tema 5 modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

21
Tema 5 Modificări comportamentale în cadrul stressului psihic

Upload: fallon-pittman

Post on 02-Jan-2016

41 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic. Introducere. În pofida tuturor modalităţilor organismului de a contracara efectele devastatoare ale stressului , - fie ele modalităţi conştiente de coping sau mecanisme inconştiente de apărare ale Eului, - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Tema 5

Modificări comportamentale în cadrul stressului psihic

Page 2: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Introducere

• În pofida tuturor modalităţilor organismului de a contracara efectele devastatoare ale stressului,

- fie ele modalităţi conştiente de coping sau mecanisme inconştiente de apărare ale Eului,

- fie ele trăsături înnăscute sau dobândite de personalitate,

există totuşi o vulnerabilitate psihică şi somatică la stress.

Page 3: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Vulnerabilitatea psihică la stressSe manifestă în:

- existenţa unor trăsături disimunogene de personalitate (anxietate, nevrozism, depresie) ;

- lipsa sau prezenţa diminuată a unor trăsături imunogene de personalitate (stimă de sine, autoeficacitate, optimism, credinţă religioasă, robusteţe, locus de control intern, sentiment de coerenţă);

- lipsa unui suport social solid şi constant (emoţional, material, informaţional) ;

- manifestarea unor trăsături psihocomportamentale cu risc pentru sănătate (factori cu risc de îmbolnăvire: consum de alcool, tutun, sedentarism, lipsa unui somn suficient, etc) ;

- neîmplinirea unor nevoi psihice umane fundamentale sau stagnarea la nivelele inferioare din piramida trebuinţelor lui Maslow;

- eşecul în găsirea unui echilibru optim între nivelul de posibilităţi şi cel de aspiraţii al individului;

- apartenenţa la un tip psihocomportamental care predispune la anume boli psihosomatice (ex. tipurile psihocomportamentale A, C şi D);

- fragilizarea individului în urma experimentării unor stressuri repetate sau prelungite: incapacitatea sau capacitatea redusă a individului de adaptare şi imposibilitatea învăţării din experienţe anterioare.

Page 4: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Variabile modulatoare ale vulnerabilității psihice și somatice la stress

• Personalitatea

• Afectul negativ

• Stilul cognitiv

• Factorii psihosociali

• Adoptarea de comportamente sanogenetice / patogenetice

• Factori de ordin biologic

• Potențialul cumulativ al unor factori

Page 5: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Personalitatea

• Variabilă cheie, care poate explica diversitatea remarcabilă a reacțiilor la stress;

• Dovezi experimentale și epidemiologice ale legăturii între anumite trăsături de personalitate și îmbolnăvire, via vulnerabilitate crescută la stress;

• Aceste dovezi sunt oferite mai ales de frecvența crescută a bolilor infecțioase la persoanele care prezintă un pattern de incorporare crescută a conotațiilor emoționale ale evenimentelor de viață negative:– Studiul Graham, 1986 – evenimentele majore de viață și problemele

zilnice sunt predictive pentru gravitatea simptomelor de gripă– Studiile Cohen, 2002, 2003 – legătura între stressul perceput și

susceptibilitatea la infecții ale tractului respirator superior, legătură tot mai puternică pe măsură ce expunerea la agentul stressor era mai mare

Page 6: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Psihoneuroimunologia

• Studiază influența factorilor psihologici asupra funcționării sistemului imun

• Studiile au stabilit o asociere certă între stressorii psihologici și modificările în funcția imunitară

• Exemplu, Cohen, 1999 - pentru persoanele expuse intenţionat la un virus obişnuit de răceală, cu cât mai lungă este durata stresului, cu atât creşte riscul, iar legătura între stress şi susceptibilitate poate fi mediată de disrupţia indusă de stres în reglementarea citokinelor proinflamatorii.

Page 7: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Afectul negativ

• Acesta ar reprezenta ”calea comună” prin care agenții stressori ajung să producă îmbolnăvire.

• Diverse studii s-au bucurat de un succes limitat în încercarea lor de a explica răspunsul imunitar al oamenilor la experienţele de viaţă doar pe baza stărilor lor emoţionale (Bower et al, 1998; Miller et al., 1999; Segerstrom et al., 1998).

