Terasamente

Prin terasamente se inteleg lucrarile de pamant care constau in scoaterea pamanturilor din

asezarea lor naturala de sub fata terenului si asezarea pamantului astfel obtinut deasupra terenului

natural, dand taieturii care se face in pamant si umpluturii facute cu pamant, o anumita forma

impusa de scopul lucrarii. Prin lucrarile de terasamente se delimiteaza forma drumului, ajungandu-

se la profilele de debleu si de rambleu prevazute in proiectul lucrarii.

Lucrarile de terasamente comporta cinci operatii si anume:

- operatiile de obtinere a pamantului, adica dislocarea din asezarea naturala si farmitarea

lui, pentru a putea fi incarcat si transportat, lucrare numita sapare;

- incarcarea pamantului;

- transportul pamantului;

- descarcarea;

- asezarea pamantului in umplutura in corpul drumului (punerea in opera) sau asezarea

pamantului de prisos in depozit.

Consolidarea terasamentelor

Scopul cosolidarii

Terasamentele trebuie sa-si pastreze, in tot timpul exploatarii drumului, forma si

dimensiunile date la executie, conform proiectului. Pentru aceasta, in afara de masurile luate la

constructia lor, privind alegerea pamantului si modul de punere in opera, compactarea etc., mai trebuie

luate anumite masuri si executate unele lucrari al caror scop este sa asigure mentinerea calitatii

terasamentelor in decursul timpului, sub actiunea agentilor exteriori ca: uscaciune, umezeala, inghet,

dezghet, vant, ape de ploaie, ape din topirea zapezilor, ape curgatoare, sau sub actiunea apelor

subterane.

Aceste masuri constau in masuri de protectie a taluzurilor impotriva afuerilor si spalarilor, in

masuri impotriva infiltrarii apelor in pamant, in amenajari pentru colectarea si evacuarea apelor de

suprafata, in lucrari de colectarea si evacuarea apelor subterane r in constructii si amenajari speciale de

sprijinire a terasamentelor.

Consolidarea taluzurilor

Taluzurile rambleelor si debleelor sunt supuse deformarii si erodarii sub actiunea apelor de

suprafata, care se scurg pe taluzuri. Taluzurile rambleelor aflate sub actiunea apelor curgatoare sunt

expuse efectului distrugator al acestora. Pentru protejarea taluzurilor impotriva deteriorarii, ele

se consolideaza, prin una din metodele urmatoare recomandate de STAS 2916 - 84.

1.Insamantare simpla sau cu adaos de pamant vegetal

Inierbarea naturala a taluzurilor se produce incet, si de aceea, atunci cand nu exista siguranta ca

iarba va creste de la sine, se executa pentru apararea taluzurilor insamantarea cu iarba. Metoda se aplica

atunci cand taluzurile pot sta fara alta protectie pana cand iarba semanata creste suficient ca

sarealizeze o consolidare. Insamantarea se face pe ramblee de cel mult 5 m inaltime. Daca rambleele

sunt mai inalte, insamantarea se face numai pe fasia de 5 m de la partea superioara, iar pentru

restul portiunii de jos, se recurge la o consolidare mai rezistenta, deoarece taluzurile simplu inierbate

nu rezista pe o inaltime mai mare actiunii de erodare a apelor.

Daca taluzurile nu sunt alcatuite din pamant vegetal, ele se vor acoperi intai cu pamant vegetal

si apoi se vor insamanta. Grosimea stratului vegetal este de 10 - 15 cm. Pentru ca pamantul vegetal

asezat pe taluzuri sa nu alunece, se executa trepte. Executarea treptelor se face de sus in jos. Pamantul

vegetal se aseaza incepand de jos, bine batut pe taluz. Dupa aceea se executa insamantarea.

2. Acoperire cu nuiele sau fascine Astfel de consolidari se fac numai pe portiunile aflate continuu sub apa. In mod exceptional,

se admite folosirea acestui sistem pentru apararea taluzurilor deasupra nivelului apelor mari, in

regiuni foarte bogate in paduri si lipsite de alte materiale.Cea mai simpla acoperire cu nuiele a

taluzurilor se face cu straturi de nuiele asezate cu varful in sus, petrecute pe o treime din

lungimea lor si mentinute in aceasta pozitie prin suluri de fascine sau prin prajini asezate

orizontal.

