terapie raspunsuri complete

75
1.Caracteristica zonei de crestere a radacinii dintelui. O data terminată formarea coroanei, începe dezvoltarea rădăcinii la marginea inferioară a mugurelui dentar prin proliferarea unei lame epiteliale duble, formată din prelungirea stratului adamantin extern, cu eel intern (fără stratul intermediar şi fără pulpa smalţului) numită "teaca radiculară Hertwig" şi căreia îi revine rolul de a iniţia formarea rădăcinii.Teaca radiculară epitelială creşte )ă început în direcţie orizontală faţă de axul coroanei, formând diafragma epitelială, al cărei loc rămâne relativ fix în tot cursul dezvoltării ulterioare şi evoluţiei coroanei spre suprafaţă. Concomitent cu formarea rădacinii, un rol important în procesul erupţbi revine unei formaţiuni de fibre puternice. dedesubtul diafragmei epiteliale, care poartă numele de "ligamentul în hamac al lui Skher".Ligamentul în hamac censtituie o bază relativ fixă, în care germenele dentar se găseşte suspendat ca într-un hamac şi graţie căreia creşterea în lungime a rădăcinii împinge" dintele spre cavitatea bucală. După ce rădăcina a atins lungimea sa definitivă teaca lui Hertwig se dezintegrează lăsând astfel dentina radiculară primară în contact direct cu ţesutul conjunctiv înconjurător al sacului folicular. În acest moment apexul este încă larg deschis (2-3 mm). Dentina radiculară are influenţă inductoare asupra ţesutului mezenhimal înconjurător pe care-l diferenţiază cu apariţia celulelor înalt specializate: cementoblaştii pentru formarea cementului, osteoblaştii care vor produce os alveolar, fibroblaştii care vor produce ligamentele periodontale. Regiunea apicală largă este bine vascularizată şi are un potenţial celular

Upload: tudor-macovei

Post on 27-Oct-2015

313 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Terapie Raspunsuri Complete

1.Caracteristica zonei de crestere a radacinii dintelui.O data terminată formarea coroanei, începe dezvoltarea rădăcinii lamarginea inferioară a mugurelui dentar prin proliferarea unei lame epitelialeduble, formată din prelungirea stratului adamantin extern, cu eel intern (fărăstratul intermediar şi fără pulpa smalţului) numită "teaca radiculară Hertwig"şi căreia îi revine rolul de a iniţia formarea rădăcinii.Teaca radicularăepitelială creşte )ă început în direcţie orizontală faţă de axul coroanei,formând diafragma epitelială, al cărei loc rămâne relativ fix în tot cursuldezvoltării ulterioare şi evoluţiei coroanei spre suprafaţă. Concomitent cuformarea rădacinii, un rol important în procesul erupţbi revine uneiformaţiuni de fibre puternice. dedesubtul diafragmei epiteliale, care poartănumele de "ligamentul în hamac al lui Skher".Ligamentul în hamaccenstituie o bază relativ fixă, în care germenele dentar se găseşte suspendatca într-un hamac şi graţie căreia creşterea în lungime a rădăcinii împinge"dintele spre cavitatea bucală.După ce rădăcina a atins lungimea sa definitivă teaca lui Hertwig sedezintegrează lăsând astfel dentina radiculară primară în contact direct cuţesutul conjunctiv înconjurător al sacului folicular. În acest moment apexuleste încă larg deschis (2-3 mm). Dentina radiculară are influenţă inductoareasupra ţesutului mezenhimal înconjurător pe care-l diferenţiază cu apariţiacelulelor înalt specializate: cementoblaştii pentru formarea cementului,osteoblaştii care vor produce os alveolar, fibroblaştii care vor produceligamentele periodontale.Regiunea apicală largă este bine vascularizată şi are un potenţial celularactiv care contribuie în câţiva ani la creşterea treimii apicale a rădăcinii şiînchiderea apexului → apexogeneză (proces fiziologic care presupuneexistenţa pulpei vii) → în cadrul tratamentului endodontic trebuie să fiepăstrate resturile pulpare vii.Prin apexul larg se produce în cazul parodontitelor apicale contaminareapermanentă cu germeni din canal a zonei apicale şi invadarea permanentă acanalului cu secreţii din zona periapicală → dificultatea reducerii secreţiilorprelungeşte tratamentul medicamentos şi amânarea obturaţiei de canal.2 NOTIUNE DE APEX ANATOMIC SI FIZIOLOGIC .ROLULAPEXULUI IN VITALITATEA DINTELUI SI SELECTAREAMETODELOR DE TRATAMENT.Apexul anatomic se afla la niveluil zonei de trecere a dentinei canaluiluiredicular in cimentul radicular, unde se termina canalul radicul la virfulradacinii formeaza apexul extern.Uniori foramenul apexului extern selocalizeaza lateral,vestibular sau lingual-pe peretele radicular,si nu pe- apexApexul fiziologic-este localizata in regiunea ingustari constrictei apicaleinteriora,la o distanta 1-1,5 mm de la apexul radiologic. Acesta constructiese afla in interiorul canalului anterior de joctiune cemento –dentinara, si semareste pe masura maturizari dintelui. Odata cu virsta ea indepateaza deapxul radiologic ca urmatoare depunere de dentina secundara.puctul limitat ainterventi edodontice trebuie sa fie anume aceasta constrictie apicalafiziologica,deoarice acesta este trecerea tesutului pulpii radiculare in tesutpereodontal.3TOPOGRAFIA CAVITATI DENTARE ALE DINTILORPERMANENTI.DESCHIDEREA CAMEREI DENTAREDintele reprezinta in sine o formatiune dura cavitara .in interiorul dintelui seafla cavitatea dintelui,despusa in axul longitudinal a dintelui si este umplutacu pulpa dentara.Pulpa este aplasata central in raport cu toate tesuturile dure

Page 2: Terapie Raspunsuri Complete

dentare-smalt dentina,ciment.ea este inconjurata de dentina si doar apicalcontacteaza cu cimentul periodontiului.Cavitatea dintelui reprezinta prinforma si demensiunele sale o copie minimalizata si destul de fedela al formeiexterna a dintelui.Gradul acestei reproducere nu in todeauna este aceiasi ,inspecial in partea radiculara a dinteluiCAVITATEA DINTELUI-comunica cu periodontiul in portiunea apicala,printrun canal principal si canal ascensoriu cav.dintelui se inparte in a)parteacoronara,b)partea radiculara(canale radiuculare). Cav.coronara reprezinta unspatiu larg in partea coronara a dintelui repetind morf coronara.Incav.coronar formaza * tavanul *plaseul*si peretii.Plafonul-este despus deaspura cav .coronare a dintelui paralel in suprfata luiocluzala si o repeta.coarnele pulpare corespun virful cuspizilor dentari iar inlocul de unire a coarnelor fisurile suprafetei ocluzale .Pereti laterali-sint dispushi intre plafon si planseu si poarta denumirea acelorsuprafete dentinare cu care suprfa e invecinata vestibulardistal,lingua,mezial.Fundul cavitati dintelui-se numeste peretele,indreptat spre radacina.Ostium-(oreficiu de intrare in canal) este locul de trecere a pulpei coronarein canalul radicular.Este despus pe plaseul cav.dentaresi are formainfundibulara-forma de pilnie.4 SALIVA SI LICHIDUL BUCAL.FUCTILE.Saliva este secretul glandelor salivare care se elimina in cav.bucala.Inlichidul bucal se nai contine micraorganisma,leucocite resturi alimentare iarglandele salivare elimina saliva mixta.Volumul zilnic este 1-1,5l noaptea scade secretia ,10% provin di glandelesalivare ,cu cit saliva este mai abundenta cu atit e mai mic gradul de afectarecariosa.Saliva poseda viscozitate,cu cit viscozitatea sporeste riscul carieicreste.Tamponamentul salivar sub actiune unor factori scade ex.dietaindelungata cu glucide.ia in dieta proteica tamponamentul sporeste.Componenta salivei este - 99,42%apa0,58% materie organica si anorganica.*anorganica-saruri de calciu, fosfate,conpusi ai potasilui, sodiu,cloruri,floruri biocarbonati ,ph 6-8 este suprasaturat de calciu ph 6 devinecalciu dificitar.fosforul .Fosforul salivei 3,2 de doua ori mai mare decit inserul sanguin ,dificitul de flor duce la carie.*organica-proteine ,glucide aminoacizi,enzime,vitamine ,substanta de bazaa materiei organice o constitue proteina amilaza,hexozamineleFuncţiile salivei:reglarea pH-ului bucal (sistem tampon);defensivă (menţinerea echilibrului ecologic bucal);clearance (diluarea substanţelor introduse in cavitatea bucală);lubrefiantă (prin mucină), contribuind la formarea bolului alimentar,deglutiţie şi fonaţie;digestivă (prin amilaza salivară);excretorie (diverse substanţe organice sau anorganice, cum ar fi şi fluorul)de protectie(umectarea si autocuratire microorganismelor)5 .MECANISME DE PROTECTIE A CAVITATI BUCALE:Se impart in 2 grupe:specifece si nespecifece:nespecifice:*fiziologica*mecanica*chimica

Page 3: Terapie Raspunsuri Complete

mecanic-fuctia de bariera a mucoasei,intacte ,eluarea microorganismelor decatre saliva purificarea mucoasei in proces de alimentatie.saliva de faptdreneaza microrganismele cit si are efect bactericid continind lizocim carestimuleaza efectul fagocitar a leococitelor si participa la regenerareatesuturilor.biologica-stimuleaza fagocitozei(rolul fundamentar in fagocitoza revineneutrofilelor, granulocitelor si macrofagilor ce capteaza microbi si altecelule.Factori specificiimunitateaspecifica-imunoglobulinele sint proteine de protectie ce se contion in serul sanguinsau secretie si au fuctia de anticorpii sunt 6 clase de imunoglobuline iga,g,m,e,u,d.ig A celule plasmatice (antivirotice,antoxidante )stimuleaza fagocitoza,rezistenta antiinfectiosa previne instalarea proceselor patologice6 Particularitati anatomo fiziologice ale periodontiului.Este o formatiune de origene conjuctiva situata in lamela compacta alvioleidentare si cimentul radacinei dintelui si se afla in contact cu osulmaxilarelor prin orificiul apical –cu pulpa dentara iar la marginea alviolei cugingia si cu periostul maxilarelor. Prima data periodontiu se opserva instadiu folicular de dezvoltare a dintelui , odata cu inceputul formariradacinelor si simultan cu constituirea lamelei corticale aalviolei.periodontiul difinitiveza aproximativ peste un an dupa termenul dedezvoltare apexul radacinei dentare,grosimea echivaleaza 0,20-0,25mm indintele format dar care nu a erup de 2 ori mai putin-la mandibula e putin mai subtire 0,15-0,22 mm maxila0,20-0,25 mm .Periodontiu este format din tesut conjuctiv si fibre colageneTesut conjuctiv-este penetrat de vase sanguine si linfatice,nervi.In portiunea apicala tesut fibros si mai mult tesut conjuctiv.Tinind seama de orentare si organizarea de varianta a fasciculilor de fibrecolagene ele pot fi clasificate in felul urmatorClasificarea fibrelor are la bază modalitatea de orientare, punctul de plecareşi punctul de ancorare;Fasciculele de fibre principale, care conectează cementul şi osul alveolar,sunt reunite în grupul dentoalveolar;Acestui grup i se adaugă, fără a aparţine direct ligamentului parodontal, ungrup gingivalÎn raport cu localizarea, se descriu 5 grupuri diferite:- grupul crestei alveolare;- grupul orizontal;- grupul oblic;- grupul apical;- grupul interadicular8 Elementele celulare a periodontiului*Fibroblasti-desemnate in tot spatiu periodontal au fuctia de a produce noifibre.*cimentoblasti- la suprafata cimentului secreta matrice organica a cimentuluifind dispuse mai ales in zonele active apex si furcatia radiculara.*osteoblasti- secreta tesut osteoid care ulterior se mineralizeaza.*osteoclasti- celule gigante polinucliare secreta enzime poliolitice carelizeaza trauma organica a osului ele dispar odata cu reabsorbtia osoasa.* celule epiteliale(reticle epiteliale) provin din segmentu teci hertwig care a

Page 4: Terapie Raspunsuri Complete

initiat formarea radacini.Intre fibrele de tesut conjuctiv in periodontiu se afla elimente celularefibroblasti cu nucleu oval si citoplasma de culoarea deschisa in tesutulconjuctiv se gaseste mastocite si histocite(celule migratoare) cu nucleucolorat mai pregnant de dimensiuni mai mici si citoplasme granulata inapropierea vaselor si capilarelo periodontiului se costata cu histociteadvetitiale perivasculare si mastocite.Mastocitele sunt de forma atit ovala citsi olongata.celule plasmatice se localizeaza mai alturi de zona de colet.Aceste sint de oforma ovala cu citoplasma bazofila,cu nucleul sferic si caracteristicaacorpuscoli de cromatina.In regiunea periodontiului care se afla la cimentulradacini se afla cimentocitele-ciment dotat cu fucti plastice in constituireacimentului secundar, iar in zonele de linga alviola sint situate –osteoblastecelule constructoare de tesut osos al alviolei. elementele celulare in diferitezone ale periodontiului este variata.Un numar mare de celule tinere slabdefirentiate este caracteristi pentru zonele periapicale si pericervicale aleperiodontiului iar la dinti pluri radiculari aceasta zona se afla la bifurcatieradacinelor.Iportiunea medie a fisurii periodontale predomena forme maturede fibroblaste.Celulele de origene conjuctiva aproape de ciment sintformatiuni epiteliale reticle.In regiune preapicala sunt reticle insulareaglomeratede lòa teaca apicala preridicularaiar in regiunea de colet acesteasunt vestigii ale lame dentare.rolul reticlelor:cea mai mare cantitate de reticle epiteliale se constata inperiodontiul omenilor in virsta de la 10-20 ani .O cantitate importanta deaceste celule de acest gen se contine in periodontiu omului 21-30 ani iar lapersoane de peste 50 ani numarul lor scade tot odata de modifica si structuramorfologica a acestor reminescente.9 .Periodontita apicala etiologia patogenia clasificareaPeriodontitele apicale - prezintă inflamaţii ale ţesuturilor ce înconjoarăapexul rădăcinii dintelui ca reacţie de răspuns la acţiunea agenţilormicrobieni, traumatici sau chimico-toxici, ce depăşesc bariera biologică aapexului dentaretiologiaFactorul traumatic (microtraumatisme)Induse de aparatele ortodontice dirijate;Lucrările protetice defectuoase ce acţionează prin: tracţiune asupra dinţilor,cu mobilizarea lor, supraâncărcarea ocluzală, anomalii dento-maxilare cublocaje în mişcările mandibulei, bruxism, traumele endodontice.Agenţii chimici ce ajung la nivelul periodonţiului pe două căi:1. Endodontică ( EDTA, arsenicul, tricrezolul);2. Prin pungile parodontaleFactorul microbian (cel mai frcvent): prin canalul radicular, pungaparodontală, plagă a mucoasei.CLASIFIACREA. PERIODONTITA APICALĂ ACUTĂ:1. faza de intoxicaţie;2. faza de exudaţie:a) seroasă;b) purulentă.PERIODONTITA APICALĂ CRONICĂ:1. pt. apicală cr. fibroasă2. pt. apicală cr. granulantă

Page 5: Terapie Raspunsuri Complete

3. pt. apicală cr. granulomatoasăIII. PERIODONTITA APICALĂ CRONICĂ EXACERBATĂ ÎN FAZADE ACUTIZARE (fibroasă, granulantă, granulomatoasă). Iniţial procesulinflamator interesează numai spaţiul periodontal apical, printr-o reacţievasculară hiperemică, după care la scurt timp se declanşează faza exudativăde tip seros:PATOGENIACreşte foarte mult tensiunea intratisulară,în special cea intraosoasă;Ligamentele alveolo-dentare suferă un proces de inhibiţie seroasă;Dintele devine mobil;Tensiunea apicală creşte, se intensifică şi durerea;Sub infulenţa edemului inflamator şi a Ph-lui acid local începedemineralizarea corticalei interne, la aceasta contrbuie şi osteoclastele dinspaţiul periodontal (demineralizarea este de intensitate redusă şi reversibilă);Datorită vascularizării periodonţiului de tip neterminal (se pot stabilicomunicaţii derivate), inflamaţia se poate stopa în evoluţie (vindecarespontană), spre deosebire de pulpite (vindecare spontană nu exist10 PERIODONTITA ACUTA APICALA MORFOPATOLOGIA CLINICADEAGNOSTICUL DEFERENTIAT TRATAMENTULT.CAcuzeDurere:violentă;în ascendenţă (24-48 ore);permanentă ziua şi noaptea;nu se calmează la antialgice;se acutizaează la presiune pe dinte şi creşterea afluxului sanguin înextremitatatea cefalică(căldura pernei, aplecatul înainte);Durerea iradiază; (regiunea orbitală, temporală, occipitală şi cervicală), înfuncţie de localizarea dintelui.Senzaţie de dinte crescut.MORFOPATOLOGIAModificări vasculare:Vasele sunt dilatate, au pereţi subţiaţiSunt mai multe la număr decât normal;Plasmexodia-ieşirea din vase a serinelor şi globulelor;Diapedoză leucocitară-părăsirea vaselor de către neutrofile şi limfocite.Modificări fibrilare:Ligamentele alveolare sunt îngroşate datorită inhibiţiei seroase şidepolimerizării ( pe alocuri disocieri fibrilare).Modificări osoase:Corticala internă se demineralzează şi prezintă un contur neregulat;Dilatarea spaţiilor intertrabeculare (datoriă presiunii şi exudatului seros).Modificări celulare:Aglomerarea celulelor gazdă de apărare (histiocite, limfocite şi celuleendoteliale) , ce cresc datorită factorilor chimiotactici.DEAGNOSTIC DEFERENTIATPulpita acută difuză;Abcesul parodontal marginal;Osteomielita maxilară;Foliculita dinţilor incluşi11PERIODONTITA APICALA CRONICA FIBRINOASA.MORFOPATOLOGIACLINICA

