tema 5. probele de audit

7/21/2019 Tema 5. Probele de Audit

http://slidepdf.com/reader/full/tema-5-probele-de-audit 1/8

Tema 5. Probele de audit şi necesitatea acestora în exprimarea opiniei auditorului

5.1. Necesitatea i calitatea probelor de audit ș

5.2. Planificarea i clasificarea probelor de audit ș

5.3. Temeinicia i costul probelor de audit ș

5.1. Necesitatea i calitatea probelor de audit ș

Probele de audit sunt informa ii ob inute de auditor prin proceduri de audit, fiind utilizate în scoț ț

a stabili dacă datele auditate sunt conforme cu criteriile prestabilite.Potrivit SIA probele de audit trebuie să fie temeinice i suficiente pentru a justifica opinia exprș

inînd cont de natura probelor auditorul trebuie să desfă oare o astfel de activitate de colȚ ș

probelor de audit încît să ob ină o cît mai mare certitudine privind corectitudinea opiniei.ț

Temeinicia probelor se referă la măsura în care probele pot fi considerate plauzibile sau demîncredere. Dacă probele de audit sînt considerate foarte temenice, acest fapt contribuie foarteconvingerea auditorului că situa iile financiare prezintă o imagine fidelă.ț De exemplu , dacă un auditor aface inventarul stocurilor, aceasta va constitui o probă mult mai temeinică decît dacă gestionarii întrei ar prezenta auditorului propriile date referitoare la stocuri. !ei mai mul i auditori utilizează termț

fiabilitate a probelor ca un sininim al no iunii de temeinicie.ț

Credibilitatea probelor de audit depinde de:

"a# sursa "internă $i%sau externă#&"b# caracterul acestora "vizual, documentar sau verbal#&"c# gradul de competenta profesionala a sursei "credibilitatea probelor de audit depinde de coț

persoanei de la care este ob inută#.ț

De$i, credibilitatea probelor de audit depinde de circumstan'e concrete în care ele au fost oblaevaluarea credibilităţii probelor de audit se pot utiliza următoarele generalizări:

probele de audit externe "de exemplu, informa'ia primită de la persoană ter'ă# sînt mai credib

probele de audit interne& probele de audit interne sînt mai credibile în cazul cînd sistemele contabil $i de contro

corespunzătoare func'ionează eficient& probele de audit ob'inute personal de auditor sînt mai credibile decît probele de audit ob'inu

client&1



probele de audit cu caracter documentar sînt mai credibile decît cele cu caracter verbal.

Informa iile ob inute de auditor sunt cu atît mai credibile cu cît, dacă se ob in din surse ț ț ț

converg spre acela i rezultat.ș

(aptul că probele pot fi considerate sau nu a furniza încrederea i convingerea auditorului că sș ț

financiare sunt fidele se referă la temeinicia probelor de audit.Temeinicia probelor de audit înseamnă fiabilitatea acestora ceea ce implică:

• relevan aț ) presupune ca probele de audit să se refere la obiectivul stabilit de au

Aprecierea relevan ei se face în func ie de obiectivul vizat de auditor. Probele sunt reț ț

pentru un anumit obiectiv i irelevante pentru un alt obiectiv.ș

• independen a surseiț ) cele mai fiabile probe sunt cele din afara entită ii auditate, fa ă deț ț

din interiorul entită ii în cauză. "ex* confirmările de la bănci constituie probe de auț

fiabile decît răspunsurile angaja ilor#.ț

• eficacitatea controlului intern al entită ii auditateț ) în cazul în care controlul intern eeficace, atunci probele colectate din testarea controlului intern sunt considerate eficace.

