tema 3. psihologia conflictului

8/16/2019 Tema 3. Psihologia Conflictului

1/67

Vasile Spinei,lector superior universitar

Confictologia aplicată în jurnalism

Materiale inormaționale și consultative. (Compendiu)

3. Psihologia confictului. Comportamentul jurnalistului înconfict

1.Natura confictelor intrapersonale.Tipurile principale ale confictelor intrapersonale: confictul

motivaţional, confictul moral, confictul dorinţei nerealizate,confictul de rol, confictul adapţional, confictul autoaprecieriineadecvate.Geneza confictului intrapersonal.ormele de mani!estare ale confictelor intrapersonale "isimptomele acestora.Consecinţele confictelor intrapersonale.actori, metode "i mecanisme de prevenire "i de rezolvare aconfictelor intrapersonale.

#.actorul uman $n confict. Tipurile personalit%ţilor &di'cile

. Comportamentul individului $n confict. *odele decomportament al individului $n confict. Testul T+omas-ilmann.

. Strate/ia comportamental% a 0urnalistului $n confict.Te+nolo/ia comunic%rii e'ciente $n confict. specte deontolo/ice ale comportamentului 0urnalistului $n

confict.Confictul intrapersonal –este o trăire psihică interioară a personalității, care reprezintăciocnirea unor motive diametral opuse - necesități, interese,valori, scopuri, idealuri - și care refectă legăturile contradictorii cumediul social.

Unele particularităţi , de care tre2uie s% ţinem cont atunci c3ndtre2uie s% descoperim "i s% analiz%m confictul:


2/67

1. Caracterul inedit din punctual de vedere al structuriiconfictului – nu există subiecţi ai interacţiunii confictului npersoana unor oameni sau grupuri de oameni aparte.

! .Caracterul speci'c din punctual de vedere al "ormelor de

evoluare #i de mani"estare – trăiri puternice #i pro"unde, "rică,depresie, stres, anxietate, chiar nevroze.

$. Caracterul latent.%e obicei, acest tip de confict este di&cil de descoperit. %eseoriomul nici nu con#tientizează că se afă n confict. 'a mai mult,uneori el #i poate camufa starea de confict prin dispoziţia deeu"orie sau printr-o activitate "ebrilă.

Unii indicii ai confictului intrapersonal:1. S!era co/nitiv% (-- caracterul contradictoriu al propriului )*u+-- diminuarea autoaprecierii-- con#tientizarea propriei stări drept derută psihologică "undac,linie moartă-- reţinerea adoptării deciziei-- recunoa#terea subiectivă a prezenţei problemei ce ţine de

alegerea valorică-- incertitudinea n ceea ce prive#te /usteţea principiilor #imotivelor, de care s-a condus anterior subiectul.

! .S!era emoţional%:-- tensiune psihico-emoţională-- trăiri negative esenţiale.

$. S!era comportamental%:

reducerea intensităţii #i calităţii activităţii-- scăderea nivelului de satis"acţie n procesul activităţii-- "undalul emoţional negativ al procesului de comunicare.

0. 4ndicatori inte/rali: de"ormarea mecanismului normal al adaptării-- acutizarea stresului psihologic.

Unele orme şi simptome ale confictului intrapersonal:

1. Neurast+enia: nesuportarea "actorilor excitanţi puternici


3/67

-- dispoziţie deprimantă-- reducerea capacităţii de muncă-- somn nelini#tit-- dureri de cap.

!. 5u!oria: veselie demonstrativă-- bucurie n situaţii neadecvate-- )rsul printre lacrimi+.

$. 6e/resia:-- apelarea la "orme primitive de comportament-- )"uga de responsabilitate+.

0. 7roiecţia:-- atribuirea calităţilor negative unei alte personae-- critica adresată altora, adeseori nentemeiată.

2. Nomadismul: trans"erul des al locului de trai, de lucru-- schimbarea deasă a stării "amiliale.

3. 6aţionalismul – deta#area de propriile "apte #i acţiuni.

Componentele structurale de bază ale lumii interioare ale personalităţii, afate în confict intrapersonal:

1. *otivele, care refectă tendinţele la di"erite niveluri alepersonalităţii – necesităţi, interese, dorinţe, pasiuni etc. 4otivelepot & exprimate prin noţiunea 5vreau+ – 5*u vreau+.

!. Valorile, care ntruchipează normele sociale drept etalon al

obligativităţii. 6vem n vedere valorile personale(aadoptate de către personalitatebneacceptate de către personalitate, dar pe care aceasta estenevoită să le urmeze.7alorile sunt exprimate prin noţiunea 5trebuie+ – 5*u trebuie+.

$. utoaprecierea – aprecierea de către personalitate a propriilorposibilităţi, calităţi #i a locului său printre alţi oameni. *ste oexpresie a nivelului pretenţiilor personalităţii, autoaprecierea &indun stimulent speci&c al nivelului de activitate, al


4/67

comportamentului. *ste exprimată prin noţiunile 5pot+ sau 5nupot+ – 5*u sunt+.

Cauze ale confictului intrapersonal:--cauze interioare

--cauze exterioare.

I. Cauzele interioare ţin de contradicţiile dintre di"erite motiveale personalităţii, de dezechilibrul structurii sale interioare. 8u cte mai complicată lumea interioară a omului, cu ct sunt maidezvoltate sentimentele, valorile #i pretenţiile sale, cu att e maidezvoltată capacitatea sa pentru analiză, cu att mai multpersonalitatea este a"ectată de confict. 9ată principalele cauze(

1. Contradicţia dintre necesitate "i norma social% -- "ormulaclasică a lui :reud.

!. Contradicţia motivelor, intereselor "i necesit%ţilor – vreau să măduc la teatru, da #i trebuie să mă pregătesc de seminar.

$. Contradicţia rolurilor sociale –trebuie să mă reţin la serviciupentru a rezolva o problemă urgentă, totodată am o invitaţie la o

ntlnire care ar putea & crucială.

0. Contradicţia valorilor "i normelor sociale – cum să mpacvaloarea cre#tinească 5nu ucide+ cu datoria s"ntă de a-mi apărapatria pe cmpul de luptă;

Nota 2ene8


5/67

importante care la momentul concret au un conţinut #i o nsemnătate pro"undă pentru personalitate(

1. 9arierele 'zice, care mpiedică satis"acerea cerinţelor de bază(-- pu#căria#ul n spaţiul limitat

-- intemperiile -- agricultorii nu pot recolta roada-- salariul mic – calitatea nutriţiei-- odihna peste hotare – viza.

!. ipsa o2iectului necesar pentru satis"acerea unei necesităţi –vreau ca"ea, acasă s-a terminat, magazinul este nchis.

$. 6estricţii 2iolo/ice – de ex., persoanele cu dizabilităţi, la carebarierele se afă inclusiv n ele nsă#i boli mintale, de ex..

0. Condiţiile sociale – sursa principală pentru ma/oritateaconfictelor intrapersonale. 6tunci cnd necesitatea noastră de a &respectaţi nu este satis"ăcută, atunci cnd ne este limitatălibertatea sau cnd avem senzaţia că suntem străini n grupulsocial din care "acem parte din cauza atitudinii unor oameni "aţăde noi, noi ne simţim n stare ncordată, de "rustrare, deanxietate. %eseori grupurile, sau persoanele dominante aliatee"ectuează presiuni asupra membrilor săi, ceea ce conduce la

conficte intrapersonale episodice sau de lungă durată.b Cauze exterioare condiţionate de statusul, situaţia personalităţii în societate! care ţin de contradicţiile la nivelulmacro al sistemului social, avnd rădăcina n structura socială asocietăţii, sistemul politic, n viaţa economică.


