tema 1. date generale despre locuinta

8/2/2019 Tema 1. Date Generale Despre Locuinta

http://slidepdf.com/reader/full/tema-1-date-generale-despre-locuinta 1/3

PROIECTAREA CLĂDIRILOR DE LOCUIT Compartimentul -ICapitolul 1. BAZELE PROIECTĂI LOCUINŢEI

Tema 1. Date generale despre locuinţă1. Locuinţa - obiect de proiectare

■ Conţinutul noţiunii «locuinţa» s-a schimbat în dependenţă de schimbareastructurilor şi proceselor sociale.■ La etapele pretimpurii a dezvoltării societăţii drept funcţie a locuinţei îndeplineauobiectele naturale poiană, peşteră, insulă.■ În continuare, odată cu deprinderea materialelor naturale şi creării mijloacelor de producţie a apărut locuinţa ca construcţie artificială pentru protejarea omului de laacţiunile naturii şi duşmanilor — casă-cetate.■ Cu stabilirea succesiunilor economice şi juridice structura locuinţei s-a complicatlocuinţa a devenit un complex, a apărut casa-palat.■ Perioada îndelungată a locuinţei-casa s-a schimbat în epoca contemporană alocuinţei-aşezare.■ Epoca industrializării definitiv a determinat noţiunea locuinţa ca obiect desistematizare - microraion.■ Astăzi înţelegem locuinţa ca un complex de obiecte arhitectural-urbanistice, careasigură realizare proceselor vitale, de lucru şi agrement atât al familiei, cât şi aindividului.■ Locuinţa posedă doua particularităţi:

- structurare;- integritate, sau delimitare (sistimaticitate).

StructurareSe exprimă în constituirea ierarhică a locuinţei, care cuprinde multe

niveluri ale mediului locuirii omului, începând cu obiectele ce ne înconjoară în viaţide toate zilele şi terminând cu nivelul aşezarea.

Reieşind din structura normativă contemporană a mediului urban, derivăurmătoarele niveluri spaţiale: "Încăpere - apartament - clădire - grup de încăperi -cartier locativ - microraion - oraş" Nivelurile structurale a mediului locativ:

Oraş - Microraion Microraion - Cartier de locit

Cartier de locuit - Grup de clădiri Grup de clădiri - Clădire de locuit

Clădire de locuit - Apartament

Apartament - Încăpere

Integritatea locuinţei este condiţionată de conexiunea organică a trei componente principale, cum sânt:■ locuinţa asigură spaţiul locativ familiei;■ sistemul deservirii publice — saturarea acestuia cu diverse servicii;■ terenul — întregul complex de factori naturali şi artificiali ai localităţii

Elementele med iului locativ

■ locuinţa formată din apartamente, case, clădiri;■ deservirea publică include în sine edificii comerciale, publice, de agrement,culturale, etc;■ la caracteristica terenului se atribuie relieful localităţii, spaţiile verzi, accesele detransport şi pietonale

Elementele mediului locativ*■ relieful aşezării ` ■ Celule locative

■ Deservirea publică ■Accese pietonale şi de transport.

■ Spaţii verzi.

Nivelurile principale ale proiectării locuinţei■ Drept particularitatea primului nivel serveşte proiectarea clădirii de locuitcelulelor locative pe o parcelă concr ■ Reiultotul acestui nivel (se socoate cel mal răspândit) este pro*.....de locuit.

Drept particularitate a nivelului doi intervine proiectareaurbanistică a formaţiunilor locative mari, scopul căreia este elaborarea proiectului de sistematizare a aşezării: comună, microraion orăşănesc.Crearea unităţilor locative separate este doar o parte a sarcinei generale,deoarece în final se elaborează proiectul ansamblului raionului locativ.

Caracteristica nivelului trei este proiectarea într-un sens mai larg,înţeles ca planificare, separat de particularităţile spaţiale ale loculuiconstrucţiei. Ea conţine crearea schemelor de sistematizare, planificarea şi prognozarea întregul fond locativ a oraşului, regiunii. Scopul acestei proiectări - argumentarea, calculul, planul construcţiei locative, şl formaedificiului.

