Întrebări cu un singur răspuns corect

1. Compartimentul de audit public intern de la entitatile publice subordonate se organizeaza cu acordul :a. conducatorului institutiei publiceb. entitatii publice de la nivelul ierarhic superiorc. Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Internd. Comitetului Directore. Adunarea Generala

2. Conducatorul Compartimentului de audit public intern de la entitatile subordonate este numit/destituit de :

a. conducatorul entitatii publice, cu avizul Unitatii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern

b. conducatorul entitatii publice cu avizul organului ierarhic superiorc. conducatorul entitatii publiced. Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Interne. Ministerul de resort

3. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la atributiile Compartimentului de audit public intern sunt false :a. elaboreaza proiectul planului anualb. raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din

activităţile sale de auditc. raportează iregularitatile rezultate din activităţile sale de auditd. in cazul constatarii unor iregularitati raporteaza Curtii de Conturi.e. intocmeste raportul anual de audit

4. Auditarea activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, se desfasoara :a. anualb. la 2 anic. cel putin la 3 anid. cel putin la 5 anie. cel putin la 4 ani

5. In notificarea adresata structurii auditate, se precizeaza :a) planul misiunii de auditb) analiza riscurilorc) scopul, principalele obiective si durata misiuniid) calendarul intalnirilore) perioada de auditare

6. Punctele de vedere ale structurii auditate la proiectul de raport se transmit echipei de audit in urmatoarele termene :

a. in maxim 15 zile de la primirea proiectului de raportb. dupa 15 zile de la primirea proiectului de raportc. in maxim 10 zile de la primirea proiectului de raportd. in maxim 5 zile de la primiea proiectului de raporte. nu exista un termen stabilit in Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern

7. Reuniunea de conciliere cu structura auditata se organizeaza in termen de :a) 5 zile de la primirea punctelor de vedereb) 10 zile de la primirea punctelor de vedere

1

c) 15 zile de la primirea punctelor de vedered) imediat ce s-au primit punctele de vederee) nu exista un termen stabilit prin lege

8. Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt urmatoarele, mai putin una:a. sa efectueze controlul intern;b. să asigure o mai bună administrare şi păstrare a patrimoniului;c. să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii cu regulile şi procedurile existente;d. să asigure o evidenţă contabilă şi un management informatic fiabile şi corecte;e. sa asigure consiliere conducatorului entitatii/structurii auditate

9 In care din actele normative enumerate mai jos sunt descrise Normele metodologice de organizare si exercitare a auditului public intern in cadrul Ministerului Sanatatii:

a. Legea 672/2002b. OMFP 38/2003c. OMS 840/2003d. Legea 7/2004e. OG 119/1999 republicata

10. Initierea auditului –nu presupune :a. intocmirea ordinului de serviciub. intocmirea declaratiei de independenta c. intocmirea notificarii privind declansarea misiunii de audit public intern d. intocmirea minutei sedintei de deschideree. inaintarea notificarii structurii auditate

11. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere nu va cuprinde:a. prezentarea auditorilor;b. prezentarea obiectivelor misiunii de audit;c. asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiuniid. intocmirea Fiselor de identificare si analiza a problemelor(FIAP)e. prezentarea scopului misiunii

12 Compartimentul de audit public intern nu notifică entitatea/structura auditată :a. cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public internb. despre scopul, principalele obiective, durata acesteiac. despre faptul că pe parcursul misiunii vor avea loc intervenţii la faţa locului d. asupra programului stabilit de catre auditore. despre durata misiunii

13 Care din elementele metionate mai jos nu reprezinta reguli de conduita ale auditorului:a. integritatea;b. independenta; c. confidentialitatead. subiectivitateae. obiectivitate

14. Proiectul planului de audit public intern:a. se elaboreaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice de la nivelul

ierarhic imediat superior ;b. se elaboreaza pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati,

programe/proiecte sau operatiuni ;2

c. este intocmit pana la 20 decembrie a anului precedent ;d. nu necesita referat de justificare.e. se transmite spre avizare la organul ierarhic superior

15. Notificarea structurii care va fi auditata precizeaza urmatoarele, cu exceptia :a. scopul si principalele obiective ale misiunii de audit;b. durata misiunii de audit ;c. tematica in detaliu ;d. programul stabilit exclusiv de catre auditor.e. componenta echipei de audit

16. Proiectul de raport de audit public intern :a. se transmite la Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern pentru analiza si avizare ;b. este insotit de documente justificative ;c. informeaza conducatorul entitatii auditate asupra modului de implementare a recomandarilor ;d. se transmite unitatii auditate numai dupa analiza si avizare de catre conducatorul entitatii

publice care a aprobat misiunea.e. este documentul pe baza caruia se intocmesc FIAP-urile

17. Auditorii interni :a. trebuie sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent, cu profesionalism si

integritate b. raspund pentru masurile luate in urma analizarii recomandarilor prezentate in rapoartele de

audit;c. participa la elaborarea si implementarea sistemelor de control intern;d. nu sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public intern desfasurat la

o entitate publica.e. sunt in excusivitate ai ASE

18. Principalele tipuri de audit sunt urmatoarele, cu exceptia:a. audit de sistem;b. audit de baza;c. audit de regularitate;d. auditul performantei;e. numai cele mentionate la literele a., c., si d.

19. Initierea auditului presupune intocmirea urmatoarelor documente, cu exceptia :a. declaratia de independenta ;b. ordinul de serviciu ;c. notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern.d. formularele constatarilor de audit ;e. primele trei documente nominalizate

20. Interventia la fata locului presupune:a. efectuarea controlului intern ;b. constatarea si raportarea iregularitatilor ;c. elaborarea raportului final;d. urmarirea recomandarilor;e. stabilirea unor termene ferme de implementare a recomandarilor

21. Care din afirmatiile de mai jos nu corespunde realitatii :3

a. masurarea riscurilor depinde de probabilitatea de aparitie si de gravitatea consecintelor evenimentului ;

b. masurarea riscurilor utilizeaza drept instrumente de masurare criteriile de apreciere;c. masurarea riscurilor depine de persoana care le calculeaza.d. probabilitatea de aparitie a riscului este exprimata pe o scara de valori pe trei nivele :mica,

medie, mare ;e. criteriile utilizate pentru masurarea probabilitatii de aparitie a riscului sunt aprecierea

vulnerabilitatii entitatii si a controlului intern ;

22. Principalele tehnici de audit sunt :a. chestionarul de control intern ;b. chestionarul lista de verificare ;c. fisa de identificare si analiza problemelor ;d. verificarea, observarea fizica, interviul si analiza ;e. pista de audit.

23.Nu se au in vedere la intocmirea planului de audit al misiunii urmatoarele elemente :a. respectarea periodicitatii de auditareb. evaluarea riscului asociat diferitelor activitatic. sugestiile conducatorului entitatii publiced. sugestiile organului ierarhic superiore. recomandarile Curtii de Conturi

24.Proiectul planului de audit public intern se intocmeste pana la data de :a. 15 noiembrie an precedentb. 30 noiembrie an precedentc. 20 decembrie an precedentd. 1 ianuarie an in curse. 15 decembrie an precedent

25.Nu sunt instrumente de audit intern :a. Chestionarul de control internb. Chestionarul lista de verificarec. Pista de auditd. Interviule. FIAP

26. Nu sunt tehnici de verificare :a. Confirmareab. Fisa de identificare si analiza a problemeic. Comparatiad. Recalculareae. Examinarea

27. Dosarul permanent cuprinde urmatoarele documente, cu exceptia:a. ordinul de serviciu;b. copii xerox ale documentelor justificative;c. proiectul raportului de audit. d. extrase din documente, legi, reglementari.e. notificarea

28. Verificarea respectarii normelor , instructiunilor si a Codului privind4

conduita etica a auditorilor interni de catre Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern se face:

a. anual; b. o data la 2 ani; c. cel putin o data la 5 ani; d. cel putin o data la 3 ani;

e. la sfarsitul fiecarei misiuni

29. Urmarirea implemetarii recomandarilor formulate in raportul de audit revine:a. compartimentului de audit;b. conducerii institutiei;c. structurii auditate si conducerii institutiei;d. compartimentului juridice. compartimentul financiar-contabil

30. Obiectivele controlului intern sunt urmatoarele , cu exceptia :

a. eficacitatea si eficienta functionarii institutiei;b. fiabilitatea informatiilor interne si externe;c. elaborarea de programe de dezvoltare;d. conformitatea cu legile;e. conformitatea cu reglementarile si politicile interne.

31. Se includ in instrumentarul cu care opereaza sistemele de control intern cu exceptia: a. obiectivele;b. mijloacele;c. organizarea;d. FIAP;e. procedurile

32. Care din functiile mentionate mai jos nu sunt functii incompatibile in cadrul unei entitati publice:a. de autorizare;b. de inregistrare contabila;c. juridica;d. financiara;e. de control.

33. Aplicarea metodologiei –cadru de proiectare si implementare a sistemului de control nu necesita parcurgerea etapei de:

a. evaluarea instrumentelor generale de control intern;b. evaluarea instrumentelor specifice de control intern la nivelul fiecarei activitati;c. intocmirea fiselor posturilor;d.elaborarea si aprobarea programului de implementare a noului sistem de control.e. analiza raportului intre costurile suplimentare si efectele asteptate

34. Standardele de control subsumate performantei si managementului riscului nu cuprind:

a) monitorizarea performantelorb) managementul riscurilorc) atributiiled) reevaluarile

5

e) coordonarea

35. Standardele aferente activitatii de control nu cuprind:

a) procedurile;b) separarea atributiilor;c) verificarea si evaluarea;d) gestionarea abaterilor;e) strategii de control.

36. Care din urmatoarele afirmatii este corecta?

a) auditul intern este o activitate independenta si obiectiva , care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor , o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.

b) auditul intern este o activitate independenta care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste intocmirea situatiilor financiare , o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile financiare si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.

c) auditul intern este o activitate independenta si obiectiva , care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor si o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile.

d) auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor si o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile.

e) auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste elaborarea bugetului

37. Trasaturile auditului public intern se definesc prin urmatoarele functii :

a) universalab) periodicac) independentad) prudentae) noua

38. Compartimentul de audit public intern se organizeaza in :a) toate spitalele;b) in spitalele cu peste 400 de paturi;c) in spitalele cu pana la 400 de paturi;d) in spitalele subordonate direct Ministerului Sanatatii Publice;e) in spitalele cu 300 de paturi

39. In cazul in care, in timpul misiunii auditorii constata abateri de la prevederile legale aplicabile activitatii auditate, acestia trebuie sa:

a) instiinteze conducerea unitatii;b) instiinteze structura de inspectie din unitate;c) conducatorul unitatii si structura de inspectie;d) structura auditata;e) organul ierarhic superior

40. Nu face parte din procedura de colectare a informatiilor:a) identificarea legilor si reglementarilor aplicabile

6

structurii auditate;b) solicitarea principalelor documente de functionare a structuri

i auditate;c) organizarea unei sedinte de identificare a criteriilor de analiza a

riscurilor;d) obtinerea fiselor postului;e) solicitarea procedurilor.