Page 6: Terapie Raspunsuri Complete

Tablou clinicAcuze-extrem de sărace (peste 60% din cazuri sunt asimptomatice):Uneori apare o durere cu caracter nevralgiform;Senzaţie de egresiune, în special dimineaţa, ce dispar după câteva presiuniexercitate pe dinteDate obiective:Date obiective:Dinte modificat de culoare cu proces carios profund şi camera pulparădeschisă;Lipsa simptomului dolor;Sondarea indoloră şi fără hemoragii;Percuţia în ax-negativă;EOD –negativă (peste 100 mkA)MorfopatologieSe depistează o structură fibrilară, formată din fibroblaste şi histiocite;Infiltrat celular (histiocite,pasmocite);Raportul dintre celule şi fibre:Când predomină celulele, procesul inflamator tinde să evolueze spre o formăgranulomatoasă.Vasele sanguine au pereţii îngroşaţi şi strangulaţi;Ligamentele Scharpey sunt subţiate şi comprimate prin depolimerizareafibrelor de colagen;Fibrele nervoase sunt fragmentate, pierzându-şi conductibilitatea.12PERIODONTITA APICALA GRANULANTA.MORFOPATOLOGIATABLOUL CLINICAcuze :Senzaţii neplăcute,de apăsare,tensionare, genă,dinscomfort;Uneori sezaţii de dureri uşoare la apăsare pe dinte;Prezenţa unei fistule,care uneori dispare;Eliminări de puroiDinte modificat de culoare;Sondarea şi probele termice – indolore;Percuţia în ax – puţin sensibilă;Gingia hiperemiată,se observă fistul sau mici cicatrice;Simptomul vazoparezei este evident pozitiv (la compresarea mucoasei cufuluarul apare la început o pată albă,care trece în una roşie-violacee);Marirea ganglionilor limfatici,ce sunt dureroşi;EOD-negatv (120 mMorfopatologieÎnlocuirea ţesutului conjunctiv cu ţesut granular în care predomonă –fibroblaste, histiocite, leucocite;Lezare evidentă a ţestului osos (corticalei) şi a cementului în zona apexului13PERIODONTITA GRANULOMATOASA CRONICA.MORFOPATOLOGIA .TABLOUL CLINICMorfopatologieÎnlocuirea ţesutului osos cu ţesut de granulaţie, alcătuit de multiplifibroblaşti, histiocite, limfocite, rare leucocite, plasmocite şi numeroase vasesanguine de tip capilar;La periferia granulomului aglomerarea celulară este mai mare;Prezenţa fibrelor de colagen ce delimitează formaţiunea patologică deţesuturile sănătoase ca o membrană;Volumul granulomului poate fi de mărimea unui sâmbure de cireaşă

Page 7: Terapie Raspunsuri Complete

Tablou clinicAcuze:Simptomatologie ştearsă, aproape inexistentă;Uneori o uşoară jenă în dinte,periodic senzarie de alungire a dintelui;Uşoară senzaţie de durere Date obiective:Dinte cu proces carios profund, modificat de culoare, camera pulparădeschisă;Sondarea indoloră şi fără sângerări;Percuţia în ax indoloră;EOD-negativă (peste 100 mkA);Mucoasa în dreptul apexului dintelui la palpare o uşoară sensibilitate;Prezenţa unei fistule sau a cicatricei;R-gic – zonă radiotrasparentă,bine conturată de formă ovală,rotundă sau“căciulă ţuguiată” centrată pe axul dintelui de mărimea unui sâmbure decireaşă14PERIODONTITA APICALA CRONICA IN STADIU DEACUTIZARE.TABLOUL CLINIC DEAGNOSTICUL DEFERENTIATSemne clinice:Durere permanentă;Edem colateral;Mobilitate dentară;Prezenţa fistulei;Percuţia în ax dureroasă.Diagnosticul se confirmă prin: examenul R-gic (prezenţa unei forme cronicede periodontită);Diagnosticul diferenţial se face cu:Periodontita apicală acută exudativă purulentă (stadiul subperiotal şisubmucos);Chisturile radiculare (este ultima etapă în evoluţia periodontitei apicalecronice),prezenţa simptomului “crepitaţie de pergament”(simptomulRunghe-Diupiuntrena).15.Principi de deagnostic si tratament al periodontite apicale acute.Scopul: Îndepărtarea cauzelor inflamaţiei;Asigurarea unei căi de drenaj;Combaterea durerei;Ameliorarea stării generaleEtapele: de tratament ale Pt. apicale acute, în faza de întoxicaţie.* Anestezia – în funcție de localizarea dintelui (infiltrativă,trunculară).Se utilizează anestezice înalt efective,cu o toxicitate minimă (2-4%ultracaină forte, 4% alfacaină, 4% ubistezină, 2% xilină,*TREPANAREA DINTELUI (înlăturarea obturaţiei provizorii sau dedurată) ŞI PREPARAREA CAVITĂŢII CARIOASE (cu respectarea tuturoretapelor).La realizarea acestei etape se utilizează piesa turbină cu freze diamantate şidin aliaj dur de dimensiuni corespunzătoare (dintelui)Deschiderea camerei pulpare şi înlăturarea tavanului: E necesar de a înlăturaîn totalitate tavanul;Asigurarea vizibilităţii directe a fundului camerei pulpare;Forma cavităţii carioase şi camerei pulpare deschise trebue să asigureaccesul direct către canalele radiculare cu instrumentele endodonticeÎnlăturarea pulpei coronare necrotizate şi prelucrarea antiseptică – utilzândexcavatorul ( la necesitate) şi substanţe antiseptice ( H2O2-3%, hipoclorid

Page 8: Terapie Raspunsuri Complete

de sodiu 3%, chloramină 2%) Reperarea orificiilor canalelor radiculare (cusonda dentară) şi lărgire lor sub formă de pâlnie – utilizând freza sferică.Scopul:De a înlătura toate marginile abrupte şi denticlii de pe orificiile canalelorradiculare;De a permite instrumentului endodontic pătrunderea liberă în canalulradicular;De a evita fracturarea instrumentelor endodontice pe canal.Evacuarea (înlăturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele)radicular(e)Se efectuează cu extractoare de nerv;Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toată lungimea);Mişcările extractorulul de nerv – pe perete, cu jumate de turaţie şi neapăratsub băiţe din antiseptice (spălături periodice, intre etape).Determinarea lungimii de lucru:Metoda matematică;Metoda R-gică;Metoda electrică (electronică) – se bazează pe diferenţa de potenţial întreţesutul periodontal şi mucoasa cavităţii bucale;Metoda senzitivă (subiectivă)ViziografiaTratamentul medicamentos al canalului radicularPe parcursul instrumentalizării canalului radicular este necesar de al iriga cusoluţii antiseptice;După prelucrarea mecanică canalul radicular se irigă din abundenţă cusoluţii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%,furacilină-1:5000, izofural 0.5% etc.).Cerinţele către soluţiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt:Toxicitate minimă;Acţiune bactericidă;Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.Aceste cerinţe le posedă hipocloridul de sodiu(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, caemulsie pentru alunecare uşoară a instrumentelor endodontice. Efectulmaximal este atins la încălzirea soluţiei până la 300C. Combinarea cu soluţiealcoolică 30%, sporeşte pătrunderea lui în ţesuturi.Obturarea canalului radicularSe efectuează în prima şedinţă utilizând următoarele metode şi materiale:Obtutarea cu o singură pastă (endobtur,evghedent,foredent ,forfenan, etc.);Metoda pivotului calibrat sau clasică (pivot din gutapercă + siler);Metoda de condensare laterală (se aplică mai mulţi pivoţi din gutapercăcondensaţi cu sprederul şi siler - AH-26,AH+, guta siler,cimenturiionomerice, sialopex, termasil etc.);Sistemul termafilControlul R-gic (dacă nu sa utilizat viziograful)Aplicarea obtuaţiei de bază (izolantă) din cimenturi fosfate, glassionomerice;Aplicarea otuaţiei de durată (în funcţie de dinte, la alegerea medicului şidorinţa pacientului).16Tratamentul periodontitei apicale acute:Etapele de tratament ale Pt. apicale acute, faza exudativăI şedinţă:Anestezie;

Page 9: Terapie Raspunsuri Complete

Trepanarea dintelui (prepararea cavităţii carioase);Deschiderea şi înlăturarea tavanului camerei pulpare;Înlăturarea pulpei necrotizate din camera pulpară şi tratamentulmedicamentos (abundent cu sol. antiseptice);Reperarea şi lărgirea orificiilor canalelor radiculare (sonda dentară, frezesferice, piesă conraungi);Înlăturarea pulpei necrotizate din canalele radiculare pe etape (extractoare denerv) şi irigarea abundentă cu sol. de antiseptici;Deschiderea apexului radicular (numai manual folosind acul Ker-Reamer N008-010).Criteriul de control a deschderii este apariţia picăturii de exudat(seros sau purulent) în orificiul de intrarea în canalul radicularAsocierea Pt. Apicale acute - faza exudativă cu periostita:Incizie de decompresie (drenaj) pe pliul de trecere (mucozal, mucoperiostal),adică asocierea drenajului endodontic cu cel extern;Drenajul plăgii;Antibiotice de spectrul largAdministrarea desensibilizantelor (diazolină, suprastin, taveghil, fencarol);Antipiretice;Consumul de lichid în cantităţi mari (sucuri, apă minerală );Dintele se lasă deschis, pentru 2-3 zile;Recomandări pacientuluişedinţă a IICulegerea anamnezei (au fost, sunt prezente dureri);Se apreciază statusul local (starea mucoasei în jurul apexului dintelui,palparea ganglionilor limfatici; percuţia, prezenţa sau lipsa exudatului dincanalul radicular);Aprecierea lungimii de lucru;Prelucrarea instrumentală a canalului radicular (STEP-BACK,STEPDOWN);Tratamentul medicamentos al canalului radicular (antiseptice,fermenţiproteolitici);Uscarea canalului radicular (meşe din vată pe acul Miller, conuri din hârtie);Obturarea canalului radicular prin una din metodele expuse anterior;Controlul R-gic;Obturaţie provizorie sau izolantă şi de durată17 Periodontita apicala medicamentoasa in stadiu de intoxicatie.TC.diagnosticul deferentiat.tratamentul.Faza de intoxicaţie - durează de la câteva ore până la 2-3 zileT.ClinicACUZE: Ca urmare a gangrenei pulpare:durere la atingerea dintelui;Egresiune (presiune) în dinte;durerea încetează la presiunea exercitată pe dinte;De cauză iritativ-mecanică (ace rupte, obturaţie de canal cu depăşire)durere de intensitate crescută;suportabilă, persistă ziua şi noapteanu se calmează decât parţial la antialgice (dacă intensitatea agresorului estemare-peste 3-4 zile procesul evoluează spre formele exudative).De cauză mixtă (fizică, chimică şi microbiană):faza de intoxicaţie are o durată scurtă, uneori nici nu poate fi surprinsăclinic;poate trece rapid către o formă exudativă;dureri violente, iradiate, continui.

Page 10: Terapie Raspunsuri Complete

DATE OBIECTIVE:Dinte modificat de culoare, cu proces carios profund plin cu dentină alterată;Camera pulpară deschisă;Sondarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare-fără sensibilitate şihemoragii;Percuţia în ax este pozitivă;Testele de vitalitate – negative (100 mkA);În unele cazuri depistăm un dinte cu obturaţie provizorie, ce vorbeşte despreaflarea acestui dinte în tratament endodontic;Radiologic, modificări nu suntDIAGNOSTICUL DIFERENŢIALPulpita acută difuză - semnele ce trădează existenţa Pt.apicale (faza deintoxicaţie) sunt: percuţia dureroasă şi dispariţia ei la încleştarea dinţilor,testele de vitalitate pozitive, dar cu hiper- şi hiposensibilitate;Periodontita apicală acută exudativă seroasă cu:dureri violente, continue,iradiante, ce nu se calmează la antialgice, se exacerbează la atingereadintelui. Apar semne loco-regionale (edem, tumefacţie în zona dinteluirespectiv), alterarea stării generale (uneori febră), lipsa oricăror semne devitalitate;Periodontita apicală cronică reacutizată-durere numai la atingerea dintelui,nu se calmează la presiune pe dinte, radiologic-periodontită cronicăpreexistentăTratamentul medicamentos al canalului radicularPe parcursul instrumentalizării canalului radicular este necesar de al iriga cusoluţii antiseptice;După prelucrarea mecanică canalul radicular se irigă din abundenţă cusoluţii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%,furacilină-1:5000, izofural 0.5% etc.).Cerinţele către soluţiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt:Toxicitate minimă;Acţiune bactericidă;Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.Aceste cerinţe le posedă hipocloridul de sodiu(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, caemulsie pentru alunecare uşoară a instrumentelor endodontice. Efectulmaximal este atins la încălzirea soluţiei până la 300C. Combinarea cu soluţiealcoolică 30%, sporeşte pătrunderea lui în ţesuturi.18 Principi de deagnostic si tratament in periodontitele apicale croniceÎndepărtarea cauzelor inflamaţieConservativ, coservativ-chirurgicale,chirurgicaleAmeliorarea stării generaleAnestezie;Trepanarea dintelui (prepararea cavităţii carioase);Deschiderea şi înlăturarea tavanului camerei pulpare;Înlăturarea pulpei necrotizate din camera pulpară şi tratamentulmedicamentos (abundent cu sol. antiseptice);Reperarea şi lărgirea orificiilor canalelor radiculare (sonda dentară, frezesferice, piesă conraungi);Înlăturarea pulpei necrotizate din canalele radiculare pe etape (extractoare denerv) şi irigarea abundentă cu sol. de antiseptici;Deschiderea apexului radicular (numai manual folosind acul Ker-Reamer N

Page 11: Terapie Raspunsuri Complete

008-010).Criteriul de control a deschderii este apariţia picăturii de exudat(seros sau purulent) în orificiul de intrarea în canalul radicular se pune omesa in canal si se lasa deschis 1-2 ziişedinţă a IICulegerea anamnezei (au fost, sunt prezente dureri);Aprecierea lungimii de lucru;Prelucrarea instrumentală a canalului radicular (STEP-BACK,STEPDOWN);Tratamentul medicamentos al canalului radicular (antiseptice,fermenţiproteolitici);Uscarea canalului radicular (meşe din vată pe acul Miller, conuri din hârtie);Obturarea canalului radicular prin una din metodele expuse anterior;Controlul R-gic;Obturaţie provizorie sau izolantă şi de durată19 Tratamentul periodontitei cronice dintilor mono radiculari:1 SEDINTATREPANAREA DINTELUI (înlăturarea obturaţiei provizorii sau de durată)ŞI PREPARAREA CAVITĂŢII CARIOASE (cu respectarea tuturoretapelor).Deschiderea camerei pulpare şi înlăturarea tavanului Înlăturarea pulpeicoronare necrotizate şi prelucrarea antiseptică – utilzând excavatorul ( lanecesitate) şi substanţe antiseptice ( H2O2-3%, hipoclorid de sodiu 3%,chloramină 2%)Evacuarea (înlăturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele)radicular(e)Se efectuează cu extractoare de nerv;Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toată lungimea);Mişcările extractorulul de nerv – pe perete, cu jumate de turaţie şi neapăratsub băiţe din antiseptice (spălături periodice, intre etape).Tratamentul medicamentos al canalului radicularPe parcursul instrumentalizării canalului radicular este necesar de al iriga cusoluţii antiseptice;După prelucrarea mecanică canalul radicular se irigă din abundenţă cusoluţii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%,furacilină-1:5000, izofural 0.5% etc.).Cerinţele către soluţiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt:Toxicitate minimă;Acţiune bactericidă;Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.Aceste cerinţe le posedă hipocloridul de sodiu(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, caemulsie pentru alunecare uşoară a instrumentelor endodontice. Efectulmaximal este atins la încălzirea soluţiei până la 300C. Combinarea cu soluţiealcoolică 30%, sporeşte pătrunderea lui în ţesuturiObturarea canalului radicularSe efectuează în prima şedinţă utilizând următoarele metode şi materiale:Obtutarea cu o singură pastă (endobtur,evghedent,foredent ,forfenan, etc.);Metoda pivotului calibrat sau clasică (pivot din gutapercă + siler);Metoda de condensare laterală (se aplică mai mulţi pivoţi din gutapercăcondensaţi cu sprederul şi siler - AH-26,AH+, guta siler,cimenturiionomerice, sialopex, termasil etc.);Sistemul termafil. Controlul R-gic (dacă nu sa utilizat viziograful)Aplicarea obtuaţiei de bază (izolantă) din cimenturi fosfate, glassionomerice;

