UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE”UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA SUCEAVA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂFACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE, AUDIT FINANCIAR ȘI EXPERTIZĂ SPECIALIZAREA: CONTABILITATE, AUDIT FINANCIAR ȘI EXPERTIZĂ CONTABILĂCONTABILĂ

Previziunea financiară și procesul de elaborare mașter. Elaborarea bugetelor periodice

Coordonator: Realizatori: Lect. univ. dr. Camelia MIHALCIUC Petronela Rătundu

Georgeta-Maria Vacarciuc

Suceava, 2015

INTRODUCEREINTRODUCERE

Bugetul, este „un document prin care sunt prevăzute şi aprobate Bugetul, este „un document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice. Cu alte cuvinte, orice buget prin care se derulează publice. Cu alte cuvinte, orice buget prin care se derulează fonduri publice se prezintă ca un plan financiar, prin intermediul fonduri publice se prezintă ca un plan financiar, prin intermediul căruia sunt prevăzute veniturile şi cheltuielile pe o perioadă căruia sunt prevăzute veniturile şi cheltuielile pe o perioadă determinată de timp (an, trimestru, lună), în scopul îndeplinirii determinată de timp (an, trimestru, lună), în scopul îndeplinirii unor obiective şi sarcini precis stabilite la nivelul entităţilor la care unor obiective şi sarcini precis stabilite la nivelul entităţilor la care se referă acel buget (stat, unităţi administrativ-teritoriale, instituţii se referă acel buget (stat, unităţi administrativ-teritoriale, instituţii publice etc)publice etc)

..

I. GESTIUNEA BUGETARĂ ŞI CONTROLUL I. GESTIUNEA BUGETARĂ ŞI CONTROLUL BUGETARBUGETAR

Gestiunea bugetară prin care Gestiunea bugetară prin care entitatea economică îşi defineşte entitatea economică îşi defineşte obiectivele şi mijloacele de realizare, obiectivele şi mijloacele de realizare, vizează modelarea gestiunii unei vizează modelarea gestiunii unei întreprinderi pe un areal temporal macro, întreprinderi pe un areal temporal macro, mezo şi micro care să permită coerenţa, mezo şi micro care să permită coerenţa, descentralizarea şi controlul diferitelor descentralizarea şi controlul diferitelor subsisteme ale sale.subsisteme ale sale.

LLa nivel macro şi mezo se a nivel macro şi mezo se realizează prin elaborarea planului de realizează prin elaborarea planului de afaceri iar la nivel micro prin construirea afaceri iar la nivel micro prin construirea reţelei de bugete.reţelei de bugete.

Controlul bugetar reprezintă activitatea de Controlul bugetar reprezintă activitatea de monitorizare a gestiunii prin compararea monitorizare a gestiunii prin compararea permanentă a rezultatelor de gestiune cu permanentă a rezultatelor de gestiune cu prevederile bugetare în scopul detectării prevederile bugetare în scopul detectării disfuncţionalităţilor, analizei abaterilor disfuncţionalităţilor, analizei abaterilor favorabile şi nefavorabile şi transmiterii favorabile şi nefavorabile şi transmiterii informaţiilor managementului în vederea informaţiilor managementului în vederea adoptării deciziilor.adoptării deciziilor.

1.1 Principiile modelării rețelei de 1.1 Principiile modelării rețelei de bugetebugete

La elaborarea sistemului de bugete se au în vedere o serie La elaborarea sistemului de bugete se au în vedere o serie de principii, cum ar fi:de principii, cum ar fi:1.Principiile referitoare la obiectivele pe termen lung1.Principiile referitoare la obiectivele pe termen lung2.Principiile referitoare la obiectivele şi strategiile pe termen scurt2.Principiile referitoare la obiectivele şi strategiile pe termen scurt3.Principiile referitoare la interacţiunea buget - politici de personal3.Principiile referitoare la interacţiunea buget - politici de personal4.Principiile referitoare la activitatea propriu-zisă de elaborare a 4.Principiile referitoare la activitatea propriu-zisă de elaborare a bugetelorbugetelor5. Principiile referitoare la controlul bugetar5. Principiile referitoare la controlul bugetar

