Hrapsa Iona MG1 Gr12 SII

1

Presiunea Arterială (PA)

Folosită fără specificare, presiunea arterială se

referă la presiunea arterială din circulaţia

sistemică.

Mecanismul ce stă la bază

Contracţiile camerelor inimii sunt declanşate de impulsuri electrice care

sunt aplicate simultan celor două jumătăţi ale inimii. Întâi se contractă

atriile, forţând sângele în ventricule; apoi ventriculele se contractă

expulzând sângele în aorta. Datorită acţiunii de pompare sângele

pătrunde în artere în jeturi sau impulsuri (pulsatil)

Presiunea maximă exercitată de sânge în timpul contracţiilor este

denumită presiune sistolică.

Presiunea minimă exercitată asupra pereţilor arteriali când inima

se relaxează se numeşte presiune diastolică

La un adult sănătos şi tânăr presiunea sistolică este în jur de 120 torr

(mmHg) şi presiunea diastolică în jur de 80 torr

Legea lui Hagen-Poisseulle

Curgerea fără frecare este o idealizare. Într-un fluid real,

moleculele se atrag între ele, prin urmare, mişcarea relative dintre

moleculele fluidului este încetinită de o forţă de frecare numită frecare

Presiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de coloană de

sânge asupra peretelui vascular, în special asupra tunicii interne a

endoteliul în timpul contracţiei şi relaxării ritmice a inimii.

Definiție:

Hrapsa Iona MG1 Gr12 SII

2

vâscoasă. Această forţa este proporţională cu viteza de curgere şi cu

coeficientul de vâscozitate al fluidului.

Ecuația Hagen-Poiseuille exprimă distribuţia vitezelor în cazul

curgerii unui fluid real (vâscos) printr-o conductă.

În cazul sângelui, datorită aderentei la endoteliul vasului, stratul

marginal se va deplasa destul de încet. Următorul strat aluneca pe

lângă acesta, deplasându-se astfel cu o viteză mai mare. Următoarele la

fel, viteza sângelui crescând de la periferie spre centru.

În vasele cu diametrul mic aproape tot sângele este aderent la pereţi,

Curentul central cu viteză mare inexistand. Integrand vitezele a tuturor

straturilor concentrice şi înmulţindu-le cu ariile corespunzătoare se

poate deduce următoare formula numită şi ecuaţia lui Poiseuille:

Q=Δ𝑉

Δ𝑡=

𝜋Δp𝑟4

8𝜂𝑙 (cm3/s)

Deci debitul este proporţional cu căderea de presiune(p2-p1) pe

unitatea de lungime (l) a tubului cu puterea a patra a razei tubului (şi

Viteza fluidului

Hrapsa Iona MG1 Gr12 SII

3

invers proprotionala cu vâscozitatea lichidului şi constantă de

proproționalitate ( π

8 ).

Acest lucru demonstrează încă o dată că diametrul vasului joacă rolul

principal printre factorii care determină debitul sanguin printr-un vas.

Legea lui Poiseuille explică unele aspecte ale fiziologiei circulaţiei

sanguine. Într-adevăr, reţeaua capilară a omului însumează 𝟏𝟎𝟓 km!

După necesităţile organismului, debitul sângelui este reglat cu uşurinţă

prin contracția sau dilatarea vaselor sanguine (~𝑹𝟒), sângele necesar

fiind luat din splină şi ficat.

Pe măsură ce sângele circulă prin sistemul circulator, energia

iniţială produsă de inimă este disipată prin dowa mecanisme:

-pierderi asociate de expansiunea şi contracţia pereţilor arteriali şi

-frecarea vâscoasa asociata curgerii sângelui.

Cresterea exponentiala a debitului sanguin in rapot cu diametrul vasului

Hrapsa Iona MG1 Gr12 SII

4

Determinarea directa a PA (principiu asemanator si la om)

Din cauza acestor pierderi de energie, fluctuaţiile iniţiale de

presiune sun mult scăzute pe măsură ce sângele se îndepărtează de

inimă la fel şi presiunea medie. În momentul în care sângele ajunge în

capilare, curgerea este fină şi presiunea

de numai 30 torr. Presiunea scade şi mai

mult în vene, ajungând aproape de 0 chiar

înainte ca sângele să se întoarcă în inimă.

În stagiul final curgerea prin vene este

ajutat de musculatura scheletică şi de

valvele semilunare unidirecţionale.

Principiul masurarii + metode de masurare

Presiunea arterială înseamnă presiunea exercitată de sânge

asupra peretelui interior al vaselor de sânge. Când se spune că

presiunea în vas este de 50 mmHg înseamnă că forţa exercitată este

suficientă să împingă o coloană de mercur împotriva gravitaţii până la

50mm.

Hrapsa Iona MG1 Gr12 SII

5

Presiunea arterială este un indicator important al sănătăţii unui

individ. Atât presiunea ridicată sau scăzută anormal indica nişte

turlburari care necesită atenţie medicală. Presiunea arterială poate fi

măsurată cel mai direct prin

inserţia verticală a unui tub

de sticlă într-o arteră şi

observarea înălţimii la care

se ridică sângele. Aceasta

era, de fapt, modul în care a

fost măsurată pentru prima

dată în 1733 de către

Reverend Stephen Hales, pe

un cal. Deşi modificări

sofisticate ale acestei

metode încă sunt utilizate în

cazuri speciale, această

metodă nu este foarte

satisfăcătoare pentru examinările clinice.

În prezent exista mai multe metode de măsurare printre care

sfingomanometrul este cel mai utilizat. Deşi această metodă nu este la

fel de precisă ca cea directă, este foarte simplă şi noninvazivă.

Hrapsa Iona MG1 Gr12 SII

6

În această tehnică manşonul gonflabil este înfăşurat la nivelul

braţului (în direcţia inimii) şi apoi umflat. Iniţial balonul se umflă la o

presiune superioară celei sistolice, blocându-se astfel circulaţia. Se

eliberează apoi treptat presiunea din balon ascultându-se în acelaşi

timp cu un stetoscop pe artera. Nici un sunet nu se va auzi până când

presiunea din balon va scădea la cea sistolica. Artera fiind încă

comprimată parţial, curgerea este turbulentă fiind acompaniată de un

sunet. Presiunea balonului la care se aude

acel sunet este Presiunea sistolică.

Presiunea diastolică este

corespunzătoare presiunii

balonului când sunetul nu se mai

aude (curgere laminară).

Măsurarea corectă a tensiunii

arteriale prin metoda clasică - aparate cu

mercur - sau aparate electronice trebuie să

respecte câteva reguli :

măsurarea tensiunii arteriale (TA) să se facă după 5 minute

de repaus, şezând;

braţul să fie la nivelul inimii;

să nu se fumeze cu minim 15 minute înaintea măsurătorii;

să nu se consume cafea în ora precedentă examinării;

să nu se administreze stimulente adrenergice (ex. Epinefirna

din descongestionantele nazale).

Hrapsa Iona MG1 Gr12 SII

7

Bibliografie

http://www.cdt-babes.ro/articole/tensiune_arteriala.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Presiune_sanguin%C4%83

http://ro.math.wikia.com/wiki/Ecua%C8%9Bia_Hagen-Poiseuille

Guyton and Hall Textbook of Medical Physiology

Physisc in Biology and Medicine by Paul Davidovits