Page 12: Terapie Raspunsuri Complete

Aplicarea otuaţiei de durată (în funcţie de dinte, la alegerea medicului şidorinţa pacientuluiConsevativ chirurgical- prin rezectia apexului radicular in caz de distructie atesuturilor osoase in regiunea apicala.Chirurgical-extirparea dintelui22metode conservative chirurgicale de tratament a periodontitelor-Rezectia apexului radicular-separarea corono radiculara(pentru moari – se sectioneaza in 2 la nivelul bifurcatiei, chiuretaj, acoperire cu coronae)-hemisectia (la molarii inferiori -extirparea radacinii si partii coronare)- amputatia radacinii(la molarii superioriextirparea doar a radacinii)-replantarea dintilor(dintele extirpat se plombeaza apoi se reimplanteaza in alveola)

24 instrumente endodontice- Pentru examinare si diagnostic(ace endodontive, kfile)- Pentru inlaturarea tesuturilor moi(pupextractoare, coada de soarece)- Pentru largirea ostiumurilor(gates-gilden,pesos, buterlok 1,2)- Pentru prelucrare si largire(k file(mai multe spire,k reamer (mai putine spire), h

file(braduts)- Pentru obturare(ac lentulo,k reamer,pugger, spreader, compactor)

25. Metode de dilatare si sterilizare a canalelor radiculareMetode de dilatare :-reaming(penetrare, rotatie, extractive)-fileing(miscari longitudionale,razuire)- metoda step-back(apico coronara)- crown-down(corono apicala)-Step back-step downSe mai utilizeaa geluri pentru largirea chimica(EDTA) si preparare mecanica cu piese endodontice(3 tipuri), si cu laser.Metode de sterilizare:-cu mese ede vat ape un ac radicular-conuri de hirtie-seringa de irigatie cu ac special.Antiseptice utilizate: hipoclorid de Na, cloramina, peroxide de hydrogen28 .Metode de determinare a lungimii de lucru a canalelor -metoda tabelara(table cu valori medii a lungimii radacinilor pt fiecare grup de dinti)-metoda anatomica(raportul dintre lungimea coroanei si radacinii: 1:2(1:2,5-pt canini))-metoda tactia(intuirea constictiei apicale)-metoda conurilor de hirtie(se introduce un con pina nu se va umezi virful de la lichidul tisular)-metoda radiologica(se introduce in canal un instrument endodontic si se efectueaza radiografia= apex radiologic – 1 mm= lungimea de lucru)-clinico-radiologica(lungimea reala a dintelui/lungimea aparenta a dintelui=lungimea reala a acuui/lungimea aparenta a acului-metoda electrometrica(cu apex-locator- electrod active in canalul radicular; electrod pasiv la nivelul buzei)semnal sonor devine intermittent, iar luminous verde intermittent

29.Materiale si tehnici de obturare a canalelor radiculareSealer – substanta sigilanta(pe baza de zn-eugenol, rasini epoxide, rezorcina formalina, hidroxid de ca, ciment glassionomer)Filler- sunbstanta de umplere(con de gutaperca, rasini sintetice si argint)Metode de obturare:

Page 13: Terapie Raspunsuri Complete

-tehnica conuui central-candensarea lateral(la rece) -condensare vertical(la cald)-sistem termafille-sistem de injectare co Obtura 2

30. Erori si complicatiiin tratamentu periodontiteor apicale:-ruperea instrumentului-intoxicatia periodontiului-perforarea radacinii, cai false-permiabilizare incomplecta-material periapical- dureri dupa obturare-obturatie incomleta

31 dezobturarea canalelor radiculareIndicatii: obturare incorecta, neajuns de materialS efolosesc substante pt ranoire: endosolv, resosolv,solvadent fluid- se umecteaa pe vata si se apica pe ostium si este inchis pe 2-3 zile ermetic. Dupa care se efectueaza dezobturarea cu instrumente endodontice- mechanic. Gutaperca se indeparteaza de asemenea: mechanic- cu instrumente endodontice, fizic – ramolirea a temperature, chimic- solvent pt gutaperca- xilen, chloroform.

32. Afectiuni ale dintilor de etiologie necarioasaDistingem 2 grupe:1.ce apar in perioada dezvotarii: hipoplazia , hiperpazia,fluoroza, sd. Capdepoint, amelogeneza si dentinogeneza imperfect, boala oaselor de marmura2.ce apar dupa eruptia dinteuiAbraziune patologica, defecte cuneiforme,necroza,hiperestezia.,leziuni traumatice,eroziunea33.Modificari patologice in tesuturie dentare dure aparute in perioada dezvoltarii dinteluihipoplazia , hiperpazia,fluoroza, sd. Capdepoint, amelogeneza si dentinogeneza imperfect, boala oaselor de marmura34.Hipoplazia : etiologia ,clinica.diagnostic diferential, tratament,profilaxie.Hipoplazia este subdezvoltarea dintelui sau tesuturilor lui.Etiologie:afectiuni a unei femei gravid, sau a copilului in primii 5 ani de viatsa( rahitisn , dispepsie,infectii grave, disfuntia glandelor endocrine mai ales paratiroide)Cunoastem:- de sistem(afectarea toti dintii)-de focar(dinte si vecinii)-local(1 dinte- de obicei premolarii fiind ampasat intre radacinile molarilor deciduali)Clinica:-maculata- apar macue albe, cretoase cu hotare clare, suprafata neteda lucitoare, simetric la acelasi nivel.-ondulata-proeminente liniaremici, intre care sunt okaliate adincituri acoperite cu smalt intact.-punctiforma-adincituri ovale sau rotunde,diferite dimensiuni si profunzime vestibular sau lingual cu timpul se abraziaza treptat.-sulculara-strangulatie pe coroana, poate fi mai mute fregvent paralel cu marginea incizala-scalara- smalt in scara-aplazie – lipsa smaltului

Diagnostic diferential: cu carie incipient si macuaraTratament:Obturare (evicrol, consaiz), la modificari brutae- tratament orthopedic

Page 14: Terapie Raspunsuri Complete

35.Fluoroza. etiologie,clasificare,clinicaApare in urma consumului excesiv de fluor, mai ales cu apa potabila dindui caracter endemic .Clasificare:-hasurata- hasuri cretoase mici slab pronuntate,in straturile superficial a smaltului.fregvent la incisivii superiori.-maculoasa-macule cretoase bine pronuntate fara hasuri si hotare bine pronuntsate,diseminate,pe toate fetele, uneori cu coloratie brun deschisa smaltul trecind in smalt sanatos-granular –cretoasa-smalt mat,uneori gabui, cu multe macule si defecte mici,punctiforme granulare- are loc rapid abraziunea smaltului-eroziva-pe fonul smaltului pigmentat se observa zone cu smalt nepigmentat , sunt prezente eroziuni,abraziune rapida a smaltului si dentine-distructivadeformarea coroanei din cauza distrugerii erosive si abrasive,smatul poate ipsi, dintii au culoare bruna,pot fi des fracturi.

36.Tratamentul fluorozei In primele 3 forme se face:local: decolorare si remineralizare,si general:caciugluconat si glycerol fosfat.

1. Izoarea dintilor si tratarea cu acid clorhidric /fosforic 20-30%- 2-3 min.2. Spalare si disecare(evita contact cu saliva)3. Aplicatii cu guconat de calciu 10% 15-20 min4. Se efectueaza 10-15 proceduri (acid se aplica doar in zonele pigmentate) se repeat peste

6-8 luni5. Paste cu effect remineralizant(remodent)

La fosrma eroziva si distructiva: tratament orthopedic , sau obturarea.

37. Profilaxia fruorozeiColectiva : aportul de fuor in H2O sa fie mai scazutIndividuala: evitatrea alimentatiei artificial, scadem cantitatea aportului de apa si inokuire cu sucuri si lapre; administrarea vit.c ,d caciu gluconat , se evita administrarea produselor ce contin Fluor: peste de mare, spanac, grasimi animaliere.

38. Tuburari ereditare in dezvoltarea tesuturilor dentare. Amelogeneza imperfect.Din acestea fac parte: amelogeneza si dentinogeneza imperfect, sd. Capdepont, boala oaseor de marmura.Amelogeneza imperfectatulburare in dezvoltarea adamantinei. Ea are 4 forme:1. schimbari mici, smalt nemodificat,neted lucios, dar are nuanta galbuie /bruna,denivelata JonctS-D2.dupa eruptive dintii sunt in norma, dar in 1-3 ani smaltu devine opac,brun deschis, rugos,,fisuri, dupa care smaltul dispare partial sau total3.Smalt culoare alba,cu fisuri haotice, care dispare de pe toti dintii degajind dentina bruna normal4.a eruptive smalr cretos,fara luciu pe alocuri lipseste si se detaseaza la act mecanica.EOD- normaTratament: remineralizare cu NaF 0.2-0,05% systematic sau protetic

39.Dentinogeneza imperfect.Osteopetroza.Sd Capdepont

Dentinogeneza imperfect- tulburare in dezvoltarea dentine.se manifesta prinsubdezvoltarea radacinior sau chiar lipsa lor,coroanele sunt normae, poate fi mobilitate, cadere timpurie a dintilor, deseori pot fi prezente chisturi cu contur neded. Radiologic- radacina scurta , fara cavitatea dintelui.

Page 15: Terapie Raspunsuri Complete

Osteopetroza(boala oaselor de marmura)-se manifest apron osteoscleroza difuza a tuturor oaselor. Sunt 2 forme: benigna(afectat meenchimul scheletic)-poate ramine oligosimptomatic(adamantine cretoasa se petrifica si dispare,dintii se ruineaza curind) si forma maligna(mezenchimu mielogen)- brusc scade hematopoeza, anemie, osteomielite, fracture fregvente.Sd.Capdepont-dinti fara smalt,galben –brun,ruinati de abraziune,se intrevede conturul pupei,fara dureri, radacini scurte inguste,apicar- rarifierea osului fregvent chisturi, hipercimentoza,fistule,EOD scazut , canaliculele sunt largi umplute cu singe, predentina lipsehte, nr de vase este scazut , marit nr fibre de collagen, duritate de 1,5 ori mai scazuta, in dinti este mai muta apa decit subst. minerale tratament – orthopedic.

40.Leziuni traumaticeDistingem traumatisme acute(contuzie fractura , luxatie) si cronice.Contuzie-durere se mareste la muscare, pot fi hemoragii, EOD se face dupa 2-3 zileLuxatia-partiala:deplasarea dintelui din alveola,la forta lateral sau vertical. Acuze: durere ,mobilitate,poate indica timpul si cauza.medicul decide daca sa conserveze dintele sau nu in baza tesutului osos la radacina. Daca se conserveaza acesta sub anestezie il paseaza la ok si il fixeaza (sirma sau mase plastic),si cerceteaza pulpa-daca trebuie sau nu depulpat(peste 3-5 zile) .Totala: dinte skos din alveola : depupare ,plombarea dintelui si reimplantare, fixare, control.Fractura: poate fi coronara sau sa intereseze si radacina. Daca nu este interesata camera pulpara aceasta se restabileste fara dificultati.Daca se deschide camera pulpara, dintee se depulpeaza, se restaureaza ku shtifturi., incrustatii sau coroane.fractura radacinii poate fi: longitudionala, transfersala(poate fi obtutrata),fragmentara.Traumatism cronic-actiune indelungata a factorilor mecanici cu aparitia atritiei tesuturilor(croitori, fumatori,suflatori fe sticla)-tratament prin slefuire sau plombare.

41. Abraziunea tesuturilor dentare dure.Cauze: malocluzie,suprasoicitare, bruxism, proteze incorecte, noxe,fluoroza Sunt 3 grade: usor(cuspizi si marginile transante a smaltului) mediu( denudarea dentine) si grav( pina la cavitatea dintelui. Abraziunea de pinde si de ocluzie: adinca( se va scurta coroana din contul marginior incizivale), adinca ( se va abrazia la inferiori partea vestibulara si la superiori partea palatinala). Clinic in cazul abraziunilor EOD este in norma, dar poate aparea hiperestezie.scurtarea in lungime a coroanei, mai ales in cazurile grave kind scade DVO si se micsoreaza considerabil etajul inferior al fetii ( apar dureri in articulatii, senzatii de arsura a imbii, dureri in limba, ca urmare a schimbarii pozitiei condilului articular). Tratament de obicei dintii antagonishti se imbraca cu coronae(orthopedic).

42.Necroza acida tesuturilor dentare dureApare la noxe profesionale, se observa la lukratori a institutiilor cu subst chimice. Se incepe cu o senzatie de strapezire, apoi hiperestezie la temperatiri si factori mecanici. Scade rezistemta smaltuui si dentine, un rol important apartinind si salivei care are un ph 5,8-6,2.Tratament:izolarea si uscarea dintelui, aplicarea pe 5 min. a tampoanelor imbibate ku flourura de Na 2%, se clateste,si se repeat systematic.peros; calciugluconat3-4 saptamini(cu interval de 2-3 luni), poate fi aplicat in cazuri grave si tratament orthopedic.profilaxie: clatirea cavitatii bucala 1 la 2 ore , imbunatatirea conditiilor de munca.

43.Defect cuneiform.Defect in tesuturile dentare dure,localizat cel mai fregvent la nivelul coletului pe suprafetele vestibuare a dintilor superiori si inferiori.Cauza: factori mecanici: perierea dintilor.

Page 16: Terapie Raspunsuri Complete

Cinica: progreseaza ft lent, nu este insotit de senzatii dolore, uneori daca e profund pot fi senzatii pasagere la factori termici chimici si mecanici.Peretii defectului sunt duri ,lucitori si netezi, cav dintelui nu se deschide ,daca este ft progresat, poate produce fractura coroanei, sondaj indolor, fundul este dur. In pulpa se determina depozite de dentina tertiara, vacuolizarea odontoblastilor, hialinizarea pupei,EOD in norma.Tratament: apicatii cu solutie gluconat de ca 10 %, fluorura de Na20%, pasta fluorica 75%, se folosesc periute moi,obturare.

44.Necroza tesuturilor dure.Cauze:disfunctia glandelor cu secretie interna: tiroida, sexual, perioada sarcinii.Clinic: incepe cu pierderea luciului smaltului, aparitia maculelor cretoase ce apoi devin bule inchise.in central focarului inncepe ramolirea si apare defect,fiind antrenati numerosi dinti, acuza dureri la excitanti termici chimici si mecanici, ce dispar la suspendarea lor.tratament: aplicatii cu guconat de ca 10%, clorura de Na o,2-2% (2-3 ori pe an), se scade aportul de gucide, igiena regulate si aflare la evident. Se mai efectueaza plombarea.

45.Eroziunea tesuturilor dentare dure. Eroziunea dinteui este o pierdere calciforma progresiva a smaltuui si dentinei de pe fetele vestibulare.(des incisivii si canii superiori, rar PM)Cauze:factori chimici in asociere cu cei mecanici., scaderea remineralizarii prin lichidul bucalClinic:evoutie lenta(10-15ani),portiunea afectata este ovala neregulata, de obicei simetric nu mai putin de 2 dinti,cu timpul suprafata(neteda) si profunzimea se mareste ajungind la dentina, si capata o culoare galbuie, se caracterizeaza cu hiperesteziela diferiti factori mai ales la cei chimici si la rece.Diagnostic diferential: caria superficial, defect cuneiform.Tratament: inlaturarea factorilor cauzanti,utilizarea periutelor moi,si paste remineralizante, Local se fac aplicatii cu gluconat de calciu, remodent3%, florura de sodium 0,2%- 15-20 proceduri, daca defectul este extins, se obtureaza.