• informarea directă a auditorului ) probele obtinute de auditor în mod direct sunt mai teme

decit cele ob inute indirect "ex*probele ob inute prin inventariere, observare, investigarț ț ț

calculele făcute de angaja ii din compartimentul contabilitate#.ț

• calificarea persoanelor care furnizează informa iile ț ) probele sunt fiabile numai dacă persoa

este calificată să furnizeze astfel de probe "ex* probele ob inute de la auditori careț

aptitudinile necesare în evaluarea lor nu sunt fiabile#.• obiectivitatea ) probele obiective sunt mai fiabile decît cele care implică un anumit ra ionț

profesional "ex* probe obiective* confirmările de la ter i, probe subiective* nivelul uzuț

constatate la inventariere#.• oportunitatea – se referă la momentul colectării probelor i perioada la care se referă aș

"ex* la bian , inventarul făcut în ziua înc+eierii bilan ului este mai fiabil, mai oportun, faț ț ț

efectuat la - luni fa ă de ziua înc+eierii bilan ului#.ț ț

Cantitatea probelor ob inute determină caracterul suficient al acestora.

ț Suficien aț probelor

de audit estedeterminată de cantitatea probelor de audit i de dimensiunea e antionului selectat.ș ș Factorii care determină

cantitatea adecvată i dimensiunea e antioanelor sunt:ș ș

• erorile pe care auditorul se a teaptă să le găsească&ș

• eficacitatea controlului intern&

2



• natura elementelor individuale testate&

Asigurarea unor probe de audit de calitate poate fi realizată numai ca urmare a unei evaluări coa temeiniciei i suficien ei probelor de audit.ș ț

n ob inerea probelor de audit concludente trebuie să se ină cont i de costurile implicate. nsț ț ș

nu trebuie să fie o justificare pentru eliminarea unei proceduri necesare sau pentru justificarea ob ineț

e antion de dimensiuni insuficiente.ș

n lipsa unor probe suficiente i adecvate de audit se va exprima o opinie cu rezerve sau se va ș ț

imposibilitatea exprimării opiniei.

5.2. Planificarea i clasificarea probelor de audit ș

La auditarea situa iilor financiare momentul desfă urării angajamentului de audit poate fi:ț ș

• în cursul exerci iului financiar&ț

• după întocmirea situa iilor financiare, în maxim - luni de la sfîr itul exerci iului fț ș ț

auditat, cînd legisla ia impune finalizarea auditului.ț

Factorii de influen ă în stabilirea momentului auditării probelor sunt:ț

• aprecierea făcută de auditor în ceea ce prive te momentul în care probele au eficacitate mș

• momentul în care auditorii sunt disponibili.

Probele de audit se împart în mai multe categorii în func ie de procedurile de audit care leț

generează anume cele ob inute din:ț

/# examinare fizică&# observare&

-# documentare&0# investigare&1# confirmare&2# recalculare&3# proceduri analitice care utilizeză compara ii&ț

4# proceduri analitice care utilizează indicatori financiari etc.(iecare procedură de audit poate genera una sau mai multe probe.1) Probe de audit ob inute din examinare fizicț

Probele de audit furnizate prin inspec ie sunt cele ob inute urmare a inspectării, inventarierii acț ț

!xaminarea fizică este modalitatea de a vedea dacă un activ, un document există în reaProcedura de inspec ie aplicată activelor furnizează cele mai fiabile probe de audit despre acttiveț

3



planificate, vor reduce riscul de audit referitor la aspectele calitative ale situa iilor financiare pînă laț nivelscăzut acceptabil.

!onfirmările deseori se aplică pentru soldurile conturilor $i componentelor lor, însă nu urmealimita la ace$ti indicatori."onfirmările pot fi aplicate următoarelor articole:

• soldurile numerarului în conturile bancare $i altă informa'ie solicitată de la bănci&• soldurile conturilor de crean'e&• stocurile aflate la ter'ele păr'i pentru păstrare, prelucrare sau în consigna'ie&• creditele $i împrumuturile primite&• soldurile conturilor de datorii comerciale.

