telenovela privatizării pe merin tahătă candidai mîna...

16
candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă de copiere [ http://www.dntcj. ro'/adevdnil ANUL IX IUR. 2626 ISSN 1220-3203 LUNI, 5 IULIE 1999 16 PAGINI 1.500 LEI Simulările pe computer ian. locul manevrelor militare Telenovela privatizării MARIA SANGEORZAN ţFy/ cenariur românesc al privatizării seamănă cu cel al telenovelelor lui Delia Fiallo. Nu începe bine acţiunea, că totul se complică, apar piedici insurmontabile, iar ţelul devine tot mai îndepârat. în telenovele, acţiunea vizează, sistematic, un love-story,’ iar la noi finalul ar însemna dezetatizarea economiei româneşti. De ia strategia lui Adrian Severin şi pînă la ultimul scenariu de privatizare, a lui Radu Sârbu, drama privatizării a parcurs cale lungă, presărată fiind cu tot soiul de obstacole. Personajul principal şi-a fracturat, în repetate rînduri, coloana- vertebrală, zăcînd în comă, în timp ce alte competitoare din ţările vecine au devenit vedete. Economia românească, odinioară mai vrednică decît altele, mai bine integrată în economia capitalistă, a ajuns cel mai rău. Tînărâ şi cu zestre, ea nu şi-a găsit, cînd a fost să se mărite, pretendenţi pe măsură. Timpul i-a devenit, apoi, cel mai necruţător duşman. La începutul anilor 1990, românii rnaî dispuneau de bani în plus, bani cu care ar fi putut intra în jocul pieţei de capital, al privatizării. Omul de rînd nu era avertizat de ceea ce urmează să se întîmple, nevenindu-i să creadă că ne îndreptăm spre capitalism, motiv pentru care banii au luat calea consumului. - Şi în anul de graţie 1999, cînd toată lumea se plînge de sărăcie, vînzările de Coca-cola, de ţigări străine, de băuturi răcoritoare sîrit excesiv de mari pentru o naţie atît de săracă. .Economiile populaţiei, în loc să fie orientate spre'piaţa de capital, au fpst pulverizate la Caritas ori s-au dus pe diverse fleacuri, vîndute ca mărfuri de lux. . Ar fi nedrept să-i facem vinovaţi numai pe oameni pentru neglijenţa cu care-şi chivernisesc banii. De la bun început, puterea n-a avut onestitatea de a-i pune în gardă pe cetăţeni, de a-i avertiza asupra a ceea ce-i aşteaptă. Mai mult, a fost distrusă, fără scrupule, unica proprietate care nu fusese niciodată declarată ca „socialistă", nevinovata proprietate cooperatistă. Cooperaţia meşteşugărească, cea care era un veritabil rival al industriei româneşti în ceea ce priveşte exporturile, a fost pusă pe butuci. Era o proprietate de grup care n-avusese de-a face cu marea proprietate socialistă şi cu metehnele acesteia. La fel a fost cooperaţia de consum şi, de ce nu?, C.A.P.-urile. Iar dacă acestea din urmă n-au fost niciodată rentabile, din cauza politicii catastrofale â preţurilor, nu se poate spune acelaşi lucru despre primele două. ' , Guvernanţii au fost şi au rămas obsedaţi de marea industrie, cea care a dat de furcă tuturor guvernelor şi a condus la cancerigenul blocaj financiar. în al treisprezecelea ceas, puterea s-a apucat de- privatizare, aceasta devenind un scop în sine. După ce-au ratat anii favorabili, în plină criză economică mondiafă, aproape scoşi din Europa, românii se căznesc să facă într-un an ceea ce n-au făcut în zece. Cramponaţi în strategii şi viziuni macroeconomice, .cu privireajnceţoşată de gustul viotoriei, mai marii zilei, ca şi predecesorii, n-au văzut soluţiile practice, care i-ar fi scutit de programe de calificare şi recalificare, de investiţii, de mii de miliarde de lei, bani daţi oamenilor pentru a sta. Prin 1990, industria românească era un morman de fiare .„vechi, iar acum este pietroiul de moară prins de gîtul puterii. Dacă privatizarea va fi făcută în favoarea investitorilor străini (cum este concepută), atunci electoratul va sancţiona coaliţia pentru că „a vîndut ţara", iar dacă va avea ezitări de inspiraţie populistă, ne vom învîrti în cercul vicios. Din păcate, finalul telenovelei numită privatizare nu este asemeni celor latino-americane. Adică, invariabil, cu final fericit! Stimaţi locuitori ai cartierului Grigorescu Incopind cu data da 7 iulia, ora 14.00, S.C. Napolact S.A. deschidă un nou magazin da prezentare pe str. Donath la nr. 92 (in cadrul Complexului Studio), undB veţi avea posibilitatea să vă aprovizionaţi zilnic cu produse lactata şi cu îngheţată Napolact la cele mai mici preţuri. Vă aşteptam! PUNR l-a desemnat pe Merin Tahătă candidai la Preşedinţie în urma lucrărilor Biroului Permanent al PUNR, desfăşurate sîmbătă la Cluj-Napoca, deputatul Yaleriu Tabără, preşedintele partidului, a fost desemnat drept candidat la funcţia de preşedinte al României. Liderul PUNR a acceptat imediat propunerea venită din partea celor 38 de preşedinţi de filiale locale, precizînd, în cadrul unei conferinţe de presă, că asupra lui s-au exercitat adevărate presiuni din partea colegilor pentru a lua o astfel de decizie. “Nu pot să spun câ am- facut-o cu plăcere, cum dealtfel am simţit şi cînd am fost desemnat ministru al Agriculturii şi, ulterior, preşedintele PUNR”, a declarat - Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 16-a Autoelimimndu- ţp i JM J I iaţi i.iriiM-f nAY-ii 16 absolvenţi adventişti nu s-au •T . -e.-..-v: •• \ ; 9 -V . - A - . 9 prezentat sîmbătă Ia Bac 16 absolvenţi de liceu, de religie adventistă, nu s-au prezentat sîmbătă la Bacalaureat. Proba pe care aceştia ar fi trebuit să o, susţină sîmbătă a fost cea de limbă maternă, pentru minoritarii maghiari şi germani. Astfel, 14 dintre adventiştii care nu s-au prezentat sîmbătă la Bacalaureat trebuiau să susţină proba respectivă la centrul „Edmond Nicolau”, ei provenind de fapt de la Seminarul Adventist. Unul dintre cei neprezentaţi trebuia să dea examenul la Liceul „Mihai Viteazu” din Turda, iar celălalt la Liceul de Arte Plastice „Gheorghe Lazea”. Inspectoarea Mariana Dragomir, care se ocupă .de organizarea Bacalaureatului, a declarat că nu se cunoaşte numărul absolvenţilor adventişti’ din judeţ, dar, oricum, proba i-a afectat doar pe cei care erau şi minoritari, în rest, absenteismul nu a fost ridicat, prezentîndu-se la probă toţi cei care au trecut de probele orale. Structura subiectelor de la limba maternă a fost asemănătoare cu cea a cerinţelor de la română-scris, adică s-a cerut redactarea unei compoziţii/eseu, comentarea unei poezii şi redactarea unui act oficial. Dana TIUCA PSDR Cluj refuza mîna întinsa de PD • Democraţii ar, dori să realizeze fuziunea cu colegii lor de alianţă • Liderul clujean al PSDR, Vasile Suciu, se pronunţă însă pentru fuziunea cu ApR • Conducerea Partidului Democrat i-a reamintit, la sfîrşitul săptâmînii trecute, liderului PSDR, Sergiu Cunescu, propunerea de a realiza o fuziune, precum şi faptul că i-a oferit funcţia de preşedinte de onoare al noului partid. “Aceste propuneri râmîn valabile şi astăzi", se arată într-un comunicat emis de Biroul de presă al PD, reafirmîndu-se faptul câ obiectivul major al PD rămîne colaborarea în promovarea social-dcmocraţiei cu forţele politice din România care îşi vor proba această vocaţie. “Din punctul de vedere al PSDR, ne aflăm în imposibilitatea de a activa într-o alianţă cu Partidul Democrat”, spune preşedintele clujean al PSDR, Vasile Suciu. “Nu doar că o asemenea alianţă este imposibilă, dar ea este chiar de nedorit”, afirmă liderul PSDR Cluj, explicînd câ partidul său “are deja o experienţă tristă” în acest sens. “Partidul Democrat nu s-a comportat cu noi într-un mod amical”, precizează acesta, Dragoş C. POPA continuare în pagina a 16-a Un document de excepţie, de acum un deceniu, al exilului românesc ■ replică pentru snobismul politică autonomă (s.n.j şi la autonomie culturală al fiecărei naţiuni (din Transilvania - n. red.) trebuie garantat”,-a fost semnată la 16 iunie 1989 de către reprezentanţii Forumului Democratic Ungar, partid al incipientei opoziţii din ţara . vecină, şi de un gnip de intelectuali români din emigraţie, majoritatea facînd parte din “Liga pentru drepturile omului în România” (LDHR). Cum a fost percepută la acea vreme în cercurile emigraţiei române din Occident “Declaraţia de la Budapesta” - celebrată acum de GDS - reiese dintr-un articol, publicat în iunie 1989 în “Lupta”, ’ ziar al exilului românesc, sub semnătura comună a patru români din SUA -L iniau Faina, Cornel Veltian, Mircea Vlad şi Coriolan Brad. Titlul său este “Exil şi istorie”. Din motive de spaţiu, redăm din ___ Dorin SUCIU Ziarele centrale au informat că în seara de 30 iunie a.c., la sediul din Bucureşti al -Grupului pentru Dialog Social, s-au reunit intelectuali bucureşteni, transilvăneni şi bănăţeni, unii semnatari ai Declaraţiei de la Budapesta, alţii nominalizaţi ai Declaraţiei de îa Cluj pentru a sărbători zece ani de la lansarea primului document şi pentru a discuta problemele cuprinse în cel de-al doilea. La reuniunea iniţiată de GDS a fost prezent şi Gustâv Molnâr, implicat în redactarea ambelor declaraţii, iar moderator al dezbaterii a fost Mihnea Berindei, semnatar al documentului de la Budapesta. Reamintim că Declaraţia de la Budapesta, care menţiona, printre altele, că: “Transilvania a fost şi este un spaţiu de complementaritate ^î^tEcs^grnânia şi Ungaria - n. red.) şi model de pluralism! prevedea că: “Dreţ continuare în pagina a 16-a Problemele din FER Cluj continuă • Liderului FER Cluj-Napoca, Ioan Tăut, i se reproşează “lipsa aptitudinilor politice” • “în cadrul filialei clujene a FER nu au mar avut alegeri de mai bine de 4 ani” • Aşa cum vă informam într-unul din numerele ziarului nostru de zilele trecute, Tuni, într-un cadru ferit de privirile presei, Consiliul Judeţean Cluj al Federaţiei Ecologiste din România (FER) l-a desemnat pe Ioan Tăut ca preşedinte interimar al organizaţiei municipale a partidului. O parte din membrii FER Cluj sînt însă nemulţumiţi de această numire, afirmînd că acesta nu este reprezentativ pentru această filială, una din Dragoş C. POPA continuare în pagina a 16-a

Upload: others

Post on 24-Jan-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

candidau de ia Seminarul Teologic au fostexmatriculaţi pentru tentativă de copiere

[ http://www. dntcj. ro'/adevdnilANUL IX IUR. 2626 ISSN 1220-3203

LUNI,5 IULIE 1999

16 PAGINI 1.500 LEI

Sim ulărilepe

com puter ian. locul

m anevrelor militare

Telenovela privatizăriiM A R IA S A N G E O R Z A N

ţFy/ cenariur românesc al privatizării seamănă cu cel al telenovelelor lui Delia Fiallo. Nu începe bine acţiunea, că totul se complică, apar piedici

insurmontabile, iar ţelul devine tot mai îndepârat. în telenovele, acţiunea vizează, sistematic, un love-story,’ iar la noi finalul ar însemna dezetatizarea economiei româneşti.

