Universitatea Bucureşti

Facultatea de Litere

Studii Europene

Televiziunea ca stil de viaţă

Scurt studiu de caz

asupra impactului televiziunii în rândul tinerilor

Gherghiceanu Silvia-Andra

An III

Grupa II

Noiembrie

2015

Televiziunea este un mediu domestic. Privită de acasă. Ignorată de acasa si, poate cel mai

important, discutată acasă.

În forma ei ideală, televiziunea ar tebui să reprezinte un mediu cu o putere şi semnificaţie

considerabilă asupra oamenilor,eminamente pozitivă. În acest context, am putea-o privi ca pe o

formă de expunere şi exprimare psihologică, socială şi culturală, precum şi economică sau

politică. Avem nevoie să vedem acest mediu ca ceva mai mult decât o sursă de influenţă, fie ea

benignă sau malignă. Avem nevoie să ştim dacă discursurile pe care le auzim zilnic, fie ele în

buletine de ştiri sau emisiuni de tip talk-show sunt departe sau aproape de adevăr.

Ne întoarcem de la şcoală, serviciu sau facultate, vizibil obosiţi şi marcaţi de anxietatea

străzii. Deschidem televizorul în dorinţa de a ne descreţi frunţile şi de a ne actualiza informaţiile

privitoare la societatea în care trăim, la mediul politic ,social şi economic din care facem parte şi,

ce vedem? Programe de ştiri care difuzează crime din ce în ce mai oripilante, chiar dacă ora este

una de audienţă generală, emisiuni de tip talk-show în care personajele invitate se jignesc, uneori

chiar se agresează reciproc, reproşându-şi unul altuia frustrările şi orgoliile( vezi episodul „faţă

de bideu”), ignorând cu nonşalanţă motivul prezenţei lor acolo, emisiuni avand ca tematică

centrală comentarea unor evenimente sau personaje mondene, departe de a reprezenta un model

de conduită sau, cu puţin noroc, un caz social, prezentat strict din dorinţa de a face rating.

Televiziunea joacă un rol important în activităţile de zi cu zi ale tinerilor ; ne uităm la

televizor dimineaţa, înainte de şcoală, seara, după şcoală, ca un mijloc de relaxare. Poate fi o

chestiune secundară sau motivul pentru care întreaga familie se adună la masă. Poate fi un mod

de destresare în timp ce ne facem temele sau motivul pentru care temele nu sunt finalizate a doua

zi de dimineaţă. Cu siguranţă, sesizabil sau nu, televiziunea joacă un rol crucial în viaţa tinerilor,

atât ca sursă de divertisment şi informare, cât şi ca mediu de interacţiune socială. Totuşi,

structura activităţii şcolare, universitare nu le permite tinerilor să acorde prea mult timp

activităţilor extracurriculare. Atunci când intervin schimbări majore, precum învăţatul pentru

examen sau schimbarea domiciliului, tinerii adulţi schimbă ordinea priorităţilor, printre acestea

nenumărându-se şi privitul la televizor sau, dacă nu renunţă definitiv, devin mai selectivi în ceea

ce priveşte consumul de media.1

1 Frank Mort, Cultures of consumption, Routledge, 2007, pag. 92

Frecvent, mass-media exprimă puncte de vedere care nu reprezintă marea masă a

oamenilor obijnuiți, ci ideile unor lideri sau ale jurnaliștilor, care monopolizează spațiul și

timpul dezbaterilor. Dacă ideile unor minorități sunt susținute de presă, respectiva minoritate

devine foarte activă, în timp ce majoritatea simțindu-se marginalizată se retrage din dezbatere.

Din acest motiv, la orele de maximă audienţă, pe cele mai importante programe, vedem

intotdeauna aceleeaşi persoane cu aceleaşi emisiuni, din ce în ce mai insipide parcă. Acest

lucru este rezultatul a ceea ce se numeşte în termeni de specialitate „Fluxul în doi paşi”.

Teoria fluxului în 2 pași susține că mesajele mass-media sunt filtrate de o persoană din grupul

receptorilor, numită lider de opinie, care are autoritate într-un anumit domeniu și distribuie

mesajele în funcție de valorile, modelele, interesele sale.2

Întrucât pentru mine televiziunea, în stadiul ei actual, reprezintă o adevărată controversă,

am decis să investighez acest subiect pentru a afla opiniile altor tineri de vârsta mea în legătură

cu imaginea pe care ei si-au creat-o despre televiziunea contemporană.

“I watch less television. But when I think about the television I

have cut out, it was only the tea-time soaps. I would like to watch

more news as I think it’s important to know what’s happening in

the world around us (as I don’t always have time to read

newspapers either).”