41. Ce sunt grupele de diagnostice:a) un mod de clasificare a procedurilorb) un mod de clasificare a diagnosticelorc) un mod de clasificare a diagnosticelor şi procedurilord) un mod de clasificare a pacienţilor internaţie) un sistem de clasificare a pacienţilor pe baza diagnosticului, procedurilor şi a altor informaţii clinice

42. Grouper- ul este :a) o lista de clasificare a diagnosticelorb) o aplicaţie computerizată de grupare ce trimite automat fiecare caz într-o grupă de diagnosticec) o carte de codificare a procedurilord) un dicţionar de termeni folosiţi în sistemul DRGe) un soft de colectare a tuturor datelor din spital

43. Responsabilitatea pentru completarea corectă a diagnosticelor şi procedurilor în foaia de observaţie aparţine :a) registratorului medicalb) asistentei şefe de secţie c) statisticianuluid) medicului curant e) nici unuia dintre cei mai sus enumeraţi

44. Erorile în culegerea şi raportarea datelor din SMDP generează:a) gruparea eronată a pacienţilorb) interpretări corecte ale rezultatelor activităţii clinicec) alocare corectă a fondurilor cuvenite spitalului pentru finanţarea pe caz rezolvatd) informaţii eronate pentru finanţarea spitalelor de cronicie) arierate la nivelul spitalului

45. Pentru care tip de pacienţi este necesară trimiterea electronica a datelor clinice la nivel de pacient:a) pentru pacienţii acuţib) pentru pacienţii cronicic) pentru spitalele finanţate pe bază de caz rezolvat (DRG)d) pentru pacienţii cărora li se întocmeşte foaie de observaţie clinică generalăe) pentru toţi pacienţii cu excepţia celor internaţi la cerere

46. Cazurile invalidate pot fi corectate şi retransmise astfel :a) prin formularea unei cereri către SNSPMSb) prin formularea unei cereri către direcţia judeţeană de sănătate publică c) în cadrul recorelărilor trimestriale d) prin formularea unei cereri către casa judeţeană de asigurări de sănătatee) imediat ce au fost corectate erorile

7

47. Actul normativ care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate estea) legea spitalelor b) legea privind reforma în domeniul sănătăţii c) contractul - cadrud) legea sănătăţii publicee) legea asigurărilor sociale de sănătate

48. Ajustarea finanţării spitalelor pentru cazurile cu durate de spitalizare extreme, începând cu anul 2005, se aplică: a) de câte ori este nevoieb) numai la spitalele clinicec) lunard) trimestriale) nu se aplică

49. SMCP reprezintă un :a) studiu de monitorizareb) set minim de date de cost la nivel de pacientc) standard manageriald) set minim de date clinice la nivel de paciente) studiu de monitorizare clinică a pacienţilor

50. Activitatea de analiză este controlată de:a) medicii din spitalb) managerc) responsabilul DRGd) informaticianul spitaluluie) comitetul director

51. SMDP inseamna:a) Set minim de date la nivel de pacientb) Set minim de date paraclinicec) Studiu de monitorizare d) Standard minim de datee) Set minim de diagnostice si proceduri

52. Procesul de validare a datelor pacienţilor respectă regulile stabilite de:a) Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitarb) Ministerul Sanatatii Publicec) Autoritatea Judeţeană de Sănătate Publicăd) Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătatee) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

53. Preţul unui serviciu reprezintă:a) Banii cheltuiţi de furnizorul de servicii pentru producerea acestui serviciub) Suma pe care doreşte să o plătească cumpărătorulc) Costul serviciului respectiv d) Valoarea monetară a serviciului în momentul tranzacţieie) Costul plus profitul de la nivelul furnizorului

8

54. Cererea de servicii nu este influenţată de:a) Preţul serviciului respectivb) Venitul indivizilorc) Preţul viitor al serviciuluid) Preţul bunurilor complementaree) Costul serviciului respectiv

55. Preţul de echilibru apare când:a) Cererea depăşeşte ofertab) Cererea este egală cu ofertac) Oferta este mai mică decât cereread) Oferta depăşeşte cerereae) Costul unitar este egal cu preţul

56. Următoarele condiţii sunt necesare pentru existenţa unei competiţii pe piaţă, cu excepţia:a) Intrare liberă pe piaţă;b) Cât mai mulţi furnizori şi cumpărătoric) Mobilitate a factorilor de producţie;d) Un mare grad de omogenitate a bunurilor (să fie comparabile);e) Existenţa unui monopol

57. Hazardul moral este, cu excepţia:a) Al furnizorului de servicii de sănătateb) Al asigurătoruluic) Redus prin co-platăd) Absent în asigurările obligatorii e) Al consumatorului

58. Formele actuale de finanţare a îngrijirilor de sănătate în România sunt următoarele, cu excepţia: a) Asigurări sociale de sănătateb) Conturi de sănătatec) Plăţi directed) Asigurările publice prin impozitare generalăe) Asigurările publice prin impozitare cu taxe speciale pentru sănătate

59. În România avem în funcţiune asigurări de sănătate de următoarele tipuri, cu excepţia:a) Asigurări voluntare de sănătateb) Asigurări sociale de sănătatec) Prin impozitare generalad) Asigurări de tipul “managed-care”e) Prin impozitare cu taxe speciale pentru sănătate

60. Criteriile de evaluare a unei metode de plată a furnizorilor sunt, cu excepţia: a) Efectul asupra echităţiib) Costul administrării şi monitorizăriic) Efectul asupra calităţiid) Efectul asupra eficienţeie) Controlul costurilor totale la nivelul terţului-plătitor

61. Principalele metode de plată a practicienilor din ambulatoriu sunt, cu excepţia:a) Per serviciub) Prin capitaţie

9

c) Prin buget istoricd) Prin salariue) Pentru atingerea unor obiective specifice

62. Plata spitalelor se poate face prin următoarele mecanisme, cu excepţia:a) Pe zi de spitalizareb) Prin buget stabilit pe baze normativec) Prin salariud) Prin tarif pe caz rezolvate) Per serviciu

63. Pentru spitale, unitatea de îngrijiri ce stă la baza plăţii poate fi, cu excepţia:a) Procedura furnizatăb) Costul mediu per pacientc) Numărul de medicid) Ziua de spitalizaree) Tipul pacienţilor externaţi (DRG)

64. Contractele trebuie să conţină obligatoriu următoarele elemente, cu excepţia:a) Volumul serviciilor furnizateb) Preţul serviciilor furnizatec) Descrierea proceselor relevante de la nivelul furnizorului d) Natura serviciilor prestatee) Cheltuielilor la nivelul furnizorilor

65. Un program cât mai eficient tehnic:a) Are cel mai mic cost posibilb) Maximizează utilitatea pentru toată lumeac) Permite obţinerea celor mai mari beneficii cu cel mai mic cost posibild) Este administrat în mod profitabile) Produce beneficii maxime

66. Intr-o analiza de minimizare a costurilor:a) Rezultatele sunt identiceb) Costurile sunt identicec) Costurile sunt egale cu beneficiiled) Costurile indirecte sunt zeroe) Consecinţele se exprimă numai în unităţi monetare

67. Analiza cost-eficacitate a unor programe de sănătate presupune:a) Evaluarea beneficiilor şi alegerea celor mai marib) Compararea volumului de servicii ce pot fi furnizatec) Exprimarea beneficiilor acestora în aceeaşi unitate de măsură (ani de viaţă câştigaţi)d) Luarea în considerare în evaluarea beneficiilor a dimensiunii calitatea vieţiie) Posibilitatea comparării unor intervenţii diferite, dar ale căror rezultate se exprimă în unităţi monetare

68. Evaluarea economică a unui program de chirurgie cardiacă şi a unuia de prevenţie a creşterii colesterolului se poate face printr-o analiză de tip:a) Descrierea rezultatelorb) Minimizarea costurilorc) Cost-eficacitated) Analiza costului

10

e) Evaluarea eficacităţii

69. Costul marginal este:a) Ceea ce ne rămâne după considerarea cheltuielilor directeb) Costul producerii unei noi unităţi dintr-un produsc) Costul directd) Costul mediue) Costul fix

70. În decizia de a creşte sau nu nivelul de activitate de la 1000 la 1100 de pacienţi externaţi, informaţia cea mai utilă o poate oferi cunoaşterea:a)Costului fixb)Costului incrementalc)Costului indirectd)Costului cu personalule)Costului oportunităţii

71. În compararea introducerii unui program de sănătate cu alternativa „nu facem nimic”, se foloseşte evaluarea economică de tip:

a) Cost-eficacitateb) Cost-utilitatec) Minimizare a costurilord) Maximizare a beneficiilore) Cost-beneficiu

72. Care este modul actual de finanţare a spitalelor?:a) integral de la bugetul de statb) integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătatec) din venituri proprii si subvenţii de la bugetul de statd) integral din venituri proprii, conform legiie) finanţare bazată pe caz rezolvat, DRG.

73. Următoarele ţări europene se caracterizează printr-un sector spitalicesc foarte bine reprezentat ca număr de spitale şi de paturi de spital (la 100.000 locuitori), peste media Uniunii Europene:

a) Danemarca, Slovenia, Suedia, Norvegia b) Austria, Germania, Franţa, Cehia, Ucrainac) ţările dezvoltate economicd) toate ţările foste socialistee) ţările nordice.

74. Majoritatea spitalelor mari (regionale, universitare) din ţările europene sunt:a) privateb) publicec) publice autonomed) private nonprofite) private, pentru profit.

75. În perioada 1999-2005, ponderea cheltuielilor cu spitalele în totalul Fondului de asigurări sociale de sănătate din România s-a situat în intervalul:

a) 30-40%b) 40-50%c) 50-60%

11

d) 50-65%e) peste 65%.

76. Managementul financiar operează:a) exclusiv retrospectivb) prospectivc) operaţionald) operaţional şi retrospective) prospectiv, operaţional şi retrospectiv.

77. Managementul financiar presupune gestiunea eficientă a mijloacelor băneşti conform destinaţiilor prevăzute în:

a. contul de rezultat patrimonialb. situaţia fluxurilor de trezoreriec. bilanţd. bugetul de venituri şi cheltuielie. bugetul de venituri.

78. În cadrul managementului financiar, domeniul de acţiune operaţional presupune:a) estimarea veniturilor şi a cheltuielilor exerciţiului bugetar viitor, în cadrul bugetului de

venituri şi cheltuielib) evaluarea monetară a intrărilor (resurselor) şi a ieşirilor (alocări de resurse) pe o perioadă de

cel puţin 3 exerciţii bugetare succesive încheiatec) monitorizarea şi înregistrarea fluxurilor de venituri şi cheltuieli ale perioadei curente generate

din activitatea operaţională, financiară şi extraordinarăd) evaluarea monetară a intrărilor şi a ieşirilor de resurse generate prin punerea în funcţiune a

proiectelor de investiţii viitoaree) înregistrarea tuturor fluxurilor financiare.

79. Starea de lichiditate a instituţiei publice este reflectată de:a) însuşirea activelor de a se transforma, într-un anumit termen, în disponibilităţi băneştib) însuşirea datoriilor de a deveni scadente la un anumit termenc) existenţa unor active financiared) gradul de exigibilitate a activelor curentee) gradul de lichiditate al datoriilor curente.

