luat vederi de model Sony";


18/62

-

un aparat de fotografiat digital de marca Kodak";

-

un notebook de model Hewlett Packard";-

un telefon mobil Nokia";-

un radiocasetofon de model Panasonic";-

un costum barbatesc de culoare neagra, marime 52;

-

un costum sportiv barbatesc de aceeasi marime, de culoare albastra-inchisa;

-

o pereche de pantofi barbatesti, marime 43-44, de piele neagra.Prin aceasta infractiune partii vatamate

Misulei Vasile i s-a cauzat un prejudiciumaterial in suma de 29 000 (douazeci si noua mii) lei. in cadrul

urmarii penale au fost audiati in calitate de martori locatarii blocului nr. 20/3de pe str. Livezilor - Lungu

Grigore si Punga Eufrosinia, care au declarat ca la 14septembrie 2006, in orele de dupa-amiaza, ei l-au vazut

pe Ostisor Zaharia iesind dinscara blocului unde locuieste Misulei Vasile, avind in mina o geanta

voluminoasa deculoare cafenie.Din declaratiile martorului Duca Mircea rezulta ca la 14 septembrie curent,intreorele 17.00 si 18.00, aflindu-se in autobuzul cu ruta Chisinau - comuna Salcia, raionulNisporeni, l-a

vazut in salonul vehiculului pe Ostisor Zaharia, care avea asupra sa ogeanta mare de culoare

cafenie.Martorul Mereniuc Lucian (locuitor al corn. Salcia) a declarat ca la 14 septembrie2006, in jurul orei

19.00, l-a intilnit in comuna Salcia pe Ostisor Zaharia, care ducea inmina o geanta voluminoasa de culoare

cafenie. A vazut ca el a intrat in ograda casei in care locuieste fratele acestuia Ostisor Valentin.Astfel, din

probele acumulate rezulta o presupunere rezonabila ca obiectele furatedin apartamentul lui Vasile Misulei se

pot afla la domiciliul lui Ostisor Valentin in co-muna Salcia, raionul Nisporeni.

51

in temeiul celor expuse, ofiterul de urmarire penala, capitanul de politie ValentinBusuioc a emis ordonanta

de efectuare a perchezitiei si a facut propunerea de a fi inaintat in instanta de judecata demersul in vedereaobtinerii autorizatiei pentru aefectua aceasta actiune de urmarire penala. in conformitate cu prevederile art.

52 alin. (1), pct. 16) din Codul de procedurapenala,

SOLICIT:

Autorizarea efectuarii perchezitiei la domiciliul lui Ostisor Valentin in comunaSalcia, raionul Nisporeni, in

scopul descoperirii si ridicarii obiectelor furate dinapartamentului lui Misulei Vasile.La demers se anexeaza

ordonanta de efectuare a perchezitiei si materialele ceconfirma necesitatea efectuarii acestei actiuni de

urmarire penala (in total 16 foi).

Procuror in Procuratura sect. Buiucani, jurist de rangul II

semnatura

Ion Mustea

Actele procesuale de verificare a probelor

1.1 (3) Definiti modalitatile si importanta actelor de verificare a probelor in faza urmaririi penale

1.2 (5) Delimitati particularitatile verificarii declaratiilor la fata locului de reconstituirea faptei

1.3 (7) Intocmiti un proces-verbal de verificare a declaratiilor invinuitului la fata locului

1.1


19/62

1.2 Esenta verificarii declaratiilor la fata locului consta in verificarea unor declaratii anterioare a

martorilor, partii vatamate, banuitului, invinuitului, in scopul stabilirii veridicitatii acestor informatii.

Reprezentantul organului de urmarire penala, apreciind informatia obtinuta anterior, decide de a efectua

aceasta actiune procesuala, cu scopul de a concretiza, de a verifica , dar si de a obtine noi informatii.

Verificarea declaratiilor include in sine si cercetarea la fata locului, dar aceasta cercetare nu este identica cu

cercetarea propriuzisa si se efectueaza numai cu scopul de a compara declaratiile cu imprejurarile reale.Actiunea procesuala presupune si depunerea declaratiilor la locul comiterii infractiunii, reiesind din

imprejurarile concrete fixate in locul respectiv. Daca in urma rezultatului verificarii declaratiilor apare

necesitatea de reconstituire a faptei aceasta va fi o actiune procesuala independenta. In contrast

reconstituirea faptei, fie partiala, fie totala si indiferent daca se face la fata locului ori nu, presupune in toate

cazurile refacerea unor momente ale faptei respective. Ea se face numai in strinsa legatura cu imprejurarile

in care a fost savirsita fapta. Reconstituirea faptei se face cu participarea faptuitorului prin reproducerea

actiunilor, situatiilor sau altor circumstante in care s-a produs fapta. Reconstituirea faptei da posibilitatea de

a verifica datele de fapt obtinute in urma audierii faptuitorului, cit si a altor subiecti, cercetarii la fata locului,

sau a altor actiuni procesuale. In acelasi moment in urma reconstituirii faptei pot fi obtinute si alte date carepot confirma sau nega informatia detinuta prealabil.

