tema 15elaborarea normelor juridice

8/18/2019 Tema 15Elaborarea Normelor Juridice

1/16

Tema XV. Elaborarea normelor juridice1. Precizări preliminareAjunse la un anumit stadiu de dezvoltare, relaţiile economice, politice, de familie etc., determină substanţa din

care se constituie normele juridice, acestea fiind inserate în ordinea de drept prin intermediul tehnicii juridice 1 normative.În acest fel, normele juridice reflectă realitatea social-istorică, neavând o eistenţă apriorică acesteia !. "iind un produsistoric, trebuie admis faptul că, la un moment dat, #i re$lementările juridice pot fi depă#ite de evoluţia unor fenomenesociale.

Acest aspect a fost subliniat în literatura de specialitate % prin precizarea necesităţii intervenţiei legislative, #ianume& fie re$lementările în vi$oare nu mai sunt compatibile cu cerinţele actuale sau de perspectivă' fie prezenţa unor norme juridice este reclamată de eistenţa unui $ol le$islativ în anumite domenii ale relaţiilor sociale.

(e asemenea, obiectul unei norme juridice a fost precizat cel puţin din două perspective, #i anume& în plansociolo$ic, )să dea o soluţie determinată la o cerinţă socială, reală sau prezumată, născută la un moment dat*' în plan

juridic, să modifice ordinea juridică eistentă, prin modificarea, înlocuirea sau completarea normei în vi$oare sau princrearea de norme, de relaţii într-o materie nere$lementată+.

În ceea ce prive#te scopul tehnicii juridice, au fost eprimate mai multe concepţii , dintre care ne raliem #i noicelei care susţine ideea de si$uranţă, ca element esenţial al ordinii juridice. entru atin$erea acestui scop, norma de drepttrebuie să prezinte precizie, certitudine, uniformitate, caractere ce pot fi asi$urate doar prin respectarea unor norme tehnice,

prin intermediul cărora cerinţele vieţii sociale îmbracă forma specifică a re$lementărilor le$ale./ricare ar fi necesitatea unei intervenţii de elaborare a unor noi norme juridice, sau oricare ar fi obiectul normei

juridice, aceasta trebuie să satisfacă idealul de justiţie al societăţii respective0. entru atin$erea unui asemenea deziderat,este luată în calcul eistenţa a două mari momente în cadrul procesului de le$iferare, #i anume& constatarea situaţiilor sociale care reclamă re$lementare juridică' desprinderea idealului juridic aplicabil acestor situaţii în funcţie de con#tiinţa

juridică a societăţii.Activitatea2 de normare, adică de creare #i instituire de re$uli juridice, reprezintă, potrivit unei opinii, una dintre

funcţiile esenţiale #i eclusive ale puterii de stat13, potrivit altei opinii, una dintre modalităţile de eercitare a puterii destat11. 4rmărind promovarea anumitor relaţii sociale, puterea de stat, prin intermediul or$anelor specializate, abilitate prin5onstituţie, le$i sau re$ulamente cu competenţă normativă1!, transpune relaţiile de pe plan social pe planul dreptului1%,consfinţindu-le prin le$e1+. 5u ajutorul le$ilor, statul coordonează, disciplinează #i re$lează ansamblul de procese social-economice1.

Activitatea creatoare de drept trebuie să se realizeze potrivit necesităţilor dictate de evoluţia societăţii, în limiteleunor atribuţii sau competenţe, de către or$ane ce poartă denumirea de or$ane le$iuitoare 1 6cunoscute #i sub denumirea de

1 7heor$he BOBOŞ, Teoria generală a dreptului, 8ditura 9Ar$onaut*, 5luj-:apoca, 1222, p. !13.entru înţelesul #i obiectul noţiunii de )tehnică juridică*, a se vedea Infra,recizări terminolo$ice.(efiniţia consacrată a noţiunii de )tehnică*, este aceea de )totalitate a procedeelor întrebuinţate în practicarea unei meserii, a unei#tiinţe*. 5onform (icţionarului 8plicativ al limbii române 6DEX;, 8ditura 94nivers enciclopedic*, ress, Arad, !33+, p. 11.% ?idia BAA!, Elemente de teoria dreptului, 8ditura 9All


2/16

9autorităţi le$iuitoare* sau 9le$iuitor* sau 9le$islator* 10;, îndreptăţite să re$lementeze primar #i ori$inar relaţiile socialefundamentale dintr-o societate, să or$anizeze ordinea juridică a unei naţiuni sau a unei comunităţi de naţiuni 1, curespectarea unor proceduri, principii, metode, etape, artificii de limbaj, modalităţile practice de construcţie normativă etc. 12

specifice #i potrivit scopurilor $enerale, impuse de buna funcţionare a mecanismului social, de coeistenţă a libertăţilor sociale!3. În $eneral, în constituţiile statelor moderne sunt instituite or$ane le$iuitoare speciale, care sunt investite cucompetenţe privind 9producerea normelor $enerale ce trebuie aplicate de tribunale #i administraţii* !1. A#adar, actelenormative nu pot fi redactate la întâmplare !!, în mod arbitrar !%, procesul de creare a dreptului reprezentând o acţiune demare rezonanţă socială, cu adânci implicaţii în derularea normală a raporturilor esenţiale dintre oameni!+.

8laborarea actelor normative este un demers subordonat unor comandamente ale con#tiinţei #i raţiunii factorilor

care creează norma juridică #i unor re$uli specifice de modelare a lor, demers care pentru a asi$ura un echilibru întrereflectarea realităţii #i reglementarea realităţii trebuie să se bazeze cel puţin pe două condiţii esenţiale, #i anume& pe de o

parte, cunoa#terea realităţii #i a necesităţilor sociale supuse normării, cunoa#tere întemeiată pe datele furnizate de diferite#tiinţe, în special de #tiinţele juridice' pe de altă parte, se impune aplicarea adecvată a normelor de tehnică le$islativă!.

(eterminarea #i condiţionarea socială a dreptului nu pot fi privite a fi limitate la nivelul confi$urării soluţiilor defond ale dreptului, ci trebuie urmărite #i sub aspectul influenţei lor asupra soluţiilor de ordin tehnic. (in perspectivaconstrucţiei tehnice a dreptului, aceasta înseamnă )stabilirea unui cât mai bun raport de adecvare a hainei eterioare adreptului cu substanţa #i structura sa intimă*! 6dintre conţinut #i formă sau tehnică!0;, a#adar a soluţiilor tehnice cusoluţiile de fond, respectiv cu substanţa #i structura fenomenelor sociale, cărora, la rândul lor, soluţiile de fond ale dreptuluile dau eprimare. Între fondul #i forma de eprimare a le$ii eistă un raport de implicare reciprocă, întrucât forma trebuiesă fie epresia corectă a fondului, împreună constituind un tot inseparabil. #ondul reglementării este redat printr-o anumită formă de e$primare care, în limbajul uzual, este denumită te$tul legii!. (upă cercetarea datelor complee care constituiematerialul brut al re$ulilor de drept, acestea vor fi traduse în instrumente potrivite scopului urmărit, #i anume realizarea

justiţiei #i ordinii în raporturile sociale!2

.?uând în considerare le$ătura strânsă dintre fenomenele sociale #i normele juridice, primenirea #i perfecţionareale$islaţiei trebuie privite ca procese neîntrerupte%3. rocesul de elaborare a dreptului este unul dinamic, este un procesdeschis, influenţat de evoluţia factorilor care condiţionează dreptul în diferite etape istorice ale aceleia#i societăţi%1.

8laborarea%! normelor juridice constituie o operaţie de ordin lo$ic, implicând domeniul cunoa#terii, al evaluării #ial determinării%%.

10 :icolae POPA, Teoria generală a dreptului, 8ditura )All


3/16

?a începuturile constituirii dreptului%+ a predominat activitatea de preluare #i consacrare în plan juridic adiverselor norme sociale% cu caracter cutumiar %. În epoca modernă #i în contemporaneitate normele juridice reprezintă un

produs aproape eclusiv al activităţii de normare prin elaborarea acestora de către factorii de putere competenţi%0, sunt$enerale #i abstracte, de unde rezultă caracterul lor de universalism%. Apariţia dreptului, ca un ansamblu de norme prinintermediul cărora conduita umană este re$lementată la modul $eneral #i impersonal, a cunoscut o evoluţie 5hiar dacă înistoria dreptului latura teoretică a procesului le$islativ ocupă un loc însemnat în preocuparea $ândirii juridice doar de laînceputul secolului al FEF-lea%2, #i chiar dacă destul de recent este folosit termenul de tehnică în procesul de elaborare aactelor normative, considerăm că în toate timpurile a eistat o tehnică 6mai mult sau mai puţin elaborată;, fără de caredreptul nu ar fi putut eista.