80. În legătură cu ordonatorii de credite, care dintre următoarele afirmaţii nu este corectă?:a) au responsabilitatea bunei gestiuni financiare în angajarea şi utilizarea creditelor bugetareb) sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze cheltuielile pe parcursul exerciţiului

bugetar în limita creditelor bugetare aprobatec) monitorizează utilizarea creditelor bugetare angajated) sunt autorizaţi să efectueze plata cheltuielilor pe parcursul exerciţiului bugetare) au obligaţia de a angaja şi de a utiliza credite bugetare în limita prevederilor şi potrivit

destinaţiilor aprobate, pentru cheltuielile strict legate de activitatea instituţiilor publice.

81. Care din următoarele exemple nu reprezintă un obiectiv de management financiar în sine:a) planificarea veniturilor şi cheltuielilor spitaluluib) calcularea costurilor spitaliceşti la nivel de pacientc) ţinerea bilanţului contabild) măsurarea performanţei financiaree) economisiri de resurse şi eficientizare a activităţii.

12

82. Principiile contabile general acceptate sunt:a. continuităţii activităţii, permanenţei metodelor, prudenţei, contabilităţii pe bază de angajamente,

evaluării separate a elementelor de activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de semnificaţie;

b. continuităţii activităţii, permanenţei metodelor, prudenţei, evaluării separate a elementelor de activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de semnificaţie;

c. continuităţii, prudenţei, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii;d. continuităţii activităţii, prudenţei, contabilităţii pe bază de angajamente, evaluării separate a

elementelor de activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de semnificaţie;

e. continuităţii şi comparabilităţii.

83. Un set de indicatori ce relevă comparativ situaţia sectorului spitalicesc din mai multe ţări, cuprinde:a) numărul de paturi de spital la 100.000 locuitori, numărul de internări la 100 locuitori, durata

medie de spitalizare;b) numărul de spitale şi de paturi de spital la 100.000 locuitori, rata de ocupare a paturilor, numărul

de internări la 100 locuitori, durata medie de spitalizarec) numărul de spitale şi de paturi de spital la 100.000 locuitori, rata de ocupare a paturilor, numărul

de internări la 100 locuitori, durata medie de spitalizare, proporţia medicilor ce lucrează în spital, ponderea cheltuielilor cu spitalele în totalul cheltuielilor pentru sănătate

d) numărul de spitale şi paturi de spital pe specialităţie) numărul şi tipul de pacienţi externaţi.

84. Setul complet de situaţii financiare ale unităţii cuprinde:a. bilanţ contabil şi situaţia fluxurilor de trezorerie; b. bilanţ, situaţia fluxurilor de trezorerie, contul de execuţie a bugetului, cont de rezultate patrimonial; c. bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie; d. bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, contul de execuţie a bugetului

de venituri şi cheltuieli, plăţi restante, situaţia activelor şi datoriilor instituţiilor publice din administraţia centrală, situaţia modificării în structura activelor, anexe la situaţiile financiare;

e. bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, plăţi restante, situaţia activelor şi datoriilor instituţiilor publice din administraţia centrală.

85. Bilanţul este documentul de sinteză care, la sfârşitul perioadei de raportare, prezintă: a) veniturile instituţiei b) activele, datoriile, capitalurile proprii, cheltuielile, veniturile; c) activele, datoriile şi capitalurile proprii; d) cheltuielile şi veniturile; e) situaţia fluxurilor de numerar.

86. Contul de rezultate patrimonial reflectă performanţa financiară a organizaţiei la sfârşitul perioadei de raportare, prin intermediul:

a. cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor; b. activelor şi pasivelor; c. cheltuielilor; d. activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor, veniturilor; e. activelor, datoriilor, capitalurilor proprii.

87. La sfârşitul perioadei de raportare, situaţia fluxurilor de numerar reflectă: a. existenţa şi mişcările de numerar ale organizaţiei; b. existenţa şi mişcările activelor;

13

c. existenţa datoriilor; d. existenţa şi mişcarea capitalurilor proprii; e. existenţa şi mişcările activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor, veniturilor şi

finanţărilor.

88. Conform principiului contabilităţii de angajamente : a. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când numerarul sau echivalentul de

numerar este încasat sau plătit; b. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se

produc şi se încasează sau se plătesc; c. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se

produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul de numerar este încasat sau plătit. d. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute înainte de încheierea acestora; e. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când dispune managerul financiar.

89. Rezultatul patrimonial se determină ca diferenţă între : a) veniturile încasate şi cheltuielile plătite; b) veniturile şi cheltuielile aferente perioadei, indiferent dacă au fost încasate, respectiv plătite; c) veniturile şi cheltuielile încasate din activitatea operaţională; d) veniturile şi cheltuielile extraordinare; e) activele totale şi datoriile totale aferente perioadei.

90. Bunurile primite cu titlu gratuit de organizaţie sunt evaluate la: a. valoarea justă; b. cost de achiziţie; c. cost de producţie; d. cost estimat e. preţul pieţei.

91. Situaţia fluxurilor de trezorerie cuprinde fluxuri de trezorerie generate de activităţile :a. operaţională, financiară, extraordinară; b. operaţională, de investiţii, extraordinară; c. operaţională şi extraordinară; d. de investiţii; e. operaţională, de investiţii, de finanţare.

92. Costurile spitalului cu medicamente sunta) costuri indirecteb) costuri directec) costuri intangibiled) costuri fixee) costuri administrative.

93. Costurile spitalului cu analizele şi explorările funcţionale efectuate unui pacient reprezintă:a) consumuri mari de resurse b) costuri paraclinice, care intră în componenţa costului total pe pacient c) costuri fixed) costuri indirectee) cheltuieli generale.

94. Pentru a obţine un cost realist pe pacient, pentru spital este recomandabil ca următoarele consumuri şi cheltuieli să fie colectate direct pe pacient (şi nu alocate):

14

a) costurile hoteliereb) costurile cu salariile personalului medical al secţiei de pe care s-a externat pacientulc) costurile efective cu medicamente şi materiale sanitared) costurile cu energia electricăe) costurile de încălzire.

95. Care sunt secţiile / departamentele spitalului care ar trebui să ţină evidenţa detaliată a consumurilor şi costurilor la nivel de pacient?

a) Departamentele de suportb) Secţiile clinice cu paturi ce externează pacienţic) Secţiile paracliniced) Serviciul contabilitatee) Toate secţiile şi departamentele spitalului.

96. Principalele ţeluri ale managementului resurselor umane din sistemul sanitar sunt legate de:a. angajarea, alocarea şi planificarea de personalb. mobilizarea, motivarea şi dezvoltarea capacităţilor personaluluic. planificarea, recrutarea şi selecţia de personald. planificarea, motivarea şi evaluare corectă a personaluluie. stimularea, remunerarea şi retribuirea personalului

97. Următoarele categorii de personal sunt descrise în cadrul procesului de planificare a resurselor umane, cu excepţia:

a. personal existentb. personal potenţialc. personal pregătitd. personal pierdut (pensionări, demisii, concedieri),e. personal necesar

98. Într-o piaţă a forţei de muncă având o rată ridicată a şomajului competiţia pentru ocuparea unui loc de muncă este

a. mult mai mare decât într-una cu o rată scăzută a şomajuluib. mult mai mică decât într-una cu o rată scăzută a şomajuluic. egală cu cea de pe o piaţă cu o rată scăzută a şomajuluid. neinfluenţată de rata şomajuluie. influenţată doar de migraţia forţei de muncă

99. Următoarele etape fac parte din procesul de recrutare a resurselor umane, cu excepţia:a. planificarea recrutăriib. procesul de evaluare a performanţei individuale a angajaţilorc. stabilirea responsabilităţilor organizaţionaled. stabilirea deciziilor organizaţionalee. Stabilirea metodelor de recrutare

100. Recrutarea este:a. procesul de evaluare a performanţei organizaţionaleb. procesul de planificare a necesităţilor de personalc. procesul de atragere de candidaţi calificaţi pentru posturile libere din cadrul organizaţieid. procesul de alegere al celui mai bun angajate. procesul de analiză a cererii de personal

15

101. Metoda de selecţie a resurselor umane cu potenţialul cel mai mare de a oferi candidatului informaţii despre organizaţia în care doreşte să intre este:

a. formularul de solicitare a postuluib. testul psihologicc. testul de aptitudined. interviul de selecţiee. recomandările

102. Pentru selectarea unei persoane care va ocupa o funcţie din managementul de vârf se va utiliza următorul tip de interviu de selecţie :

a. interviu individualb. interviu panelc. interviu structurat d. interviu de consiliu (board)e. interviu semi-structurat

103. Elementul cheie din managementul resurselor umane, considerat ca suport pentru toate celelalte activităţi de MRU este:

a. planul de resurse umaneb. anunţul de recrutarec. fişa postuluid. interviul de selecţiee. planul de formare şi dezvoltare de personal

104. În procesul de analiză a postului se utilizează următoarele metode, cu excepţia: a. interviu cu managerul imediat superiorb. chestionar administrat ocupantului postuluic. interviul paneld. studierea echipamentelor, uneltelor şi aparaturii de lucrue. utilizarea de studii şi anchete anterioare pe această temă

105. Păstrarea confidenţialităţii actului medical, este un element absolut obligatoriu în cadrul fişei postului pentru:

a. managerib. medicic. personal auxiliard. tot personalul unei unităţi sanitare e. personalul cu studii superioare

106. Înlocuirea temporară a şefului ierarhic constituie o metodă de:a. recrutare de resurse umaneb. planificare resurse umanec. pregătire profesionalăd. angajare de personale. evaluare a performanţei

107. Conform ghidului OMS, definiţia motivaţiei este:a. stimulentul financiar acordat unui angajatb. punerea omului potrivit la locul potrivitc. imboldul / motivul (psihologic) care influenţează atitudinile sau acţiunile unei persoane d. planificare de programe pertinente de dezvoltare resurselor umane

16

e. existenţa unor mijloace de feedback pentru a fi sigur că informaţia transmisă este înţeleasă corect

108. Identificarea angajaţilor care merită o creştere de salariu se poate face prin :a. planificare financiarăb. planificare resurse umanec. selecţie de personald. evaluarea performanţelor individualee. evaluarea obiectivelor organizaţionale

109. Eroarea care poate apare în procesul de evaluare a performanţelor atunci când opinia evaluatorului este influenţată de un aspect personal al angajatului, se defineşte ca:

a. efect de tendinţă centralăb. clemenţă sau severitatec. eroare interculturalăd. efect de haloue. influenţa informaţiei celei mai recente

110. Criteriile de evaluare a personalului din fişa de evaluare a performanţei, utilizată în sistemul sanitar, conf. HGR 150/1999, sunt, cu excepţia:

a. Rezultatele obţinuteb. Asumarea responsabilităţilor c. Dificultatea operaţiunilor specifice postuluid. Adaptarea la complexitatea munciie. Iniţiativă şi creativitate