Anne,

19-year-old female student3

Acesta este un punct de vedere des întâlnit printre tinerii din ziua de astăzi. Aceştia

manifestă un interes crescut pentru subiectele de interes naţional sau global, în general de factură

politică. Procesul de comprehensiune al acestor probleme necesită un anumit grad de intelect iar

faptul că tinerii se desprind de mediul vizual consumerist (desene, emisiuni de comedie,) şi îşi

îndreaptă atenţia către problemele arzătoare ale lumii, îi cataloghează ca făcând parte din grupul

social de « adulţi ».4

La prima vedere, am fi predispuşi la a crede că tinerii sunt mai degrabă atraşi de

conţinuturi efervescente precum : emisiuni de lifestyle (« Ellen show », « Jimmy Kimmel Live »

2 Prof.univ.dr. Mihai Coman, Introducere în sistemul mass media, Support curs

3 David Gauntlett, Annette Hill, TV Living Television, culture and everyday life, Routledge, New York, 2001, pag.

25 4 Kristyn Gorton, Media Audiences Television, Meaning and Emotion, Edinburgh University Press, 2009, pag. 101

sau, variante româneşti « Vorbeşte lumea », « Teo Show ». Am fi surprinşi să aflăm că dintr-un

eşantion de 170 de tineri cu vârste între 18 şi 27 de ani, 70% dintre aceştia preferă programele cu

tematică informativă( buletine de ştiri), în detrimentul emisiunilor de divertisment şi pamflete. 5

De asemenea, tinerii sunt atraşi de emisiuni cu tematică muzicală, ce au devenit un adevărat

fenomen, precum prolificul « Pop Idol6 » sau « Idols » şi succesoarele acestora, respectiv « The

Voice », « X Factor ».

In ceea ce priveşte « consumul de ştiri » , (“news consumption”),tinerii tind să devină din

ce în ce mai interesaţi de acest subiect, acest lucru fiind văzut ca un semn al maturităţii

intelectuale şi conştientizare a problemelor cu care lumea se confruntă. Astfel, tinerii pot chiar

contribui activ la rezolvarea unora dinte aceste probleme prin mobilizarea maselor sau chiar prin

proprii iniţiative.

Este un lucru cât se poate de clar astăzi, că televiziunea este una dintre cele mai

importante părți media, dacă nu cea mai importantă, care influențează viața omului modern. În

prezent, televizorul este un accesoriu prezent in viața omului încă de la vârstele cele mai fragede,

prin desene animate si continuă cu programe diferite adaptate pentru fiecare vârstă pe care omul

o atinge pe parcursul vieții sale. Întrebarea este cât de mult influențează această formă de media

la nivel psihologic acțiunile și viața omului în general, și modul în care o face, pozitiv sau

negativ.

Ca să putem răspunde la această întrebare, trebuie să luăm în calcul efectele pe care

privitul programelor de televiziune le au asupra psihicului uman dar și influența pe care

informația primită o poate avea la nivel psihologic.

Iată câteva dintre efectele negative pe care le are televizorul în viața omului :

dependența psihologică

efectul hipnotic ( adormirea în fața TV-ului, accesul la subconștient )

deformarea realității ( scăderea abilității de a analiza critic )

incapacitatea de a fi atent la capacitate normală

scăderea activității fizice

dezvoltarea greșită a copiilor

5 Elisabeth Evans, Transmedia Television: Audiences, New Media and Dailz Life, Routledge, New York, 2011

6 Koos Zwaan , Joost de Bruin, Adapting Idols: Authenticity, Identity and Performance in a Global Television

Format, Ashgate, 2012, pag. 12

deformarea valorilor

creșterea violenței

Este cert faptul că datorită puterii de influență pe care o are televiziunea în prezent, aceasta ar

trebui dirijată și controlată cu foarte mare atenție, pentru că lucrurile care sunt prezentate în zilele

noastre formează un tablou ireal despre o realitate inexistentă în care omul ajunge să creadă.

Dar ceea ce am subliniat în enunțurile anterioare sunt doar lucrurile negative pe care televizorul

le aduce în viața oamenilor, dar cu siguranță se poate spune că acesta aduce și lucruri bune sau

are efecte pozitive asupra oamenilor în general.

Iată câteva dintre aspecte pozitive pe care televizorul le poate avea în viața noastră :

informarea asupra maselor în cazuri importante de urgențe la nivel național

programele educaționale

programele culturale

învățarea valorilor în vazul copiilor

reducerea criminalității

Faptul că televizorul are și o latură negativă dar și una pozitivă ne face să ne întrebam în

ce parte se înclină balanța, dacă face mai mult rau decât bine sau invers și cum ar trebui acesta

folosit și întrebuințat. Răspunsul nu este unul simplu, dar cu siguranță se poate spune despre

televizor, că, așa cum se poate spune despre foarte multe alte lucruri, influența pe care acesta o

are asupra vieții tale va fi determinată de modul în care il vei folosi. În general lucrurile nu sunt

rele sau bune, ci de cele mai multe ori ele devin rele sau bune în funcție de modalitatea în care le

folosim sau prin care ne folosim de ele.

La fel se poate spune și despre televizor, că atât timp cât acesta va fi folosit cu anumite

scopuri bine definite și în anumite intervale de timp, acesta poate influența viața omului în bine

sau îl poate ajuta, dar în situația în care folosirea acestuia devine o dependență sau determină o

înțelegere greșită asupra lucrurilor, atunci televizorul devine un element novic în viața omului.