De ia strategia lui Adrian Severin şi pînă la ultimul scenariu de privatizare, a lui Radu Sârbu, drama privatizării a parcurs cale lungă, presărată fiind cu tot soiul de obstacole. Personajul principal şi-a fracturat, în repetate rînduri, coloana- vertebrală, zăcînd în comă, în timp ce alte competitoare din ţările vecine au devenit vedete.

Economia românească, odinioară mai vrednică decît altele, mai bine integrată în economia capitalistă, a ajuns cel mai rău. Tînărâ şi cu zestre, ea nu şi-a găsit, cînd a fost să se mărite, pretendenţi pe măsură. Timpul i-a devenit, apoi, cel mai necruţător duşman.

La începutul anilor 1990, românii rnaî dispuneau de bani în plus, bani cu care ar fi putut intra în jocul pieţei de capital, al privatizării. Omul de rînd nu era avertizat de ceea ce urmează să se întîmple, nevenindu-i să creadă că ne îndreptăm spre capitalism, motiv pentru care banii au luat calea consumului. -

Şi în anul de graţie 1999, cînd toată lumea se plînge de sărăcie, vînzările de Coca-cola, de ţigări străine, de băuturi răcoritoare sîrit excesiv de mari pentru o naţie atît de săracă.

.Economiile populaţiei, în loc să fie orientate spre'piaţa de capital, au fpst pulverizate la Caritas ori s-au dus pe diverse fleacuri, vîndute ca mărfuri de lux.. Ar fi nedrept să-i facem vinovaţi numai pe oameni pentru neglijenţa cu care-şi chivernisesc banii. De la bun început, puterea n-a avut onestitatea de a-i pune în gardă pe cetăţeni, de a-i avertiza asupra a ceea ce-i aşteaptă. Mai mult, a fost distrusă, fără scrupule, unica proprietate care nu fusese niciodată declarată ca „socialistă", nevinovata proprietate cooperatistă. Cooperaţia meşteşugărească, cea care era un veritabil rival al industriei româneşti în ceea ce priveşte exporturile, a fost pusă pe butuci. Era o proprietate de grup care n-avusese de-a face cu marea proprietate socialistă şi cu metehnele acesteia. La fel a fost cooperaţia de consum şi, de ce nu?, C.A.P.-urile. Iar dacă acestea din urmă n-au fost niciodată rentabile, din cauza politicii catastrofale â preţurilor, nu se poate spune acelaşi lucru despre primele

■ două. • ' ,

Guvernanţii au fost şi au rămas obsedaţi de marea industrie, cea care a dat de furcă tuturor guvernelor şi a condus la cancerigenul blocaj financiar. în al treisprezecelea ceas, puterea s-a apucat de- privatizare, aceasta devenind un scop în sine. După ce-au ratat anii favorabili, în plină criză economică mondiafă, aproape scoşi din Europa, românii se căznesc să facă într-un an ceea ce n-au făcut în zece. Cramponaţi în strategii şi viziuni macroeconomice,

.cu privireajnceţoşată de gustul viotoriei, mai marii zilei, ca şi predecesorii, n-au văzut soluţiile practice, care i-ar fi scutit de programe de calificare şi recalificare, de investiţii, de mii de miliarde de lei, bani daţi oamenilor pentru a sta.

Prin 1990, industria românească era un morman de fiare .„vechi, iar acum este pietroiul de moară prins de gîtul puterii. Dacă privatizarea va fi făcută în favoarea investitorilor străini (cum este concepută), atunci electoratul va sancţiona coaliţia pentru că „a vîndut ţara", iar dacă va avea ezitări de inspiraţie populistă, ne vom învîrti în cercul vicios.

Din păcate, finalul telenovelei numită privatizare nu este asemeni celor latino-americane. Adică, invariabil, cu final fericit! ■

Stimaţi locuitori ai cartierului Grigorescu

Incopind cu data da 7 iulia, ora 14.00, S.C. Napolact S.A. deschidă un nou magazin da prezentare pe str. Donath la nr. 92 (in cadrul Complexului Studio), undB veţi avea posibilitatea să vă aprovizionaţi zilnic cu produse lactata şi cu îngheţată Napolact la cele mai mici preţuri.

Vă aşteptam!

PUNR l-a desemnat pe M erin Tahătă candidai la Preşedinţie

în urma lucrărilor Biroului Permanent al PUNR, desfăşurate sîmbătă la Cluj-Napoca, deputatul Yaleriu Tabără, preşedintele partidului, a fost desemnat drept candidat la funcţia de preşedinte al României. Liderul PUNR a acceptat imediat propunerea venită din partea celor 38 de preşedinţi de filiale locale, precizînd, în cadrul unei conferinţe de presă, că asupra lui s-au exercitat adevărate presiuni din partea colegilor pentru a lua o astfel de decizie. “Nu pot să spun câ am- facut-o cu plăcere, cum dealtfel am simţit şi cînd am fost desemnat ministru al Agriculturii şi, ulterior, preşedintele PUNR”, a declarat

- Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 16-a

Autoelimimndu- ţp i JM J I i aţi

i.iriiM-f nAY-ii

16 absolvenţi adventişti nu s-au• T . - e . - . . - v : • • \ ; 9 - V . - A - . 9

prezentat sîmbătă Ia Bac16 absolvenţi de liceu, de

religie adventistă, nu s-au prezentat sîm bătă la Bacalaureat. Proba pe care aceştia ar fi trebuit să o, susţină sîmbătă a fost cea de limbă maternă, pentru m inoritarii m aghiari şi germani.

Astfel, 14 dintre adventiştii care nu s-au prezentat sîmbătă la Bacalaureat trebuiau să susţină proba respectivă la centrul „Edmond Nicolau”, ei

provenind de fapt de la Seminarul Adventist. Unul dintre cei neprezentaţi trebuia să dea examenul la Liceul „Mihai Viteazu” din Turda, iar celălalt la Liceul de Arte Plastice „Gheorghe Lazea”.

Inspectoarea M ariana Dragomir, care se ocupă .de organizarea Bacalaureatului, a declarat că nu se cunoaşte numărul absolvenţilor adventişti’ din judeţ, dar, oricum, proba i-a afectat doar

pe cei care erau şi minoritari, în rest, absenteismul nu a fost ridicat, prezentîndu-se la probă toţi cei care au trecut de probele orale.

Structura subiectelor de la limba m aternă a fost asem ănătoare cu cea a cerinţelor de la română-scris, adică s-a cerut redactarea unei compoziţii/eseu, comentarea unei poezii şi redactarea unui act oficial.

Dana TIUCA

PSDR Cluj refuza mîna întinsa

de PD• Democraţii ar, dori să realizeze fuziunea cu colegii lor de alianţă • Liderul clujean al PSDR, Vasile Suciu, se pronunţă însă pentru fuziunea cu ApR •

C onducerea Partidului Democrat i-a reamintit, la sfîrşitul săptâm înii trecu te , liderului PSDR, Serg iu C unescu, propunerea de a realiza o fuziune, precum şi faptul că i-a oferit funcţia de preşedinte de onoare al noului partid . “ A ceste propuneri râm în va lab ile şi astăzi", se arată într-un comunicat emis de Biroul de presă al PD, reafirmîndu-se faptul câ obiectivul major al PD rămîne colaborarea în promovarea social-dcmocraţiei cu forţele politice din România care îşi vor proba această vocaţie. “Din punctul de vedere al PSDR, ne aflăm în imposibilitatea de a activa într-o alianţă cu Partidul Democrat”, spune preşedintele clujean al PSDR, Vasile Suciu.

“Nu doar că o asemenea alianţă este imposibilă, dar ea este chiar de nedorit”, afirmă liderul PSDR Cluj, explicînd câ partidul său “are deja o experienţă tristă” în acest sens. “Partidul Democrat nu s-a com portat cu noi într-un mod amical”, precizează acesta,

Dragoş C. POPAcontinuare în pagina a 16-a

Un document de excepţie, de acum un deceniu, al exilului românesc ■ replică pentru snobismul

politică autonomă (s.n.j şi la autonomie culturală al fiecărei naţiuni (din Transilvania - n. red.) trebuie garantat”,-a fost semnată la 16 iunie 1989 de către reprezentanţii Forumului Dem ocratic Ungar, partid al incipientei opoziţii din ţara . vecină, şi de un gnip de intelectuali români din emigraţie, majoritatea facînd parte din “Liga pentru drepturile omului în România” (LDHR). Cum a fost percepută la acea vreme în cercurile emigraţiei române din Occident “Declaraţia de la Budapesta” - celebrată acum de GDS - reiese dintr-un articol, publicat în iunie 1989 în “Lupta”,

’ ziar al exilului românesc, sub semnătura comună a patru români din SUA -L in ia u Faina, Cornel Veltian, M ircea Vlad şi Coriolan Brad. Titlul său este “Exil şi istorie”. Din motive de spaţiu, redăm din

• ___ ’ Dorin SUCIU

Ziarele centrale au informat că în seara de 30 iunie a.c., la sediul din Bucureşti al

-Grupului pentru Dialog Social, s-au reunit intelectuali bucureşteni, transilvăneni şi bănăţeni, unii semnatari ai Declaraţiei de la Budapesta, alţii nom inalizaţi ai Declaraţiei de îa Cluj pentru a sărbători zece ani de la lansarea primului document şi pentru a discuta problemele cuprinse în cel de-al doilea. La reuniunea iniţiată de GDS a fost prezent şi Gustâv Molnâr, implicat în redactarea ambelor declaraţii, iar moderator al dezbaterii a fost Mihnea Berindei, semnatar al documentului de la Budapesta.

Reamintim că Declaraţia de la Budapesta, care menţiona, printre altele, că: “Transilvania a fost şi este un spaţiu de com plem entaritate ^î^tEcs^grnânia şi Ungaria - n. red.) şi model de pluralism! prevedea că: “Dreţ

continuare în pagina a 16-a

Problemele din FER Cluj

continuă• Liderului FER Cluj-Napoca, Ioan Tăut, i se reproşează “lipsa aptitudinilor politice” • “în cadrul filialei clujene a FER nu au mar avut alegeri de mai bine de 4 ani” •

Aşa cum vă informam într-unul din numerele ziarului nostru de zilele trecute, Tuni, într-un cadru ferit de privirile presei, Consiliul Judeţean Cluj al Federaţiei Ecologiste din România (FER) l-a desemnat pe Ioan Tăut ca preşedinte interimar al organizaţiei municipale a partidului. O parte din m embrii FER C luj sînt însă nem ulţum iţi de această num ire, afirmînd că acesta nu este reprezentativ pentru această f ilia lă , una din

Dragoş C. POPAcontinuare în pagina a 16-a

Page 2: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

‘ Trei. M ărturisesc. un botez, spre “ ^ i e r t â r e S ţ p ă c a t e l o r r - 0 -

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv. Atanasie de la Aton; Cuv.. Lampadie; Calendarul greco-catotic. S. Atanasiu Athonitul (+1003); C. Lampad şi Maria.

s a u n o E

• PREFECTURA,CONSILIUL . . JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90.. :• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

■ 955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13^9-76• POLITIA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979•SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958 R.A. TERMOFICARE: 19-87-48 SC MONTENAY SA: 41-51-71 RA. APĂ CANAL: 19-63-02 S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22 SC PRIVAL: 17-43-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR' NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928;433424 AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952 AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09; - intern -43-20-01;T u rd a -31-17-62; D e j-21-20-22 .

S G

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi simbâtâ la ora 11,00.