111. Întâlnirea între angajat şi managerul direct în care sunt examinate randamentul trecut al angajatului şi potenţialul său viitor se numeşte:

a. plan de personalb. interviu de selecţiec. organigramăd. interviu de evaluare a performanţelore. CV

112. Un spital este eficace dacă: a) face exact ceea ce trebuie să facăb) îşi menţine costurile mici indiferent de performanţăc) face şi ceea ce în mod normal ar trebui făcut de alte organizaţiid) oferă şi servicii de sănătate ce pot fi oferite de asistenţa primarăe) internează doar cazuri uşoare

113. Managementul este caracterizat prin următoarele funcţii:a) planificarea, delegarea, organizarea , funcţia de personal, controlulb) planificarea, organizarea, funcţia de personal, conducerea şi controlulc) conducerea, organizarea, controlul şi monitorizaread) delegarea, conducerea, planificarea şi controlule) planificarea, controlul şi monitorizarea

114. Care sunt domeniile în care a clasificat Mintzberg rolurile managerului:a) de legatura, informaţionale, decizionale şi de lider

17

b) de conducere, de decizie şi de planificarec) interpersonale, informaţionale şi decizionaled) interpersonale, de conducere şi decizionalee) informaţionale, decizionale

115. Un manager de vârf are nevoie de următoarele aptituduni:a) în principal de aptitudini conceptuale şi umane şi apoi de aptitudini tehniceb) în principal de aptitudini tehnice şi apoi de aptitudini conceptuale şi umanec) în principal de aptitudini tehnice şi umane şi apoi de aptitudini conceptualed) doar de aptitudini umanee) doar de aptitudini tehnice

116. Aptitudinile umane ale managerilor sunt importante la următoarele nivele: a) la nivelul de vârfb) la nivelul de intrare şi de mijlocc) la toate niveleled) la nici un nivele) la nivelul de mijloc

117. Principalul rol al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este:a. să negocieze cu Colegiul Medicilor contractul cadru privind acordarea asistenţei medicale din cadrul

sistemului de asigurări sociale de sănătateb. să colecteze contribuţiile de asigurări sociale de sănătate,c. să contracteze servicii de sănătate pentru asiguraţi de la furnizori publici şi privaţid. să asigure funcţionarea unitară şi coordonată a sistemului de asigurări sociale de sănătate din Româniae. să elaboreze propuneri de îmbunătăţire a cadrului legal pentru sănătatea publică şi sistemul serviciilor de

sănătate

118. Principalul rol al caselor de asigurări de sănătate judeţene este:a. să finanţeze construcţii de spitale şi achiziţii de echipament medicalb. să colecteze contribuţiile de asigurări sociale de sănătate,c. să contracteze servicii de sănătate pentru asiguraţi de la furnizori publici şi privaţid. să avizeze înfiinţarea cabinetelor medicale individualee. să organizeze activităţi de prevenire a îmbolnăvirilor şi de promovare a sănătăţii la nivel local

119. Pentru care dintre tipurile de servicii enumerate mai jos se înregistrează în prezent cea mai mică pondere a furnizorilor privaţi în România:a. asistenţă medicală primarăb. asistenţă medicală ambulatorie de specialitatec. servicii medicale de laboratord. servicii spitaliceştie. asistenţă stomatologică

120. Care din următoarele variante este corectă atunci când vorbim despre situaţia spitalelor în România, conform datelor INS 2006:a) 520 spitale publice şi 10 spitale privateb) 210 spitale publice şi 20 spitale privatec) 416 spitale publice şi 9 spitale privated) 315 spitale publice şi 37 spitale privatee) 398 spitale publice şi 2 spitale private

18

121. Conform legislaţiei în vigoare deciziile privind mijloacele fixe ale spitalelor şi investiţiilor de capital revin:a) consiliilor locale, b) consiliilor judeţenec) spitaluluid) ministerului sănătăţii e) spitalului şi ministerului sănătăţii

122. Clasificarea spitalelor prevăzută de Legea reformei sănătăţii nr.95/2006 comportă mai multe neajunsuri, cu excepţia: a) conţine forme de organizare care nu se inclus în definiţia internaţională a spitaluluib) nu are un scop clar definitc) nu sunt definite delimitările între categoriid) nu permite finanţarea spitalelore) defineşte spitale „de urgenţă”, categorie puţin utilizată în alte ţări

123. Următoarele elemente caracterizează o organizaţie (spitalul) bugetară, cu excepţia:a. organizaţia are puţine drepturi de decizieb. nu există risc financiarc. controlul se realizează ierarhic directd. dreptul de proprietate revine integral organizaţieie. responsabilitatea financiară revine administraţiei publice

124. Următoarele elemente caracterizează o organizaţie (spitalul) privată , cu excepţia:a. riscul financiar este total şi influenţat de performanţăb. organizaţia are un mandat explicit în finanaţarea activităţii socialec. responsabilitatea organizaţiei este reglementată de contracted. organizaţia are autonomie totală în conduceree. deficitul organizaţiei este acoperit din fonduri publice

125. Pentru spitalele din România, riscul financiar a crescut considerabil din anul 2005 deoarece:a. a scăzut bugetul pentru sănătateb. a crescut numărul serviciilor furnizatec. a apărut fenomenul îmbătrânirii populaţieid. spitalele încheie contracte pe baza numărului de cazuri spitalizate şi a tarifelor

medii pe caze. salariile personalului medical s-au dublat

126. Procesul de îmbunătăţire a calităţii, presupune următoarele cu excepţia:a) focalizarea pe necesităţile pacientului b) focalizarea pe structurăc) focalizarea pe crearea unui sistem de date d) focalizarea pe lucrul în echipă e) focalizarea pe necesităţile furnizorului

127. Certificatul de acreditare condiţionată a spitalului se eliberează (în cazul Poloniei) pe o perioadă de:a) trei anib) un an, cu recomandări pentru reglarea deficienţelorc) un an fără nici un fel de recomandărid) doi anie) cinci ani fără nici un fel de recomandări

19

128. Conform modelului polonez, ariile de standarde pentru acreditarea spitalelor nu cuprind:a) managementul informaţiilor b) educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţiic) controlul infecţiilord) utilizarea medicamentelore) managementul mediului de îngrijire.

129. Mecanismul de evaluarea a calităţii totale a îngrijirilor frecvent utilizat în ţările vestice şi SUA este:a) foaia de verificare a datelorb) diagrama de fluxc) peer reviewd) diagrama Ishikawae) diagrama de relaţii

130. Secvenţa evenimentelor din cadrul unui proces poate fi identificată cel mai bine cu ajutorul:a) histogrameib) diagramei de fluxc) matricei de ierarhizared) diagramei cauză-efecte) foii de verificare a datelor

131. Dimensiunile calităţii ce formează baza furnizării serviciilor medicale sunt următoarele, cu excepţia:a) competenţa profesionalăb) accesibilitateac) eficacitatea şi eficienţad) statutul personalului medicale) continuitatea şi siguranţa

132. Componenta „structură” din cadrul Modelului Donabedian cuprinde următoarele, cu excepţia:a) serviciile furnizateb) structura fizicăc) resursele umaned) resursele de capitale) tehnologia şi informaţiile

133. Matricea de prioritizare este un instrument utilizat pentru evaluare bazat pe un set explicit de criterii determinate de grupul de lucru, cu excepţia:

a) importanţa problemei pentru pacientb) importanţa problemei pentru organizaţie,c) controlul organizaţiei asupra schimbării,d) fezabilitatea schimbării,e) calitatea procesului pentru care sunt date disponibile

20

Întrebări cu două sau mai multe răspunsuri corecte

134. Care dintre următoarele caracteristici sunt analizate pentru clasificarea pacientului externat prin sistemul grupelor de diagnostice: a) casa de asigurări a pacientuluib) vârstac) gend) secţie spitale) proceduri

135. Care este utilitatea DRG:a) calcularea valorilor relative ale grupelor de diagnosticeb) evaluarea rezultatelor spitaluluic) creşterea adresabilităţii pacienţilor la nivelul spitaluluid) măsurarea consumului de resurse la nivelul spitaluluie) finanţarea spitalelor

136. Sistemul de clasificare in grupe diagnostice este utilizat pentru:a) Finantarea a 276 de spitale ce furnizeaza ingrijiri de tip acutb) Finantarea spitalelor ce furnizeaza ingrijiri de tip cronicc) Finantarea spitalelor ce furnizeaza ingrijiri de tip recuperared) Finantarea spitalelor pentru servicii furnizate in spitalizare de zie) Clasificare pacientilor in vederea evaluarii rezultatelor spitalului

137. Codificarea în România se realizează utilizând:a) clasificaţia Internaţională a Maladiilor revizia a 10-a (CIM-10) pentru procedurib) clasificaţia Internaţională a Maladiilor revizia a 10-a (CIM-10) pentru diagnosticec) clasificarea Internaţională a Maladiilor varianta australiană (CIM-10-AM v.3) pentru diagnosticed) clasificarea Internaţională a Maladiilor varianta australiană (CIM-10-AM v.3) pentru proceduri e) o conexiune permanentă la internet

138. Datele confidenţiale pe care spitalele sunt obligate să le cripteze în momentul transmiterii sunt:a) Numele şi prenumele pacientuluib) Codul numeric personal al mediculuic) Diagnosticul principald) Codul numeric personal al pacientuluie) Codul de parafă al medicului

139. Datele clinice colectate la nivel de pacient sunt necesare pentru:a) clasificarea pacienţilor în grupe de diagnosticeb) fundamentarea analizelor asupra performanţelor clinice ale spitalului, secţiilor, medicilorc) analize asupra morbidităţii la nivelul spitalelor care orientează politicile sanitared) justificarea modului în care au fost cheltuiţi banii de către spitale) sunt o muncă suplimentară care nu este necesar să fie realizată de către spital

140. Evaluarea furnizorilor de servicii spitalicesti:a) Este utila pentru platitorii serviciilor de sanatateb) Este utila pentru stabilirea unor politici de sanatatec) Se poate face utilizand sistemul DRGd) Nu necesita utilizarea unor indicatori spitalicestie) Se face numai la solicitarea expresa a managerului spitalului

21

141. Prin finantarea pe caz rezolvat:a) Se pot aplica ajustari trimestriale pentru cazurile cu durate de spitalizare extremeb) Spitalul pierde resurse daca va avea costuri mai mari decat tariful stabilit pentru un anumit DRGc) Spitalul castiga resurse daca va avea costuri mai mici decat tariful stabilit pentru un anumit DRGd) Spitalul pierde resurse daca va avea costuri mai mici decat tariful stabilit pentru un anumit DRGe) Spitalul castiga resurse daca va avea costuri mai mari decat tariful stabilit pentru un anumit DRG

142. Priorităţile spitalului pentru a asigura un flux de date continuu şi real între spital şi SNSPMS sunt :a) informatizarea spitaluluib) dotarea cu calculatoarec) crearea unei reţele la nivelul spitaluluid) instruirea şi păstrarea personalului implicat în acest procese) contract de prestări servicii cu o firmă specializată

143. Activităţile care se realizează la SNSPMS sunt :a) import bază de date cu confirmarea de primire prin e-mailb) validarea datelorc) decontarea serviciilor medicaled) gruparea datelore) elaborarea de rapoarte