"onfirmarea de regula este ceruta in numele entitatii auditate care solicita tertilor sa rasauditorului. Aceasta este solicitata in scris, fiind usor verificata de superiorii auditorului, insa ecostisitoare pentru entitatea auditata si incomoda pentru tertii care ofera confirmare

Auditorul poate utiliza o formă deconfirmare externă pozitivă sau negativă sau o combinaţie a

acestora#

%olicitarea ce presupune confirmarea poziti! solicită de la respondent un răspuns obligatoadresat auditorului prin expunerea acordului cu informa'ia con'inută în solicitare sau prin cominforma'iei ce lipse$te. 6ăspunsul la o astfel de solicitare, de regulă, asigură probe de audit credibexistă riscul că respondentul va răspunde la solicitare fără a verifica corectitudinea informa'iei. Anu poate, în mod obi$nuit, să identifice dacă acest fapt a avut loc. 7otu$i, auditorul poate reduce

prin faptul că nu va include în solicitarea de confirmare pozitivă sumele "sau altă informa'ie#, crespondentului posibilitatea de a completa în mod individual sumele sau de a prezenta altă informaaltă parte, utilizarea formularelor completate în alb pentru solicitările privind confirmarea poate rerăspunsurilor, deoarece completarea acestora va necesita eforturi suplimentare ale responden'ilor.

%olicitarea ce presupune confirmarea ne$ati! solicită răspunsul respondentului numai în cadacă el nu este de acord cu informa'ia con'inută în solicitare. nsă, dacă auditorul nu ob'ine răspastfel de solicitare, acesta urmează să ia în considerare faptul că nu există probe de audit evidente acă partea ter'ă destinatar a ob'inut solicitarea $i a verificat corectitudinea informa'iei con'inută înPrin urmare, utilizarea solicitării privind confirmarea negativă, de regulă, asigură probe de audit mcredibile în compara'ie cu solicitarea privind confirmarea pozitivă, de aceea auditorul urmează să exnecesitatea efectuării altor proceduri de audit în scopul completării informa'iei ob'inute în baza connegative.

5



Poate fi utilizată o combinaţie de forme pozitive $i negative de confirmare . Spre exemplu, dactotalul soldului crean'elor este constituit dintr un număr mic de solduri cu valoare mare $i un număsolduri cu valoare mică, auditorul poate decide că este adecvat să confirme*

• toate sau doar un e$antion din soldurile cu valoare mare prin utilizarea solicitării de co

pozitivă, $i• un e$antion din soldurile cu valoare mică folosind solicitări de confirmare negativă.

&) Probe de audit ob inute din recalculareț

6ecalcularea constă în verificarea corectitudinii calculelor aritmetice în documentele primaregistrele contabile sau în efectuarea calculelor independente "ex* calculul cantită ilor facturateț

c+eltuielilor de amortizare etc.#6ecalcularea se aplica atit la testarea controlului intern, cit si ca procedura de testare deta

verificarea corectitudinii calcularii rulajelor si soldurilor conturilor.

') Probe de audit ob inute din procedurile analitice care utilizeaz compara ii ț ț

Proceduri analitice furnizează probe de audit ca urmare a efectuării de compara ii de indicatoț

ob inerea asigurării că soldurile conturilor nu con in erori semnificative.ț ț

Scopul utilizării procedurilor analitice este de a depista conturile care trebuie investigate mai prProcedurile analitice sunt importante, devenind obligatorii în fazele de planificare i finaș

angajamentului de audit. Auditorii folosesc, de regulă, următoareletipuri de proceduri analitice care

utilizează compara ii:ț• compararea indicatorilor entită ii auditate cu indicatorii din ramură "ajută la stabilirț

indici în ceea ce prive te rezultatele ob inute de entitatea auditată, la starea în care acș ț

găse te, anume dacă entitatea auditată este sau nu stabilă#&ș

• compararea indicatorilor entită ii auditate din exerci iul curent cu indicatorii exeț ț ț

anterioare "ajută auditorul la stabilirea indiciilor unor erori de înregistrare, de evalsitua iile financiare#&ț

• compararea rezultatelor enti ă ii auditate cu rezultatele estimative "bugetele# determț ț

entitatea auditată "metoda este utilizată în auditul public intern#etc.() Probe de audit ob inute din procedurile analitice care utilizeaz indicatori financiari ț

Pentru a în elege starea financiară a entită ii auditate, evenimentele care au avut loc, audiț ț ș

constituie probe de audit prin calcularea indicatorilor financiari relevan i cum sunt*ț

• lic+iditatea pe termen scurt&• solvabilitatea pe termen scurt, mediu i lung&ș

6



• indicatorii de performan ă&ț

• indicatorii de apreciere a gestiunii etc.

