tema 1. date generale despre locuinta

of 4/4
PROIECTAREA CLĂDIRILOR DE LOCUIT Compartimentul -I Capitolul 1. BAZELE PROIECTĂI LOCUINŢEI Tema 1. Da te generale despre locuinţă 1. Locuinţa - obiect de proiectare Conţ inutu l noţiunii «locuinţa» s-a schimbat în depen denţ ă de schim bare a structurilor şi proceselor sociale. La etapele pretimpurii a dezvoltării societăţ ii drept funcţie a locuinţei îndeplineau obiectele naturale poiană, peşteră, insulă. În continuare, odată cu deprinderea materialelor naturale şi creării mijloacelor de  producţie a apărut locuinţa ca construcţie artificială pentru protejarea omului de la acţiunile naturii şi duşmanilor — casă-cetate. Cu stabilirea succesiunil or economice şi juridice structura locuinţei s-a complicat locuinţa a devenit un complex, a apărut casa-palat. Perioada îndelungată a locuinţei-casa s-a schimbat în epoca contemporană a locuinţei-aşezare. Epoca industr iali zării defini tiv a dete rmina t noţiu nea locuinţa ca obie ct de sistematiz are - microraion. Astăzi înţelegem locuinţa ca un complex de obiecte arhitectural-urbanistice, care asigură realizare proceselor vitale, de lucru şi agrement atât al familiei, cât şi a individului. Locuinţa posedă doua particularităţi: - structurare; - integritate, sau delimitare (sistimaticitate). Structurare Se exprimă în constituirea ierarhică a locuinţei, care cuprinde multe niveluri ale mediului locuirii omului, începând cu obiectele ce ne înconjoară în viaţi de toate zilele şi terminând cu nivelul aşezarea. Reieşind din structura normativă contemporană a mediului urban, derivă următoarele niveluri spaţiale: "Încăpere - apartament - clădire - grup de încăperi - cartier locativ - microraion - oraş"  Nivelurile structurale a mediului locativ:  Oraş - Microraion Microraion - Cartier de locit  Cartier de locuit - Grup de clădiri Grup de clădiri - Clădire de locuit Clădire de locuit - Apartament Apartament - Î ncăpere Integritatea locuinţei este condiţionată de conexiunea organică a trei componente  principale, cum sânt: locuinţa asigură spaţiul locativ familiei; sistemul deservirii publice — saturarea acestuia cu diverse servicii; terenul — întregul complex de factori naturali şi artificiali ai localităţii Elementele med iului l ocativ locuinţa formată din apartamente, case, clădiri; deservirea publi că incl ude în sine edifici i come rcia le, publice, de agre ment , culturale, etc; la caracteristica terenului se atribuie relieful localităţii, spaţiile verzi, accesele de transport şi pietonale Elementele mediului locativ* relieful aşezării ` Celule locative Deservi r ea pu blică Accese pietonale şi de tra ns po rt. Spaţii verzi.  Nivelurile principale ale proiectării locuinţei Drept particularitatea primului nivel serveşte proiectarea clădirii de locuit celulelor locative pe o parcelă concr Reiultotul acestui nivel (se socoate cel mal răspândit) este pro*..... de locuit. Dre pt par ti cul ari tat e a nivelului doi interv ine pro iec tar ea urban isti că a formaţ iuni lor locat ive mari , scopu l cărei a este elaborarea  proi ectul ui de sist ematizare a aşez ării: comu nă, micr oraion orăşănesc. Crearea unităţilor locative separate este doar o parte a sarcinei generale, deoarece în final se elaborează proiectul ansamblului raionului locativ. Caracterist ica nivelului trei este p roiectarea într-un sens mai larg, înţe les ca plani fica re, sepa rat de parti cularităţ ile spaţi ale ale locul ui construcţiei. Ea conţine crearea schemelor de sistematizare, planificarea şi  prog nozarea întregul fond locat iv a oraş ului, regiunii . Scopul aces tei  proiectări - argumentarea, calculul, planul construcţiei locative, şl forma edificiului. Confortul în locuinţă se atinge de un nivel anumit a calităţii mediului locativ. Calitatea locuinţei depinde de următoarele caracteristici: - funcţional-sistematizatoare, care asigură realizarea comodităţii pentru  populaţie; sanitaro-igienice determină sănătatea populaţiei, - estetice — strâns legate cu spiritualitatea populaţiei, - tehni ce odete rmină mate riali tate a, adică cores punde rea parametri lor locui nţei cu acţ iunil e - naturale e xteri oare şi cerin ţelor de expl oata re a locuinţei. La proiectarea clădirii da locuit arhitectul lucrează cu elementele locuinţei de trei tipuri: spaţiu; comunicaţiile inginereştil ; mobilierul. Elementele locuinţei Spaţiul în locuinţă cuprinde toate funcţiile acestuia (locativă, obştească şi auxiliară) şi se deosebeşte după tipuri: I - spaţiu interior, care prezintă o membrană materială. - spaţiul exterior. Comunicaţiile inginereşti — conducte de apă şi canalizare, reţele electrice, canale de ventilare, spaţii p entru utilajul ingineresc, etc. Acestea acordă calităţi consumator necesare spaţiului locativ, şi permit  posi bili tate a de a fi iluminat, încăl zit, acce sibil, infor maţi onal, igienic ş.a.m.d. Mobilieru l şi obie ctele de inte rior fac legăt ura spaţiulu i cu omul şi nece sităţile lui, permit de al folos i în inte resel e locat aril or, forme ază confortul (comoditatea) locuinţei 2. Clasificarea clădirilor de locuit în proiectarea de arhitectură ştiinţa clasificării contribuie la stabilirea limbajului profesional unic pentru comunicare între specialişti şi permite orientarea în practica de proiectare a locuinţei, deoarece fiecare grup sau clasă a clădirilor au deosebirile sale interioare şi domeniul său de aplicare. Clasificarea — sistemul noţiunilor subordonate oricărei ştiinţe, serveşte drept mijloc de legătură între ele.