■ Confortul în locuinţă se atinge de un nivel anumit a calităţii mediuluilocativ.■ Calitatea locuinţei depinde de următoarele caracteristici:

- funcţional-sistematizatoare, care asigură realizarea comodităţii pentru populaţie; sanitaro-igienice determină sănătatea populaţiei,

- estetice — strâns legate cu spiritualitatea populaţiei,- tehnice odetermină materialitatea, adică corespunderea parametrilor

locuinţei cu acţiunile - naturale exterioare şi cerinţelor de exploatare alocuinţei.La proiectarea clădirii da locuit arhitectul lucrează cu elementele locuinţei detrei tipuri:■ spaţiu;■ comunicaţiile inginereştil;■ mobilierul.

Elementele locuinţei

■ Spaţiul în locuinţă cuprinde toate funcţiile acestuia (locativă, obştească şiauxiliară) şi se deosebeşte după tipuri: I- spaţiu interior, care prezintă o membrană materială.- spaţiul exterior.

■ Comunicaţiile inginereşti — conducte de apă şi canalizare, reţele electrice,canale de ventilare, spaţii pentru utilajul ingineresc, etc.■ Acestea acordă calităţi consumator necesare spaţiului locativ, şi permit posibilitatea de a fi iluminat, încălzit, accesibil, informaţional, igienicş.a.m.d.

■ Mobilierul şi obiectele de interior fac legătura spaţiului cu omul şinecesităţile lui, permit de al folosi în interesele locatarilor, formeazăconfortul (comoditatea) locuinţei

2. Clasificarea clădirilor de locuit■ în proiectarea de arhitectură ştiinţa clasificării contribuie la stabilirealimbajului profesional unic pentru comunicare între specialişti şi permiteorientarea în practica de proiectare a locuinţei, deoarece fiecare grup sauclasă a clădirilor au deosebirile sale interioare şi domeniul său de aplicare.■ Clasificarea — sistemul noţiunilor subordonate oricărei ştiinţe, serveştedrept mijloc de legătură între ele.



In dependenţă de criteriile generale clădirile de locuit se divizează în tipuri şiclase, fiecare are particularităţile sale:■ domeniul de aplicare;■ cerinţe către utilajul ingineresc;■ securitatea antiincendiară;■ constructive;■ economice.În prezent în calitate de motive pentru _uclasificarea clădirilor de locuit se examinează următoarele caracteristici:-destinaţie;-numărul de niveluri;-durata locuirii;-numărul de apartamente;-structura planimétrica;-structura spaţial-arhitecturală;-tipul localităţii;-situaţia urbanistică;- nivelul de confort;-prezenţa activităţii de muncă fn locuinţă;-prezenţa ascensoarelor;-importanţa capitală;-criterii adăugătoare.

Dupâ destinaţie clădirile de locuit pot fi subdivizate în trei grupuri principale:■ tip "cu apartamente", destinate pentru locuirea populaţiei (grupurile principale);■ specializate, cu sistem închis de deservire a populaţiei şi încăpere (odaie) încalitate de celulă locativă, destinate pentru grupurile sociale cu deosebire expresivăîn modul de vie - turişti, persoane în etate, studenţi, elevi, etc.

■ de recreare, fără sistem de deservire pentru odihna de sezon a orăşenilor cu celulalocativă în formă de casă de locuit.

După numărul de niveluri clădirile de locuit pot fi:■ cu puţine niveluri, 1 — 2 etaje;■ cu număr mediu de niveluri, 3 — 5 etaje;■ cu multe niveluri, 6 etaje şi mai mult.

Cele din urmă, la rândul său se împart în:■ clădiri cu număr sporit de niveluri 10 — 29 etaje;■ Clădiri cu înălţimi mari — mai mult de 30 etaje.