Bugetul este un Bugetul este un instrument esenţial instrument esenţial al controlului de al controlului de gestiune şi are gestiune şi are rolul de:rolul de:

delegare şi motivare

gestiune previzională;

coordonare şi comunicare;

11.2 Sistemul de bugete și .2 Sistemul de bugete și

politicile de întreprinderepoliticile de întreprindere Un sistem de bugete este un mod de Un sistem de bugete este un mod de

gestiune previzională, pe termen scurt, care gestiune previzională, pe termen scurt, care cuprinde planuri şi procese de control cuprinde planuri şi procese de control bugetar. Un bun sistem de bugete are ca bugetar. Un bun sistem de bugete are ca obiectiv obţinerea de informaţii relevante în obiectiv obţinerea de informaţii relevante în scopul cunoaşterii, planificării şi înţelegerii scopul cunoaşterii, planificării şi înţelegerii evenimentelor importante care se petrec şi evenimentelor importante care se petrec şi afectează întreprinderea. afectează întreprinderea.

În general sistemul plan/buget În general sistemul plan/buget cuprinde trei etape, mai mult sau mai cuprinde trei etape, mai mult sau mai puţin detaliate, care dispun de puţin detaliate, care dispun de instrumente proprii:instrumente proprii:

planificarea strategică se foloseşte de planificarea strategică se foloseşte de instrumente cu caracter transparent, instrumente cu caracter transparent, care au o cuantificare globală care au o cuantificare globală efectuată pe baza unei mari mase de efectuată pe baza unei mari mase de informaţii şi de studii axate pe informaţii şi de studii axate pe punctele critice; punctele critice;

planificarea operaţională cuprinde planificarea operaţională cuprinde planuri de acţiune, obiective de planuri de acţiune, obiective de activitate, evaluări destul de corecte, activitate, evaluări destul de corecte, complete şi coerente;complete şi coerente;

bugetul expune acţiunile şi activităţile bugetul expune acţiunile şi activităţile unui an într-o evaluare detaliată.unui an într-o evaluare detaliată.

1. 3 Bugetul Master1. 3 Bugetul Master

Bugetul maşterBugetul maşter reprezintă procesul de reprezintă procesul de previzionare cifrată a performanţei şi poziţiei previzionare cifrată a performanţei şi poziţiei financiare a întreprinderii prin modelarea reţelei financiare a întreprinderii prin modelarea reţelei de bugete periodice, departamentale şi/sau de bugete periodice, departamentale şi/sau funcţionale consolidate în Raportările financiare funcţionale consolidate în Raportările financiare previzionale. previzionale.

Bugetul periodicBugetul periodic denumit şi buget denumit şi buget operaţional sau specializat reprezintă operaţional sau specializat reprezintă previzionarea rezultatelor activităţii de exploatare previzionarea rezultatelor activităţii de exploatare a unui segment sau a unei funcţii din cadrul a unui segment sau a unei funcţii din cadrul întreprinderii pentru o anumită perioadă de timp.întreprinderii pentru o anumită perioadă de timp.

Construcţia bugetului maşter ţine de Construcţia bugetului maşter ţine de domeniul previziunii financiare şi are drept domeniul previziunii financiare şi are drept scop final:scop final:

estimarea necesarului de fonduri pe o estimarea necesarului de fonduri pe o perioadă determinată, în funcţie de perioadă determinată, în funcţie de obiectivele strategice stabilite;obiectivele strategice stabilite;

stabilirea modului în care diversele stabilirea modului în care diversele alternative de finanţare se vor reflecta în alternative de finanţare se vor reflecta în fluxurile de numerar ale organizaţiei.fluxurile de numerar ale organizaţiei.