6/67

"ipuri ale confictului intrapersonal în #epen#en$ă #ecomponentele lumii interioare ale personalită$ii intrate înconfict%

1. Confictul motivaţional este unul dintre cele mai bine studiate

tipuri de conficte intrapersonale(-- confictul ntre tendinţele dictate de subconștient :reud-- confictul ntre tendinţele de posedare #i de securitate >orne?-- confictul ntre două tendinţe pozitive dilema clasică-- ciocnirea di"eritor motive.

!. Confictul moral (sau normativ):-- confictul ntre dorinţă #i datorie-- ntre principiile morale #i deprinderile personale

-- confictul ntre tendinţa de a acţiona n corespundere cudorinţele #i cerinţele maturilor sau ale societăţii-- ntre obligaţie #i dubiul n ceea ce prive#te necesitatearespectării ei.

$. Confictul dorinţei nerealizate sau comple;ul in!eriorit%ţii6cesta este confictul ntre dorinţă #i realitatea care blocheazărealizarea ei. @neori este tratat ca un confict ntre 5vreau să &uca ei+ #i imposibilitatea realizării acestei dorinţe.

8onfictul poate apărea nu numai atunci cnd realitatea neblochează realizarea dorinţelor, dar #i ca urmare a imposibilităţii&zice ale omului de a le ndeplini. 6cestea sunt confictele careapar din cauza insatis"acţiei n ceea ce prive#te aspectul exterior,datele &zice, capacităţile personale. 6ici intră #i confictele careau la bază patologii sexuale.

0. Confictul de rol se re"eră la trăirile ce ţin de imposibilitatearealizării concomitente a ctorva roluri confictul intrapersonalinter-rol #i de asemenea n legătură cu nţelegerea di"erită acerinţelor, naintate de către nsă#i personalitate re"eritor larealizarea unui rol confictul intra-rol. Aa acest tip sunt raportate


7/67

confictele intrapersonale ntre două valori, strategii sau sensuriale vieţii.

2. Confictul adaptaţional are două aspecte(--primul, n sensul larg, care apare n rezultatul ncălcării

echilibrului ntre subiect #i mediul ambiant--doi, n sensul ngust, -- n rezultatul ncălcării procesuluiadaptării sociale sau pro"esionale.

6cesta este confictul dintre cerinţele realităţii #i posibilităţileomului de ordin pro"esional, &zic, psihologic.

3. Confictul autoaprecierii neadecvate. Brebuie să spunem căautoaprecierea adecvată a personalităţii depinde de spiritul ei

critic, de atitudinea "aţă de succese #i insuccese. %isproporţiadintre pretenţii #i aprecierea propriilor posibilităţi genereazăanxietatea, izbucniri emoţionale etc.


8/67

Nota 2ene8 =n rezultatul confictului intrapersonal pot avea locexplozii psihologice, reacţii agresive, stări de anxietate care potavea consecinţe negative att asupra personalităţii, ct #i asupracelor din /ur.

%acă nu este găsită ie#irea din situaţie atunci trăirile interioarecontinuă să se intensi&ce. 6tunci cnd nivelul tensiunii atinge unanumit prag nivelul individual al toleranţei #i "rustrării are locexplozia emoţională, iar omul este dezechilibrat sufete#te. =naceastă situaţie el nu mai este capabil să rezolve problema.


9/67


10/67


11/67

Psihologia jurnalistului ca personalitate

Motive ale confictului intrapersonal (i #e crea$ie

8a #i orice altă pro"esie, /urnalistica #i are particularităţile salespeci&ce, caracteristice, totodată, personalităţii din domeniulcreaţiei. *xistă noţiunea 5personalitate matură+. *a areurmătoarele trăsături(

1. imitele propriului &5u sunt lar/i -- adică #i permite multerecunoa#te existenţa n sine a unui număr mare de trăsăturipozitive, neutre sau negative le activează n anumite momenteale vieţii are o atitudine loială "aţă de nea/unsurile altora rareori

critică, mai curnd propune alternative.#. 5 capa2il% pentru relaţii sociale desc+ise mai cur3nd e

predispus% de a prieteni, dec3t de a se afa n confict.

.


12/67

@. re o 'loso'e unitar% a modului de a tr%i – sunt principii pecare le respectă n mod consecvent, dar sunt #i principii pe care lepoate modi&ca.

Nota 2ene8

*vident , /urnalistul poartă amprenta relaţiilor existente nsocietate n ansamblu #i n mediul gazetăresc n particular. *xistă opinii, con"orm cărora parado;urile interne ale pro!esiei de

0urnalist o !ace una dintre cele mai dramatice:

1.


13/67


14/67

>nii cercet%tori utilizeaz% termenul &autoe'cienţ%, care se re!er%la adaptarea pro!esional% a personalit%ţii, inclusiv a 0urnalistului.

*ste vorba de con#tientizarea propriilor capacităţi, de adaptare acomportamentului la &ecare situaţie concretă, pornind de la

sarcini speci&ce. 8u ct nivelul autoe&cienţei noastre este mairidicat, cu att sunt mai mari #ansele noastre de succes n s"erapro"esională.

5senţa autoe'cienţei const% $n capacitatea de aţi construicomportamentul $n 2aza propriei e;perienţe de succese "iinsuccese , omul sta2ile"te cum ar putea atin/e un rezultat saualtul.

%e notat, că experienţa pozitivă na#te a#teptări mai mari. %eexemplu, atunci cnd /urnalistul care se dezice de o temă saupune la ndoială termenele de realizare a unei sarcini, mai curndel a avut de/a o asemenea experienţă negativă n acest sens. =nasemenea caz, /urnalistul se poate dezice de tema respectivă, dar#i poate găsi un stimulent adecvat pentru a o realiza.

>n asemenea stimulent ar putea ' oricare din urm%toarele:

1. 5;perienţa indirect%. Ebservnd experienţa altora, /urnalistulpoate considera că tema, "ormatul sau altceva nu-i o"eră nici o#ansă pentru succes, nici pentru ascensiunea pro"esională, nicipentru autorealizare. Li, dimpotrivă, exemple pozitive dinactivitatea altor colegi l poate stimula la o muncă mai e&cientă.

#. Convin/erea ver2al%. @n /urnalist poate & convins de altcinevacă di&cultăţile respective sunt pe potriva puterilor sale, e doarsu&cient să se concentreze mai mult. :ire#te, convingerea verbală

este e&cientă numai n limitele posibilităţilor reale, dar de celemai multe ori noi recurgem la ele atunci cnd ne preocupă auto-pr"ecţionarea. %e obicei, convingerea verbală este mai e&cientăcnd vine din partea unei persoane cu autoritate.

. 4nspiraţia, av3ntul emoţional poate activiza calităţile pozitivecreatoare ale /urnalistului, dar n cazul unei excitaţi, agitaţiisemni&cative, e&cienţa activităţii se poate reduce. %e exemplu, nsport, dar nu numai, -- 5a arde+ nainte de eveniment.

8apacitatea de a include ct mai multe mecanisme ale auto-e&cienţei i permite /urnalistului să suporte mai u#or


15/67

suprasolicitarea, ncordarea pro"esională #i să se realizeze maibine n plan creator. *vident, toate aceste calităţi nu trebuieabsolutizate.

Calită$ile unui bun jurnalist

Murnalistica este una dintre acele pro"esii care se nvaţă #i dingre#eli. 7ocaţia, talentul, entuziasmul, o bună pregătire universalnu sunt de a/uns, mai este nevoie #i de atitudini corespunz%toare:

1. @n simţ dezvoltat al esenţialului.!.


16/67

poart%te natural cu oamenii, $nc3t ei s% se simt% rela;aţi $n prezenţa ta.