1.3 PROCES-VERBAL

de veri ficare a declaratiilor banuituluila locul infractiunii

mun. Chisinau 9 iunie 2006

Ofiter de urmarire penala din cadrul Comisariatului de Politie al sectorului Bota-nica, municipiul Chisinau,

capitan de politie Mihail Scortescu, efectuind urmarireapenala in cadrul dosarului penal nr. 2006113562, cu

respectarea prevederilor art. 260si 261 din Codul de procedura penala, am intocmit prezentul proces-verbaldesprefaptul ca astazi, de la ora 14 si 10 min. si pina la ora 15 si 40 min., in temeiul art. 114 dinacelasi Cod,

in scopul verificarii si precizarii declaratiilor banuitului Bourceanu Nicolaedespre evenimentele infractiunii

de furt, savirsite de el in caminul S.A. Apa-Canal, s-aprocedat la efectuarea verificarii declaratiilor lui lalocul infractiunii. Aceasta actiune de urmarire penala s-a desfasurat cu participarea aparatorului Portnoi

Achim, care a prezentat mandatul nr. 3117 din 7 iunie 2006, a specialistuluiexpert-criminalist din cadrul

Comisariatului de Politie al sect. Botanica, capitan depolitie Moraru Dumitru si a colaboratorului aceluiasi

Comisariat, sergentul de politieBoturas Vitalie.Specialistului Moraru Dumitru i s-au explicat drepturile si

obligatiile si, in confor-mitate cu prevederile art. 87 alin. (4) din Codul de procedura penala, el a fost

prevenitde raspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-si indeplini obligatiile.

Specialist

semnaturaMoraru Dumitru

Persoanelor participante la verificarea declaratiilor la locul infractiunii li s-a adus lacunostinta ca aceasta

actiune de urmarire penala va fiinregistrata pe pelicula videode catre specialistul Moraru Dumitru,

utilizindu-se camera de luat vederi de modelSony DCR 100.Verificarea declaratiilor la locul infractiuniis-a efectuat in conditii de luminozitatenaturala (la lumina zilei) si partial (in cladire) la lumina

electrica. Inainte de inceperea actiunii de urmarire penala, banuitului Bourceanu Nicolae is-a propus sa

indice locul unde vor fiverificate declaratiile facute de el in cadrul au-dierii din 8 iunie curent. Banuitul a

explicat ca declaratiile lui urmeaza a fiverificate inincinta caminului intreprinderii Apa-Canal, amplasat laintersectia strazilor Bujor siAlbisoara, in vecinatatea magazinului universal Victoria.La locul indicat de

banuit, grupul de participanti la aceasta actiune de urmarirepenala (in continuare grupul de participanti) s-a

deplasat cu microbuzul, model Mer-cedes Sprinter, nr. de inmatriculare C NT 278, condus de soferulMelnic Eugen.Cind grupul de participanti a ajuns la intersectia strazilor Bujor si Albisoara, banui-tul

Bourceanu Nicolae a aratat in directia cladirii cu patru etaje, pe peretele careia estefixata o tabla de metal cu


20/62

inscriptia str. Bujor, 160, explicind ca acesta este caminul in care el si consateanul sau Moroz Gheorgheau intrat in jurul orei 22, pe data de 5iunie 2006.

Semnaturile ofiterului de urmarire penala si a persoanelor care participala efectuarea actiunii procesuale

Modelul 37

75

Apropiindu-se de usa de acces in aceasta cladire, in partea dreapta a careia erafixata o placa cu inscriptiaCaminul S.A. Apa-Canal, banuitul a explicat ca anume prinaceasta usa el si Moroz Gheorghe au patruns

in camin.Urmindu-l pe banuitul Bourceanu Nicolae, participantii grupului au intrat in hol,apoi urcind

treptele scarii aratate de el, l-au urmat pina la etajul trei.Banuitul a explicat ca anume pe aceasta cale el si

Moroz Gheorghe au ajuns laetajul sus-numit.De la scara Bourceanu Nicolae a cotit spre stinga si a mers pe

coridor, oprindu-se in dreptul usii camerei nr. 43. Aratind la aceasta odaie, el a explicat ca anume aici,

lacunoscutul lui Moroz Gheorghe pe care il cheama Surduc Vasile si care este proprietarulcamerei, el cu

Moroz Gheorghe au ramas sa doarma in noaptea de 5 spre 6 iunie 2006.Dupa aceasta banuitul impreuna cu

membrii grupului de participanti au intrat incamera nr. 43, usa fiindu-le deschisa de Surduc