144. Atribuţiile Centrului de Calcul şi Statistică în cadrul sistemului grupelor de diagnostice :a) validează cazurile raportate de spitaleb) elaborează regulile de completare a foii de observaţie clinică generală (FOCG)c) monitorizează codificarea şi completarea FOCGd) dezvoltă listele de codificare a diagnosticelor, procedurilor şi unităţilor sanitaree) organizează instruiri pentru spitale şi autorităţile de sănătate publică în legătură cu codificarea

diagnosticelor şi a procedurilor şi completarea FOCG

145. În contractul – cadru sunt prevăzute condiţiile acordării asistenţei medicale cu privire la :a) prescrierea şi eliberarea medicamentelor b) criteriile şi standardele calităţii pachetului de serviciic) coplata pentru unele servicii medicaled) pachetul de servicii de bază la care au dreptul persoanele asiguratee) internarea şi externarea bolnavilor

146. Etapele identificate în cadrul procesului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti sunt:a) elaborarea documentaţiei necesare încheierii contractului; documente care atestă existenţa şi

funcţionarea în condiţiile legii a spitaluluib) identificarea serviciilor cu potenţial de contractare în funcţie de structura spitaluluic) elaborarea indicatorilor specifici spitalului, atât cantitativi cât şi calitativi, care stau la baza

fundamentării ofertei de servicii medicaled) fundamentarea tarifelor pentru serviciile propuse pentru contractaree) negocierea tipului, volumului şi tarifelor serviciilor medicale

147. Principalele elemente ale unui contract de furnizare de servicii medicale spitaliceşti sunt:a) obligaţiile părţilorb) tariful serviciilor, modalităţile de platăc) regulile de validared) modalitatea de grupare a cazurilor externatee) tipul serviciilor care vor fi furnizate

22

148. Termenul de raportare a serviciilor medicale spitaliceşti este reglementat şi poate fi: a) pentru activitatea realizată în primele 15 zile ale luniib) zilnicc) trimestriald) lunare) de doua ori pe an

149. Decontarea serviciilor medicale se realizează cu respectarea următoarelor condiţii:a) direct proporţional cu serviciile raportateb) poate depăşi sumele contractate cu această destinaţiec) se pot deconta numai tipurile de servicii contractated) în termenul şi în conformitate cu prevederile din contract e) direct proporţional cu serviciile validate

150. Durata medie de spitalizare este considerată indicator de:a) eficacitate clinicăb) eficienţăc) siguranţa pacientuluid) orientare spre paciente) cost mediu

151. Sunt consideraţi indicatori de eficienţă: a) rata de utilizare a tehnologiei existenteb) durata medie de spitalizarec) rata reinternărilord) rata mortalităţiie) costul mediu

152. Sunt consideraţi indicatori de eficacitate clinică:a) rata reinternărilorb) rata mortalităţiic) durata medie de spitalizared) pondere pacienţi transferaţi la alte unităţi sanitaree) rata complicaţiilor

153. România utilizează în prezent sistemul de clasificare DRG pentru:a) Finanţarea spitalelor care furnizează îngrijiri pentru afecţiuni de tip cronicb) Monitorizarea spitalelorc) Evaluarea spitalelord) Controlul activităţii spitalelore) Finanţarea a 276 de spitale care furnizează îngrijiri pentru afecţiuni de tip acut

154. Titlul 1. Sănătatea publică din Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii:a) stabileşte cadrul normativ pentru aplicarea strategiilor şi a programelor de sănătate potrivit normelor

europene b) reglementează organizarea şi funcţionarea asistenţei medicale spitaliceşti, precum şi organizarea şi

funcţionarea spitalelor c) defineşte rolul statului reprezentat de Ministerul Sănătăţii Publice şi structurile deconcentrate ale

acestuia în teritoriu, în ceea ce priveşte monitorizarea, evaluarea şi controlul activităţii spitalelor d) stabileşte raporturile dintre finanţatorii sistemului de sănătate şi unităţile publice

23

e) reglementează organizarea achiziţiilor publice la nivelul spitalelor

155. Titlul 8. Asigurările sociale de sănătate din Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii:a) reglementează organizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate b) stabileşte locul şi rolul asigurărilor voluntare de sănătate în sistemul de sănătate în raport cu

asigurările sociale de sănătate c) stabileşte mecanismele de acordare a serviciilor medicale decontate de la sistemul de asigurări

sociale de sănătate d) reglementează constituirea, administrarea şi utilizarea fondului naţional unic de asigurări de sănătate e) introduce condiţii pentru stabilirea pachetului de bază de servicii medicale, precum şi tipurile de

servicii medicale ce pot fi contractate de casele de asigurări de sănătate

156. Finanţarea bazată pe caz operează cu o serie de ajustări cum sunt:a) activitatea de învăţământb) utilizarea aparaturii de înaltă performanţăc) situarea în zone mai recid) cazurile cu durate de spitalizare extremee) structura spitalului

157. Scopurile pentru care sunt utilizate datele de cost ale spitalului sunt:a) stabilire de preţurib) foarte puţin precizatec) control manageriald) planificare bugetarăe) supervizare

158. Studiile de costuri utilizează în practică mai multe metode, printre care:a) Măsurarea directă a costurilorb) Preţuri, taxec) Metoda contabilă de calculare a costurilord) estimări /extrapolărie) utilizarea de unităţi de cost standard

159. Studiul efectuat de INCDS în cursul anului 2004 cu privire la definirea metodologiei de ajustare a finanţării în funcţie de durata de spitalizare, a cuprins două etape:a) monitorizarea cazurilor externate în funcţie de grupele de diagnosticeb) colectarea setului minim de date clinice la nivel de pacient c) definirea şi cuantificarea cazurilor cu durate de spitalizare extreme la nivel naţionald) cuantificarea financiară a impactului cazurilor cu durate de spitalizare extremee) calcularea de costuri la nivel de pacient

160. Când vorbim despre performanţă la nivelul spitalului ne referim la:a) eficienţăb) încadrarea cu personalc) calitated) dotarea cu aparatură medicalăe) eficacitate

161. Utilizarea DRG-urilor în ţările care folosesc acest sistem de clasificare a pacienţilor spitalizaţi realizează:

24

a) compararea spitalelor în funcţie de o serie largă de indicatori de resurse şi rezultateb) susţinerea proiectelor de îmbunătăţire continuă a calităţii c) baza pentru managementul intern şi planificared) implementarea şi susţinerea dezvoltării unor ghiduri sau protocoale de practicăe) evaluarea diferenţelor în ceea ce priveşte rata mortalităţii intra-spitaliceşti.

162. Întrebările fundamentale ale economiei sanitare sunt:a) Ce bunuri şi servicii trebuie produse?b) Cât de multe bunuri şi servicii trebuie produse?c) Care este costul bunurilor şi serviciilor produse?d) În ce mod trebuie produse aceste bunuri şi servicii?e) Către cine trebuie repartizate aceste bunuri şi servicii?

163. În funcţie de venitul indivizilor, bunurile pot fi:a) Superioareb) De importc) Indigened) Normalee) Inferioare

164. Oferta de servicii este influenţată de:a) Gusturile indivizilorb) Costurile de producţie ale serviciilorc) Taxe şi impozited) Vârsta cumpărătorilore) Forma de proprietate

165. Externalităţile sunt:a) Pozitiveb) Costuri derivate din producerea unui serviciu, care nu se reflectă în preţul serviciului respectivc) Beneficii derivate din tranzacţia unui serviciu care se reflectă şi asupra celor neimplicaţi în tranzacţied) Neutree) Negative

166. Piaţa serviciilor de sănătate nu poate funcţiona ca o piaţă liberă deoarece:a) Competiţia este redusăb) Cheltuielile cu serviciile de sănătate sunt crescute c) Informaţiile nu sunt disponibile în aceeaşi măsură celor implicaţi în tranzacţiid) Populaţia are nevoie de servicii de sănătate în mod echitabile) Furnizorii de servicii sunt şi publici şi privaţi

167. Asigurările de sănătate sunt necesare deoarece:a) Unii indivizi au nevoie mai mare de îngrijiri de sănătate, dar nu au resurse b) Furnizorii de îngrijiri de sănătate au nevoie de finanţarec) Îngrijirile de sănătate sunt din ce în ce mai costisitoared) Indivizii nu ştiu când vor avea nevoie de îngrijiri de sănătatee) Piaţa serviciilor de sănătate nu este o piaţă bine reglementată

168. Asigurările obligatorii de sănătate sunt:a) Asigurările sociale de sănătateb) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de venitul indivizilorc) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de riscul de boală

25

d) Asigurările publice prin impozitare generalăe) Asigurările unde există fenomenul de selecţie adversă

169. Asigurările voluntare de sănătate sunt:a) Asigurările sociale de sănătateb) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de venitul indivizilorc) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de riscul de boală d) Asigurările unde există fenomenul hazardului moral e) Asigurările unde poate exista fenomenul de selecţie adversă

170. Fenomenul de selecţie adversă:a) Este specific asigurărilor obligatoriib) Induce cumpărarea unei asigurări voluntare de către cei cu riscuri crescute de boalăc) Apare în asigurările voluntare d) Este întâlnit la nivelul furnizorilor de servicii de sănătatee) Se diminuă prin utilizarea co-plăţilor

171. Asigurările sociale de sănătate sunt caracterizate de:a) Integrarea caselor de asigurări cu furnizorii de serviciib) Prima de asigurare dependentă de venitul indivizilorc) Prima de asigurare dependentă de riscul de boală d) Posibilitatea de alegere a oricărui medic curante) Solidaritatea între cei bolnavi şi cei sănătoşi

172. Metodele de plată a furnizorilor:a) Stau la baza comportamentului furnizorilor de serviciib) Sunt diferite în asigurările obligatorii şi voluntare c) Depind de modul de colectare a primelor de asigurared) Au efect asupra calităţii serviciilor de sănătatee) Reprezintă fluxul financiar între terţul plătitor şi furnizor

173. Modalitatea de plata a medicilor per serviciu generează:a) Atracţia pacienţilor mai sănătoşib) Trimiterea pacienţilor către alte nivele de îngrijiric) Creşterea cheltuielilor pentru sănătated) Induce acordarea de servicii de prevenţiee) Stimulează furnizarea de cât mai multe servicii

174. Capitaţia:a) Induce acordarea cât mai multor serviciib) Presupune plata unei sume fixe pentru un pacient de pe listac) Poate duce la selecţionarea pacienţilor mai sănătoşid) Stimulează trimiterea pacienţilor către alte nivele de îngrijirie) Are cheltuieli crescute de administrare

175. In prezent, unităţile cu paturi din România pot fi plătite prin:a) Pe zi de spitalizareb) Buget istoricc) Capitaţied) Tarif pe caz rezolvate) Per serviciu în spitalizarea de zi

26

176. Plata spitalelor prin buget global poate avea la bază:a) Numărul de personal şi structura spitaluluib) Bugetul din anul precedentc) Solicitările explicite ale managerilor de spitald) Acoperirea unei populaţii prin capitaţiee) Bugetarea clinică a fiecărei secţii

