teleworking

5/17/2018 Teleworking - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/teleworking-55b07e2bd28f2 1/12

Academia de Studii Economice Bucure tiș

Facultatea de Cibernetică, Statistica i Informatică Economicăș

Master SIMPRE – Organizarea virtuală a activită ilor ț

Tema – Telelucru în UE iș USA

Anastasiu Cristian

Tianu Florin

Bucure ti 201ș 2



Telelucru în Uniunea Europeană

I. UE - Acordul Cadru pentru Telelucru - 2002

Această temă se bazează în special pe raportul „Telework in the European Union” publicat

în 2010 de către European Foundation for the improvement of Living and Working Conditionavând ca i obiect de studiu dezvoltarea fenomenului telelucrul mai ales în contextul Acorduluiș

European pentru stabilirea Cadrului General pentru Telelucru, semnat în Iulie 2002.

Acordul men ionat a fost rezultatul consultării dintre Comisia Europeana i parteneriiț ș

sociali europeni: Business Europe, the European Association of Craft, Small and Medium-

Entreprises (UEAPME), the European Centre of Enterprises with Public Participation and of

Enterprises of General Economic Interest (CEEP) i European Trade Union Confederationș

(ETUC). Aspectele telelucrului acoperite în acord, fără ca enumerarea să fie exhaustiva, sunt:

angajarea i condi iile de munca, sănatatea i protec ia muncii, training precum i drepturiș ș șț ț

colective ale telelucrătorilor. Ceea ce este special la acest acord este s-a convenit să nu fie

implementat printr-o directiva europeană, a a cum a fost cazul acordurilor intersectoriale deș

concediu parental, munca în regim de part-time i contractele de munca cu perioada determinată.ș

Acest acord a fost revizuit în 2006, iar în Iulie 2008 a elaborat propriul raport referitor la

implementarea acestui acord.

Scopul raportului ce face obiectul acestei teme este să analizeze concluziile rapoartelor

men ionate mai sus mai ales în ceea ce prive te urmatoarele: evaluarea actuală a telelucrului înț ș

UE; updatarea în ceea prive te stadiul de implementare a acordului în diversele industrii na ionale;ș ț

examinarea problemelor apărute în contextul rela iilor de munca i a condi iilor de muncă;ț ș ț

prezentarea vederilor partenerilor sociali i a guvernelor asupra acestei forme de muncă.ș

Telelucru (Teleworking) este definit în art. 2 al Acordului men ionat ca „ i o forma deț ș

organizare i/sau de execu ie a muncii, folosind tehnologia informa iei, în cadrul unui contract deș ț ț

muncă unde munca, de i poate fi executată la sediul angajatorului, este executată de obicei înș

exteriorul sediului.În nouă ări, Belgia, Finlanda, Fran a, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Spania i înț ț ș

Marea Britanie, aceasta defini ie a fost adoptată în legisla ia sau în contractele na ionale, în timpț ț ț

ce alte ări i-au creat propriile defini ii mai restrictive. Faptul ca defini ia telelucrului nu esteț ș ț ț

strictă, ci dimpotrivă, a dat posibilitatea acoperirii mai multor forme de telelucru. În acela i timp,ș

această flexibilitatea a dat na tere i la mai multe controverse. De exemplu: ce se în elege prinș ș ț



„munca este executată de regulă” – în elegem 5 zile pe săptămână sau o zi sau poate chiar maiț

pu in, atât timp cât este periodică.ț

Defini ia din Acord nu acoperă i persoanele self-employed care exercită forme deț ș

telelucru, de i această categorie este în continuă cre tere.ș ș

II. Inciden a telelucrului în UEț

Deoarece încă nu există statistici na ionale cu o baza solidă referitoare la telelucru,ț

rezultatele sondajului efectuat în 2005 de către Eurofund sunt prezentate în continuare. 30.000 de

lucrători europeni au fost intervieva i. Urmatoare definitie a telelucrului s-a folosit: „lucrătoriiț

lucrează cu un PC în afara spa iului angajatorului cel pu in o pătrime din timpul de muncă”;ț ț

defini ie asemănătoare cu cea enunta ă în Acord de i în studiu au fost lua i în considerare doar ț ț ș ț

persoanele ce lucrează de acasa; totu i este considerată neglijabilă această restric ie.ș ț

Incidence of telework in the EU27 and Norway, 2005 (%)

% involved in telework at least ‘aquarter of the time’ or more

% involved in telework‘almost all of the time’