11. Botodată, &i hotărt atunci cnd te documentezi, să ai #i oanumită doză de tupeu pentru a clari&ca ceva.

1!. :ii ndrăzneţ, perseverent #i consecvent, dar nu & arogant.1$. Gu te teme niciodată să ntrebi.10. Gu te teme de muncă grea, intimidări, ameninţări, o&cialităţi,guvernări.12. %enotă pasiune #i demonstrează simţul dreptăţii. E"eră voceacelora care nu au posibilitatea să &e auziţi. 9mparţialitatea nu

nsemnă indi"erenţă. Gu nseamnă să nu-ţi piese de nedreptăţilesocietăţii. Devolta #i simţul dreptăţii trebuie să te inspire n modconstant, să te a/ute n evaluarea subiectelor.

13. %ă dovadă de chibzuinţă.1I. Gu uita nici pentru o clipă de testul calităţii pe care va trebuisă-l treacă articolul tău, emisiunea ta.1C. %ă dovadă de curiozitate. *duc-o. Gu te teme să pui ntrebări.

"lte calităţi ale $urnalistului care te pot apăra deconficte:

1. 9nstinctul gazetăresc - ferul!. Fimţul urgenţei$. Fimţul esenţialului0. Fimţul importantului2. Fimţul confictului

)urnalistul *pe teren+. Interviul (i confictul

1.Brebuie să #tii ce vrei nainte de a ncepe interviul.

!. %ocumentează-te ct mai temeinic nainte de interviu.$. =ntrebările simple sunt cele mai bune.0 .=n articolele ce relatează anumite evenimente, constituiecronologia "aptelor.2. 8ere ca anumite secvenţe să-ţi &e relatate )cu ncetul+.3. 7eri&că numele #i "uncţiile.I. Ebţine ct mai multe date de contact cu putinţă.C. * mai bine să ai prea multe in"ormaţii dect prea puţine.J. Giciodată să nu-ţi &e teamă că vei părea ridicol dacă pui

ntrebări elementare.1K. %acă ai dubii, expuneţi modul n care nţelegi situaţia.


17/67


18/67

C. 6 "olosi )calmanţi+ de genul(--nu este totul chiar att de rău--nu are sens să vă nelini#tiţi att de mult--sunt feacuri toate acestea.

'ipuri de $urnalişti necali(caţi:

1. 4isionarii – care se străduiesc să-#i expună n permanenţăpropria viziune asupra unei idei n loc să obţină in"ormaţiaconcretă.!. 4orali#tii.$. Fuper&cialii.0. 6utoritarii.2. 6larmi#tii.

3. Fentimentali#tii.I. 58alapodaţii+.

)ae ale neproesioniştilor:

1. Murnalistul nu #tie unde să-#i orienteze privirea.!.


19/67

"ipuri #e temperamente

1. 'ipul de personalitate colerică: se caracterizează prinmani"estări inegale, atitudini extremiste, trecnd cu u#urinţă de laentuziasm la pesimism, de la activism debordant la abandon.

6vnd o rezistenţă inconstantă n activităţile de muncă datorităconsumului energetic neeconomic, colericul acţionează cu toatăenergia de care dispune la un moment dat "ără să-#i dozezee"orturile n "uncţie de mărimea di&cultăţilor sau a obstacolelor.

%in această cauză curba randamentului la coleric are numeroaseneregularităţi prin intersectarea cu curba oboselii. Gelini#tiţi,agitaţi, plini de elan, acţionează sub impulsul momentului &indoamenii marilor iniţiative #i avnd o mare capacitate demobilizare proprie #i a altor persoane.

%atorită nsă a oboselii sau a plictiselii survenite prin scădereacaracterului de noutate, al acţiunilor ntreprinse, colericulabandonează activitatea nainte de a o &naliza.

%in acest motiv este necesar să &e nsoţit de persoane echilibratecare să preia #i să ducă la bun s"r#it lucrul nceput.

Furprinzător prin tot ceea ce "ace, colericul dovede#te n ciudacaracteristicilor sale temperamentale multă răbdare chiar #iatunci cnd activitatea i captează interesul mai mult timp cazulcercetării #tiinţi&ce. 9nconstant #i impulsiv, mpărţind oamenii nbuni #i răi, prieteni #i du#mani, om al extremelor #i nu alnuanţelor, colericul este un "actor de stres pentru cei din /ur,crend stări tensionale n colectivul de muncă.

*. 'ipul de personalitate san!#inică are o mare rezistenţă n

activitatea de muncă n sensul nu al unei robusteţi &zicedeosebite, ci al rezistenţei "aţă de "enomenul de oboseală.Deacţiile persoanelor aparţinnd acestui temperament suntrapide #i adecvate stimulilor, semnalelor venite din mediu sau dela echipamentul tehnic, avnd o bună adaptabilitate #i stăpnirede sine.

Fangvinicul acţionează prompt pentru găsirea de soluţii, pentrudepă#irea di&cultăţilor #i nvingerea obstacolelor, dar măsurileluate de el n acest sens au adesea un caracter de moment, nu

sunt de durată #i pro"unzime.


20/67

=n relaţiile interpersonale se remarcă ca o persoană agreabilă,deschisă sufete#te, cu valenţe pentru integrarea n grup #i

nchegarea de prietenii. Dobust psihic, suportă mai u#or dect altetemperamente di&cultăţile muncii #i ale vieţii. 8u persoaneleaparţinnd acestui temperament se poate discuta n mod deschis,

direct, ei avnd tăria de a privi adevărul n "aţă. 4obil, agreabil,prompt, cu resurse energetice deosebite, sangvinicul reu#e#te cue"orturi mai mici #i de aceea nu este deosebit de perseverent,uneori mani"estnd chiar o anumită super&cialitate n muncă #i nraporturile interumane.

+. 'ipul de personalitate fe!matică are #i el o marerezistenţă n activităţi, nsă ntregul său comportament estedominat de inerţie. 6ceasta "ace ca att startul ct #i s"r#itul

activităţii să aibă o latenţă "oarte mare. Deacţiile lui sunt lente nsă adecvate. =nclinat spre meditaţie, spirit analitic #i nzestrat cumultă răbdare, fegmaticului i se pot ncredinţa lucrări deanvergură, care se pot realiza n tempoul propriu #i nu presat determene scurte.

8ntăre#te mult pnă să adopte o decizie, dar odată decis trecehotărt la acţiune #i este perseverent pnă la ncăpăţnare n

ndeplinirea ei. De"uză compromisurile luptndu-se pentru

propriile idei. 6daptabil mai greu la situaţii noi pre"eră lucrurilecunoscute, este reticent "aţă de inovaţii, &ind cunoscut ca opersoană cu mani"estări conservatoare. =n cazul raporturilorinterpersonale, este reţinut #i reticent, #i din acest motiv seintegrează mai greu n colectivitate.6re prieteni puţini, ale#i după ndelungate refexii, "aţă de caremani"estă devotament.

Funt lenţi, calmi, meticulo#i. Gu ocolesc detaliile #i nuabandonează activitatea pnă nu a/ung la rezultat, de#i pentru

aceasta cheltuiesc mai mult timp dect sangvinicii #i colericii.Fchimbă greu activitatea, sunt ata#aţi de ceea ce "ac #i suntdisciplinaţi. Fe adaptează greu la situaţii noi. %e regulă ausentimente "oarte durabile #i stabile.

. 'ipul de personalitate melancolică este puţin rezistent dinpunct de vedere nervos.


21/67

decizii prompte #i reacţii rapide, ei putnd des"ă#ura activităţi demare &neţe, dar "ără presiune exterioară. =nzestrat cu multărăbdare, melancolicul are nclinaţie spre analiză, precizie #iminuţiozitate.

:ire anxioasă, ntră n panică n "aţa unor situaţii noi "aţă de carereacţiile lui sunt lente, nu ntotdeauna adecvate #i uneori chiarparadoxale. Bimid n relaţiile interpersonale, subapreciindu-#iposibilităţile se integrează cu di&cultate n grup, ata#ndu-se maidegrabă de persoane #i nu de colectivitate. *l trebuie ncura/atchiar prin supraestimarea calităţilor sale pentru a putea "ace "aţămuncii #i problemelor care apar.