177. Plata spitalelor pe caz rezolvat (DRG) presupune:a) Clasificarea pacienţilor în grupe de diagnosticeb) Existenţa unor asigurări obligatorii de sănătatec) Stabilirea unor tarife pe tip de cazd) Creşterea duratei de spitalizaree) Plata unei sume fixe pe tip de pacient, indiferent de cheltuielile efective

178. Cumpărarea serviciilor de către terţul plătitor presupune: a) Evaluarea furnizorilor de servicii de la nivelul pieţeib) Reducerea cheltuielilor furnizorilor de serviciic) Creşterea profitului furnizorilor de serviciid) Evaluarea nevoilor de servicii ale populaţieie) Stabilirea unor contracte cu furnizorii de servicii

179. Identificarea nevoilor populaţiei, în vederea cumpărării de servicii de sănătate, presupune următoarele tipuri de informaţii privind:

a) Prevalenţa bolilorb) Bugetele de cheltuieli ale furnizorilorc) Tipul serviciilor disponibile la nivelul pieţei serviciilor de sănătated) Incidenţa bolilore) Date privind intervenţii de sănătate cost-eficace

180. Analiza cost-utilitate presupune:a) Compararea a două alternative din punctul de vedere al resurselor consumate şi al rezultatelor

obţinuteb) Că se iau in considerare numai anii de viaţă câştigaţic) Identificarea pentru fiecare stare specifică de sănătate a numărului de QALY sau altor unităţi de

măsură folosite d) Cuantificarea utilităţii în banie) Măsurarea atât a costurilor cât şi a rezultatelor în bani

181. Costurile directe sunt:a) Cele cu medicamentele administrate pacientuluib) Cele cu amortizarea echipamentelor utilizatec) Cele cu personalul administrativd) Cele cu investigaţiile funcţionale efectuate pacientului e) Cele cu birotica

182. Costul oportunităţii este:a) Imposibil de cuantificatb) De regulă, generat de efectele secundare ale intervenţiilorc) Dat, în sănătate, de povara pe care o impune asupra celorlalte servicii de sănătate (care nu se pot

furniza)d) Dat de variaţia costurilor de la un nivel de producţie la altul

27

e) Beneficiul care ar fi putut fi generat prin folosirea resursei în următoarea cea mai bună alternativă posibilă

183. Printre indicatorii vizaţi pentru îmbunătăţirea performanţelor financiare ale spitalului, sunt:a) Costul mediu pe zi de spitalizare pe secţiib) Costul mediu pe cele mai frecvente tipuri de cazuri externatec) Veniturile pe tipuri de servicii şi surse de finanţared) Numărul de reclamaţii şi plângeri ale pacienţilore) Ponderea cheltuielilor de capital în buget

184. Care dintre următoarele sunt cheltuieli curente?:a) cheltuieli de personalb) cheltuieli cu aparatura medicalăc) cheltuieli pentru medicamented) cheltuieli cu reparaţii capitalee) cheltuieli de capital.

185. Care sunt subdiviziunile unui titlu de cheltuieli?:a) articolb) aliniatc) capitold) subcapitole) paragraf.

186. Cum se grupează veniturile si respectiv cheltuielile in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli?:a) pe total veniturib) pe total cheltuielic) pe trimestred) pe clasificaţia economicăe) pe clasificaţia funcţională.

187. Cheltuielile indirecte ale spitalului care ar trebui alocate la nivelul tuturor secţiilor (clinice, paraclinice şi general-administrative) şi compartimentelor spitalului, după criterii adecvate, sunt:

a) hranab) încălzit şi iluminat c) materiale de curăţenied) apă, canal, salubritate e) carburanţi.

188. Dintre obiectivele şi funcţiile specifice managementului financiar, reţinem:a) fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuielib) fundamentarea tarifelor pe tipuri de servicii şi/sau pacienţic) documentarea şi finanţarea investiţiilord) raportările financiare periodice obligatorii prevăzute de legee) evaluarea performanţelor financiare ale spitalului public

189. Analiza financiară, ca acţiune a managementului financiar, urmăreşte să pună în evidenţă:a) poziţia financiară a instituţiei publice la un moment dat reflectată în „Bilanţul întocmit la

sfârşitul perioadei bugetare supuse analizei”b) starea de performanţă financiară, reflectată în „Contul de rezultat patrimonial” pe perioada

bugetară supusă analizei

28

c) poziţia financiară a instituţiei publice la un moment dat reflectată în „Contul de rezultat patrimonial”

d) fluxurile nete de trezorerie sintetizate de „Situaţia fluxurilor de trezorerie”e) planificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii.

190. Rentabilitatea activităţii desfăşurate de instituţia publică este reflectată de indicatori exprimaţi în valoare absolută sau relativă cum sunt, de exemplu:

a) excedentul din activitatea operaţionalăb) excedentul din activitatea curentăc) rata de rentabilitate a capitalului total investit, alocat în activitatea instituţieid) rezultatul patrimonial al exerciţiului reprezentând excedente) rata de rentabilitate a capitalului propriu.

191. În legătură cu analiza fluxurilor de trezorerie se pot formula următoarele afirmaţii:a) Numerarul net din activitatea operaţională reprezintă diferenţa dintre încasările din activitatea

operaţională şi plăţile pentru activitatea operaţionalăb) Documentul de execuţie şi sinteză contabilă „Situaţia fluxurilor de trezorerie” explică variaţia

(creşterea sau descreşterea) netă de numerar şi echivalent de numerar de la începutul până la sfârşitul perioadei bugetare, respectiv cash-flow-ul perioadei bugetare.

c) Rezultatul din activitatea operaţională evidenţiat în „Contul de rezultat patrimonial” este egal totdeauna cu numerarul net din activitatea operaţională evidenţiat în „Situaţia fluxurilor de trezorerie”.

d) Numerarul net din activitatea de investiţii şi din activitatea de finanţare evidenţiate în „Situaţia fluxurilor de trezorerie” se determină pe baza datelor conţinute în „Contul de rezultat patrimonial”.

e) Nu prezintă importanţă pentru bunul management al unităţii publice.

192. Bilanţul contabil prezintă situaţia:a) Activelorb) Datoriilorc) Alocărilord) Capitalurilor propriie) Contractelor de servicii.

193. Bifaţi ce nu reprezintă indicatori de performanţă financiară a spitalului:a) Costul hotelier mediu pe zi de spitalizare, pe secţiile cliniceb) Costul mediu pe tip de caz rezolvat (DRG)c) Indicele de complexitate a cazurilor general (ICM)d) Proporţia (%) cheltuielilor de personal în total buget spitale) Durata medie de spitalizare (DMS) pe tipuri de cazuri.

194. Un bun management financiar înseamnă:a) Buget echilibratb) Performanţă clinicăc) Atragere şi utilizare eficientă a fondurilor, cu respectarea prevederilor bugetared) Înregistrarea tuturor intrărilor şi ieşirilor în banie) Atragere şi motivare de resurse umane.

195. În bilanţ, la pasive se înregistrează următoarele:a) Datorii curenteb) Stocuri de medicamentec) Echipamente şi aparaturăd) Terenuri şi clădiri

29

e) Datorii necurente.

196. Un plan de îmbunătăţire a managementului spitalului ar trebui să conţină, între altele:a) caracteristici ale populaţiei deservite, relevante pentru serviciile acordate de spitalb) situaţia bolilor netransmisibile la nivel judeţean şi naţionalc) structura bugetului de venituri (pe surse) şi cheltuieli (pe titluri)d) analiza SWOTe) propuneri concrete de îmbunătăţire a unor rezultate şi indicatori ai spitalului, pe baza problemelor şi

cauzelor identificate.

197. Un plan de îmbunătăţire a managementului unui spital conţine măsuri şi acţiuni care vizează ameliorarea unor indicatori ai spitalului, cum ar fi:

a) numărul de externări şi durata medie de spitalizare pe unele secţii, specialităţi sau tipuri de cazurib) raportările către autorităţic) costul mediu pe zi de spitalizare, pe unele secţiid) accesul populaţiei la serviciie) indicele de complexitate a cazurilor externate dintr-o secţie sau pe spital.

198. Principalele tipurile de indicatori la care vă referiţi în cadrul unui plan de îmbunătăţire a managementului spitalului sunt:

a) Indicatori de structură, capacitateb) Indicatori de utilizare şi indicatori ai activităţii clinice c) Indicatori economico-financiarid) Indicatori de management al resurselor umanee) Indicatori ai calităţii serviciilor.

199. Între activităţile de management de resurse umane sunt incluse: a. recrutarea, b. selectarea, c. evaluarea costurilord. evaluarea performanţei e. monitorizarea bugetară

200. Între caracteristicile resurselor umane din sănătate se numără: a. accesul spre profesarea în domeniul medical este deschis liber pentru orice doritor de

pe piaţa forţei de muncă,b. loialitatea este adresată întâi spre pacient şi apoi spre angajator,c. cuprinde profesii specifice, reprezentate de asociaţii profesionale puterniced. accesul spre formarea şi profesarea în domeniul medical este reglementat de standarde

şi cerinţe specifice, e. evaluarea performanţelor personalului se face pe baza numărului de plângeri ale

pacienţilor

201. Etapa de analiză a utilizării prezente a resurselor umane cuprinde următoarele activităţi:a. enumerarea numărului de angajaţi pe diverse categorii;b. estimarea fluctuaţiei (numărul pierderilor/numărul mediu de angajaţi x 100) pentru

fiecare categorie de personal;c. analiza efectelor ratei turnoverului asupra performanţei organizaţiei;d. analiza orelor suplimentare lucrate;e. evaluarea performanţei şi potenţialului angajaţilor;

202. O mai bună formare a managerilor din domeniul sanitar constituie o strategie pentru:30

a. îmbunătăţirea legislaţiei sistemului sanitarb. îmbunătăţirea managementului general al instituţiei sanitarec. îmbunătăţirea terapiei pacienţilord. dotarea mai bună cu echipamente şi aparaturăe. îmbunătăţirea managementului de resurse umane

203. Indicatorii de performanţă ai resurselor umane din sănătate sunt desemnaţi să monitorizezea. nivelurile curente de performanţă a organizaţiei ca întreg şi ale personaluluib. schimbările nivelurilor curente de performanţă apărute ca urmare a implementării

obiectivelor reformei dorite.c. nivelurile eficacităţii, eficienţei şi calităţiid. diferenţele existente faţă de un standard al activităţii organizaţionale e. ariile unde este necesară o ajustare.

