testarea pulpei dentare

8/13/2019 Testarea pulpei dentare

1/19

Testarea pulpei dentare: o recenzie

Eugene Chen si Paul V. Abbott

Testarea pulpei dentare este un ajutor de diagnosticare folositor si

esential pentru endodontie. Testele de sensibilitate ale pulpei dentare includ

teste termice si electrice, care extrapoleaza sanatatea pulpei de la raspunsul

senzorial. Desi testele de sensibilitate ale pulpei sunt cele mai frecent

utilizate in practica clinica, ele nu sunt fara limite si deficiente. Testele de

italitate ale pulpei incearca sa cerceteze prezenta fluxului de sange al

pulpei, astfel acest lucru este priit ca o masura mai buna a sanatatii

adearate decat sensibilitatea. !aser Doppler "lo#metr$ %aparat pentru

masurarea itezei fluidului cu ajutorul efectului Doppler in radiatie laser a

particulelor de marcare& si Pulsoximetrul sunt exemple de teste de italitate.

Desi perspectia este promitatoare, inca exista multe aspecte practice care au

neoie sa fie abordate inainte ca testele de italitate sa poate inlocui testele

de sensibilitate ca test standard de diagnostic clinic al pulpei. Cu toate testele

de pulpa, rezultatele trebuie sa fie atent interpretate si analizate indeaproape

deoarece rezultatele false pot duce la diagnosticarea gresita care poate duce

la un tratament inutil, incorect sau necorespunzator.

1. Introducere

Testele pulpei dentare sunt cercetari'anchete care furnizeaza

medicului dentist un diagnostic aloros si informatii despre planificareatratamentului. Daca pathosis %(a disease condition& este prezenta, testarea

pulpei impreuna cu informatiiile luate din istoria pacientului, examinare, si

alte inestigatii precum radiografiile, conduc la diagnosticarea bolii care sta

la baza, la care se poate ajunge relati usor.

De la sfarsitul anilor )*+ pana in anii )**, aplicarea testelor de

pulpa in diferite domenii ale stomatologiei a intalnit diferite grade de succes.

Acest lucru poate fi interpretat ca, pana in prezent, notiunea de test de

diagnosticare ideal, inca nu s-a realizat. Din punct de edere tehnic, toate

testele actuale de pulpa au deficiente, in special priitor la acuratete,

fiabilitate, si reproductibilitate intr-o proocare de diagnostic dat. n plus,

este importanta aplicarea corecta a testului de pulpa intr-o situatie clinica

adecata, deoarece nu toti agentii de testare a pulpei sunt potriiti pentru

toate situatiile clinice.

/copul acestei lucrari a fost de a reizui literatura de specialitate

priitoare la testarea pulpei dintilor. n scopul de a identifica articole

)


2/19

releante, o cercetare Pub0eD'0edline a fost efectuata folosind urmatoarele

cuinte cheie1 testarea pulpei dentare, testare de sensibilitate, test de

italitate. "iecare cuant cheie a fost ulterior cautat folosind functia 2A3D4

cu fiecare din urmatoarele cuinte cheie1 diagnostic, termic, electric, laser

Doppler flo#metr$ si pulsoximetrie. 5rmatoarea cautare a fost facuta

folosind listele de referinta in articolele identificate.

2. Obiectivele diagnosticarii testarii pulpei

Ca o inestigatie, testarea pulpei poate aea mai multe obiectie1

2.1 Evaluarea sanatatii pulpei bazata pe calitatea acesteia

6aspunsul senzorial. Ealuarea sanatatii pulpei bazata pe raspunsul

sau senzorial calitati se face de obicei1

%i& inainte de procedurile ortodontice, endodontice si de restaurare

%ii& ca urmare si pentru monitorizarea pulpei dupa traumatismele la

nielul dintilor

%iii& in diagnostice diferentiale, cum ar fi excluderea %periapicalpathosis& de origine pulpara.

Cel mai precis mod de ealuare a starii pulpei este prin examinarea

sectiunilor histologice ale mostrei de tesut implicate pentru a ealua

intinderea inflamatiei'gradul de inflamatie sau prezenta necrozei ca un

mijloc de masurare a sanatatii pulpei. Din pacate, in scenariul clinic acestea

sunt nepractice si nu se pot realiza7 prin urmare clinicienii trebuie sa

foloseasca inestigatii cum ar fi testele de pulpa pentru a furniza informatii

suplimentare de diagnostic.

2.1.1 Testarea vitalitatii pulpei, testarea sensibilitatii pulpei, si

sensibilitatea pulpei

Testarea italitatii pulpei1 ealuarea alimentarii cu sange a pulpei.

Tesutul pulpei poate aea o alimentare asculara adecata, dar nu este

neaparat cu neri. Prin urmare, cele mai multe dintre modalitatile de testare

actuale ale pulpei nu ealueaza in mod direct ascularitatea pulpei si acest

lucru este exemplificat prin obseratii clinice incat dintii traumatizati nu pot

aea reun raspuns la un stimul %cum ar fi rece&, pentru o perioada de timp

dupa leziune.

Testarea sensibilitatii pulpei1 ealuarea raspunsului senzorial al

pulpei. /ensibilitatea este definita ca fiind capacitatea de a raspunde la unstimul, si prin urmare este un termen precis si adecat pentru testele clinice

de pulpa tipice si obisnute cum ar fi testele termice si electric,e dat fiind

faptul ca acestea nu detecteaza si nici nu masoara alimentarea cu sange a

pulpei dentare.

