tema2 capit. struct as

54
TEMA Mecanismul formării capitalului entităţii. Decizii privitor la structura

Upload: alinus1980

Post on 15-Jan-2016

258 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

mecanizmul formării capitalului entității

TRANSCRIPT

Page 1: Tema2 Capit. Struct As

TEMA

Mecanismul formării capitalului entităţii.

Decizii privitor la structura financiară

Page 2: Tema2 Capit. Struct As

Planul lecției1. Capitalul întreprinderii: noțiune,

concept, esență, componența, mod de funcționare.

2. Principiile formării capitalului întreprinderii şi optimizării structurii lui.

3. Noțiunea, esența, şi rolul structurii financiare. Capacitatea de îndatorare.

Page 3: Tema2 Capit. Struct As

Întreprinderea este un ansamblu de mijloace umane, financiare şi materiale, reunite cu scopul de a produce.

Scopul întreprinderii este a produce, dar această producere se efectuează sub anumite constrângeri de ordin legal, economic şi financiar.

Condiția esențială pentru supraviețuirea întreprinderii este profitul. Din acest motiv aceasta trebuie să ia decizii pentru a-şi asigura perenitatea: ce să producă, cum să producă, cât să producă şi la ce preț.

Pentru a face o alegere cu privire la producție, întreprinderea trebuie să-şi măsoare capacitățile interne şi mediul în care acționează.

Page 4: Tema2 Capit. Struct As

Capitalul întreprinderii este constituit la un moment dat dintr-un ansamblu de bunuri sau ,,active”, precum clădiri, maşini, materii prime, evaluarea lor constituind activul bilanțului întreprinderii.

Astfel dacă bunurile deținute pot fi sesizate în orice moment, atunci mişcările bunurilor şi serviciilor rezultate din procesele de schimb nu pot fi sesizate decît pe o perioadă determinată.

Page 5: Tema2 Capit. Struct As

Din punct de vedere al managementului financiar capitalul întreprinderii reprezintă valoarea globală a mijloacelor sub formă bănească, materială şi nematerială, care este investită cu scopul constituirii activelor.

Astfel, reprezentând baza economică de instituire şi dezvoltare a întreprinderii, capitalul în procesul rotaţiei satisface interesele statului, proprietarilor şi angajaţilor.

Page 6: Tema2 Capit. Struct As

Caracteristicile capitalului:Caracteristicile capitalului:• Este unul din cei trei factori principali ai Este unul din cei trei factori principali ai

procesului de exercițiu;procesului de exercițiu;• Reprezintă resursele financiare ce permit de a Reprezintă resursele financiare ce permit de a

obține venituri;obține venituri;• Este sursa principală de majorare a avuției Este sursa principală de majorare a avuției

proprietarilor;proprietarilor;• Permite de a stabili valoarea de piață a Permite de a stabili valoarea de piață a

întreprinderii;întreprinderii;• Determină nivelul eficienței activității de Determină nivelul eficienței activității de

antreprenoriat.antreprenoriat.

Page 7: Tema2 Capit. Struct As

Asupra nivelului eficacității activității Asupra nivelului eficacității activității de antreprenoriat, în mare măsură, este de antreprenoriat, în mare măsură, este influențată de procedura de formare a influențată de procedura de formare a capitalului. Scopul principal al formării capitalului. Scopul principal al formării

capitalului întreprinderii este capitalului întreprinderii este satisfacerea nevoilor de atragere a satisfacerea nevoilor de atragere a activelor necesare şi optimizarea activelor necesare şi optimizarea

structurii acestuia din punct de vedere a structurii acestuia din punct de vedere a utilizării eficiente. utilizării eficiente.

Page 8: Tema2 Capit. Struct As

Ţinând cont de acest scop formarea capitalului întreprinderii trebuie să se bazeze pe următoarele principii:

1.Evidența perspectivelor de dezvoltare a activității întreprinderii;

2.Asigurarea concordanței dintre volumul capitalului atras şi volumul activelor formate;

3.Asigurarea structurii optime a capitalului din punct de vedere a eficacității formării acestuia;

4.Efectuarea unor cheltuieli minime la formarea capitalului din diferite surse;

5.Garantarea unei utilizări înalt calificate a capitalului în activitatea de antreprenoriat.

Page 9: Tema2 Capit. Struct As

Nevoia de capital în cadrul întreprinderii apare chiar din momentul înființării, iar asigurarea ritmică a activității operaționale, realizarea unor investiții rentabile, precum şi susținerea unor activități speculative amplifică nevoia de capital.

