tema 3 su iunie 2009.doc

NESECRET

Nr. _______/____________

APROB PROPUN APROBAREA INSPECTOR DE STAT ŞEF INSPECTOR DE STAT ŞEF ADJUNCT ing. Zegrean Mircea Vasile

exp. Dan Aurel

TEMA 3PROTECŢIA ÎN CAZ DE ACCIDENT CHIMIC

1. Noţiuni generale

Accidentul chimic reprezintă eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unor substanţe toxice industriale, la concentraţii mai mari decât concentraţiile maxime admise cu efecte nocive asupra sănătăţii populaţiei, animalelor şi factorilor de mediu. Această eliberare necontrolată din instalaţiile care produc, depozitează sau transportă substanţe toxice industriale are loc ca urmare a unor dereglări de proces, avarii, manipulări greşite/neglijente, sau ca urmare a unor fenomene naturale ce se pot produce independent de voinţa omului.

Substanţele toxice industriale, sunt acele produse chimice care datorită proprietăţilor fizice, chimice şi toxice în diferite concentraţii, produc intoxicaţii oamenilor şi animalelor la distanţe foarte mari, depăşind limitele agentului economic sursă toxică şi creând zone contaminate ce pot cuprinde localităţi întregi şi obiective ce concentrează un număr important de persoane.

Str. Sfântul Elefterie nr. 47 - 49, sector 5 Cod 050524, BUCUREŞTI – ROMÂNIA Telefon: (+4021) 411 .97 .60; 411 .97.61 Fax: (+4021) 411. 98. 70 Web : www.iscir.ro

Cod fiscal: 9 7 3 1 3 3 0 Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publică a Mun. Bucureşti Cont IBAN:RO08TREZ7005025XXX000281 Email : [email protected]

1

MINISTERUL ECONOMIEI I.S.C.I.R.

INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR,RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.explora.home.ro/Stema_Romaniei.gif&imgrefurl=http://www.explora.home.ro/Heraldica/heraldica.html&h=353&w=257&sz=9&tbnid=7Ce5qbDzWZkJ:&tbnh=116&tbnw=84&hl=ro&start=7&prev=/images%3Fq%3Dstema%2Bromaniei%26hl%3Dro%26lr%3D

Dintre produsele chimice utilizate sau fabricate în mod obişnuit, care prezintă pericol de contaminare, se disting următoarele categorii de substanţe:

- substanţe cu acţiune iritantă, caustică şi sufocant-asfixiantă: amoniacul, clorul, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul fluorhidric, oxizii de sulf, oxizii de azot, fosgenul, clorcianul, amoniacul;

- substanţe cu acţiune toxică generală: hidrogenul sulfurat, acidul cianhidric, sulfura de carbon, oxiclorura de fosfor.

Toate substanţele toxice industriale se pot găsi în instalaţii sub formă de gaze, gaze lichefiate ori comprimate, vapori, aerosoli sau lichide. Ele pot acţiona asupra organismului prin inhalare, ingerare sau contact cu pielea ori unele ţesuturi.

Spaţiul în care substanţa toxică industrială îşi manifestă acţiunea vătămătoare, ca urmare a unui accident chimic, se numeşte focar chimic.

În cazul eliberării accidentale a substanţelor toxice industriale sub formă de gaz sau vapori, se formează un nor toxic în mediul înconjurător, instantaneu sau într-un interval scurt de timp.

Norul toxic este creat fie direct de substanţa în formă gazoasă, de substanţa toxică aflată în faza iniţială sub formă lichidă supusă unor procese complexe de evaporare - vaporizare. Acest nor toxic se deplasează pe direcţia vântului, rezultând o zonă de acţiune, de regulă de formă tronconică ori în condiţii de calm atmosferic, în formă emisferică.

Dimensiunile zonelor de acţiune ale norului se stabilesc pentru valori letale (zona letală) sau de intoxicare ( zona de intoxicare).