5.3. Temeinicia i costul probelor de audit ș

Aprecierea nivelului de temeinicie al tipurilor de probe de audit ob inute din aplicarea tipuț proceduri de audit în func ie de anumite caracteristici este redată în tabelul următor*ț

%r#"rt#

Tip de probe de auditob inute din:ț

"riterii de apreciere a nivelului de temeinicie

&ndependen ațsursei

!ficacitateacontrolului

inter alentită iiț

&nformareadirectă a

auditorului

"alificareafurnizoruluide informa iiț

'biectivitateaprobei de

audit

/. Inspec iețnaltă "de la

auditor# 8ariază naltăn mod

normal înaltă"de la auditor#

naltă

. 5bservare naltă "de laauditor# 8ariază naltă

n modnormal înaltă"de la auditor#

9edie

-. Documentare

8ariază )documenteleexterne suntmaiidependentedecît celeinterne

8ariază Scăzută 8ariază naltă

0. Investigare Scăzută "de la

entitate#

:u se

utilizeazăScăzută 8ariază 8ariază

1. !onfirmare naltă "de later i#ț

:u seutilizează Scăzută 8ariază ) de

obicei înaltă naltă

2. 6ecalculare naltă "de laauditor# 8ariază naltă

n mod normalînaltă "de laauditor#

naltă% Scăzu

3. Proceduri analitice

naltă%scăzută"de la auditor,dar entitatearăspunde#

8ariază Scăzută

n mod normalînaltă "de laauditor, darenitatearăspunde#

8ariază ) deobicei scăzută

"oncluzii:

• eficacitatea controlului intern al entită ii auditate î i pune amprenta semnificativ asupra proț ș

audit, cu excep ia probelor de audit ob inute din confirmare i investigarea reprezentan ilor entită ii aț ț ș ț ț

• inspec ia este fiabilă dacă sistemul de control intern este eficace, dar utilizarea lor diferă&ț

7



• un anumit tip de probe de audit este rareori suficient pentru a fi temeinice, motiv pentru

impune coraborarea mai multor tipuri de audit ob inute din diverse proceduri de audit&ț

• cele mai costisitoare probe de audit sunt*

examinarea fizică ) pentru că necesită prezen a auditorului la inventarul activelor, imț

deplasarea acestuia în diverse localită i în cazul entită ilor cu structură organizatorică diț ț

geografic&confirmarea ) pentru că auditorul trebuie să aplice proceduri riguroase*

la întocmirea textului scrisorii de confirmare&trimiterea scrisorii de confirmare&recep ionarea scrisorii&ț

analiza răspunsurilor.documentarea, dacă auditorii sunt obliga i să caute singuri documente&ț

procedurile analitice, în unele cazuri& pot consuma mult timp auditorului• cele mai ieftine tipuri de probe sunt cele ob inute din*ț

observare&

investigare&

recalculare care presupune calcule, compara ii simple făcute de auditor a a cum îi ț ș

acestuia.n realizarea angajamentului de audit pentru colectarea probelor de audit, auditorii trebș

definească proceduri de audit care reprezintă de fapt* pa ii detalia i în instruc iunile firmelor de audit pentru a colecta diferitele tipuri deș ț ț

considerate adecvate pentru angajamentul de audit&descrierea clară a ceea ce are de făcut fiecare membru al ec+ipei de audit.

8

tema 5. probele de audit

Documents