• Studiile s-au concentrat pe efectele imunitare de valenţă emoţională (de exemplu, vesel vs. trist; Futterman et al., 1994), dar sistemul imunitar ar putea fi chiar mai strâns legat de excitarea emoţională, în special în cazul factorilor de stress acuţi (Cohen et al., 2000).

• Ar conta şi alte procese mentale, cum ar fi stările motivaţionale sau evaluările cognitive (Maier et al., 2003).

• Asocierea între modificările cognitive și emoționale secundare confruntării cu agentul stressor inițiază o serie de evenimente ale sistemului nervos și endocrin care au impact asupra sistemului imunitar.

Page 8: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Stilul cognitiv

• Unele variabile care țin de stilul cognitiv, de exemplu robustețea, locusul de control intern, optimismul pot explica, la anumiți subiecți, rezistența crescută la agenții stressori, în condiții de expunere extremă.

• Mai multe studii au dovedit o corelație pozitivă între optimism și intensitatea crescută a răspunsurilor neurohormonale adaptative.

Page 9: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Factorii psihosociali

• Funcționarea sistemului imun este mediată și de unele variabile de ordin psihosocial, precum calitatea suportului social și diversitatea rețelelor de suport.

• Multiplele legături cu prietenii, familia, relațiile durabile și fructuoase de la locul de muncă sau în cadrul comunității, par să fie mai avantajoase în termeni de sănătate psihică (Berkman, 1995, Seeman, 2001).

• Totuşi, faptul de a avea o reţea socială diversă poate să nu fie întotdeauna un factor pozitiv. De exemplu, Hamrick et al.(2002) au relevat efectul potențial stressant al unui mediu social nesatisfăcător sau nemotivant; printre aceia care au experimentat evenimente de viaţă mai stressante, diversitatea rețelei sociale a fost asociată cu mai multe simptome ale gripei.

• Cobb et al. (1996) nu a reuşit să găsească o bază pentru un efect protector al sprijinului social în relaţia stress-sănătate. Acest fapt are sens pentru bolile infecţioase, deoarece expunerea la agenţi patogeni este mai posibilă pentru persoane cu o reţea socială mai largă decât pentru persoanele inhibate social.

Page 10: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Adoptarea de comportamente nocive / sanogenetice

• Nu trebuie omisă influența comportamentului însuși, ca potențial mecanism mediator al relației stress – imunitate

• Relația poate să fie biunivocă– Perceperea mai accentuată a stressului poate altera anumite pattern-uri

comportamentale. Ex. indivizii care raportau un nivel mai ridicat de stress înregistrau comportamente patogenetice mai frecvente (lipsa unui somn suficient, lipsa unui mic dejun consistent, consum mai ridicat de alcool și anxiolitice)

– Pattern-urile comportamentale disfuncționale, odată fixate, pot contribui la creșterea vulnerabilității la stress. O serie de cercetări arată că anumite variabile comportamentale, precum activitatea fizică scăzută, tulburările de somn, supraalimentația sau fumatul se corelează cu o vulnerabilitate imunitară crescută, în condiții de stress.

Page 11: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Factori de ordin biologic• Vulnerabilitatea somatică este de cele mai multe ori, legată de o vulnerabilitate

genetică.

• Fiecare dintre noi moştenim o vulnerabilitate somatică, cu alte cuvinte fiecare individ va reacţiona la acţiunea distressului psihic în plan organic, în locul care se dovedeşte a fi cel mai fragil.

• Acestei fragilităţi organice genetice i se poate adăuga o fragilitate dobândită de-a lungul vieţii, prin intermediul numeroaselor comportamente patogenetice, care la rândul lor pot fi generate de stress.

• Mai mult decât atât, în cadrul vulnerabilităţii somatice putem include efectele instalării reacţiei de distress a organismului la nivel organic şi fiziologic, prin compromiterea sistemului imunitar.

• Experiment - impactul stressului asupra unor șobolani care sufereau de boală coronariană înnăscută. Dacă animalul era stressat la începutul procesului evolutiv al bolii, infarctul cardiac nu se instala. În schimb, atunci când stressul intervenea în preajma declanșării infarctului miocardic, animalul devenea mai predispus la deces. Rezultatele experimentului demonstrează că stressul devine un trigger adițional la un animal cu vulnerabilitate înnăscută, astfel încât efectele stresului sunt augmentate de existența unei vulnerabilități biologice anterioare (înnăscută sau dobândită).