22/67

"ipuri #e personalitate


23/67


24/67

destindere.- Fe simte bine ntr-un grup #i este n general vorbăreţ #iprietenos.


25/67

pămnt+ #tie să se bucure de clipa prezentă.- 8rede că datele concrete sunt importante #i trebuie exploatate

n general, domeniul posibilului nu-l interesează.- 6re tot timpul ceva de "ăcut #i asta l relaxează.- *senţial pentru el este să se simtă util.

- Ebservă detaliile, dar uneori nu are perspectiva ntregului.- 6desea, i consideră pe intuitivi cam inconsecvenţi, lipsiţi de simţpractic #i nereali#ti.

Intuiti#ul

- 6re imaginaţie, e nclinat spre refecţie.- @neori nu se con"ormează instrucţiunilor acţionează penea#teptate

- 9nventiv i plac schimbările #i varietatea.- %ă mare importanţă viitorului #i crede că deciziile trebuie luate n "uncţie de posibilităţile ulterioare.-


26/67

subiective #i personale cnd alege.-


27/67

C7te#a tipuri de bază ale interlocutorilor:

1. 4nterlocutorul dominant:

-- mani"estă permanent tendinţa de a domina--nu se simte obligat să răspundă la ntrebări--tinde să subordoneze #i să-#i demonstreze supremaţia--demonstrează drzenie sau chiar ncăpăţinare--te ntrerupe des #i cu u#urinţă, dă de nţeles că de/a a priceputtotul--ridică vocea--poate sabota dialogul prin tăcere bruscă--poate & ermetizat, ntr-un mod dispreţuitor sau bat/ocoritor-

sarcastic.@nica modalitate de a rezista acestui tip de interlocutor estecalmul #i tactul.


28/67

%e la acest interlocutor este di&cil să obţii aprecieri directe,categorice.Fimte necesitatea de a & ncura/at de către dvs.%acă e#ti de asemenea un tip nedominant, acest tip vă va păreaplăcut n comunicare, dar dacă sunteţi un tip dominant, vă va

părea servil, molatic, poate chiar să vă irite.

. Tipul mo2il:

--se include u#or n discuţie, ignorndu-#i chiar treburile sale--de obicei, accept imediat să vă acorde interviu--la "el de u#or se poate plictisi, &ind distras de alte lucruri--mai interesant pentru el este lucrul, totu#i, poate reveni lainterviu, de aceea nu vă pierdeţi cu &rea dacă se va ntmpla a#a

--aminte#te-9 de importanţa interviului #i convorbirea va continua.7orbe#te repede, expresia "eţii e schimbătoare.Gu suportă replici lungi din partea /urnalistului. Deacţionează maibine la ntrebări #i "raze scurte.Ftilul de exprimare este negli/ent, deoarece comite omisiunilogice, gre#eli, omisiuni de cuvinte, "razele sale pot &neterminate.


29/67

tunci el poate ale/e:

1. 6etra/erea:

--mărirea distanţei,--ntreruperea contactului,--nstrăinarea,--nchiderea n sine,--schimbarea temei discuţiei,--ntreruperea discuţiei sub un motiv delicat.

#. 5;ilarea:

--ndepărtarea agresorului,--observaţii usturătoare,--luarea peste picior,--acuzarea.

. 9locarea:

--controlul infuenţei,--construirea barierelor,

--utilizarea unor bariere semantice de conţinut de tipul( )*u nu nţeleg despre ce vorbiţi+.

.


30/67

5olul ascultării

8ineva a&rma că ma/oritatea oamenilor, activitatea cărora ţine deascultarea activă /urnali#tii "ac parte din această categorie $2-0K la sută din salariu l c#tigă numai prin "aptul că suntascultători activi.

Aa "el, cineva a&rma că oamenii care #tiu să asculte sunt capabilisă descopere #i să acumuleze din cele auzite in"ormaţii valoroase,de aceea anume ei dispun de putere.

Botdeauna ne este plăcut cnd suntem ascultaţi #i invers.Gecesitatea de a & ascultaţi este o componentă important acomunicării. S% $nv%ţ%m aceast% art%8

-ela$ia jurnalist/sursa #e inorma$ie+


31/67

6ceastă relaţie este una deosebit de importantă pentru munca /urnalistului. 8hiar de la prima ntlnire a /urnalistului cu sursadepinde adeseori #i caracterul, #i volumul in"ormaţiei obţinute, #iposibila colaborare n continuare cu persoana respectivă.

8nt7lnirea2pilot este orientată la acumularea datelorpreliminare.

4at% o ierar+ie a scopurilor $nt3lnirilorpilot:--acumularea in"ormaţiei de bază despre persoană, eveniment--&xarea unei senzaţii de interes "aţă de /urnalist din parteainterlocutorului--&xarea exactă a in"ormaţiei despre persoană, eveniment--crearea prile/ului pentru viitoarea ntlnire.

5e!ulile de bază ale înt7lnirilor2pilot:

1. tilizaţi re/ula &ideii !ericite: 5%upă cum aţi menţionat pebună dreptate etc.+

@. >tilizaţi re/ula &privirii corecte: priviţi n ochi, nsă, evident, nu n permanenţă, dar, prioritar, cnd vorbiţi dvs.

tenţie8 9nteresul 5de lucru+ se accentuează prin privirea"ocalizată pe triunghiul, "ormat de centrul "runţii #i pupile, iarinteresul 5personal+ – prin vizualizarea triunghiului, "ormat depupile #i buzele interlocutorului.

D. 6e/ula toponimicii: numiţi persoana pe nume de la bun nceput #i ct mai des.


32/67

=. Nu !aceţi o parad% a intelectului. Fcurtaţi durata monologuluidvs.

E. Nu vorbiţi despre sine dect n cazuri extreme. n centrulatenţiei tre2uie s% 'e interlocutorul.

F. Nu admiteţi pauze mai lun/i dec3t 1 secunde.

1. Ftrăduiţi-vă să modelaţi spaţiul ast"el, nct n spateleinterlocutorului să nu &e nimeni.

11. 7%straţi distanţa optim% – 1CK cm, dar nu mai mult de !IKcm.

1#. Ftrăduiţi-vă s% v% apropiaţi de om puţin dintro parte.6propierea "rontală sau din spate creează discon"ort.

1. %acă discutaţi n picioare, nu m%riţi distanţa mai mult de 1!Kcm.

1. 6tenţie la vestimentaţie( evitaţi culorile ţip%toare.

-ecoman#ări pentru crearea unor rela$ii #e încre#erereciprocă

1. iţi laconic. Eperaţi cu noţiuni simple #i clare.*ste un proverb( 56ţi spus o dată, eu v-am crezut, aţi spus a douaoară, eu am pus la ndoială, aţi a&rmat a treia oară #i eu am

nţeles că minţiţi.+

tenţie8


33/67

!. uaţi $n consideraţie temperamentul interlocutorului:holeric #i sanguinic – pre"erabil să "olosim noţiuni active –5noi vomrealiza+,melancolic, fegmatic – noţiuni pasive – 5se poate de realizat+.

. 5vitaţi !razele &/oale.

nvaţ%:--să ntrebi cu chibzuinţă,--să asculţi atent,--să răspunzi calm,--să ncetezi a vorbi atunci cnd nu mai ai nimic a spune.

. uaţi decizii !%r% /ra2%( de #apte ori măsoară #i o dată taie.

@. olosiţi ar/umentele 2ilaterale.

%emonstraţi nu numai avanta/ele, dar #i dezavanta/ele deciziei.%ar, atenţie, acest tip de argumentare este cel mai e&cient ncomunicarea cu oponenţi bine pregătiţi din punct de vederepro"esional.