Zona letală este considerată zona de acţiune a norului toxic în care concentraţia substanţei (concentraţia de intoxicare) poate produce moartea unei persoane într-un timp de cel mult 15 minute, prin inhalare.



2



Zona de intoxicare, este considerată zona de acţiune a norului toxic în care concentraţia substanţei ( concentraţia de intoxicare) poate produce intoxicarea organismului pentru un timp de 1-15 minute, fiind necesar tratamentul medical (limita de suportabilitate).

Dimensiunile zonelor de acţiune a norului toxic şi persistenţa acestuia depind de următorii factori:

- natura substanţei toxice industriale şi cantitatea existentă în instalaţie la momentul începerii eliberării acesteia;

- cantitatea de substanţă eliberată în mediul înconjurător;- valorile concentraţiilor letale şi de intoxicare;- situaţia meteorologică;- proprietăţile fizice şi chimice ale substanţei.Parametrii focarului chimic care dimensionează zona de pericol,

determinată de către specialişti sunt:

- suprafaţa de răspândire a substanţei toxice industriale;

- dimensiunile zonelor de acţiune ale norului toxic,pentru concentraţii letale şi de intoxicare;

- durata de acţiune a norului toxic(persistenţa); - direcţia de propagare a norului toxic.

2. Accidentele chimice şi zonele în care îşi pot exercita

acţiunea vătămătoare Identificarea punctelor unde pot avea loc scăpări de substanţe

periculoase reprezintă

acţiunea primordială pentru modelarea unui posibil accident chimic.Cauzele posibile ale unor astfel de evenimente pot fi diverse, funcţie

de fluxul tehnologic şi eventualele evenimente produse la un moment dat, ca de exemplu:

- avaria unor conducte sau a vaselor sub presiune;



3



- avaria etanşeizării de la compresoare(dacă este cazul);- scurgeri pe la armături;- pierderi ale apei de alimentare, de răcire sau a aburului, avaria

conductelor de însoţire etc.;- erori umane şi operaţionale;- deficienţe ale componentelor principale;- cutremur, vânt foarte puternic, încărcări cu gheaţă;- lovituri aeriene;- foc şi explozii.Scăpările de gaze sau vapori inflamabili din instalaţii pot determina,

în unele cazuri, formarea amestecurilor explozive. În prezenţa unei scântei sau flăcări deschise, norul se poate aprinde producând explozia norului de vapori liberi. Puterea exploziei se exprimă în echivalent T.N.T. (trinitrotoluen), fără a putea fi calculată cu certitudine.

Un efect secundar, care nu trebuie neglijat, este izbirea scăpărilor iniţiale de sol sau de unele părţi din structura instalaţiei producând:

- fragmentarea jetului, care conduce la creşterea volumului norului rezultat datorită amestecului dintre aer şi gaz;

- ruptură secundară a unui utilaj sau conductă cauzată de forţa de jet sau nor;

- creşterea duratei contaminării ca urmare a faptului că parte din jetul de vapori, în contact cu o suprafaţă solidă de o temperatură mai scăzută, se transformă în lichid ce se va evapora din nou datorită căldurii din mediul înconjurător, dar într-o perioadă mai îndelungată de timp.

3. Efectele substanţelor toxice industriale asupra oamenilor şi animalelor

Intoxicaţia reprezintă tulburarea funcţiilor întregului organism cu sau fără apariţia unor vătămări locale. La unele substanţe predomină acţiunea toxică generală, iar la altele predomină acţiunea locală.

În intoxicaţia uşoară principalele simptome sunt: mioza (micşorarea pupilei), lăcrimarea, greutatea în respiraţie (respiraţia ca în astm), senzaţie de oboseală şi durere de cap. Intoxicaţia durează 2-3 zile şi se poate vindeca fără tratament.

