Ţesătura este un

31
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE MATERIALE TEXTILE I. TESATURA Ţesătura este un produs textil , realizat prin îmbinarea în unghi drept a cel puţin două sisteme de fire: un sistem dispus longitudinal denumit urzeală şi un sistem dispus transversal denumit bătătură. Componentele structurale de bază ale ţesăturii sunt firele. Acestea vor determina structura ţesăturii prin caracteristicile proprii şi prin desimea lor. Ţesătura obţinută din îmbinarea cu o anumită legătură a firelor de urzeală cu cele de bătătură, are de asemenea o serie de caracteristici considerate ca fiind de bază, respectiv gradul de ondulare a firelor, grosimea şi masa ţesăturii. Alături de aceste caracteristici de bază, care sunt menţionate în norma internă şi certificatul de calitate al produsului, mai pot fi amintite ca mărimi fizice ce definesc ţesătura, densitatea aparentă, greutatea specifică şi porozitatea. Structura ţesăturii este un termen general care se referă la caracteristicile întregului ansamblu reprezentat de ţesătură. Structura ţesăturii determină implicit proprietăţile acesteia şi conferă produsului o valoare de utilizare. Pentru clasificarea ţesăturilor pot fi stabilite mai multe criterii care ţin seama de natura materiei prime, destinaţia produselor, lăţimea sau masa ţesăturilor, legătura folosită sau aspectul ţesăturii. Firele de urzeală sunt întotdeauna paralele cu marginea ţesăturii şi au fineţea, uniformitatea şi torsiunea mai mare decât a celor de bătătură. I.1. Legătura țesăturii Ţesătura este un produs textil realizat din cel puţin două sisteme de fire: unul dispus longitudinal denumit urzeală şi celălalt dispus transversal denumit bătătură. Regula după care se îmbină firele acestor două sisteme se numeşte legătură 1

Upload: clyde-barnes

Post on 18-Feb-2015

135 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

MATERIALE TEXTILE

I. TESATURA

Ţesătura este un produs textil, realizat prin îmbinarea în unghi drept a cel puţin două sisteme de fire: un sistem dispus longitudinal denumit urzeală şi un sistem dispus transversal denumit bătătură.

Componentele structurale de bază ale ţesăturii sunt firele.Acestea vor determina structura ţesăturii prin caracteristicile proprii şi prin desimea lor. Ţesătura obţinută din îmbinarea cu o anumită legătură a firelor de urzeală cu cele de bătătură, are de asemenea o serie de caracteristici considerate ca fiind de bază, respectiv gradul de ondulare a firelor, grosimea şi masa ţesăturii.

Alături de aceste caracteristici de bază, care sunt menţionate în norma internă şi certificatul de calitate al produsului, mai pot fi amintite ca mărimi fizice ce definesc ţesătura, densitatea aparentă, greutatea specifică şi porozitatea.

Structura ţesăturii este un termen general care se referă la caracteristicile întregului ansamblu reprezentat de ţesătură. Structura ţesăturii determină implicit proprietăţile acesteia şi conferă produsului o valoare de utilizare.

Pentru clasificarea ţesăturilor pot fi stabilite mai multe criterii care ţin seama de natura materiei prime, destinaţia produselor, lăţimea sau masa ţesăturilor, legătura folosită sau aspectul ţesăturii.Firele de urzeală sunt întotdeauna paralele cu marginea ţesăturii şi au fineţea, uniformitatea şi torsiunea mai mare decât a celor de bătătură.

I.1. Legătura țesăturiiŢesătura este un produs textil realizat din cel puţin două sisteme de fire: unul dispus longitudinal

denumit urzeală şi celălalt dispus transversal denumit bătătură. Regula după care se îmbină firele acestor două sisteme se numeşte legătură

Legăturile care fac parte din această clasă prezintă o importanţă deosebită datorită faptului că sunt utilizate frecvent la realizarea diverselor tipuri de ţesături şi datorită faptului că stau la baza construirii legăturilor derivate sau combinate.

Din această clasă de legături fac parte:

- legătura pânză;- legăturile diagonal fundamental;- legăturile atlas fundamental.

Legăturile fundamentale au o serie de caracteristici comune, care le reunesc în aceeaşi clasă, dar prezintă şi particularităţi de structură specifice fiecărei categorii în parte.

Sunt acele legături în care fiecare fir de urzeală sau de bătătură se leagă o singură dată în limitele raportului, iar raportul de legătură este un raport egal (Ru = Rb = R).

Pentru legăturile fundamentale raportul este întotdeauna un pătrat în care este distribuit cu pas constant câte un segment de legătură unitar pe fiecare fir de urzeală şi pe fiecare fir de bătătură.

