CEI\TRUL CULTURAL "DUNAREA DE JOS'O

$COALA DE ARTE,

MANUAL DE TEORIA MUZICII

NOTIUNI ELEMENTARE

ANUL III

Studiu rentmatl al lucrdrii "lt{o{iuni elementare de teoria muzicii"de Ludovic Paceag gi Petre Brf;ncugi,

Editura Muzicald a Uniunii Compozitorilor din R.P.R ., 1961,dupd Teoria Muzicii de Mircea S6ndulescu

Editura Didacticd qi Pedagogica - Bucuregti I976,dupd Teorie 9i Solfegii de Ion $eferzi,

Editura Didactica gi Pedagcgica. Bucuregti 1977dupd Manualul de Teorie gi Solfegii de Matei Jurebila

Editura Didacticf, qi Pedago gicd, Bucure;ti 1965gi dupd Principii Fundamentale in Teoria Muzicii

de Victor Giuleanu, Editura Muzicald, Bucuregti 1973

Manual ?ntocmit qi ingrijit de Profesor Sorbal5 Victor

GALATI - 2OO5 -

4

Sd analizdm acordurile cu septimd de pe fiecare treapti a gamelor majore gi minore, incele treiforme cunoscute, precizdnd felul lor.

a) in gama majord avem urmdtoarele acorduri cu septimd :

b) in gama mino€ naturald:

c)' in'gama minorS'armonibd :

;

Mmmltlitm7tlfi 7m 7m 7lI 7m 7m 7m

MmmilM7M 7rn 7m 7U 7m

o67m

e€m7m

*- "m M M7M 7m 7m 7M

Oo7m

ee"m7M

d) in gama minori melodicd:

MMr*7m 7m 7m

o6m

7rn

eet?t

7M

+

7M 7m

2. STARILE ACORDURILOR CU SEPTIMA

Acordurile cu septimd au patru steri care se clasificd dupd funclia pe care oindeplinegte nota cea mai gravd, indiferent de felul cum sunt distribuite celelalte note din

acord.

a) STAREA DIRECTA - un acord cu septime este considerat in stare directd atunci

cAnd sunetul cel mai grav are funclie de fundamentald. in starea directd a unui acord cu

septimd se formeazd urmdtoarele intervale fa{d de nota cea mai gravd :

b) RASTURNAREA irufAt - un acord cu septimd este considerat in rdsturnarea intAi

atunci cAnd sunetul cel mai grav are funcfia de terld. in acestd rdstumare, fundamentala

acordului se afld la octava ei superioard :

753

6

c) RASTURNAREA A DOUA - un acord cu septimd este considerat ?n rdsturna rea a

doua atunci c6nd sunetul cel mai grav are func{ie de cvint6. in aceasta rastumare,

fundamentala gi ter{a acordului se aflS la octava lor superioard :

d) RASTURNAREA A TREIA - un acord cu septimi este considerat in rdsturnarea a

treia atunci c6nd sunetul cel mai grav are funclie de septimd. in acesid rdsturnare

fundamentala, te(a gi cvinta acordului se afld la octava lor superioard, ceea ce echivaleazd

cu situalia cAnd septima trece la octava ei inferioard :

Observali cd in fiecare dintre cele trei rdsturniri ale acordurilor cu septimd se afl6 cAte

un interval de secundd, intre notele care au funclii de septimd qi fundamentald. Prezenla

intervalului de secundd face ca aceste acorduri in cele trei rdsturndri sd fie mai disonante

dec6t in starea lor fundamentald.

Observali locul iniervalului de secundi in fiecare dintre cele trei rdsturndri ale

acordurilor cu septimd, orientAndu-vd gi dupd acest criteriu in precizarea risturn5rii

corespunzdtoare.

Acordurile cu septimi pot fi in pozilie strinsi gi largi aga cum am constatat gi la

acordurile de trei sunete.

43

42

3. ACGRSUg{{-H FFT{PdEIFAL€ $I SECUNDARE

Ar,{Jiijt;;-,i,,: iji:,-,'iir..r,: !1iil,;t.ufa i.lri$sn. i*ilriir* eit;.) dacd se formeazd pe treptele

pnnctpale aie tonaitt.:iil, rir:rt*i : i, v iTi i.:ri:-"ri nr-:rnele de acorduri principale, intruc6t

determind tonalitatea pe pian armcnic.

Acordurile care se formeazi pe treptele sccundare ale tonalitSlii (treptele ll, lll, Vl, Vll)

se numesc acorduri secundare intrucfit sunt dependente gi subordonate celor principale.