Vasile.Apropiindu-se de patul de linga perete in partea stinga a odaii, banuitul Bourcea-nu Nicolae a spus ca

atunci noaptea pe acest pat a dormit Surduc Vasile. Aratind lapodea in partea dreapta a odaii, el a adaugat ca

aici au fost puse doua saltele, pe careau dormit el si Moroz Gheorghe. In continuare banuitul a aratat ladulapul din lemn cu doua usi situat in parteadreapta, in apropierea usii de acces si a explicat ca la 6 iunie

dimineata, la ora 8, cinds-au trezit, Surduc Vasile si Moroz Gheorghe s-au dus la magazin sa cumpere

produsealimentare. Raminind singur in odaie el s-a apropiat de acest dulap, l-a deschis si avazut ca este

compus din doua sectiuni. In sectiunea din dreapta erau atirnate haine,iar in sectiunea din stinga, pe polite,

se aflau lenjerie de pat, camesi vechi, carti. Ara-tind la polita a doua de jos, el a spus ca aici, in partea stinga,el a observat o ladita delemn. Ridicind capacul, a vazut ca inauntru se aflau banibancnote de 100 (una

suta)dolari americani. Numarindu-le, a constatat ca erau in total 2000 (doua mii) dolariamericani. A luat

acesti bani si i-a pus in buzunarul hainei in care era imbracat.Banuitul a continuat povestirea, spunind ca la

ora 9.00, cind Surduc Vasile si Mo-roz Gheorghe s-au intors de la cumparaturi, el a iesit din odaie si s-a dus

in toaletacomuna de la etajul 3..

Dupa terminarea verificarii declaratiilor la locul infractiunii, care a fost inregistratape banda video, membriigrupului de participanti, impreuna cu banuitul BourceanuNicolae, s-au intors cu acelasi microbuz

Mercedes, la Comisariatul de Politie al sect.Botanica, unde in biroul 47 in fata lor a fost reprodusa inintregime inregistrarea videoa verificarii declaratiilor la locul infractiunii. Banuitul si ceilalti participanti la

actiuneaprocesuala n-au facut completari la inregistrarea video si declaratii. Toti au confirmat justetea

declaratiilor, fapt care de asemenea a fost inregistrat pe aceasta banda video.Caseta video se anexeaza la

prezentul proces-verbal.Procesul-verbal a fost citit de banuit si de participantii la actiunea de urmarire pe-

nala. Totodata, li s-a explicat dreptul de a face obiectii, care urmeaza a ficonsemnate in procesul-verbal. Ein-au facut obiectii cu privire la modul de efectuare a verificariideclaratiilor la locul infractiunii si la cele

consemnate in procesul-verbal.

Banuitsemnatura

Bourceanu NicolaeAparator

semnatura

Portnoi AchimSpecialist,capitan de politie

semnatura

Moraru DumitruColaborator al Comisariatului de Politie,sergent de politie

semnatura

Boturas VitalieOfiter de urmarire penala,capitan de politiesemnatura

Mihail Scortescu


21/62

Actele procedurale de verificare a probelor

2.1 Definiti importanta prezentarii spre recunoastere si conditiile efectuarii acestui act .

1.Dupa natura sa, prezentarea spre recunoastere este o actiune procesuala pe parcursul careia, unei

persoane i se prezinta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor sau deosebirilor cu

persoanele sau obiectele examinate anterior, in imprejurari care au legatura cu fapta examinata. In calitate de

persoana chemata spre a face recunoasterea pot participa persoane care au urmarit infractiunea sau

circumstantele ce au atributie la infractiune, au memorizat anumite calitati individuale a persoanelor sauobiectelor care au o relevanta la infractiune (martorul, partea vatamata, invinuitul, banuitul). 5.Pot fi

prezentate spre recunoastere banuitul, invinuitul, partea vatamata, martorul. Persoana trebuie prezentata spre

recunoastere daca o alta persoana la audiere declara ca a vazut pentru prima data aceasta persoana in

circumstante ce tin de fapta urmarita, aceasta persoana nu a cunoscut-o mai inainte, sau o cunoaste, insa cel

prezentat spre recunoastere neaga acest fapt, sau in cazul cind persoana chemata spre recunoastere nu

cunoaste datele personale a celui prezentat (numele, prenumele). Nu poate fi prezentata spre recunoastere o

persoana altei persoane, daca ambii nu neaga faptul ca se cunosc. 6Cel mai des utilizat in practica este

prezentarea spre recunoastere frontala, dar poate fi si prezentarea din profil, din spate, prezentarea mersului

persoanei , a vocii, etc. 7.Prezentarea spre recunoastere este precedata de audierea persoanei care este

chemata spre a face recunoasterea. Pe parcursul audierii se constata circumstante care au precedat momentul

perceperii persoanei. Este necesar de a obtine raspuns la anumite chestiuni, si anume: in ce imprejurari a fostobservata persoana prezentata spre recunoastere, cit timp a fost efectuata observarea, in ce conditii a fost

efectuata observarea, cine a mai urmarit sau putea sa observe. In procesul audierii celui chemat spre a

recunoaste este necesar de a constata anumiti factori obiectivi de urmarire: in ce imprejurari a fost observata

sau auzita persoana, in legatura cu ce imprejurari cel care recunoaste se afla in locul respectiv, in ce timp al

zilei sau noptii a fost efectuata observarea; care au fost conditiile de iluminare, cit timp a durat observarea,

cit si factorii subiectivi, care influenteaza asupra obiectivitatii perceperii: starea vazului si a auzului;

calitatile memoriei, daca destul de bine a memorizat persoana, daca a atras atentia la anumite calitati

individuale, daca le poate descrie, daca dispune de anumite particularitati in

teste acte procedurale penale

Documents