I.1.1 Legătura pânzăLegătura pânză este legătura cu cea mai mare frecvenţă de utilizare în toate sectoarele de materii

prime, pentru o gamă largă de ţesături de uz curent sau de uz tehnic. Legătura pânză nu se notează şi are o

1

Page 2: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIEsingură formă de reprezentare.

Caracteristicile care definesc legătura pânză sunt:

-     saltul care generează legătura este Su=Sb=l;

-     raportul în urzeală este egal cu cel în bătătură Ru=Rb=2

 

Fig.1 Legatura panza

Legătura pânză se mai numeşte tafta, la ţesăturile de mătase și tip mătase, şi postav, la ţesăturile din lână.

Legătura pânză conferă țesăturilor o suprafaţă netedă și uniformă, cu faţa şi dosul identice ca aspect şi rezistenţă mare datorită punctelor de legare numeroase.

Ţesăturile cu legătură pânză au o comportare bună la frecare deoarece firele şi fibrele din fir sunt bine ancorate în structură de către segmentele unitare specifice legăturii. Solicitarea de frecare este preluată în măsură egală de către firele de urzeală şi cele de bătătură.

Legătura pânză se prelucrează în multiplu de număr minim de iţe, respectiv în 4, în 6 sau în 8 iţe. Se recomandă folosirea năvădirii împrăştiate în două grupe de iţe, iar năvădirea în spată să se facă cu câte două sau patru fire în căsuţă.

         

Fig.2 Schema de programare si simularea legaturii panza

2

Page 3: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

I.1.2 Legaturi diagonal fundamental Caracteristicile de structură care definesc legăturile diagonal fundamental sunt:

- R>3 (R-raportul);

- saltul care generează legătura poate fi: ±SU = 1.

Pentru saltul generator +SU = 1, ordonarea efectelor de sistem se face în linii diagonale cu înclinare spre dreapta. Ordonarea de stânga este determinată de saltul generator -Su = 1.

Legăturile diagonal se notează cu litera "D" urmată de o fracţie care indică evoluţia firului 1 de urzeală. Numărătorul fracţiei reprezintă segmentul de legătură cu efect de urzeală de pe firul 1 de urzeală, iar numitorul segmentul de legătură cu efect de bătătură de pe acelaşi fir. După fracţie, printr-o linie înclinată este indicat sensul diagonalului.

Fig.3 Legătura diagonal - schema de programare

Pe suprafaţa ţesăturilor realizate cu legături diagonal fundamental se observă ordonarea în linii oblice a efectelor de sistem. Liniile oblice au o înclinate de 45° dacă desimile firelor celor două sisteme sunt egale sau apropiate ca valoare. Când desimea firelor de urzeală este mai mare linia oblică are o pantă piezişă.

Aspectul de pe faţă a ţesăturilor cu legături diagonal fundamental diferă de cel de pe reversul acestora în special la ţesăturile dezechilibrate la desime. În general, faţa acestor ţesături este considerată partea cu dominanta de urzeală. Pentru a pune în evidentă ordonarea în linii oblice a segmentelor de urzeală de pe faţa ţesăturii, frecvent desimea firelor de urzeală este mai mare ca desimea firelor de bătătură. Se utilizează legăturile diagonal cu efect de urzeală asociate cu legăturile diagonal cu efect de bătătură pentru a realiza pe suprafaţa ţesăturii carouri sau dungi contrastante.

Pe măsură ce raportul legăturii creşte, scade fermitatea de legare a firelor prin diminuarea frecvenţei de ondulare a acestora. Se recomandă utilizarea legăturilor diagonal fundamental ca atare, la mărimi mici ale raportului care asigură realizarea proprietăţilor de funcţionalitate ale ţesăturilor. La ţesere legăturile diagonal fundamental sunt prelucrate ca legături cu dominantă de bătătură pentru a proteja firele de urzeală şi de asemenea mecanismul de formare a rostului.

Influenţa legăturii diagonal asupra ţesăturii constă în: aspect neted, rezistenţă mare la frecare şi tuşeu plăcut, moale.

3

Page 4: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIEExemple de țesături constituite din legătura diagonal de bază:

Fig.4 Legătura diagonal cu efect de bătătură tip Z Fig.5 Legătura diagonal cu efect de bătătură de tip S

Fig.6 Legătura diagonal cu efect de urzeală de tip Z Fig.7 Legătura diagonal cu efect de urzeală de tip S

I.1.3 Legaturi atlas fundamental (satin)

Tipuri de legaturi atlas:

Atlas asemeneaAtlas pătratic  Atlas rombic Utilizarea atlasurilor

 Caracteristicile de structură care definesc legăturile atlas fundamental sunt:

R≥ 5

2≤S≤R-2

saltul şi raportul legăturii nu trebuie să admită divizor comun.