În funcție de cauza apariției cererii de capital aceasta poate fi împărțită în:

1.Cerere structurală, când ea urmează să acopere finanțarea de investiții productive în bunuri şi servicii, crearea de noi firme, extinderea celor existente;

2.Cerere conjuncturală – cauzată de apariția unor factori conjuncturali, cum ar fi: nivelul limitat al volumului de credite pe piața financiară, deficitul bugetar şi al balanței de plăți, operațiunile de export-import etc.

Page 10: Tema2 Capit. Struct As

Factorii obiectivi care determină mărimea capitalurilor angajate la nivel de întreprindere sunt:

1. Capacitatea de producție rezultată din proiectul tehnic,

capacitatea efectivă de produse şi servicii cerute pe piață

2. Evoluția prețurilor

3. Factorii economici, care contribuie la uzura morală a utilajului, a unor materiale

sau a produselor care se fabrică din aceste materiale

4. Factorii naturali care atacă însuşirile fizice ale

mijloacelor fixe şi ale produselor finite

Page 11: Tema2 Capit. Struct As

Capitalul unei întreprinderi poate fi abordat şi tratat:

a. ca mijloc sau factor de producţie, care reprezintă totalitatea averii la dispoziția unității economice, formată din:

– bani;– utilaje, instalații, materii prime etc.;– dreptul de creanță (capital juridic).

Page 12: Tema2 Capit. Struct As

b. Ca fonduri, în sensul contabilității naționale. Operațiile cu capital sunt opozabile operațiilor referitoare la vânzări, servicii, exprimând, desemnând mişcarea fondurilor în contrapartidă.

c. Ca aporturi ale proprietarilor societăţii sau acționarilor. Ele se înscriu în pasivul bilanțului la un post de “capital” sau “capital social”, în cazul unei societăți pe acțiuni.

Page 13: Tema2 Capit. Struct As

Sursele de procurarea capitalului:

Sursele interne

Sursele externe

Page 14: Tema2 Capit. Struct As

Sursele externeSursele externe se referă la se referă la împrumuturi, ca un capital pasiv, şi la împrumuturi, ca un capital pasiv, şi la asocieri, cu un capital pe bază de echitate; asocieri, cu un capital pe bază de echitate; la fel şi emisiunea de acțiuni şi obligațiuni.la fel şi emisiunea de acțiuni şi obligațiuni.

Există şi Există şi sursele atrase, sursele atrase, ca datorii minime ca datorii minime cu caracter permanent, ca urmare a cu caracter permanent, ca urmare a sistemului de decontare față de terți, şi sistemului de decontare față de terți, şi împrumuturile bancare sau creditorii, ca împrumuturile bancare sau creditorii, ca surse de finanțare a ciclului de exploatare surse de finanțare a ciclului de exploatare pe termen scurt.pe termen scurt.

Page 15: Tema2 Capit. Struct As

Sursele interneSursele interne se referă şa amortizări şi partea se referă şa amortizări şi partea din profit care, potrivit contractului pentru din profit care, potrivit contractului pentru constituire şi statutului societății, este prevăzută constituire şi statutului societății, este prevăzută pentru sporirea de capital.pentru sporirea de capital.

Dacă investițiile aduc un venit net superior Dacă investițiile aduc un venit net superior atragerii capitalului, atunci acționarul are satisfacția atragerii capitalului, atunci acționarul are satisfacția oportunității renunțării la o parte din dividend în oportunității renunțării la o parte din dividend în folosul dezvoltării întreprinderii. Orice creştere a folosul dezvoltării întreprinderii. Orice creştere a acumulărilor trebuie însoțită de precizarea acumulărilor trebuie însoțită de precizarea profitabilității pe care oferă investiția respectivă şi profitabilității pe care oferă investiția respectivă şi privită prin prisma recuperării acesteia.privită prin prisma recuperării acesteia.