Page 12: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Potențialul cumulativ al unor factori

• Rolul variabilelor modulatoare în determinismul vulnerabilității la stress – măsura în care modificările întâmplătoare induse de stressul psihic asupra funcționării sistemului imun sunt sau nu cumulative, respectiv dacă asocierea lor are consecințe ireversibile în timp, ducând inevitabil la boală.

• Răspunsurile în această privință sunt contradictorii, cele radical afirmative fiind susținute numai de prevalența infecțiilor de tract respirator superior și prognosticul HIV.

• Expresiile modificate ale citokinelor reprezintă un exemplu ilustrativ. Se știe că stressul cronic determină o producție prelungită de cortizol, ce conduce la un mecanism de down-regulation a receptorilor de cortizol la nivel leucocitar, acesta, la rândul său, reducând capacitatea celulelor de a răspunde la semnalele antiinflamatoare și permițând proceselor inflamatoare mediate de citokine să evolueze

• Inflamația nespecifică consecutivă poate juca un rol important în progresia anumitor boli (ex. scleroză multiplă, artrită reumatoidă, astm, etc.), crescând riscul de mortalitate.

Page 13: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Modificări psihocomportamentale în cadrul stressului psihic

Cuprind:

- tulburări afective - de tip activator (de exemplu: frică, mânie, furie);

- tulburări afective pasive (de exemplu: depresie, paralizie emoţională);

- tulburări ale proceselor cognitive, ca de exemplu dezordine ideativă, blocaj ideaţional, stări confuzionale, scăderea atenţiei);

- tulburări comportamentale, vizibile în plan somato - motor, mimico - gestual.

Page 14: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Factori de care depinde reacția la stress în sfera comportamentală

• Gama tulburărilor psiho - comportamentale din cadrul stresului psihic este mult mai largă şi nuanţată și depinde de:

– natura agentului stressor;

– particularitatea personalităţii individului stressat,

– condiţiile concrete conjuncturale în care se instalează stressul psihic.

Page 15: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Reacții generale la stress ale organismului

• La apariţia unui agent stressor potenţial se declanşează o stare de tensiune emoţională generatoare de anxietate;

• În cazul în care acţiunea agentului stresor persistă fără un răspuns adecvat sau este evaluată ca devenind şi mai ameninţătoare, atingând aşa-numitul "prag de stress" prin perceperea pericolului şi orientarea subiectului se realizează pe două direcţii:– "spre sarcină" (căutând rezolvarea situaţiei create de agentul stresor) şi– "spre sine" (tinzând să păstreze echilibrul psihic iniţial, ameninţat de

eventualul eşec).

• Dincolo de acest prag al stressului psihic, dacă agentul stresor persistă, se înregistrează, într-o primă etapă, o mobilizare cu efect adaptativ, caracterizată prin ameliorarea performanţelor.

• Într-o a doua etapă, se înregistrează răspunsuri deteriorate prin scăderea performanţelor, rigiditatea actelor adaptative şi incapacitatea de valorificare a experienţei anterioare.

Page 16: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Manifestări clinice

• Modificările psiho - comportamentale consecutive unui stress psihic cronic sau frecvent repetat cu pauze relativ reduse se pot croniciza sub forma unor tulburări nevrotice, izolate sau sistematizate (veritabile nevroze), instalându-se un cerc vicios între simptomatologia nevrotică şi stresul psihic.

• Urmare a acestui cerc vicios, reacția la stress poate conduce la o mulțime de tipare comportamentale inadecvate, precum:– Agresivitate– Delincvență– Dependență de droguri– Surplus compulsiv de hrană– Manifestări isterice– Stări de anxietate– Reacții depresive

Page 17: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Abordarea psihosomatică a tulburărilor secundare expunerii la stress (I)

• În centrul abordării psihosomatice se află ideea conform căreia stressul poate conduce la tulburări psihice şi fizice.

• Posibilitatea ca stressul psihologic, combinat cu factori biologici, să joace un rol important în etiologia multor boli depinde în foarte mare măsură de felul în care individul percepe situaţia stressantă.