Dacă saltul şi reportul vor avea divizor comun atunci segmentele de legătură unitare vor fi distribuite numai pe o parte din firele de urzeală şi de bătătură, celelalte fire nefiind ancorate în structură.

În cazul legăturilor atlas fundamental între saltul longitudinal şi cel transversal exisă o dependenţă exprimată prin relaţia Ganeşân:

4

Page 5: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

În relaţie:

m este un număr întreg astfel ales încât saltul în bătătură să fie un număr întreg; R este raportul legăturii.

Legăturile atlas se notează cu litera „A” urmată de o fracţie. La numărătorul fracţiei se scrie valoarea raportului legăturii iar la numitor valoarea saltului +Su.

De exemplu notaţia A5/2 reprezintă un atlas cu raport R=5 şi +Su =2 . Legătura poate fi cu efect de urzeală sau cu efect de bătătură (figura de mai jos). Legătura cu efect de urzeală reprezintă reversul legăturii cu efect de bătătură.

 

Fig.8 Legătura atlas fundamental; R=5

Legăturile atlas creează în câmpul ţesăturii un aspect specific de suprafaţă netedă şi uniformă, chiar lucioasă atunci când firele utilizate sunt filamentare sau fire pieptănate din bumbac sau lână. Acest aspect rezultă din faptul că segmentele de legare sunt dispersate în cadrul raportului.

Fig.9 Atlas fundamental cu efect de bătătură

5

Page 6: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIEFig.10 Atlas fundamental cu efect de urzeală

La o anumită valoare a raportului legăturii se pot construi atâtea legături atlas câte valori poate lua saltul. Pentru R=7 se pot construi următoarele legături atlas: A7/2, A7/3, A7/4, A7/5 (așa cum apar în fig.11). 

Fig.11 Legătura atlas fundamental A7/2

 Atlas pătratic

Legăturile atlas pătratic sunt legăturile atlas la care între saltul longitudinal şi cel transversal există următoarea relaţie: Su + Sb = R

Latura pătratului în vârfurile căruia se ordonează efectele de sistem, este +SU = -Sb. Această condiţie este satisfăcută de exemplu în cazurile legăturilor atlas A5/3, A10/3, A13/5, A17/4 (primele două sunt prezentate și în figura de mai jos).

 

Fig.12 Legătura atlas pătratic

Dacă se ia în considerare dependenţa dintre valorile saltului Su şi Sb (relaţia Ganeşân) atunci orice atlas

pentru care raportul este egal cu   va fi un atlas pătratic. În relaţie m este un număr întreg astfel ales încât raportul să fie un număr întreg, iar saltul

este S = Su = -Sb.

6

Page 7: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

 Atlas rombic

Pentru legăturile atlas rombic relaţia de definiţie este următoarea: Su = Sb.Legături atlas rombic sunt de exemplu legăturile A8/3, A 12/5, A 15/3. În figura 13 sunt reprezentate

primele două legături din cele enumerate.

 

Fig.13 Legătura atlas rombic

Ca şi la legăturile diagonal fundamental, pe măsură ce raportul legăturii creşte, scade fermitatea de legare a firelor prin diminuarea frecvenţei de ondulare a acestora. Se recomandă utilizarea legăturilor atlas fundamental ca atare, la mărimi mici ale raportului care asigură realizarea proprietăţilor de funcţionalitate ale ţesăturilor.

Dacă cele două sisteme de fire au aceeaşi fineţe şi desime iar aceasta este suficient de mare pentru a se obţine efectul de netezime şi uniformitate specific legăturii atlas, atunci cele două feţe ale ţesăturii vor avea aspect similar. Acest lucru se întâmplă destul de rar.

La năvădirea în spată a firelor de urzeală în cazul legăturilor atlas trebuie respectat criteriul divizorului pentru a împiedica apariţia efectului de diagonal fals. În fig.14 este reprezentată tragerea în spată pentru legătura A8/3 în două variante A și B.

Fig.14 Tragerea în spată - legătura atlas A8/3

7

Page 8: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

Utilizarea atlasurilor

Legăturile atlas sunt utilizate la realizarea unei game foarte largi de ţesături cum ar fi: ţesături de mătase pentru îmbrăcăminte şi căptuşeli, ţesături din fire de bumbac pieptănat pentru îmbrăcăminte sau lenjerie, ţesături din fire de lână pieptănată pentru costume şi rochii etc.

II. LEGATURI DERIVATE

Ţesătura este un produs textil realizat din cel puţin două sisteme de fire: unul dispus longitudinal denumit urzeală şi celălalt dispus transversal denumit bătătură. Regula după care se îmbină firele acestor două sisteme se numeşte legătură.