II. STUDIU DE CAZ: II. STUDIU DE CAZ: BUGETELE PERIODICE NECESARE BUGETELE PERIODICE NECESARE ELABORARII UNUI BUGET MASTER SI A BUGETULUI DE ELABORARII UNUI BUGET MASTER SI A BUGETULUI DE

TREZORERIE PENTRU O ENTITATETREZORERIE PENTRU O ENTITATE

Societatea BETA este o companie cu capital Societatea BETA este o companie cu capital privat, producprivat, producătoare de PC-uri şi are sediul în Bucureşti. ătoare de PC-uri şi are sediul în Bucureşti. Produce şi distribuie trei modele de calculatoare (Y, Z şi Produce şi distribuie trei modele de calculatoare (Y, Z şi W) în toată ţara. Proiecţia reţelei de bugete pentru 2014 W) în toată ţara. Proiecţia reţelei de bugete pentru 2014 a fost rezolvată în formă manuală, fără interfaţă a fost rezolvată în formă manuală, fără interfaţă electronică. Toate bugetele sunt legate între ele, de electronică. Toate bugetele sunt legate între ele, de exemplu, bugetul de producţie depinde de bugetul exemplu, bugetul de producţie depinde de bugetul vânzărilor, bugetul aprovizionărilor de cel al producţiei vânzărilor, bugetul aprovizionărilor de cel al producţiei etc.etc.

Societatea BETABugetul vânzărilor

Anul 2014

ModelCalculatoare preț

vânzare (u.m)Total Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV

Y 2.600 80 23 19 24 14Z 1.900 50 12 10 15 13W 3.000 75 20 16 22 17TOTAL 205 55 45 61 44Previzionarea veniturilorModel Total Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IVY 208.000 59.800 49.400 62.400 36.400Z 95.000 22.800 19.000 28.500 24.700W 225.000 60.000 48.000 66.000 51.000TOTAL 528.000 142.600 116.400 156.900 112.100Previzionarea vânzărilor , u/m pe trimestrul I

Model Total trim. I Ianuarie Februarie Matrie Y 23/59.800 7/18.200 10/26.000 6/15.600Z 12/22.800 2/3.800 7/13.300 3/5.700W 20/60.000 10/30.000 6/18.000 4/12.000TOTAL 55/142.000 19/52.000 23/57.000 13/33.300

Tabelul. 2.1 Bugetul vanzarilor

Bugetul activităţii comerciale prezintă detaliat cheltuielile previzionate funcţiei de vânzare ale societăţii. Interdependent de previzionarea vânzărilor se estimează costurile comerciale, elaborându-se bugetul activităţii comerciale. Una dintre problemele importante în previzionarea cheltuielilor activităţii comerciale este separarea cheltuielilor în funcţie de comportamentul lor faţă de volumul de activitate.

Societatea BETABugetul activităţii comerciale

Anul 2014Previzionarea pe zone (componentă regională necesară controlului)Salarii şi elemente asociate Sud Est Vest Totalşi/sau comisioaneY 1.450 1.990 1.530 4.970Z 1.550 1.520 1.460 4.530W 1.830 1.910 1.820 5.560Total 4.830 5.420 4.810 15.060Materiale consumabile, amorti-zare şi alte cheltuieliY 830 790 810 2.430Z 960 890 970 2.820W 810 840 770 2.420Total 2.600 2.520 2.550 7.670Total buget 7.430 7.940 7.360 22.730Previzionarea costurilor pe trimestre

Total Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IVManoperă 15.060 3.862 3.590 3.850 3.758Materiale consumabile 2.273 583 542 581 567

Amortizare 4.664 1.166 1.166 1.166 1.166Alte cheltuieli 733 219 122 213 179Total cheltuielimateriale 7.670 1.968 1.830 1.960 1.912Total 22.730 5.830 5.420 5.810 5.670

Tabelul 2.2 Bugetul activităţii comerciale

Bugetul de producţie reprezintă un plan detaliat care identifică produsele sau serviciile ce trebuie fabricate/prestate pentru a asigura realizarea programului vânzărilor şi nevoile de stocuri. Nivelul producţiei se deduce din programul vânzărilor şi din raportul stocurilor de produse finite