Page 16: Tema2 Capit. Struct As

În conformitate cu sursele de formare avem:

Clasificarea capitalului conform diferitor criterii:

Capital propriu

Capital împrumutat

Page 17: Tema2 Capit. Struct As

Conform scopului utilizării avem:

Capitalul productiv

Capital de împrumut

Capital speculativ

Page 18: Tema2 Capit. Struct As

După modalitatea de investire:

Capital sub formă

financiarăCapital sub

formă materială

Capital sub formă

nematerială

Page 19: Tema2 Capit. Struct As

După modul în care participă la procesele economice

Capital fix

Capital fix

Capital circulantCapital circulant

Page 20: Tema2 Capit. Struct As

După conținutul lor:

După conținutul lor:

Capital economic

Capitalpermanent

Fond derulment

Page 21: Tema2 Capit. Struct As

După forma de proprietate

După forma de proprietate

Capital propriuCapital propriu

Capital împrumutat

Capital împrumutat

Page 22: Tema2 Capit. Struct As

După rol şi formă

Capital productiv Capital financiar

Page 23: Tema2 Capit. Struct As

După modul de participare a proprietarilor la formare:

Capital subscris

Capital vărsat

Capitalnevărsat

Page 24: Tema2 Capit. Struct As

Categoriile de capital alîntreprinderii:

Capitalul economic

Capitalul social

Capitalul financiar

Page 25: Tema2 Capit. Struct As

Una din condițiile principale ce ține de gestionarea Una din condițiile principale ce ține de gestionarea eficientă a capitalului întreprinderii este evaluarea eficientă a capitalului întreprinderii este evaluarea mărimii acestuia.mărimii acestuia.

Mărimea capitaluluiMărimea capitalului reprezintă suma pe care reprezintă suma pe care întreprinderea o plăteşte pentru atragerea lui din întreprinderea o plăteşte pentru atragerea lui din diferite surse.diferite surse.

O astfel de concepție reiese din aceea că capitalul, O astfel de concepție reiese din aceea că capitalul, ca unul din cei mai importanți factori de producție, are, ca unul din cei mai importanți factori de producție, are, ca şi ceilalți, o valoare bine determinată, care ca şi ceilalți, o valoare bine determinată, care reprezintă nivelul cheltuielilor operaționale şi reprezintă nivelul cheltuielilor operaționale şi investiționale în cadrul întreprinderii.investiționale în cadrul întreprinderii.

Page 26: Tema2 Capit. Struct As

Principalele sfere de utilizare a indicatorilor Principalele sfere de utilizare a indicatorilor valorii capitalului în cadrul întreprinderii:valorii capitalului în cadrul întreprinderii:•Valoarea capitalului serveşte ca unitate de Valoarea capitalului serveşte ca unitate de

măsură pentru profitul din activitatea operațională;măsură pentru profitul din activitatea operațională;•Indicatorii mărimii capitalului se folosesc ca Indicatorii mărimii capitalului se folosesc ca

indicatori fundamentali în procesul de realizare a indicatori fundamentali în procesul de realizare a investițiilor reale;investițiilor reale;•Mărimea capitalului întreprinderii serveşte ca Mărimea capitalului întreprinderii serveşte ca

indicator de bază la formarea investițiilor financiare indicator de bază la formarea investițiilor financiare eficiente.eficiente.

Page 27: Tema2 Capit. Struct As

Structura financiară reprezintă modul de combinare a resurselor acumulate

la o anumită dată sau configurația pasivului din bilanț. Cu alte cuvinte

prin structura financiară a unei întreprinderi se înțelege raportul

existent între finanțările pe termen scurt şi cele pe termen lung.

Page 28: Tema2 Capit. Struct As

Structura financiară se poate caracteriza prin Structura financiară se poate caracteriza prin următoarea formulă:următoarea formulă:

undePPPP ,14321

undeP

DTSP

P

DEXP

P

DTLP

P

CPRP ,;;; 4321

CPR – capital propriu;DTL – datorii pe termen mediu şi lung;DEX – datorii pe termen scurt pentru activitatea de

exploatare;DTS – datorii pe termen scurt în afara exploatării

Page 29: Tema2 Capit. Struct As

Active imobilizate

Active circulante

Capital propriu

Credite comerciale

Datorii la termen

Credite bancare pe termen scurt

Capital permanent

Resurse de trezorerie

Page 30: Tema2 Capit. Struct As

Stabilirea unei structuri financiare este o decizie ce ține de politica financiară:

• În primul rând este vorba de a decide cum trebuie făcută repartizarea finanțării între creditele pe termen scurt şi capitalurile permanente;

• În al doilea rând, în cadrul capitalului permanent se pune aceeaşi problemă, a proporției ce trebuie stabilită între fondurile proprii şi cele împrumutate pe termen mediu şi lung.