?iteratura de specialitate+3 face referire cam la aceia#i autori care au avut preocupări #i reale contribuţii în acestsens, $ândirea lor fiind sursă de inspiraţie #i în prezent, cum ar fi& Cavi$n>, ean (abin, Gudolf von Eherin$, "ranKois 7en>,

:icolae Litulescu, Estrate Bicescu, Bircea (juvara #i alţii.(intre cei care #i-au consacrat opera studiului procesului de creare a dreptului se desprinde, fiind de referinţă,

concepţia omului de #tiinţă francez "r. 7Mn>, în special prin conturarea raportului dintre )dat* #i )construit* în drept, chiar dacă unele dintre concluziile acestui model sunt oarecum depă#ite +1. În concepţia autorului francez, )dat*-ul este cercetatde #tiinţă+!, însemnând acea realitate socială eterioară dreptului pozitiv, oferindu-i celui din urmă substanţialitateanecesară eistenţei+%. otrivit aceluia#i autor, )construitul* este rezultatul tehnicii++, adică normele juridice, construcţiaartificială a )dat*-ului.

%+ Avem în vedere, la modul $eneral, evoluţia cronolo$ică a omenirii, căci este relativ a ne referi la asemenea începuturi întrucâtconstituirea a ceea ce considerăm azi prin drept nu s-a realizat în toate timpurile #i în toate locurile de pe $lob în acela#i timp, în acela#iritm #i în acela#i fel, #i chiar în acelea#i spaţii s-a realizat uneori în salturi. utem lua în considerare 9fascinantul edificiu juridic roman*,

care a fost realizat utilizându-se elemente ale tehnicii juridice, cum ar fi& precizia #i claritatea definiţiilor' conturarea unor principiispecifice dreptului public #i dreptului privat' construirea unor instituţii juridice, unele dintre ele re$ăsindu-se în dreptul modern'utilizarea unor procedee lo$ice de demonstraţie etc. Apud 5ostică VOI!%, Teoria generală a dreptului, 8ditura 9?umina ?e*,


4/16

ornind de la concepţia lui 7en> #i recunoscând eistenţa unui )dat* al activităţii de le$iferare, ca o condiţie fărăde care activitatea creatoare de drept ar rămâne epusă subiectivismului #i arbitrariului, Anita :aschitz considera că )dat*-ul dreptului înseamnă, într-o caracterizare $enerală, factorii de configurare a dreptului. (in această perspectivă, )dat*-uleste înţeles ca un izvor infra-pozitiv al dreptului pozitiv, ca o totalitate de factori anteriori #i posteriori operei dere$lementare juridică, eistenţa cărora înscrie )acţiunea le$iuitorului în anumite limite determinate, o plasează pe terenulunei activităţiu #tiinţifice, condiţionează #i determină, prin influenţa eercitată asupra acestei activităţi, elementele de bazăale viitoarelor re$lementări juridice*+.

Lotodată, s-a subliniat faptul că, în )construcţia juridică*, )dat*-ul dreptului nu aparţine eclusiv cunoa#terii#tiinţifice, ci acesteia i se adau$ă #i celelalte forme de reflectare a realităţii etra-#tiinţifice, cum ar fi& cele politice 6cu cea

mai mare influenţă;, morale, tradiţii, sentimente, ideolo$ii, valori sociale, elemente de ordin subiectiv-voliţional alele$iuitorului+. 5u toate acestea, considerăm că nu este diminuat caracterul #tiinţific al elaborării actelor normative,dimpotrivă, se îmbo$ăţe#te conţinutul noilor re$lementări, conturând acel )spirit al le$ii* care se adau$ă )literei le$ii*,conferind armonie normei juridice. )5onstruitul*, adică norma juridică elaborată, odată inclusă în dreptul pozitiv, la rândulei, constituie un )dat* pentru viitoarele construcţii juridice.

Într-o opinie formulată recent, modelul bazat pe simplitate #i recurs eclusiv la )dat* în drept considerându-sedepă#it, s-a subliniat că, pentru elaborarea unor re$lementări viabile este necesar& pe de o parte, să se apeleze lainvesti$area sociolo$ică a relaţiilor sociale, să se democratizeze procesul de creare a dreptului prin participarea directă sauindirectă a electoratului' pe de altă parte, procesul de creare a dreptului să fie ridicat la standardele secolului al FFE-lea

prin situarea procesului le$islativ pe suportul #tiinţific #i normative al le$isticii formale, prin elimibnarea amatorismului #ia abuzurilor voluntare+0.

?a începutul secolului al FF-lea erau semnalate trei $rupuri de autori ale căror teorii aveau la bază ideiasemănătoare cu privire la relaţia dintre tehnică #i #tiinţă în elaborarea actelor normative& $rupul tehnicienilor puri, care,

prin teoria lor, susţineau că tot ce este re$ulă de drept pozitiv constituie partea tehnică a dreptului' $rupul sociologilor puri, care considerau dreptul pozitiv ca fiind traducerea fidelă a realităţilor sociale, în acest contet tehnica neavând decâtrolul de a completa #i dezvolta re$ulile formulate de #tiinţă' $rupul uriştilor sociologi, care acordau un rol relativ e$altehnicii #i #tiinţei, considerând re$ulile #i principiile dreptului fie opera #tiinţei, fie a tehnicii juridice+.

:e raliem punctului de vedere al ultimului $rup, considerând că tehnica nu poate eista în sine, fără a ţine cont deconţinutul căruia i se aplică #i care este asi$urat printr-un ansamblu de cuno#tinţe ce fac parte din #tiinţă. În procesul deelaborare a actelor normative, măsura în care le$iuitorul valorifică rezultatele #tiinţei depinde de $radul de cunoa#tere#tiinţifică a realităţilor. rin cunoa#tere se mijloce#te procesul de reflectare, le$ând obiectul cunoa#terii de rezultatulcunoa#terii, dreptul devenind astfel o epresie a realităţilor înconjurătoare. 8ste motivul pentru care cunoa#terea #tiinţificăa realităţilor sociale reprezintă una dintre condiţiile fără de care nu putem vorbi de o le$iferare+2 eficientă3.

În procesul de elaborare a actelor normative nu eistă o $raniţă fiă între tehnică #i #tiinţă, a#a cum nu eistă$raniţe fie nici între diferitele ramuri ale #tiinţei1. Cepararea #tiinţei #i tehnicii în procesul de creare a dreptului presupuneidentificarea unui element raţional J care domină procesul de cunoa#tere -, #i a unui element artificial J care domină

voinţa

!

. 5hiar dacă terminolo$ia utilizată nu este una unitară%, s-a statuat că suntem în faţa unei #tiinţe a elaborării actelor normative sau o #tiinţă a le$iferării+, #tiinţă juridică de sine-stătătoare consacrată deja sub denumirea de le$istică formală.

?e$islaţia unui stat reprezintă un sistem, sistemul de drept naţional J unul dintre elementele de cea mai mareînsemnătate ce particularizează un stat. "uncţionarea bună a sistemului depinde, în mare măsură, de armonia #i bunacorelare a părţilor sale componente, a re$lementărilor anterioare cu cele posterioare, a re$lementărilor $enerale cu cele

++ În literatura de specialitate, normele pe care se bazează activitatea de elaborare a actelor normative au primit denumirea de reguliconstructive 6ca re$uli de mijloace;, pentru a face distincţia acestora de regulile normative 6ca re$uli de scop;, adică cele care impun oanumită conduită sau o abţinere de la o anumită conduită. Apud Aleandru V"##I$"ES!%, 1222, pp. %33-%31, citându-i pe ?eon(u$uit #i pe ean (abin. .+ Anita &AS!)IT-, Teorie şi tehnică în procesul de creare a dreptului, 122, p. !1.+ Andrei SIDA, Teoria generală a dreptului, !33+, p. 110.+0 Eoan VIDA, %anual de legistică formală. Entroducere în tehnica #i procedura le$islativă, !333, pp. %2-+3.+