204. Rata de ocupare a paturilor raportată la numărul de personal angajat, reprezintă un indicator de performanţă a resurselor umane de proces, el cuantificând:

a. productivitatea personaluluib. eficienţa personaluluic. eficacitatea personaluluid. nivelul de pregătire al personaluluie. salarizarea personalului

205. Etapele procesului de planificare a resurselor umane sunt: a. Formularea obiectivelor, stabilirea strategiei şi a obiectivelor de dezvoltare ale organizaţiei

pentru viitorb. Estimarea necesarului de resurse umane pentru atingerea obiectivelor organizaţionalec. Analiza utilizării prezente a resurselor umaned. Analiza mediului extern al instituţieie. Planul de personal

206. În etapa de analiză a mediului extern al instituţiei, din cadrul procesului de planificare a resurselor umane, sunt incluse:

a. analiza pieţei forţei de muncă; b. posibilitatea de recrutare a diferitelor categorii de personal;c. analiza orelor suplimentare lucrated. analiza efectului recrutării personalului de către alte organizaţiie. analiza nevoilor de pregătire a personalului

207. Factorii externi, care afectează oferta de forţă de muncă, includ:a. schimbările demografice,b. tendinţele sociale,c. personalul pierdutd. mobilitatea forţei de muncă,e. competiţia de pe piaţa forţei de muncă

208. O scădere dramatică a natalităţii va duce la a. scăderea forţei de muncă disponibile peste 20-25 de anib. creşterea forţei de muncă disponibile peste 20-25 de anic. solicitarea crescută de servicii de pediatrie peste 3-10 anid. suprasolicitarea forţei de muncă disponibile peste 20-25 de anie. reducerea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei

31

209. Factorii interni care afectează oferta de forţă de muncă, includ:a. nivelul de salarizare,b. statutul oferit,c. satisfacţia muncii,d. condiţiile de muncă,e. posibilităţile de dezvoltare ulterioară.

210. Cererea de personal sanitar este în mare măsură influenţată de cererea de servicii de sănătate, ambele depinzând de următorii factori:

a. numărul şi structura populaţieib. satisfacţia munciic. factori genetici, de mediu şi stilul de viaţă, care influenţează starea de sănătate a populaţieid. competiţia de pe piaţa forţei de muncăe. schimbările în practica medicală

211. Principalele componente ale unui anunţ de recrutare sunt:a. Informaţii despre organizaţie b. Informaţii despre postc. Informaţii despre componenţii comisiei de recrutared. Informaţii despre candidaţie. Informaţii despre procesul de recrutare

212. Între etapele procesului de selecţie a resurselor umane se numără:a. verificarea formularului (cerere) de solicitare a postului, şi a curriculum vitae (CV);b. verificarea încadrării cu personal a organizaţiei c. trierea cererilor pe baza datelor personale cu redactarea listei prescurtate cu candidaţii

selectaţi (“shortlist”);d. administrarea testelor;e. întocmirea CV-ului

213. În cadrul unui CV sunt prezentate informaţii:a. Personaleb. Privitoare la evoluţia profesionalăc. Financiare d. Privitoare la obiectivele şi activităţile organizaţiilor unde a lucrat titularule. Privitoare la aspiraţiile profesionale ale titularului

214. Tipul de interviu de selecţie a resurselor umane utilizat variază în funcţie de:a. numărul de solicitanţi ai postuluib. complexitatea postului solicitat c. funcţia intervievatoruluid. numărul de probe de concurse. experienţa intervievatorului

215. Printre procedeele folosite în mod frecvent pentru integrarea profesională a noilor angajaţi, se numără:

a. manualul noului angajat,b. interviul de selecţiec. sesiunile de îndrumare,d. lucrul sub tutelă.e. CV-ul

32

216. Între evenimentele care determină necesitatea de pregătire profesională a angajaţilor se numără:a. instalarea unui nou echipament sau a unei noi tehnici care necesită deprinderi noi;b. performanţă scăzută din partea unuia sau mai multor angajaţi;c. schimbarea metodelor de lucru;d. reduceri de personal (activitatea angajaţilor concediaţi este preluată de cei rămaşi);e. promovare sau transfer a unor angajaţi.

217. Între principalele tipuri de nevoi definite de Maslow în cadrul teoriei sale privind motivarea (piramida nevoilor) se numără:

a. nevoi de bază sau fiziologiceb. nevoi de securitate sau siguranţăc. nevoi financiared. nevoi de afecţiune, de asociere, de apartenenţă, prieteniee. nevoi de încredere şi de stimă

218. Teoria motivaţională a lui Frederic Herzberg defineşte următoarele tipuri de factori:a. factori intrinsecib. factori extrinsecic. factori de dezvoltared. factori de frânaree. factori de creştere

219. Cauzele apariţiei frustrării profesionale sunt:a. munca impusă/controlul excesiv,b. sentimentul de muncă fără scop/în van,c. lipsa stimulentelor materialed. rezultatele nu sunt cunoscute, recunoscute, e. lipsa stimulentelor morale

220. Între caracteristicile motivaţionale ale unei funcţii se numără: a. varietatea b. autonomia c. fişa postuluid. responsabilitateae. provocarea

221. Între metodele de evaluare a performanţei angajaţilor se numără:a. evaluarea liberăb. incidentele criticec. efectul de haloud. influenţa informaţiei celei mai recentee. evaluarea de către specialişti

222. Tipurile de interviu de evaluare descrise în literatură sunt:a. enunţ şi convingereb. enunţ şi ascultarec. enunţ şi implicared. rezolvare de problemee. atribuire de sarcini

223. Aptitudinile tehnice ale managerilor constau în: a) aptitudinea de interpretare a unui raport financiar;

33

b) aptitudini de a redacta un raport sau de a face o propunere, care să fie concisă şi inteligibilă ,uşor de citit;

c) aptitudini de a organiza şi a ţine o prelegere clară şi logică.d) aptitudinea de a comunicae) aptitudinea de a relaţiona cu oamenii din subordine

224. Aptitudinile conceptuale ale managerilor constau în: a) abilitatea de a înţelege relaţiile din situaţiile complexe, b) abilitatea de a vedea conexiuni în haos, c) abilitatea de a avea o viziune de viitor,d) abilitatea dea a vedea organizaţia şi operaţiunile ca un întrege) abilitatea de a înţelege consecinţele unei acţiuni

225. Planificarea strategică se referă la:a) anticiparea şi planificarea viitoruluib) adaptarea organizaţiei la mediul extern în schimbarec) elaborarea misiunii şi viziunii şi a scopului şi obiectivelor organizaţieid) asigurarea ghidării curente a operaţiilore) elaborarea planului operaţional pentru anul în curs

226. Analiza SWOT cuprinde următoarele elemente:a) analiza punctelor tari şi a punctelor slabe din mediul internb) analiza oportunităţilor şi a ameninţărilor din mediul externc) analiza oportunităţilor mediului intern şi a punctelor tari din meidul externd) analiza punctelor slabe ale mediului externe) analiza ameninţărilor din mediul intern

227. Prin analiza Michael Porter se încearcă să se identifice următoarele:a) cumpărătoriib) furnizoriic) înlocuitoriid) noii intraţi pe piaţăe) competitorii şi rivalitatea interorganizaţională

228. Analiza SWOT permite:a) identifcarea problemelor criticeb) stabilirea priorităţilorc) identificarea acelor puncte slabe asupra cărora am putea acţiona pentru a le transforma in puncte tarid) identificarea bugetelor necesare implementăriie) identificarea responsabililor pe activităţi

229. Analiza Porter permite :a) identificarea forţelor ce stau la baza creşterii performanţei organizaţiei b) înţelegerea competiţieic) înţelegerea structurii costurilord) înţelegerea factorilor cheie ce afectează cererea şi utilizarea serviciilore) înţelegerea nevoilor comunităţii

230. Analiza comunităţii permite:a) identificarea nevoilor comunităţiib) identificarea de noi servicii şi programe necesare comunităţiic) identificarea percepţiilor comunităţii

34

d) identificarea nevoilor obiective şi subiective de la nivelul comunităţiie) identificarea domeniilor prioritare şi a posibilităţilor de colaborare

231. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu modelul prezent al sistemului serviciilor de sănătate din România:a. profesioniştii din sănătate au statut de funcţionar publicb. finanţarea se face predominant din surse publicec. statul exercită un monopol asupra furnizării serviciilor medicaled. statul reglementează condiţiile de acordare a serviciilor medicale, în consultare cu reprezentanţii

principalelor categorii de furnizori e. furnizori de servicii de sănătate privaţi sau publici încheie contracte cu cumpărători instituţionali care

reprezintă asiguraţii

232. Intre responsabilităţile Ministerului Sănătăţii Publice sunt incluse următoarele:a. Elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniul sănătăţiib. Finanţarea serviciilor medicale prevăzute în contractul-cadruc. Finanţarea construcţiilor de spitale şi achiziţiilor de echipament medical de înaltă tehnologied. Imbunătăţirea cadrului legal pentru sănătatea publică şi sistemul serviciilor de sănătatee. Colectarea şi înregistrarea datelor privind sănătatea populaţiei

233. Intre atribuţiile Colegiului Medicilor din România sunt incluse următoarele:a. actualizarea permanentă a registrului unic al medicilor din Româniab. urmărirea realizării cerinţelor de educaţie continuă necesare reavizăriic. elaborarea reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de asistenţă medicală publice şi

privated. judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională şi a cazurilor de greşeli în activitatea

profesionalăe. negocierea contractului-cadru şi normelor cu privire la condiţiile de acordare a serviciilor în sistemul

asigurărilor sociale de sănătate

234. Principalele mecanisme care determină competiţia între medicii de familie în calitate de furnizori de asistenţă primară sunt:a. rolul medicului de familie în controlul accesului la celelalte tipuri de servicii medicaleb. repartiţia pacienţilor în funcţie de locul de muncă sau de rezidenţă c. alegerea medicului de către pacientd. plata mixtă prin capitaţie şi per serviciue. concesionarea spaţiilor în care funcţionează cabinetele medicilor de familie

235. Numărul de paturi în spitale pentru îngrijiri de tip acut raportat la numărul populaţiei este în România:a. De aproximativ 2,5 paturi la 1000 de locuitorib. De aproximativ 4,4 paturi la 1000 de locuitoric. Sub media ţărilor din Uniunea Europeanăd. Deasupra mediei ţărilor din Uniunea Europeanăe. Sub media ţărilor din regiunea europeană a OMS

236. Numărul de paturi în spitale a înregistrat după 1990 următoarele evoluţii:a. a scăzut în România cu aproximativ 10%b. a scăzut în România cu aproximativ 30%c. a scăzut în România cu aproximativ 50%d. a scăzut semnificativ în majoritatea ţărilor europenee. a scăzut semnificativ numai în ţările din Uniunea Europeană

35

237. Intre factorii determinanţi ai scăderii numărului de paturi în spitale, înregistrată în ultimele două decenii în majoritatea ţărilor dezvoltate economic, se numără:a. Progresul mijloacelor terapeuticeb. Scăderea cererii de servicii spitaliceşti, demonstrată de tendinţa de scădere a numărului de internăric. Creşterea eficienţei tehnice în spitale, reflectată de tendinţa de scădere a duratei medii de spitalizared. Dezvoltarea unor servicii alternative, cum ar fi ingrijirile la domiciliu, serviciile in unitati pentru

varstnici sau pacienti cronicie. Presiunile din partea consumatorilor şi profesioniştilor din sectorul de sănătate