/ensibilitatea pulpei1 starea pulpei de a fi foarte sensibila la un stimul.

Testele termice si electrice ale pulpei nu sunt teste de sensibilitate desi pot fi

8


3/19

utilizate ca teste de sensibilitate atunci cand se incearca diagnosticarea unui

dinte cu pulpita, deoarece dintii sunt mai sensibili decat ar fi in mod normal.

Clinicienii, efectuand teste de sensibilitate a pulpei folosesc

rezultatele care sunt in esential manifestari senzoriale calitatie, pentru a

extrapola si a estima 2italitatea4 si starea de sanatate a pulpei. Daca pulpa

raspunde la un stimul %indicand ca acolo exista o inerare&, atunci clinicienii

presupun in general ca pulpa are o aproizionare de sange iabila si ca este

ori sanatoasa ori inflamata, in functie de natura raspunsului %cu priire la

durere, durata, si asa mai departe&, istoria, si alte constatari.

Cele trei tipuri de raspunsuri pot fi rezumate dupa cum urmeaza1

%i& pulpa este considerata normala atunci cand exista un raspuns

la stimulul furnizat de testul de sensibilitate si acest raspuns nu este

pronuntat sau exagerat, si nu persista.

%ii& pulpita este prezenta atunci cand exista un raspuns exagerat

care produce durere7 pulpita poate fi considerata reersibila sau ireersibila,in functie de seeritatea durerii si daca durerea persista sau nu7 de obicei

durerea usoara de durata mica este luata in considerare pentru a indica

pulpita reersibila, in timp ce durerea seera care persista indica pulpita

ireersibila.

%iii& absenta raspunsurilor la testele de sensibilitate este de obicei

asociata cu probabilitatea necrozei de pulpa, dintele este fara pulpa, sau a

aut terapie anterioara la canalul radicular.

A fost demonstrat ca exista o anumita asociere intre manifestarile

senzoriale calitatie si aspectul histologic al pulpei. Cu toate acestea, este

bine demonstrat faptul ca acceasta relatie este slaba si inconsistenta in cel

mai bun caz, cu raspunsuri false limitand extrapolarea directa a sensibilitatii

pulpei la sanatatea pulpei si boala.

2.2 Replicarea simptomelor si declansarilor pentru scopurile de

diagnosticare a durerii. 6eplicarea simptomelor si declansarilor pentru

scopurile de diagnosticare a durerii este de obicei efectuata1

%i& pentru a localiza sursa durerii

%ii& ca un ajutor in excluderea durerii orofaciale nonodontogenice. in

cazurile in care o pulpa inflamata este suspectata a fi sursa de durere cu

pacientul care acuza dureri de debut si de agraare de declansari termicespecifice, agentii de testare a pulpei sunt folositori in identificarea dintelui

contraenient. n cazul in care prezentarea durerii este inconsistenta si

atipica cu posibilitatea de a face referire la durere nonodontogenica, testarea

pulpei poate ajuta la diagnosticarea corecta printr-un proces de confirmare

sau eliminare.

9


4/19


5/19

A. Testele de/ la rece.Clorura de etil si gheata au fost populare

in trecut, dar gheata C=8 si alti agenti frigorifici cum ar fi

diclordifluormetanul %DD0& s-au doedit a fi efectii si superiori ghetii si

clorurii de etil.

%i& Geata. Aceasta este, probabil, cel mai simplu agent de

testare la rece, care necesita costuri pentru preparare si poate fi facuta intr-

un congelator standard de uz casnic. 5n mod obisnuit de a face gheata in

dimensiuni utile implica inghetarea apei in cartuse goale de anestezic local.

Cu toate acestea, manipularea clinica, problemele de control al infectiei, si

aplicarea directa a ghetei pot fi dificile si problematice. zolarea cu baraj de

cauciuc poate fi de ajutor pentru a eita stimularea termica a mai multor

dinti.

%ii& !pra"#ul re$rigerent. Datorita usurintei de stocare, costurilor

relati ieftine si a tehnicii de aplicare simpla, spra$-ul refrigerent este utilizat

pe scara larga in setarile clinice. Agenti mai eficienti cum ar fi DD0 auinlocuit refrigerentii traditionali cum ar fi clorura de etil. Cu toate acestea,

DD0, fiind un clorofluorocarbon, a scazut in popularitate si in

disponibilitatea pe piata datorita problemelor de mediu ale epuizarii stratului

de ozon atmosferic. Prin urmare, producatorii au inlocuit DD0 cu alte gaze,

inclusi tetrafluoretan %T"E& sau un amestec de gaz propan' butan' izobutan

stocat intr-un bidon sub presiune %Endo "rost, 6oe?o, !angenau, @ermania&.

Aplicarea spra$-ului refrigerent necesita un transportator cum ar fi o tableta

de bumbac saturata cu o substanta inainte contactului direct cu dintii, cum

este descris de catre ones. Tablete mai mari, cum ar fi de dimensiunea 8, au

suprafete mai mari decat tabletele de bumbac mai mici, permitand astfel sa

aiba loc o mai buna conductie termica intre transportator si dintele care este

testat. 0ugurii de bumbac cu manere de lemn si granule mici de bumbac au

suprafete disponibile mai mici pentru contact si sunt, prin urmare, mai putin

eficace in conductia termica. 6ulourile de bumbac nu sunt recomandate in

general deoarece portiunea cu fibre uscate sereste ca un fitil extragand toti

refrigerentii disponibili din structura dintelui.