4. ACORDURTLE CONSONANTE Sl DISONANTE

Acordurri* formate din intervale armonice consonante se numesc acorduri

consonante.

Din acestd categorie fac parte numai acordurile de trei sunete (trisonurile) majore gi

rrl$"rore.

Acordui'!ie in alcdtuire;l cAi"ci"a rntrd unul sau mai multe'intervale disonante se numesc

acorduri disonante. Din acest6 categorie fac parte acordurile de trei sunete (trisonurile)

mdrit+ gi micAorate, acordurile cu septimd etc. Toate acordurile disonante se cer rezolvate in

acorduri consonante.

Pe plan estetic, oponenla permanenti dintre acor'durile disonante gi cele consonante

constituie dialectica dezvoltirii armoniei tonale clasi;e.

5. CLASIFICAREA GA#Ifr LOR

Dupi felul in care sunt distribuite sunetele in gama, tiupi depirtarea sau apropierea,

precum gi relalia dintre ele, gamele pot avea urmdtoareie denumtri.

1. DIATONICE

2. CROMATICE

3. ENARMONICE

4. MAJORE

5. MINORE

6. RELATIVE

7. OMONIME

f. iruRuotru

9. POPULARE - numite moduri populare

1.

2.

GAMELE DIATONIGE sunt gamele care au in cuprinsul lor 5 tonuri si 2 semitonuri

diatonice, indiferent intre ce trepte sunt dispuse tonuriles i semitonurile. Toate g amele9-v

enumerate mai sus sunt sau pot fi diatonice , afaw de gama cromatio.

GAMELE CROMATICE - Da& formErn o ganf1, in cuprinsul unei octave, numai din

semitonuri,.ea va cuprinde 12 semitonuri, adi& 10 semitonuri prin imfrtirea fie&"ruivv

ton in dorA semitonuri plus cele doue semitonuri naturale Ml - FA i Sl - DO.\

AceasfEgam se va numi CROMATIC-t

a) ORTOGRAFIA GAMELOR CROMATICE MAJORE ASCENDENTE

in gamqle cromatice qlajore ascendente, toate treptele cgre segrflh la un interval desecundmare una fa\gade alta, se ur@. cu un semiton (in afan de treapta a Vl-a, inlocul o6eia se coboafitreapta a Vll-a cu un semiton)

b) oRTOGRAFIA GAMELOR MAJORE DESCENDENTE

in gamele cromatice majore descendente toate treptele diatonice care se

interval de secund mare una,td6 de alta, se coboaX cu un semiton

treapta a V-a, in locul cireia t" utcXtteapta a lV-a cu un semiton).

.6 t, un(-

(afaw de

c) CROMATIZAREA GAMELOR MINORE

9

Avdnd in vedere J.gamete minore folosesc acela:i material sonor ca i relativele

lor majore, la cromalizarea lor vom altera suitor acelea i sunete care au fost alterate

i in relativa lor, astfel treapta I care in gama major a fost treapta a Vl-a, va sta pe

loc, cromatizdndu-se cobordtor treapta a ll-a, apoi urcat :

Pentru a cromatiza o gam minor in cobordre, folosim acelea i sunete alterate pe

care le-am avut i ?n urcare:

3. GAMELE ENARMONICE

ENARMONIA GAMELOR MAJORE I MINORE

Dou game, cu numiri diferite (una cu bemoli, cealalt cu diezi) construite in acel a i

mod i avdnd acela i efect sonor, se numesc game enarmonice.

Dac form m dou game, una de pe SOL BEMOL i cealalt de pe FA DIEZ, ele vor

suna la fel, fiindc SOL BEMOL i FA DIEZ sunt enarmonice.

Asemenea gamelor majore i relativele lor minore, Ml B EMOL MINOR i RE DIEZ

MINOR. vor suna la fel.

SOL 12 MAJOR

FA#M.AJOR

EXEMPLE DE TONALTTATT ENARMONICE

in gamele enarmonice, suma alteraliilor- diezi gi bemoli- trebuie sd fie 12. Enarmonia

este folositi pentru modula{iiin tonalitd[i depdrtate.