Apud Aleandru V"##I$"ES!%, Tratat de enciclopedia dreptului, 1222, pp. %31-%1, Cecţiunea a EE-a, 5oncepţiile asupranoţiunii de tehnică juridică.+2 entru înţelesul #i obiectul noţiunii de )le$iferare*, a se vedea Infra,recizări terminolo$ice.3 Apud 7heor$he BOBOŞ, 5orina B%-D%*A&, Teoria generală a dreptului, 8ditura 9Ar$onaut*, 5luj-:apoca, !33, p. 1!+.1 7heor$he BOBOŞ, Teoria generală a dreptului, 8ditura 9Ar$onaut*, 5luj-:apoca, 1222, p. 0.! Eoan VIDA, %anual de legistică formală. Entroducere în tehnica #i procedura le$islativă, !333, p. !2.% entru a acoperi acela#i domeniu, mai sunt utilizate #i noţiunile de )#tiinţa le$islativă #i sociolo$ia le$islaţiei*, respectiv )#tiinţale$islativă #i etimolo$ia le$islaţiei*, sau )#tiinţa le$islaţiei*. Apud :icolae POPA, Teoria generală a dreptului, 122, pp. !!1, !!0'

:icolae POPA, Teoria generală a dreptului, !33!, pp. 12, !3%.+ Apud 7heor$he BOBOŞ, 5orina B%-D%*A&, Teoria generală a dreptului, 8ditura 9Ar$onaut*, 5luj-:apoca, !33, p. 1!+' EoanVIDA, %anual de legistică formală. Entroducere în tehnica #i procedura le$islativă, pp. -0. entru înţelesul #i obiectul noţiunii de )le$istică formală*, a se vedea Infra,recizări terminolo$ice. =ictor-(an -#"TES!%, Introducere în legistica formală, 122, p. 11.


5/16

speciale, a re$lementărilor cu forţă juridică superioară cu cele aflate pe trepte inferioare ale ierarhiei normative 0. entruinte$rarea dispoziţiilor le$ale în sistemul dreptului este necesară o tehnică, adică folosirea unor procedee, metode,construcţii, artificii prin care soluţiile de fond dobândesc practicabilitate, )capacitate de inserare* în viaţa socială.

Gespectarea normelor de tehnică le$islativă pentru elaborarea actelor normative este #i o $aranţie a respectării lor de bunăvoie2, dar #i a autorităţii lor . 6forţei lor juridice #i credibilităţii actelor respective;. 8le se impun prin ri$oarea cucare au fost elaborate, ţinându-se cont, pe de o parte, de respectarea procedurilor, metodelor, principiilor elaborăriinormelor juridice, care să le confere un caracter #tiinţific, clar #i coerent 3, scoţând în evidenţă măiestria #i spiritul1

le$iuitorului, #i, pe de altă parte, avându-se în vedere ca actele juridice normative să răspundă nevoilor reale ale societăţii6de ordin social, economic, moral, istoric etc.!; #i să corespundă sistemului de valori, fiind, într-un anume sens, o

rezultantă a acestui sistem%. Oi aceasta, în condiţii în care compleitatea #i volumul actuale ale contactelor inter #i intra-sociale amplifică sarcinile or$anelor le$islative, determinând cre#terea capacităţii lor de receptare a comandamentelor sociale, de apreciere proprie a acestor comandamente, de perfecţionare a tehnicii de elaborare a normelor juridice, ca #i aconţinutului acestor norme+. Activitatea or$anelor cu atribuţii normative prezintă astfel o incontestabilă valoare teoretică,dar, mai ales, practică. Entervenţia activă a le$iuitorului prin prisma unor preocupări specifice de utilitate #i practicabilitatese realizează #i la nivelul raporturilor dintre factorii de confi$urare 6determinare; a dreptului #i soluţiile de tehnicăle$islativă. Cubscriem afirmaţiei0 potrivit căreia a le$ifera, în înţelesul lar$ al noţiunii, este o #tiinţă, o artă2 #i otehnică03.

/. Precizări 'erminolo0ice"ără a fi diminuate importanţa #i rolul activităţii de elaborare a normelor juridice, pentru modelarea conţinutului

re$ulilor de drept #i pentru eprimarea lor într-o formă specifică01, sunt utilizate mai multe noţiuni, cu un înţeles mai lar$sau mai restrâns0!, dintre care ne vom opri doar la câteva în rândurile care urmează.

A. 4nii autori se referă la 'enica norma'i(ă, având în vedere ansamblul de principii, metode, proceduri etc. care

reprezintă ri$ori specifice normativităţii juridice #i care stau la baza elaborării tuturor cate$oriilor de norme sau acte juridice normative0%. 8ste o denumire $enerică pe care o putem utiliza pentru a desemna ceea ce se înţele$e, la modul$eneral, prin între$ procesul de normare.

0 Apud Anita &AS!)IT-, Teorie şi tehnică în procesul de creare a dreptului, 122, p. !3!. Apud Anita &AS!)IT-, Teorie şi tehnică în procesul de creare a dreptului, 122, p. 122.2 În sprijinul afirmaţiei noastre, precizăm că, :icolae POPA, în Teoria generală a dreptului, !33!, p. 10, aminte#te observaţia lui?ucian


6/16


7/16

folosite în activitatea de elaborare a proiectelor de le$i #i a altor acte normative, care contribuie, pe de o parte, ladeterminarea unor soluţii le$islative judicios alese J potrivit cerinţelor sociale J #i, pe de altă parte, la modul de eprimareal acestora în tete corespunzător redactate, reprezentând o parte constitutivă a tehnicii juridice. / altă definiţie, este cea

potrivit căreia 'enica le0i3la'i(ă @este alcătuită dintr-un comple de metode #i procedee menite să asi$ure o formăcorespunzătoare conţinutului 6substanţei; re$lementărilor juridice*2. Gemarcăm că, de#i în formule diferite, definiţiileamintite subliniază că tehnica le$islativă are în atenţie atât forma, structura eterioară a normelor juridice, prin modulformal-juridic23 de alcătuire redacţională a conţinutului normei juridice, cât #i conţinutul 6substanţa; normelor re$lementate.

Lehnica le$islativă este parte constitutivă a tehnicii juridice21, limitată la procedeele ce vizează doar elaborareadreptului2!, respectiv a normelor cuprinse în actele normative.

5. Tenica juridică. Lehnica juridică a căpătat diferite semnificaţii #i întinderi în concepţia diferiţilor autori careau abordat tema elaborării normelor juridice. Loate definiţiile tehnicii juridice, chiar dacă sunt diferit formulate, reflectând,totodată, #i concepţii sensibil diferite, teoretic se aseamănă prin considerarea acestei tehnici ca fiind )opera artificială aomului de drept modelând fondul dreptului, conform necesităţilor pur juridice*2%.

Au eistat unii autori care au considerat ca sinonim termenul de tehnică le$islativă cu cel de tehnică juridică2+.Autorii care suprapuneau cei doi termeni, pornind de la poziţia centrală pe care o ocupă tehnica le$islativă 6sau, pe scurt,le$iferarea; în procesul de elaborare, de creare a actelor normative, nu au separat elaborarea actelor normative derealizarea2 acestora în practică.

Bajoritatea autorilor însă fac o distincţie între tehnica juridică #i tehnica le$islativă. Lehnica le$islativă este, dupăcum am văzut, o noţiune cu o sferă mai restrânsă cuprinzând aspectele tehnice în procesul de elaborate a dreptului, pe cândtehnica juridică este o noţiune mai lar$ă, ce cuprinde atât elaborarea dreptului, cât #i aplicarea lui 2. 4na dintre primeledefiniţii lar$i date tehnicii juridice, care nu pun semnul de e$alitate între aceasta #i tehnica le$islativă este aceea formulatăla începutul secolului al FF-lea de .


8/16

entru a face distincţie între procesul de elaborare a normelor juridice care intră în tehnica le$islativă, ca parte atehnicii juridice, #i celelalte două componente ale tehnicii juridice, a fost utilizată #i noţiunea de 'enică juridicănorma'i(ă13+.

5ând ean (abin preciza că tehnica juridică se poate referi atât la conţinutul re$lementării, cât #i la formaacesteia, făcând distincţia între )tehnica juridică materială* - care se referă la fondul re$lementării, #i )tehnica juridicăformală* - care se referă la forma re$lementării din perspective utilizării procedeelor tehnice, lo$ice, sistematice, filolo$ice-, cu scopul asi$urării unei cât mai bune percepţii a comandamentului juridic în ordinea socială13, avea în vedere tehnicale$islativă.Într-o altă formulare, tehnica juridică reprezintă un aspect de eecuţie al elementului raţional, constând în metode care au

menirea de a transforma socialul în juridic, re$ulile de conduită în re$uli de drept cu caracter obli$atoriu, cu scopul de aasi$ura aplicarea dreptului13.