Post on 06-Apr-2018

226 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/2/2019 Tema 1. Date Generale Despre Locuinta

    1/3

    PROIECTAREA CLDIRILOR DE LOCUIT Compartimentul -ICapitolul 1. BAZELE PROIECTI LOCUINEI

    Tema 1. Date generale despre locuin1. Locuina - obiect de proiectare

    Coninutul noiunii locuina s-a schimbat n dependen de schimbareastructurilor i proceselor sociale. La etapele pretimpurii a dezvoltrii societii drept funcie a locuinei ndeplineauobiectele naturale poian, peter, insul. n continuare, odat cu deprinderea materialelor naturale i crerii mijloacelor deproducie a aprut locuina ca construcie artificial pentru protejarea omului de laaciunile naturii i dumanilor cas-cetate. Cu stabilirea succesiunilor economice i juridice structura locuinei s-a complicatlocuina a devenit un complex, a aprut casa-palat. Perioada ndelungat a locuinei-casa s-a schimbat n epoca contemporan alocuinei-aezare. Epoca industrializrii definitiv a determinat noiunea locuina ca obiect desistematizare - microraion. Astzi nelegem locuina ca un complex de obiecte arhitectural-urbanistice, careasigur realizare proceselor vitale, de lucru i agrement att al familiei, ct i aindividului. Locuina posed doua particulariti:

    - structurare;- integritate, sau delimitare (sistimaticitate).

    StructurareSe exprim n constituirea ierarhic a locuinei, care cuprinde multe

    niveluri ale mediului locuirii omului, ncepnd cu obiectele ce ne nconjoar n viaide toate zilele i terminnd cu nivelul aezarea.

    Reieind din structura normativ contemporan a mediului urban, derivurmtoarele niveluri spaiale: "ncpere - apartament - cldire - grup de ncperi -cartier locativ - microraion - ora"Nivelurile structurale a mediului locativ:

    Ora - Microraion Microraion - Cartier de locit

    Cartier de locuit - Grup de cldiri Grup de cldiri - Cldire de locuit

    Cldire de locuit - Apartament

    Apartament - ncpere

    Integritatea locuinei este condiionat de conexiunea organic a trei componenteprincipale, cum snt: locuina asigur spaiul locativ familiei; sistemul deservirii publice saturarea acestuia cu diverse servicii; terenul ntregul complex de factori naturali i artificiali ai localitii

    Elementele med iului locativ

    locuina format din apartamente, case, cldiri; deservirea public include n sine edificii comerciale, publice, de agrement,culturale, etc; la caracteristica terenului se atribuie relieful localitii, spaiile verzi, accesele detransport i pietonale

    Elementele mediului locativ* relieful aezrii ` Celule locative

    Deservirea public Accese pietonale i de transport.