%iii& %apada de dio&id de carbon '()2*, zapada de C=8, sau

gheata carbonica, este preparata dintr-un cilindru de C=8 lichid sub presiune

folosind un aparat disponibil in comert cunoscut ca =dontotest %"ricar [email protected], /#itzerland&. Acest lucru implica fortarea C=8-ului lichid printr-un

orificiu mic astfel incat atunci cand ine sub presiune atmosferica, cea mai

mare parte din lichid a fi conertita in gheata uscata. C=8-ul este colectat

transportator detasabil gol, inelit cu un tub subtire de plexiglas. @heata

uscata este colectata intr-o forma de 2creion stic?4 care poate fi aplicata la

cate un dinte, pe rand, cu ajutorul pistonului %sondei& furnizat.


6/19

Rata de scadere a temperaturii si viteza de raspuns a pulpei.

Temperaturile inregistrate in itro pentru DD0 %C&, Endo "rost

%C&, si T"E %8FC& sunt toate mai mari decat C=8 %+GC&. Cu toate

acestea, C=8 nu este la fel de rece atunci cand este utilizat clinic, caz in care

a fost raportat a fi FC. similar cu DD0 care este cunoscut sa aiba

temperatura de C. temperatura in io pentru Endo "rostT0 este de

aproximati 8GC, in timp ce T"E are )G.C. 5nele studii in itro au

aratat ca C=8 produce o usoara mai mare scadere a temperaturii intr-o

perioada scurta de timp, in special cu restaurari metalice %cum ar fi

restaurarile de amalgam si de aur& care permite o mai buna conductie

termica. Alt studiu in itro a raportat ca refrigerentii cum ar fi scaderea de

temperatura a T"E-ului %sau cea asemanator& cu )-8C mai mult decat C=8

intr-un interal de timp de ) secunde. n acelasi studiu s-a constatat ca

dintii restaurati cu coroane metalice %cum ar fi aurul sau portelanul topit

pentru coroane metalice& au aut rate de scadere a temperaturii mai rapidecand au fost testate fie cu spra$ refrigerent fie cu C=8, comparati cu dintii

restaurati cu coroane complet din ceramica facute. /-a demonstrat de

asemenea ca spra$-ul refrigerent eoca raspunsuri mai rapide ale pulpei de la

) la 9 secunde in itro fara diferente de precizie. Acest lucru poate fi atribuit

suprafetelor mai mari ale refrigerentului care sunt in contact cu dintele

datorita dimensiunii tabletei de bumbac transportatoare folosite. Daca rata

mai mare de schimbare a temperaturii de )-8C in )-9 secunde este releant

clinic, este indoielnica. !a testarea mai multor dinti , cum ar fi intreaga

arcada dentara, C=8 este mai conenabil deoarece rata de disipare

%imprastiere& este mult mai mica decat orice alti refrigerenti.

+roblemele de siguranta ale testelor la rece. Au fost ridicate in trecut

probleme despre posibilele efecte daunatoare ale agentilor de testare la rece

cu referire in special la C=8 aand in edere temperatura sa masura in

laborator de +GC. Ehrmann a descris 2fenomenul lui !eidenfrost4 care

apare cand o cantitate mica de zapada C=8 intra in caitatea bucala si nu

cauzeaza reun rau in ciuda contactului sau fizic cu mucoasa bucala. Acest

lucru se datoreaza unui strat izolator de C=8 gazos care inconjoara masa de

topire in timp ce 2pelicula fierbe4 a ghetei uscate in timpul sublimarii astfel

incat nu exista suficient timp sa apara arsuri ale tesaturilor moi.!utz si altii au constatat ca fisurile se pot forma pe suprafetele

%enarmel& din contactul direct cu zapada de C=8. 5lterior, pentru a aborda

aceasta problema, o serie de studii de 9 parti au fost relatate de Peters si altii.

n plus, au fost ealuate efectele expunerii la la temperaturi joase ale pulpei

si la structura dintelui, atat in itro cat si in io. Prima parte a studiului a

fost un experiment in itro unde zapada de C=8 a fost aplicata timp de 8

F


7/19

minute la ) dinti de om. * din cei ) dinti au fost notati ca aand fisuri

si'ori linii pre-existente. Doar unul dintre cei * dinti a aut o fisura de

marime mai mare dupa aplicarea zapezii de C=8.

A doua parte a studiului a fost un studiu in io efectuat de dinti

canini cu zapada de C=8 care a fost aplicata fiecarui dinte pana la 8 minute.

Animalele au fost sacrificate ulterior. umatate din dinti au fost testati cu

zapada de C=8 inainte de sacrificarea animalelor cu 8 zile, si cealalta

jumatate a fost testata cu ) de zile inainte de sacrificare. /esctiuni

histologice ale pulpei si ealuarea /E0 %scanare microscopica de electroni&

a exemplarelor de testut dentar postmortem nu a prezentat semne de

deteriorare in nici o proba.

A treia parte a studiului a fost similar dar a fost efectuat pe oameni. =

aplicare de 8 minute de zapada de C=8 a fost efectuata pe ) dinti umani

programati pentru extragere. 6ezultatele au fost similare studiului pe

animale, si ealuarea /E0 a replicilor'impresiilor exemplarelor nu au aratatdaune fizice.