Page 31: Tema2 Capit. Struct As

lung şimediu termen pe

iîmprumutur propriu capital

permanent Capitalul

Page 32: Tema2 Capit. Struct As

Importanța structurii financiare decurge din:

• Influența împrumuturilor asupra rentabilității fondurilor proprii (efect de levier);• Asigurarea autonomiei firmei;• Riscul financiar generat de

contractarea de datorii

Page 33: Tema2 Capit. Struct As

Formula ratei de îndatorarela termen:

CP

DTML termen la îndatorare de Rata

unde:DTML – datorii pe termen mediu şi lungCP – capital propriu

Page 34: Tema2 Capit. Struct As

Formula ratei de autonomie financiară:

CP

CSTRsau DT financiară autonomie de Rata

unde:DT – datoria totalăCSTR – capital străinCP – capital propriu

Page 35: Tema2 Capit. Struct As

Formula ratei de îndatorare (coeficient de îndatorare):

FT

DT îndatorare de ulCoeficient

unde:DT – datoria totalăFT – fonduri totale

Page 36: Tema2 Capit. Struct As

Formula ratei de acoperire a cheltuielilor financiare din excedentul brut:

EBE

CF RACFEB

unde:RACFEB – rata de acoperire a cheltuielilor financiare din excedentul brut;CF – cheltuieli financiare;EBE – excedentul brut al exploatării

Page 37: Tema2 Capit. Struct As

Formula ratei de acoperire a împrumuturilor:

CAF

DTLM ilor împrumutur a acoperire de Rata

unde:DTLM – datorii pe termen lung şi mediuCAF – capacitatea de autofinanțare

Page 38: Tema2 Capit. Struct As

Pasivul bilanţier

Capitalul propriu

Datoriile pe termen lung sau mijlociu

Datoriile pe termen scurt

Page 39: Tema2 Capit. Struct As

Capitalul propriuCapitalul propriu se compune din capitalul social care se compune din capitalul social care se formează din sumele puse la dispoziția întreprinderii cu se formează din sumele puse la dispoziția întreprinderii cu caracter permanent de către proprietari – acționari sau caracter permanent de către proprietari – acționari sau asociați – sub forma aportului în numerar sau în natură, asociați – sub forma aportului în numerar sau în natură, din creşteri ulterioare de capital, din diferite pozitive din din creşteri ulterioare de capital, din diferite pozitive din reevaluări, beneficii nedistribuite, rezultate pozitive ale reevaluări, beneficii nedistribuite, rezultate pozitive ale exercițiului curent înainte de repartizare, şi, eventual, pe exercițiului curent înainte de repartizare, şi, eventual, pe seama subvențiilor primite. Capitalul propriu participă, seama subvențiilor primite. Capitalul propriu participă, alături de elementele de pasiv exigibile, la finanțarea alături de elementele de pasiv exigibile, la finanțarea întreprinderii. El este supus riscului de rentabilitate, întreprinderii. El este supus riscului de rentabilitate, lichiditate şi solvabilitate. Capitalul propriu nu este lichiditate şi solvabilitate. Capitalul propriu nu este rambursabil, remunerația lui depinzând de performanțele rambursabil, remunerația lui depinzând de performanțele întreprinderii şi nefiind în nici un fel de garantată.întreprinderii şi nefiind în nici un fel de garantată.

Page 40: Tema2 Capit. Struct As

Criteriul rentabilităţii în alegerea structurii financiareCriteriul rentabilităţii în alegerea structurii financiareAtât capitalul propriu, cât şi cel împrumutat comportă Atât capitalul propriu, cât şi cel împrumutat comportă

costuri. Diferența fundamentală dintre costul capitalului costuri. Diferența fundamentală dintre costul capitalului propriu şi cel al capitalului împrumutat rezidă în faptul că propriu şi cel al capitalului împrumutat rezidă în faptul că fondurile proprii nu sunt remunerate decât în cazul că fondurile proprii nu sunt remunerate decât în cazul că întreprinderea obține beneficii, în timp ce capitalul întreprinderea obține beneficii, în timp ce capitalul împrumutat trebuie remunerat, oricare ar fi rentabilitatea împrumutat trebuie remunerat, oricare ar fi rentabilitatea întreprinderii. întreprinderii.