D. olosiţi, $n caz de necesitate, procedeele &da , "i...B &da,

$ns%... 6ceste procedee sunt asemănătoare, dar #i au di"erenţe.

sem%narea constă n "aptul că, chiar de la bun nceput, carăspuns la ntrebarea oponentului, #i ntr-un caz, #i n al doilea,demonstrăm acordul cu cele spuse.*ste o chestiune principială, ca, de la bun nceput, orict de di&cilar &, să nu contrazicem oponentul #i să &m aparent de acord cu

el. 6st"el, cuvntul 5da+ elimină barierele psihologice alenencrederii #i nenţelegerii n comunicare.%emonstrarea asentimentului, acordului cu interlocutorul, pnăla un moment dat, diminuează dorinţa acestuia de a vă contrazice

n continuare.


34/67

accentuează di"erenţele principiale, care nu vă permite să &ţi deacord cu punctul de vedere al oponentului.%eci, "olosiţi procedeul 5%a, #i...+ la prima etapă, 5%a, nsă...+ –pentru a obţine unele cedări din partea oponentului, ca mai apoisă-l distrugeţi cu argumente concludente #i să deveniţi nvingător.

=. 5vitaţi ar/umentele sla2e, ele vă pot aduce mai multepre/udicii dect bene&cii.

r/umente puternice sunt:

--calcule exacte,--date obiective,--opinii obiective ale persoanelor cu autoritate, experţilor,

superiorilor etc. r/umente sla2e:--opinia proprie a oponentului,--"apte #i evenimente probabile,--opinia celor pe care oponentul i consideră 5neprieteni+.

tenţie8 *ste importantă calitatea argumentării, temeinicia, darnu numărul lor.

E. Nu uitaţi c% /radul de convin/ere al ar/umentelor depinde destatutul celui care convin/e. @na e cnd el e un om cu autoritate, competent, cu merite, alta ecnd acesta nu este n genere luat de nimeni n seamă. %ar să nuexagerăm, pentru că apar nuanţe.

st!el:--statutul celui care nvinuie#te este mai mare dect al celui

nvinuit

--participarea la confict diminuează statutul, de aceeaconducătorii nu ar trebui să uite despre aceasta, deoarecestatutul pentru ei #i n viziunea lor este un sinonim al autorităţii--comportamentul nesigur, de asemenea, diminuează statutulpersoanei, de aceea evitaţi miile de scuze.

F. r/umentele interlocutorului a/rea2il au o mare putere deconvin/ere.

6ceasta contribuie la 5"abricarea+ de către oponent, dacă sepoate spune a#a a 5hormonului plăcerii+. 6mintiţi-vă, ct e deplăcut să discuţi cu un om agreabil – ton binevoitor, atitudine


35/67

pozitivă #i ct e de oribil să suporţi o discuţie cu o persoană cu"aţa crispată, cu o imagine a inamicului scrisă pe "runte, cu o voceplină de venin #i răutate, cu o poziţie negativistă -- nu, nu, nu --orice ai spune.

I impresie pl%cut% poate ' creat% prin:--priceperea de a asculta #i de a nţelege interlocutorul--atitudinea de respect "aţă de parteneri--maniere delicate--bunăvoinţa accentuată etc.

1.


36/67

1@. 4mplicaţi oponentul $n procesul de ela2orare a deciziilorcomune.*xistă o gre#eală destul de răspndită, care poate & observată ntimpul dezbaterii unei probleme – a declara că aţi dezlegat de/aproblema.

Gre"eala constă n "aptul că este ignorată o regulă importantă(procesul de căutare a soluţiei nu este mai puţin important dect

nsă#i soluţia. 9ată de ce orice discuţie, dialog, negocieri trebuie să&e nsoţite de un ritual al particip%rii.

6cest proces trebuie să &e asemănător creării colective a unei"resce, unde &ecare #i are cota sa de contribuţie, ast"el, n &nal,opera nu mai este concepută ca ceva străin, ci ca o creaţie

proprie.8ea mai simplă metodă de a a implica oponentul n lucru e de a-ţi mpărtă#i sugestiile, pentru 5a stabili un pod+ al dezbaterii de maideparte.*xperienţa ne demonstrează că participanţii la dezbatere acceptămai u#or soluţia, dacă ei sunt implicaţi n procesul de precizare,elaborare a deciziei.

*xistă un proverb chinezesc( 5Vor2e"te, poate te voi asculta,

e;plic%mi, poate voi memoriza, implic%m% H voi realiza.13. ii pe aceea"i und% cu oponentul.

6cest procedeu se re"eră la transmiterea unor semnale de tipul(5*u sunt la "el ca tine+. *xistă mai multe componente(--copierea gesturilor 5oglinda+--tonalitatea vocii--stilul de comunicare al interlocutorului.

4ai apoi treci la a#a zisa 5desci"rare a strategiei+ oponentului,pentru a o "olosi n continuare n procesul dezbaterii.

1=. olosiţi metoda lui Socrate.

5senţa: chiar de la nceputul dialogului nu-i permiteţiinterlocutorului să spună cuvntul 5nu+.


37/67

Brucul e simplu, de obicei, oamenii nu iubesc să-#i schimbepărerea #i dacă oponentul a căzut de acord cu dvs. n nouă cazuri,cel mai probabil e că va & de acord #i n al zecelea caz.6st"el, proceda Focrate care ncepea discuţia cu vre-un /une, ntr-o zi cu soare( 5Gu-i a#a că azi e o zi "rumoasă, cu mult soare+.

Munele răspundea(+%a+ #i tot a#a mai departe.

tenţie, răspunsul negativ e o barieră serioasă n dialog, amorulpropriu al oponentului l va "ace să &e &del pnă la capăt negaţiei– 5Gu+.=n zilele noastre metoda lui Focrate este "olosită tot mai des nsistemul de management #i comerţ.

4at% un su2iect cu un vnzător #i un cumpărător care evident

vrea să procure ceva(--%oriţi să procuraţi ceva;


38/67

Managementul confictelor cu persoane #i&cile+ șimanagementul speci&c al confictului cu &ecare tip

8ele 1K tipuri de persoane 5di&cile+din tipologia lui 'rinNmann șiOirschner( Tancul, 7er'dul, Grenada, toateJtiutorul,

toateJtiutorul $nc+ipuit, Servia2ilul, Ne+ot%r3tul, Taciturnul,Ne/ativistul Ji Keluitorul

-. 'ancul

1. Caracteristici:

con"runtativ, găsește mereu pe cineva vinovatcentrat pe sarcină, și simte amenințată intenția de ndeplinire a

acesteia--puternic asertiv, "urios, nerăbdător, exploziv, dominator, uneoriagresiv--te atacă direct, țintit, dacă te vede ca pe un obstacol n calea sa--cu toate acestea, nu e nimic personal, el vizează doar

ndeplinirea rapidă și e&cientă a sarcinii.

#. 6eacLii nerecomanda2ile la asaltul Tancului:

--Contraatacul. Bancul va escalada asaltul, construind o alianță mpotriva dvs.

--%e"ensiva.


39/67

5;ersaLi mintal relaLia cu Tancul, n speță, con"runtarea, pnăcnd vă simțiți siguri pe dvs. pentru o ntlnire adevărată.

--


40/67

--per&d, abuziv, atacă indirect, prin remarce răutăcioase,speculnd teama celorlalți de ridicol sau de umilință publică

--comentarii răutăcioase - "ăcnd remarce nerelevante carederutează oamenii și-i "ac să pară stupizi

--umor sarcastic, ton mușcător și clasica rotire a ochilor.

#. *otivaLii ale comportamentului 7er'dului:

--unii atacă cnd l supără turnura evenimentelor și i socotescresponsabili pe anumiți indivizi alții i atacă pe cei care ar puteainter"era cu propriile planuri iar o altă categorie - doar pentrubravadă, pentru a & n atenția celorlalți

--cnd vor să distreze oamenii pentru a a/unge n centrul atenției,pot "ace remarce "ără răutate intenționată, tachinndu-și prieteniibuni "ără a sesiza că nici acest gen nu este agreat.