"uss si altii au dirijat de asemenea studii in itro si in io combinate

de plasare a zapezii C=8 pe dinti programati pentru extragere. 6ezultatele au

fost similare studiilor lui Peters si ale celorlalti. Portiunea in itro a studiului

a aratat de asemenea ca zapada de C=8 doar a scazut temperatura pulpei cu

mai putin de 8C dupa secunde de aplicare H o schimbare care nu este

suficienta pentru a deteriora pulpa, cum a estimat "ran? si altii ca tesutul

pulpei este deteriorat doar ireersibil dupa ce a fost inghetat la *C. n

itro, masura conductiei termice interproximale dintre dintii naturali a aratat

ca mai putin de .8C se transfera in acest mod. Acest lucru este de

asemenea nesemnificati si nu este o problema de siguranta.

. Teste de caldura. 0etodele tipice folosite includ %gutta

percha& sau material compus incalzit la temperatura de topire si aplicat direct

dintelui, fiind testat cu librifiant pentru a facilita indepartarea materialului.

nstrumentele din metal cu o bila incalzita la capat, amplasate in apropierea

dintelui %dar fara sa atinga suprafata dintelui&, instrumente de incalzire pe

baza de baterii cum ar fi Touch nI Jeat si baia in apa fierbinte cu dintele

izolat cu un baraj de cauciuc, sunt celelalte metode alternatie.

+roblemele de siguranta ale testelor de caldura. Temperatura detopire de %gutta percha& folosita in testarea pulpei este de aproximati +GC

dar s-a raportat a fi pana la )C. Bach si altii au remarcat faptul ca

cresterea de ))C care apare in timpul procedurilor de restaurare fara o

racire adecata pot dauna pulpei. Prin urmare, contactul prelungit cu caldura

reprezinta o problema de siguranta. n portiunea in itro a studiului lui "uss

si al altora, s-a demonstrat ca testele de caldura care utilizeaza %gutta percha&

+


8/19

in maniera descrisa mai sus, temperatura pulpei a crescut cu mai putin de

8C in mai putin de secunde de la aplicare H o schimbare a temperaturii

care este putin probabila sa cauzeze daune pulpei.

+recizia testelor termice. 0umford a comparat testele de sensibilitate

ale pulpei la rece si la caldura folosind clorura de etil si %gutta percha&

incalzita pe dinti anteriori si premolari care au aut pulpe sanatoase clinic si

la adulti si la copii. /-a constata ca atat cu clorura de etil cat si cu %gutta

percha& incalzita majoritatea premolarilor nu au reactionat %raspuns&, in

special la adulti. Prin urmare, testarea la rece s-a doedit a fi mai precisa

decat la caldura in cadrul aceluiasi experiment. Dummer si altii au aut

rezultate comparabile cu testarea termica a pulpelor sanatoase din punct de

edere clinic, dar au constatat ca in dintii diagnosticati cu pulpita ireersibila

%gutta percha& incalzita nu a fost mai eficace decat clorura de etil.

Chiar si cu eficacitatea demonstrata a C=8-ului si a spra$-ului

refrigerent, raspunsurile false sunt totusi posibile. 6aspunsurile fals-pozitieau fost constatate cu testele la rece aplicate pe dintii tratat endodotic, si acest

lucru a fost atribuit acestor dinti in particular, care au fost restaurati cu

mulaje de coroane metalice, astfel incat transferul de frig intens ar putea

stimula ori %gingiae& ori dintii adiacenti, ori ambele. Au fost cazuri in care

nu a fost remarcata nici o reactie in dintii cu pulpa sanatoasa la pacientii

arstnici, si in dintii cu antecedente de trauma. n toate aceste situatii, ar fi

de asteptat ca dintii sa aiba o marime redusa a camerei pulpare din cauza

depozitului in plus de dentina care apare, chiar daca acest lucru este de

natura fiziologica, reactionara sau reparatorie.

3.1.2 Testele electrice ale pulpei. Testele electrice ale pulpei %EPT&

merg pe premiza conform careia stimulii electrici cauzeaza un schimb

ionic'de ioni peste membrana neuronala, inducand astfel o actiune potentiala

cu o actiune saritoare rapida la nodurile nerilor nemielinizati 6anier.

Calea pentru curentul electric este considerata a fi de la arful sondei a

dispozitiului de testare la dinte, de-a lungul liniilor prismelor smaltului si

tubilor dentinei, si apoi prin tesutul pulpei. 2Circuitul4 este terminat prin

pacientul care poarta un cleste de buza sau prin atingerea manerului sondei

cu mana lui'ei7 alternati, operatorul poate aea o mana 2fara manusa4 care

atinge pielea pacientului. = senzatie de 2furnicatura4 a fi simtita de pacientodata ce oltajul in crestere atinge pragul de durere, dar acest niel de prag

ariaza intre pacienti si dinti, si este afectata de factori cum ar fi arsta

indiiduala, perceptia durerii, conductia suprafetei dintelui, si rezistenta.

Tehnica corecta pentru utilizarea testerului electric de pulpa este

de asemenea important pentru raspunsurile precise. Pentru a se asigura ca

este urmata calea actual corespunzatoare, plasarea corecta al arfului plat al

G


9/19

sondei EPT spre aria de contact, si aand un mediu de conductie cum ar fi

pasta de dinti intre arful sondei si suprafata dintelui este esentiala. acobson

a gasit intr-un experiment itro care implica incisii si premolari, ca plasand

arful sondei labial in cadrul 8'9 incizal sau ocluzal a coroanei, da rezultate

mai consistente.