(. #e0i3'ica 4ormală este o altă denumire pe care unii autori au considerat-o identică tehnicii le$islative, pe de o parte, pentru că acesta din urmă poate avea o dublă semnificaţie, după cum se desprinde din cele anterior prezentate, #i, pede altă parte, pentru că a fost deja consacrat în literatura occidentală130. 5onsiderându-se că termenul de le$istică formalăeprimă cât se poate de bine procesul de transformare a materialului brut ce urmează a fi prelucrat în tete de le$e 13, a fost

propus termenul de )le$istică formală* în locul celui de )tehnică le$islativă*.Alţi autori însă au mers mai departe cu analiza, ar$umentând că cele două noţiuni nu se confundă întrucât

)le$istica formală* are un conţinut mai lar$, cuprinzând atât normele metodolo$ice de redactare a actelor normative, cât #ire$ulile de procedură le$islativă, ambele cate$orii de norme având caracter formal #i reprezentând condiţii faţă de care nuse poate face abstracţie la elaborarea actelor normative132.

?e$istica formală este considerată a reprezenta un domeniu de vârf al #tiinţei dreptului, ridicând numeroase probleme alimentate atât de variabilitatea procedeelor tehnice, cât #i de caracterul schimbător al acestora113. ?e$istica

formală, datorită caracterului ei comple, este considerată în doctrină atât ramură distinctă de drept, cât #i o #tiinţă juridicăde sine stătătoare, pe lân$ă faptul că a fost introdusă ca disciplină de studiu în unele instituţii de învăţământ superior 111.În considerarea le$isticii formale ca ramură de drept au fost luate în calcul& obiectul de re$lementare - ansamblul

de norme juridice care re$lementează procesul de elaborare a actelor normative, cuprinse în diverse izvoare& 5onstituţiaGomâniei, le$i or$anice #i ordinare, ordonanţe, re$ulamentele #i cutumele parlamentare, hotărâri ale 7uvernului' metodade reglementare - autoritar-descriptivă& normele juridice elaborate potrivit acestei metode sunt descriptive prin conţinutullor #i autoritare prin modul în care sunt impuse participanţilor' eistenţa unor principii de drept specifice& principiulfundamentării #tiinţifice a actelor normative' principiul asi$urării echilibrului între dinamica #i statica dreptului' principiulcorelării actelor normative' principiul accesibilităţii #i economiei de mijloace în elaborarea actelor normative. 5hiar dacăunele dintre aceste norme fac parte dintr-o altă ramură a dreptului 6de eemplu, re$ulile procedurii le$islative care suntstudiate în cadrul dreptului constituţional;, având în vedere scopul acestor norme, se consideră că ar putea fi $rupate #i într-o altă ramură a dreptului, le0i3'ica 4ormală, alături de normele tehnicii le$islative care nu aparţin nici unei alte ramuri dedrept11!.

(e asemenea, se pledează pentru considerarea le$isticii formale printre #tiinţele juridice de ramură, chemată fiindsă propună soluţii pentru simplificarea, armonizarea #i sistematizarea le$islaţiei, având totodată menirea de a relevare$ulile jocului politic în procesul de elaborare, adoptare #i intrare în vi$oare a le$ii.11%

(in cele epuse mai sus se desprinde faptul că, de#i sunt propuse mai multe denumiri pentru a desemna activitateade creare a dreptului, acoperind un domeniu mai lar$ sau mai restrâns al acesteia, pentru o abordare completă trebuie avuteîn vedere atât normele metodolo$ice privind redactarea actelor normative 6a se vedea ?e$ea nr. !+P!333 privind normele detehnică le$islativă pentru elaborarea actelor normative;, cât #i procedurile aplicate acestora în vederea adoptării sauaprobării 6de eemplu, Hotărârea 7uvernului nr. 1!!P!330 pentru aprobarea Ge$ulamentului privind procedurile, lanivelul 7uvernului, pentru elaborarea, avizarea #i prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor deacte normative, precum #i a altor documente, în vederea adoptăriiPaprobării 11+;, pentru a dobândi forţă juridică. 5ele două

13+ A se vedea #i Andrei SIDA, Teoria generală a dreptului, !33+, p. 11.13 (espre distincţia dintre )tehnica juridică materială*, #i )tehnica juridică formală*, propusă de către unul dintre părinţii tehniciile$islative, ean (abin, în Theorie generale du droit ,


9/16

aspecte ale activităţii de creare a dreptului sunt re$lementate în Gomânia prin acte normative diferite, care se completeazăreciproc.

R R RÎn cele ce urmează, vom puncta câteva aspecte mai importante din activitatea de elaborare a actelor normative,

având în vedere atât unele norme de tehnică le$islativă cât #i unele proceduri, urmând să amintim principiile tenicii deelaborare a actelor normative, etapele tehnicii de elaborare a actelor normative, părţile constitutive #i structura formală aactelor normative. (e asemenea, vom utiliza termenul de 9le$iuitor* pentru a desemna toate tipurile de autorităţi investitecu atribuţia de a elabora acte normative. Geamintim că prin noţiunea de 9elaborare* înţele$em atât elaborarea unor noire$lementări juridice, cât #i modificarea sau completarea celor deja eistente. 4nde nu se precizează altfel, noţiunea de

9le$e* este considerată în sensul ei $eneric, înţele$ând orice act normativ.

. Principiile 'enicii de elaborare a ac'elor norma'i(eBodelarea normei juridice, atât sub aspectul structurii interne, cât #i al formei eterioare este subordonată unor

principii specifice. 5u toate că nu toţi autorii au în vedere acelea#i principii11, sau formularea lor diferă uneori, majoritateaautorilor se opresc cu aproimaţie la următoarele principii a căror respectare este obli$atorie în activitatea de elaborare aactelor normative&

A. Principiul fundamentării ştiinţifice a activităţii de elaborare a normelor juridice implică din parteale$iuitorului cunoa#terea #tiinţifică a realităţilor, necesităţilor #i implicaţiilor normării juridice 11. "undamentarea noiire$lementări trebuie să aibă ca punct de pornire dezideratele sociale prezente #i de perspectivă, luând în calcul #iinsuficienţele le$islaţiei în vi$oare. 8laborarea unor noi re$lementări trebuie fundamentată atât pe evaluarea impactuluile$islaţiei specifice aflate în vi$oare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât #i pe evaluarea impactului

politicilor publice implementate de noul act normativ110. "undamentarea adecvată a iniţiativelor le$islative este asi$urată

printr-o evaluare preliminară11

a impactului proiectelor de le$e, a propunerilor le$islative #i a celorlalte proiecte de actenormative, care se realizează printr-un set de activităţi #i proceduri privind identificarea #i analizarea efectelor economice,sociale, de mediu, le$islative #i bu$etare.

În funcţie de importanţa #i compleitatea proiectelor de acte normative, elaborarea acestora trebuie precedată& de oactivitate de documentare #i analiză #tiinţifică pentru cunoa#terea temeinică a realităţilor economico-sociale, a evoluţiei #itendinţelor fenomenelor #i relaţiilor sociale ce urmează a forma obiectul re$lementării juridice 112' de o trecere în revistă aistoricului le$islaţiei domeniului aflat în atenţie, precum #i a re$lementărilor similare din le$islaţia străină, în special dinţările membre ale 4niunii 8uropene1!3, dar #i din le$islaţia internaţională când este cazul. entru documentarea le$islativăinformaţiile pot fi obţinute de la 5onsiliul ?e$islativ 1!1 ori de la alte autorităţi ori instituţii cu atribuţii de informare înmateria respectivă. În activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectelor de acte normative mai sunt avute învedere atât jurisprudenţa J practica 5urţii 5onstituţionale în domeniul supus re$lementării, practica instanţelor de judecatăîn aplicarea re$lementărilor în vi$oare J, cât #i doctrina juridică în materie1!!.