Societatea BETABugetul de producție

Anul 2014

Programarea producției

Model Total Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IVY 80 23 19 24 14

Z 50 12 10 15 13

W 75 20 16 22 17

Total 205 55 45 61 44

Programarea producției pe trimestrul I

Model Total trim I Ianuarie Februarie Martie

Y 23 7 10 6

Z 12 2 7 3

W 20 10 6 4

Total 55 19 23 13

Tabelul 2.3 Bugetul de producție

Bugetul aprovizionărilor prezintă detaliat previziunile privind atât consumurile de materiale cât şi necesarul de achiziţionat. Obiectivul bugetului aprovizionărilor constă în gestionarea eficientă a cumpărărilor, astfel încât să se evite perturbări în derularea programului de producţie şi vânzări, cât şi administrarea unui stoc optim pentru a asigura diminuarea imobilizării capitalurilor.

A. Consum de materiale directeModel Y Model Z Model W Total

Calculatoare (uf) 80 50 75 205Asamblarea sistemului (um)

Placă de bază 4.000 2.750 4.500 11.250Procesor 10.400 7.000 11.250 28.650Memoria DIMM 1.600 1.000 1.500 4.100HDD 3.200 2.000 3.000 8.200Placă video 12.000 8.000 12.375 32.375Placă audio 800 500 750 2.050CD-ROM/DVD 5.600 3.500 5.250 14.350FDD 800 500 750 2.050Modem ISDN 2.400 1.500 2.250 6.150Set conectoriAsamblare monitor (um)Placă de bazăTub catodic Set conectoriTotal

4004.0005.200

40050.800

1.0002.7503.5001.000

35.000

1.5004.5005.6251.500

54.750

2.90011.25014.325

2.900140.550

Tabelul 2.4 Bugetul aprovizionărilor Societatea BETA Bugetul aprovizionărilor Anul 2014

Total Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Vezi tabelMateriale directe 140.550 37.605 33.720 42.945 26.280 2.4 AMateriale indirecte din care:

12.073 3.083 2.242 4.081 2.667

- de producţie 8.300 2.100 1.500 2.900 1.800 2.7- gen. de admin. 1.500 400 200 600 300 2.8- de desfacere 2.273 583 542 581 567 2.2

(continuare)B. Detalierea aprovizionărilor de materiale directe pentru consumul din

trimestrul IModel Y Model Z Model W Total

Calculatoare (uf) 23 12 20 55Materiale (um)

Asamblare sistemPlacă de bază 1.150 660 1.200 3.010Procesor 2.990 1.680 3.000 7.670Memorie DIMM 460 240 400 1.100HDD 920 480 800 2.200Placă video 3.450 1.920 3.300 8.670Placă audio 230 120 200 550CD-ROM/ DVD 1.610 840 1.400 3.850FDD 230 120 200 550Modem ISDN 690 360 600 1.650Set conectori 115 240 400 755

Asamblare monitorPlacă de bază 1.150 660 1.200 3.010Tub catodic 1.495 840 1.500 3.835Set conectori 115 240 400 755Total 14.605 8.400 14.600 37.605

Bugetul aprovizionărilor societăţii BETA pentru anul 2014 este prezentat în tabelul 2.4. Unităţile fizice ce urmează a fi produse în cursul anului 2014 şi în trim. I sunt preluate din bugetul de producţie. Sumele exprimate în unităţi monetare sunt determinate prin ponderarea unităţilor fizice cu preţul per unitate. Consumurile de materiale directe sunt previzionate în valoare de 140.550 um pentru a produce şi vinde 205 de calculatoare în cursul anului 2014, iar pentru consumurile din trimestrul I sunt necesare 37.605 um.

Bugetul resurselor umane prezintă detaliat previziunile privind necesarul de forţă de muncă pentru o perioadă de timp şi costurile aferente. Fundamentarea costurilor cu resursele umane se asigură prin utilizarea elementelor: norme de muncă, tarife de salarizare şi programul de producţie al perioadei bugetate.