. 238. Conform Legii nr.95/2006 a reformei sănătăţii, Titlul VII Spitalele, autonomia spitalelor este caracterizată prin liberatea managerului spitalului de a lua decizii asupra:

a. angajării sau concedierii personaluluib. elaborării bugetului propriu de venituri şi cheltuielic. elaborării structurii organizatorice a spitaluluid. negocierii şi încheierii contractelor de furnizare de serviciie. negocierii şi încheierii contractelor de achiziţii

239. Cei trei piloni în viziunea OMS, pe care se bazează conceptul de performanţă al unui sistem de sănătate sunt:

a) Sănătatea b) Capacitatea de răspuns faşă de aşteptările populaţieic) Echitatea în contribuţia financiarăd) Solidaritatea e) Subsidiaritatea

240. Respectul pentru persoană se compune din:a) respectarea demnităţii umaneb) reţele de suport socialc) confidenţialitatead) orientarea către cliente) autonomia în ceea ce priveşte deciziile privind sănătatea

241. Orientarea către client se compune din:a) acordarea promptă a asistenţei medicaleb) accesul la reţele de suport socialc) autonomia în ceea ce priveşte deciziile despre sănătated) calitatea servicilor de bazăe) libera alegere a furnizorului de servicii

242. Asigurarea echităţii în ceea ce priveşte contribuţia financiară poate însemna că:a) fiecare gospodărie plăteşte o cotă justă din totalul cheltuielilor pentru sănătate ale unei ţări b) orice gospodărie săracă nu plăteşte nimicc) fiecare plăteşte aceiaşi cotă fixăd) fiecare este protejat faţă de riscurile financiare datorate episoadelor de îngrijiri de sănătatee) fiecare plăteşte cand e bolnav

243. Indicele dezvoltării umane ia în considerare următoarele dimensiuni:a) o viaţă lungă şi sănătoasăb) serviciile de sănătate oferitec) o populaţie educatăd) plata serviciilor de sănătatee) un standard de viaţă decent

36

244. Cele trei dimensiuni majore ale indicelui dezvoltării umane sunt: a) speranţa de viaţă la naştereb) cheltuielile spitaliceşti c) Rata alfabetizăriid) PIB pe cap de locuitore) Durata medie de spitalizare

245. Principalele tipuri de acte normative din sistemul de drept românesc sunt următoarele.a) legileb) hotărârile guvernuluic) ordonanţeled) regulamentele internee) ordinele miniştrilor

246. Părţile constitutive ale unui act normativ sunt:a) titlulb) formula introductivăc) preambululd) partea dispozitivăe) formula de atestare a autenticităţii

247. Conform tehnicii legislative de elaborare a actelor normative, conţinutul actului normativ va cuprinde dispoziţii:

a) generaleb) tranzitoriic) finaled) particularee) privind fondul reglementării

248. Spitalele îşi desfăşoară activitatea pe baza mai multor reglementări, cele de bază fiind:a) Legea privind reforma în domeniul sănătăţii nr.95/2006, Titlul VII Spitaleleb) Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice localec) Legea nr. 270/2003 a spitalelord) Contractul Cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de

asigurări sociale de sănătatee) Normele de aplicare ale Contractului Cadru

249. Paşii consideraţi necesari pentru construirea unui indicator de calitate sunt:a) identificarea aspectelor măsurabile în fenomenul descris;b) stabilirea formulei de calcul;c) determinarea sursei de informaţii pentru numărător şi numitor;d) definirea limitelor superioară şi inferioară pentru indicatorul construit.e) crearea standardelor de calitate

250. În generarea indicatorilor se ţine cont de următoarele criterii:a) datele trebuie să fie reprezentative b) datele pot proveni din surse neverificabilec) indicatorii nu trebuie să indice existenţa unei problemed) indicatorii trebuie să fie uşor de interpretate) indicatorii nu trebuie să permită modificări.

37

251. Indicatorii calităţii pot fi:a) de procesb) de acces c) de colectared) de rezultate) de cauză

252. Utilizarea indicatorilor de calitate în scopul evaluării performanţelor include:

a) luarea deciziilor de către consumatorb) luarea deciziilor în procesul de acreditare c) folosirea altor instrumente ale calităţiid) evaluarea externă a calităţiie) luarea deciziilor de către organe independente

253. Indicatorii de calitate aduc informaţii despre:a) frecvenţa problemeib) amploarea problemeic) efectele pe termen lung ale problemeid) sursa de provenienţăe) cauzele problemei

254. Prin definiţie standardele sunt caracterizate astfel: a) standardele descriu sistemeb) standardele descriu funcţiic) standardele stabilesc ţinte de atins d) standardele reprezintă aşteptările pacienţilore) standardele clarifică probleme de calitate

255. Standardele din seria ISO se bazează pe următoarele principii de management al calităţii, cu excepţia:a) orientare către furnizorb) leadership participativc) implicarea angajaţilord) abordarea bazată pe procese) păstrarea status quo

256. Dimensiunile fundamentale ale conceptului de calitate, presupun:a) calitatea profesionalăb) satisfacţia pacientuluic) calitatea totalăd) asigurarea calităţiie) îmbunătăţirea continuă a calităţii

257.Ghidurile de practică pot fi:a) utilizate ca modalitate de rambursare a serviciilor medicaleb) utilizate voluntar de către medicic) utilizate ca standarde pentru asigurarea calităţiid) impuse de către Ministerul Justiţieie) utilizate la cererea pacienţilor

258. Caracteristicile calităţii unui serviciu medical sunt:a) competenţa profesională

38

b) accesibilitatea c) eficacitatea d) eficienţa e) alegerea limitată

259. Asigurarea calităţii într-o unitate de servicii medicale se bazează în principal pe:a) programe de îmbunătăţire a calităţii b) evaluarea internă a calităţii c) respectarea reglementărilor guvernamentaled) respectarea standardelor profesionalee) evaluarea externă a calităţii

260. Modelul calităţii propus de Donabedian vizează la nivel de rezultate:a) mortalitateab) statusul funcţionalc) schimbarea comportamentalăd) satisfacţia furnizoruluie) planificarea

261. Măsurarea calităţii presupune următoarele:a) evaluarea internă calităţiib) îmbunătăţirea de moment a calităţii c) monitorizarea calităţiid) evaluarea externă a calităţii e) îmbunătăţirea tehnologiei medicale

262. Metodele de evaluare a calităţii cuprind:a) evaluarea satisfacţiei pacientuluib) tehnica pacientului anonim c) testări ale personalului medicald) ancheta la externarea pacientuluie) histogramele

263. Cum trebuie sa fie indicatorii de calitate? a) valizib) relevanţic) reproductibilid) agreaţi de către cei care îi folosesce) agreaţi de către pacienţi

264. Elementele performanţei îngrijirilor de sănătate sunt:a) eficacitatea îngrijirilorb) disponibilitatea furnizoruluic) siguranţa îngrijirilord) costul nejustificat crescut al îngrijirilor e) respectul pentru medic

265. Aspectele satisfacţiei pacientului privesc:a) îngrijirile medicale b) informaţiile primitec) condiţiile de cazared) atmosfera

39

e) calitatea hranei

266. Evaluarea satisfacţiei pacientului privind calitatea îngrijirilor cuprinde următoarele aspecte:a) umanismulb) competenţa personaluluic) accesul la îngrijiri d) costurile accesibilee) atenţia la problemele sociale ale pacientului.

267. Limitările acreditării sunt următoarele:a) nu produce un efect direct asupra procesului de îngrijireb) nu necesită monitorizarea unor indicatori clinicic) nu sunt necesare măsuri specifice pentru asigurarea îmbunătăţirii continue a calităţiid) există diferenţe între principiile, seturile de standarde şi programele de acreditare în ţări diferitee) produce un efect direct asupra costurilor

268. Principiile acreditării sunt: a) proces dependentb) confidenţialitateac) atestarea calităţii serviciilor spitaliceşti d) evaluare comprehensivă la nivelul organizaţieie) bazarea pe standarde

269. Utilizatorii rezultatelor acreditării pot fi:a) spitaleleb) CNAS, finanţatoric) Ministerul Sănătăţiid) pacienţiie) nici unul de mai sus

270. Instrumente de bază ale calităţii sunt: a) diagrama Paretto,b) diagrama matricialăc) diagrama cauză-efectd) histograma e) diagrama de relaţii

271. Diagrama de relaţii se aplică pentru:a) analiza reclamaţiilorb) aplicarea măsurilor de protecţiec) analiza proceselord) analiza problemelore) desfăşurarea unei politici de asigurare şi control al calităţii

272. Următoarele afirmaţii despre auditul intern sunt adevărate:a) se face după introducerea şi aplicarea oricărui sistem de calitate noub) prin el se verifică măsura în care procedurile au fost corect implementatec) urmăreşte obţinerea unor dovezi privind realizarea activităţilor în concordanţă cu cerinţele

specificate;d) nu se reia niciodatăe) se realizează de către specialişti externi organizaţiei

40

273. Diagrama arbore se foloseşte:a) în clarificarea punctelor cheie ale activităţilorb) în reorganizarea diagramei cauză-efectc) în reluarea diagramei sagitaled) în pregătirea politicilor de calitatee) pentru elaborarea planurilor de comunicare

274. Rolurile cercurilor calităţii constau în:a) identificarea problemelor de calitateb) izolarea problemelor de calitatec) analiza problemelor de calitated) realizarea benchmarking-uluie) implementarea soluţiilor

275. Diagrama Paretto: a) indică procesele care sunt pretabile îmbunătăţirilor b) este un mecanism de stabilire a scopurilorc) se foloseşte pentru clasificare şi vizualizarea ansamblului de cauze potenţiale pentru o anumită

problemăd) este cea mai buna metodă de comunicare a rezultatelor e) nu aprofundează problema

276. Brainstorming-ul este folosit:a) în activităţile desfăşurate de grupuri marib) pentru identificarea problemelorc) pentru analiza cauzelord) pentru evidenţierea posibilelor soluţiie) însă duce la conflicte generate de divergenţa ideilor

277. Benchmarking-ul conţine în succesiunea logică a etapelor, următorii paşi:a) selectarea procesului b) studierea şi documentarea c) stabilirea unităţilor de măsurare d) brainstorming e) identificarea organizaţiei cu care se va face benchmarking

278. Limitările acreditării sunt următoarele:a) nu produce un efect direct asupra procesului de îngrijireb) nu necesită monitorizarea unor indicatori clinicic) nu sunt necesare măsuri specifice pentru asigurarea îmbunătăţirii continue a calităţiid) există diferenţe între principiile, seturile de standarde şi programele de acreditare în ţări diferitee) produce un efect direct asupra costurilor

279. Printre criticile aduse indicatorilor administrativi, obţinuţi din datele raportate în sistemul grupelor de diagnostic, sunt:

a) datele administrative nu iau în considerare toate complicaţiile unui cazb) definirea în sine a unor diagnostice/proceduri este vagă şi poate genera gruparea mai multor

cazuri eterogenec) raportarea incompletă cauzată fie de greşeli, fie de teama de consecinţe, d) lipsa informaţiilor asupra intervenţiilor chirurgicalee) clasificarea pacienţilor după diagnostice

41

280. Caracteristicile unui standard presupun:a) să fie dificil de măsuratb) să fie exprimat clarc) să constituie un indicator generald) să fie practic e) să fie aplicabil

42