46.Hiperestezia tesuturilor dentare dureEste sensibilitatea sporita a tesuturilor dentare a diferiti factori.Cauze:parodontopatii, carii, eroziune, abraziune.Este de system(a mai muti dinti) si localizata(la un nr restrins de dinti)Pacientii acuza dureri intense dar pasagere la diferiti excitanti:Termici(rece, fierbinte); chimici(dulce acru, sarat) si mecanici, pot fi localizate sau sa iradieze.in majoritatea cazurilor dentina este denudate,dura, neteda, lucitoare,uneori usor pigmentata., sondare dureroasa.EOD- normaDiagnostic diferential:pulpit acuta(durere indeungata mai ales noaptea Eod peste 20mA);Tratament:izolarea dintilor, uscare,si curatarea depozitelor. Peste 5-7 min se aplica gluconat de ca 10% sau remodent . dupa fiecare a 3 vizita dintii se trateaza cu sol fluorura de Na 1-2% 15 proceduri. Cu repetare la 6-8-12 luni.Per oral: gluconat de ca 0,5 de 3 ori pe zit imp de o luna, scoaterea din alimentativeproduselor glucide si acre, folosirea pastelor remineralizante: fluorodent, remodent.

47.Modificari a tes dentare dure in endocrinopatiiGusa endemica(deficit de ioni)- evolutie rapida a cariei, anomaii a arcadelor dentare, edem al mucoaselorHipoparatireoza(ca -1,2-2mmlo/l)la copii hipoplazia, la maturi: furnicatii in limbahipoestezia gingiei,xeroftalmie , arsuri in cav bucala,trismus, incretirea buzelor.Acromegalia-(producer in exces a H somatotrop, crestere neproportionala)- maxilare mari, spatii intre dinti,hipercimentoza, ingrosarea mucoasei bucale,limba mare,voce aspra,vorbire dificultara.

Page 17: Terapie Raspunsuri Complete

Gigantism(crestere proportional)-dezvoltare accelerate a primordiilor dintilor,eruptive precoce, hipercimentoza,radacini mai lungiHipotireoza congenital-retentia eruptiei cu 1-2 ani, schimbarea decidualilor cu cu intirziere 2-3 ani,posibil anomalii de forma, de dimensiuni, hipoplazii,atritie sporita.Mixidem(scaderea ftiei gl tiroide)-fata edematiata, buze umflate,limba exces volum.

50.Dinti de tetraciclina. Hipoplazia locala.etiologie .tablou clinic.Modificarea culorii dintilor ca urmare a administrarea la gravide si la copii de virsta frageda a tetracicinei.tetraciclina nimerind in singe se depoziteaza in smat si dentina, in oase sub forma de sare calcica de ortofosfat de tetraciclina, dupa eruperea dintilor sub actiunea razelor UV se modifica cuoarea dintilor.se coloreaza nu toata suprazata dar zonele ce erau in dezvoltare a momentu administrarii tetraciclinei.Coloratia variaza de la galben deschis pina la inchis.su actiunea UV se schimba in cenusiu sau brun cenusiu.in doze mare apare hipoplazia.Hipoplazia locala:afectarea dezvoltarii la traumarea folicuuui.Apare sub forma de macule cretoase,ca depresiuni punctiforme pe toata suprafatsa.Cel mai fregvent apare pa Premolari acestia fiind situatiintre radacinile dintilor deciduali(infl.periodontiului) 51.Termenii de formare si mineralizare a dintilor temopari.

Dintele Formare (saptamini) mineralizare(luni)1;2 6-7 4,53,4 8-9 7.55 10 7.552 Termenii de formare si mineralizare a dintilor permanenti

Dintele Aparitia primordiilor

Debutul mineralizarii

Definitivarea adamantinei(ani)

Formarea radacinii(ani)

6 luna 5 inut Luna 9 inut 2-3 101 Luna 8 inut Luna 6 natal 4-5 102 Luna 8 inut Luna9 natal 4-5 103 Una 8 inut Luna 6 natal 6-7 134 2 ani 2,5ani 5-6 125 3ani 3,5ani 6-7 127 3 ani 3,5ani 7-8 158 5 ani 8 ani variat Nelimitat

60. rolul factorilor generali in dezvoltarea afectiunilor dintilor deetiologie necarioasa.61.tratamentul local al hipoplaziei.La formele mai simple ca punctiforma, ondulata si maculara se obtureaza cu material fotopolimerice, la formele mai avansate unde este distructie coronara se face aplicare veneere, refacerea coroanei cu composite, acoperire cu coroane.63.metode de examinare a pacientului cu afectiunile parodontiuluimarginal.

1. consultatia initiala(acuze, anamneza, inspectia, cele mai simple cercetari instrumentale2. examen amanuntit:prin metode speciala( starea vaselor sangvine,statut immunologic)3. examnen pe parcursul tratamentului

Page 18: Terapie Raspunsuri Complete

Se determina codu gingivitei, codul parodontal,mobilitatea patologica,pungile parodontale,radiografieanaliza clinica a singelui si a continutului de zahar, lichidul gingival.analiza biochimica a singelui

68.Electroodontodiagnostic.Metoda investigatiei.Electrodul pasiv se aplica pe bratul bolnavului si se fixeaza.dupa uscareaminutioasa a dintelui examinat cu un tampon de vata si dupa aplicarearulourilor de vata se procedeaza la determinarea excitabilitatiidintelui.Capatul activ al electrodului unit cu clama cu semnul minus seinfasoara cu un strat subtire de vata umectat in apa si se aplica la punctulsensibil al dintelui.Dintii sanatosi reactioneaza la curentii de 2-6 uA.La 20-40 uA ne vorbeste despre un proces inflamator in pulpa.La 60 uA denota onecroza a pulpei coronariene.La 100 uA si mai mult necroza pulpei coronaresi radiculare. Peredontiul normal e sensibil la 100-200 uA.66. Estimarea indecelui CPIT N dupa OMS.Cerintele de tratament paradontal sunt inregistrate pe sextanti,grupe de dintifrontali si laterali,care prezinta o sesime a dentatiei existenta,molarii deminte nu sunt luati in consideratie decit ca inlocuitori ai molarilor secunzi,in absenta acestora.Sextantii cuprind urmatorii dinti.17-14,13-23,24-27,47-44,43-33,34-37. indicele se inregistreaza cind intr-unsextant sunt prezenti cel putin 2 dinti.Daca intr-un sextant exista un singurdinte,el este inclus in sextantul vecin.Pentru determinarea indicelui sefoloseste sonda de parodontometrie,cu partea activa terminala sub formaunei sfere cu diametrul de 0,5mm si care permite detectarea tartruluisubgingival,tendinta de singerare gingivala si adincimea pungilorparodontale.Forta exercitata nu depaseste 25 g ,pentru a nu traumatizatesuturile examinate.Pentru fiecare sextant examinat, se codifica valorile0.nici un semn de imbolnavire1.singerare gingivala la atingerea cu sonda2.tartru supra-sau subgingival3.pungi parodontale adinci de 4-5,5mm4.pungi parodontale adinci de 6mm sau mai multPe baza valorilor inregistrate ,subiectul examinat se incadreaza in una dinurmatoarele clase de necesar terapeutic parodontal0=nu este necesar de tratament parodontal (cod 0)I=instituirea sau imbunatatirea igienei bucale (cod 1)II=Igiena bucala+detartraj+tratament antimicrobian (cod 2 si 3)III=I+II si tratament complex parodontal chirurgical,de reechilibrarefunctionala,ocluzala,de biostimulare locala si generala (cod 4)67. estimarea starii igienice a cavitatii bucale Green sivermilion,IDD,ITD, Feodorov-Volodchina.Indicele OHI (oral-higiene-index) imaginat de catre Green si Vermilion esteprimulindice de apreciere a igienii bucale,aparut in 1957, si apoi simplificattot de catre ei in 1964(OHIS= oral-higiene-index-simplified).Indicele OHI1. companenta placa- DI(debris index),debris=placa dentara moale poateavea 4 grade-0=nu prezinta placa-1=placa in treimea cervicala-2=placa in cele 2treimi cervicale

Page 19: Terapie Raspunsuri Complete

-3=placa pe toata suprafataCantitatea de placa se evalueaza fara colorarea ei,numai prin aprecierevizuala,prin inspectie.2.componenta tartru-CI(calculus index)-0=nu prezinta tartru-1=tartru in treimea cervicala,supragingival-2=tartru in cele doua treimi cervicale si subgingival-3=tartru pe toata suprafata+depodite mari gingivale73. Investigaţii biochimice şi imunologice:Conţinutul vitaminei E în sânge;Saturarea ţesuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) – micşoreazăpermiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor);Testul intracutanat (după Kaveţchii modificat de S. Bazarova) – determinăstarea funcţională a ţesutului conjunctiv (în mucoasa buzei inferioare seîntroduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu – rezultatul se citeşte imediatmăsurând pata de colorant, în normă este-5-7 mm;70. Investigatii complimentare funcionale in paradontologireEste un examen complex cu ajutorul căruea se apreciază starea de sănătateparodontală, întinderea şi gravitatea leziunilor parodontale;Evoluarea stării de sănătate parodontală cuprinde trei etape:Anamneza (vieţii şi a bolii) – obţinem informaţii asupra stării de sănătategenerală şi stomatologică pacientului până la momentul examenului prezent;Examenul clinic dento- parodontal (date obiective) – va permite elaborareaunui diagnostic corect şi include:inspeccţia, examenul exo- şi endobucal;instrumentar (arcadelor dentare, dinţilor – mobilitatea, profunzimea şiconţinutul pungilor, ocluzia, prezenţa depozitelor dentare;determinarea indicilor de igienă (II), IS, de gingivită PMA, IP, CPTIN (denecesitate în trtament a afecţiunilor parodontale);Examen complementar – contribue la precizarea diagnosticului,posibilităţilor şi mijloacelor de tratament, include:Metode funcţionale (stomatoscopia,capilaroscopia, reografia, polearografia);Metode de investigaţie aţesutului osos (R-grafia – panoramicăortopantomografia, radioviziografia etc.);Ivestigaţii de laborator:- citologie – studierea elementelor celulare din conţinutul pungilorparodontale;- migrarea leucocitelor (proba Isinovschi) – determină gradul de apărare aţesuturilor parodontale;- monocitograma – starea funcţională a mezenchimului.4. Ivestigaţii microbiologice:- examinarea cantitativă şi calitativă a conţinutului pungilor parodontale(microorganismelor);- examinarea fluidului gingival (prin metode citologice,histochimice,microbiologice, imunologice):. Investigaţii biochimice şi imunologice:Conţinutul vitaminei E în sânge;Saturarea ţesuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) – micşoreazăpermiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor);Testul intracutanat (după Kaveţchii modificat de S. Bazarova) – determinăstarea funcţională a ţesutului conjunctiv (în mucoasa buzei inferioare seîntroduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu – rezultatul se citeşte imediat

Page 20: Terapie Raspunsuri Complete

măsurând pata de colorant, în normă este-5-7 mm;6. Investigaţii morfologice:biopsie – ţesut gingival, studiat histologic.65. Inspectia mucoasei gingivale...Pungi..clinice,parodondale,ProbaParma După decurgerea procesului: cronică, agresivă;Fazele procesului: acutizare (abscedare), remisie;Gravitatea procesului – se determină după tabloul clinico-radiologic:gradul uşor – pungile parodontale până la 4 mm.;gradul mediu – pungi parodontale de la 4 mm. până la 6 mm.;gradul grav – profunzimea pungilor parodontale peste 6 mm.;Răspândirea procesului: localizat, generalizat.În general PM se caracterizează ptin prezenţa a trei semne patognomice:- inflamaţie;- alveoliză;- prezenţa pungilor parodontale.Inflamaţia – este o continuare a celei gingivale şi depinde de stadiul deevoluţie, de morfologia parodonţiului, de grosimea şi calitatea ţestuluigingival;Aleveoliza – reprezintă distrugerea osului alveolar ca urmare a acţiuniidiferitelor enzime bacteriene şi lizozomale, fiind unul din simptomelecaracteristice ale bolii parodontale;Punga parodontală – rezultă din aprofundarea patologică a şanţului gingivodentarprin migrarea epiteliului de joncţiune în direcţie apicală;Clasificarea pungilor parodontale:În raport cu dintele pot fi:- simple – când interesează o faţă a dintelui;- compuse – când afectează două şi mai multe feţe;- complexe – când afectaează mai multe feţe având untraect sinusos;- interradiculare – dacă pătrund între rădăcinile unuipluriradicular.În raport cu creasta osoasă pot fi:- pungi supraosoase – au fundul deasupra crestei osoaseadiacente;- pungi infraosoase – fundul pungii e situat spre apical, subnivelul osului adiacent.Părţile componenete ale pungilor parodontale:- un perete dur;- un perete moale;- fundul pungii;- conţinutul pungii.Peretele dur – reprezentat prin cementul radicular, care poate fidemineralizat la suprafaţă, infiltrat cu produse bacteriene şi acoperit cu placăşi tartru;Peretele moale – format din gingie, ce este edemaţiată infiltrată cugranulocite neutrofile, macrofagi, lifocite, plasmocite, anticorpi, vasesanguine neoformate, epiteliu hiperplaziat, uneori subţiat sau cu ulceraţii.Fibrele de colagen sunt în curs de degradare (depolimerizare), printre care sepot găsi şi intacte;Fundul pungii parodontale – este format din epiteliu de joncţiune retras multspre apical, cu infiltrat limfoid şi alterări celulare;Conţinutul pungilor parodontale – fluid gingival cu microorganisme,

Page 21: Terapie Raspunsuri Complete

produse bacteriene (enzime, toxine, endotoxine), celule epitelialedescuamate, leucocite, uneori secreţii purulente.91Gingivita. Etiologie. Clasificare.91.Gingivite – sunt inflamaţii ale gingiei fară interesarea (lezarea) joncţiuniidento-gingivale (epiteliale) şi pot interesa în întregime sau parţial gingia.Aproximativ 80% din populaţia adultă suferă de gingivită cronică.Clasificarea gingivitelor după formă: – catarală;-ulceronecrotică;- hipertrofică;-descuamativă/atroficădupă decurgerea clinică: - gingivite acute;- gigivite cronice;- cronice în stadiul de acutizare;- cronice în stadiul de remisiedupă gradul de răspândire a procesului inflamator: - localizată/generalizatăGingivostomatită – acest di-c se stabileşte când este afectată gingia şi altezone ale mucoasei cavităţii bucale (obrazului, buzelor, etc.).Papilită – inflamaţia papilelor interdentare (la 1,2,3, până la 4 papile).Etiologia:Factorii locali:igiena insuficientă a cavităţii bucale (prezenţa plăcii bacteriene);prezenţa tartrului dentar;obturaţii defectuoase (în zona papilei interdentare);construcţii protetice incorecte (iritaţii cu croşete);aparate ortodontice (activarea incorectă);şinele în caz de fracturi a oselor maxilare (dinţilor);înghesuiri de dinţi, fixarea joasă (prea sus) a frenulelor buzelor;deprinderi vicioase (ţinerea şi muşcarea pixului);factori nocivi profesionali (cariere de piatră şi cărbune, întreprinderichimice, de panificaţie);substanţe chimice (benzina, lacuri, săruri ale metalelor grele);substanţe chimice iatrogene (pasta arsenicală – necroza papileiinterdentare).Factorii generali – pe fondalul maladiilor generale se declanşează formelegrave de gingivite.boli ale sângelui (unul din simptomele precoce a leicozelor);afecţiunile sistemului cardio-vascular;afecţiunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite, colite);boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat);Dereglări hormonale (gingivita juvenilă);intoxicaţii cu substanţe medicamentoase (definipin – în tratamentulepilepsiei);intoxicaţii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.);Iradieri cu razele X;boli infecţioase;la fumători, alcoolici şi narcomani.92.GINGIVITA CATARALĂConform datelor OMS (1980), 80% copii din lume suferă de gingivită.Gingivita catarală acută – mai frecvent se întâlneşte la copii cu bolirespiratorii acute (virotice), care după un tratament adecvat, gingivita dispare

Page 22: Terapie Raspunsuri Complete

fără a lăsa complicaţii.Tabloul clinic:Acuze – durere,senzaţii de usturime în mucoasa gingivală, aparedesinestătător şi se intensifică în timpul alimentaţiei (fierbinte, acru, sărat),edem gingival, sângerări în timpul alimentaţiei şi periajului, miros fetid.Obiectiv – vârful papilelor sau a marginii gingivale, sau toată gingiaedemaţiată, hiperemiată, laxă, sângerează la atingere, uşoară mobilitatedentară din cauza edemaţierei sistemului ligamentar superficial, creştereaprofunzimii şanţului gingival. Este un proces reversibil – dacă se intervinecu un tratament adecvat.Diagnosticul – în baza datelor subiective şi obiective.TratamentulÎnlăturarea factorilor iritanţi locali;Instruirea în igienizarea corectă a cavităţii bucale;Recomandări în alegerea corectă a produselor de igienizare;Periajul profesional;Folosirea sol. de clorhexidină 0,06% pentru băi bucale pe perioadainstructajului de igienizare corectă (7-10 zile), a câte 3 min. după periaj –diminiţa şi seara pentru inactivarea plăcii bacteriene;Irigaţii abundente cu soluţii antiseptice (stomatidină, hexoral, etc.);Controlul igienei cavităţii bucale de efectuat peste 5; 10; 20 zile. Dacăhiperemia se menţine – preparate antiinflamatorii: sub formă de aplicaţii(instilaţii) cu LevoBioR, MetkloDenta, Metrogil Denta, Elugel, EludrilIzofual, etc.Gingivita catarală cronică – apare pe locul unde persistă mult timp elementuliritant cronic (inclusiv şi gingivita catarală acută de la 1 până la 7-14 zile).Tabloul clinicAcuze – pot lipsi;- prurit, usturime, disconfort;- sângerări gingivale, îndeosebi la periaj, tăerea alimentelor dure(măr, morcov, pâine);- miros fetid din cavitatea bucală, defect estetic.Obiectiv – hiperemie gingivală cu nuanţă cianotică;- edem al papilelor şi marginii gingivale, papilele rămân încreştere şi nu se lipesc către suprafaţa dintelui;- prezenţa pungii gingivale clinice;- prezenţa depozitelor (moi şi dure);- miros fetid din cavitatea bucală.Tratamentul gingivitei cataralecroniceÎnlăturarea factorilor cauzali (locali şi generali);Irigaţii şi clătituri abundente cu soluţiiantiseptice (hlorhexidină 0,06%,hexoral, stomatidină);Instilaţii şi aplicaţii cu LevoBioR, MetkloDenta etc.Proceduri fizioterapice (hidroterapie, curenţi diadinamici, vibromasaj,vacum-masaj – Kulajenco), electroforeză cu aloe, vit.C, etc.93 gingivita ulceroasaEste o boală infecţioasă cu caracter acut şi cronic, apare rar la copii mici,ocazional între 6 şi 12 ani şi frecvent la tineri 13-20 ani, mai rar la 40-45 ani.Apare prin asocierea a două microorganisme specifice – spirocheta BorelliaVincent şi un bacil fuziform gram-negativ şi neapărat pe un teren deficitar.