În intoxicaţia de gravitate medie în afară de simptomele arătate la forma uşoară mai apar scăderea vederii, tusea cu expectoraţie abundentă, spumoasă şi contracţiile musculare



4



însoţite de pierderea echilibrului. Pulsul este la început accelerat, apoi se răreşte.

În intoxicaţia gravă se disting următoarele faze :- faza de excitaţie cu simptomele: mioză, lăcrimare, scăderea

vederii, hipersecreţie de salivă, greutate în respiraţie, tuse cu expectoraţie abundentă, greţuri şi vărsături, dureri abdominale, excitaţi psihică;

- faza contracţiilor şi convulsiilor începe prin fibrilaţii musculare, localizate la faţă şi culminează prin contracţii musculare generalizate asemănătoare cu cele din epilepsie;

- faza paraliziilor, produce paralizia întregii musculaturi, inclusiv a muşchilor respiratori, urmată rapid de moarte.

4. Accidentele chimice. Măsuri de protecţie şi de intervenţie

Măsurile de protecţie şi de intervenţie se stabilesc pentru zona de acţiune a norului toxic, astfel:

a) înştiinţarea şi alarmarea despre pericolul contaminării chimice se execută cu scopul de a avertiza populaţia şi salariaţii despre pericol, în vederea realizării măsurilor de protecţie. Înştiinţarea se realizează în trepte de urgenţă, în funcţie de distanţa până la locul accidentului chimic.

Alarmarea se execută prin semnalul “ALARMĂ CHIMICĂ” După declanşarea acestui semnal, prin sistemul de înştiinţare -

alarmare şi mass-media se transmit populaţiei şi salariaţilor informaţii suplimentare privind regulile de comportare, modul de realizare a măsurilor de protecţie, durata de acţiune a norului toxic şi alte măsuri ce trebuie aplicate pe timpul şi după contaminare;

b) folosirea mijloacelor individuale de protecţie - pentru a împiedica pătrunderea substanţelor toxice în organism, pe căile respiratorii sau prin piele. Pentru realizarea protecţiei individuale se pot folosi următoarele materiale: masca izolantă, aparatul izolant, masca



5



contra gazelor, sau mijloace simple de protecţie individuală. La masca contra gazelor se asamblează:

- cartuş filtrant pentru clor, dioxid de sulf şi hidrogen sulfurat-cu bandă galbenă ;

- cartuş filtrant pentru acid cianhidric-cu bandă albastră ;- cartuş filtrant pentru amoniac-cu bandă verde;- cartuş filtrant pentru monoxid de carbon marcat cu bandă albă.Mijloacele simple se confecţionează conform modelelor de protecţie

civilă şi se folosesc numai în lipsa altor mijloace de protecţie speciale.c) asigurarea protecţiei populaţiei prin adăpostire se

realizează prin izolare în zona de acţiune a norului toxic, în locuinţe (într-o încăpere la care se aplică măsuri de etanşare). Se pot utiliza şi adăposturi de protecţie civilă prevăzute cu un sistem corespunzător de

4

filtroventilaţie;d) asigurarea protecţiei prin evacuare (autoevacuare)

temporară se execută cu scopul de a realiza protecţia populaţiei atunci când celelalte mijloace lipsesc sau sunt ineficiente. Acţiunea de evacuare se organizează din timp pe baza unor planuri detaliate;

e) asigurarea protecţiei animalelor se realizează la fermele zootehnice şi gospodăriile individuale din zona de acţiune a norului toxic, prin izolare în grajdurile folosite în mod curent la care se etanşează uşile şi ferestrele;

f) introducerea restricţiilor de consum a apei, produselor agroalimentare şi furajelor pentru a preveni intoxicarea oamenilor şi animalelor în zona contaminată. Restricţiile se transmit cetăţenilor prin toate mijloacele de înştiinţare la dispoziţie;

g) intensificarea măsurilor de ordine publică, restricţionarea circulaţiei, paza bunurilor în zona de acţiune a norului toxic în scopul prevenirii intoxicaţiilor şi pentru a asigura desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;

h) organizarea cercetării chimice, a controlului şi supravegherii contaminării se realizează în zona accidentului chimic şi în zona de acţiune a norului toxic, pentru a stabili prezenţa