entru o cunoa#tere cât mai fidelă a unui domeniu supus re$lementării se apelează la speciali#ti, la institute de

cercetare, universităţi, societăţi comerciale sau or$anizaţii ne$uvernamentale, care, pe baza unui contract de prestăriiservicii, vor realize evaluarea preliminară a impactului proiectului de act normativ, la cererea iniţiatorului acestuia 1!%. Baimult, în cadrul autorităţilor publice care, conform atribuţiilor #i domeniului lor de activitate, potrivit le$ii, au dreptul săiniţieze proiecte de acte normative, se constituie $rupuri de lucru în componenţa cărora sunt desemnaţi juri#ti, speciali#ti îndomeniul afacerilor europene, speciali#ti în domeniul politicilor publice, speciali#ti din compartimentele corespunzătoare

profilului propunerilor de re$lementare1!+. Gezultatele studiilor de cercetare #i referirile la sursele de informaţii suplimentare relevante pentru dezbaterea

proiectelor de acte normative trebuie să fie incluse în instrumentele de pre"entare şi de motivare ale proiectului de act

11+ )o'ăr6rea *u(ernului nr. 1// a(izarea ?i prezen'area proiec'elor de documen'e de poli'ici publice> a proiec'elor de ac'e norma'i(e> precum ?i aal'or documen'e> =n (ederea adop'ării8aprobării a fost publicată în Bonitorul /ficial al Gomâniei, artea E, nr. 01 din !% octombrie!330.11 În afară de principiile pe care le amintim aici, au mai fost conturate #i un principiu al planificării #i pro$nozei le$islative, precum #i

principiul unităţii re$lementărilor juridice. Apud Eoan SA&TAI, Teoria generală a dreptului, !330, pp. 1!1-1!!.11 Andrei SIDA, Teoria generală a dreptului, !33+, p. 11.110 5onform art. al. 6!; din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.11 5onform art. 1 din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.112 7heor$he BOBOŞ, Teoria generală a dreptului, 1222, p. !1+.1!3 5onform art. 12 al. 61; din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.1!1 5onform art. 02 din 5onstituţia Gomâniei, republicată, 5onsiliul ?e$islativ este un or$an consultativ de specialitate al arlamentului,care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizăeii, unificării #i coordonării între$ii le$islaţii, ţinînd totodată #i evidenţaoficială a le$islaţiei Gomâniei.1!! 5onform art. !3 din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.1!% 5onform art. al. 6+; din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.1!+ 5onform art. 0 din H.7. nr. 1!!P!330.


10/16

normativ1!. Enstrumentul de prezentare #i motivare include conţinutul evaluării impactului actului normativ propus,cuprinzând, printre altele1!& motivul emiterii actului normativ, cu referire specială la insuficienţele #i neconcordanţelor re$lementărilor în vi$oare' principiile de bază #i finalitatea re$lementărilor propuse' concluziile studiilor, lucrărilor decercetare, evaluărilor statistice' referiri la documente de politici publice' impactul socio-economic' impactul financiar asupra bu$etului $eneral consolidat pe termen scurt #i lun$' impactul asupra sistemului juridic' compatibilitatea cure$lementările comunitare în materie, precum #i măsurile viitoare de armonizare care se impun' consultările derulate învederea elaborării proiectului de act normativ' activităţile de informare publică privind elaborarea #i implementarea

proiectului de act normativ #i ale secţiunii prevăzute de le$e.


11/16

având obli$aţia de a motiva ur$enţa1%' la rândul lor, ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile #i alte asemenea acte aleconducătorilor ministerelor #i celorlalte or$ane ale administraţiei publice centrale de specialitate ori ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza #i în eecutarea le$ilor, a hotărârilor #i a ordonanţelor 7uvernului 1%2. ?aaceasta se adau$ă #i prevederea potrivit căreia iniţiativa le$islativă potrivit 5onstituţiei este eercitată de 7uvern, prinînsu#irea proiectelor de le$e elaborate de ministere sau de alte autorităţi ale administraţiei publice #i transmiterea acestoraspre dezbatere #i adoptare arlamentului1+3.

(upă cum se desprinde din cele mai sus epuse, la elaborarea actelor normative se are în vedere ca acestea să nufie izolate în sistemul dreptului, să nu pară lipite, să nu facă notă discordantă, domeniul supus re$lementării să fie armoniosinte$rat. A#adar, când se propune un nou act normativ, le$iuitorul va ţine cont de corelaţiile dintre diferitele acte normative

deja eistente, de modificările subsecvente, de domeniile afectate prin adoptarea noii re$lementări, ca #i de conflictele dere$lementăr i1+1. (e aceea, normele de tehnică le$islativă prevăd, printre altele #i& unicitatea reglementării în materie.01 -re$lementările de acela#i nivel #i care au acela#i obiect de re$lementare sunt cuprinse, de re$ulă, într-un sin$ur actnormativ' evitarea paralelismelor 1+% J interzicând instituirea acelora#i re$lementări în mai multe articole din acela#i actnormativ ori în două sau mai multe acte normative' asanarea legislaţiei1++ J prin abro$area epresă a dispoziţiilor le$aledesuete ori care sunt contradictorii re$lementării propuse.

(oar ţinând cont de cele de mai sus fiecare act normativ î#i $ăse#te locul în cadrul sistemului, contribuind lafuncţionarea armonioasă #i la atin$erea finalităţilor acestuia.

5. Principiul accesibilitatăţii şi al economiei de mijloace în elaborarea normativă1+.rincipiul accesibilitatăţii actelor normative se referă la asi$urarea unei receptări u#oare a actului normativ de

către cei cărora li se adresează. entru a fi respectate, normele juridice trebuie înţelese. otrivit le$ii 1+, redactarea actuluinormativ este subordonată dezideratului înţele$erii cu u#urinţă a tetului de către destinatarii acestuia. oate păreaea$erată des-citata1+0 afirmaţie a lui Eherin$ - că le$iuitorul trebuie să $ândească profund ca un filosof #i să se eprime ca

un ţăran -, dar eprimă arta, măiestria de care trebuie să dispună le$iuitorul pentru ca tetul le$ii să fie înţeles, să transmităscopul #i obiectivele acelei re$lementări astfel încât conduita prescrisă destinatarului să fie însu#ită de acesta de bunăvoie.(e aceea, se acordă atenţie coerenţei, preciziei, lo$icii #i adecvării ideilor în funcţie de coneiunile #i de raportul firescdintre ele1+, ca #i utilizării unui anumit stil sau limbaj clar #i precis, alături de o metodă de re$lementare adecvatădomeniului. 5onduita prescrisă în norma juridică poate fi cel mai bine eprimată în cuvinte simple, acestea putând fi uneorimai eficiente decât o eprimare pretenţioasă dar a cărei înţele$ere să fie $reu accesibilă destinatarilor.

entru asi$urarea accesibilitatăţii #i economiei de mijloace în elaborarea normativă, au fost subliniate 1+2 câtevacerinţe esenţiale care trebuie îndeplinite, dovedind că activitatea de modelare normativă cu caracter juridic include, pelân$ă activitatea de cunoa#tere, #i o acţiune de apreciere, de opţiune #i decizie&

a; Alegerea formei e$terioare a reglementării. "orma eterioară pe care le$iuitorul o ale$e pentru re$lementareaunor relaţii sociale se răsfrân$e #i asupra valorii #i forţei juridice a actului normativ. "orma eterioară de re$lementare estealeasă în funcţie& de materia re$lementată' de natura relaţiilor supuse re$lementării' de autoritatea în competenţa căreiaintră iniţierea actului normativ propus' de forma actului normativ din care face parte, care poate fi& le$e, hotărâre sau

ordonanţă a 7uvernului, ordin al unui ministru etc. b; Alegerea modalităţii reglementării uridice se referă la opţiunea le$iuitorului privind modul prin care ale$e săimpună conduita prescrisă în norma juridică. ?e$iuitorul optează pentru un $en de conduită sau altul, pentru o metodă dere$lementare sau alta ţinând cont de specificul relaţiei sociale re$lementate, de calitatea subiecţilor participanţi, de naturaintereselor ocrotite, de semnificaţia valorică a re$lementării.

Actul normativ, prin modul de eprimare, trebuie să asi$ure dispoziţiilor sale un caracter obli$atoriu. (upă caz,dispoziţiile cuprinse într-un act normativ pot fi& imperative 6onerative sau prohibitive;, permisive, supletive, derecomandare, de stimulare, alternative, dero$atorii, facultative, tranzitorii, temporare13.