Legăturile derivate au la baza constituirii legături fundamentale. Legăturile derivate sunt: legături derivate din pânză : rips si panama legături derivate din diagonal :diagonal intarit,diagonal compus,diagonal piezis,diagonal culcat legături derivate din atlas.

În comparaţie cu legătura fundamentală de la care se pleacă, legăturile derivate din pânză se caracterizează printr-o stabilitate poziţională a firelor diminuată, iar aspectul suprafeţei ţesăturii este diferit de cel al legăturii pânză.

II..Legaturi derivate din panza

II.1. Legăturile rips

Legături rips de urzealăLegături rips de bătătură   Legături rips întărit

Rips întărit cu puncteRips întărit cu fire

Legături rips mutatLegături rips cu figuri

II.1.1 Legături rips de urzeală

Legăturile rips de urzeală se obţin prin extinderea pe direcţia urzelii a segmentelor de legătură unitare, caracteristice legăturii fundamentale. 

Dacă extinderea se face pentru o singură pereche de segmente de legătură, se obţin legăturile rips simplu. Atunci când cele două segmente care alcătuiesc evoluţia unui fir de urzeală sunt egale, legătura rips are caracter regulat iar în cazul în care acestea sunt de mărimi diferite, legătura are caracter neregulat. Dacă extinderea cuprinde mai multe perechi de segmente de legătură se obţin legăturile rips compus. 

Legăturile rips de urzeală se notează astfel: "Ru" după care urmează o fracţie care indică evoluţia primului fir de urzeală. Suma cifrelor de la numitorul şi numărătorul fracţiei reprezintă raportul în bătătură al legăturii; raportul în urzeală este egal cu 2. Cel de-al doilea fir de urzeală din raportul legăturii este în opoziţie cu primul. În figura următoare sunt prezentate legături rips de urzeală simplu cu caracter regulat şi neregulat şi rips de urzeală compus. Toate legăturile sunt însoţite de notaţiile corespunzătoare.

8

Page 9: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

Fig.15 Legaturi rips de urzeala

Legăturile rips de urzeală se caracterizează prin aceea că firele succesive de urzeală au evoluţie în opoziţie. Aspectul ţesăturilor cu legături rips de urzeală este acela de suprafaţă cu dungi transversale, motiv pentru care aceste legături se mai numesc ripsuri transversale. Linia de dungă este linia pe care toate firele de urzeală îşi schimbă poziţia. Dungile sunt cu efect de urzeală deoarece flotările mari ale firelor de urzeală se vor apropia între ele şi vor acoperi complet firele de bătătură, atât pe faţa cât şi pe reversul ţesăturii. Pe de altă parte firele de bătătură, datorită frecvenţei maxime de ondulare, vor avea amplitudinea ondulării diminuată sau chiar anulată şi în consecinţă acestea se vor plasa în mijlocul structurii aşa cum reiese din secţiunea prezentată în figura de mai jos. Dungile de pe suprafaţa ţesăturii pot să fie reliefate iar linia de dungă să apară ca o crestătură. Acest aspect apare deoarece firele de bătătură care au aceeaşi evoluţie, nu-şi vor păstra în ţesătură ordinea în care au fost inserate, se vor aglomera la mijlocul flotării şi vor crea impresia unui fir de bătătură mai gros. Pentru a accentua efectul specific al ripsurilor de urzeală, ţesăturile realizate cu aceste legături au de cele mai multe ori în urzeală fire mai subţiri şi mai dese decât în bătătură.

Rips de urzeală cu caracter regulatRips de urzeală cu caracter neregulat

Rips de urzeală compus

Fig.16 Tipuri de legatura rips de urzeala

II.1.2 Legături rips de bătătură 

Legături rips de bătătură simplu şi compus

 Legăturile rips de bătătură se obţin din legătura pânză prin extinderea pe direcţia bătăturii a segmentelor de legătură unitare, caracteristice legăturii fundamentale. Dacă extinderea se face pentru o singură pereche de segmente de legătură, se obţin legăturile rips simplu.  Atunci când cele două segmente care alcătuiesc evoluţia unui fir de bătătură sunt egale legătura rips are caracter regulat iar în cazul în care acestea sunt de mărimi diferite legătura are caracter neregulat. Dacă extinderea cuprinde mai multe perechi de segmente de legătură se obţin legăturile rips de bătătură compus. 

9

Page 10: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE Legăturile rips de bătătură se notează astfel: "Rb" după care urmează o fracţie ce indică evoluţia

primului fir de bătătură. Suma cifrelor de la numărătorul şi numitorul fracţiei reprezintă raportul în urzeală al legăturii; raportul în bătătură este egal cu 2. Cel de-al doilea fir de bătătură din raportul legăturii este în opoziţie cu primul.

În figura 17 sunt prezentate şi notate legături rips de bătătură simplu cu caracter regulat şi neregulat şi rips de bătătură compus. Toate legăturile sunt însoţite de notaţie.