O întreprindere puternic îndatorată va avea sistematic O întreprindere puternic îndatorată va avea sistematic cheltuieli financiare mari, ceea ce micşorează posibilitățile de cheltuieli financiare mari, ceea ce micşorează posibilitățile de autofinanțare. Prin urmare, întreprinderea respectivă va autofinanțare. Prin urmare, întreprinderea respectivă va trebui să recurgă la noi credite pentru a-şi acoperi nevoile de trebui să recurgă la noi credite pentru a-şi acoperi nevoile de finanțare care, la rândul lor, vor, contribui la creşterea finanțare care, la rândul lor, vor, contribui la creşterea cheltuielilor financiare. În aceste condiții criteriul rentabilității cheltuielilor financiare. În aceste condiții criteriul rentabilității este hotărâtor. Dacă întreprinderea este rentabilă, adică dacă este hotărâtor. Dacă întreprinderea este rentabilă, adică dacă rata rentabilității este superioară ratei dobânzii este posibilă rata rentabilității este superioară ratei dobânzii este posibilă şi apelarea la credite.şi apelarea la credite.

Page 41: Tema2 Capit. Struct As

Efectul de îndatorare se obţine comparând:Efectul de îndatorare se obţine comparând:

• rentabilitatea economică a întreprinderii;rentabilitatea economică a întreprinderii;• costul capitalului împrumutatcostul capitalului împrumutat..

• dacă rentabilitatea economică rata dobânzii, rezultă un efect de îndatorare pozitiv sau favorabil;

• dacă rentabilitatea economică rata dobânzii, rezultă un efect de îndatorare negativ sau nefavorabil

Page 42: Tema2 Capit. Struct As

Criteriul destinaţiei resurselor în alegerea Criteriul destinaţiei resurselor în alegerea structurii financiarestructurii financiare

Activele imobilizate, care reprezintă nevoi Activele imobilizate, care reprezintă nevoi cu caracter permanent, este judicios să fie cu caracter permanent, este judicios să fie acoperite cu capital permanent, în timp ce acoperite cu capital permanent, în timp ce activele circulante formate în principal din activele circulante formate în principal din stocuri de mărfuri şi alte valori materiale, din stocuri de mărfuri şi alte valori materiale, din creanțe asupra clienților şi diverse lichidități creanțe asupra clienților şi diverse lichidități primare pot fi acoperite, în măsura primare pot fi acoperite, în măsura posibilităților, prin fondul de rulment – care posibilităților, prin fondul de rulment – care este un capital permanent – dar şi prin datorii este un capital permanent – dar şi prin datorii pe termen scurt formate din credite de pe termen scurt formate din credite de trezorerie şi din obligațiuni față de furnizori.trezorerie şi din obligațiuni față de furnizori.

Page 43: Tema2 Capit. Struct As

Coeficientul de îndatorare globalăCoeficientul de îndatorare globală

3

2

pasiv Total

totaleDatorii CIG

unde:CIG – coeficientul de îndatorare globală

sau

2propriu Capital

totaleDatorii CIG

Page 44: Tema2 Capit. Struct As

Coeficientul de îndatorare la termenCoeficientul de îndatorare la termen

1propriu Capital

termenla Datorii CIT

sau

2

1

permanent Capital

termenla Datorii CIT

unde:CIT – coeficientul de îndatorare la termen

Page 45: Tema2 Capit. Struct As

Într-o economie concurențială, capitalul necesar Într-o economie concurențială, capitalul necesar derulării ritmice şi eficiente a activității derulării ritmice şi eficiente a activității

întreprinderii se poate procura din diverse surse, întreprinderii se poate procura din diverse surse, accesibile prin intermediul pieței de capital şi/sau a accesibile prin intermediul pieței de capital şi/sau a celei monetare. Dar, întrucât capitalul are un cost, celei monetare. Dar, întrucât capitalul are un cost, posibilitatea de a alege între capitalul împrumutat posibilitatea de a alege între capitalul împrumutat şi cel propriu se corelează cu nevoia de a măsura şi cel propriu se corelează cu nevoia de a măsura costul fiecăreia dintre ele. Estimarea costului este costul fiecăreia dintre ele. Estimarea costului este necesară pentru fiecare sursă de finanțare, având necesară pentru fiecare sursă de finanțare, având

în vedere variabilitatea acestuia în funcție de riscul în vedere variabilitatea acestuia în funcție de riscul pe care-l implică fiecare resursă atât pentru pe care-l implică fiecare resursă atât pentru

utilizator, cât şi pentru creditor.utilizator, cât şi pentru creditor.

Page 46: Tema2 Capit. Struct As

Costul capitalului:

Cost implicit

Cost explicit

Page 47: Tema2 Capit. Struct As

Costul implicitCostul implicit se referă la costul se referă la costul capitalului propriu, fiind denumit şi cost capitalului propriu, fiind denumit şi cost de oportunitate, care apare atunci când de oportunitate, care apare atunci când există variante alternative de acțiune există variante alternative de acțiune pentru acționari.pentru acționari.