• Este foarte importantă o delimitare clară între situaţia unei vieţi externe stressante, precum dificultăţile întâmpinate în relaţiile interpersonale sau sociale, rezultate din pierderea unei persoane apropiate, boală sau eşec la locul de muncă şi răspunsul intern la stressul consecutiv acestui tip de eveniment extern, care depinde de însemnătatea pe care evenimentul respectiv o are pentru acea persoană.

Page 18: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Abordarea psihosomatică a tulburărilor secundare expunerii la stres (II)

• Acest răspuns poate lua forma anxietăţii, mâniei, tristeţii sau depresiei şi adesea implică un conflict emoţional, ca de exemplu cel dintre impulsuri agresive sociale de neacceptat, asociate cu sentimente de vinovăţie şi teamă de pierdere a controlului.

• Reacţia la stress cuprinde o mulţime de tipare comportamentale neadecvate, inclusiv comportament necontrolat agresiv sau sexual, delincvenţă, dependenţă de droguri, surplus compulsiv de hrană, boală psihiatrică evidentă, de exemplu isterie conversivă, stări de anxietate, reacţii depresive sau încercări de suicid; sau orice formă de reacţii psihosomatice funcţionale sau organice.

Page 19: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Abordarea psihosomatică a tulburărilor secundare expunerii la stres (III)

• Pentru a putea înţelege răspunsul de stress perceput al persoanei respective la propria situaţie, este esenţială cunoaşterea sensului evenimentului extern pentru acea persoană în momentul respectiv. Acest aspect depinde de ce fel de persoană este, care îi sunt răspunsurile la mecanismele de coping şi de apărare şi felul în care acestea au fost modelate de-a lungul dezvoltării sale, din copilărie până în prezent.

• Totuşi, este nevoie de o biografie detaliată, pentru o înţelegere aprofundată a comportamentului individului.

• Comportamentul în cazul unei persoane stressate se poate observa, desigur, cu uşurinţă, în cazul în care ia forma unei tulburări comportamentale evidente, sau a unui proces al unei boli, dar multe din schimbările psihologice provocate de stress solicită observaţii detaliate, utilizându-se măsurători psihologice şi biochimice.

• Aceste schimbări psihologice trebuie corelate cu întrebări simultane despre experienţa pacientului.

• În cazul unei boli, atunci când se pune problema dacă stressul a contribuit la instalarea sa, alături de factorii biologici, la debutul sau la agravarea procesului bolii, relaţia de timp între evenimentul provocator de stress, natura reacţiei pacientului la acesta şi instalarea bolii trebuie analizată în detaliu.

Page 20: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Abordarea psihosomatică a tulburărilor secundare expunerii la stres (IV)

• Aceasta este singura modalitate de a da un răspuns întrebării de bază, aceea dacă factorii de stress sunt sau nu implicaţi şi de ce numai la acest pacient s-a instalat tocmai această boală, într-o anume perioadă din viaţa sa.

• Astfel, poate rezulta că numeroase boli aparent separate, ce apar la aceeaşi persoană, pot să nu fie entităţi ale bolii totalmente independente, dar pot reprezenta tipuri diferite ale răspunsurilor la stress.

Page 21: Tema 5 Modific ări comportamentale în cadrul stres s ului psihic

Concluzii

• Multiplele şi diversele boli psihosomatice s-au dovedit a fi variaţiuni ale răspunsului la stress ale unei personalităţi vulnerabile, forma reală a bolii fiind determinată de factori multipli, inclusiv cei de ordin genetic şi dobândiţi de-a lungul vieţii, dar şi de un conflict emoţional bazat pe o mulţime de situaţii cauzatoare de stress.

• Trebuie menţionat rolul stressului în apariţia unor modificări comportamentale cu rol important în îmbolnăvire. Este vorba de acele modificări responsabile de adoptarea unor comportamente patogenetice precum fumatul, consumul de alcool, neglijarea meselor principale ale zilei, lipsa unui somn suficient şi odihnitor, sedentarismul, etc.

• Stresul poate determina modificări comportamentale care să compromită şi eventualele eustressuri din viaţa individului. Acesta, sub acţiunea agenţilor stressori nu mai reuşeşte să se relaxeze, să se bucure şi pierde astfel şansa redobândirii echilibrului necesar refacerii sale.