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare în zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II:

Autogara 1 :14-24-26 Autogara 11:43-52-78

T A R O M : 28.03.1999- 30.10.1999luni

-7,25 825 7,15 8,0515,00 15,50 19,15 20,1520.45 21.45 - .

m a r i i8,45 9,45 7,15 8,1515,50 17,55 14,30 15,3020,45 21,45 19,15 .20,15

m ie r c u r i , io i8,45 9,45 . 7,15 8,1520.45 ' 21.45 19.15 20,15

v in e r i8,45 9,45 7,15 8,15

15,30 17,55 14,30 ' 15,30- 20.00 21,00

s îm b ă tă7,25 8,25 15,00 16,00

13.30 15.55 12.10 13.10d u m in ic ă

- ' 20.00 21,00 IP r e ţ b ile t : 7 0 2 .0 0 0 lei

m arji: Cluj -> Budapesta 11,30-12,40 SÎmMlâ.Cluj -> Budapestal 5.50-17,00 miercuri si joi: Budapata->Cluj 16,30-18,20 P r e ţ b ile t: 119$ d u s-în to rs

TELEFON: 13-01-16.

^ F A R M A C I I *

Farm acii cu serviciu permanent: Farmacia "C O R A F A R M ”. str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farm acii cu serviciu prelungit: Farmacia "IN T E R P H A R M ”, str. Primiverii nr. 5, telefon 42-71-95 orar 8-22, Farmacia "CLEM AT1SFARM ”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8 - 2 2 .

Garda de noapte: Farmacia nr. 4, "I1EDERA", str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77. orar 20-8.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FA M ILIA SFÎNTĂ"

• 5 - 9 iulie •M edicină generală. Dr. M. Suciu - f

(12-14), dr.S .L oga - 9 (14-16), dr'.I Boilă - 5 ,6 ,8 ,9 (1 0 -1 2 ) , dr.L.Rasa - 5 (15-17), (15-17), dr.R. Cotâriâ -7 (1 0 - 12), dr. V.Tâtaru -9(10-12), dr.L. Maicr

7 (1 2 -1 4 ), d r.F .O ro s - 7 (14-16). In terne. Dr.F.Ghcrman - 5 ,7 (10-12), dr_A. Iancu -6(11,30-13), dr.D.Pîrv - 5 (15-16), dr.C s. Szalcacs - 7 (14-16) Homeopatic. Dr.L.Barbâalbâ - 7,9(10- 12). Psihiatrie. Dr.L.Glodan - 7 (14,30- 16). E c o g ra fie . D r.l. G hilcan - 9 (12 ,30). N e u ro lo g ie . Dr. C. Trandafircscu - 6(13-14), Dr. M. Divin - 8 (12-14). ORL. Dr. C-tin Râduicscu - 5 (12-14). R eum ato log ie . Dr.I.A lb - 6 (12-14); d r.C .Z o tta - 9 (14-16). Ginecologie. D r.C .F odor-6 ,8(10-12). P e d ia tr ic . D r.R .M itca - 6 (13-15), dr.M .Fritca-6(14-16),dr. L. Tom a-8 (10-12). C h iru rg ie . Dr.C.Cosma - 6,8 (10-12), d r.P .P itea - 8 (1 0 -1 1 ) . O rto p e d ic . D r.Z .P opa - 5 (11-12). Psihologie. Psih.L.Boilâ - 6 (15,30-17). C h iru rg ie p lastică . Dr.T.Mugca - 6,8 (16-20). U rologie . D r.R .V idican - 5 (13).

Pentru chirurgie estetică şi reparatorie, urologie, radiologie şi clinica de urologie planificarea bolnavilor se face numai la sediul policlinicii, pe bază de bilet de trimitere.

Progra/rtarea bolnavilor- de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22, Aleea Micuţ nr. 3/12.

fn perioada 15iulie -15 august, policlinica este închisă.

F I L I V I ERepublica - Marţianul meu sonat, SUA -premieră (12; 14,30; 17; 19,30; 22). Vineri, " sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * Victoria - Jocuri,

nglia - premieră (14; 16; 18; 20) * Arta - La ( 15; 17; 19; 21) * Favorit - Armageddorr >,30; 18) * Mărăşti - Băiatul cu apa rece, ■JA (15; 17).tgostel, SUA, Bărbaţi in negru, SUA să, Italia • ' ul morţii. România, A sosit poşta, SUA

2-8 IUUF. (

poturi şl focuri de armă, A cină cu un gogoman, SUA sfîrşitul lumii, SUA ( 13; 1£ SUA (15; 17), Avocatul, SI TURDA; Fox -Atingerea dn DEJ; Arta - Viaţa e frumoa. GHERLA; Pacea - Triunghi,

U N I P L U S R a d i o Program,nfrS v * R r - 6 ™ nn.8.20.11.00-12.00,14,00-14,30; 18,00-18,30;21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35. 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ş tir i locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale.10.00-14,00 Punct... şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22.00; Ş tiri naţionale 21-30- 6,00,00; Uniplus nocturn.

BIBLIOTECI■ B .C .U . “ L ucian Blaga” (strada

C lin icilor 2): O ra r: zilnic: 8-12,45; 0 ,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30.

■ B ib lio te c a J u d e ţe a n ă “ O C T A V 1A N G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), O RAR : luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9 -19 ,45 ; v ineri: 9-17 ,45 , FILIA LE (Z o rilo r , M ăn ăştu r, M ărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri Jo i: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă; 9-13,45. SECŢIA DE C O L E C Ţ II SPE C IA L E : (s tr. Observatorului n r.l, te lefon43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. M EDIATECA, ORAR: luni-jbi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; s îm bă tă : 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COM UNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16 ,00 ; - v in e ri: 9 -1 4 . FILIA L A E C O N O M IC O -JU R ID IC Ă (S tr. E insteinnr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joj: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ B ib lio te c a A cad em ie i (s trada K ogâln iceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8--12.45; 14 -18.45.

■ B ib lio te c a G e r m a n ă ‘(s trada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, jo i - 12r 16; vineri -10-16.- ■ B ib lio teca A m erica n ă ”J.F.K.”

(strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i: 10 * 18; vineri: 10-14, prima şi a tre ia sîm bâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ B ib lio te c a B r i ta n ic ă (s trada A vram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, vineri: 9 -1 4 ,

■ B ib lio te c a “ H e lta i” (s trad a C lin ic ilo r 18). O rar: ziln ic 10 - 18; sîmbâtâ: 9 - 1 3 .

■ B iblio teca C lu b u lu i S tudenţesc C re ştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). O ran marţi: 18 -1 9 ; jo i 19 - 20.

I B ib lio teca C en tru lu i C u ltu ra l F ran c e z (strada I.I.C . B râtianu.22); O rar luni-vineri: 10-19.

I B iblio teca C en tru lu i C u ltu ra l G e rm a n " H e rm a n n O b c r th ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, m iercuri,joi: orele 16-20.

I B ib lio teca “ V a leriu Bologa” a Universităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8-13. (

■ B iblioteca Soros C luj (str. Ţebei nr. 21). O rar: luni 12-19,30; m arţi, miercuri şi joi; 10-19,30, sîmbâtâ: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca C reştină ” Biblos” (str. C lin ic ilo r n r.28 ). O rar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creşână în diferite limbj).

1 Luni, 5 Iulie| 6.00 Videotext; 21,00

Dedicaţii muzicale - muzieă;^,30Videotext;

3,00 Închiderea programului.Luni, 5 iulie

PORTALEXPORT • IMPORT S.R.L.

12,00 Rock Out The Earth; 17,30 Desene animate; 18,00 Vînătorul am erican - documentar; 18,20 Documentar, 18,45 Eurocops -- documentar: 19,35 Aventurierii am erican i - documentar; 20,00 D eclinu l Im periu lu i american - film; 21,40 Poldark - serial; 22,30 Materia - film; 0,00 Sirenele la ră z b o i - program erotic; 1,00 Videotext.

(• §‘ Luni,

a 9,00 Bacalaureatf V ţ l S I 1999; 9,05 Viată « I V ■ w d e c î in e ( d a ) ;

9.35 Prinţesa Lunii (s); 10,00 Film: Guvernantele (SUA 1990);11.30 Studioul şlagărelor; 12,00 TVR Info; 12,05 Vizitatorul (r);13.00 Ecclesiast -’99; 13,00 Medicina pentru toţi; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (s/r);15.00 Tradiţii;! 15,30 Ecoturism (r); 16,00 Emisiune îri limba maghiară; 17,30 O familie ciudată (s); 18,00 TVR Info; 18,10 Voie bună. la TVR; 19,00 TVR Info; 19,05 Corect!; 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Camera misterelor;21.00 Preotul şi cîrciumâriţa (s);21.50 Memorialul Timişoara, decembrie 1989 (p.II); 22,50 Ordinea publică; 23,00 Jurnalul de noapte. Sport; 23,15 Planeta cinema; 0,05 —Întîlnirea de la miezul nopţii., 12,00TVR Info;

12,05 . Tenis • w ■ ■ Marele TurneuInternaţionalele la Wimbledon (r);12.50 Ansambluri folclorice;13.10 TVR Info; 13,15 Rebelul (s); 14,00 Convieţuiri; 15,00 Venezuela - Veneţia Americii de Sud; 15,10 Limbi străine. Engleză; 15,35 Sailor Moon;16.00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s); 17,30 Pe meleaguri sălăjene; 17,55 Filmele săptămînii; 18,00 Căre pe care,'19.00 Ştiri bancare şi bursiere;19.10 Portrete în acvaforte; 19,40 Sănătate, că-i mai bună decît toate!; 20,10 Căsuţa din preerie;21.00 Credo; 22,00 Film: Diavolul în şcoală (Franţa 1997, p.II);23.35 Patrimoniu; 0,05 Creanga de Aur; 0,35 TVM. Mesager.

W K W P K Bunădimineaţa, Pro

B R Î i & H P i 10,00 T înâr.şi' neliniştit (r); 10,45 Născut pe 4 iulie (r); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,10 Reversul medaliei (r); 15,00 Familia Burfdy (s); 15,30 Ştrengâriţa; 16,15 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,30 Aripile pasiunii; 18,30 Inimă de ţigancă; 19,30 Ştirile Pro TV;20.30 Omul din umbră (SUA- 1995); 22,15‘Ştirile Pro TV/ Profit; 22,30 Prietenii tăi (s);23.00 Millennium (s); 0,00 Ştirile Pro TV/ Profit/ O propoziţie pe zi; 0,30 Countdown to Looking Glass (SUA 1984); 2,10 Profit;, 2,20 Ştirile Pro TV; 3,15 NYPD Blue; 4,00 Generaţia Pro (r).