Grosimea stratului de nuiele este de 10 - 15 cm, iar sulul de fascine au diametral de 15 20 cm si

sunt formate din nuiele subtiri de rachita, curpen sau coada de vita, legate din 50 in 50 de cm cu sarma

galvanizata. Fascinele sau prajinile sunt fixate pe taluz prin tarusi lungi de un metru si grosi de 5 - 6 cm,

cu cioc la capat, batuti la distanta de un metru.O aparare mai buna se obtine acoperind taluzurile cu

suluri de fascine, asezate dupa directia liniei de cea mai mare panta a taluzului, fixate in tarusi si

legate cu prajini. Pentru a se obtine o consolidare si mai puternica, se aseaza suluri de fascine in

randuri orizontale, unele peste altele, incarcandu-se fiecare rand cu argila framantata sau cu piatra.

Sulurile de fascine pot fi legate si intre ele cu sarma galvanizata, formand saltele, care se mcarca cu

piatra sparta pentru a putea fi coborate sub apa.

3. Acoperirea cu pereuri Pereurile se utilizeaza mai ales la taluzurile de pe malul apelor, expuse eroziunilor. Ele sunt

formate in general dintr-o imbracaminte executata din zidarie de piatra bruta cioplita din gros, sau din

dale din beton, cu care se acopera taluzurile. Pereurile din piatra bruta se executa zidite cu mortar

sau uscate, iar cele din dale de beton se executa de preferinta uscat. Cele executate in zidarie uscata pot

fi rostuite sau nu. Pereurile uscate au avantajul ca se pot deforma dupa teren, cand acesta se lasa si se p ot

reface cu usurinta. Pereurile expuse actiunii puternice a apei se fac zidite cu mortar.Pereerea taluzurilor

rambleelor se executa pe o inaltime care depaseste cu circa 50 m inaltimea apelor maxime, sporite cu

inaltimea valurilor. Taluzurile pereate pot avea inclinarea pana la

1:1.

Pereurile din piatra bruta se executa din blocuri avand

inaltimea de 0.15 - 0.20 m si latura de 0.20 - 0.30 m, asezate pe un

strat de balast sau pietris de 0.10 m grosime. Pietrele se aseaza

cat mai strans, asigurandu-se stabilitatea prin randuri de legatura

formate din pietre mai inalte.

Fig - Pereu din piatra bruta

Pe malul apelor cu viteza mare, pereele se reazema de obicei la baza pe a nrocamente, care

formeaza pinteni de sectiune trapezoidala.

In lipsa pietrei de cariera se pot executa pereuri din bolovani de rau asezati in picioare intre

panouri formate din garduri de nuiele impletite, cu laturile de 0.75 - 1.00 m s i inaltimea de 0.20 - 0.30

rn. In regiunile unde lipsesc atat piatra de cariera cat si bolovanii de rau, se executa pereuri din dale de

beton de 0.12 - 0.15 m grosime si cu latura de eel putin 0.50 m.

4. Protejarea cu anrocamente Anrocamentele sunt formate din blocuri mari de piatra. Consolidarea cu anrocamente se executa in

regiunile in care piatra se gaseste in cantitate mare, sau se poate aproviziona cu usurinta, pentru

protejarea partilor de sub apa ale taluzurilor rambleelor aflate in lungul cursurilor de apa cu viteza

mare. Calitatea pietrei si greutatea blocurilor se fixeaza, pentru fiecare caz in parte, tinand seama de

situatia locala. Ele se aseaza de obicei sub forma unui pinten de sectiune trapezoidala.

5. Protejarea cu saltele de gabioane Daca nu se gasesc blocuri mari pentru anrocamente, consolidarea se poate face cu gabioane.

Acestea sunt niste cutii cu capacul mobil, confectionate din plasa de sarma galvanizata, umplute cu

piatra. Gabioanele se executa cu lungimea de 2 - 6 m, celelalte dimensiuni fiind de 0.5 - 2.0 m, din

sarma de 2 -3 mm diametru, impletita sub forma de ochiuri de 3 - 5 cm. Gabioanele se umplu cu piatra

care este atat de mare incat sa nu poata iesi prin ochiurile plasei de sarma. Gabioanele se pot executa si

sub forma de suluri. Umplerea gabioanelor cu piatra se face numai dupa ce au fost asezate la locul lor

in lucrare si fixate solid de gabioanele vecine umplute. Dupa umplerea gabioanelor, capacul se coase cu

sarma.

TerasamenteConsolidarea terasamentelorScopul cosolidariiConsolidarea taluzurilor1.Insamantare simpla sau cu adaos de pamant vegetal