Ml *: trlttttOR {NATURA,L}

RE#MINOR (NATUR.AL)

11

4. GAMELE MAJORE

Gamele majore sunt toate gamele diatonice care au ter[a, sexta gi septima, mari falide tonicd. Formarea gamelor majore se poate face pe baza cvintelor perfecte ascendente sau

descendente, adicd pornind de la DO CENTRAL, cu o cvinti in sus, formdm game cu diezi;

cu o cvintd in jos, formdm game cu bemoli. Diezii sau bemolii care fac parte din constitu[ia

gamei se numesc alterafii constitutive; ei se pun la cheie ca armurd gi au efect in tot

cuprinsul piesei.

5. GAMELE MINORE

Game minore sunt toate gamele diatonice, cu sau fdrd alteralii, care au te(a, sexta gi

septima, mici fali de tonicS. Ele pot fi modificate prin alterarea superioard a treptei a Vll - a

- varianta minord armonici - gi a treptelor a Vl-a gi a Vll-a numai in urcare -varianta minori melodici.

Deci GAMELE MINORE au trei variante:

- minord naturald

- minord armonicd

- minord melodicd

Pentru a determina modul minor este suficient ca numai treapta a lll-a sd fie la

interval de terla micd fald de tonicd.

6. GAMELE RELATIVE

Socotim game relative, doud game - una minori gi una majord - care folosesc

acelagi material sonor.

Fiecare gamd majori igi are relativa ei minord cu acelagi numdr de diezi sau bemoli

(aceeagi armurd), dupd cum fiecare gamd minor6 igi are relativa ei majord cu aceeagi

armurd.

Gamele relative se gdsesc una fa!5 de cealaltd la un interval de terla micd; de'la

gama majord o terla micd in jos iar de la gama minord o terld micd in sus.

122

7, GAMELE OMONIME

, Gamele omonime sunt gamele (cu alteralii gi fird altera{ii), care poartd aceeagi

denumire, dar care au mod diferit DO MAJOR cu DO MINOR, Sl MAJOR cu Sl MINOR etc.

Armura va fi diferiti deoarqce in major; te(a, sexta gi septima sunt mari, iar in minor, aceste

intervale sunt mici, ele fiind alterate coborAtor fafi de gama majord. Avdnd diferenfa de trei

alteralii, spunem cE ele se gdsesc la distanfa de treicvinte. De la gama majord la una minoriavem trei cvinte descendente, iar de la gama minori la una majori, trei cvinte ascendente.

Distanla dintre gamele omonime o putem calcula cu ajutorul relativei. Si calculim,

din cvintd in cvinti descendenti, distan[a de la DO MAJOR la DO MINOR, cu ajutorul

relativei.

-^ | DO MAJOR - LA MTNORhvt-vl

+ FA MAJOR - RE MTNOR

ur I sl b MAJoR -

O BEMOLI

1 BEMOLI

SOLMINOR .2BEMOLI

I

5P I Mrb rUnlon - Do MtNoR - 3 BEMOLI

l--tJ

8. cAMELE irunuomE

Gamele ?nrudite sunt

care impreuni cu omonimele

acelea care se afld la o cvintd

gi relativele lor dau un total de 9

ascendentd sau descendentS.

(noud) game.

$SL MAJORSOL llrtlNOR

MI MINORI

(Da.

NO MAJORgO MINOR

LA MINOR

FA MAJORFA MINOR

RE MINOR

Bemolii din parantezdfac parte din omonima minord.

14

9. GAMELE POPULARE (moduri populare)

in sistemul diatonic, pe lAngd cele doui moduri (major, minor) sunt integrate gi alte

moduri diatonice care sunt denumite gi populare. Modurile populare le vom clasifica in funclie

de intervalele modale, lu6nd ca punct de plecare tonica. AstFel oblinem moduri populare de

tip major gi moduri populare de tip minor.

a) MODUL IONIAN (de DO)

Se formeazd pe treapta I a tuturor gamelor majore gi este de tip major (te(a mare,

sexta mare, septima mare). Semitonurile se afld intre treptele lll - lV gi Vll - Vlll.

b) MODUL DORIAN (de RE)

Se formeazd pe treapta a ll a tuturor gamelor majore.

AnalizAnd intervatele ce se formeazd pe tonicd, modul Dorian este de tip minor,

datoritd intervalului de terld mici ce std la baza lui. Celelalte intervale modale sunt - sexta

mare (numitd doricd) gi septima mic5. Modul dorian are semitonurile intie trepiele ll - lll gi

vt - vil.

15

c) MODUL FRlclAN (de Mt)

Se formeazd pe treapta a lll a tuturor gamelor majore.