Czech Republic (CZ) 15.2 9.0

Denmark (DK) 14.4 2.6

Belgium (BE) 13.0 2.2

Latvia (LV) 12.2 1.8

Netherlands (NL) 12.0 1.9Estonia (EE) 11.8 1.4

Finland (FI) 10.6 1.6

Poland (PL) 10.3 2.3

Norway (NO) 9.7 1.3

Sweden (SE) 9.4 0.4

Austria (AT) 8.6 3.2

United Kingdom (UK) 8.1 2.5

Slovakia (SK) 7.2 3.4

Greece (EL) 7.2 1.4

Spain (ES) 6.9 1.5

Lithuania (LT) 6.8 0.7

Slovenia (SI) 6.7 1.9



Germany (DE) 6.7 1.2

France (FR) 5.7 1.6

Cyprus (CY) 5.7 0.0

Luxembourg (LU) 4.8 0.0

Ireland (IE) 4.2 0.5

Hungary (HU) 2.8 0.5

Romania (RO) 2.5 0.7

Italy (IT) 2.3 0.5

Portugal (PT) 1.8 0.4

Bulgaria (BG) 1.6 0.0

Malta (MT) 0.0 0.0

EU27

7.0 1.7

Surprinzător, pe primul loc se află Cehia cu mai mult de 15% din lucratori find în telelucru.

In Germania, de i doar 6.7% din lucrători erau în 2005 într-o formă de telelucru, ca urmare aș

dezvoltării economice puternice din ultimii ani, putem aprecia ca acest procent a crescut puternic

în ultima perioadă. În plus, este destul de probabil ca o mare parte din telelucrătorii din ările de peț

primele locuri lucrează pentru companiile germane.

Un alt rezultat notabil este că procentul celor care lucreaz- cel pu in un sfert din timp înț

sistem telelucru este de aproximativ patru ori mai mare decât al celor ce lucrează full teleworking.

Este de remarcat i faptul că telelucru are o inciden ă notabila i în Romania, cu 2.5% dinș șț

lucrători fiind implica i în telelucru. Acest procent ar fi mult mai ridicat dacă ar fi cuprin i în acestț ș

sondaj i persoanele fizice autorizate.ș

Telelucru reprezintă o formă relativ noua de muncă i cunoa te o dezvoltare accentuată înș ș

ultimii ani. Până la inceputul anilor 2000 avea o inciden ă redusă, dar perioada analizată 2000-ț

2006 arată un trend crescător.

III. Telucru în industrii

Se remarcă în graficul de mai jos, ca telelucru are o inciden ă considerabilă în real estate,ț

intermedieri financiare i educa ie, unde aproximativ 15% din lucrători se află în telelucru. Oș ț



concluzie ce ar putea fi desprinsă este că lucrătorii cu o calificare peste medie au probabilitatea

mai mare să se gasească într-o formă de telelucru.

IV. Cadrul legal

Articolul 139 al Tratului EC oferă două alternative pentru implementarea acordurilor la

nivelul partenerilor sociali UE. Prima ar fi ruta autonomiei, implementarea acordurilor urmând să

se facă în concordan a cu procedurile na ionale. Cea de-a doua este de a se solicita Consiliului deț ț

Ministrii o Decizie.

Acordurile anterioare au urmat ceea de-a doua rută, în schimb Acordul în discu ie esteț

primul care a urmat prima rută.

Printre precedesorii Acordului European men ionam acordul colectiv german semnat înț

1995 la nivelul Deutsche Telekom AG i acordul austriac din 1997. În Romania nu existăș

legisla ie specifică sau clauze în Contractul Colectiv de Munca la nivel na ional.ț ț



Ruta urmată de acest acord, „soft law”, a avut ca urmare transpuneri diferite în fiecare ară.ț

Se remarcă totu i ca tendin a de implementare a prezentului acord a fost cea prin intermediulș ț

acordurilor colective la nivel na ional sau intersectorial. Un numar de 9 ări au ales această cale.ț ț

Alte 12 state fie au elaborat legisla ie fie au eloborat ghiduri, recomandări i un ultim grup,ț ș

printre care se află i Romania (alaturi de Bulgaria, Cipru, Estonia, Lituania i Malta) nu auș ș

efectuat nici o forma de implementare până în Mai 2009, cel pu in.ț

V. Aspecte importante prevăzute în Acord

• Natura voluntară a telelucrului – e prin acord mutual, deci nu poate fi impusă

• Stipularea de drepturi referitoare la acces la training, sănătatea i securitateaș

muncii, protec ia datelor personaleț

• Telelucratorii au dreptul la acelea i drepturi colective ca i colegii lor ce lucrează laș ș

sediul firmei. De exemplu au dreptul să candideze pentru conducerea intregii

organiza ii de lucratori.ț

• Clauze de nediscrimanare

• Telelucratorii trebuie să aibă acelea i sarcini i trebuie să atingă acelea iș ș ș

performan e ca i lucrătorii ce- i exercită munca la sediul angajatorului, dar au înț ș ș

schimb dreptul la un orar de muncă flexibil.

