teodora-maria onciuconstanţa, 2006 ciprian samoila comunitatea zooplanctonică din zona neritică a...

Teodora-Maria Onciu Constanţa, 2006

Ciprian Samoila

comunitatea zooplanctonică

din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negre

Consideraţii privind

în vederea stabilirii

reţelei de

staţii de lucru cu Lidar

Consideraţii privind comunitatea zooplanctonică din zona neritică a litoralului românesc al Mării Negre în vederea stabilirii reţelei de staţii de lucru cu Lidar

Lucrarea face obiectul contractului de cercetare LIDAR cu Institutul Naţional pentru Cercetare-dezvoltare în optoelectronică – INOE – Bucureşti ce-şi propune detectarea cu ajutorul unui dispozitiv pe bază de laser a petelor de hidrocarburi de la suprafaţa mării;

Sistemul de detectare laser trebuie calibrat astfel încât suspensiile (organice şi anorganice) să nu modifice determinările;

În Marea Neagră, unde a existat din totdeauna un aport de nutrienţi, biomasa fitoplanctonică este mare şi constituie un însemnat suport trofic pentru zooplancton, dar, în acelaşi timp, şi sursă de material organic în coloana de apă.; consumatorii primari zooplanctonici realizează, în orice anotimp, cantităţi remarcabile, densitatea acestora fiind o reflectare a materialului viu şi neviu suspendat în apă;

Studiul zooplanctonului în apele neritice ale Mării Negre, în coloana de 10-0 m, se bazează pe două seturi de probe cantitative, colectate aproape în acelaşi timp, cu fileu cu tracţiune pe verticală, cu diametrul sitei filtratoare de 90μ, în zona de vărsare a Dunării, în zona porturilor Constanţa şi Constanţa Sud-Agigea, Eforie Nord şi Costineşti;

În laborator, probele de zooplancton au fost triate cu ajutorul unui microscop stereoscopic Nikon SMZ-2T, determinările fiind confirmate prin examinare la microscop Alphaphot-2YS2, iar imaginile au fost realizate cu echipament de captură imagine Nikon. Datele de densitate ale organismelor zooplanctonice sunt exprimate în număr de exemplare raportate la metru cub de apă (ex•m-3).


Sulina BarăSulina

Sf. Gheorghe Zăton 1

Zăton 2INOE A001

INOE A003INOE B005

INOE B006INOE C007

INOE C008Costineşti

adân

cim

e (m

)

salin

itat

e (p

su)

tem

per

atu

ră (

°C )

oxi

gen

(m

g/l)

0

10

20

30

40

50

60

Variaţia parametrilor fizico-chimici ai apeidin zona neritică a litoralului românesc al Mării Negre în aprilie 2006

Parametri fizico-chimici s-au încadrat în valori normale pentru sezonul vernal (Cociaşu, Popa, 1980, Şerpoianu, Nae, 1982).

Cu excepţia zonei Zăton (adâncime de peste 40 m), staţiile s-au aflat în general, deasupra izobatei de 20 m, salinitatea a crescut de la 7,71 psu la Bara Sulina, la 16,74 psu la Costineşti.

Temperatura apei de suprafaţă scăzut treptat de la nord (12,5 °C, la Bara Sulina) spere sud (7,5 °C la Costineşti).

În zona neritică a litoralului românesc cuprins între Sulina şi Costineşti au fost identificate 24 organisme dintre care, 12,5 % meroplanctonice şi 87,5 % holoplanctonice, aparţinând la 6 unităţi sistematice majore. (următorul cadru)