Page 23: Terapie Raspunsuri Complete

Gingivita UN afectează şi alte zone ale mucoasei bucale, motiv pentru carepoartă şi alte denumiri, cum ar fi – Gingivostomatită UN, “Gură dureroasă asoldaţilor” (XENOPHON), la soldaţii din timpul I război mondial a fostdenumită “Gură de tranşee”Etiologia:Factori locali:Igiena buco-dentară deficitară;preexistenţa unor gingivete acute;accidente de erupţie a dinţilor (în special molarul trei);fumatul;alcoolismul (deficitul de vit. C,B1 şi B2 – în alcoolism);perecoronaritele.Factorii sistemici:oboseala, stresul emoţional şi fizic (stări de război, nevrozele şi depresiile,examene);Deficienţe nutriţionale;afecţiuni ale sângelui, leucemii, agranulocitoze;afecţiuni virotie (rujeola).Clasificare:După decurgerea procesului:acută;cronicăDupă gravitatea procesului:forma uşoară;forma medie;forma gravăTabloul clinic este dominat de triada: durere, halenă fetidă, necrozăgingivalăAcuze:Foma uşoară – usturime în timpul alimentaţiei şi gingivoragii, miros fetid;Forma medie şi gravă – durerile sunt intense, intoxicaţia organismului (dincauza absorbţiei toxinelor în sânge) şi se expriă prin febră 380C, slăbiciune,somnolenţă, dureri de cap şi în muşchi, diaree, lipsa poftei de mâncare,prezenţa ulceraţiilor, miros fetid, salivaţie abundentă şi viscoasăObiectivStarea generală dereglată: pacienţii sunt palizi, cefalee, inapetenţă, durerimusculare şi în articulaţii, febră până la 390C, mărirea ganglionilor limfatici(dureroşi), pielea feţei de culoare pământie, rigditatea fieţii, stare depresivă,insomnie, tulburări gastrointestinale;Local - papilele interdentare sunt necrotizate, necroza se extinde pe gingiamarginală şi ataşată precum şi la nivelul mucoasei orale - vălul palatin(gingivo-stomatită ulcero-necrotică, “angina Vincent”;Gingia necrotizată este acoperită cu o pseudo-membrană galben-deschisăpână la sur-murdar, papilele interdentare parcă ar fi secţionate la un nivel;În zonele fără necroză gingia de culoare roşu-aprins, care sângereazăspontan sau la cea mai mică atingere;Hipersalivaţie, saliva fiind viscoasă şi cleioasă, cu miros fitid;Limfadenită loco-regională, ganglionii dureroşi la palpareTratament:Local – I şedinţă:Prelucrarea minuţioasă gingiei afectate şi a cavităţii bucale cu sol. 0,1-0,06% hlohexidină, 0,25% hloramină. Soluţiile vor fi călduţe (sporeşte

Page 24: Terapie Raspunsuri Complete

fagocitoza şi migrarea leucocitelor);Anestezia (infiltrativă, trunculară, aplicativă);Înlăturarea minuţioasă a depozitelor moişi dure (parţial, cât este posibil),după care cu un excavator steril se înlătură gingia necrotizată ( se pot utilizafermenţi proteolitici – tripsină, hemotripsină).Sedinta 2Prelucrarea antiseptică minuţioasă;Aplicaţii cu metronidazol (o pastilă dizolvată în hlorhexidină 0,06%) pânăla obţinerea unei suspenzii – pentru 15 min. (în caz că pacientul nu poateveni la medic, aplică singur acasă după o instruire anterioară de cătremedic);După 2-3 şedinţe se micşorează evident durerile, scade temperatura, seîmbunătăţeşte starea generală;După căderea fenomenelor acute se recurge la tratamentul cariei dentare şicomplicaţiile lui, detartrajul definitiv (asanarea cavităţii bucale în totalitate);Epitelizarea definitivă parvine la a 3-7 zi, în funcţie de gravitateaprocesului;Tratamentul general se continuă conform prescripţiilor anterioare cu corecţiila necesitate.Ratament general:Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori în zi;Desensibilizante (suprastină, tavegil, erolin câte o pastilă îninte de somn);Dacă persistă febra (formele medie şi gravă) – antipiretice;Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclină sau tetraciclină 1 gr./zi 7-10 zile;Dietă semilchidă, caloriinică bogată în vitamine, neiritantă;Folosirea lichidului în abundenţă (apă minerală plată, compot, ceai verde,etc.)94. profilaxia gingivitelor cataraleIluminarea sanitară în viziunea igienizarii cavităţii bucale;Alimentaţie raţională;Vizite periodice la medicul stomatolog cu scop profilactic;Mod sănătos de viaţă (factorii de risc, ce sporesc reţinera şi acumularea deplacă bacteriană, funcţionarea normală a parodonţiului):Profilaxia GUNEducaţie sanitară în viziunea igienizării cavităţii bucale;Alimentaţie raţională;Vizitele profilactice la medicul stomatolog cu recomandările respective;Mod sănătos de viaţă (înlăturarea factorilor de risc, ce induc la reţinerea şiacumularea plăcii bacteriene.95.Gingivită hipertrofică – proces inflamatorpreponderent cu elemente proliferativeEtilogie:Dereglări hormonale (pe prim plan), în legătură cu aceasta unii autorievdenţiază forme desinestătoare (de pubertate şi de sarcină);Dereglări în dezvoltarea sistemului stomatognat (patologia muşcăturii –adâncă, îngrămădire de dinţi, anaomalii de poziţie);Acţiunea nocivă a unor medicamente (hidantonina, difenina);Avitaminoze (vit.C), boli sanguine;Trauma mecanică cronică (marginile ascuţite aele dinţilor cu defecte,marginile suspendare ale obturaţiilor, croşetele protezelor, aparateleortodntice;Prezenţa în trecut a gingivitei catarale cronice.

Page 25: Terapie Raspunsuri Complete

Clasificare:Sunt evidenţiate două forme:Edematoasă (localizată şi generalizată);Fibroasă (localizată şi generalizată);După gravitatea procesului:- stadiul uşor, hipertrofie gingivală până la 1/3 din înălţimeacoroanei;- stadiul mediu, până la . din înălţimea coroanei;- stadiul grav, mai mult de ., sau întotalitate coroana dinteluieste acoperită de gingie.Morfologia:Vegetaţia şi creşterea accentuată a epiteliului;Distrofia vacuolizată a citoplasmei stratului spinos;dereglarea procesului de descuamare;Repartizarea neuniformă a glicogenului (indică la dereglarea proceselormetabolice);Edemaţierea ţesutului conjunctiv subepitelial;Ffibrele din colagen sunt dezmembrate (din cauza edemului);Sporeşte numărul de vase sanguine, sunt delatate şi pline cu sânge;Infiltraţia ţesuturilor cu celule plasmatice şi limfoidale;Elemente de scleroză subepitelială;Infiltraţie leucocitară pritre celulele epiteliale;Activizarea tuturor fermenţilor în vasele sanguine şi zonei de creştere.Forma edematoasăSângerare gingivală, rar durei în timpul alimentaţiei;Prurit, dereglarea actului masticator;Miros fetid din cavitatea bucală;Pungi gingivale false cu eliminări exudative din ele;Joncţiunea epitelială nu este afectată;Depozite dentare moi în abundenţă (pigmentate).Forma fibroasă – evoluiază benign şi se caracterizează prin:gingie hiperplazică cu aspect bulbar;senzaţie de consistenţă densă la palpare;Lipsa sângerărilor şi durerei;culoare roz-pală, uneori cu ten cenuşiu sau roşu;Pacienţii de regulă nu prezintă acuze (numai forma neobişnuită a gingiei),adică dereglări estetice;Pentru stadiul uşoar- papilele interdentare de culoare normală sau puţin palide, alpite bie dedinte (hipertrofiate pe 1/3 din înălţimea coroanei);- nu sângerează;- pungile gingivale (false) nu sunt profunde şi fără eliminări;Pentru gradul mediu şi grav (dacă procesul este generalizat), suntcaracteristice:- hipertrofie gingivală – 1/2-2/3 din înălţimea coroanei dentare.97. Parodontita marginală este un proces infalmator cu lezarea aparatuluiligamentar periodontal şi a ţesutului osos;La baza morfogenezei bolii sunt procesele exudativo-alterative cu elementede distrucţie pronunţată a osului alveolar;Afecţiunile parodonţiului maginal sunt cunoscute din antichitate, dar odatăcu dezvoltarea civilizţiei, răspândirea acestei afecţiuni brusc creşte şi la ziuade astăzi atinge aproximativ 100% (95-98%) la populaţia adultă;

Page 26: Terapie Raspunsuri Complete

În prezent se observă o tendinţă de răspândire a formelor agresive deparodontită marginală;Analiza epidemiologică efectuată în trei grupe de vârstă (28-30, 30-44, şipeste 60 ani), au arătat că la tineri 29-44 ani) numai 4-5% au parodonţiuclinic sănătos şi menţin o igienă bună a cavităţii bucale (ДжамилеваТ.,1999).Etiologia:Afecţiunile parodonţiului se pot dezvolta sub acţiunea factorilor locali şigenerali, dar şi combinarea lor pe fondalul scăderii reactivităţiiorganismului. În ultimul timp o deosebită importanţă se acordă factoriloretiologici locali şi anume plăcii bacteriene;Momentul primordial către studierea etiologiei afecţiunilor parodonţiuluimarginal sunt expuse în trei grupe de factori etiologici:1. Starea produselor metabolice în placa bacteriană şi în tartrul dentar;2. Factorii de la nivelul cavităţii bucale capabili să sporescă sau să slăbescăpotenţialul patogenic al microorganismelor şi produselor lor metabolice;3. Factorii generali ce reglează proceselor metabolice a ţesuturilor gazdă(cavităţii bucale), de care şi depinde reacţia de răspuns la acţiuneapatogenică a microorganismelor;În parodontologie o importanţă prioritară o are 4 noţiuni:din depozite dentare nemineralizate (placa bacteriană şi depozitele dentaremoi, adică substanţa albă);din cele mineralizate (tartru dentar supa- şi subgingival).Factorii locali:Igiena insuficientă a cavităţii bucale (prezenţa plăcii bacteriene);Prezenţa tartrului dentar;Obturaţii defectuoase (în zona papilei interdentare);Construcţii protetice incorecte (iritaţii cu croşete);Aparate ortodontice (activarea incorectă);Şinele în caz de fracturi a oselor maxilare (dinţilor);Înghesuiri de dinţi, fixarea joasă (prea sus) a frenulelor buzelor;Deprinderi vicioase (ţinerea şi muşcarea pixului);Factori nocivi profesionali (cariere de piatră şi cărbune, întreprinderichimice, de panificaţie);Substanţe chimice (benzina, lacuri, săruri ale metalelor grele);Substanţe chimice iatrogene (pasta arsenicală – necroza papileiinterdentare).Factorii generaliBoli ale sângelui (unul din simptomele precoce aleicozelor);Afecţiunile sistemului cardio-vascular;Afecţiunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite,colite);Boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat);Dereglări hormonale (gingivita juvenilă);Intoxicaţii cu substanţe medicamentoase (definipin – întratamentul epilepsiei);Intoxicaţii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.);Irradieri cu razele X;Boli infecţioase;La fumători (alcolici) şi narcomani).CLASIFICARE:

Page 27: Terapie Raspunsuri Complete

După decurgerea procesului: cronică, agresivă;Fazele procesului: acutizare (abscedare), remisie;Gravitatea procesului – se determină după tabloul clinico-radiologic:gradul uşor – pungile parodontale până la 4 mm.;gradul mediu – pungi parodontale de la 4 mm. până la 6 mm.;gradul grav – profunzimea pungilor parodontale peste 6 mm.;Răspândirea procesului: localizat, generalizat.În general PM se caracterizează ptin prezenţa a trei semne patognomice:- inflamaţie;- alveoliză;- prezenţa pungilor parodontale.Inflamaţia – este o continuare a celei gingivale şi depinde de stadiul deevoluţie, de morfologia parodonţiului, de grosimea şi calitatea ţestuluigingival;Aleveoliza – reprezintă distrugerea osului alveolar ca urmare a acţiuniidiferitelor enzime bacteriene şi lizozomale, fiind unul din simptomelecaracteristice ale bolii parodontale;Punga parodontală – rezultă din aprofundarea patologică a şanţului gingivodentarprin migrarea epiteliului de joncţiune în direcţie apicală;PATOGENIA:Reacţia locală a ţesuturilor gazdă (parodontale) la acţiuneamicroorganismelor şi toxinelor lor la nivelul capilar, deoarece anume laacest nivel se petrece schimbul de substanţe, cu eliminarea produselormetabolice;Pentru izolarea şi distrugerea agentului microbian (şi a toxinelor), în zonarespectivă se îndreaptă leucocitele (neutrofilele PMN);În procesul de distrugere a celulelor microbiene, ele elimină fermenţicelulari (lizozomali) foarte toxici;Localizate în spaţiile intercelulare celulele gigante elimină substanţebiologic active (heparină, histamină) şi mulţi alţi fermenţi pentru izolarea şidistrugerea celulelor microbiene (inflamaţie acută);Dilatarea bruscă a capilarelor şi mărirea permiabilităţii, clinic se pronunţăprin sângerări gingivale;Edemul ţesuturilor moi apare ca rezultatul afectării sistemului capilar venosşi dereglarea evacuării limfatice;Simptomul de durere gingivală este rezultatul acumulării în ţesututri apeptidelor şi bradichininei;Dacă la această etapă se înlătură agentul lezant (de regulă microbian), pesteo perioadă scurtă, toate elementele structurale (vasele, celulele gazdă şiţesuturile parodontale) revin la normal;Dacă nu - procesul trece în cronic şi capătă un caracter mai pronunţat:Permiabilitatea creşte şi se menţine un timp îndelungat;În capilare se micşorează fluxul de sânge;Lărgirea bruscă şi lizarea vaselor sanguine (sistemului capilar venos);Evacuarea lifmatică se stopează pe o perioadă îndelungată;Edemul ţesuturilor moi se măreşte;Se dereglează troficitatea ţesuturilor gazdă;Lezarea lizozomală cu eliminarea fermenţilor activi de către celulel deapărare devine de nereglat;În ţesututri se acumulează o cantitate mare de fermenţi (prostoglandine,proteaze, tripsină, catepsină, etc.), care au menirea de a proteja ţesuturilegazdă, însă ele încep lezarea lor (autoliza);