Probleme de siguranta a EPT. n manualele de utilizare EPT, au fost

facute aertizari ca curentul produs de dispozitiul de testare poate fi un

pericol pentru pacientii care au stimulatoare cardiace, cu riscul precipitarii

aritmiei cardiace prin interferentele stimulatorului cardiac. Aceasta

preocupare este bazata pe un studiu unic animal, unde EPT a interferat cu

stimulatorul cardiac al unui caine. !a momentul acelui studiu %inceputul

anilor )*+&, stimulatoarele cardiace erau primitie, dar cum acestea au fost

echipate cu o ecranare mai buna, studii mai recente nu au aratat reo

interferenta de la EPT sau de la reun dispoziti dentar electric similar.

+recizia E+-#ului. Testele electrice de pulpa sunt cunoscute ca fiindnesigure in multe cazuri, dand raspunsuri false in sanatatea dintilor imaturi

cu radacini incomplet formate care pot erupe intrucat acesti dinti pot aea

neoie pana la ani inainte ca numarul maxim de fibre mielinizate sa atinga

marginea pulpa-dentina la plexul 6ash?o#. Este de asemenea atunci cand

are loc maturizarea radacinii apicale. Dintii cu canalul pulpei calcificat

%PPC& si pacientii care sufera de hipertiroidism primar au un prag de raspuns

senzorial crescut la EPT. n caz de PPC, raspunsul senzorial poate fi complet

blocat, intrucat hipercalcemia de hipertiroidism poate solicita de doua ori

mai mult curent decat e neoie in mod normal pentru a obtine un raspuns de

la o pulpa normala din punct de edere clinic.

6ezultatele false sunt de asemenea posibile la dintii cu pulpa

sanatoasa care primesc tratament ortodontic deoarece elementele senzoriale

ale pulpei pot fi perturbate pana la * luni. n mod similar, dintii traumatizati

recent cu pulpa in curs de tratare pot aea rezultate false si prin urmare nu

pot raspunde la EPT.

!a oameni, multe obseratii clinice de la studiile traumatismelor

dentare au indicat ca ii poate lua pulpei minim >-F saptamani dupa trauma

pentru recuperare suficienta de senzatie pentru a obtine rezultate alide la

testarea pulpei. Teoriile propuse de =; hman pentru aceasta pierdere asensibilitatii pulpei includ presiunea sau tensiunea pe fibrele neroase,

ruptura aselor de sange, si leziunile ischemice. Apoi se presupune ca aceste

efecte erau reersibile in cazurile in care senzaia pulpei a fost recuperata.

Pileggi si altii au aratat in descoperiri ca sunt necesare )-)8 zile

pentru componenta senzoriala a pulpei sa inceapa sa raspunda cu EPT din

nou pe masura ce leziunea se indeca. A fost de asemenea obserat faptul ca

*


10/19

hiperemia si'sau decompresia neroasa tranzitorie poate fi responsabila

pentru pierderea senzoriala temporara.

/e stie ca apar raspunsuri inexacte cu EPT cand curentul este condus

la dintii adiacenti, de exemplu, cand doi dinti adiacenti au restauratii

metalice proximale care se contacta. Tesuturile parodontale, produsele

degradarii ale pulpei in curs de necrozare, si resturile tesuturilor inflamate

ale pulpei pot cauza de asemenea stimularea senzoriala, conducand la

raspunsuri false.

3.1.3 Testul cavitatii. Pregatirea unui test de caitate a fost sugerat ca

o ultima solutie la un dinte pentru care nu exista alte mijloace care sa

constate starea pulpei. Taiarea in dentina folosind un ghimpe de iteza mare

sau mica fara anestezie locala poate da unele indicatii daca elementul

senzorial al pulpei inca functioneaza desi este putin probabil ca aceasta

procedura sa furnizeze mai multe informatii decat testele de sensibilitate

termice si electrice ale pulpei. n timp ce defectiunea facuta in dinte poate fireparata cu materiale dentare restauratie, aceasta metoda este considerata

inazia si ireersibila. Trebuie facuta o considerare pentru pacientul

temator, deoarece este posibil ca el'ea sa reactioneze neros si sa confunde

raspunsul. Prin urmare, testele caitatii nu sunt recomandate in general ca

mijloace de testare a sensibilitatii pulpei.

4. Testarea vitalitatii pulpei

.1 aser -oppler 0lometr" '-0*%(aparat pentru masurarea

itezei fluidului cu ajutorul efectului Doppler in radiatie laser a particulelor

de marcare&. Cercetarea priind aplicarea de !D" la dintii traumatizati a fost

asta. Alte cereri au fost raportate in stomatologia pediatrica, ca un ajutor in

diagnosticul diferential in pathosis %boala& periapicala nonodontogenica si

pentru ealuarea fluxului de sange al pulpei. /copul acestei tehnici este de a

masura obiecti italitatea 2adearata4 a pulpei %de exemplu, mai degraba

fluxul de sange al pulpei decat functia sa senzoriala& fara proceduri inazie

cum ar fi microscopia intraitala si desaturarea de gaze.

