Teoria generala a dreptuluiCurs 2 10.10.2014I. Etimologie Cuvantul principiu provine de la latinescul principium care inseamna idee calauzitoare sau principium aprinceps cel care ocupa primul loc, pilonii dreptului. Principiile sunt idei generale, calauzitoare, ale continutului tuturor normelor juridice. Principiile au rol constructiv si valorizator, ajutand la crearea dreptului si la permanenta lui adaptare la relatiile sociale. Un principiu general este rezultatul unei experiente sociale si reflecta cerinte obiective ale societatii. Astfel, acesta are un statut mai mult sau mai putin legislativ. Toate principiile sunt norme de drept.II. Notiuni si prezentare analitica :Se prezinta 2 conceptii : Conceptia franceza => principiile sunt norme de drept Conceptia italiana => principiile sunt legi Astfel, conceptia franceza considera principiul o norma de drept de la care se poate deroga numai in situatii exceptioanele. De exemplu, principiul egalitatii sau al legalitatii. Insa exista si autori francezi care sustin contrariul, adica principiile de drept nu trebuie considerate automat norme juridice, apropiindu-se de conceptia italiana. Conceptia italiana afirma ca principiile nu trebuie identificate ca norme juridice, insa acestea constituie izoare de drept, adica surse de drept care-i determina OBLIGATIVITATEA. De exemplu, NNC din Romania recunoaste ca izvor de drept principiile generale ale dreptului(art.1). PRINCIPIILE au un rol constructiv si axiologic; ajuta la crearea dreptului, precum si la aplicarea acestuia. Au un rol axiologic deoarece principiile constituie rezultatul unui proces de selectie si valorizare a conduitelor sociale, conduite devenite reguli, transformate in reguli. Termenul principiu sau principii are mai multe sensuri : Valori ale dreptului pozitiv sunt incorporate in normele juridice;

Are o generalitate relativa : sunt denumite principii directoare sau fundamentale ale dreptului civil, fiscal, administrativ; Descris in linii de forta sau tendinte de evolutie ale unui segment al dreptului pozitiv.In doctrina se subliniaza faptul ca trebuie sa se faca o distinctie intre principii normative (principii norme) si principii extrapozitive (principii descrieri).

Principiile norme sunt reguli de drept, iar celelalte sunt orientari care influenteaza crearea dreptului pozitiv sau arata tendintele care se desprind din dreptul pozitiv. Principiile dreptului au un continut normativ caracterizat de doua trasaturi : Generalitatea; Protectia valorilor sociale esentiale. Spre deosebire de normele juridice, principiile nu depind de o autoritate cu competenta normativa, pentru ca ele pot fi create si de judecatorul judiciar sau constitutional.

Exista 5 categorii de principii : Principii norme ( principii pozitive ale dreptului se regasesc in legi ); Principiile implicite ( reguli considerate consecinte ale dreptului pozitiv ); Principii extrapozitive ( extrasintetice sunt exterioare dreptului pozitiv); Principii norme fara caracter normativ sunt instrumente conceptionale in crearea, interpretarea si aplicarea legii.

Alta clasificare : - principii generale de drept; - principii de ramura.

Analiza PRINCIPIILOR GENERALE ale dreptului : principiul legalitatii, egalitatii, libertatii, responsabilitatii.

Principiul legalitatii cele 3 puteri ale statului : autoritatile care le exercita trebuie sa aiba reglementare normativa, valorile esentiale ale societatii se regasesc in legi.

Specii ale principiul in ramurile dreptului principiul de ramura: drept penal.

Nicio fapta, nicio infractiune fara lege - Nicio fapta nu poate fi considerata infractiune fara lege ! Nu se poate aplica nicio sanctiune daca nu este prevazuta de lege. - principiul legalitatii pedepsei.Nullum crimen, nulla poena sine lege = Nu exista infractiune, nu exista pedeapsa, fara prevederea expresa in lege= > Principiul pilon a generat alte principii : Principiul neretroactivitatii legii; Principiul ubi lex non distinguit, nes con distinguere debemus, lex posterior derogat priori;

Ubi lex non distinguit unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem. Nes con distinguere debemus nimeni nu are voie sa adauge la lege. Lex posterior derogat priori legea nu deroga de la legea veche.

Principiul egalitatii : tratament identic in fata legii in situatii identice; Corolarul acestui principiu este principiul nediscriminarii pe motive de origine sociala, etnica, stare materiala, sex, religie etc. A dat nastere la principii de ramura in dreptul constitutional: dreptul muncii (egalitatea de sanse la angajare, egalitatea intre femei si barbati, egalitatea de salariu), dreptul familiei (dreptul la concediu paternal, egalitatea drepturilor de vizitare a copilul pentru ambii parinti), dreptul european (egalitatea in drepturi pentru toti cetatenii UE etc.). Principiul libertatii are ca fundament respectul demnitatii fiintei umane. Cetatenii unui stat nu pot fi egali fara a fi liberiAcesta cuprinde un pachet de libertati cu efecte asupra dreptului constitutional (libertatea de exprimae) si dreptul european. Principiul responsabilitatii : corelatia responsabilitate raspundere (principiul raspunderii personale in dreptul penal, raspunderea parintilor pentru faptele copiilor minori etc. ).

Deosebirea dintre principii si norme :

1. Principiile nu ofera o solutie univoca litigiilor carora se aplica, ele orienteaza solutia judecatorului, nu o stabilesc in mod precis;

2. Continutul axiologic ridicat al principiilor, ceea ce face ca aceasta sa aiba o greutate aparte fata de norme care se indeparteaza uneori de argumentatia morala;

3. Niciodata un principiu nu va abroga un altul, se vor analiza valorile continute in principiile respective si va avea prioritate principiul cu valoarea cea mai mare operatiunea de ponderare. 4. Acesta nu inseamna ca principiul inlaturat este nevalid, el se aplica mai departe, dar unei alte situatii. Principiul de egalitate al armelor; Principiul responsabilitatii : Daca la inceput s-a considerat ca dreptului ii este propriu exclusiv notiunea de raspundere, deoarece acesta ar interveni pe terenul raului deja infaptuit, adica post-factum, iar notiunea de responsabilitate se condera ca apartinand moralei, ulterior conceptia a fost abandonata => in stiintele juridice a fost inclusa si categoria de responsabilitate, pentru ca dreptul nu are numai un rol represiv sanctionare a comportamentului neconform cu normele de drept -, el are si un caracter preventiv.Prin urmare la ora actuala se considera ca si responsabilitatea are un rol fundamental, iar corelatia responsabilitate-raspundere a dus la formularea altor principii.

Importanta teoretica si practica a principiilor implicite (extrase de interpreti prin utilizarea metodelor si a mijloacelor interpretare, analizand ratio legis) ajuta in procesul de interpretare a normelor juridice, evitandu-se conflictul dintre norme.

Art.1 NCC : sunt izvoare de drept cu consecinte asupra solutionarii litigiilor (analogia juris).

*Principiul ocupa primul loc in solutionarea cazurilor. *analogia juris = daca nu exista o lege asemanatoare, se aplica analogia juris, se invoca un principiu general.