    Spaii verzi.

    Nivelurile principale ale proiectrii locuinei Drept particularitatea primului nivel servete proiectarea cldirii de locuitcelulelor locative pe o parcel concr Reiultotul acestui nivel (se socoate cel mal rspndit) este pro*.....de locuit.

    Drept particularitate a nivelului doi intervine proiectareaurbanistic a formaiunilor locative mari, scopul creia este elaborarea proiectului de sistematizare a aezrii: comun, microraion ornesc.Crearea unitilor locative separate este doar o parte a sarcinei generale,deoarece n final se elaboreaz proiectul ansamblului raionului locativ.

    Caracteristica nivelului trei este proiectarea ntr-un sens mai larg,neles ca planificare, separat de particularitile spaiale ale loculuiconstruciei. Ea conine crearea schemelor de sistematizare, planificarea i prognozarea ntregul fond locativ a oraului, regiunii. Scopul acestei proiectri - argumentarea, calculul, planul construciei locative, l formaedificiului.

    Confortul n locuin se atinge de un nivel anumit a calitii mediuluilocativ. Calitatea locuinei depinde de urmtoarele caracteristici:

    - funcional-sistematizatoare, care asigur realizarea comoditii pentrupopulaie; sanitaro-igienice determin sntatea populaiei,

    - estetice strns legate cu spiritualitatea populaiei,- tehnice odetermin materialitatea, adic corespunderea parametrilor

    locuinei cu aciunile - naturale exterioare i cerinelor de exploatare alocuinei.La proiectarea cldirii da locuit arhitectul lucreaz cu elementele locuinei detrei tipuri: spaiu; comunicaiile ingineretil; mobilierul.

    Elementele locuinei

    Spaiul n locuin cuprinde toate funciile acestuia (locativ, obteasc iauxiliar) i se deosebete dup tipuri: I- spaiu interior, care prezint o membran material.- spaiul exterior.

    Comunicaiile inginereti conducte de ap i canalizare, reele electrice,canale de ventilare, spaii pentru utilajul ingineresc, etc. Acestea acord caliti consumator necesare spaiului locativ, i permit posibilitatea de a fi iluminat, nclzit, accesibil, informaional, igienic.a.m.d.

    Mobilierul i obiectele de interior fac legtura spaiului cu omul inecesitile lui, permit de al folosi n interesele locatarilor, formeazconfortul (comoditatea) locuinei

    2. Clasificarea cldirilor de locuit n proiectarea de arhitectur tiina clasificrii contribuie la stabilirealimbajului profesional unic pentru comunicare ntre specialiti i permiteorientarea n practica de proiectare a locuinei, deoarece fiecare grup sauclas a cldirilor au deosebirile sale interioare i domeniul su de aplicare. Clasificarea sistemul noiunilor subordonate oricrei tiine, servetedrept mijloc de legtur ntre ele.

  • 8/2/2019 Tema 1. Date Generale Despre Locuinta

    2/3

    In dependen de criteriile generale cldirile de locuit se divizeaz n tipuri iclase, fiecare are particularitile sale: domeniul de aplicare; cerine ctre utilajul ingineresc; securitatea antiincendiar; constructive; economice.n prezent n calitate de motive pentru _uclasificarea cldirilor de locuit se examineaz urmtoarele caracteristici:-destinaie;-numrul de niveluri;-durata locuirii;-numrul de apartamente;-structura planimtrica;-structura spaial-arhitectural;-tipul localitii;-situaia urbanistic;- nivelul de confort;-prezena activitii de munc fn locuin;-prezena ascensoarelor;-importana capital;-criterii adugtoare.