Page 28: Terapie Raspunsuri Complete

Se modifică mediul acid cu dereglarea procesului de formare şi maturizare aosteoblştilor, în schimb se activează formarea osteoclaştilor;Dereglare metabolismului în toate structurile parodontale (ţesutul colagenic,conjunctiv);Acumularea de substanţe toxice, acţionează destructiv direct asuprastructurilor osoase, colagenice şi substanţei fundamentale;Ca rezultat apare o situaţie ideală de pătrundere a microorganismelor şitoxinelor lor în profunzimea ţesututrilor gazdă;În aşa condiţii acţiunea mecanică din fizilogică devine patologică(traumatică) pentru structurile osoase şi de amortizare ale parodonţiului NB!!!.Concepția modernă în etiopatogenia Bolii ParodontaleBoala parodontală este iniţiată şi susţinută de factorii microbieni virulenţiproduşi de placa microbiană subgingivală.;O parte din aceste substanţe sunt capabile de a leza la direct celulele gazdăîn timp ce altele pot activa celulele umorale şi tisulare care provoacă leziuniparodontale;Patogenitatea bacteriilor subgingivale către țesutul parodontal esteconfirmată de multipli cercetători, prin care se atribuie un rol predominamturmătoarelor microorganisme – markeri: Acidobacilusactinomycetemcomitans, Phorphyromonos gingivals, Prevotela intermedia,Bacteroides forsythus, Fusobacterium nucleatum, Ekenela corrodens,Streptostreptococcus micros, Streptococcus intermedium;Mecanismele de patogenitate bacteriană în parodontite sunt fie directe prinacțiunea nocivă a unor factori de structură bacteriană, producerea deexotoxine, endotoxine, enzime, metaboliți toxici, invazia țesuturilor, fieinderecte. Mecanismele inderecte include răspunsul imunologic al gazdei –specific și nespecific - care încearcă să se apere față de agresiuneamicrobiană, mecanisme care pot deveni ele însuși factori de agresivitate șiprogresie a leziunilor parodontale.În etiopatogenia parodontitelor marginale, în prezent se acceptă douăelemente dominante certe și solid conturate (Cozma I.A. 2008, Т.А. Вольфet al.2008):gradul microbian provenit din placa bacteriană subgingivală;2) susceptibilitatea macroorganismului de a declanșa un proces imun.De rând cu alte funcții macrofagele eliberează enzime cu rol distructivtisular ca: elastaze, hialuronidaze, citochne (interleuchina-1, factoriicitotoxici, prostoglandine, leucotrine, ș.a.), care pot resorba osul.După părerea unor savanți microorganismele parodontopatopatogene nu potdezvolta boala parodontală fără al surprinde pe pacient într-o etapă saucondiții de susceptibilitate, în care factorii de imunitate sunt lezați.99.Abcesul paradontalParodontita acuta este o continuare a parodontitei hiperemice, in care seintalnesc modificari inflamatoriimai avansate. Exudatul inflamator crestemult tensiunea intratisulara, ligamentele sufera un proces de inbibitie, iardintele capata un anumit grad de mobilitate.Se remarca o demineralizare a osului periapical.Durerea are o evolutie ascendenta, de la simpla jena, pana la dureriinsuportabile, pe parcursul a 24-48 de ore. Durerea nu este calmata deantialgicele obisnuite si este permanenta. Pacientul evita miscarile capului,nu zambeste.In dreptul radacinii, mucoasa este congestionata, depresibila la palpare si se

Page 29: Terapie Raspunsuri Complete

constata durere. Poate existaadenopatie regionala de insotire.Daca inflamatia se extinde, poate aparea edemul tegumentelor. De exemplu,pentru dintii frontali superiori edemul intereseaza buza superioara, pentrucaninii superiori aripa nasului si regiunea palpebrala, pentru premolari simolari superiori, regiunea geniana. La arcada inferioara, edemul poateinteresa buza inferioara, regiunea submandibulara sau submentoniera, infunctie de localizarea dntelui cauzal.Diagnosticul pozitiv se pune pe caracterul acut al durerii, durerea la percutiain ax a dintelui, tumefierea mucoasei si tegumentelor, lipsa semnelor devitalitate dentara si starea generala afectata.In evolutie, parodontita seroasa poate trece spre o parodontita acutapurulenta, se poate croniciza, sau se poate vindeca spontan (rar).Parodontită marginală cronică exacerbată Se poate dezvolta pe fondalulPMC de gradul mediu – apar inflamaţii acute, este caracteristică pentrubolnavii ce suferă de afecţiuni generale.100.Parodontita cronica forma usoara.Morfologie.Tablou clinic.Clisradiolo.Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructiaprogresiva a periodontiului si tesutului osos al septului interdentar.In par cron usoara acuzele sunt nesemnificative:singerari gingivaleperiodice(cind se spala dintii).miros neplacut.senzatii gingivaleneplacute,depuneri curente de tartru.Se localiz in regiunea incisivilor maxileisi mandibulei.La examinare se observa hiperemie in reg gingiei interdentare si o parte dingingia alveolara,punga gingivala de pina la 3,5mm.Cliseu radiologic:resorbtia placii compacte de la nivelul septuluiinterdentar,reducerea pina la 1/3 din inaltimea septului interdentar cudereglarea virfului sept inter.Lipseste mmobilitatea dintilor.101.Parodontita cronica forma medie.Morfologie.Tablou clinic.Clisradio.Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructiaprogresiva a periodontiului si tesutului osos al septului interdentar.Se caracterizeaza prin extinderea proc inflamat asupra unei parti insemnatedin gingia alveolara si adincirea pungii gingivale,formarea pungii gingivalecu o adincime pina la 5 mm.Acuze:singerari gingiv frecvente in timpul spalarii,consumului de alimentetari,schimbarea culorii gingiei,mobilitatea unor dinti dispersati.La consultatie se depisteaza: cianoza papilelor gingivinterdentare,inflamarea lor,aderarea usoara la dinti.Singerari la cea mai micaatingere.La palpare se elimina un continut seros.,migrari patologice de gradI.Cel mai des in regiunea incisivilor maxilarului inferior si a molarilor de peambele maxilare.Anomaliile dispunerii dintilor agraveaza proceseleinflamatorii din zona.Cliseu radiologic: destructia tesutului osos pina la . din septulinterdentar,prezenta osteoporozei,largirea spatiului periodontal in zonafestonului gingival.102.Parodontita cronica forma grava. Morfologie.Tablou clinic.Clisradio.Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructiaprogresiva a periodontiului si tesutului osos al septului interdentar

Page 30: Terapie Raspunsuri Complete

Bolnavii acuza dureri in procesul de masticatie,schimbarea pozitieidintilor,supuratie periodica,aparitia spatiului intre dinti,aparitia mirosuluineplacut actioneaza asupra psihicului bolnavilor.La examinare: deformarea accentuata a gingiei din cauza proliferariigranulatiilor,fibrozei si hiperemiei de staza.Papilele gingivale adera fragil lasuprafata dintilor,depuneri insemnate de tartru,resturi alimentare,placamicrobiana.Din cauza singerarii si durerilor bolnavii nu-si mai spala dintiicontribuind la evolutia procesului inflamator.La sondare pungi parodontaleadinci de 5-7 mm,dintii au migrari patologice de gradul II-III.Deplasari aledintilor in forma de evantai,rotiri in jurul axei.Cliseu radiologic: destructia tesutului osos de grad II-III,focare deosteoporoza,pungi osoase.Stare de remisie dupa tratament complex inclusiv chirurgical si ortopedic.103.Parodontoza.Etiologie.Patogenie.Clasificare.Afectiunea tesuturilor parodontiului cu caracter primar-distrofic.Etiologie : Microorganismele: Se considera ca toti factorii care influenteazaetiopatogenia si evolutia paradontozei sunt favorizanti sau predispozanti, darnu constituie cauza bolii. Factorul cauzal de paradontoza este consideratfactorul microbian. Se poate afirma ca factorul determinant este raspunsulimun al organismului. Paradontoza este rezultatul interactiunii intrebacteriile din placa bacteriana si raspunsul imun al gazdei,terenul.Sistemului imunitar: Paradontoza are o evolutie ce depinde nu numaide agresivitatea si specificitatea bacteriilor, dar si de modul cum va raspundeorganismul la atacul microbilor, existand o interactiune intremicroorganismele cavitatii orale si raspuns imun al organismului.Factorii generali sunt factorii care influenteaza reactivitatea generala,favorizand imbolnavirea pacientului:-factori genetici (predispozitia constitutioanala);-factori metabolici (diabet);-factori hormonali (endocrinopatii);-afectiuni ale tesutului conjunctiv;-afectiuni ale sistenului nervos central;-factori imunitari: scaderea capacitatii de aparare sau reactivitate autoimuna;-factori externi (intoxicatii);-stari carentiale (hipovitaminoze).Factorii locali sunt factori de iritatie pentru parodontiu si pot fi cauzali, ex.:placa bacteriana, si favorizanti: tartrul dentar, trauma ocluzala, carii dentare,edentatia, anomalii dento maxilare, obiceiuri vicioase, factori iatrogeni.Patogeneza:Schimbari distrofice:intirzierea substitutiei structurilorosoase,coloritul tesutului osos este neuniform,se accentueaza liniile deforta,are loc ingrosarea trabeculelor osoase din substanta spongioasa pina lapierderea spongiozitatii.Boala se manifesta prin atrofia progresiva a proceselor alveolare.roentgenreleva modificari osoase sclerotice,procesele atrofice in acest tesut ducind lamicsorarea in inaltime a septurilor interdentare.Clasificare:Forma usoara – senzatii neplacute in gingie,prurit in reg incisiv maxilarinferior,radiologic scaderea de 1/3 a inaltimii septurilor osoase interdentare.Forma medie – radacinile dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseoriau culoare galbuie,hiperestezia tesuturilor dintelui,dezgolirea pina la 1/3 dinsuprafata radacinii,reducerea pina la . a inaltimii septurilor osoaseinterdentare.

Page 31: Terapie Raspunsuri Complete

Forma grava – dezgoliri importante ale radacinilor dentare1/2 si mai mult,sedeschid spatiile interdentare ,accentuat defectiunea estetica.104.Parodontoza.Tabloul clinic.Diagnostic diferential.Afectiunea tesuturilor parodontiului cu caracter primar-distrofic.Tablou clinic: Forma usoara – senzatii neplacute in gingie,prurit in regincisiv maxilar inferior,radiologic scaderea de 1/3 a inaltimii septurilorosoase interdentare.Forma medie – radacinile dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseoriau culoare galbuie,hiperestezia tesuturilor dintelui,dezgolirea pina la 1/3 dinsuprafata radacinii,reducerea pina la . a inaltimii septurilor osoaseinterdentare.Forma grava – dezgoliri importante ale radacinilor dentare1/2 si mai mult,sedeschid spatiile interdentare ,accentuat defectiunea estetica.Semnele diagnostice:absenta inflamatiei,gingia are culoare palidaretractia gingiei si deshosarea coletului apoi a radacinii dentareabsenta pungilor parodontale si gingivalenu este caracteristica placa microbiana sau depozitul moaleasocierea frecventa cu patologia dintelui ce nu are ca origine caria(eroziuneasmaltului,uzura,defectul cuneiform)dintii isi pastreaza o buna fixare chiar in cazul atrofiei marcate a septurilorinterdentare,deoarece evolueaza sincronic cu retractia gingivala.Examenul radiologic nu evidentiaza semne ale destructiei inflamatorii atesutului osos al septului interdentar,conturul fiind clar,constatindu-sereducerea inaltimii acestuia fara focare de osteoporoza,dilatarea spatiuluiperiodontalAfectiuni ale glandelor endocrine si dereglari metaboliceTabloul schimbarilor distrofice ale tesutului osos asemanator cu cel dinparodontoza,a fost observat in unele endocrinopatii(insuficienta cronicaparatiroida),si situatii exceptionala(hipodinamie,hipoxie ,hipoxemie)105.Parodontomele.Etiologie.Tablou clinic.Diagnostic diferential.Parodontoamele cuprind tumorile si procesele cu aspect de tumori.Fibromatoza gingiei.Epulis.Chistul paradontal.Fibromat ging- seamana cu gingivita hipertrofica insa nu are nimic comuncu inflamatia.Spre deosebire de gingiv in procesul de fibromatoza gingivalase observa deformarea atit a gingiei interdentare cit si alveolare.Morfologic- prezinta infil.tratia tesutului conjunctiv fibros dens cu ocantitate neinsemnata de elemente celulareAcuze-aspectul neobisnuit al gingiei,care acopera in mare sau mica masuracoroana dentara.Epulis-se aseamana cu hipertrofia papilei gingivale interdentare.Se intilneste la pers 20-40 ani,mult mai rar la persoane in virsta.La aparitie contribuie factori iritabili locali (tartru,resturi radiculare dentare)Formatiunile apar doar unde exista dinti(sau radacini ale acestora),evolueazaincet,ani de zile.Acuze-prezenta acestor formatiuni nedureroase,care evolueaza ca marime sisingereaza usor la palpare.La examinare se constata tumori de forma unei ciuperci,daca evolueazarapid pierde forma de ciuperca.Chistul parodontal-zone ale destructiei tesutului osos cu forme rotunjite.Diagnostic diferential: Cu procesele similare hiperplastice cu caracterinflamator- gingivita hipertrofica,hipertrofia unor papile gingivale provocate

Page 32: Terapie Raspunsuri Complete

de excitanti locali.106.Metode fizioterapeutice in tratamentul gingivitelor.Termoterapia:se fac clătituri cu soluții călduțe din infuzii de plantemedicamentoase.Efectul:sub influența căldurii vasele se dilată,se intensifică circulația saungvină,se ameliorează trofica,se intensifică refluxul elementelor patologice, se intensifică metabolismul înțesuturi.Temperatura ridicată se utilizează cu scop de a absorbi elementeledezintegrării metabolice în procesele inflamatorii, pentru Stimularearegenerării, pentru micșorarea senzațiilor dureroase.Razele ultraviolete:Acțiunea directă a radiației duce la denaturare și coagulareproteinelor, după clivajul lor enzimatic se formează substanțe biologic active(histamina, acetilcolina). Substanțe biologic active sunt absorbite în sînge,oferindefect secundar umoral asupra tonusului vascular, muscular,receptorilor nervoși și metabolismului.Razele ultraviolete sunt esențiale pentru procesele fiziologice normale. Eleparticipă în procesul de transformare a provitaminei D în vitamina D3, careprovoacă reglarea proceselor de mineralizare și fermentare.Ca urmare a unui efect bactericid direct al razelor ultraviolete, se iradiazăgermenii care sunt pe suprafața plagii, mucoasei, precum și în aer. În efectbactericid indirect ale razelor ultraviolete, mecanismul de acțiune asuprabacteriilor este altul. Razele ultraviolete, irită receptorii nervoși periferici,provoacă impulsuri aferente puternice în sistemul nervos central de la loculde expunere, în rezultat apar reacții reflex, se intensifică metabolismul șiastfel se crează condiții în care bacteriile patogene își pierd capacitatea de ase reproduce și mor.Terapia cu laser:Esența tratamentul este în interacțiunea fasciculului laser monohrom cuformațiunile intracelular. Ca urmare, se schimbă cursul reacțiilor biochimiceale structurii moleculare.Puterea mică a laserului are efect de stimulare, analgezic și antiinflamatorii.Sub influența radiațiilor laser de joasă frecvență cu lungimea de undă (0,63-1,3 mm) prezintă urmatoarele efecte biologice:sporirea circulației sîngelui și activarea schimbului de lichid interstițial;stimularea metabolismului electrolit în citoplasma celulelor și ca oconsecință accelerarea proceselor metabolice, stimularea recuperăriicelulelor prin creșterea producției de ATP,consumul de oxigen, sintetizarea de proteine, acizi nucleici și activareaenzimelorcitoplasmatice;efecte asupra sistemului imunitar;crește pragul durerii a terminațiilor nervoase.TErapia cu microunde:sunt utilizate vibrații electromagnetice alternative defrecvență ultra-înaltă (2.38 GHz).Terapia cu microunde provoacă:Accelerarea circulației sanguine și a limfei;