Fig.17 Legături rips de bătătură

 Legăturile rips de bătătură creează în câmpul ţesăturii efect de dungi longitudinale cu dominantă de bătătură şi pe faţă şi pe revers. Aceste legături se mai numesc şi ripsuri longitudinale. Efectul va fi mai accentuat dacă firele de bătătură sunt mai subţiri şi mai dese decât firele de urzeală. Legăturile rips de bătătură se prelucrează mai rar decât ripsurile de urzeală.  Există numeroase ţesături la care apare efectul de rips deşi legătura folosită este pânză. Acestea sunt ripsurile false. De exemplu dacă la o ţesătură cu urzeală din fire fine şi dese, se foloseşte o bătătură mai groasă şi eventual mai rigidă, apar pe suprafaţa ţesăturii crestături transversale asemănătoare cu cele de la rips. Efectul va fi şi mai evident dacă se utilizează alternativ o bătătură groasă şi una subţire. Ripsul fals apare şi atunci când desimea în urzeală este considerabil mai mare decât desimea în bătătură chiar dacă firele celor două sisteme au aceeaşi fineţe.  Ţesăturile cu legături rips se realizează din fire de calitate superioară, fine şi uniforme cum ar fi firele de bumbac pieptănat, lână pieptănată sau tip mătase. Legăturile rips sunt folosite în general la realizarea de ţesături pentru îmbrăcăminte femei, lenjerie, articole de pasmanterie, stofe de mobilă.

Rips de bătătură cu caracter regulat Rips de bătătură cu caracter neregulat

 Rips de bătătură compus

Fig.18 Tipuri de legatura rips de batatura

10

Page 11: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIEII.1.3 Legături rips întărit

 Întărirea legăturilor rips are scopul de a creşte stabilitatea poziţională a firelor şi de a evita efectul de reliefare a dungilor specifice legăturilor rips. Întărirea ripsurilor se face cu puncte sau cu fire de întărire. 

II.1.4 Rips întărit cu puncte

Legăturile rips întărit cu puncte se construiesc prin adăugarea de puncte de întărire pe flotările de pe reversul ţesăturii. În acest fel nu este afectat aspectul tipic de rips de pe faţa ţesăturii. Punctele de întărire se adaugă numai pe firele din mijlocul flotării şi numai câte un punct pe fiecare flotare. Nu se adaugă puncte de întărire pe firele din marginea flotării pentru a nu afecta linia de dungă. În desenul următor sunt prezentate legături rips de urzeală întărit cu puncte. Punctele de întărire adăugate sunt reprezentate cu cruciuliţe.

 La legătura din fig.19, punctele de întărire adăugate pe flotarea inferioară a firelor de urzeală stabilizează poziţional firele de bătătură 2, 3, 6 şi 7. Secţiunea longitudinală efectuată pe firul 1 şi 2 de urzeală, pune în evidenţă faptul că aspectul specific al ripsului este menţinut pe faţa ţesăturii şi după întărire deoarece flotările firelor de urzeală de pe faţa ţesăturii nu sunt întrerupte. Firele de bătătură îşi vor păstra în structură ordinea în care au fost inserate, conferind ţesăturii un aspect de suprafaţă netedă cu dungi transversale.

Fig.19 Legături rips de urzeală întărit cu puncte

La legăturile rips de bătătură întărit, adăugarea punctelor de întărire se face prin transformarea unui efect de urzeală în efect de bătătură. Regula după care se adaugă punctele de întărire este aceeaşi ca şi la ripsurile de urzeală. La legătura din figura alăturată, prin punctele de întărire adăugate pe flotările de pe revers ale firelor de bătătură s-au stabilizat poziţional firele de urzeală 2, 3, 6 şi 7. Pe faţa ţesăturii se păstrează neîntrerupte flotările mari ale firelor de bătătură, care vor contura efectul de dungi longitudinale. Legăturile rips de bătătură întărit pot fi obţinute prin rotirea în plan cu 90° şi negativarea legăturilor rips de urzeală întărit.

Fig.20 Rips de urzeală întărit prin puncte Fig.21Rips de bătătură întărit prin puncte

Rips intarit cu fire

11

Page 12: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

Fig.22 Rips întărit cu fire

Legăturile rips întărit cu fire se construiesc prin introducerea de fire cu evoluţie pânză după un anumit număr de rapoarte de legătură cu evoluţie rips. După patru rapoarte de legătură Ru5/5 se introduce un fir de urzeală cu evoluţie pânză; urmează alte patru rapoarte de rips şi cel de-al doilea fir cu evoluţie pânză.