7,00 Ştiri; 7(10 Cafea cu parfum de femeie; 8,00

Cutia cu jucării; 10,45 Ştiri; 11,.00 A treia planetă de la Soare (s);11.30 Sparks; 12,00 Tropical Heat

5 iulie(s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Nash Bridges (s); 14,00Esmeralda (s); 15,00 Ape liniştite (s); 16,00 Luz Maria (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Leonela (s); 19,00 Observator; 20,00 Emisiune .de publicistică; 20,30 Pericol iminent; 21,20 Raven (s); 22,15 Observator; 22,45 Sărutul vampirului (SUA 1989); 0,30 Un nou drum (SUA 198F); 1,30 Raven (r); 2,20 Observator (r); 2,50 Ape liniştite (r); 3,40 Luz

■ Maria (s/r).7,00 Show-ul de

i i noapte (r); 9,00 LSJ Dimineaţa pe

plajă. Magazin de vacanţă; 13,00 Nimeni nu eperfect (s); 14,00 Jeny Springer Show; 15,00 La mare, la soare, distracţie; 17,00 Pretutindeni cu tine (s); 1.8,00 Focus - ştiri, analize, meteo, sport; 19,00 Karaoke Show; 20,20 Brooklyn South (s); 21,15 Dosarele Y; 21,50 Real TV; 22,10 Focus+; 22,30 Show-ul de noapte; 0,30 Film: închisoarea morţii (SUA 1987); 2,00 Focus+ (r).:'

7,00 Minciuna 7,45

Guadalupe (r);8,30 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 12,00 Dragoste şi putere; 12,45 Milady (r); 13,30 Maria (s); 14,15 Cinemateca de acasă: Dulcea pasăre a tinereţii (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Celeste se întoarce (s); 18,00 Dragoste şi putere; 18,45 Căsuţa poveştilor^ 19,30 Viaţa noastră (s); 20,15 înger sălbatic (s); 21,15 Minciuna (s); 22,10 Milady (s);23.00 Cinemateca de acasă: Hoţi de noapte (Franţa 1983). T E L B y 7,00 Ştiri; 7,10

/ / Bună dimineaţa, Z / d t D C România; 10,00

Ştiri; 10,15 Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,15 Forţa destinului (r); 12,00 Rendez-vous la Tele 7 (r); 13,00 Gala Tele 7 (r); 14,00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri; 15,05 Post Meridian; 16,35 O singură viaţă' (s); 17,30 Documentar; 18,00 Ştiri; 18,10 Primul pas; 19,00 Pronosport; 19,05 Secţia de poliţie; 20,00 Actualitatea Tele 7;21.00 Dintre sute dc ziare; 22,00 Dincolo de stadion; 23,35 Clipuri muzicale; 0,00 Ştiri; 0,15 Ora H - emisiune de confesiuni; 2,00 Actualitatea Tele . 7; 2,30 Documentar (r); 3,00 Medici la datorie (r); 3,45 Secţia de poliţie (r); 4,45 Cutia Pandorei (r); 5,45 As Show (r); 6,40 Teleshopping.

Redacţia nu îşi 'asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

/ i v ^ , * Luni, 5 iulie( I 06:00-10:00 PRIMUL SALL/T,06:20Agenda zilei, 06:40,

S - 07:00, 07:40. 08:00, 08:40,09:00,10:00,13:00,14:00,15:00,16:00,17:00 Ştiri, 06:50,07:50 Horoscop. 07:20- Revista presei locale, 07:35, 16:40 Plus (Adrian

Suciu),08:20,17:00 CD Sporf(CatalinBerindean), 09:20,15:20 Cemai crede lumea, 09:40 Programul cinematografelor, 10:00-14:00 CD PLAYER, 10:20 Revista presei centrale, tOAODivertis Radio Blitz, 11:20 Buletin Financiar (Mircea Bucin), 11:40,21:15 in sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi), 12:40 Interviul zilei, 13:20 Buletin Fnanciar (Mircea Bucin), 14:00 -18:00 CALEIDOSCOP CD, 14:40 Z /ua /ncîfeva vorbe, 17:20 S/nfeze financiare (Mircea Bucin), 17:40 Divertis Radio Blitz R, 18:00-19:00 Retransmisie RADIO EUROPA UBERĂ. 19:00-21 DO COCKTAIL CD (Dan Creta), 21 DO Retrospectiva

firilor zilei, Revis ta presei locale, 22:00 - 24:00 CUCAPSAPUSĂ udor Runcanu & Horaţiu Nicoară)

I t a d i o S o n i c Ştiri: S , 20. 6-KS.OMH» 1 0 -ca fe a ua de servic iu"(m eteo, m axim a zilei, informaţii utile, horoscop,

recomandări TV, agenda culturală, revista presei, o reţetăire i ir î \ A "7 it în om to-ro m n m * /I

Luni, 5 iulie rj: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00,15:00, 16:00, 19:00.

ŞtirLBBC: 6:00,11:00, 14:00, 18:00.1 6:30-9:00 Transilvania Matinal. 6.45, 7.20, 8.20 -'

,r Horoscopelnita; 8.30 Liniuţa de dialog; 9:00-15:00 . -M M -. Patrula de serviciu. 9.20,9.50,10.20,10.50,11.20,11.50, 12.20,12.55 Buletin Rutier; 9.30 Revista presei; 10.05 Punctul de

Kanya. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Radiocircuitprin fară. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Tranzit. Din sumar: agenda culturală, puncte de vedere revista presei şi sinteze economice. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,45 Emisiunea în limba ucraineană. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică

vedere: 12.59 Declaraţia zilei; 13.20-14.00 Cafe Concert, 15:00- 7. 15.15 Punct de vedere; 16.00-17.00 Votaţi!

Radio Transilvania; 17.05 BBC Education Programmes; 19.05

uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea in limba maghiară, 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Horea. 18,20 Crochiuri muzicale. 19,00

20:00 Prob Noblem.

Declaraţia ztie'r, 20:00-21:00 RotonMusic. 21:30-23:00 Taxi Music dedicaţi muzicale. 23:00-01:00 Post Factum. 01:00-06:00 Music

Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Spafernspafe.Talk-show-uri pe teme sportive. 20,00 Ştiri. 20,10 Serata muzicală radio. Prezintă Ciprian Rusu. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

?1‘(T i

Non-Stop.Luni, 5 iulie

rti/4 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 Pauzele de ÎHT4CT dimineaţă (meteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20

actualitatea locală, recomandări TV; 10:20 trafic,

RENAŞTEREA

pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare" (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, concursuri). 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic". 15-17McSonic (dedicaţii m uzicale, prem ii McDonald's). 17-19 "Retrospectiva săptămînii". 19-20 "Clopote tubulare" (Marius Aciu). 20-21 "Greatest Hits". 21 -23 "Călătorii pe portativ" (Marius Braşoveanu). 23-2 "Muzica şi muzichia" (Marius Braşoveanu). .1-6 Music Non-Stop.

anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie 'sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM.19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de concert - realizator Marius Furdui. Intrare la cete mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care te veţi asculta. 23:00-24:00 Rock Block 24:00-1:00 România - Bosnia -via satelit - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realiator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discontact -

* Luni,5iu!ier/ u n , » « M i r i 6,00 Bună d im ineaţa . Oi RADIO CLUJ ) femisiunecuinformaţiT, actualităţi.

— — ■ —--------- — şj muz}câ, prezentată de Ioana

Lun i, 5 Iu lie6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de. ştiri, actualităţi şi

muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri, 10.30 Iniţiere in muzica religioasă; 11.30 Vreme frece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Eveniment - agenda culturală; 12.30 Fanteziile Eutherpei; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 SFnţii Părinp, contemporanii noştri (r); 18.30 Fanteziile Eutherpei; 19.30 Tînăira generaţie faţă in faţă cu neîncrederea şi speranţa; 20.00

' Fanteziile Eutherpei, 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dialoguri de seară. Dezbateri culturale; 23.00 In direct cu ascultătorii; 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

C LUJ-NAPOC A, str.P R O F CIORTEA nr.9

(ca rtie r Grigorescu) CONSULTAŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie;

L, Mi: 15-18;. Ma,J: 1630-18i

Dr. VALENTIN. POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J: 1430-16; V: 15-17 S: 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCUU (Urologie)

L, Mi: 18 - 20; Ma, J: 18”-20 V: 16-20 ,

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare â cabinetului

r POLICLINICA IPJTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni S T O M A T O L O G IE

INTERNE ♦ C A R D IO L O G IE ♦ NEURO­LO G IE ♦ P S IH IA T R IE ♦ ENDOCRINO­LO G IE ♦ R E U M A T O LO G IE ♦ ECOGRA F IE ♦ A L ER G O L O G IE ♦ DERMATOLO­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ ORTOPEDIE ♦ 0 .R .L ♦ O FT A L M O L O G IE ♦ GINE­C O LO G IE ♦ O N C O LO G IE ♦ PEDIATRIE

♦ U R O L O G IE ♦ ACUPUNCTURA R A D IO L O G IE • E C O G R A F IE

E N D O S C O P IE D IG E S T IV Ă G A S T R O E N T E R O L O G IE Electroencefalografie - '

Electromlografie - Exa m in ă ri Doppler - Histerosalpingografil

pentru sterilitate fem inină - Tratam ente L A S E R •

LABORATOR (B iochim ie - B acterio lo g ic Im u n o lo g ie Parazitologie D eterm inare Rh - T e s te de s a rc in a - A n tig e n H B S - E lisa T e s t E x am in ări cito lo ’gice p e n t ru d e p i s ta re a cancerului de col ulerin - investigaţii pentru sterilitatea fem inină ; i m asculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 M e d ic d c g a r d ă : o r e l e 21 - 7 Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. ’

S C D e n ta l R O VA - S O C O LO V

Calea Moţilor 106, ap.5 j Thatamente etomatotogfce

complexe:O terapieO protetică (ceramica) .O chirurgie (rezecţii, mipiante)

P r o g r a m ă r i l a te l . : 4 3 0 0 2 8

; Zilnic orar: 9-19 sîmbăta 10-13

%Pentruetudenţi, pensionara,^ 1

OPERA ROMÂNAAzi, 5 iulie, ora 18.30

Carmen îţ

m j B

M S B

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARB

Dr. ANGELA CĂLUGĂRU -Str. Prahovei nr. 11

- (lîngă biserica Bob)'

L, M i, V -17-20S - 8-12.

Tel : 42.56.18; tel/fax: 19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

Sufletuinostruladispoziţia dumneavoastră. Telefonul g de noapte, telefonul vieţii

1 9 1 6 4 7G ardă dc noa p te , o re le 2 0 - 0 8 . S

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţia tă d c

LABORATORUL DE S Ă L T A T E

JILW.iLÂ CLUJ stă la. dispoziţia d v s . de luni p înă v ineri, în tre orele 8 - 2 2 .

V i aşteptăm a p e lu rfle l a numărul 186864.

Page 3: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile ROMPRES şi MEDIAFAX.

>' -45 \ s- .v, , • •

A ici ar putea f i reclama

, Desfăşurarea accelerată a unei forţe internaţionale în Kosovo a devenit o prioritate pentru a pune capăt violenţelor, interetnice sau pur şi simplu infracţionale. Doar 35 din cei 3.000 poliţişti prevăzuţi se află deja pe teren, în condiţiile în care jumătate de milion de refugiaţi albanezi s-au întors, mulţi dintre ei încercînd să se instaleze, uneori cu forţa în casele sîrbiior pentru a înlocui propriile locuinţe distruse. Schimburile de focuri dintre sîrbi şi etnicii albanezi şi incendierile de case sînt frecvente în provincie, potrivit corespondenţilor AFP. Militarii Forţei de Pace (KFOR) au fost adesea obligaţi să intervină în ultimele zile, chemaţi în ajutor de una său de cealaltă comunitate. Londra a anunţat că paraşutişti britanici au ucis un sîrb care a îndreptat arma împotriva lor în apropiere de Priştina, capitala Kosovo, în mijlocul tirurilor dintre sîrbi şi etnicii albanezi. Numeroase mărturii atestă că albanezii se răzbună împotriva sîrbiior rămaşi în contul atrocităţilor comise împotriva comunităţii lor, mai • ales jefuind şi incendiindu-le casele sau expulzîndu-i cu forţa, îndeosebi din Priştina. KFOR a constatat însă şi delinovenţe pur infracţionale, precum furtul de maşini în regiunea

Accelerarea desfăşurării forţei de poliţie in Kosovo, o

prioritate:

Prizren (sud), ceea ce ar confirma informaţiile potrivit cărora bande de delincvenţi venite din Albania au sosit în Kosovo. Soarta minorităţii sîrbe îngrijorează Belgradul, unul din principalii şefi militari arătîndu-se neîncrezător în faptul că ONU va putea să le asigure securitatea. “ONU ar trebuie să cheme cît mai repede armata iugoslavă (VJ) să se întoarcă în Kosovo, deoarece fără ajutorul ei nu va putea să asigure pacea şi securitatea" în provincie, a declarat într-un interviu acordat ziarului "Borba" (proguvemamental), comandantul Armatei a 3-a generalul Neboişa Pavkovici. “Nici un stat din lume nu va permite, independent de acordurile semnate, dacă acestea din urmă nu sînt aplicate, un genocid împotriva poporului său”, a apreciat generalul Pavkovici, lansînd un apel sîrbiior din Kosovo să rămînă în provincie şi.să aibă “forţa şi răbdarea

de a aştepta ca situaţia să se stabilizeze”. Situaţia nu este într- adevăr uşoară pe planul securităţii în Kosovo şi sîntem foarte îngrijoraţi", a recunoscut la rîndul său, reprezentantul special al ONU, Cari Bildt. După Prizren (Cartier General al forţelor germane) a fost decretată la 28 iunie, starea de urgenţă şi în două oraşe din sud-estul provinciei (Gnilane şi Vitina), xîn sector american ca urmare a unei serii de

. violenţe comise împotriva minorităţii sîrbe.