1% 5onform art. 11 al. 6+; din 5onstituţia Gomâniei, republicată' art. al. 6+; din H.7. nr. 1!!P!330.1%2 5onform art. 0 din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.1+3 5onform art. 0+ din 5onstituţia Gomâniei, republicată' art. al. 6; din H.7. nr. 1!!P!330.1+1 :icolae POPA, Teoria generală a dreptului, !33!, p. !3.1+! 5onform art. 1% din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.1+% 5onform art. 1 din ?e$ea nr. !+P!33, republicată.1++ 5onform art. 1 din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.1+ A se vedea în acest sens& Gadu E. $OTI!A, 7heor$he $I)AI, Teoria generală a dreptului, !331, pp. 1+0-1+' :icolae POPA,Teoria generală a dreptului, !33!, pp. !3-!1%.1+ 5onform art. %+ al. 6%; din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.1+0 (e eemplu, Gadu E. $OTI!A, 7heor$he $I)AI, Teoria generală a dreptului, !331, p. 1+0' :icolae POPA, Teoria generală adreptului, !33!, p. !3 #i alţii.1+ 5onform at. %% din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.1+2 Apud Gadu E. $OTI!A, 7heor$he $I)AI, Teoria generală a dreptului, !331, pp. 1+0-1+' :icolae POPA, Teoria generală adreptului, !33!, pp. !3-!13'13 5onform art. 0 al. 6!;-6%; din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.


12/16

c; Alegerea procedeelor de conceptuali"are şi a unui limba adecvat . (reptul nu se reduce numai la constatareaunor fapte, ci cuprinde #i judecăţi de valoare apărute în procesul de prelucrare a datelor 11. Astfel, norma juridică esterezultatul unui proces de abstractizare1! ce rezultă în urma unor operaţiuni complee de evaluare #i valorificare a relaţiilor sociale1% ce se concretizează în conceptele, cate$oriile #i noţiunile cuprinse în normele juridice. entru a individualizaaceste concepte, tehnica le$islativă a recurs la definiţii, clasificări, enumerări, ficţiuni juridice, prezumţii #i alte procedeetehnice, precum #i a unui limbaj adecvat1+. e lân$ă aspectele le$ate de limbajul juridic, acest principiu include #i aspectereferitoare la construcţia normei juridice& includerea în aceasta a elementelor structurale, fiarea tipului de conduită1.

(. Principiul asigurării unui raport între dinamica şi statica dreptului 1. Cistemul dreptului este un sistemdeschis #i, ca orice sistem, are #i capacitatea de autore$lare care se realizează prin eistenţa unui echilibru dinamic între

tendinţele de conservare a valorilor permanente ale dreptului #i de schimbare ale elementelor determinate de cerinţele noiale vieţii sociale. Astfel, normele de drept nu sunt imuabile, ele pot fi modificate sau înlocuite 6abro$ate;. Ci$ur, re$ulile dedrept adoptate trebuie să corespundă schimbărilor în formă #i conţinut ale relaţiilor sociale, mobilitatea impulsionândmultiplicarea conduitelor #i acţiunilor sociale. e de altă parte însă, trebuie asi$urată #i o stabilitate a re$ulilor de drept,condiţie necesară a eistenţei unei ordini de drept, prin care se poate asi$ura conservarea acelor norme juridice prin caresunt ocrotite #i $arantate valorile supreme ale societăţii. / dinamică prea mare a modificărilor #i abro$ărilor poate duce la olipsă de interes din partea destinatarilor, în special în cazul modificărilor prea dese #i la interval mic ale acelora#i actenormative. / stabilitate prea ri$idă a normelor poate constitui chiar o frână în dezvoltarea societăţii. (e aceea se cere din

partea le$iuitorului atenţie în adoptarea noului act normativ astfel încât, pe baza evaluării impactului al cărui conţinut estecuprins în instrumentul de prezentare #i motivare, să anticipeze efectele pe care le va avea aplicarea acelui act #i să nu fienevoit a-l modifica prea curând doar pentru că nu au fost luate în calcul toate aspectele sau evaluarea nu a fost completă.

7. E'apele 'enicii de elaborare a ac'elor norma'i(e

În devenirea actelor normative de la stadiul de propunere la cel de aplicare, acestea parcur$ mai multe etapestabilite de le$e în funcţie de& autorităţile competente a iniţia #i pre$ăti proiectul actului normativ respectiv #i de cate$oriade izvoare ale dreptului din care actul normativ respectiv face parte. 5u câteva diferenţe pe care le vom preciza lamomentul oportun, toate cate$oriile de acte normative parcur$ acelea#i etape dar la nivele diferite' aceste etape pot fi celmai bine desprinse din 5onstituţie10 ca fiind& iniţierea proiectului de act normative' dezbaterea proiectului actuluinormative' votarea #i adoptarea actului normative' promul$area J care este specifică doar le$ii' publicitatea actuluinormativ.

a; ini5ierea ac'elor norma'i(e. roiectele de le$i se elaborează ca urmare a eercitării dreptului de iniţiativăle$islativă, potrivit 5onstituţiei1. roiectele celorlalte cate$orii de acte normative se elaborează de autorităţile competentesă le iniţieze, potrivit le$ii12. roiectele de acte normative trebuie să fie însoţite de documente de motivare 13 care poartădenumiri diferite, în funcţie de cate$oria de acte normative pe care le însoţesc, astfel& e$puneri de motive - în cazul

proiectelor de le$i #i al propunerilor le$islative' note de fundamentare J în cazul ordonanţelor #i al hotărârilor 7uvernului'referate de aprobare J pentru celelalte acte normative' studii de impact J în cazul proiectelor de le$i de importanţă #i

compleitate deosebită. În documentele de motivare se face o prezentare succintă a actului normativ pe care îl însoţesc, #ise arată considerentele ce au determinat intervenţia normativă, precum #i scopul urmărit prin adoptarea acelui act normativ.Lrebuie precizat faptul că, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative, iniţiatorul proiectelor de acte

normative are obli$aţia supunerii acestora procedurii de con3ul'are #i procedurii de a(izare> în funcţie de obiectulre$lementării11. Cupunerea proiectului de act normativ procedurii de consultare înseamnă transmiterea, de către iniţiator, a

proiectului însoţit de documentul de prezentare #i motivare instituţiilor ce urmează a fi consultate. otrivit le$ii, iniţiatorulare obli$aţie de a se consulta, după caz, cu următoarele ministere #i instituţii publice& Binisterul 8conomiei #i "inanţelor,Cecretariatul 7eneral al 7uvernului, Binisterul Afacerilor 8terne, (epartamentul pentru Afaceri 8uropene, 5urtea de5onturi, 5onsiliul 5oncurenţei, aparatele de lucru ale mini#trilor de stat, ministere sau alte autorităţi publice în funcţie dedomeniul supus re$lementării.

11 Apud 7heor$he BOBOŞ, Teoria generală a dreptului, 1222, p. !1%.1! Bai multe despre abstractizare #i tehnica juridică, a se vedea Gomul-etru VO&I!A, Introducere generală în drept, !333, pp. %+-

%!.1% Apud :icolae POPA, Teoria generală a dreptului, !33!, p. !13.1+ Gomul-etru VO&I!A, Introducere generală în drept, !333, p. %2.1 Apud Gadu E. $OTI!A, 7heor$he $I)AI, Teoria generală a dreptului, !331, p.1+.1 entru dezvoltarea acestui principiu, a se vedea Gadu E. $OTI!A, 7heor$he $I)AI, Teoria generală a dreptului, !331, pp.1+-1+0' :icolae POPA, Teoria generală a dreptului, !33!, p. !30. entru acest principiu este cunoscut #i ca principiul asigurăriiechilibrului dintre dinamica şi statica dreptului. Apud Eoan VIDA, %anual de legistică formală. Entroducere în tehnica #i procedurale$islativă, !333, pp. 2-13' Gomul-etru VO&I!A, Introducere generală în drept, 8ditura ?umina ?e,


13/16

(acă în urma consultării niciuna dintre autorităţile publice consultate nu a avut observaţii sau propuneri,iniţiatorul transmite proiectul de act normativ, însoţit de instrumental de prezentare #i motivare, spre avizare instituţiilor

publice avizatoare prevăzute de le$e. (upă obţinerea tuturor avizelor autorităţilor publice interesate în aplicare, proiectulde act normative este transmis Binisterului ustiţiei, care îl va aviza eclusiv din punctul de vedere al le$alităţii, încheindoperaţiunile din etapa de avizare1!.

entru a se asi$ura inte$rarea proiectului de act normativ respectiv în sistemul dreptului, acesta va fi supus în modobli$atoriu avizării 5onsiliului ?e$islativ1%. Avizul 5onsiliului ?e$islativ este un aviz de specialitate 1+, are caracter consultativ #i are scopul de a asi$ura sistematizarea, unificarea #i coordonarea între$ii le$islaţii a ţării1.

b; dezba'erea proiec'elor de ac'e norma'i(e se realizează în formele prevăzute de 5onstituţie1 #i de

Ge$ulamentele 5amerelor arlamentului pentru le$i, sau în formele prevăzute în hotărâri ale 7uvernului pentru celelaltecate$orii de acte normative. În cazul le$ilor, dezbaterea propunerii le$islative se realizează, pe rând, în cele două camere,după ce, în prealabil, au fost eaminate #i avizate de comisiile parlamentare care, la rândul lor, au redactat rapoarte privindadoptarea, cu sau fără amendamente, sau respin$erea proiectului.