Deoarece contracţia la ţesere a firelor de întărire este diferită de cea a firelor de rips, se recomandă alimentarea firelor de urzeală la maşina de ţesut de pe formate diferite. Firele de întărire trebuie să fie mai subţiri decât firele rips, pentru a fi acoperite de acestea. în acest fel aspectul specific al legăturii rips nu va fi afectat de introducerea firelor de întărire.Tragerea în spată se face astfel încât într-o căsuţă a spatei firul de întărire să fie cuprins între două fire de rips. 

  Fig.22.1 Rips de urzeală întărit cu fire Fig.22.2 Rips de bătătură întărit cu fire

II.1.5 Legături rips mutat

 Legăturile rips mutat se construiesc de regulă prin mutarea unei legături rips simplu cu caracter regulat sau neregulat pe grupe succesive de fire de urzeală sau bătătură. Ca urmare firele de sub flotarea specifică legăturilor rips sunt stabilizate poziţional iar efectul care se obţine este de dungi transversale sau longitudinale mutate.

În fig.23a este prezentată o legătură Ru2/2 mutată după primele cinci rapoarte de legătură cu o jumătate din mărimea segmentului de legătură; următoarele cinci rapoarte încep de pe firul de bătătură doi.

 Legătura din fig.23g reprezintă tot un rips Ru2/2 mutat dar mutarea se face cu pas unu pe patru grupe succesive de fire. Legăturile Ru2/2 mutate creează un efect de suprafaţă cristalizată, mai ales dacă sunt realizate din fire tip mătase.

 În fig.23b şi 23e sunt reprezentate legături rips de urzeală mutat care creează în ţesătură efectul de dungi transversale mutate. Pentru a se menţine efectul de dungă la legăturile care au flotări mari cum este cea din fig.e, se pot adăuga puncte de întărire pentru a stabiliza poziţional firele.

Legăturile din fig.23c şi23d sunt legături rips de bătătură mutat şi creează în ţesătură un efect de dungi longitudinale mutate. În fig. f este mutat un rips de urzeală compus; pe suprafaţa ţesăturii vor alterna

zonele cu efect de dungi şi cele cu aspect de pânză. 

12

Page 13: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

  Fig.23 Legaturi rips mutat

II.1.6 Legături rips cu figuri

Legăturile rips cu figuri se construiesc prin asocierea de legături rips de urzeală şi rips de bătătură după un anumit motiv. În imaginea de mai jos sunt prezentate două legături rips cu figuri: un rips cu un motiv în carouri şi un rips cu motiv de dungi.Aceste legături sunt folosite pentru stofe de mobilă, articole decorative şi ţesături pentru îmbrăcăminte femei. [1]

  Fig.24 Legaturi rips cu figuri

II.2.1. Legături panama (legătura derivată din pânză)

Legăturile panama se obţin prin extinderea pe ambele direcţii a segmentelor de legătură unitare ale legăturii pânză.

 Legăturile panama pot fi:- legături panama simplă cu caracter regulat sau neregulat;- legături panama compusă.

Legăturile panama se notează cu o literă "P" urmată de două fracţii. Prima fracţie reprezintă evoluţia primului fir de urzeală al legăturii iar suma cifrelor de la numitorul şi numărătorul fracţiei este egală cu raportul în bătătură ai legăturii; cea de-a doua fracţie reprezintă evoluţia primului fir de bătătură al legăturii iar suma cifrelor fracţiei este egală cu raportul în urzeală al legăturii.

Legăturile panama se caracterizează prin existenţa grupelor de fire cu evoluţie identică atât în urzeală cât şi în bătătură. Ca şi la legătura fundamentală există doar două evoluţii distincte. Grupele succesive de fire au evoluţii în opoziţie.   Legăturile panama simplă cu caracter regulat sunt legăturile la care evoluţia firelor de urzeală şi de bătătură este alcătuită dintr-o singură pereche de segmente de legătură şi acestea sunt de mărimi egale

13

Page 14: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

 Fig.25 Legătura panama cu caracter regulat P3/3; 3/3

La legăturile panama simplă cu caracter neregulat aceste segmente sunt de mărimi diferite.

Legăturile panama compusă sunt legături la care evoluţia firelor de urzeală şi de bătătură este alcătuită din mai multe perechi de segmente de legătură.

Fig.28 Legătura panama compus P2/3 2/1; 3/2 1/1

Legăturile panama sunt folosite pentru ţesături din fire tip bumbac, liberiene sau tip lână destinate uzului curent sau ca articole tehnice.

Legăturile derivate din pânză au un număr mic de evoluţii distincte ale firelor de urzeală şi se recomandă prelucrarea lor în multiplu de număr minim de iţe.

 Pentru ţesăturile cu legătură rips de urzeală şi panama se pun condiţii deosebite în ce priveşte legătura de margine.