Tehnica !D" a fost prima descrisa in literatura de specialitate

%dentara& in )*GF& de catre @azelius si altii. Aceasta tehnica electro-optica

foloseste o sursa laser care este menita pentru pulpa, si lumina laser se

deplaseaza la pulpa folosind tubii dentinali drept ghizi. !umina reflectatacare este imprastiata din spate de celulele rosii care circula este mutarea

Doppler si are o frecenta diferita la tesuturile statice inconjuratoare.

!umina imprastiata total din spate este procesata pentru a produce un semnal

de iesire. /emnalul este de obicei inregistrat ca si concentratia si iteza

%fluxul& celulelor folosind un termen arbitrar 2unitati de perfuzie4 %P5&, unde

8. olts a fluxului sanguin este echialent cu 8 P5. Pentru a inregistra

)


11/19

mutarea Doppler a celulelor rosii, atat sonda cat si dintele trebuie sa stea

nemiscati. Prin urmare, este folosita de obicei o atela pentru stabilizare

facuta din siloxan poliinil %PV/& sau acrilic.

(onsideratiile tenice ale -0#ului. Dierse studii au fost efectuate

pentru a inestiga parametrii de testare preferati pentru !D". 6aza laser

produsa este o raza de mica putere care ariaza de la )-8 mK. !asere de

diferite lungimi pot fi produse de diferite surse1 F99nm prin prin laser de

heliu-neon, sau +G si G) nm de lasere dioda semiconductoare. /tudiul

initial al lui @azelius si al celorlalti, a constatat ca un lase de + nm a

penetrat mai adanc, dar a fost asociat cu contaminarea semnalului de origine

non-pulpara de la tesuturile inconjuratoare. =dor si altii au constatat ca

sursele de lumina laser cu lungimi de unda mai mari au o sensibilitate mai

buna la deplasarea celulelor rosii datorita penetrarii mai adanci in

ascularizatia pulpei. Cu toate acestea, studiile aparute mai tarziu au

remarcat ca imprastierea extinsa a luminii cu lungime de laser mai lungacontribuie la problema contaminarii semnalului.

nterale' game diferite ale latimei de banda pot fi setate pentru a filtra

semnalul reflectat, cu o frecenta mai mare care este mai sensibila la

miscarea celulelor rosii de sange cu o gama de iteza mai larga. Eoretic, o

latime de banda mai mare, cum ar fi ) ?Jz, este de preferat dar exista unele

doezi ca latimile de banda 9 ?Jz mai inguste pot fi latimi de banda de filtru

mai ideale penru testarea pulpei.

Capatul sondei !D" care intra in contact cu dintele contine fibre opice

si de trimitere si de primire, una dintre configuratii fiind o sursa si doua

detectoare intr-un aranjament triunghiular la capatul sondei. Calibrarea

sondei este importanta pentru asigurarea unor lecturi precise. Cu cat este mai

mare distanta de separare a fibrelor optice pe sonde, cu atat mai mare este

semnalul de iesire deoarece este acoperita o suprafata mai mare, si de

asemenea o potentiala sansa mai mare a contaminarii fluxului sanguin de la

sursele non-pulpare. Pana in prezent, distantele de separare de , mm sau

.8 mm par a fi preferate in experimente.

Aand in edere natura pulsanda' pulsatila a fluxului sanguin, multe

studii au obserat faptul ca inregistrarile !D" in dintii cu flux sanguin intact

au fluctuatii ritmice sau oscilatii. Au fost gasite sincronizatii atat cuinterpretarile batailor inimii cat si cu ale electrocardiogramei %EC@& cand

sunt facute simultan. Cu toate acestea, in dintii fara flux sanguin pot fi

obserata doar fluctuatii iregulare in contrast cu interpretarile EC@

concurente.

imitarile 0-#ului. Din pacate, din cauza imprastierii din spate a

luminii din tesuturile parodontale, 2zgomotul4 contaminarii este in prezent

))


12/19


13/19

interpretarile !D" au reenit mai tarziu cand pata dinelui a disparut. =

obseratie similara a fost facuta in cadrul aceluiasi studiu cu un pacient

diferit care a aut o anataie sub unghie.

+recizia -0#ului ca un test al pulpei. Au existat diferite opinii cu

priire la precizia testarii pulpei folosind !D", aand in edere rezultatele

care sugereaza ca nu e posibil nici un flux sanguin cand calea laserului este

interferata sau obstructionata. De asemenea, cantitatea contaminarii

semnalului de la sursele non-pulpare, in primul rand parodontiul, pot

conduce la interpretari gresite sugerand prezenta fluxului sanguin al pulpei.

Cateodata, interactiunea dintre acesti factori pot conduce la rezultate

interesante. Ing olfsson si altii au observat ca doi dinti diagnosticati clinic

cu necroza de pulpa au dat interpretari LDF mai mari decat pulpa normala a

dintilor de control. Diagnosticele clinice au fost confirmate in timpultratamentului endodontic ulterior. Ambii dinti au avut cantitati crescute de

dentina in coroana, unul avand calcifiere radiografica completa a spatiuluipulpei, in timp ce celalalt a avut un spatiu in camera pulpara semnificativmai mic cand a fost comparat cu ceilalti dinti ai pacientului. A fost presupus

de catre autori faptul ca semnalele de iesire mai mari au fost rezultatul

dintilor cu proprietati optice alteratesi conductia luminii catre vasele desange in ligaminetele parodontale.