(ezbaterea proiectelor de hotărâri ale 7uvernului se realizează, pe articole, în cadrul #edinţelor de 7uvern, iar dezbaterea celorlalte proiecte de acte normative se realizează în cadrul autorităţilor competente să le adopte, adică lanivelul factorilor de decizie implicaţi în elaborarea proiectului10.

c; adop'area proiec'ului de ac' norma'i( are loc în mod diferit, după anumite proceduri, după cum este vorbadespre o le$e, o hotărâre de 7uvern sau o ordonanţă a 7uvernului.

Promul0area J este specifică doar le$ii J îi aparţine re#edintelui Gomâniei. romul$area nu este un act le$islativ propriu-zis. romul$area este un act cu dublă consecinţă& se recunoa#te de #eful statului care este conţinutul autentic alactului normativ votat de cele două 5amere ale arlamentului' se dispune publicarea actului normative adoptat înBonitorul /ficial al Gomâniei, artea E1.

d; realizarea publici'ă5ii o4iciale. În vederea intrării lor în vi$oare, le$ile, hotărârile 7uvernului, ordonanţele #iordonanţele de ur$enţă ale 7uvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităţilor administrativeautonome, precum #i ordinele, instrucţiunile #i alte acte normative emise de conducătorii or$anelor administraţiei publicecentrale de specialitate se publică în Bonitorul /ficial al Gomâniei, artea E12.

Gealizarea publicităţii actelor normative are un triplu efect103& determină momentul intrării în vi$oare a le$ii' faceca le$ea să fie opozabilă publicului' stabile#te de o manieră autentică conţinutul le$ii. (ata la care se realizează publicitateaactului normativ este foarte importantă întrucât în funcţie de aceasta se stabile#te #i data intrării în vi$oare actului normativrespectiv.

. Păr5ile con3'i'u'i(e> 3'ruc'ura in'ernă ?i 3i3'ema'izarea ac'elor norma'i(ePăr5ile con3'i'u'i(e ale ac'elor norma'i(e101 sunt& titlul, preambulul 6dacă este cazul;, formula introductivă,

partea dispozitivă, formula de atestare a autenticităţii actului.a; titlul actului normativ10! cuprinde denumirea $enerică a actului, în funcţie de cate$oria sa juridică #i de

autoritatea emitentă, precum #i obiectul re$lementării eprimat sintetic. Litlul actului normativ reprezintă elemental său de

identificare #i trebuie să fie scurt #i su$estiv

10%

. 5a element de identificare, titlul se între$e#te, după adoptarea actuluinormativ, cu un număr de ordine #i anul în care a fost adoptat. (enumirea proiectului unui act normative nu poate fi aceea#icu cea a altui act normativ în vi$oare.

b; formula introductivă10+ indică temeiul constituţional sau le$al al re$lementării10 #i constă într-o propoziţie carecuprinde denumirea autorităţii emitente #i eprimarea hotărârii de luare a deciziei privind emiterea sau adoptarea actuluinormativ respectiv, astfel& în cazul le$ilor J )arlamentul Gomâniei adoptă prezenta le$e*' în cazul actelor 7uvernului J )În temeiul art. 13 din 5onstituţia Gomâniei, republicată, 7uvernul Gomâniei adoptă prezenta hotărâre* sau, după caz,)ordonanţă*, situaţie în care se va face referire #i la le$ea de abilitare' în cazul ordonanţelor de ur$enţă, formulaintroductivă este )În temeiul art. 11 alin. 6+; din 5onstituţia Gomâniei, republicată, 7uvernul Gomâniei adoptă prezentaordonanţă de ur$enţă*. entru celelalte cate$orii de acte normative, formula introductivă cuprinde autoritatea emitentă,denumirea $enerică a actului #i temeiurile juridice pe baza #i în eecutarea cărora a fost emis actul normative.

1! 5onform art. %% al. 60; din H.7. nr. 1!!P!330.1% 5onform art. al. 6!; din ?e$ea nr. !+P!333, republicată #i art. %+ al. 6; lit. a; din H.7. nr. 1!!P!330.1+ 5onform art. 2 al. 6%; din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.1 Gadu E. $OTI!A, 7heor$he $I)AI, Teoria generală a dreptului, !331, p.1+2.1 5onform art. 0 din 5onstituţia Gomâniei, republicată.10 Andrei SIDA, Introducere în teoria generală a dreptului,!33+, p. 1!3.1 Gomul-etru VO&I!A, Introducere generală în drept, !333, p. %3.12 5onform art. 13 din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.103 Apud Gomul-etru VO&I!A, Introducere generală în drept, !333, p. %1.101 5onform art. % din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.10! 5onform art. %2 din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.10% :icolae POPA, Teoria generală a dreptului, !33!, p. !1+.10+ 5onform art. +3 din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.10 :icolae POPA, Teoria generală a dreptului, !33!, p. !1+.


14/16

c; preambulul 10 actului normativ enunţă scopul #i, după caz, motivarea re$lementării. În $eneral, includerea lui încuprinsului actului normativ se apreciază de la caz la caz, dar în cazul ordonanţelor de ur$enţă este obli$atoriu #i cuprinde

prezentarea elementelor de fapt #i de drept ale situaţiei etraordinare ce impune recur$erea la această cale de re$lementare.

8emplu&

Ti'luC /rdonanţa de ur$enţă nr. 12 din !! decembrie !33 privind protecţia mediului100

PreambulCAvând în vedere necesitatea îndeplinirii an$ajamentelor asumate de ţara noastră în

procesul de inte$rare europeană, este imperios necesară adoptarea, în re$im de ur$enţă, a prezentului act normativ, în baza căruia să poată fi adoptată le$islaţia subsecventă în domeniul protecţiei mediului #iSinând cont de necesitatea creării cadrului unitar prin care se statuează principiile care$uvernează întrea$a activitate de protecţie a mediului #i care trasează direcţiile de re$lementarea activităţilor economice în vederea atin$erii obiectivelor dezvoltării durabile, elemente carevizează interesul public #i care constituie situaţii de ur$enţă etraordinare.

ormula in'roduc'i(ăC În temeiul art. 11 alin. 6+; din 5onstituţia Gomâniei, republicată,7uvernul Gomâniei adoptă prezenta ordonanţă de ur$enţă&

d; partea di"po"itivă10 a actului normativ reprezintă conţinutul propriu-zis al re$lementării #icuprinde totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale supuse re$lementării, formulate în dispoziţii$enerale, de fond, tranzitorii #i finale.

e; menţiunea privind transpunerea normelor comunitare.23 se face după partea dispozitivă a actelor normative #icuprinde elementele de identificare a actului comunitar care a fost preluat, astfel& )rezentaPprezentul T6tipul actuluinormativ; transpune (irectiva nr. TPT privind T, pubicată în urnalul /ficial al 5omunităţilor 8uropene 6/58; nr. ..PT*

f; atestarea autenticităţii actului normativ se realizează prin semnarea actului normativ respectiv de reprezentatulle$al al emitentului, se datează #i se numerotează.

"ormula de atestare a le$alităţii adoptării proiectului de le$e cuprinde& denumirea 5amerei (eputaţilorPCenatul încare a fost adoptat, data #edinţei, articolul din 5onstituţie ale cărui prevederi au fost respectate #i semnăturile pre#edinţilor

celor două 5amere sau ale vicepre#edinţilor care au condus #edinţele.(ata le$ii este aceea la care i se dă număr după promul$are. Actele 7uvernului poartă data #edinţei 7uvernului încare a fost aprobat actul respectiv.