. 6eacLii nerecomanda2ile: la atacul 7er'dului:

--exprimarea neplăcerii, pentru că l stimulează--retragere, atitudine de"ensivă

--sentiment de revoltă sau umilință, de /enă, care vă "ace săintrați n de"ensivă.

. Su/estii pentru mana/ementul confictului cu persoanele de tip7er'd.

a) Strate/ia /eneral% constă n a-l scoate din ascunzătoare și a-l"ace să se simtă stn/enit, dar se poate proceda Ji $n alte moduri,indicate mai 0os.

2) 4ndi!erenLa.

c) Curiozitatea amuzat%. Gu vom privi atacul ca pe unul personal,ci ne vom orienta curiozitatea spre autor.

d) G%siLi pe cineva care să vă servească drept model de calm Jist%p3nire de sine.

e) mintiLiv% de un atac di trecut, cnd l-ați neutralizat cue&ciență pe atacator.


41/67

!)


42/67

m) 93r!a. 8nd cineva vă relatează comentarii acide la adresadvs., trebuie să vă ntrebați cine este


43/67

2) CaptaLii atenLia, rostindui numele sau, dacă nu i-l cunoașteți,rostindu-i genul - doamnă, domnule n timpul crizei de nervi, darcu atenție, pentru a nu părea agresivi, ci prietenoși.

c) dresaLiv% emoLiilor. 6scultați cu atenție și "olosiți ecoul,pentru a-l asigura de interesul dvs. =n discuție, centrați-vă pelatura a"ectivă, pe trăirile sale, arătați-vă interesat de ceea cesimte.

%acă Prenada vă este "oarte apropiată, i veți da asigurăriinsistente de dragoste și gri/ă. 7eți & uimit ct de repede secalmează( 5Be iubesc, mă doare pentru rine, vreau să te simțibine. Ainiștește-te. *ste ceva care te supără aici și vom și vom

avea gri/ă să nu mai su"eri+.d) uaLi o pauz% de 1K minute, cteva ore, zile sau o săptămnăpentru a se calma, după care veți discuta despre problemele sale(5>ai să "acem o pauză. 6poi ne ntlnim și rezolvăm totul+.

e


44/67

--pot exercita un control "oarte strns, cu o slabă toleranță lacorectări și contradicții

--ideile noi sau abordările alternative sunt percepute ca oprovocare la adresa autorității sau cunoștințelor 6toateștiutorului,

indi"erent de valoarea ideii sau abordării

--centrat pe sarcină, și simte amenințată intenția de a o duce labun s"rșit

--puternic asertiv, competent și in"ormativ, are tendința de amonopoliza și de a controla lucrurile și oamenii

--nu acceptă critica sau discuțiile n contradictoriu cnd le sunt

criticate deciziile și opiniile, ei se ridică mpotriva atacului--cnd le sunt puse la ndoială deciziile și opiniile, ei seinteresează de motivele persoanei respective

--6toateștiutorul crede că a greși nseamnă a su"eri o umilință

--el crede că destinul și datoria lui sunt de a domina, manipula șicontrola.

#. 6eacLii nerecomanda2ile !aL% de toateJtiutor:

--ncercarea de a demonstra că și dvs. sunteți 6toateștiutor--tendința de a riposta, contestndu-i autoritatea sau competența

n domeniu--tendința de a abandona, de a accepta reproșurile și a vă retrage.

. Su/estii pentru mana/ementul confictului:

a) 4denti'caLiv% ca un cunoscut plin de răbdare, fexibilitate șiinteligență și imaginați-vă cum s-ar & descurcat el cu un6toateștiutor.

2) 7re/%tiLiv% 2ine ce aveți de spus, ca să nu găsească6toateștiutorul nici o eroare pe baza căreia să vă discreditezeideea.

c) 5;primaLiv% succint Ji clar.


45/67

d) r%taLi respect !aL% de ceea ce spune. Dețineți că "ață de6toateștiutor va trebui să realizați cele mai multe ecouri,comparativ cu celelalte persoane di&cile.

e) 5l tre2uie s% simt% că ați auzit și ați nțeles 5strălucirea+ ideii

lui. %ar nu este su&cient să refectați ceea ce spune el, trebuie săarătați respect și sinceritate.

" Fpri/iniți-vă pe ideile lui. *vocați-le, admirați-le, apoi prezentați-le pe ale dvs., dar arătați cum ideile dvs. țin cont de ale lui.

/) 7rezentaLiv% ideile ipotetic Ji indirect mai degrabă decthotărt și provocator( 5


46/67

--i cucerește și păcălește "oarte repede și ușor pe cei mai naivi,"ermecați de discursul său

--după un timp cunoscuții nu-l mai ascultă. =n disperare,

6toateștiutorul nchipuit poate să-și intensi&ce e"orturile de aatrage atenția, ceea ce duce la o mai mare izolare și dezaprobare,apoi la intensi&carea e"orturilor și comportamentului lui, n modcircular.

!. Deacții nerecomandabile6eacLii nerecomanda2ile:

--tendința de a-l contrazice sau atacul brutal, demonstrndu-i că

nu are dreptate sau că nu știe despre ce vorbește--tendința de a deveni agresiv, ncercnd să-i anihilați oricedemers prin argumente logice și la obiect.

Su/estii pentru mana/ementul confictului:

a) I2iectivul principal este surprinderea și eliminarea ideilorproaste.

2) r%taLii totuJi minimum de atenLie cnd ncepe să "acăsugestii ridicole și să o"ere in"ormații inutile( 54ulțumesc pentrudorința de a contribui la această discuție+. =n "elul acesta, i-ațio"erit 6toateștiutorului nchipuit exact ce-și dorea( atenție.

c) CereLi un am%nunt, cu un aer de inocent sau curios și rezistndtentației de a-l umili. %acă el a&rmă( 5Boată lumea...+, ntrebați-l(58are anume;+.

d) SpuneLii cum stau lucrurile $n realitate prin( 5*u am citit că...+,5*u am văzut...+, după care puteți aduce dovezi plauzibile.

e) 0utaLil s%Ji salveze ima/inea de sine. =n acest punct,6toateștiutorul nchipuit realizează că dvs. sunteți in"ormat, iar elnu. Gu-l "aceți să se simtă stn/enit. %ați o șansă de a ieșionorabil din situație n "elul acesta vi-l "aceți aliat, n loc să-ialimentați de"ensivitatea( 5%ar poate că dvs. ncă nu ați cititarticolul acela;+.


47/67

Fau simulați că că spusele lui v-au a/utat să vă amintiți doveziarătați-vă recunoscător pentru aceasta( 54ulțumesc că ați adusasta n discuție. 4i-ați "ăcut plăcere să-mi amintesc de...+.

6toateștiutorul nchipuit nu va nega ceea ce urmează după o

ast"el de introducere. 9ar dacă ova "ace, dvs. continuaținetulburat.

!) ntrerupeLi ciclul. E dată ce 6toateștiutorul nchipuit a "ostperceput ca prost și perturbator, el se va strădui mai intens, ceeace va garanta o dată n plus discreditarea ideilor sale și a lui capersoană.


48/67

--uneori, cnd sunteți cu adevărat pe el, Ferviabilul și mențineaparența agreabilă, dar n interior dezvoltă lent o ostilitate mută

--chiar dacă obții scuze pentru nerespectarea promisiunii și

anga/amentul că nu se va mai repeta, nu ai nici o garanție că auvre-o intenție de a "ace ce spun.