    Dup destinaie cldirile de locuit pot fi subdivizate n trei grupuri principale: tip "cu apartamente", destinate pentru locuirea populaiei (grupurile principale); specializate, cu sistem nchis de deservire a populaiei i ncpere (odaie) ncalitate de celul locativ, destinate pentru grupurile sociale cu deosebire expresivn modul de vie - turiti, persoane n etate, studeni, elevi, etc.

    de recreare, fr sistem de deservire pentru odihna de sezon a orenilor cu celulalocativ n form de cas de locuit.

    Dup numrul de niveluri cldirile de locuit pot fi: cu puine niveluri, 1 2 etaje; cu numr mediu de niveluri, 3 5 etaje; cu multe niveluri, 6 etaje i mai mult.

    Cele din urm, la rndul su se mpart n: cldiri cu numr sporit de niveluri 10 29 etaje; Cldiri cu nlimi mari mai mult de 30 etaje.

    Dup durata locuirii cldirile de locuit se mpart n cldiri:pentru locuire permanent, la ele se atribuie: individuale; cu apartamente; pentru locuire temporar cmine;

    pentru locuire de scurt durat hoteluri; pentru locuire ndelungat internate.

    Dup numrul de apartamente cldirile pot fi: cu un apartament (unifamiliare, individuale); cuplate sau cu dou apartamente, pentru dou familii; cu numr redus de apartamente, de la 3 pn la 8 apartamente; cu multe apartamente, mai mult de.......... apartamente.

    Dup structura sistematizatoare se deosebesc urmtoarele grupuri de cldiri delocuit: Individuale; blocate; cu atrium; cu cteva tronsoane; tronson (turnuri, punctiforme);

    cu coridor; cu galerie; tronson cu coridor; tronson cu galerie; structura mixt.

    Dup structura arhitectural-sistematizatoare a celulei locative se evideniazurmtoarele tipuri de cldiri de locuit: cu grdin (pe lng casa individual); cu curte (pe lng apartament, case blocate); cu teren-teras (pe lng apartament, case blocate); cu ncperi de var; fr ncperi de var.

    Dup modul de aezare cldirile de locuit pot fi: rurale;

    urbane.

    Dup situaia urbanistic se deosebesc urmtoarele tipuri de cldiri de locuit de rnd; de col; cldiri-ncadrri (tip "calcan"); cldiri-accente;

    cldiri-repere; cldiri-panorame.

    Dup gradul de confortabilitate cldirile de locuit pot fi divizate n treigrupuri principale: de calitate nalt, cu unitate locativ n form de cldire (cas de locuit);destinate pentru pturile sociale nstrite; confortabile, cu unitate locativ n form de nivel (parte) a cldirii delocuit; destinate pentru familii cu bunstare medie; municipale, cu unitate locativ n form de apartament - pentru familiipuin asigurate.Clasificarea cldirilor de locuit

    Dup prezena activitii de munc In locuin cldirile de locuit sedivizeaz astfel: fr zon productiv, activitatea de munc se realizeaz numai n afaralocuinei; cu zon de munc n apartament, activitatea de munc a populaiei sedesfoar n afar fi n locuin; cu zona de munc i producere, pentru grupurile de populaia la careactivitatea are loc numai n locuin.

    Dup numrul de ascensoare cldirile de locuit pot fi: fr ascensor pn la 5 etaje, cu ascensor, ncepnd cu 6 etaje:1 ascensor - 6-9 niveluri;2 ascensoare - ncepnd cu 10 niveluri.

    Dup rezistena sa (conform normelor de construcie) se deosebesc:

    clasa I cldirile cu orice nlime cu gradul I de rezisten la foc idurabilitate; clasa II cldirile cu o nlime pn la 9 niveluri i nu mai mic degradul II de rezistena la foc i durabilitate; clasa I cldirile cu o nlime pn la 5 niveluri, cu gradul II dedurabilitate (nu mai mic) i gradul III (nu mai mic) de rezisten la foc; clasa IV cldirile cu o nlime nu mai mare de 2 niveluri, gradul III dedurabilitate (nu mai mic), gradul rezistenei la foc nu se normeaz.

    Dup criteriile suplimentare cldirile de locuit se caracterizeaz: pentru construcia n raioane natural-climaterice deosebite (de sud, denord, etc);- pentru construcia pe relief (tip "teras", "cascad", cu numrul de nivelurivariabil, etc); dup structura funcional (case-ateliere, complexe locative specializate,complexe locative polifuncionale);

    cu funcie de protecie dezvoltat (fonoprotectoare, aziluri subterane).