ONU a încercat să reglementeze problema lipsei de securitate lansînd, mai întîi un apel membrilor săi la accelerarea constituirii unei forţe de poliţie internaţionale şi apoi Administraţiei însărcinată cu asigurarea interimatului pînă la viitoarele alegeri. Deocamdată 18 ţări au promis să participe cu forţe de poliţie, al căror număr se va ridica în total la 900 de oameni, potrivit

secretarului general al ONU, Kofi Annan. . .

Administraţia interimară va trebui să ţină seama şi de preluarea controlului bine ancorat a instanţelor

.locale de către Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), căreia şeful KFOR, generalul britanic Michael Jackson, i-a adus un omagiu pentru respectarea acordului de demilitarizare în curs. Fosta gherilă albaneză şi-a reunit la 29 iunie, “guvernul provizoriu", sub conducerea şeftilui său Hashirri Taci,

' în lipsa reprezentanţilor Ligii Democratice din Kosovo (LDK) , condusă de moderatul Ibrahim Rugova. “Sperăm că membrii LDK vor participa la viitoarele noastre

. întîlniri, astfel încît toţi albanezii să fie reprezentaţi în guvernul nostru provizoriu”, a declarat ulterior un purtător de cuvînt.

Membrii gherilei separatiste au început să predea armele, conform acordului de demilitarizare încheiat cu occidentalii, însă un număr tot mai mare de abuzuri şi de confruntări

Jntercomunitare sînt imputate extremiştilor UCK, care a respectat fără incidente primul termen al acordului de demilitarizare prevăzut - luni 28 iunie - potrivit unui raport preliminar al KFOR.

Reconstrucţia Balcanilor - tema dominantă a summit-uluieconomic de la Salzburg

Reconstrucţia Balcanilor, care se anunţă costisitoare, reprezintă tema dominantă a celui de-al IV-lea summit economic anual organizat de World'Economic Forum (Forumul Economic M ondial), consacrat ţărilor din Europa Centrală şi de Est, ale cărui lucrări au început miercuri în oraşul austriac Salzburg.

C apitalurile necesare pentru reconstrucţia economiei Iugoslaviei şi ale vecinilor săi vor fi “enorme”, numai provincia Kosovo avînd ’nevoie de 4-5 miliarde euro, a explicat, pentru presă, dl Walter Cemoia, director pentru Europa Centrală şi de Est la Banca Europeană pentru Investiţii (BEI). Această primă estimare în ceea ce priveşte costurile reconstrucţiei Kosovo se bazează “pe evaluări concrete şi credibile, realizate la faţa

locului”, a precizat el.Pe ansamblul.Iugoslaviei, calculul

este mult mai dificil, deoarece lipsesc evaluările făcute, direct pe teren. Bazate doar pe imaginile televiziunii, între aceste estimări există diferenţe uriaşe, de la 20 de miliarde euro la 150 miliarde euro. “Trebuie să avem răbdare” pentru a obţine cifrele cele mai precise, dar “este evident că sumele necesare sînt enorme”, a afirmat dl Cemoia.

în opinia d-lui Leopold Maurer, responsabil cu “Task Force”, echipa de intervenţie a Comisiei Europene

. însărcinate cu negocierile asupra lărgirii Uniunii Europene, costul reconstmcţiei regiunii Balcanilor nu va trebui să” încetinească procesul de extindere a UE. într-adevăr, a precizat oficialul UE, au fost deja stabilite bugetele pentru continuarea

procesului de extindere cu cele şase ţări care au început deja negocierile de aderare, respectiv, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovenia, Estonia şi Cipru. Războiul din Kosovo şi reconstrucţia în regiune nu vor avea deci “o influenţă” directă asupra acestui proces - a estimat oficialitatea amintită.

Bilanţul celor zece ani de reforme în ţările est-europene, după căderea regim urilor com uniste, şi perspectivele lărg irii Uniunii Europene reprezintă o altă temă a Summit-ului econom ic de la Salzburg. Dl Leopold Maurer a subliniat că cele şase ţări candidate care au început negocierile nu trebuie să aştepte din partea Uniunii' Europene mai devreme de cel puţin un an o dată precisă privind aderarea lor. A avansa o dată precisă acestor

candidaţi prezintă riscul' “de a suscita unele aşteptări” şi “de a provoca decepţii”, a indicat la rîndul său, dl Paul Goldschmidt, director pentru operaţiuni financiare în cadrul Comisiei Europene. în afară de cele şase ţări, care au început, negocierile de aderare, există alte cinci candidate - Bulgaria, Letonia, Lituania, România şi Slovacia.

O a treia temă înscrisă în agenda summit-ului de la Salzburg este situaţia din Rusia, unde grava criză economică şi financiară apasă asupra econom iilor ţărilor vecine. De menţionat că, în afară de premierul Serghei Stepaşin, Rusia este reprezentată Ia acest forum economic “la v îrf’ şi de Viktor Cemomîrdin, care a fost emisarul special al preşedintelui Boris Elţîn pentru' Kosovo.

Intîlnirc de taina a liderilor albanezi, la Tetovo, Macedonia

! P r i n c i p a l e l e p u n c t e a l e D e c l a r a ţ i e i d e l a R i otyg‘l x..«A; . . » . . - j — — — . . _____----------- -— —fc --

Şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene, America Latină şi Caraibe, reuniţi la Rio de Janeiro, au semnat o “declaraţie”, care stabileşte viitorul cadru al unor noi relaţii. ; ‘ .

Redăm în continuare principalele puncte ale acestei declaraţii:

PARTENERIAT STRATEGIC- Conducătorii europeni şi sud-

americani “au decis să promoveze şi «să dezvolte» relaţiile dintre ţările lor”

- “în vederea creării unui parteneriat strategic între cele două regiuni ale noastre”. '

- Parteneriatul strategic se bazează pe respectarea deplină a normelor de drept internaţional şi pe principiile înscrise în Cartea Naţiunilor Unite. Principiile neintervenţiei, respectării suveranităţii, egalităţii între state şi autodeterminării stau la baza relaţiilor

.dintre regiunile noastre.- Acest parteneriat se bazează pe

promovarea unor obiective comune, precum consolidarea democraţiei reprezentative şi participative şi a libertăţilor individuale, statul de drept, buna gestionare a problemelor de stat, pluralism, pace şi securitate internaţională.

“Angajamentele asumate la summit-ul de la Rio incluse în Declaraţie: ,

DOMENIUL POLITIC- Sâ apărăm democraţia şi modul

de funcţionare neîngrădită a instituţiilor democratice, pluralismul şi statul de drept, prin organizarea de alegeri libere, regulate şi pluraliste pe baza votului universaţ.

- Sâ .promovăm şi să apărăm drepturiîe omului şi libertăţile fundamentale. . v" j

- Sâ respingem orice formă de intoleranţă, inclusiv, xenofobia şi rasismul, să promovăm şi să apărăm drepturile categoriilor, celor mai vulnerabile din cadrul societăţii, în primul rînd copiii, tinerii, persoanele"

. handicapate şi muncitorii migratori- împreună cu familiile lor.

-.Să apărăm principiile unei puteri judiciare independente şi imparţiale.

- Sâ reafirmăm deplina egalitate a sexelor. Să promovăm şi să apărăm drepturile populaţiilor indigene. . v

- Să acordăm prioritate eradicării sărăciei, marginalizârii şi excluderii sociale.' . ’ ' ■

- Noi acordăm o, importanţă deosebită aderării tuturor ţărilor îa Tratatul de neproliferare a armelor nucleare.

- Să soluţionăm problema mondială a drogurilor pe b aza . împărţirii responsabilităţilor şi a unei abordări globale şi echilibrate pe scară mondială.

- Să ne unim eforturile în vederea combaterii oricărei forme a crimei organizate transnaţionale.

DOMENIUL ECONOMIC- Ne angajăm să întărim cooperarea

efconomică internaţională, să încurajăm liberalizarea extinsă şi reciproc avantajoasă a schimburilor, ca mijloc de creştere a prosperităţii şi sâ combatem efectele destabilizatoare ale fluxului de capital volatil.

- Să reiterăm refuzul categoric al oricărei metode cu caracter unilateral şi efect extrateritorial, care contravine dreptului internaţional şi normelor de liber-schimb acceptate în mod normal.

- Sâ participăm activ, în condiţiile unor crize financiare recurente grave, cu impact serios pe plan naţional şi internaţional, la elaborarea unei noi arhitecturi internaţionale, pentru a permite celor două regiuni să obţină un beneficiu total datorită integrării, pieţelor de capital şi a reducerii riscurilor provocate de caracterul volatil al acestuia.

DOMENIUL CULTURAL ŞI EDUCAŢIONAL

- Să încurajăm cooperarea şi dezvoltarea schimburilor dintre industriile culturale şi sectorul audiovizual care trebuie sâ stea la baza cooperării culturale şi economice, sporind ipteresul pentru producţii de o calitate mai bună.

- Să . considerăm, întărirea cooperării în domeniul educaţiei drept o provocare majoră.

Voivodina revine în atentia Guvernului ungar

eoni

Există persoane în Ungaria cărora le place să reamintească faptul că, atunci cînd Slobodan Miloşevici a anulat autonomia provinciei Kosovo în 1989, aceeaşi soartă a avut-o şi Voivodina, provincie rmrlt mai prosperă dfn nordul Serbiei. Cei350.000 etnici unguri sau maghiari, _o cincime din populaţia Voivodinei, constituie o cauză scumpă guvernului de centru-dreapta din Ungaria, care a ajuns la guvernare în urma alegerilor generale de anul trecut,’ parţial şi pentru că a promis să facă mai mult pentru a-i sprijini pe maghiarii din afara Ungariei. Evenimentele survenite în Kosovo au readus această problemă în centrul atenţiei în Ungaria.

Mulţi refugiaţi care au-plecat din Voivodina au afirmat că sîrbii au încercat să îi intimideze pentru a-i determina să se înroleze în armată, în ansamblu, maghiarii din această provincie sînt'însă mult mai bine integraţi în Serbia, comparativ cu etnicii albanezi din Kosovo. Există numeroase cupluri mixte. Se poate spune că nu au avut deloc parte de soarta etnicilor albanezi din Kosovo.

Totuşi, este posibil ca situaţia să se înrăutăţească. Refugiaţii de’etnie sîrbă veniţi din Croaţia au fost încurajaţi să se stabilească în Voivodina după ce au fost siliţi în 1995 să părăsească Kraina, aflată în sudul Croaţiei.