S'ruc'ura in'ernă a ac'ului norma'i( ?i 3i3'ema'izarea con5inu'ului ac'ului norma'i( Articolul 13 este elemental structural de bază al părţii dispozitive. (e re$ulă, articolul cuprinde o sin$ură dispoziţie

normativă aplicabilă unei situaţii date. În tetul le$ii, articolul este eprimat prin abrevierea )art.* Articolele senumerotează de la începutul până la sfâr#itul actului normativ, în continuare, cu cifre arabe. 5ând actul normative cuprindeun sin$ur articol, acesta se va defini prin )Articol unic*.

În cazul actelor normative care au ca obiect modificarea sau completarea altor acte normative, articolele senumerotează cu cifre romane, cu cifre arabe numerotându-se tetele modificate sau completate.

În cadrul codurilor sau a le$ilor de mare întindere, articolele sunt prevăzute cu denumiri mar$inale, eprimândsintetic obiectul lor, fără a avea semnificaţie proprie în conţinutul re$lementării.

5ând într-un act normativ se introduc articole noi, fără a fi dispusă numerotarea veche a actului normativ, sefolose#te metoda introducerii unor indici11. 6(e eemplu, Art. 1. 8valuarea primară a impactului noilor re$lementări, din?e$ea nr. !+P!333, republicată.;

Alineatul 1! este o subdiviziune a articolului #i este constituit, de re$ulă, dintr-o sin$ură propoziţie sau frază, princare este re$lementată o ipoteză juridică specifică ansamblului articolului. Ce folosesc alinenate distincte, asi$urându-se

10 5onform art. +1 din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.100 O.%.*. nr. 18/99 privind protecţia mediului, publicată în B./f. nr. 112 din %3 decembrie !33, a fost aprobată, cu modificări #icompletări prin #e0ea nr. /


15/16

articolului o succesiune lo$ică a ideilor #i o coerenţă a re$lementării atunci când din dispoziţia normativă primară a unuiarticol decur$ mai multe ipoteze juridice. 5ând un articol are două sau mai multe alinenate, acestea se numerotează cu cifrearabe cuprinse în paranteză.

Enumerările în te$t 1% se identifică prin utilizarea literelor alfabetului românesc, nu prin liniuţe ori alte semne$rafice.

(istemati"area conţinutului actului normativ se realizează prin respectarea unei ordini de prezentare a ideilor 1+, prin dispoziţii $enerale sau principii $enerale' dispoziţii privind fondul re$lementării' dispoziţii tranzitorii' dispoziţii finale.

(ispoziţiile $enerale1 cuprind prevederi care orientează întrea$a re$lementare, determină obiectul #i principiileacesteia. (ispoziţiile de fond1 cuprind re$lementarea propriu-zisă a relaţiilor sociale ce fac obiectul actului normativ.

(ispoziţiile tranzitorii10 cuprind măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiulvechii re$lementări ce urmează a fi înlocuită de noul act normativ. (ispoziţiile finale 1 cuprind măsurile necesare pentru

punerea în aplicare a actului normativ, data intrării în vi$oare a acestuia, implicaţiile asupra altor acte normative, cum ar fi&abro$area, modificarea, completarea ori dispoziţii de republicare, dacă este cazul.

'umerotarea şi denumirea diferitelor grupări de articole12! -apitolele, titlurile, părţile şi cărţile se numeroteazăcu cifre romane, în succesiunea pe care o au în structura din care fac parte. (ecţiunile şi paragrafele se numerotează cucifre arabe. Litlurile, capitolele #i secţiunile se denumesc prin eprimarea sintetică a re$lementărilor pe care le cuprind.

Ane$ele123 se pot folosi la redactarea tetului unui proiect de act normativ, ca părţi componente ale acestuia.Aneele pot conţine eprimări cifrice, desene, tabele, planuri, re$ulamente, statute, metodolo$ii sau norme cu caracter

predominant tehnic. Anea trebuie să se refere eclusiv la obiectul determinat prin tetul de trimitere. Litlul aneeicuprinde eprimarea sintetică a ideii din tetul de trimitere. 5înd un act normativ are mai multe anee, acestea se vor numerota cu cifre arabe, în ordinea în care au fost enunţate în tetul proiectului.

rincipalele forme de sistematizare a actelor normative sunt codificarea #i încorporarea121. În vederea

sistematizării #i concentrării le$islaţiei12!

, re$lementările dintr-un anumit domeniu sau dintr-o anumită ramură de drept,subordonate unor principii comune, pot fi reunite într-o structură unitară, sub forma codurilor. -odificarea este o formăsuperioară de sistematizare. 4ncorporarea reprezintă o formă inferioară de sistematizare, prin simpla alăturare a tetelor unor acte normative într-o structură omo$enă, prezentată sub formă de code, care să înlesnească cunoa#terea #i aplicarealor.


16/16

Lrebuie avută în vedere coerenţa ideilor, în funcţie de coneiunile #i de raportul firesc dintre ele12, ca #i utilizareaunui anumit limbaj #i stil juridic specific normativ, concis, clar, sobru #i precis, respectându-se cu ri$urozitate re$ulile$ramaticale #i cele de orto$rafie. În limbajul normativ acelea#i noţiuni se eprimă prin aceia#i termeni120.

?a redactarea tetelor se folosesc cuvinte în înţelesul lor curent din limba română modernă, evitându-se folosireare$ionalismelor. (acă o noţiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înţelesuri diferite, pentru evitarea oricăror confuzii, semnificaţia acestui termen în contet este stabilită în însu#i actul normativ care îl instituie, fie la începutul actuluinormativ, în cadrul dispoziţiilor cu caracter $eneral, fie într-o aneă destinată leicului respectiv. Cemnificaţia stabilită înacest fel pentru unii termeni devine obli$atorie pentru toate actele normative din aceea#i materie.

5u mici ecepţii, este interzisă folosirea neolo$ismelor atunci când în limba română eistă un sinonim de lar$ă

răspândire12. Letul articolelor trebuie să aibă un caracter dispozitiv, norma să fie instituită fără justificări sau eplicaţii, cu

ecepţia eplicaţiilor cuprinse în normele interpretative, dar acestea sunt permise numai în măsura în care sunt strictnecesare înţele$erii tetului. entru accentuarea caracterului imperativ al dispoziţiei respective, verbele se utilizează latimpul prezent, forma afirmativă122. =erbul utilizat în tetul de le$e este denumit verbum regens întrucât el este cel caredetermină acţiunea ce va produce consecinţele prevăzute de tet!33.

5ând într-un act normativ se face referire la un alt act normativ, aceasta se va realiza prin precizarea cate$oriei juridice a acestuia, a numărului său, a titlului #i a datei la care s-a realizat publicitatea actului respectiv. 6(e eemplu,/rdonanţa de 4r$enţă a 7uvernului nr. 12P!33 privind protecţia mediului, publicată în Bonitorul /ficial al Gomâniei,artea E, nr. 112 din %3 decembrie !33.; 5ând se face referire la un tratat internaţional, se va menţiona atât denumireacompletă a acestuia, cât #i a actului de ratificare sau de aprobare. 6(e eemplu, 5onvenţia 5adru a :aţiunilor 4nite asupraCchimbărilor 5limatice 64:"555;!31, ratificată de Gomânia prin ?e$ea nr. !+P3.3.122+ pentru ratificarea 5onvenţiei-cadru a :aţiunilor 4nite asupra schimbărilor climatice, semnată la Gio de aneiro la iunie 122!, publicată în Bonitorul

/ficial al Gomâniei, artea E, nr. 112 din 1! mai 122+.;?e$ea prevede #i pentru documentele de motivare ca redactarea să se facă într-un stil eplicativ, clar, folosindu-seterminolo$ia proiectului de act normativ pe care îl prezintă!3!.

12 5onform at. %%. Cistematizarea ideilor în tet din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.120 5onform art. %. 4nitatea terminolo$ică din le$ea nr. !P!333, republicată.12 5onform art. %+. Ctilul actelor normative din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.122 5onform art. %. 8primarea conţinutului le$islativ din ?e$ea nr. !+P!333, republicată.!33 Apud Gomul-etru VO&I!A, Entroducere $enerală în drept, !333, p. %0!.!31 Gomânia a ratificat 5onvenţia 5adru a :aţiunilor 4nite asupra Cchimbărilor 5limatice prin #e0ea nr. /789

tema 15elaborarea normelor juridice

Documents