Pentru a eamina diferentele intraindividuale, !amsa" si altii au facut

interpretari repetate ale fluului sanguin al pulpei a #$ incisivi superioricentrali in acelasi loc pe parcursul a % sesiuni diferite, la un interval de

aproimativ & saptamani si cu & seturi de interpretari pentru fiecare dinte pesesiune. '(a constatat ca variatiile intre sesiuni a inregistrarilor au fost

minore dar diferentele intre sesiuni au fost semnificative din punct de vedere

statistic. Acest lucru a fost similar cu studiului lui )azelius si al celorlalti,care au gasit o variatie intraindividuala de &*(#%* cand sesiunile de testare

au fost la interval de & luni. Avand in vedere conditiile eperimentale, a fost

postulat ca inconsecventa s(a datorat variatiilor intrinseci ale fluuluisanguin pulpar si inabilitatea de a plasa sonda in eact aceeasi pozitie la

fiecare sesiune de testare, in ciuda folosirii atelelor acrilice facute la

comanda pentru toti subiectii.

+orer si altii au investigat atat caracteristicile fluului sanguin pulparinterindividual cat si intraindividual pentru diferite tipuri de dinti ai

mailarului in $ sesiuni la interval de zile, dar doar o interpretare a fostfacuta la fiecare sesiune pentru fiecare dinte. Diferentele intraindividuale

dintre sesiuni s(au dovedit a fi mici, in contrast cu rezultatele !amse" si ale

celorlalti si ale lui )azelius si ale celorlalti. A eistat o eceptie cu primulmolar unde au fost gasite diferente intraindividuale, si acest lucru a fost

)9


14/19

atribuit unor dificultati legate de te-nica de aliniere cu sonda in ceea ce

priveste atat locatia dintelui cat si anatomia camerei pulpare.

Interpretarea starii pulpei folosind LDF. ste obisnuit pentru

starea pulpei unui dinte in cauza sa fie determinata prin masurarea valorilor

fluului si comparandu(le cu un dinte de control care are o descriere. /utoate acestea, avand in vedere problemele cu contaminarea semnalului,diferentierea fluului sanguin pulpar intact sau lipsa acestuia, devine o

provocare. 0n dinte contralateral de la subiecti separati sau dintr(o zonaneafectata de interventie1testare a fost recomandat drept un control adecvat

pentru LDF. /u eceptia insivilor centrali mailari, diferentele

interindividuale ale LDF(ului au fost semnificative in studiul lui +orer si alcelorlalti. 2 medie a interpretarilor fluului sanguin pulpar pentru

identificarea unei pulpe sanatoase este prin urmare, nepractica, daca nu

imposibil de realizat. Diferentele intraindividuale sunt mai probabil mai

putine, cum ar fi faptul ca interpretarile simultane LDF pot fi realizate laacelasi pacient atat dintr(un dinte suspect cat si dintr(un dinte cu o pulpa

stiuta sanatoasa, folosind de preferat un dinte de acelasi tip morfologic cumar fi dintele contralateral.

!oebuc3 si altii au cercetat ## sunete de dinti 4controale

contralaterale5 si ## dinti fara pulpa si sisteme de canal de radacina infectatefolosind LDF. 6oti cei && dinti au fost dinti anteriori mailari de la ##

subiecti a caror varste au fost cuprinse intre 7 si #8 ani. Ambele surse de

laser de 8$$ nm si 9: nm au fost folosite cu frecvente de filtru diferite si cu

variate sonde cu capat de fibra optica de separare a distantelor. Atelele P;'au fost folosite si si sondele au fost plasate la &($ mm de marginea gingivala.In general, dintii fara pulpa s(au dovedit a avea in medie cu $.$* mai

putine semnale de iesire decat sunetul dintilor.

Ing olfsson si altii au cercetat && dinti intr(o maniera asemanatoaresimilara cu cea a lui !oebuc3 si a celorlalti. 7 pacienti cu varste cuprinse

intre intre ##($ ani au fost testati, si doar o sursa laser de 8$$ nm a fost

folosita. 'emnalul de iesire global pentru dintii fara pulpa s(a dovedit a fi inmedie cu %&.* mai mic decat sunetul dintilor, care nu a fost diferit

rezultatelor lui !oebuc3 si a celorlalti.

Prin urmare, in timp ce fondul comun de date din cele doua studii estedestul de mic si parametrii de testare difera usor, se pare ca un dinte cu cel

putin %:* mai putin semnal de iesire LDF 44fluul unei pulpe

bolnave1fluul unei pulpe sanatoase5 < sau = :.85 poate >ustifica mai departeinvestigatii radiografice sau clinice cu privire la starea pulpei. 'oft?are(ul a

asistat la transformari Fourier rapide care au fost de asemenea pledate ca unauiliar pentru identificarea fluul sanguin pulpar, si acest lucru este realizat

)>


15/19


16/19


17/19

EPT in eruptia dintilor'radacinile incomplet formate pana la inchiderea

foramenului apical. Acest lucru este in contrast cu mai multe rezultate

consecente date de C=8 in studiul realizat de "ulling si Andreasen. Ei au

mentionat, de asemenea, faptul ca C=8 a fost mai sigur %demn de incredere&

la dintii traumatizati.

.1.1 (omparatie intre raspunsurile $alse ale E+T#ului si ()2#ului.