După durata locuirii clădirile de locuit se împart în clădiri: pentru locuire permanentă, la ele se atribuie:■ individuale;■ cu apartamente;■ pentru locuire temporară — cămine;

■ pentru locuire de scurtă durată — hoteluri;■ pentru locuire îndelungată — internate.

După numărul de apartamente clădirile pot fi:■ cu un apartament (unifamiliare, individuale);■ cuplate sau cu două apartamente, pentru două familii;■ cu număr redus de apartamente, de la 3 până la 8 apartamente;■ cu multe apartamente, mai mult de.......... apartamente.

După structura sistematizatoare se deosebesc următoarele grupuri de clădiri delocuit:■ Individuale;■ blocate;■ cu atrium;■ cu câteva tronsoane;■ tronson (turnuri, punctiforme);

■ cu coridor;■ cu galerie;■ tronson cu coridor;■ tronson cu galerie;■ structura mixtă.

După structura arhitectural-sistematizatoare a celulei locative se evidenţiazăurmătoarele tipuri de clădiri de locuit:■ cu grădină (pe lângă casa individuală);■ cu curte (pe lângă apartament, case blocate);■ cu teren-terasă (pe lângă apartament, case blocate);■ cu încăperi de vară;■ fără încăperi de vară.

După modul de aşezare clădirile de locuit pot fi:■ rurale;

■ urbane.

După situaţia urbanistică se deosebesc următoarele tipuri de clădiri de locuit■ de rând;■ de colţ;■ clădiri-încadrări (tip "calcan");■ clădiri-accente;

■ clădiri-repere; clădiri-panorame.

După gradul de confortabilitate clădirile de locuit pot fi divizate în treigrupuri principale:■ de calitate înaltă, cu unitate locativă în formă de clădire (casă de locuit);destinate pentru păturile sociale înstărite;■ confortabile, cu unitate locativă în formă de nivel (parte) a clădirii delocuit; destinate pentru familii cu bunăstare medie;■ municipale, cu unitate locativă în formă de apartament - pentru familii puţin asigurate.Clasificarea clădirilor de locuit

După prezenţa activităţii de muncă In locuinţă clădirile de locuit sedivizează astfel:■ fără zonă productivă, activitatea de muncă se realizează numai în afaralocuinţei;■ cu zonă de muncă în apartament, activitatea de muncă a populaţiei sedesfăşoară în afară fi în locuinţă;■ cu zona de muncă şi producere, pentru grupurile de populaţia la careactivitatea are loc numai în locuinţă.

După numărul de ascensoare clădirile de locuit pot fi:■ fără ascensor — până la 5 etaje,■ cu ascensor, începând cu 6 etaje:1 ascensor - 6-9 niveluri;2 ascensoare - începând cu 10 niveluri.

După rezistenţa sa (conform normelor de construcţie) se deosebesc:

■ clasa I — clădirile cu orice înălţime cu gradul I de rezistenţă la foc şidurabilitate;■ clasa II — clădirile cu o înălţime până la 9 niveluri şi nu mai mică degradul II de rezistenţa la foc şi durabilitate;■ clasa I — clădirile cu o înălţime până la 5 niveluri, cu gradul II dedurabilitate (nu mai mic) şi gradul III (nu mai mic) de rezistenţă la foc;■ clasa IV — clădirile cu o înălţime nu mai mare de 2 niveluri, gradul III dedurabilitate (nu mai mic), gradul rezistenţei la foc nu se normează.

După criteriile suplimentare clădirile de locuit se caracterizează:■ pentru construcţia în raioane natural-climaterice deosebite (de sud, denord, etc);- pentru construcţia pe relief (tip "terasă", "cascadă", cu numărul de nivelurivariabil, etc);■ după structura funcţională (case-ateliere, complexe locative specializate,complexe locative polifuncţionale);

■ cu funcţie de protecţie dezvoltată (fonoprotectoare, aziluri subterane).

3. Tipurile principale ale clădirilor de locuit

Casa de locuit tip "tronson" prezintăgruparea la fiecare nivel a câtorva apartamenteîn jurul unei comunicaţii verticale -scară sauunui nod de comunicaţie. Elementul spatial- planimetric — tronson. Conexiunea a câtorvatronsoane formează o clădire cu câtevatronsoane.