Page 33: Terapie Raspunsuri Complete

Creșterea permeabilității peretelui vascular;Creșterea metabolismului;Creșterea reacții de aparare;Reducerea sensibilității terminațiunilor nervoase (efect analgezic).Terapia cu microunde are acțiuneantiinflamatoare. Aceste manifestări apar în zona de impact și părțilesimetrice. Stimularea receptorilor nervoși duce la formarea de reacții reflexepozitive și acțiune umorală secundară. Cura de tratament 3-12 ședinte acÎte5-8 minute.107.Rolul factorilor generali in etiologia gingivitelor.Starea generala a organismului conteaza.Gingivita din cursul unor stari fiziologice ca sarcina,menopauza poateaparea, sarcina poate influenta prin modificari hormonale reactia locala atesuturilor fata de placa bacteriana.Gingivita in cursul unor boli sistemice:Diabet-favorizeaza un raspunsmodificat de aparare din partea acestor structuri fata de placabacteriana.Hipovitaminoza c – deficitul de vit C modifica in sens agravantraspunsul gingival prin edem,hiperplazie,singerari gingivale.Gingivite din leucemii,anemii,tulburari imunodeficitare.108.Gingivita de sarcina.Clinica.Particularitati aletratamentului.ProfilaxieSarcina poate influenta prin modificari hormonale reactia locala a tesuturilorfata de placa bacteriana.In lichidul santului gingival se remarca o crestere a speciei anaerobe asupracareia hormonii steroizi(progesteronul si estrogenul) mult crescuti la acestnivel actioneaza ca factori de proliferare.Simptomatologia - principalele semne de imbolnavire gingivala sunthiperplazia si singerarea.gingia este tumefiata,marita in volumculoarea variaza de la rosu viu la violaceu,frecvent gingia este acoperita dedepozite fibrinoase sau purulente.Singerarea se produce la cele mai mici atingeriUneori hiperplazia gingivala are aspect tumoral,fiind denumita tumora desarcina(incidenta 2-5%)Semnele clinice ale gingivitei se accentueaza din luna a II sau aIII ,devindestul de proonuntate in luna a VIIIApare din cauza productiei crescute de hormoni gonadotropi.Evidentierea si indepartarea placii bacteriene(principala etapa intratament),tratamentul medicamentos antimicrobian si antiinflamator algingivitei.Educatia igienica a pacientului.109.Tratamentul complex al paradontitelor.Incepe prin control igienic,educarea pacientului in spiritul igieneirationale(fara respectare se mentin depunerile supradentare)Jugularea fenomenelor inflamatorii acute administrind solutii de enzimeproteolitice,trihopol,sangviritrina max 2-3 sedinte.Inlaturarea depunerilor dentare si obturarea cariilor.Numai dupa asta se trece la metode chirurgicale:chiuretajul pungilorgingivale,tratamentul chirurgical al pungii parodontale,in caz de abces –gingivectomia.Tratamentul oropedic are caracter de terapie patogenetica fiindca suprimamobilitatea dintilor,traumele articulare.Folosirea vitaminelor din grupul C,P si grupul B.

Page 34: Terapie Raspunsuri Complete

Injectiile cu preparate din acidul nicotinic-ameliorarea proceselor deoxidoreducere din peretii vasculari.110.Principii de baza in tratamentul local al paradontitelor.Principiile generale:Profilaxia primara-totalitatea masurilor de igienizare a cav bucale.Profilax secundara- oprirea evolutiei bolii parodontale spre forme maiavansate.Profila tertiara- prevenire recedivelor dupa tratamentul formelor manifeste.Terapia medicamentoasa a pungilor gingivale si parodontale nu poate ficonsiderata intemeiata si cu efect curativ de sinestatator,deoarece epiteliulvegetant este refractar la medicamentele aplicate.Asemenea tratament nusuprima pungile.rezulta ca intre masurile profilactice si curative existanumeroase elemente comune.111.Tratamentul local antiinflamator al parodontitelor.Instilatii in pungile parodontale,in caz de parodontota marginala cronica cuexsudat purulent--- Elysol metronidazol gel dentar 25%,Dumex cu actiuneantimicrobiana si antiinflamatoare.(acul seringii este introdus prin miscariblinde in interiorul pungii parodontale pina la portiunea cea maiadinca,instilatiile se fac la 1-2 zile interval,2-4 sedinte).Medicatie cu glucocorticoizi – hidrocortizonul,in general reduc inflamatia decauze variate,in tesuturle inflamate inhiba macrofagele,migrareapolimorfonuclearelor,reduc permeabilitatea capilarelor.In faze tardive inhibasinteza proteica,fibroblastele,osteoblastii.Clinic reduc inflamatia,hiperemia,exsudatul inflamator dar si scadereaproceselor reparatorii ale tesuturilor lezate.(hidrocortizonacetat,prednison,prednisolo, triamcinolon,dexametazon)112.Metode de tratament al gingivitelor hipertrofice.Din mijloacele medicamnetoase cu proprietati de reducere a fenomenuluihipertrofic se recomanda injectii in papilele gingivale cu solutie de lidaza.Inprocesul terapiei complexe folosim diverse tipuri de masaje,electroforeza cuheparine si alte metode.Alegerea metodei este determinata de factorii cauzali:la gravide se suprima depunerile dentare,se recomanda preparateantiinflamatorii,heparina.Tratamentul conservativ in aceasta perioada esteputin eficient.Forma edematoasa trece in fibroasa de aceea efectuam gingivectomia cindexista hipertrofie.In cazul anomaliei de muscatura se cere si terapie ortodontica.113.Planul tratamentului local al parodontitelorDirectii principale in tratamentul local:tratamentul antimicrobian si antiinflamatortratamentul chirurgicaltratamentul de echilibrare ocluzalatratamentul de reabilitare structurala si functionala a parodontiului marginalprin biostimularetratamentul complicatiilorEtapele principale de tratament:Tratamentul complicatiilor acute ale parodontitelor marg .cronice.Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:evidentierea placii microbieneindepartarea placii microbienedetartrajul supra si sub gingival

Page 35: Terapie Raspunsuri Complete

Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni.Tratamentul medicamentos antimicrobian ai antiinflamator al gingivitei siparodontitei marg cron superf.Reducerea exsudatului inflamator din pungile parodontaleSuprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii(altele decit pungiparodontale)Suprimarea propriu-zisa a pungilor parodontale.Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carie.slefuiri ocluzaleimobilizarea dintilor parodonticirestaurarea proteticatratamente ortotratamentul hiperestezieibiostimularementinerea prin masuri profilactice a rezultatelor obtinute in tratament.114.Rolul igienii cavitatii bucale in tratamentul afectiunilorparodontale.Indepartarea placii bacteriene si prevenirea acumularii ei pe dinti sisuprafetele gingivale adiacente reprezinta conditia esentiala pentrumentinerea starii de sanatate gingivala si parodontala.La persoanele cuparodontiu sanatos indepartarea placii microbiene previne aparitiaimbolnavirii gingivale.La bolnavii in curs de tratament indepartarea placii favorizeaza procesul devindecare,iar la cei tratati impiedica aparitia recidivelor.Rezultatul tratamentului parodontal poate fi compromis daca pacientul nu isiinsuseste un program corect de autoigienizare,program care trebuie controlatsi eventual corectat.Igienizarea se face prin periaj gingivo-dentar,la care se asociaza mijloacesecundare de intretinere a igienei si de catre medic prin:-detartrajchiuretaj radicularaplicaarea substantelor medicamentoase cu actiune antimicrobiana siantiinflamatoare.115.Importanta slefuirii selective in tratamentul leziuniiparodontale,tehnica de efectuare.De regulă, după efectuarea măsurilor de igienă profesională a cavităţiibucale pacienţilor li se indică tratament antibacterial complex, şi deja peste10-14 zile efectul tratamentului devine evident. Reieşind din faptul că toateafecţiunile parodontului sunt maladii de etiologie multifactorială esteimportant ca şi tratamentul aplicat să fie complex. Frecvent la aceastăcategorie de pacienţi lipsesc o parte din dinţi, iar cei rămaşi sunt mobili,fiind suprasolicitaţi. În aceste situaţii este absolut necesară consultaţiastomatologului-ortoped, pentru elaborarea planului de protezare. Chiar dacăsunt prezenţi toţi dinţii, consultaţia ortopedului este indispensabilă, deoareceîn aşa cazuri este necesară şlefuirea selectivă a dinţilor cu supracontact,adică care suportă suprasolicitare, pentru a le micşora efortulÎndepărtarea punctelor premature prin şlefuiri selective se poate face prinmai multe metode: metoda Jankelson, metoda Schuyler. metodaShore,metoda Ramfjord, metoda Barelle.-Metoda Jankelson – se monteaza modelele de studiu in Ocluzor si stabilireain acest fel a ordinii de slefuire selectiva.-metoda Schyler – preconizeaza o slefuire a contactelor premature in

Page 36: Terapie Raspunsuri Complete

pozitiile de contact centric si intercuspidare precum si pozitii si miscariexcentrice.- metoda Ramfjord - Ramfjord consideră că şlefuirea selectivă trebuie sărealizeze următoareleobiective:eliminarea punctelor de contact prematur în intercuspidarea maximă şiocluziacentrică,eliminarea oricărei devieri laterale în mişcarea de închidere. În esenţă principiile metodei Ramfjord constau în şlefuirea selectivă care sădeblocheze alunecareamandibulei din intercuspidarea maximă spre ocluziade relaţie centrică şi invers, precum şidin relaţia centrică spre poziţiilelaterale şi anterioare excentrice.Tehnica de şlefuire a lui Ramfjord este foarteapropiată de cea a lui Schuyler. Încadrul şlefuirii interferenţelor centrice,autorul recomandă respectarea stopurilor centrice şia cuspizilor de sprijin.Pentru conservarea stabilităţii ocluzale, autorul recurge la creareadesuprafeţe perpendiculare pe axul dintelui, lărgind fosa dinspre ocluziacentrică spre ocluziade intercuspidare maximă116.Metode chirurgicale in tratamentul parodontitelor(chiuretajul,chiuretajul deschis,operatii gingivotomie,cu lambouri).Chiuretajul subgingival – se realizeaza in pungi parodontaleadevarate,dincolo de zona de insertie a epiteliului jonctional.Indicatii – pungi parodontale mici 2-4mm adincime,pungi parodontale foarteadinci,ratiunea chiuretajului fiind dubla si explicata prin necesitatea de atalona reactivitatea locala si posibilitatile de vindecare inaintea uneiinterventii mai ample;pentru a reduce riscul de acutizzare prin suprainfectarea pungii parodontale;fistule apico-gingivale.Contraindicatii – la nivelul bi- tri- furcatiei radiculare;la dintii cu mobilitatecrescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj.Tehnica: inchis si deschis.Inchis- in cimp inchis ,fara decolari gingivale,cind papila interdentara estelasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este tractionata pentruaccesul instrumentului la pungile parodontale.Deschis – incizie intrasulculara cu bisturiul a papilelor interdentare pina ladinte sau osul alveolar,urmata de indepartarea tesutului epitelial siconjunctiv subiacent inflamat si necrotizat,se formeazaa astfelmicrolambouri papilare care favorizeazaa accesul.Gingivotomia - se indeparteaza peretele moale al pungilor parodontale; sigingia hiperplaziata si pungile false sau adevarate subiacente.Gingivotomia are cel mai inalt grad de eficienta terapeutica.Indicatii – pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros,abcese gingivalesituate in grosimea papilei interdentare,abcese parodontale marginalerecidivante,hiperplazii gingivale de cauza iritativa.Contraindicatii – gingivite alergice,hipertrofii gingivale reversibile printratament microbian,inn gingivite de sarcina,pungi parodontale osoase.Operatii cu lambou: prin lambou se intelege un fragment de mucoasadecolata de osul alveolar subiacent prin una sau mai multe incizii,fragmentuldecolat poate fi partial sau total reflectat,ceea ce permite acces direct si bunavizibilitate asupra zonei operate.Indicatii – resorbtie osoasa verticala neuniforma;pungi parodontaleosoase;recidive dupa chiuretaj subgingival.117.Selectarea metodelor de tratament al afectiunilor parodontiului inconcordanta cu specialisti.Tehnici terapeutice: indepartarea placii bacteriene,detartrajul sub si supragingival,tratamentul medicamentos,antiinflamator,antimicrobian.,restaurarea

Page 37: Terapie Raspunsuri Complete

morfologiei dentare afectate cu carii.Tehnicile chirurgicale: chiuretajul gingival sisubgingival,gingivectomia,gingivectomia gingivo-plastica,operatii culambou,chirurgia osoasa alveolara,chirurgia mucogingivala.Tehnici ortopedice: slefuiri ocluzale,restaurare protetica,imobilizareadintilor parodonticiTratamente ortodontice.118.Metode fizioterapeutice in tratamentul leziunilor parodontiului.Termoterapia:se fac clătituri cu soluții călduțe din infuzii de plantemedicamentoase.Efectul:sub influența căldurii vasele se dilată,se intensifică circulația saungvină,se ameliorează trofica,se intensifică refluxul elementelor patologice, se intensifică metabolismul înțesuturi.Temperatura ridicată se utilizează cu scop de a absorbi elementeledezintegrării metabolice în procesele inflamatorii, pentru Stimularearegenerării, pentru micșorarea senzațiilor dureroase.Razele ultraviolete:Acțiunea directă a radiației duce la denaturare și coagulareproteinelor, după clivajul lor enzimatic se formează substanțe biologic active(histamina, acetilcolina). Substanțe biologic active sunt absorbite în sînge,oferindefect secundar umoral asupra tonusului vascular, muscular,receptorilor nervoși și metabolismului.Razele ultraviolete sunt esențiale pentru procesele fiziologice normale. Eleparticipă în procesul de transformare a provitaminei D în vitamina D3, careprovoacă reglarea proceselor de mineralizare și fermentare.Ca urmare a unui efect bactericid direct al razelor ultraviolete, se iradiazăgermenii care sunt pe suprafața plagii, mucoasei, precum și în aer. În efectbactericid indirect ale razelor ultraviolete, mecanismul de acțiune asuprabacteriilor este altul. Razele ultraviolete, irită receptorii nervoși periferici,provoacă impulsuri aferente puternice în sistemul nervos central de la loculde expunere, în rezultat apar reacții reflex, se intensifică metabolismul șiastfel se crează condiții în care bacteriile patogene își pierd capacitatea de ase reproduce și mor.Terapia cu laser:Esența tratamentul este în interacțiunea fasciculului laser monohrom cuformațiunile intracelular. Ca urmare, se schimbă cursul reacțiilor biochimiceale structurii moleculare.Puterea mică a laserului are efect de stimulare, analgezic și antiinflamatorii.Sub influența radiațiilor laser de joasă frecvență cu lungimea de undă (0,63-1,3 mm) prezintă urmatoarele efecte biologice:sporirea circulației sîngelui și activarea schimbului de lichid interstițial;stimularea metabolismului electrolit în citoplasma celulelor și ca oconsecință accelerarea proceselor metabolice, stimularea recuperăriicelulelor prin creșterea producției de ATP,consumul de oxigen, sintetizarea de proteine, acizi nucleici și activareaenzimelorcitoplasmatice;efecte asupra sistemului imunitar;

Page 38: Terapie Raspunsuri Complete

crește pragul durerii a terminațiilor nervoase.TErapia cu microunde:sunt utilizate vibrații electromagnetice alternative defrecvență ultra-înaltă (2.38 GHz).Terapia cu microunde provoacă:Accelerarea circulației sanguine și a limfei;Creșterea permeabilității peretelui vascular;Creșterea metabolismului;Creșterea reacții de aparare;Reducerea sensibilității terminațiunilor nervoase (efect analgezic).Terapia cu microunde are acțiuneantiinflamatoare. Aceste manifestări apar în zona de impact și părțilesimetrice. Stimularea receptorilor nervoși duce la formarea de reacții reflexepozitive și acțiune umorală secundară. Cura de tratament 3-12 ședinte acÎte5-8 minute.119.Tratamentul general al parodontitei si parodontozei,preparatemedicamentoase.Indepartarea placii bacteriene si detartrajul nu inlatura prin ele inseleleziunile de tip inflamator si proliferativ al parodontiului marginalsuperficial si profund.Local:Instilatii in pungile parodontale,in caz de parodontota marginala cronica cuexsudat purulent--- Elysol metronidazol gel dentar 25%,Dumex cu actiuneantimicrobiana si antiinflamatoare.(acul seringii este introdus prin miscariblinde in interiorul pungii parodontale pina la portiunea cea maiadinca,instilatiile se fac la 1-2 zile interval,2-4 sedinte).Medicatie cu glucocorticoizi – hidrocortizonul,in general reduc inflamatia decauze variate,in tesuturle inflamate inhiba macrofagele,migrareapolimorfonuclearelor,reduc permeabilitatea capilarelor.In faze tardive inhibasinteza proteica,fibroblastele,osteoblastii.Clinic reduc inflamatia,hiperemia,exsudatul inflamator dar si scadereaproceselor reparatorii ale tesuturilor lezate.(hidrocortizonacetat,prednison,prednisolo, triamcinolon,dexametazon)Antibiotice:ampicilina,amoxicilina,cefalosporine,nistatina,tetraciclina,streptomicina,lincomicina.Medicatiecortizonica:glucocorticoizii:hidrocortizon,prednison,prednisolon,triamcinolon.Antihistaminice;,antivirotice:amantadina,acyclovir;Produse imunobiologice: vaccin stafilococic,cantastim.120.Medicamente cu acţiune antiinflamatorie folosite în tratamentul general alparodontitelor.Preparate antiinflamatorii (5% unguent cu butadion, Metrogil-Denta, BioRgel,unguent cu heparină – aplicaţii pe gingie sau în componenţa unor pastecurative), ce stimulează permiabilitatea vaselor sanguine;Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori în zi;Desensibilizante (suprastină, tavegil, erolin câte o pastilă îninte de somn);Dacă persistă febra (formele medie şi gravă) – antipiretice;Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclină sau tetraciclină 1 gr./zi 7-10 zile;Dietă semilchidă, caloriinică bogată în vitamine, neiritantă;Folosirea lichidului în abundenţă (apă minerală plată, compot, ceai verde,