Se recomandă folosirea în margine a unei legături rips de urzeală cu segmente mici (Ru2/2), decalat în marginea dreaptă faţă de cea stângă.

 În figura următoare este prezentată schema de programare pentru o ţesătură cu legătura de fond Ru4/4 şi cu marginea realizată cu rips decalat. Năvădirea folosită pentru firele de fond este o năvădire împrăştiată recomandată la legătura pânză şi la legăturile derivate din aceasta. Firele din marginea stângă sunt năvădite în iţele I şi II iar cele din marginea dreaptă în iţele III si IV.

Schema de programare pentru o ţesătură cu legătura de fond Ru4/4 şi cu marginea realizată cu rips decalatFig.29

14

Fig.26 Legătura panama cu caracter partial neregulat P4/2; 4/2

Fig.27 Legătura panama cu caracter total neregulat P4/3; 3/2

Page 15: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIEIII.Legaturi derivate din diagonal

Clasa legăturilor derivate din diagonal cuprinde o diversitate mare de legături, deoarece metodele de derivare ale legăturilor fundamentale sunt numeroase. Faţă de legăturile fundamentale de la care se pleacă, legăturile diagonal derivat se caracterizează printr-o mai bună stabilitate poziţională a firelor în structură. În ceea ce priveşte aspectul ţesăturilor cu legături derivate din diagonal, acestea păstrează caracterul de ordonare a efectelor de sistem în linii oblice, dar liniile pot fi mai mult sau mai puţin înclinate, mai subţiri sau mai late, frânte sau ondulate, ascuţite sau încrucişate, în funcţie de metoda de derivare folosită.Legăturile derivate din diagonal se folosesc în toate sectoarele de materii prime, pentru o gamă largă de ţesături de uz curent şi tehnic

III.1 Legături diagonal întărit

Întărirea legăturilor diagonal fundamental se face prin adăugarea de puncte de întărire alăturate sau detaşate faţă de punctele din legătura fundamentală. Se obţin legăturile diagonal întărit şi diagonal compus. Legătura diagonal întărit se construiește şi se notează la fel ca legăturile fundamentale.

În figura următoare sunt prezentate legături diagonal întărit însoţite de notaţiile corespunzătoare.

Fig.30 Legătura diagonal întărit - D3/3

III.2 Legături diagonal compus

Întărirea legăturilor diagonal fundamental se face prin adăugarea de puncte de întărire alăturate sau detaşate faţă de punctele din legătura fundamentală. Se obţin legăturile diagonal întărit şi diagonal compus. Legătura diagonal compus se construiesc şi se notează la fel ca legăturile fundamentale.Legăturile diagonal compus se obţin din legăturile diagonal fundamental prin adăugarea de puncte de întărire alăturate punctelor din legătura fundamentală şi puncte de întărire detaşate faţă de acestea. În figura de mai jos sunt prezentate exemple de legături diagonal compus însoţite de notație. Alte exemple de legături diagonal compus frecvent utilizate sunt: D 1/1 3/1 1/3, D 1/1 2/1 2/1 1/2, D 3/1 3/3 1/3 etc.

15

Page 16: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

Fig. 31 Legătura diagonal compus

Fig.32 Legătura diagonal compus D3/2 1/2 1/1

III.3 Legaturi diagonal piezis

Legăturile diagonal pieziş se caracterizează prin aceea că saltul care generează legătura este constant dar supraunitar. Dacă saltul generator este divizor al raportului legăturii de bază, raportul în urzeală al legăturii diagonal pieziş se va reduce corespunzător. La legăturile diagonal pieziş panta dungilor diagonal care apar pe suprafaţa ţesăturii, este mai mare de 45° şi direct proporţională cu saltul generator.

Diversitatea legăturilor diagonal pieziş este foarte mare, aspectul acestora fiind diferit de cel al legăturilor de bază. La cele mai multe din ţesăturile cu legături diagonal pieziş, dunga oblică care se formează din segmentele de urzeală este reliefată ca o nervură, deoarece în general la astfel de ţesături desimea firelor de urzeală este mare ca cea a firelor de bătătură.

16

Page 17: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

Fig.33 Legătura diagonal pieziș

Legăturile din fig. a şi b au la bază legătura diagonal întărit D4/4 constituite cu salt su=2 respectiv su=3; pe faţa ţesăturii se vor observa linii oblice, uniform distribuite.

Panta dungilor este mai mare pentru legătura din fig. b, la care are saltul este su=3.

     a b

La legătura din fig. d linii oblice specifice diagonalului pieziş sunt distribuite pe un fond de diagonal fundamental. La legătura din fig. e, liniile oblice sunt pe un fond de pânză. 

     d e

În fig. f, g, h, i sunt prezentate legături diagonal pieziş cunoscute şi sub denumirea de legături tricot.