(Corespondenţă din Skopje) _

Dezvăluind, post festum, unele detalii de la recenta întîlnire secretă, de la Tetovo, a trei lideri albanezi - a premierului Albaniei, Pandeli Majko, a autoproclamatului preşedinte din Kosovo, Hashim Thaci, şi a liderului albanezilor din M acedonia, Arben D jaferi - săptăm înalul macedonean "S ta rt" 'su b lin ia z ă că această “reuniune politică neobişnuită a avut loc pe teritoriul statului macedonean independent şi suveran, în vestul M acedoniei, proclam at odinioară de către separatiştii albanezi ca regiune autonomă specială “Ilirida”.

“Summit-ul panalbanez”, desfăşurat cu uşile închise şi fără participarea autorităţilor legale ale Macedoniei şi probabil fără ştiinţa acestora, în' condiţii de securitate fără precedent, adoptate de UCK, a dus, potrivit surselor de încredere ale publicaţiei macedonene "Start", la “cel mai important acord” vizînd elucidarea numeroaselor neînţelegeri dintre diversele facţiuni, nu numai ale. albanezilor m acedoneni, dar şi la “operaţionalizarea” “Platformei de reglementare a problemei naţionale albaneze”, adoptată de către Academia albaneză de ştiinţă, de ta Tirana. Se pare'că unele “neînţelegeri personale”, din cadrul form aţiunii albaneze m odera te , Partidul Prosperităţii Democratice (PDP), sînt de-acum de domeniul trecutului, deoarece a fost adoptată poziţia definitivă că “ţelul albanez” vizînd crearea. “Albaniei Mari” a început sâ se realizeze, cu sprijinul forţelor "NATO şi al preşedintelui american Bill'Clinton, în mod special, apreciază corespondentul co tid ianu lu i belgrâdean “Politika’V

După cum relatează săptămînalul macedonean, premierului albanez Pandeli Majko i-a revenit “rolul important” de a calma “certurile albaneze”, deoarece au venit “cele 5 minute istorice pentru înfăptuirea cauzei albaneze” . S-a aflat, de asemenea, că în eforturile vizînd realizarea unităţii facţiunilor din diferite state balcanice, etnicii albanezi din M acedonia au reuşit “sâ se desprindă” de liderul moderat al albanezilor din Kosovo, Ibrahim R ugova, care, în opinia premierului Albaniei, a fost prea “legat dc PDP a lui Abdurahman Aliti, formaţiune carc nu a m anifestat sim patie d eo seb ită faţă de autoproclamatul preşedinte al provinciei Kosovo, Hashim Thaci, cunoscutul lider al Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK). Săptămînalul macedonean "Start", citînd surse de pe lîngâ “summit-ul panalbanez din Tetovo”, subliniază că “neînţelegerile interalbaneze” nu s-âr fi atenuat dacă Hashim Thaci nu ar fi fost necunoscut, de către Guvernul de la Skopje, ca preşedinte legal, al autoproclamatului “stat kosovar”, -nesocotind acordurile internaţionale şi principiile adoptate de G-8, potrivit cărora Kosovo şi Metohia sînt parte integrantă şi suverană a RF Iugoslavia.

Invocînd recentuţ -interviu al analistului politico-militar american Norman Seegar, care a avertizat-public că M acedonia, după criza provocată a refugiaţilor, va ajunge în curînd în situaţia “de a Fi m istu ită de acest foc” , săptămînalul "Start" subliniază că “logica este foarte clară, avînd în vedere că liderii divizărilor separatiste din Balcani, în loc sâ se întrunească, de exemplu la Tirana^ îşi ţin, nestînjeniţi “summit-ul” la Tetovo, oraş situat' în centrul regiunii vestice a Macedoniei.

Chiar şi analistul american amintit îşi pune întrebarea - după ce remarcă faptul că liderii. albanezi se simt în Macedonia ca la ei acasă - dacă pacea în Kosovo va fi realizată vreodată •-< după semnarea acordului de pace. Aceasta deoarece, în opinia sa, situaţia din Kosovo s-a schimbat drastic abia acum, îndeosebi după întîlnirea oficială a premierului Macedoniei, Liubceo Gheorghievski, cu autoproclamatul preşedinte din Kosovo, Hashim Thaci. Extinzînd teza analistului american, săptămînalul "Start" din Skopje dezvăluie că la acest “summit cu uşile închise al liderilor albanezi din “trei state balcanice” a fost definitivată-“ultima etapă” în realizarea “cauzei panalbaneze” de refacere a graniţelor balcanice în vederea creării Albaniei Mari, cu ajutorul militar al NATO, care la rîndul său, cu sprijinul lui Clinton, încearcă să recroiască graniţe în Balcani şi în Europa.

Page 4: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

... . . .

%£§£&

. Jiul a fost poluat cu aproape două tone de petrol, în zona localităţii Peşteana, unde s-a produs o avarie la un colector de transport de combustibil.

Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa a fos:destituit pentru incompetenţă: Oficialii spun că şi alţi inspectori de la

APM Constanţa vor fi penalizaţi pentru modul în care s-au ocupat de I ; problemele de poluare a Litoralului.

în u ltim ii o p t ani,

Fondul forestier a fost prejudiciat cu aproape 580 de miliarde de lei

Valoarea prejudiciilor aduse fondului forestier al ţării, în ultimii opt ani, se ridică la aproape 580 de m iliarde, concluzionează un raport' de cîteva zile al Com isiei de anchetă privind situaţia fondului

forestier din Camera Deputaţilor.

In prim ul rînd, fondul forestier al ţârii este afectat, după cum bine se ştie, de tăierea ilegală a arborilor, volumul acestor tăieri crescînd constant

de la an la an. Cifrele oficiale indică faptul că în 1998, 122 de mii de metri cubi de arbori au foşt tăiaţi ilegal, iar în 1997 această cifră a fost de 83 de mii de metri cubi; în parchetele de exploatare predate agenţilor

economici, volumul arborilor tăiaţi nemarcaţi a crescut de la 6,7 mii mc în 1989, la 9,8 mii mc în 1998. De pe drumurile forestiere şi publice au fost confiscaţi 278 mii mc, iar din incinta unor agenţi economici privaţi, proprietari ai unor : instalaţii de debitat - 22 mii mc.

La exploatările ilegale,, s-a adăugat, de-a lungul celor opt ani, si calamităţile naturale, care au. tidus „prejudicii fondului forestier. In acest răstimp, s-au înregistrat circa 18 milioane de mc de doborîturi şi de rupturi de vînt sau’de zăpadă, aproape jumătate din acestea în pădurile din Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita şi Mureş. Lemnul afectat de calamităţile naturale nu a putut fi exploatat într-o

•proporţie corespunzătoare din diverse considerente. în primul rînd, este vorba de lipsa, drumurilor forestiere sau starea precară a celor existente (viiturile torenţiale din ultimii ani au distrus în jur de 2.800 de km de drumuri forestiere, pentru refacerea cărora sînt necesare peste 500 de miliarde

de lei). Lemnul doborît de furtuni este în mare parte subţire, care nu are trecere nici pe piaţa internă sau externă, sau prezintă crăpături şi rupturi (astfel scade calitativ şi cresc preţurile de prelucrare).

Conform raportului, suprafaţa forestieră a ţârii era în 1998 de 6,3 milioane de hectare (27 la sută din suprafaţa ţării, din care

; 5,4 la suta este proprietate privată). în, urmă cu circa 150 de ani, aceasta era de circa 9 milioane de hectare. ■

Raportul Comisiei a subliniat faptul că este necesară reîmpădurirea, astfel încît să se' ajungă la acoperirea a 40 la sută

• din suprafaţa ţării. în acest sens, se intenţionează integrarea în circuitul productiv a celor circa

. 2 milioane de hectare de terenuri degradate. Menţionăm că aproximativ 2 milioane de hectare de păduri s î n t , inaccesibile, această cifră reprezentînd 35 la sută din fondul forestier. - • .'

Pagină realizată de Dana TlUCk

Mediul Deltei Dunării

continua sâ se degradeze

Lucrătorii Institutului "Delta Dunării" (INDD) din Tulcea le-au semnalat politicienilor problemele Deltei şi faptul că mediul din această zonă a ţării se degradează continuu. Directorul INDD, Romulus Ştiucă, a declarat că, atîta vreme cît alocaţiile bugetare vor fi menţinute la actualul nivel, deprecierea spaţiului turistic şi a fondului piscicol este greu de prevenit. Potrivit acestuia, proiectele privind ecologizarea / ' ş iconservarea Deltei întîmpină de fiecare dată aceleaşi dificultăţi, şi anume lipsa de bani de ia buget şi dezinteresul total arătat de către cei care ar trebui să dispună reglementări legislative. în aceste condiţii, zona a devenit “un paradis al braconajului” şi al celor dornici să-şi # petreacă timpul liber aici şi care agresează perm anent. mediul înconjurător.

S ă s e l i m p e z e a s c ă

Inundaţiile şi ploile torenţiale din reprezintă două treimi din greutatea ‘ din organism, contribuind la apariţia ultima vreme, care au determinat ca unui organism uman şi toate reacţiile sau agravarea spasm ofiliei şiapa de la robinet să fie de o calitate chimice din interior se desfăşoară în osteoporozei. ’extrem de îndoielnică, au pus pe jar prezenţa apei. Organismul uman Chiar' şi apa pe care o consumămclujenii. Fie că aceştia s-au speriat şi elimină continuu apa, de aceea ea zilnic poate avea efecte nocive asupraau refuzat sâ mai bea apă de la robinet, trebuie înlocuită tot timpul. O pierdere j sănătăţii, dacă ea nu are o compoziţie:chiar şi fiartă, fie că nu au ţinut prea mai mare de 20-22 ia sută din volumul : chimică corespunzătoare, cînd apamult cont de acest lucru, cert este faptul apei dintr-un organism duce la deces. ■ conţine germeni patogeni sau substanţecă s-au consumat extrem de mult, în De aceea se impune ca omul sâ bea chimice sau toxice. .această perioadă, apa minerală, sucurile zilnic cel puţin un litru de apă. De exemplu, sărurile minerale, aflatesau alte băuturi răcoritoare. Conform afirmaţiilor ecologiştilor, . în exces sau, din contră, în carenţă, în '. Ceea ce nu au prea ştiut clujenii, înlocuirea apei naturale cu cea minerală 7 com poziţia apei, pot determinaatît cei panicaţi, cît şi nepăsătorii, este sau cu sucuri şi consumul exagerat al ţ dereglarea echilibrului mineral alrolul efectiv al apei pentru organism, acestor lichide nu poate avea efecte i organismului, provocînd afecţiuni la pe lîngă săruri, contaminarea apei dizenterie, hepatită virală, enterocolitein ce măsură poate fi aceasta înlocuită benefice. Consumate în cantiţăţi mari, nivelul aparatului digestiv, renal sau consumate pentru băut sau prepararea etc. în concluzie, sfatul este că, ori de de alte lichide şi modalitatea în care aceste băuturi au efecte de genul: cardio-vascular. în plus, excesul alimentelor cu microbi, agenţi cîte ori se observă că apa de la robinetpoate fi afecta tă .sănătatea prin măresc predispoziţia spre stress sau elementelor minerale în compoziţia patogeni, bacterii, viruşi sau paraziţi are o anumită coloraţie,-sau au locneconsumarea apei sau a substituirii spre apariţia afecţiunilor gastrice T pei poate favoriza sau diminua este deosebit de periculoasă. Aceste furtuni sau ploi torenţiale sâ se iaei cu alte produse. în primul rînd, (provoacă creşterea secreţiilo r absorbţia sau chiar eliminarea altor elemente din apă poţ cauza apariţia măsuri. în primul rînd apa de la robinettrebuie m en ţionat faptul câ apa gastrice); sporesc pierderile de calciu elemente utile organismului. _ , / unor boli ca holera, febra tifoidă, trebuie fiartă timp de 30 de minute.