Peters si altii au inestigat )>GG de dinti posteriori si anteriori la F de

pacienti adulti cu pulpe sanatoase sau bolnae si tesuturi periapicale.

6aspunsurile pozitie si lipsa de raspunsuri la testele de senisibilitate au fost

analizate folosind C=8 si EPT. 5n accent deosebit a fost pus in raspunsul

tesutului gingial'al mucoasei ca un control atunci cand este utilizat EPT din

moment ce fals-pozitiele erau probabile cand nielul de tensiune EPT era

necesar sa eoce ca un raspuns de la un dinte suspect a fost mai mica decat

era necesar sa stimuleze tesutul gingial. Cu toate acestea, acest lucru nu a

fost cazul dintotdeauna precum s-a obserat ca dintele fara o pulpa sanatoasaar putea raspunde la nieluri mai mici decat tesutul mucoasei.

Peters si altii au raportat de asemenea ca daca un dinrte nu raspunde

nici la C=8 si nici la EPT, plus ca nu a aut antecedente de trauma, atunci

starea pulpei este aproape sigur a fi bolnaa. Daca dintele nu raspunde la

C=8 dar raspunde la EPT la o aloare mai mare decat raspunsul tesutului

mucoasei, atunci era posibila o pulpa bolnaa, si mai departe sunt

recomandate inestigatii clinice si radiografice. Daca dintele a raspuns la

C=8 sar nu a raspuns la EPT, atunci rezultatul EPT-ului a fost defect, mai

probabil.

.2 (omparareaGutta perca#ei incalzite, a clorurii de etil si a E+T#

ului. Peterson si altii au ealuat testele de caldura si frig precum si EPT-ul

prin calzularea sensibilitatii releante, specificitatii, alorii predictie

pozitie, alorii predctie negatie, si precizia pentru fiecare test cu o

prealenta a bolii date. 6aspunsurile au fost masurate pe + de dinti anteriori

si posteriori cu pulpe sanatoase si bolnae de la F de pacienti a caror arste

erau cuprinse intre 8) si +* de ani. Acesti dinti au fost inestigati in

conformitate cu fie daca au fost nagatie adearate'false %T3, "3 unde

2negati4 a fost definit ca fiind absenta bolii&, fie daca au fost pozitie

false'adearate %TP, "P unde 2poziti4 a fost definit ca fiind orezenta bolii&.Atunci cand se discuta despre studii priind testarea pulpei,

sensibilitatea unui test al pulpei poate fi definit ca abilitatea sa de a identifica

dintii fara pulpa sau cu pulpa bolnaa %/ensibilitate ( TP'%TP O "3&&, si

acest lucru nu ar trebui confundat cu sensibilitatea pulpei, cum a fost

descrisa mai dereme. /pecificitatea unui test al pulpei este abilitatea sa de a

identifica pulpele fara boala %/pecificitate ( T3'%T3 O "P&&. Valoarea

)+


18/19

predictia pozitia este probabilitatea ca ca un rezultat 2poziti4 sa

reprezinte cu adearat un dinte cu o pulpa bolnaa sau fara pulpa %Valoarea

predictia pozitia ( TP'%TP O "P&& si al7oarea predictia negatia este

probabilitatea ca un rezultat 2negati4 sa reprezinte cu adearat o pulpa fara

boala %Val7oarea predictia negatia ( T3'%T3 O "3&&. /ub aceeasi

definitie, rata globala a acordului %intelegerii& asupra rezultatelor testului a

sanatatii pulpei poate fi exprimat cu precizie %Precizie ( %TP O T3&'%TP O

T3 O "P O "3&&. 6ezultatele testelor de la Peterson si ceilalti sunt rezumate

in Tabelul ).

TA:E!)1 6ezultatele testului pulpei din studiul lui Peterson si al

celorlalti. Prealenta bolii in acest studii a fost de 9*L . 3ota1 testul de

caldura cu gutta percha a inregistrat un numar mai mare de de rezultate fals

pozitie comparati cu clorura de etil si EPT.

Clorura deetil

@utta perchaincalzita

EPT

/ensibilitate .G9 .GF .+8

/pecificitate .*9 .>) .*9

Valoarea predictia pozitia .G* .>G .GG

Valoarea prefictia negatia .* .G9 .G>

Precizie .GF .+) .G)

.3 (ompararea -0#ului, clorurii de etil, si E+T#ului. Eans si altii

au examinat F+ de dinti anteriori traumatizati care au aut fie pulpenecrozate, fie era fara pulpa si sistemele de canal a radacinii infectate, la

de pacienti a caror arste erau cuprinse intre G-9> de ani, si G> de dinti cu cu

pulpe sanatoase la G> de pacienti a caror arste erau cuprinse intre +-9> de

ani, folosind !D", EPT, si clorura de etil. Testul !D"-ul a utilizat o sursa

laser de F99 nm, latime de banda filtru de > ?Jz, si o atela PV/ pentru a

stabiliza sonda care aea o separare de fibra optica de . mm. /onda a fost

plasata la 8-9 mm de marginea gingiala. 6ezultatele lor sunt rezumate in

Tabelul 8.

TA:E! 81 6ezultatele testului pulpei al studiului lui Eans si alcelorlalti. Prealenta bolii in acest studiu a fost de >>L.

Clorura de

etil

!D" EPT

/ensibilitate %aproximati& .* ). .G

/pecificitate %aproximati& .GG ). .*

)G


19/19

testarea pulpei dentare

Documents