În bugetul resurselor umane se pot proiecta datele anuale şi trimestriale. Managementul decide dacă în cadrul acestui buget se includ toate cheltuielile aferente utilizării forţei de muncă, atât manopera directă cât şi manopera indirectă sau cheltuielile indirecte să fie proiectate în: bugetul cheltuielilor indirecte de producţie (vezi tabelul 2.7), bugetul cheltuielilor generale de administraţie (vezi tabelul 2.8) şi bugetul activităţii comerciale (vezi tabelul 2.2).

Asamblarea sistemului Model Ore/unitate

Asamblarea monitorului Tarif Ore/unitate

Tarif

Y 5 10 2 8Z 6 10 3 8W 8 10 4 8

Manoperă directă (um)Model Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Total Vezi

tabelY 1.518 1.254 1.584 924 5.280 2.1Z 1.008 840 1.260 1.092 4.200 2.1w 2.240 1.792 2.464 1.904 8.400 2.1Total 4.766 3.886 5.308 3.920 17.880

Tabelul 2.5. Bugetul resurselor umane

Societatea BETA Bugetul resurselor umane Anul 2014Programarea orelor şi tarifelor de manoperă

Bugetul resurselor umane la societatea BETA este prezentat în tabelul 2.5 atât pentru anul 2014 cât şi pe trimestre. Unităţile fizice de produs necesare în determinarea cheltuielilor aferente proiecţiilor de utilizare a forţei de muncă sunt preluate din bugetul de producţie (vezi tabelul 2.3). Sumele exprimate în unităţi monetare pe trimestre şi pe anul 2014 sunt determinate ponderând manopera per unitate produs (ore x tarif) cu unităţile de produs programate. Se previzionează costuri cu manopera directă în valoare de 17.880 um pentru a produce şi vinde 205 calculatoare.

Bugetul cheltuielilor indirecte de producţie prezintă previziunile privind cheltuielile indirecte de producţie (altele decât cheltuielile directe privind materialele şi manopera) necesare în realizarea producţiei programate. Costurile indirecte de producţie includ cheltuielile proprii centrului şi costurile prestaţiilor primite prin decontare de la alte centre ( prestaţiile primite de la centrele auxiliare: atelier mecanic).

Tabelul 2.7 Bugetul cheltuielilor indirecte de producţie

Societatea BETA Bugetul cheltuielilor indirecte de productie umAnul 2014

Cheltuieli Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV TotalMateriale 2.100 1.500 2.900 1.800 8.300Salarii 9.000 6.000 13.000 8.000 36.000Elemente asociate 3.150 2.100 4.550 2.800 12.600salariilorEnergie 3.000 2.000 4.000 2.300 11.300Combustibil 600 400 800 500 2.300Apă 300 200 400 250 1.150Instrumente diverse 400 300 600 350 1.650Impozite pe proprietate 300 300 300 300 1.200Asigurări 100 100 100 100 400Amortizare 1.000 1.000 1.000 1.000 4.000Chiria spaţiilor de 3.000 3.000 3.000 3.000 12.000producţieReparaţii curente şi 800 800 900 900 3.400capitaleAlte cheltuieli 50 50 50 50 200Total 23.800 17.750 31.600 21.350 94.500

Bugetul cheltuielilor indirecte de producţie la societatea BETA este redat în tabelul 2.7. Sunt prezentate atât proiecţiile anuale, cât şi cele trimestriale ale cheltuielilor indirecte de producţie în valoare de 94.500 um (trim.1 - 23.800 um, trim. II - 17.750 um, trim. III - 31.600 um şi trim. IV -21.350 um) pentru realizarea a 205 calculatoare.