    3. Tipurile principale ale cldirilor de locuit

    Casa de locuit tip "tronson" prezintgruparea la fiecare nivel a ctorva apartamenten jurul unei comunicaii verticale -scar sauunui nod de comunicaie. Elementul spatial-planimetric tronson. Conexiunea a ctorvatronsoane formeaz o cldire cu ctevatronsoane.

    Cldirile de locuit cu coridordu o cornunicdps orizontalei pronunat nchis -coridor. Accesul n apartamente se

    execut prin intermediul coridorului icomunicaiei verticale de importan secundar. Acest tip de cldire deobicei se folosete pentrulocuire temporar cmine, hoteluri, internate.

    Cldirile de locuit cu galerie au o comunicaieorizontal pronunat nchis - galerie. Galeria, un spaiu deschis cu iluminarenatural, asigur o orientare pe dou pri i aeraredirect a apartamentelor, cea ce este important nraioanele cu clim cald i torid, raioane de sud.

    Cldiri de locuit cu structur planimetric mixttronson cu coridor, tronson cu galerie, etc. n cldirile tronson cu coridor i tronson cugalerie apartamentele se amplaseaz In

    tronsoanele, legate cu coridoare (galerii) la fiecarenivel.

  • 8/2/2019 Tema 1. Date Generale Despre Locuinta

    3/3

    Casele blocate primesc n urma cuplrii a ctorva case de locuitunifamiiiare (blocuri) ntr-un singur edificiu. Fiecare celul locativ bloc - apartament are intrare separat de la nivelul pmntului i curte pelng apartament. Numrul de niveluri rareori depete 4etaje.1 Cas individuala cas de locuit cu puine niveluri, cuanexe gospodreti i cu lot de pmnt. Particularitatea caseiprezena lotului de pmnt, care este folosit pentru inereaunei gospodrii auxiliare dezvoltate sau realizareafunciilor de agrement.

    4. Tipurile ansamblurilor de locuine

    Ansamblul de locuine se proiecteaz i se executa n orice condiii natural-climaterice j Acestea se reflect n organizarea spaial al ansamblului, la alegerea tipurilor decldiri de locuit j procedee compoziionale. Se pot evidenia cteva tipuri principale ale ansamblurilor de locuine, care sedeosebesc dup caracterul spaiilor formate i dup desenul planului.

    Perimetral, se constituiedin cldiri de locuit extinse de urmtoarele tipuri: cu ctevatronsoane, cu coridor, cu galerie, blocate. Pentru acesta este caracteristic formarea ntr-un grup decldiri a spaiului-curte, nchis sau seminchis.Tipurile ansamblurilor de locuine

    Liniar, spre deosebire de cel perimetral, deschis pentruaerarea teritoriului i spaii verzi ptrunztoare. ns din contul c cldirile de locuit se amplaseaz prioritar cu prile laterale fa de magistrale i strzi, protejarea teritoriilor de zgomotele de transport esteinsuficient.

    "n grup" a aprut n practica naional n anii 70.La un astfel de procedeu cldirile de locuit extinse se grupeazn form de figuri geometrice, care formeaz curi de diverseconfiguraii i profunzimi.

    Tip "reea" se compune pe reea geometric de oriceconfiguraie (dreptunghiular, triunghiular, poligonal). Pentru formarea acestui ansamblu se folosesc cldiri delocuit de oricetip (de la 1 pn la 4 niveluri).

    Curile interioare servesc drept recreaii pentru un grup deapartamente.

    Tip *covor" se formeaz din bloc-apartamente cu unul sau mainiveluri i curi interioare. Daca forma geometric este strict (exemplu: bloc-apartament n form de "") ansamblul de tip "covor" amintetecel de tip "reea".Particularitate esenialcurtea interioar aparine unui apartament.

    Tip "individualcaracteristic pentru aezri rurale i orele. Astzi foarte actual n legtur cu programul dedezvoltare a aezrilor rurale i stimularea locuitorilor pentruinerea gospodriilor auxiliare.