Compoziţia calitativă a zooplanctonului (coloana 10-0 m) din apele neritice ale

litoralului românesc al Mării Negre în aprilie 2006

Nr.crt.Sulina

1Sulina

2Sf. Gheorghe

1Sf. Gheorghe

2Zăton

1Zăton

2Constanţa

1Constanţa

2Agigea

1Agigea

2Eforie Nord

1Eforie Nord

2

Costineşti1

1Noctiluca scintilans (Macartney) Kofoid -Swezy

* * * * * * * *

2 Tintinnopsis beroidea (Stein), Lon.

3 Tintinnopsis meunieri Kof.et Campb. * * * * * *

4 Podocoryne carnea (M. Sars) *

5 Brachionus quadridentatus Hermann *

6 Brachionus plicatilis O.F. Müller * * * * *

7 Keratella quadrata O.F. Müller *

8 Lepadella patella O.F. Müller *

9 Asplanchna priodonta Gosse * * * * * * * * * * * * *

10 Synchaeta razelmi Rodewald-Rudescu * * * * *

11 Synchaeta pontica Rodewald-Rudescu * * * * *

12 Synchaeta littoralis Rodewald-Rudescu * * * * * * * * *

15 Balanus improvisus Darwin * *

16 Chydorus sphaericus O.F. Müller *

17 Eurytemora lacustris Poppe * * *

18 Calanus helgolandicus Claus *

19 Paracalanus parvus Claus * * * * * * * * * *

20 Pseudocalanus elongatus (Boeck) * * * * * * * * * *

21 Acartia clausi Giesbrecht * * * * * * * * * * * * *

22 Oithona similis Claus * *

23 Cyclops furcifer(Claus) *

24 Sagitta setosa (O.F. Müller) * * *


Rotiferul Synchaeta pontica

5,70%

11,05%

7,36% 4,78%

1,58%

4,89%

0,05%

0,27%

55,24%

11,36%

0,11%

0,01%

1,63%

7,33%

Tintinnopsis meunieriTintinnopsis beroideaKeratella quadrataAsplanchna herrickiSynchaeta razelmiSynchaeta ponticaSynchaeta littoralisVeligere GastropodaVeligere BivalviaParacalanus parvusPseudocalanus elongatusAcartia clausiSagitta setosa

Ponderea (%) organismelor zooplanctonice din coloana 10-0 m din bazinul cu conteinere de la Agigea (15.04.2006)


Aspect de ansamblu al probei LIED06-A001 (dana PETROMAR a portului Constanţa)(agregate organo-bacteriene sunt marcate)

Bacillariophyta: Dityllum sp în apa portului Constanţa, dana PETROMAR


0

2

4

6

8

10

12

14

STATIA

nu

măr

de

spec

ii

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

den

sita

te (

ex•m

-3)

nr specii

densitate totală (ex•m-3)

Variaţia diversităţii specifice şi a densităţii zooplanctonului total în apele neritice ale litoralului

românesc al Mării Negre (aprilie 2006)


Distribuţia valorilor de densitate a zooplanctonului în apele de suprafaţă (10-0 m) la ţărmul românesc al

Mării Negre (aprilie 2006)


Structura calitativă şi cantitativă a zooplanctonului la Eforie Nord (staţia LIED06-C008, coloana 10-0 m, 15.04.2006)

9363

6417

13676

10231

11046

46972

1578

163

1578

3319,06

Tintinnopsis meunieri

Tintinnopsis beroidea

Asplanchna herricki

Synchaeta razelmi

Synchaeta pontica

Synchaeta littoralis

Total Paracalanus parvus

Total Pseudocalanus elongatus

Total Acartia clausi


În primăvara anului 2006, în apele neritice ale ţărmului românesc al Mării Negre zooplanctonul a evoluat în condiţii de mediu ce se încadrează în valorile mediilor multianuale, valoarea neaşteptat de mare a concentraţiei de oxigen în incinta Portului Constanţa(17.24 mg•l-1) provenind în urma activităţii fiziologice a fitoplanctonului abundent existent în zonă.

Paleta calitativă a zooplanctonului este realizată de 24 taxoni, 21 organisme holoplanctonice, trei larve ale unor organisme bentale (meroplancton). A fost identificat pentru prima dată la litoralul românesc rotiferul Synchaeta pontica. Numărul de specii variază între 3 în orizontul de suprafaţă de la Sfântu Gheorghe şi 13 la Eforie Nord;

În sectorul nordic, domină copepodele între care s-au identificat şi specii tipic de apă dulce (39,01% în larg de Zăton şi 89,86% la Sulina, deasupra izobatei de 20 m), în sud, unde se identifică şi cele mai mari valori de densitate (101 024 ex•m-3 la Est de Eforie Nord), ponderea o deţin rotiferele (până la 81,09 % din totalul organismelor).

Se poate conchide că reţeaua de testare Lidar trebuie să fie amplasată în sectorul sudic al litoralului, cu cel puţin două sectoare: zona Costineşti - martor cu încărcătură organică mai mică şi zona portuară unde există şi pete de hidrocarburi, dar şi un volum însemnat de suspensii.

Concluzii

teodora-maria onciuconstanţa, 2006 ciprian samoila comunitatea zooplanctonică din zona neritică a...

Documents