Guvernele au, în general, o atitudine pozitivă fa a de această formă de muncă, uneleț guverne sprijind-o i din punct de vedere fiscal.ș

Ca i concluzie, telelucru este văzut ca o alternativă atractivă de către lucratori întrucâtș

ofera un echilibru imbunătă it de life-work i perspective pentru dezvoltare personală. Deț ș

asemenea, un beneficiu major este imbinarea muncii cu cre terea copiilor. De asemenea, scădereaș

emisiilor de CO2 datorită diminuarii traficului casă-servici reprezintă un avantaj notabil.

Angajatorii exprimă la rândul lor o atitudine pozitivă fa ă de telelucru. De i costul ini ial pentruț ș ț

demararea telelucrului este semnificativ, avantajele pe termen lung sunt mult mai valoroase.

Uniunile sindicale au o atitudine mai degrabă rezervată. Desi ele recunosc avantajele enumerate

mai sus, au în vedere, în acela i timp, efectele negative ale alienării sociale, posibile devia ii aleș ț

unor telelucrători de a deveni workaholic datorită unor termene de îndeplinire a sarcinilor foarte

scurt impus de angajator.

Telelucru în USA



1. Mai pu ini telelucrători în 2010 decăt în 2008ț

Pentru prima dată numărul telelucratorilor a scăzut. Numărul total de oameni care au lucrat de

acasă sau de la distanţă pentru o zi întreaga, cel puţin o dată pe lună în 2010 a fost de 26.2

milioane, în scădere de la 33,7 milioane în 2008. Această cifră, 26 milioane, reprezintă aproape20% din populaţia adultă de lucru din SUA din totalul de 139 milioane.

La prima vedere, datele ar putea conduce la concluzia că munca la distanţă a stagnat în 2010

cu toate acestea, scăderea se datorează cel mai probabil unei combinaţi de factori: mai pu iniț

americani angaja i din cauza şomajului ridicat, o mai mare anxietate privind siguranţa locului deț

muncă, şi o lipsă a conştientizare opţiuni de telelucru.

Nivel ridicat al şomajului, numărul de telelucrători a scăzut odată cu reducerea populaţiei

apte de muncă. În trimestrul al patrulea din 2010, aproape 15 milioane de americani au rămasşomeri şi numărul de şomeri pe termen lung (cei fără locuri de muncă pentru 27 de săptămâni sau

mai mult), a reprezentat 44,3% din total şomeri. (BLS 2011)

Anxietatea angaja ilor privind securitatea locului de muncă. Într-un mediu economic cu oț

rată relativ ridicată a şomajului, nu este surprinzătoare o reducere în munca la distanţă. Unii

angajaţi sunt preocupa i de faptul că angajatorii vor percepe negativ telelucrul, comparativ cuț

colegii care sunt la birou în fiecare zi. Mai mult, numărul mare a şomerilor pe termen lung creează

o situaţie în care angajatorii sunt adesea într-o poziţie de negociere mai bună. Indiferent dacă

angajatorii au avut parte de o pozi ie mai buna în 2010, în urma unui sondajul s-a realizat căț

aproape 80% din organizaţii nu au făcut nici o modificare în ofertele lor de flexibilitate, ca urmare

a recesiunii 2009. (WorldatWork 2011)

Lipsa de conştientizare a opţiuni de telelucru. În cele din urmă, angajaţii pot fi pur şi

simplu în lipsa de cunoştinţa în ce prive te existenţa unor opţiuni de telelucru, deoarece multeș

astfel de programe sunt puse în aplicare informal de către angajator. Un studiul a constatat că

programele de flexibilitate, cum ar fi munca la distanţă sunt informal puse în aplicare până la 6 din

10 angajatori. O abordare informală este definită prin faptul că nu au politici scrise sau alte formede punere în aplicare, în cazul în care este inconsistentă şi lăsata la discreţia managerului.

2. Frecvenţa de telelucru a celor care lucrează regulat la distan ă, este în creştereț



În 2010, chiar dacă numărul total de telelucrători (o dată pe lună sau mai mult, şi au făcut

acest lucru cel puţin o dată pe lună) a scăzut, procentul de persoane care lucrează la distan ă maiț

des decât o dată pe lună a crescut. În 2010, 84% din telelucratori au făcut acest lucru o zi pe

săptămână sau mai mult, fata de 72% în 2008.

Telelucrul nu este o propunere totul sau nimic. Studiul a constatat că organizaţiile oferă

grade diferite de muncă la distanţă:

• Ad-hoc sau munca la distanţă ocazional

• O dată pe lună

• O dată pe săptămână

• Full-time munca la distanţă.

3. Profilul telelucratorului american de azi: bărbat, cel mai adesea în jurul vârstei de 40 de

ani, absolvent de studii superioare

Datele din figura de mai jos ilustrează faptul că majoritatea telelucratorilor în 2010 au fost:

bărbati, în jurul vârstei de 40 de ani absolvenţi de facultate (aproape jumătate, inclusiv 25% cu

studii post-universitare).