Clădirile de locuit cu coridor du o cornunicdps orizontalei pronunţată închisă -coridor.■ Accesul în apartamente se

execută prin intermediul coridorului şicomunicaţiei verticale de importanţă secundară.■ Acest tip de clădire deobicei se foloseşte pentrulocuire temporară — cămine, hoteluri, internate.

Clădirile de locuit cu galerie au o comunicaţieorizontală pronunţată închisă - galerie.■ Galeria, un spaţiu deschis cu iluminarenaturală, asigură o orientare pe două părţi şi aeraredirectă a apartamentelor, cea ce este important înraioanele cu climă caldă şi toridă, raioane de sud.

Clădiri de locuit cu structură planimetrică mixtătronson cu coridor, tronson cu galerie, etc.■ în clădirile tronson cu coridor şi tronson cugalerie apartamentele se amplasează In

tronsoanele, legate cu coridoare (galerii) la fiecarenivel.



■ Casele blocate primesc în urma cuplării a câtorva case de locuitunifamiiiare (blocuri) într-un singur edificiu.■ Fiecare celulă locativă — bloc - apartament — are intrare separată de la nivelul pământului şi curte pelângă apartament.■ Numărul de niveluri rareori depăşeşte 4etaje.1■ Casă individuala — casă de locuit cu puţine niveluri, cuanexe gospodăreşti şi cu lot de pământ.■ Particularitatea casei— prezenţa lotului de pământ, care este folosit pentru ţinereaunei gospodării auxiliare dezvoltate sau realizareafuncţiilor de agrement.

4. Tipurile ansamblurilor de locuinţe

Ansamblul de locuinţe se proiectează şi se executa în orice condiţii natural-climaterice şj■ Acestea se reflectă în organizarea spaţială al ansamblului, la alegerea tipurilor declădiri de locuit şj procedee compoziţionale.■ Se pot evidenţia câteva tipuri principale ale ansamblurilor de locuinţe, care sedeosebesc după caracterul spaţiilor formate şi după desenul planului.

■ Perimetral, se constituiedin clădiri de locuit extinse de următoarele tipuri: cu câtevatronsoane, cu coridor, cu galerie, blocate.■ Pentru acesta este caracteristic formarea într-un grup declădiri a spaţiului-curte, închis sau semiînchis.Tipurile ansamblurilor de locuinţe

■ Liniar, spre deosebire de cel perimetral, deschis pentruaerarea teritoriului şi spaţii verzi pătrunzătoare.■ Însă din contul că clădirile de locuit se amplasează prioritar cu părţile laterale faţă de magistrale şi străzi, protejarea teritoriilor de zgomotele de transport esteinsuficientă.

■"În grup" a apărut în practica naţională în anii 70.La un astfel de procedeu clădirile de locuit extinse se grupeazăîn formă de figuri geometrice, care formează curţi de diverseconfiguraţii şi profunzimi.

■ Tip "reţea" se compune pe reţea geometrică de oriceconfiguraţie (dreptunghiulară, triunghiulară, poligonală).■ Pentru formarea acestui ansamblu se folosesc clădiri delocuit de oricetip (de la 1 până la 4 niveluri).

■ Curţile interioare servesc drept recreaţii pentru un grup deapartamente.

Tip *covor" se formează din bloc-apartamente cu unul sau mainiveluri şi curţi interioare.■ Daca forma geometrică este strictă (exemplu: bloc-apartament în formă de "Г") ansamblul de tip "covor" aminteştecel de tip "reţea".Particularitate esenţialăcurtea interioară aparţine unui apartament.

■ Tip "individualcaracteristic pentru aşezări rurale şi orăşele.■ Astăzi foarte actuală în legătură cu programul dedezvoltare a aşezărilor rurale şi stimularea locuitorilor pentruţinerea gospodăriilor auxiliare.

tema 1. date generale despre locuinta

Documents