Dupi cum se poate constata, modul Frigian este de tip minor, datoritd interualelorminore ce stau labaza lui: 3m, 6m, 7m. semitonurile se aflS intre treptele | - ll gi V - Vl.

d) MODUL LIDIAN (de FA)

Se gdsegte pe treapta lV a tuturor gamelor majore.

Modul Lidian este de tip major, datoritd intervalelor de terld mare, sexti mare, septimamare ce se formeazi pe tonicd. Semitonurile sunt repartizate intre treptele lV - V gi Vll - Vlll.Apare gi o cvartd mdritd pe tonicd numitd Cvartd Lidic6.

e) MODUL MIXOLIDIAN (de SqL)Se formeazd pe treapta a V, a tuturor gamelor majore.

Mixolidianul este major - 3M, 6M gi un interval caracteristic septima mici numitd mixolidica.

Semitonurile se afld intre treptele lil * lV gi Vl - Vll.

T6

f) MODUL EOLIAN (de LA)

Se formeazd pe treapta a Vl a tuturor,gamelor majore.

q'.rf$T

Modul Eolian este identic cu modul Minor Natural.

g) MODUL LOCRIAN (de Sl)

Se gdsegte pe treapta a Vll a tuturor gamelor majore.

qt'fST

ST

Semitonurile se gdsesc intre treptele | - ll gi lV - V, iar intervalele modale definesc

tipul lui minor: 3m, 6m, 7m. Modul Locrian conline un interval caracteristic cvinta micaorati

numiti locricS.

6. TRANSPOZITIA

Transpozi[ia este un procedeu tehnic'const6nd din reproducerea neschimbatd a unei piese

muzicale din tonalitatea originalS intr-o tonalitate doritd.

Ea este de doud feluri: scrisd gi la vedere.

a) TRANSPOZITIA SGRSA

Transpozifia scrisd este cea mai ugoard intrucAt se face in mod mecanic, copiindu-se

in intregime piesa muzicald din tonalitatea originald in altd tonalitate.

Dupa ce se stabilesc tonalitatea originali gi cea in care vom transpune urmeazd operaliunile:

- se scrie armura noii tonalitifi;

- se copieazd apoi toate notele in noua tonalitate pdstrAndu-se exact mdrimea

intervalelor din textul melodic, armonic sau polifonic original.

T7

De menlionat cd in transpozifia scrisd vocile igi pdstrezi fiecare cheia avutd in textul

original - cheile deci nu se schimbd.

f . in cazul cd in textul original nu intAlnim alteralii accidentale, transpozilia scrisd se

efectueazd deja prin noua armurd gi prin deplasarea notelor in aceleagi funcliuni avute in

vechea tonalitate.

2. in cazul cAnd intdlnim alterafii accidentale, acestea se inlocuiesc in aga fel inc6t

sd-gi pdstreze efectul avut in textul original, dupd cum va rezulta din calculul marimii

intervalelor.

b) TRANSPOZTTTA LA VEDERE

Transpozilia la vedere se face citind direct piesa muzicald din tonalitatea originald in

tonalitatea doritd. Ea este de doua feluri:

a) transpozilie la semiton cromatic (suitor sau cobordtor);

b) transpozifie la orice interval (suitor sau coboritor).

O transpozilie la vedere presupune calcularea de mai inainte (mental) a tuturor schimbirilor

necesare pentru ob{inerea uneitranspuneri corecte a textului muzical original.

1. TRANSPOZTTTE LA SEMTTON CROMATIC

Transpozilia la un semiton cromatic suitor sau coborAtor - numitd simplu gi transpozilie

cromaticd - nu necesitd schimbdri de chei. TranspunAnd - spre exemplu - un text muzical

din tonalitatea DO MAJOR in DO DIEZ MAJOR sau DO bemol MAJOR, ne folosim de

aceleagi chei existente in original.

Operaliuni ce se efectueaz6 in transpozilia cromatic6:

a) se inlocuiegte (mental) vechea armurd cu cea nou5, reprezentdnd tonalitatea in care

vrem si transpuneri:

DO MAJOR BO # MA'OR#

DO b MA'OR

FARA ALTERCATII 7 DIEZI 7 BEMSLI

18

b) dacd se transpune la un semiton cromatic suitsr, toate aliera{iile accidentale intilnite

in text se vor urca, astfel:

bb4 b * h* # * X

c) daci se transpune la un semitoh cromatic cobordtor, toate alteraliile accidentale

intdlnite in text se vor cobor0 astfel:

[ -**' g *-*+ h * I? :: bb

2. TRANSPOZ|TIA LA'ALTE TNTERVALE DEcAr SEMITONUU CROMATIC

Cea mai obignuitd dintre transpoziliile la prima vedere, folosindu-se mult in practici

este transpozifia la alte intervale decit semitonul cromatic. Ea comportd'schimbarea cheilor

utilizate in textul original'gi in mod implicit, dexteritatea de a citi partitura in orice cheie: SOL,

FA, DO.