Descoperirile sugerează că cei mai mul i telelucrători sunt lucrători cu cunoştinţe, înț

contradicţie cu stereotipul conform căruia telelucrători sunt mai ales mamele care au nevoie de

autonomie pentru a lucra când şi unde pot pentru a se putea ocupa de familie. De fapt, ofertele de

flexibilitate sunt folosite în mod egal atât de către bărbaţi cat şi de femei, aşa cum au fost raportate

de catre o majoritate (65%) din angajatorii intervieva i.ț



4. "Acasă" în continuare locul cel mai folosit, "centru de telelucru" şi "Hotel" câştigă terenÎn cadrul anchetei referitoare la angaja i, respondenţiilor li s-au oferit o întrebare care aț

inclus o varietate de opţiuni privind unde î i desfasoară activitatea de telelucru ace tia .ș ș

Deşi "acasă", i-a menţinut poziţia sa în partea de sus a listei de locaţii comune pentruș munca la distanţă, în 2010, a cunoscut, totuşi, una dintre cele mai mari scăderi ca locaţie de lucrula distanţă in perioada 2008 - 2010. Între timp, "centru de telelucru " şi "hotel" au urmat trendulascendent din 2006 - 2008 până în 2010, aşa cum a făcut i "lucrul în vacanţă."ș

Creştere mare a persoanelor care lucrează în timp ce sunt în vacanţă atrage atenţia la una

din capcanele de muncă la distanţă: disponibilitatea generală a Wi-Fi şi dispozitive fără fir îngreunează deconectarea lucrătoriilor în timp ce sunt în vacanţă. Numeroase studii au arătat călucrul în vacan ă scade elasticitate pentru lucrător, reducând astfel posibilitatea angajaţilor de a seț întoarce odihnit la muncă, pentru a oferi astfel o mai mare productivitate. (WorldatWork 2009 şi2006)



5. Lucrul de la distan este adesea perceput ca beneficiu atât de angaja iţă ţ

cât şi de angajatori.

Într-una din întrebările unui sondaj al angajatorilor, respondenţii au fost întrebaţi dacă

faptul că le este permis să lucreze de la distanţă e considerat a fi mai mult o obligaţie sau un

beneficiu. În timp ce aproape jumătate dintre respondenţi au afirmat că nimeni nu are voie să

lucreze de la altă locaţie, 28% au răspuns că văd acest aspect ca fiind un beneficiu.

Foarte puţine companii angajează un număr mare de persoane pentru a lucra full-time de la

distanţă, deşi 37% oferă această opţiune doar unor angajaţi din companie. Trebuie precizat însă că

industria de call center este o excepţie notabilă; mai multe centre de call-center din SUA au angajat

mii de persoane care să lucreze de acasă. Angajatorii (36%), care au inclus în cultura organizaţiei

munca la distanţă văd telelucrul ca un element strategic esenţial în obţinerea succesului.

Fie că munca la distanţă este privită ca o obligaţie sau un beneficiu, aceasta trebuie să fie

proiectată, implementată şi comunicată în mod corespunzător, pentru a avea succes. Telelucrul

poate fi un program benefic atât pentru angajaţi - care vor beneficia de mai mult timp liber cît şi

pentru angajatori - care beneficiază de o rată mai scăzută a absenteismului, de o mai mare

satisfacţie şi implicare a angajaţilor. Trei din patru participanţi la sondaj au raportat că programele



care oferă flexibilitate au un impact pozitiv asupra implicării angajaţilor. Din păcate, sondajul a

arătat şi că foarte puţine companii oferă pregătirea necesară pentru a asigura succesul.

Doar 21% dintre angajatori işi instruiesc managerii pentru a putea implementa şi sprijini

programe flexibile de muncă, şi doar 17% îşi instruiesc angajaţii pentru a avea succes în telelucru.

Succesul în telelucru depinde de liderii care adoptă un management bazat pe rezultate, însă această

abilitate trebuie să fie predată de către cineva şi apoi învăţată.

Bibliografie



1. Telework in the European Union published in 2010 de catre European Foundation for

the improvement of Living and Working Condition

2. http://www.eurofound.europa.eu/3. http://www.teleorg.org

4. http://europa.eu

5. http://www.worldatwork.org/waw/adimLink?id=53034( Telework 2011 A

WorldatWork Special Report)

http://www.eurofound.europa.eu/

http://www.teleorg.org/

http://europa.eu/

http://www.worldatwork.org/waw/adimLink?id=53034

http://www.eurofound.europa.eu/

http://www.teleorg.org/

http://europa.eu/

http://www.worldatwork.org/waw/adimLink?id=53034

teleworking

Documents