#. 6eacLii nerecomanda2ile la comportamentul Servia2ilului

--tendința de a blama sau certa pentru că nu-și respectăpromisiunile, de a-l pune ntr-o situație /enantă, pentru că nu "acedect să perpetueze acest comportament

--tendința de a-l repezi, de a-i cere socoteală, de a-l presa sau dea-l evita

--niciodată nu-l veți determina pe Ferviabil să-și țină promisiunile"ăcndu-l să se simtă prost pentru că nu le-a respectat.


a) I2iectivul dvs. este de a obține promisiuni pe care puteți

conta, să l "aceți să-și țină promisiunile sau să-și ndeplinească ndatoririle.

2) 4niLiaLi o discuLie sau mai multe n care să puteți discuta dacăpromisiunile care vor & "ăcute or & și respectate. %iscutați ca doiprieteni care tratează di"erențele dintre ei cu gri/ă și respect.=ncura/ați-l să vorbească și "aceți ascultare activă. Aa s"rșit,arătați-i că apreciați sinceritatea.

c) 0utaLil s% $Ji or/anizeze timpul Ji activit%Lile. %e asemenea,scoateți n lumină toate lucrurile care l mpiedică pe un om să-șivadă de lucru și să termine o sarcină la timp.d) Vor2iLi sincer cu el Ji ar%taLii consecinLele actelor sale. 6ccentuați mult asupra situațiilor n care și-a ținut promisiunile,arătndu-i ct de mult au nsemnat pentru cei din /ur. *xplicați-ică este normal să mai re"uzi uneori, atunci cnd nu ai timp sau nue de competența ta.

e) 0utaLil s% $Ji respecte promisiunea. Aa s"rșitul discuției,mulțumiți-i Ferviabilului pentru că a discutat problema cu dvs. și

ntrebați( 58e vei "ace data viitoare cnd vei avea o promisiune


49/67

"ață de mine și și vei da seama că nu vei putea să o duci pnă lacapăt;+.

%upă obținerea răspunsului, asigurați-vă de implicarea lui. 4at%cinci moduri de a !ace aceasta:

CereLii cuv3ntul de onoare.


50/67

d) 7resupuneLi e;istenLa intenLiei pozitive: 5Gu așa ești tu+, chiardacă aceasta l caracterizează. Eamenii se străduie să

ndeplinească proiecțiile pozitive.

e) ntre2aLil ce a $nv%Lat din experiența aceasta sau ce ar vrea să

"acă alt"el dacă ar & să o ia de la nceput.

2. 8nd Ferviabilul și ține promisiunea, "olosiți strategiaurmătoare(

a) SpuneLii c% a procedat 2ine, ntr-un mod ct mai la obiect( 56ipromis să te documentezi temeinic pentru interviu. 7ăd că ai"ăcut-o. @rmează următorul pas( stabilește ntlnirea ta cu eroul+.

2) r%taLii e!ectele asupra celorlalLi: 58a rezultat, eroul tău ne-apromis o sponsorizare solidă. 6st"el vom nlocui calculatoarele dindepartamentul vostru+.

c) SpuneLii ce simLiLi dvs. - ncntat impresionat, recunoscător(5Funt recunoscător că ai pregătit o emisiune att de bună. 6iinvitat participanți interesanți. 6 "ost o discuție interesantă șiutilă. 6vem mai multe ecouri pozitive de la telespectatori.4ulțumesc+.

d Fpuneți-i că mai așteptați ast"el de "apte de la el( 5* plăcut sălucrezi mpreună cu tine. 6m "ăcut o echipă bună.+

=n "elul acesta vei construi relația cu Ferviabilul.

1. ;eotăr7tul

1. Caracteristici:

--centrat pe menținerea unor relații armonioase cu ceilalți

--l obsedează parte negativă a oricărei decizii

--evitant, nesigur pe el, se teme să ia decizii de "rică să nu superepe cineva și să intre n confict

--el are numeroase motive pentru a nu cere a/utor, a nu dori săderan/eze pe nimeni, a nu & cauza unei evoluții negative.


51/67

--de regulă, se eschivează, amnnd orice hotărre la in&nit,spernd că ideea cea mai bună se va ivi de la sine, pnă e preatrziu sau ia altcineva decizia n locul său.

#. 6eacLii nerecomanda2ile !aL% de Ne+ot%r3t:

--tendința de a deveni nerăbdători și de a-i presa sau critica--iritare, enervare, blamare.


a) I2iectivul este să-l "aceți să capete ncredere n sine.

2) Nul /r%2iLi s% ia o +ot%r3re, pentru a nu se simți presat să ia odecizie pe care ulterior și-o poate schimba sub infuența altor"actori sau persoane.

c) nalizaLi opLiunile Ji o2stacolele implicate n decizia respectivăși &ecare om și &ecare om care ar putea & a"ectat de ea.

d) olosiLi un sistem de adoptare a deciziei. %acă nu aveți altul,analizați pe două coloane plusurile și minusurile.

e) 6easi/uraLiv% c% a luat o decizie 2un% și asigurați-vă că o varespecta. 6poi, țineți legătura cu Gehotărtul pnăimplementează decizia.

!) nt%rirea relaLiei.


52/67

--centrat &e pe ndeplinirea corectă a sarcinii, &e pe armonizarearelațiilor cu ceilalți

--centrat pe ndeplinirea corectă a sarcinii caută per"ecțiunea șiconsideră că nu poate "ace nimic care să-i determine pe ceilalți să

&e la "el de atenți ca și el

cnd aceste obiective i sunt amenințate, se retrage total,neo"erind nici un "el de "el de "eed-bacN, &e el verbal sauneverbal

--"rustrați, ast"el de oameni se retrag n sine gndind( 5:oartebineQ :aceți cum vreți, dar să nu veniți la mine dacă nu o sămeargăQ+. %upă care re"uză să mai "acă ceva

--timid, pasiv, n ast"el de situații devine aproape invizibil, crezndcă tăcerea este cel mai bun mod de a evita confictele

--atunci cnd le este amenințată nevoia de armonie cu ceilalți,persoanele timide, tăcute sau diplomate au tendința de a seretrage și a deveni și mai pasive, pentru că, n de&nitiv, tăcereaeste cel mai pasiv răspuns

--Baciturnul este atent sau politicos pentru a nu răni pe cineva prinostilitatea lui, n schimb se poate descărca prin acțiuni asupraobiectelor.

#. 6eacLii nerecomanda2ile !aL% de Taciturn:

--nerăbdarea mani"estată prin iritare și agresivitate verbală Baciturnul ncearcă să evite confictul și dezacordul

--tendința de a deveni agresivi, dorința de a-l +scutura+ puțin--pierderea răbdării, enervarea sau evitarea lui.


a) uaLiv% o mar0% mare de timp pentru a obține in"ormații de la Baciturn ascultați-l n mod activ

2) CreaLi un climat de rela;are, de ncredere, de deschidere

c) 7uneLii $ntre2%ri, "aceți-l să vorbească, ncura/ndu-l.


53/67

d) 7uneLii $ntre2%ri desc+ise, la care nu se poate răspunde cu dasau nu. Fpuneți-i că așteptați un răspuns.

e) GlumiLi pe seama tăcerii lui. *xplicațiile absurde, exagerate

o"erite de dvs. ca motive ale tăcerii pot smulge un zmbet chiar șide la cea mai intransigentă persoană Baciturn. *xagerați. Baciturnii vor ncepe să vă răspundă.

!) G+iciLi ce /3ndeJte. Buturor ne displace să ne spună cineva căștie ce gndim, dar ne place atunci cnd ne citește gndurile.%acă puteți nimeri sau intui motivul tăcerii, este posibil sădeterminați persoana să vorbească. Ericum, veți observa măcar oschimbare n postură sau expresia "acială.

/) 7rezentaLi viitorul, consecințele tăcerii, pentru a-l "ace să sedeschidă(

--5:oarte bine, nu vorbi. 9maginează-ți nsă cte lucruri vor mergerău și ct timp vom irosi doar pentru că nu am bene&ciat și decontribuția ta+.