Există dovezi indiscutabile, poate mai mult decît evfdente, care demonstrează că lumea industrializată nu-şi mai poate permite, ca pînâ acum, dimensionarea exploatării resurselor

/ naturale numai în funcţie de cererile pieţei, ci este necesar să se aibă în vedere şi parametrii' ecologici. Nu se mai poate ridica o barieră între factorii ecologici şi cei industriali; trebuie să avem în vedere, în permanenţă conservarea mediului. V-: : • • ' ■ ; vU

Procesul conştientizării factorilor politici şi a opiniei publice asupra importanţei conservării mediului a început sâ dea primele rezultate în urm ă cu două decenii, cînd în cadrul'

' Conferinţei asupra mediului de la Stockholm au fost prezentate cazuri concrete de agresare a mediului. Lucrînd în echipe multidisciplinare, oamenii de ştiinţă din diferite ţări au reuşit, prelucrînd un volum imens de date, să sintetizeze scenarii ale autodistrugerii prin dezvoltare. Deşi au fost realizate progrese importante privind protecţia mediului începînd cu 1972, situaţia în ansamblu s-a deteriorat şi se constată o serioasă accelerare a creşterii factorilor de risc ecologic. Statisticile efectuate de ONU au reliefat nu numai faptul că există o înrăutăţire a consecinţelor ecologice provocate de industrializarea forţată, ci poate

mai important, adîncirea discrepanţelor între , diferite naţiuni şi zone geografice.

Un raport recent al Comisiei Mondiale a Energiei-Energy for Tommorow’s World trage un nou semnal de alarmă. Ideea centrală a raportului o constituie evidenţierea unei

■ B M B BConservarea

mediuluiimportante tranziţii: problemele energeticii se vor “muta” în viitorii 30 de ani în “teritoriul” ţărilor în curs de dezvoltare. Consumul de energie al acestora va creşte, în aceeaşi perioadă, de la 33% la 55% din totalul mondial; în acest sens, pînă în anul 2020 vor fi investite 30.000 miliarde de dolari pentru expandarea sistemelor energetice actuale şi aplicarea noilor tehnologii. Suma este enormă, practic de 3 ori mai mare decît totalul PNB-urilor actuale ale întregii lumi., .

în plus, raportul precizează faptul că obiectivul de a stabiliza emisiile de’ bioxid de carbon la nivelul anului 1990 este imposibil de realizat,

aşa cum s-a propus pînă în anul 2020. Mai mult, există date concrete care demonstrează posibilitatea ca acumularea de bioxid de carbon din atmosferă să crească în deceniile următoare.

în aceste condiţii, obiectivele, salvării ’ mediului par imposibil de atins. Deşi în ultimii, ani se constată mai ales în ţările puternic industrializate o creştere im portantă, a - conştientizării privind necesitatea conservării., mediului, situaţia este departe de a fi stabilizată. S-au realizat unele progrese în ceea ce priveşte reducerea emisiilor toxice în atmosferă, pămînt şi apă şi importante modificări ale tehnologiilor de-fabricaţie au condus la consumuri reduse de.„materiale şi energie.

în ciuda faptului că s-au realizat progrese în detectarea şi cuantificarea surselor de poluare a mediului, continuă să existe pericolul de a ne concentra preponderent asupra problemelor imediat vizibile, uitînd crizele ameninţătoare care se conturează pe termen lung. Cea mai importantă greşeală a constituit-o abordarea secvenţiali neglijarea interdependenţei dintre ecologie şi dezvoltarea economică atît de către guverne, c şi de către firmele industrializate.

Grigore DEJEU Codruţa PALTINEANU

Page 5: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

Scriitorul american Mario Puzo, autorul celebrului roman "Naşul", a încetat din viaţă, vineri, la vîrsta'de 78 de ani, la ' domiciliul său din Long Island, în apropiere de New.York.

A ic i a r putea f i reclama dumneavoastră! *

d e v ă ru l d e CI I I « s i i jfia

CPUN-ului îşi afirmă, cu turbulenţă simpatică, vocaţia de revoluţionar. Nu pare să susţină o fracţiune anume, reprezentînd mai degrabă “vocea poporului”, precum Maratîn revoluţia franceză. Dar popularitatea din acest bizar parlament improvizat se dovedeşte a fi de natură întrucîtva carnavalescă şi reală doar cît ţine spectacolul. La primele alegeri candidează ca independent pentru Senat însă eşuează lamentabil. Murea un politician provizoriu, dar avea să se nască în curînd un formidabil pamfletar. Pînă atunci mai cunoaşte, totuşi, un eşec. Ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor în 1990, va ajunge

politicianistă e proiectată catastrofic. Excesele caricaturale, cîte există, vin de obicei din resentimente sau din prejudecăţi, ceea ce, în esenţă, înseamnă nu atît absenţa unei verticalităţi morale, cît afirmarea impulsivităţii subiective. Mircea Dinescu. nu are, de pildă, “diplomaţia” conjuncturistă a lui Stelian Tănase. El nu e propriu-zis un politolog, un"analist, ci mai degrabă un justiţia/ moraiist;_un Savonarola care a substituit fanatismul prin umor şi ambiţia iraţională de stîrpire a Răului, printr-un instinct al dreptăţii sociale. Imaginile sale originare sînt pulsaţii ale subconştientului

Cu intelectuali români prin infernul tranziţiei

M IR C E A D IN E S C U

î Titlul acestor însemnări nu vrea să sugereze o complicitate (de interese) a unui “ provincial”

cu un “metropolitan”. încerc, doar, scriind, să în ţe le g d e s tin u l u n u i sc r iito r rom ân contemporan, un destin care, în ciuda aparentei sa le sin g u la rită ţi, este sim p tom a tic într-o so c ie ta te p re c a r vertebra tă , a tît p o litic - administrativ, cît şi m oral Deşi, în principal, m ă voi referi aici la post-decembristul Mircea Dinescu, sîn t necesare cîteva precizări despre “celălalt D inescu”.

Probabil că nici un poet de literatură română contemporană, pînă în 1989, nu a fost atît de răsfăţat

-ca el de către critica literară. Se impune dp la debut ca o imagine a spontaneităţii neconjuncturale, un talent în stare “pură, melodios în. expresivitate, dezinvolt şi sensibil, alternativă semnificativă la exhibiţionismul ermetic-abstractizant sau la tradiţionalismul fanat al multor tineri de la începutul deceniului opt. Ingenuitatea “cîntecului”, cruditatea unei imaginaţii în care livrescul nu are acces decît ca perplexitate a inocenţei, îl privilegiază chiar şî faţă'de rafinaţi echinoxişti afirmaţi în aceeaşi perioadă. Cu volumul Proprietarul de poduri, un instinct benefic al creaţiei îl orientează spre o viziune ironic-sarcastică şi dramatică asupra existenţei, situîndu-l, ca atitudine, în postura dp avangardist al optzeciştilor. Cărţile ulterioare vor fi nişte adversităţi, tot mai radicalizate, la o lume în derivă. Succesul se consumă însă în spaţiul limitat al vieţii literare asediate, astfel că, nemediatizată corect, poezia lui nu ajunge să facă disidenţă, cu toate că, pentru cunoscători cel puţin, ea era o violentă parodie a sistemului concentraţionar şi a balcanismului degradat. Deloc “evazionistă" şi “estetizantă”, această poezie avea, totuşi, aparenţa unui joc facil şi gratuit de imagini “absurde” şi “suprarealiste”, pentru care a fost aspru sancţionat de Şerban Cioculescu (o autoritate oficială a criticii de la Flacăra), bătrînul academician ignorînd cu totul fondul real. Oricum, poetul intră în conştiinţa .publică a românilor abia după celebrele sale critici la regimul Ceauşescu. Urmează, cum se ştie, apariţia lui la televiziune, în 22 decembrie 1989, unde anunţă căderea regimului şi fuga dictatorului. Mircea Dinescu intră definitiv în istorie. împrejurările istorice nu îl fac neapărat mare pe un individ, spunea cineva, dar îl pot pune în valoare. Mircea Dinescu devine, astfel, un fulminant personaj public. în şedinţele televizate ale

destul de repede la o criză cje‘autoritate, avînd oponenţi redutabili în aripa “dură” a Alianţei Civice. Căci, deşi fiu al balcanismului, Dinescu nu stăpîneşte arta ipocriziei. Lipsindu-i răbdarea şi subtilitatea iezuită

: a combinaţiilor, a confundat puterea funcţiei, cu un privilegiu despre care, naiv, credea că decurge exclusiv din meritele personale şi. mai ales, că poate fi astfel conservat. însă noua societate românească, pe cale de constituire, intra foarte decisă sub incidenţa

'Clientelisrtiului politic. Prin ambiguitatea comportamentului său (de fapt, unjcod de neutralitate) Dinescu devine indezirabil pentru membrii cei mai influenţi ai Consiliului, ale căror opţiuni politice (în majoritate de dreapta) începuseră să se afirme zgomotos. De altminteri, grupul de orientare ţărănistă al Anei Blandiana nu îl susţinuse nici la alegeri. Oricum, pe fondul unor scandaluri administrative şi al dezastrului financiar de la Uniune, este constrîns să-şi dea demisia, între timp se înfiinţa "Academia Caţavencu”, în a cărei publicaţie poetul îşi “reperează onoarea” pe cont propriu. Tabletele săptămînale, publicate pe prima pagină, îi readuc celebritatea din vremea CPUN-ului. Nutrite de nonconformismul structural al poetului, ele sînt acomodate manierei umoristic-pamfietare de a privi viaţa politică rom ânească,. arta însemnînd că brutalităţile limbajului, oricît de ofensatoare, pot fi justificate prin veselia gratuită a caricaturalului. Miza principală a autorului nu o constituie, totuşi, performanţele literare ale “jocului" şi umorului. Revendicîndu-se, aparent, dintr-o conştiinţă civică integral liberă, aceste pamflete se întemeiază, de fapt, adeseori, pe un sentiment al frustrării, respectiv pe resentiment. Mircea Dinescu se raportează la politicieni cu o adversitate aproape obsesivă; aceştia sînt văzuţi îndeobşte ca nişte uzurpatori, metamorfozaţi monstruos-caricatural în figuranţi ai unei umanităţi ea însăşi precară. Autorul lucrează la vedere, cu personaje reale, demitificarea acestora, violentă în fond, făcîndu-se în atmosfera unei coioase familiarităţi. Puterea e complet discreditată şi bagatelizată, precum şi reprezentanţii ei. Incomparabil prin sinceritate, liber într-adevăr în opinii (faţă, să zicem, de indeciziile şi mediocrităţile unui Liviu Mihaiu), el a reuşit să confere dramatism umorului negru şi absurdului caricatural. Jovialul, “haiosul” Dinescu este cu adevărat o conştiinţă civică, dar sensibilă mai curînd la “intemperiile” sociale decît la semnificaţiile tenebroaselor scenarii politice.

Preşedintele ţării, bunăoară, reprezintă pentru el semnul concret al unui fapt intelectual şi nicidecum simbolul posibil al unor subtile combinaţii. Acest realism brutal a! unuî poet, de un fantezism debordant, îi este doar în parte favorabil. Gravitatea pamfletelor sale se diluează întrucîtva în atmosfera de “miştocăreală” ambiguă a publicaţiei. “Justiţiarul” Dinescu riscă în . permanenţă să eşueze în clovnerie. Pînă şi cei care cred în seriozitatea lui nu-l consideră mai mult decît un “tip simpatic”. Observaţiile lui de bun-simţ, cu toate, cruzimile ldr de limbaj para fi relegate unui exerciţiu ludic al “libertăţii de expresie". Dar, în fond, Mircea Dinescu caută a reprezenta figura intelectualului intransigent, reiterînd, într-un. alt registru,- mizantropismul politic; eminescian. Viermuiala

colectiv. Ca sensibilitate, ele dezvăluie o orientare de “stînga”, indiferentă la atitudinea Tui intelectuală, raţională, care, aparent, se conformează modelului economiei de piaţă predicat ca idea! suprem.