La estimarea costului capitalului La estimarea costului capitalului împrumutat, se poate aplica mecanismul împrumutat, se poate aplica mecanismul de calcul al dobânzii simple şi al dobânzii de calcul al dobânzii simple şi al dobânzii compuse. compuse.

Page 48: Tema2 Capit. Struct As

Costul explicit suportat de societatea comercială pentru aprovizionarea cu capitaluri proprii exprimă un flux financiar negativ. Toate aporturile de capital din afara întreprinderii ocazionează costuri explicite întrucât investitorii nu-şi plasează lichiditățile lor decât contra remunerații care, pentru întreprindere, este cost explicit.

Page 49: Tema2 Capit. Struct As

Principalele metode de constituire a fondurilor la nivelul întreprinderilor

1. metoda aportuluiîn bani lichizi şi

în natură

3. metoda creditării

2. metoda autofinanțării

4. metoda finanțării bugetare

Page 50: Tema2 Capit. Struct As

Metoda aportului în bani lichizi şi în natură Metoda aportului în bani lichizi şi în natură constă în angajarea de către proprietarii constă în angajarea de către proprietarii individuali, acționari sau asociați, a unor individuali, acționari sau asociați, a unor

capitaluri în bani lichizi sau în bunuri, în scopul capitaluri în bani lichizi sau în bunuri, în scopul creării sau dezvoltării întreprinderii. Această creării sau dezvoltării întreprinderii. Această metodă poate fi practicată atât la înființarea metodă poate fi practicată atât la înființarea întreprinderii, cât şi cu ocazia majorărilor de întreprinderii, cât şi cu ocazia majorărilor de capital ce au loc pa parcursul evoluției sale capital ce au loc pa parcursul evoluției sale

ulterioare. Când întreprinderea este ulterioare. Când întreprinderea este organizată sub formă de societate, aceasta va organizată sub formă de societate, aceasta va emite acțiuni pentru aportul adus de acționari. emite acțiuni pentru aportul adus de acționari.

Page 51: Tema2 Capit. Struct As

Metoda autofinanţării dă naştere tot la fonduri proprii şi se caracterizează prin

reținerea de către întreprinderi a unei părți din rezultatele ce se degajă din activitatea lor.

Metoda reclamă obținerea de venituri pentru acoperirea cheltuielilor şi realizarea unui profit, din care o parte se reține pentru

investiții necesare ciclului de exploatare şi pentru sporirea activelor fixe. Tot pentru

satisfacerea nevoilor autofinanțării se utilizează şi o parte a surplusului monetar ce apare sub forma amortismentului, determinat de uzura

capitalului fix.

Page 52: Tema2 Capit. Struct As

Creditarea este metoda prin care se formează fonduri împrumutate. Aceste fonduri au caracter restituibil şi sunt purtătoare de dobânzi, cu mențiunea că dobânzile măresc cheltuielile şi reduc rezultatele financiare.

Creditorii sunt foarte diverşi, impunând condiții de utilizare a resurselor împrumutate şi putând efectua un control asupra activității economice şi financiare a debitorilor spre a-şi asigura restituirea sumelor împrumutate.

Page 53: Tema2 Capit. Struct As

Finanţarea bugetară este utilizată în cazul întreprinderilor de stat. Această metodă se utilizează

la înființarea întreprinderilor de stat, când sunt dotate de către stat cu active fixe şi circulante, dar şi

pe parcursul desfăşurării activității Intervenția statului în economie prin alocații, subvenții şi alte

pârghii trebuie să urmărească stimularea producției în perioada de criză, împiedicarea creşterii

prețurilor, mențiunea puterii de cumpărare a monedei în cazuri de inflație, în vederea asigurării

unei mai bune distribuiri a venitului național. Creşterea şi descreşterea rolului unei metode sau a

alteia reprezintă o problemă de politica financiară a întreprinderii şi statului.

Page 54: Tema2 Capit. Struct As

Principiile formării capitalului întreprinderii

1. Evidența perspectivelor

dezvoltării activității

de antreprenoriat

2. Asigurarea concordanței

dintre volumul capitalului atras şi mărimea activelor

întreprinderii

3. Asigurarea structurii

optimale a capitalului din punct de

vedere a eficienței funcționării lui

5. Asigurarea eficienței

utilizării capitalului în procesul activității

de antreprenoriat

4. Minimizarea cheltuielilor privind

formarea capitalului

din diferite surse