17

Page 18: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIELa aceste legături se observă două linii diagonal pieziş cu efect de urzeală despărţite de segmente scurte cu efect de bătătură.

      

  

f g h

Legăturile din fig. j, k şi l sunt utilizate pentru realizarea ţesăturilor numite gabardin. Caracteristic la aceste legături este faptul că bătăturile vor avea flotări mari, alternativ pe sub una sau alta din dungile oblice aparţinând unui raport de legătură. La toate cele trei legături bătăturile impare au o flotare mare pe sub prima linie oblică iar bătăturile pare pe sub cea de-a doua linie diagonal.

 j  k l

Aceste flotări vor determina reliefarea pronunţată a dungilor diagonale alcătuite din segmentele firelor de urzeală. Reliefarea dungilor este favorizată şi de faptul că ţesăturile gabardin au desimea firelor de urzeală mai mare decât cea a firelor de bătătură.

Aspectul de dungi oblice cu efect de urzeală, reliefate, poate fi obţinut chiar şi prin utilizarea de legături D 2/1 sau D 2/2 dar cu o desime a firelor de urzeală considerabil mai mare decât desimea firelor de bătătură. în general ţesăturile cu dungi oblice cu aspect de nervuri realizate din fire de lână pieptănată sunt numite gabardin.

Ţesăturile gabardin sunt realizate din fire de lână pieptănată şi sunt destinate confecţiilor de pardesie, costume.

18

Page 19: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIEIII.4. Legătura diagonal culcat

Legăturile diagonal culcat se caracterizează prin aceea că saltul în bătătură care generează legătura este constant dar supraunitar. Dacă saltul generator este divizor al raportului legăturii de bază, raportul în bătătură al legăturii diagonal culcat se va reduce corespunzător.  Legătura de bază  poate fi un diagonal întărit sau diagonal compus. La legăturile diagonal culcat panta dungilor diagonal care apar pe suprafaţa ţesăturii este subnormală şi invers proporţională cu saltul generator. Legăturile diagonal culcat sunt mai puţin utilizate decât legăturile diagonal pieziş.

Fig. 34. Legătura diagonal culcat

19

Page 20: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

IV. MOD DE LUCRU PENTRU DETERMINAREA LEGATURI DIN TESATURA

Pentru determinarea legăturii ţesăturilor se foloseşte lupa textila

1. Lentila 2. Montura 3. Articulaţia 4. Rama5. Deschizătura pătrată

Lupa textilă se aşează pe ţesătura de analizat astfel ca o latură să fie de-a lungul unui fir de bătătură şi cu ajutorul unui ac textil se urmăreşte evoluţia (modul de încrucişare) primului fir de urzeală cu firele de bătătură, începând din colţul de jos din stânga. Firele de urzeală se numără din colţul de stânga de jos spre dreapta, iar firele de bătătură din acelaşi colţ, dar în sus. Evoluţia primului fir de urzeală se marchează pe hârtia de compoziţie (sau pe hârtie milimetrică) astfel: un pătrăţel plin (haşurat) ne arată că firul de urzeală trece peste firul de bătătură, iar un pătrăţel gol ne arată că firul de urzeală trece pe sub firul de bătătură. Se continuă apoi observarea evoluţiei firului doi de urzeală, apoi a firului trei ş.a.m.d. până când se observă o repetare a lor. Partea din desen care se repetă atât în direcţia urzelii cât şi a bătăturii se numeşte raport de legătură. Raportul de legătură se exprimă printr-o fracţie unde la numărător avem numărul de fire de urzeală, iar la numitor numărul firelor de bătătură. Există mai multe sisteme de legare a firelor, dar cele mai des folosite sunt: legăturile fundamentale, derivate şi combinate.[2]

V. DETERMINARI PRACTICE

In lucrarea de laborator vom analiza trei tipuri de materiale textile.[3]

Proba nr.1 Legatura panza Bumbac 100% Ru=Rb=2 Su=1

20

Page 21: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

Proba nr.2 Legatura panza Bumbac + PE Ru=Rb=2 Su=1

Proba nr.3 Legatura diagonal D1/2 \ Ru=Rb=3 Su=1

21

Page 22: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

CONCLUZII

Legatura panza este cea mai des intalnita si cea mai utilizata datorita calitatilor fizico mecanice pe care le indeplineste. La cele doua din cele trei probe studiate s-a constatat legatura panza. Iar la cea de-a treia s-a constatat o legatura diagonal.

BIBLIOGRAFIE

[1] Dex-tex online ,dictionar textil [2] “Structura tesaturilor”, Lucica cioaca, Ed Performantica 2001 [3] Notite de laborator

22

Page 23: Ţesătura este un

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” FACULTATEA DE INGINERIE

CUPRINS

23