Operafiunile ce se efectueazi, inainte de a trece la transpozifia propriu-zisd, sunt:

a) se stabilegte tonalitatea origin'alE in care este scrisd piesa, precum gi tonalitatea in care

vrem sd iranspunem, cu armurile respective.

b) se substituie, mental, cheia textului original cu aceea care ne di transpozilia doritd'gi i se

afecteazd armura cea noud.

c) se precizeazS, inainte, in fala cdror note alteraliile accidentale se vor schimba, gi in ce

mod.

7. PROGRESII TONALE

Prin progresie se inlelege repetarea uneiforinule sau a unui motiv ritmico - melodic la

o treapti superioari sau la o treaptd inferioard. Dacd este in urcare progresia ia denumirea

de progresie ascendenti, daci este in coborAre - progresie descendenti.

t9

f . in urcare:

2. in coborAre:

Progresiile sunt folosite mai mult in muzicd pentru variafii.

8. MODULATTA

Trecerea de la un centru sonor la altul, prin angrenarea treptelor caracteristice noului

centru, poarti numele de modulalie. Procesul modulatoriu impune o noud tonicS.

in practica muzicalS putem distinge urmdtoarele modulatii:

1. Modulalia tonali, adici schimbarea centrului sonor (tonica) pe alt sunet (ca inallime), f6rd

a se schimba structura modului. DO MAJOR - SOL MAJOR; RE minor - SOL minor, etc.

2. Modulalii in sistemul modal, adicd schimbarea centrului sonor(tonica) aduce schimbarea

structurii modale. Ex: DO MAJOR - SOL minor, etc.

Dupd forta gi intinderea modulaliei distingem trei situalii:

1. Inflexiunea modulatorie. Aducerea pentru scurt timp a sunetelor caracteristice unui nou

centru tonal sau modal, fdrd a-l impune.

2. Modulalia pasageri. Trecerea de la o noud tonicd sau mod, afirmarea trecdtoare a

acestora gi revenirea la tonalitatea sau modul de plecare.

20

3. Modulafia definitivi. Stabilirea noului centru sonor, prin prezenfa treptelor caracteristice,

care-l impun definitiv.

Dupd gradul de apropiere sau de depirtare dintre tonalitdli se pot stabili doui mari categorii

modulatorii:

Modulalia la tonalitdfi apropiate

a) modulafia intre relative ( DO MAJOR - LA minor gi invers)

b) modulalii la dominantd gi relativa ei ( DO MAJOR - SOL MAJOR - Ml minor)

c) modulafii la subdominantd 9i relativa ei ( DO MAJOR - FA MAJOR - RE minor)

d) modulalii la omonimi ( DO MAJOR - DO minor)

Celelalte tonalitdli se considerd indepdrtate, iar modulaliile vor fi indepdrtate.':

in raport cu intervalul prin care se face modulafia, intAlnim trei categorii de modula[ii:

1. Modulalia diatonici. Trecerea de la o tonicd la alta, deci dintr-o tonalitate in alta, la un

interval diatonic, poartd numele de modulafie diatonicd.

2. Modulafia cromaticd. Trecerea de la o tonicd la alta, prin intervale cromatice, poartd

numele de modulafie cromatici.

3. Modulafia enarmonicd. Trecerea de la o tonalitate la alta, prin trepte enarmonice poartd

numele de modulalie enarmonicd.

Ex. FA DIEZMAJOR - SOL BEMOL MAJOR EtC.

a) Modulalia pregatitd: Aducerea unor pasje melodice care cuprind elementele noii tonalitd{i

gi fixarea in timp a noului centru sonor.

b) Modulalia brusci: Trecerea, fdrd nici o pregdtire la o noud tonalitate, aducAnd toate

elementele ce-i aparlin.

... . . ,,. lii\:r;.

€5€'

')1LL

RECAPITULARE

1. Aoordurile cu sePtimE

2. Clasificarea gamelor

3. Gama cromaticd (majori 9i minor6)

4. Gamele enarmonice

5. Gamele omonime

6. Gamele inrudite

7. Modurile poPulare

8. Transpozilia

9. Progresiitonale

10. Modulatia