6



substanţelor toxice industriale, cantitatea de substanţă răspândită, concentraţia substanţei în zona de răspândire, direcţia de deplasare a norului toxic, limitele zonei de acţiune a norului toxic cu concentraţie letală şi de intoxicare;

i) acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate în zona accidentului chimic şi în zona de acţiune a norului toxic, scoaterea victimelor de sub acţiunea substanţelor toxice industriale şi transportarea acestora la spitale în vederea tratamentului;

j) aplicarea măsurilor de neutralizare şi de împiedicare a răspândirii substanţelor toxice industriale, colectarea, transportul şi depozitarea materialelor contaminate în vederea micşorării sau anulării acţiunii substanţelor toxice industriale, localizării şi înlăturării accidentului chimic.

k) pregătirea populaţiei are ca scop conştientizarea acesteia privind necesitatea aplicării măsurilor de protecţie şi respectarea regulilor de comportare în zona contaminată.

În funcţie de amploarea şi urmările accidentului chimic, acţiunile de localizare şi înlăturare se organizează şi se conduc de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă.

5. Accidentul chimic pe timpul transportului substanţelor periculoase

Pe timpul transportului cu mijloace auto sau pe cale ferată (în cisterne, containere sau alte ambalaje), datorită unor accidente de circulaţie, avariilor apărute la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, nerespectării normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze,

vapori toxici sau la răspândirea de substanţe periculoase pe sol sau în mediul înconjurător.



7



Explozia, incendiul, emisia de gaze sau de vapori se pot produce direct în mijlocul de transport sau în urma răspândirii substanţelor periculoase pe sol.

6. Măsurile de protecţie şi de intervenţie pe timpul transportului Măsurile de protecţie şi de intervenţie pe timpul transportului

substanţelor periculoase se stabilesc în funcţie de tipul substanţei (gaz, lichid, solid etc.) şi de clasa substanţei periculoase (explozivi, inflamabile, oxidante, toxice etc.).

În funcţie de aceste date se poate trece la o evaluare a pericolului prin stabilirea zonelor de: răspândire; pericol; izolare şi de evacuare.

Dimensiunile zonelor şi măsurile de protecţie sunt specifice fiecărei clase de substanţe şi tipului acesteia.

7. Măsurile de protecţie şi de intervenţie după accidentMăsurile de protecţie ce trebuie întreprinse după accident, pe

măsura sosirii forţelor de intervenţie, se referă la :- stabilirea locului de conducere a acţiunilor şi a legăturilor;- delimitarea şi marcarea zonelor de răspândire, pericol, izolare şi

evacuare;- stabilirea direcţiei de deplasare şi a dimensiunilor zonei de

acţiune a norului toxic cu efecte periculoase;- alarmarea populaţiei şi adăpostirea în locuinţe cu etanşarea uşilor

şi ferestrelor;- evacuarea temporara a populaţiei şi a animalelor din zona de

acţiune a norului toxic pe toată durata acesteia (dacă este cazul);- scoaterea vătămaţilor din zona accidentului, acordarea primului

ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă şi transportul lor la spital;- interzicerea accesului în zonă şi îndepărtarea din zonă a

persoanelor neautorizate, paza zonei, îndrumarea circulaţiei;- desfăşurarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a urmărilor

accidentului ţinându-se seama de tipul substanţelor şi neutralizarea acestora.

Pentru desfăşurarea acţiunilor în zona de pericol se vor utiliza numai aparate de respiraţie cu funcţionare autonomă (aparate izolante) şi costume izolante, verificate şi în perfectă stare de funcţionare.



8



COMPARTIMENT DE SSM – SU AL ISCIRIng. Nichitoi Carmen



9



tema 3 su iunie 2009.doc

Documents