--5EO, nu trebuie să spui nimic, dar nu văd cum poate "uncționa n

viitor relația noastră dacă ni ncerci să comunici+.--5EO, nu trebuie să spui nimic, dar cu siguranță nu ar mai aveanici un "armec să lucrăm mpreună dacă ne-a retrage &ecare nlumea lui. 6sta ar distruge spiritul de echipă și ar cea marinențelegeri+.

--


54/67


55/67


56/67

*xistă trei tipuri de plngeri cu care ne ntlnim n mod "recvent(

a) pl3n/eri care a0ut% la rezolvarea unei situaLii - persoanele carele emit ncearcă de obicei să atragă atenția asupra unor problemecare trebuie soluționate, o"erind și alternative pe lngă

nemulțumirea exprimată

b plngeri terapeutice - pot avea e"ecte terapeutice, dedescărcare a "rustrărilor și resentimentelor care se adună n timp

c plngeri enervante - au prea puțin de-a "ace cu reducereastresului și reprezintă, de "apt, un mod de a &.

6st"el, Meluitorul nu caută niciodată soluții și nu dorește

schimbarea situației.

#. 6eacLii nerecomanda2ile $n relaLia cu Keluitorul:

--Gu &ți de acord cu Meluitorul, pentru că l ncura/ați.--Gu l contraziceți, pentru că ncepe să vă povestească din noudespre necazurile lui.--Gu ncercați să rezolvați problemele n locul lui.

--Gu l ntrebați niciodată de ce vi se plnge tocmai dvs. despreproblemele lui se va simți invitat să-și ia văicăreala de la nceput.


a) 7entru a relaLiona mai uJor cu acest tip de persoane esteindicat să aveți răbdare, nțelegere și ncredere că vor reuși dupăun timp să se concentreze asupra soluțiilor.

2)


57/67

--n plus, vă "erește de pericolul de a asculta o plngere de maimulte ori, pentru că o veți identi&ca cu ușurință.

d) ntrerupeLi Ji cereLi clari'c%ri.

e)


58/67

0. 8ăutați și ncercați să identi&cați posibilele intenLii pozitive dinspatele comportamentelor celorlalți, vedeți latura pozitivă arelației voastre.

2. =ncercați să vă modi'caLi atitudinile sau punctele de vedere n

raport cu diversele situații de interacțiune cu potențialconfictogen. 7hiar dacă cel din "ața voastră nu pare dornic să-șimodi&ce opiniile sau comportamentul, puteți &voi cei care inițiațischimbarea, tocmai prin modi&cările operate la nivelul propriilorreacții.

tenLie8

Boate aceste recomandări sunt valabile și merită să &e ncercate

doar n condițiile n care dorim să menținem relațiile cupersoanele n cauză, &e de nevoie, &e că așa dorim.

%acă ni se pare că e"ortul nostru nu ar merita și că relația nu neaduce nici un bene&ciu, cel mai bine este să punem punct și să nevedem de drumul nostru.

*ste bine să putem recunoaște diversele tipuri de persoane cucare ne ntlnim sau cu care lucrăm pentru a ști cum să le

abordăm, cum să interacționăm cu ele, cum să rezolvămeventualele divergențe.

5;erciLii

a)


59/67

Cum să apropiem+ oamenii (


60/67

11. E"eriţi-i omului ocazia să-#i salveze imaginea.1!. Aăudaţi omul chiar #i pentru cel mai mic succes, &ind nacela#i timp sincer.1$. :olosiţi complimentele. :aceţi n a#a "el, nct nea/unsurile, pecare doriţi ca omul să le depă#ească, să pară u#or de depă#it, iar

lucrul n care doriţi să-l implicaţi – u#or de realizat.10. :aceţi n a#a "el, nct oamenilor să le &e plăcut să realizezeceea ce doriţi dvs.

Cel mai bine e să evita$i certurile! #ar #acă v/a$i implicat!urma$i următoarele reguli%1. Gu apelaţi la violenţă.!. %acă nu aveţi argumente privind serviciul, nu recurgeţi laargumente personale.

$.


61/67


62/67

scurt. 6pariția acestui risc este semnalata mai ales in cazul ntreprinderilor mici si mi/locii care, cu scheme de personalreduse, ncearcă sa "acă "ata unor activități economice tot maicomplexe.

4anagerul a cărui responsabilitatea depășește cu mult nivelulautorității pe care l deține are toate șansele sa devina o persoanatensionata. Desponsabilitatea economica si cea sociala aupotențialul de a induce stres.

6ctivitățile ilegale, di&cultățile &nanciare sau disponibilizareapersonalului cu consecințe extrem de importante pentruorganizație sunt tot attea cauze de stres.

8ondițiile de munca grele, nedorite, cu grad nalt depericulozitate, respectiv posibilitatea producerii accidentelor demunca sunt alți "actori de stres ntlniți ndeosebi la nivelulexecutanților.

9n &ne, munca ce presupune relaționarea cu oamenii, contactulpublic constituie un "actor de stres pentru cei care ocupaasemenea poziții. 6ceste persoane trebuie sa "acă "ata unui setdublu de solicitări( pe de o parte solicitările clienților apublicului, pe de alta parte solicitările organizației.

*ste bine de reținut ca di"eritele evenimente ale vieții pot deveni"actori de stres care nu trebuie negli/ați. @n studiu celebru realizatde dr. Bhomas F. >olmes si colegii săi de la @niversitatea dinSashington a pus in evidenta o ierarhie a șocurilor din viața de zicu zi care pot induce stresul.

Ftabilind criteriul re"erință la 1KK de puncte pentru moartea uneipersoane dragi soțul sau soRia, specialiștii acestei universități au

evaluat cu I$ de puncte divorțul, nchisoarea cu 3$, pensionareacu 02, schimbările in munca cu $3, schimbarea responsabilitățilorin munca cu !J, iar ncălcările minore ale legii cu 11 puncte.


63/67


64/67

eustresul numit stresul pozitiv si #istresul numit stresulnegativ.

5ustresul acționeaza ca un "actor dinamizator, energizant asupraorganismului uman avnd ca e"ect potentarea realizării

obiectivelor propuse la cote maxime. Dezolvarea problemeiconduce apoi la o stare de relaxare, de detensionare.

Aa polul opus se afa distresul - o reacție negativa a organismuluiafat in imposibilitatea de a "ace "ata situației.


65/67

--controlați-va gndurile, sentimentele, comportamentul

--respirați adnc si relaxați-va in mod conștient

--concentrați-va asupra lucrurilor pe care le apreciați la ceilalți

--reprimați gndirea negativa, distructiva

--păstrați-va simțul umorului.

)urnalistul (i stresul. Cum îl evităm! cum îl #iminuăm

Ftresul psihologic este reacţia omului la o situaţie di&cilă pentruel.


66/67

viaţa noastră de toate zilele multe depind de noi, dar multe #i"oarte multe nu depind de noi.

. Cu ct este mai nalt nivelul pretenţiilor , cu att mai multcre#te pericolul stresului – reacţie care mobilizează omul pentru a

depă#i di&cultăţile. @n om a/unge u#or la succes. 6ltul aleargă, se ncordează, su"eră #i nimere#te direct n capcanele stresului.6cesta din urmă are o singură soluţie – sa-#i aprecieze adecvatnivelul propriilor pretenţii #i cele ale posibilităţilor reale de caredispune pentru a le realiza.

@. Comportamentul confictual al omului e r%spunsul la o situaţie,pe care el o apreciază ca &ind ameninţătoare. Fă nu uităm, nsă,că viaţa, n sine, nu este nici bună, nici rea, ea este obiectivă.

8oloratura vieţii depinde de percepţia noastră. %eci, există #ansasă evităm stresul, schimbnd culorile, percepţia.

D. Imul, apreciindu-#i "aptele, se bazează att pe propriile criterii,ct #i pe opiniile celor din 0ur .


67/67

!.

tema 3. psihologia conflictului

Documents