Page 39: Terapie Raspunsuri Complete

etc.)121.Terapia hiposensibilizantă în tratamentul complex al parodontitelor.Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori în zi;Desensibilizante (suprastină, tavegil, erolin câte o pastilă îninte de somn);Dacă persistă febra (formele medie şi gravă) – antipiretice;Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclină sau tetraciclină 1 gr./zi 7-10 zile;Dietă semilchidă, caloriinică bogată în vitamine, neiritantă;Folosirea lichidului în abundenţă (apă minerală plată, compot, ceai verde,etc.)122.Terapia tonefiantă în tratamentul complex al parodontitelor.- Băiţe cu antiseptice (0,06% hlorhexidină, stomatidină, hexoral) 2-3 în zicâte 2-3 min., îndeosebi după periajul dinţilor;-Psatile sibidin ce conţin hlorhexidină şi acid ascorbic, lisobact,imudon(pastile de subt) – stimulează forţele de apărare a mucoasei cavităţiibucale, inclusiv şi prin mecanismul de apărare imună;-aplicaţii cu preparate cheratoplastice (ulei din cătină albă, ulei din măcieş,pantenol, etc.);-de efectuat periajul neapărat cu o perie moale cu paste ce conţin fermenţi saupihtă (pepsodent, lesnaia, extra sau oricare pastă curativo-profilactică)123.Preparate tonefiante folosite în tratamentul general al parodontitelor.Reţete.- Băiţe cu antiseptice (0,06% hlorhexidină, stomatidină, hexoral) 2-3 în zicâte 2-3 min., îndeosebi după periajul dinţilor;-Psatile sibidin ce conţin hlorhexidină şi acid ascorbic, lisobact,imudon(pastile de subt) – stimulează forţele de apărare a mucoasei cavităţiibucale, inclusiv şi prin mecanismul de apărare imună;-aplicaţii cu preparate cheratoplastice (ulei din cătină albă, ulei din măcieş,pantenol, etc.);-de efectuat periajul neapărat cu o perie moale cu paste ce conţin fermenţi saupihtă (pepsodent, lesnaia, extra sau oricare pastă curativo-profilactică)124.Mijloace osteotrope în tratamentul general al parodontitelor. Reţete.Lincomicina, BioR125.Rolul metodelor fizioterapeutice în tratamentul complet al afecţiunilorparodontale.În tratamentul periodontitelor metoda fizioterapeutică se aplicădesinestătătorsau ca componentă a tratamentului complex. Scopul procedurilorfizioterapeutice este lichidarea procesului inflamator din periodont şiaccelerarea regenerării ţesutului osos.Pentru diminuarea edemului, stazei, durerilor, pentru îmbunătăţirea troficiiţesuturilor, întărirea proceselor imunobiologice şi micşorarea virulenţeimicroflorei în faza acută până şi după intervenţia chirurgicală sefolosesccurenţi de înaltă frecventă.

Page 40: Terapie Raspunsuri Complete

Pentru preîntâmpinarea trecerii fazei seroase în cea purulentă şi în faza deinfiltrare celulară, dacă nu e asigurată eliminarea exudatului, se administrezăo doză atermică aşa ca pacientul să nu perceapă căldura. In restul cazurilorse foloseşte o doză oligotermică.Pentru obţinerea dozei atermice se aplică tensiunea minimă a aparatului laieşire şi se măsoară temperatura sumară în intervalul de 6 cm. Durataprocedurii e de 10 min. Pentru copiii până la 5 ani; 3-5 min., 5-8 ani: 5-6min. Tratamentul se efectueză zilnic constând din 3-5 proceduri.După intervenţia chirurgicală pentru stimularea respingerii ţesuturilornecrotice, maselor purulente, se folosesc curenţii D’arsonval sau fluctuanti.Efect mai bun au curenţii fluctuanti de„forma unu” la intensitatea medioînaltă,procedura fiind de 8-12 min. Cura de tratament este de 2-3 proceduri.Ultrasunetul sau ultraionoforeză cu lidază se administrează 8 min. La regimneîntrerupt la o intensitate de 0,2-0,4 V/cm2. Tratamentul 3-7 zile.126.Electroforeza în tratamentul leziunilor parodontale. Mecanismul de acţiuni.Introducerea substanțelormedicamentoase în țesuturi cu ajutorul curentului electric continuu. Serecomandăutilizarea soluției cu KI10%, 2-3 proceduri pentru a influența microflora. Încaz deeliminări purulente se indică electroforeză cu sol. Tripsina 1%. Seefectuiazădupăsistarea procesului acut127.Darsonvalizarea. Indicaţii. Mecanismul de acţiune în tratamentul afecţiunilorparodontale.Se bazează pe utilizarea impulsurilor curentului alternativ sinusoidalde frecvență înaltă (100 - 300 Hz), de înaltă tensiune (20 kv) și de puteremică(0.02mA). În același timp, durata de timp între impulsuri este mai maredecîtdurata impulsului. Acești curenți au fost obtinuți de fiziologul șifizicianul francez d'Arsonval în 1892. Se efectuiază în regiunile gingivale, ladistanța de 1,5 - 2 mm, cîte 3 minutefiecare parte, apoi cîmpul cu unde de frecvență ultraînaltă - 10 minute.Curenții d'Arsonval influențează trofica țesutului, creștemetabolismulțesuturilor, are efect analgezic, efect antispastic asupra vaselorde sînge și sfmcterelor. În pielea și mucoasa orală apar infiltrații și focare demicronecroze, care determină activarea proceselor nespecifice de protecțietisulara.Cura de tratament - 10-12 ședințe a cîte 10 minute.128.Fluctuorizarea în tratamentul afecţiunilor parodontale.utilizarea curentului alternativ fluctuant de frecvență joasă înlimitele de la 100 la 2.000 Hz.Acest curent provoacă:•efect analgezic;•accelerează timpul de vindecarea a rănilor;•delimitarea procesului purulent de țesutul sănătos, regresia infiltratuluiinflamator;

Page 41: Terapie Raspunsuri Complete

•consolidează procesele de regenerare;•accelerează procesele metabolice;•activează fagocitoza și activitatea enzimelor.Se indică 6-10 ședințe a cîte 8-10 minute.129.Curenţii diadinamici în tratamentul complex al acţiunilor parodontale.aplicarea cîmpului electri alternativ de frecvență înaltă (40 mhz), cu scopcurativ.Acțiunile fiziologice. Sub influența cîmpului electric în țesut apar oscilațiede ioni și particule încarcate. Acesta duce la transformarea energiei electriceîn caldură. În țesuturile cu înaltă rezistență (nervi, oase, tendoane), generareade caldură este cea mai intensă. Efectul oscilant conduce la o schimbare înritmul natural al proceselor biofizice și chimice. Aceasta crează noi condițiipentru apariția de reacții fiziologice.Efectul UVC:cauzează vasodilatația, în special în țesuturile profunde, stimulează circulațiasîngelui și a limfei (se ameliorează alimentarea țesuturilor, putînd rezista maibine la varietate influente);Crește permeabilitatea pereților vasculari, formarea de fagocite, leucocite, cecontribuie la o resorbție mai rapidă a exudatului și reducereaedemuluițesuturilor;cauzează activarea metabolismului și a activității enzimelor;activează mecanismele de protecție celulare și de țesut.Cîmpul electric are efect antiinflamator, antispastic,stimulează regenerareațesuturilor deteriorate. Se indică 6 proceduri a cîte 10minute.130.Terapia cu microunde în tratamentul afecţiunilor parodontale.sunt utilizate vibrații electromagnetice alternative defrecvență ultra-înaltă (2.38 GHz).Terapia cu microunde provoacă:•Accelerarea circulației sanguine și a limfei;•Creșterea permeabilității peretelui vascular;•Creșterea metabolismului;•Creșterea reacții de aparare;•Reducerea sensibilității terminațiunilor nervoase (efect analgezic).Terapia cu microunde are acțiune antiinflamatoare. Aceste manifestăriapar în zona de impact și părțile simetrice. Stimularea receptorilor nervoșiduce la formarea de reacții reflexe pozitive și acțiuneumorală secundară.Cura de tratament 3-12 ședinte acÎte 5-8 minute.130. Terapia cu microunde în tratamentul afecţiunilor parodontale.Utilizarea vibratiilor electromagnetice alternative de frecventa ultra inalta(2.38 GHz)Efecte:

Page 42: Terapie Raspunsuri Complete

Se imbunatateste circulatia sangvinaCreste permeabilitatea vaselor sangvineSe intensifica metabolismulScade sensibilitatea terminatiunilor nervoaseproduce efect anestezicSe utilizeaza in tratamentul periodontitei cronice(granulomatoase,granulante), in regiunea fistulei- se aplica 1-3-5proceduri a cite 5 min131. Hidroterapia în tratamentul parodontal.Spalaturile se fac in scopul protejarii parodontiului apical inaintedetrepanarea apexului.Astazi se foloseste in special hidroterapia cuapacalda,utilizandu-se o canula cu dublu circuit.132. Masajul în terapia afecţiunilor parodontale.Tehnica de masaj este o entitate separată care se foloseşte încă dincele mai vechi timpuri. Prin masaj manual se produce o activare a circulaţiei,orelaxare-tonifiere musculară şi o activare a refacerii răspunsurilor reflexecare duc lao ameliorare a durerii şi o sedare psihică. În tratamentul durerii cronice suntutilizate toate tipurile de manevre principale şi secundare adaptate la fiecarecaz.Prin vibraţie şi netezire se obţine o relaxare-sedare iar prin manevrele defrământare, tapotare şi fricţiune se realizează o tonifiere a musculaturii. Launelecazuri se pot aplica manevrele secundare de rulare sau tracţiune. În generalsefoloseşte masajul pe segmentele afectate, durata şi numărul de şedinţe fiindadaptate fiecărui caz.133. Erori şi complicaţii în tratamentul parodontitelor.indicarea antiinflamatorilor steroidieni- reduc proprietatile imunitare alegingieiindicarea antibioticelor- nu actioneaza asupra microflorei din pungaparodontala in parodontitealegerea unei tactici incorecte de tratamentevitarea unei etape de tratament din toate cele necesareefectuarea gresita a metodelor de tratamentfolosirea protezelor demontabile in locul unor fixealegerea incorecta a dintilor de sustinere in constructiile punteimplantarea prea adinca a marginii coroanei artificiale sub gingiedecalajul nemotivat intre timpul de montare a protezelor pe unul dintremaxilare si dintii opusi - duce la suprasolicitarea functionala a dintilor sisporirea mobilitatii lor134. Profilaxia complicaţiilor în tratamentul parodontitelor şiparodontozei.Respectarea ordinii tuturor etapelor de tratamentRespectarea igienii bucale de catre pacientEfectuarea tratamentului in citeva etapeConlucrarea cu mai multi specialistiAlegerea tacticii de tratament individual pentru fiecare pacient in parte135. Tratamentul fizioterapeutic al parodontozei.Balneoterapia-tratament cu namol curativ(aplicatii calde pe margineagingiei)Parafinoterapia

Page 43: Terapie Raspunsuri Complete

Fonoforeza + vit E (vibratii ultrasonice)Electroforeza(curent continuu)+ substante medicamentoase (vit C,glicerofosfat de calciu 2,5%, fluorura de sodiu 1-2%)Fluctuorizarea (curent electric alternativ de frecventa joasa, fluctuant)Darsonvalizarea(curent alternativ de frecventa si tensiune inalta)UVC terapia (curent electric de frecventa ultainalta)Terapia cu microunde (unde electromagnetice de frecvanta inalta)DiatermiaRaze infrarosiiTerapia cu vacuumMasaj vibratorMasaj digital136. Tratamentul protetic în parodontite.Scopuri:Suprimarea mobilitatii dintilorSuprimarea traumelor articulareReechilibrarea starii morfo-functionale a arcadelor dentareRepararea defectelorSe folosesc proteze imediate, proteze cu atela indoita, punti, constructii fixe,imbinari ale acestora.137. Asigurarea asistenţei curativ-profilactice pentru bolnavi cuafecţiuni ale parodonţiului.Tratamentul complex necesita participarea stomatologilor de toate profilelesi a medicilor de alte specialitati. Sarcinile medicului parodontolog suntacordarea unei asistente medicale specializate de inalta calificare,raspunderea la cererea de consult a medicului terapeut pentru alegereametodelor si mijloacelor de tratament, organizarea asistentei metodologice,organizarea dispensarizarii bolnavului, aplicarea in practica a celor mai noirealizari in domeniul de profilaxie a bolilor parodontale si perfectionareaasistentei curativ-profilactice.In cabinetul parodontologic bolnavului i se aplica toate metodele necesare detratament.In procesul de dispensarizare deosebim 2 etape: 1.selectarea bolnavilorpentru supraveghere la dispensar, 2.desfasurarea unui complex de actiuni deterapie si insanatosire.Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane custadii preclinicede gingivita si prezenta unor factori de risc; bolnavii cugingivite; bolnavii cu forme usoare si medii de parodontite; bolnavii cuparodontoze; parodontolize; parodontite grave.Pentru etapa a doua remarcam 2 grupe de bolnavi: ceicare au urmat untratament activ si bolnavii aflati sub supraveghere(perioada de remisiune.)138. Diagnosticul diferenţial al gingivitei, parodontitei şi parodontozei.Gingivita: inflamatie, pungi false,r-gic-nu sunt semne de interesare a osuluialveolarParodontita :rezorbtie de tip vertical, inflamatie, pungi parodontale, placabacteriana, tartru, r-gic-rezorbtia septurilor interalveolareParodontoza :rezorbtie de tip orizontal, lipsa inflamatiei, lipsa pungilorparodontale, lipsa placii, a tartrului, r-gic-lipsa elementelor de distructieosoasa139. Dispensarizarea pacienţilor cu afecţiuni parodontale.In procesul de dispensarizare deosebim 2 etape: 1.selectarea bolnavilorpentru supraveghere la dispensar, 2.desfasurarea unui complex de actiuni de

Page 44: Terapie Raspunsuri Complete

terapie si insanatosire.140. Volumul de lucru a medicului parodontolog. Aprecierea eficienţeidispensarizării.In timp de 6 ore prin cabinetul de igiena trec 15-25 de pacienti. In conditiileefectuarii interventiilor chirurgicale, medicul parodontolog poate primi indecurs de 5 ore 10 bolnavi, dintre care 1 pentru o prima interventie si 1-2pentru tratament definitiv. Medicul parodontolog are sub observatie(indispensarizare) 40 de bolnavi.Aprecierea eficientei se realizeaza in 2 etape.Aprecierea primei etapecuprinde intregul proces de dispensarizare, depistarea la timp a afectiunilor,luarea la timp in evidenta medicului.Criteriile celei de a doua etapesunt:desfasurarea integrala a actiunilor curative si de insanatosire,respectarea termenilor de examinare si a numarului persoanelor transferatedin grupele de tratament activ in grupele de supraveghere.141. Grupele de pacienţi prestate spre dispensarizare.Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane custadii preclinicede gingivita si prezenta unor factori de risc; bolnavii cugingivite; bolnavii cu forme usoare si medii de parodontite; bolnavii cuparodontoze indiferent de forma de gravitate in virsta de pina la 60 deani;bolnavii cu parodontolize in virsta de pina la 30 de ani;bolnavi tineri cuparodontite grave.142. Noţiuni de remisie în parodontite. Caracterele ţesuturilorparodontale.In perioada de remisie a parodontitei in scopul profilaxiei reacutizarilor vomefectua controlul igienei cav buc, integritatii obturatiilor, calitatii protezelor,pastrarii unui regim alimentar rational, precum si a regimului de munca siodihna. In perioada de iarna si primavara se vor prescrie intern polivitaminesau vor fi recomandate injectabil, aplicind aceste preparate se vor utiliza sifactorii fizici.