Bugetul cheltuielilor generale de administraţie prezintă detaliat cheltuielile de exploatare, altele decât cele aferente funcţiilor de aprovizionare, producţie, desfacere, necesare desfăşurării activităţii generale de administrare a întreprinnderii într-o perioadă definită. Administraţia vizează managementul general, serviciul de contabilitate, de informatică, de personal, de control al calităţii activităţii, financiar, juridic etc. şi asigură desfăşurarea normală a activităţii fără a participa direct la procesul de producţie

Anul 2014Cheltuieli Trim. I Trim. II Trim. III Trim. TV Total

Salarii 12.000 12.000 12.000 12.000 48.000Elemente asociate 4.200 4.200 4.200 4.200 16.800salariilorMateriale consumabile 400 200 600 300 1.500Energie 300 300 300 300 1.200Apă şi combustibil 100 100 100 100 400Serviciu informatice 20.000 20.000 20.000 20.000 80.000Asigurări şi impozite 75 75 75 75 300Amortizare 5.000 5.000 5.000 5.000 20.000Chirie clădiri 3.000 3.000 3.000 3.000 12.000Alte cheltuieli 50 50 50 50 200Total 45.125 44.925 45.325 45.025 180.400

Tabelul 2.8 Bugetul cheltuielilor generale de administraţie

Societatea BETABugetul cheltuielilor generale de administraţie

Bugetul cheltuielilor de capital reprezintă detaliat proiecţiile privind investiţiile (de exemplu, utilaje, sisteme sau procese de producţie, amenajări şi renovări de clădiri şi structuri noi, diviziuni, linii de producţie).

Societatea ALFABugetul cheltuielilor de capital Anul 2014

Linie de montajPreţ de achiziţie (decembrie) 40.000 um Durata de viaţă 10 ani Metoda de amortizare lineară Finanţare Fonduri proprii

Bugetul cheltuielilor de capital cuprinde pe lângă previziunile de investiţii (costul de achiziţie, cheltuielile de rambursare din împrumuturi) şi previziunile de finanţare (autofinanţare, capitaluri străine), astfel încât să existe concordanţă între costul investiţiilor şi finanţarea lor.

Tabelul 2.9 Bugetul cheltuielilor de capital

Bugetul taxei pe valoarea adăugată include previziunile decontărilor privind creanţele şi datoriile fiscale aferente taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat şi suportat de consumatorul final. TVA este calculată şi decontată de către întreprindere, fără efect asupra rezultatului dar cu influenţă asupra trezoreriei sale.

La construirea bugetului taxei pe valoarea adăugată se are în vedere TVA deductibilă, TVA colectată aferentă perioadei curente şi TVA de recuperat din perioada precedentă.

Societatea BETABugetul taxei pe valoarea adăugată

Anul 2014Trim.l Trim. II Trim.

IIITrim. IV Total

TVA colectată 27.094 22.116 29.811 21.299 100.320TVA deductibilă 13.716 12.552 15.223 18.933 60.424TVA de recuperat 0 0 0 0 0TVA de plată 13.378 9.564 14.588 2.366 39.896

Tabelul 2.10 Bugetul taxei pe valoarea adăugată

Bugetul taxei pe valoarea adăugată este prezentat în tabelul 2.10. Valoarea anuală şi trimestrială a TVA colectată s-a calculat prin aplicarea cotei de 24% asupra vânzărilor de produse finite din bugetul vânzărilor, tabelul 2.1 (de ex., trim.l: 142.600 um x 24% = 27.094 um).

Pentru determinarea TVA deductibilă se au în vedere aprovizionările de materiale directe şi indirecte din bugetul aprovizionărilor, tabelul 2.4, consumurile de energie, apă, combustibil, chirii, reparaţii, instrumente şi cheltuieli de capital din bugetul cheltuielilor indirecte de producţie, bugetul cheltuielilor generale de administraţie, bugetul cheltuielilor de capital, tabelul, 2.4, (de ex. trim.l: 40.690 um + 31.500 um x 24% = 13.716 um).

Managerii departamentali asigură informaţii mana gementului general în vederea construirii politicii de investiţii:

• identificarea activelor imobilizate;• analiştii financiari proiectează costul investiţiei, rata rentabilităţii;• analiştii de marketing previzionează evoluţia vânzărilor;• contabilul de gestiune cuantifică, prelucrează şi comunică informaţiile într-o

formă accesibilă (logică, utilizabilă) luării deciziilor.