în triumful ultra’-liberaiist, Mircea Dinescu intuieşte însă riscul degradării valorilor prin transformarea lor în marfă. Rezistenţa ta sloganurile dominante ale actualităţii vine, în cazul lui, din dinamismul afectivităţii, din natura sa poetică în fond şi acţionează ca un factor compensator la tendinţa raţională determinantă. Astfel că defularea sentimentelor genuine îi provoacă, adeseori, reacţii anti-capitaliste, care nu înseamnă deioc un . atentat nici împotriva valorilor occidentale, nici împotriva democraţiei. Antipatiile sale publice faţă de PDSR nu schimbă cu nimic situaţia.'Ele se datorează mai curînd unei anumite ambianţe intelectuale. De altminteri, nici nu au consistenţa celor manifestate faţă de Convenţie, al cărei program teoretic se revendică de la capitalismul radical de piaţă. De fapt, Mircea Dinescu pare să refuze orice apartenenţă partinică. Sentimentul său sociai-democrat nu se fundamentează doctrinar şi nici nu presupune nostalgii comuniste. Esenţial, este vorba despre o sensibilitate. Aşa se explică, în mare măsură, popularitatea scriitorului, îndeosebi în mediile eterogene social şi reticenţele, tacite deocamdată, ale intelectualilor de dreapta faţă de scepticismul său ironic. Pe de altă parte, ar trebui să fie evident că nu mă refer la opţiunea electorală a lui Mircea Dinescu, chiar ignorînd faptul că la alegerile din 1996 a fost un zgomotos “activist" al Convenţiei Democratice, animat, desigur, nu de demagogia, ci de dorinţa sinceră a “schimbării". Aici se află misterul comportamentului intelectualului român; de ce Mircea Dinescu sau Ileana Mălâncioiu, de pildă, cred că nu s-a schimbat mai nimic după 1996, în timp ce Alex. Şţefânescu şi Ion Caramitru sînt convinşi că democraţia a biruit într-adevăr (ei toţi fiind pe aceeaşi baricadă înainte de 1996). La vedere, deocamdată; de o parte, un sentiment al frustrării, de cealaltă, satisfacţia recompensării. Mai mult; unii s-ar putea să aibă revelaţia complicităţii la un dezastru, reacţionînd astfel, cu un ceas mai devreme faţă de foştii lor asociaţi, care rămîn disponibili pentru o eventuală “disidenţă” de interior. Fapt e că, pentru intelectuali, demagogia democraţiei constituie sursa principală atît a parvenitismului, cît şi a situării, afective, la “stînga” sau la “dreapta" spectrului politic. Dacă Mircea Dinescu este, oarecum, “victima dreptului de a huidui", drept proclamat de Gabriel Liiceanu (conform unei scheme mitice figurate de către R. Girard în celebra sa Violenta şi sacrul, poetul va actualiza, nu peste mult timp, in perspectiva revoluţiei, arhetipul “ţapului ispăşitor"), alţi scriitori/publicişti au devenit profitorii lui, jucîndu-i. “comedia” în diverse_moda!ităţi. Insă, mai bine antrenaţi ideologic decît Dinescu, au ştiut sâ transfere condiţia de_ victimă asupra "poporului".

în însemnările viitoare mă voi referi punctual/în acest sens, la cîteva cărţi şi, evident, la autorii lor: Românii după ‘89 (Alina Mungiu), O prostie a lui Platon (Liviu Antonesei), Politice (H.R. Patapievici), Cronica Melancoliei (Ileana Mălâncioiu) ,ş.a.. V Petru

CTJM SĂ ÎNŢELEGEM MUZICA • X X XSerial muzicalPentru. înţelegerea muzicii

instrumentale, în general, trebuie să privim mai cu atenţie asupra mijloacelor şi formelor de exprimare specifice sonorităţilor baroce. în perioada anilor 1600-1750 s-au cristalizat cîteva modalităţi de transpunere a afectelor omeneşti în curgerea sonorităţilor ale căror tipare au rămas într-o permanentă existenţă tehnic-muzicală, chiar dacă conţinutul lor s-a modificat în funcţie de evoluţia stilurilor muzicale. Sesizînd acest fenomen, compozitorul şi muzicologul român W.G. Berger afirma referindu-se la muzica barocă: “Creaţia scrisă putea primi cele mai diferite şi variate profiluri sonore, fără ca structura intimă a muzicii să fie neapărat modificată”. Credem că afirmaţia iui W.G. Berger se referă la cîteva aspecte formale fundamentale pe care muzica secolelor XVII şi XVIII le-a permanentizat în gîndirea severă a compoziţiei. Este vorba de variaţiune, sonată şi fugă.

Variaţiunea nu este un produs absolut al perioadei baroce, ea reprezintă un procedeu muzical creator din vremi

străbune. Prin acest procedeu, o melodie dată îşi schimbă continuu cursul sonor, fie prin modificarea înălţimilor sunetelor, fie a altor parametri cantabili, creînd noi şi interesante configuraţii sonore provenite însă din modelul iniţial. Este vorba de variaţia intervalică a turnurilor melodice. Tot în acest sens se pot modifica şi duratele sunetelor, adică ritmul, conturul melodiei putînd rămîne acelaşi. Procedeul se defineşte ca variaţiune ritmică. Şi alţi parametri muzicali pot fi modificaţi pe parcursul unei " piese: schimbarea culorilor timbrale într-o lucrare orchestrală (variaţie timbrală) sau a indicaţiilor de intensitate sonoră (variaţie dinamică). Toate aceste feluri de modificări pot să apară chiar în aceeaşi piesă muzicală. Sesizînd aceste transformări, auditorul poate pătrunde în viaţa lăuntrică a muzicii formîndu-şi în memorie o "agendă” explicativă a unor - procedee pe care sub aspect tehnic le va găsi în permanenţă şi în alte stiluri muzicale. Aceasta pentru că variaţiunea a devenit în timp, în toate etapele-de dezvoltare ale muzicii, o constantă.

Desigur, caracterele diferitelor-variaţiuni reprezintă un atribut artistic de creaţie. Prin .,' variaţiuni, melodia se "ornamentează” primind noi şi noi “dantelării” sonore. Dar variaţiunile pot afecta însăşi caracterul unei melodii transpunîndu-l în diferite ipostaze de conţinut. Astfel, prin variaţiune, o melodie lirică poate deveni un cînt tragic, o melodie cu un pronunţat caracter dansant, vesel, poate deveni dramatică etc. Tehnica variaţională a fost atît de frecventă încît a creat chiar o formă muzicală numită “tema cu variaţiuni”. Se pâre că “ornamentarea” unor dansuri de epocă,-în procesul stilizării lor, a avut o mare înrîurire asupra marilor variaţiuni ale lui J.S. Bach şi G.F.. Hăndel, geniile creatoare ale barocului muzical. Se cunosc astfel cîteva forme muzicale specifice barocului care au rezistat pînă în zilele noastre: passacaglia şi dacona. Caracterul variaţiunilor, contrastele şi gradaţiile tensionale ale acestora, ascultate şi gîndite de melomani, pot să le creeze adevărate tehnici de înţelegere a muzicii. A rămas în conştiinţa

melomanilor Passacaglia în do minor de J.S. Bach ale cărei sonorităţi de orgă ne pot transporta într-o meditaţie a i adînd implicaţii spirituale. Pentru că, numai aşa se explică finalul Simfoniei a IV-a de Brahms sau chiar Passacaglia pentru orchestră a modemului Anton Weber, Desigur, mai aproape de noi este şi va rămîne Passacaglia pentru pian de Sigismund Toduţă. Aşadar, variaţiunea - procedeu de dezvoltare, dar şi ca formă muzicală - este o constantă ce se angrenează în construcţiile edificiilor sonore. Sonatele clasicilor Haydn şi Mozart au în , părţile lor variaţiuni ornamentale, iar Beethoven creează prin variaţiunile de caracter din sonatele pentru pian sau chiar prin “Temele cu variaţiuni” imagini sonore nepieritoare. Pătrunderea cu intuiţie şi raţiune în “viaţa” variaţiunilor poate aduce auditorilor satisfacţii din cele mai interesante. Se descoperă astfel “lumea” sunetelor muzicale în care mijesc gîndurile compozitorilor. î-

. (Va urma)

Emiliu DRAGEA

- , / I i t i a i c e t _'

l/f*.

m m n m mDupă M agic B ird , N ever

E n d in g . S to ry , W o rk in ’ U n d e rg ro u n d , A lone in Heaven, Mircea Tiberian revine în atenţia iubitorilor dejazz şi nu numai, cu un album nou, H otel o f T h re e Beginnings ed ita t de C asa de discuri Intercont Music.

Se derulează una dintre cele m ai p rod ig ioase activ ităţi in terpretative, mixaj perfect . între şeful de formaţie, pianistul,

.com pozito ru l şi aranjorul MirceaTiberian. Muzicianul cu o activitate ferventă şi bine mediatizată, invitat al unor mari festivalu ri naţionale şi in te rn a ţio n a le , printre co laborato rii * de marcă numărîndu-se Larry Coryell, Tomasz Stanko, Marty Cook, Ed Schuller, Peter Perfido.

D in tre m ultip le le sale p reocupări legate de prom ovarea ja zzu lu i, se evidenţiază iniţierea clasei de jazz a Academiei de Muzică din Bucureşti, în parte, iniţierea modului de jazz al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” C lu j-N apoca , realizarea concertelor Pcrpetuum Jazz, a unor spectacole de coregrafie şi ja zz , punerea în pagină a Connex Jazz Festival-ului, a cărui se lec ţie m uzicală îi aparţine, fondarea unei formaţii de excepţie şi largă cuprindere 'europeană, In te rzo n e . care include muzicieni din Vestul Europei şi ţările balcanice.

" , .< J U A <& 41 f e X v u t CU-

■Cf* I a m t - l fv u t i l t Z r f c n f i j c i t "

M ircea TIBERIAN: “Din cînd în cînd mi se întîmplă să scriu piese care nu au neapărat teme dejazz şi care cu greu pot fi încadrate într-un stil anume. Ele sînt, mai degrabă, miniaturi ap rop ia te m uzicii de film , miniaturi-aparţinînd unei arii stilistice mai vaste. în ultimii ani am strîns un număr destul de mare de asemenea-piese... Aşa s-a născut ideea elaborării. albumului de- faţă. Am decis să îmbin miniaturile cu unele piese de ja zz pe care nu le-am înregistrat încă. La aceasta am adăugat, ca elem ente de legătură, cîteva introduceri şi finaluri improvizate, chiar trei im provizaţii libere dedicate compozitorilor mai favoriţi din acest s e c o l , ' S ostakovici, Enescu, Bartok. Pentru a păstra v iu ca rac teru l m uzicii am menţinut pe disc ordinea în care piesele _ au fost înregistrate în studio. în ceea ce priveşte titlul, poate ar fi necesare cîteva explicaţii. M ă număr printre aceia care cred că ceea ce se petrece cu noi în lume nu este o întîmplare. Aventura omului poate fi privită ca un traseu, ca un drum. Sînt trei feluri de a în a in ta pe acest drum,c las ific a rea ' g îndurilor, armonizarea vieţii.afective, în fine, să faci lucruri care să conteze într-adevăr. Pentru toate acestea avem nevoie de un vehicol şi acesta este hotelul nostru mişcător, apariţia noastră tem porară în cam e şi oase. Acestui «Hotel al celor trei începuturi» îi dedic muzica şi titlul acestui album”.

Demostene SOFRON

Page 6: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

1/cxY

Marţi, 6 iulie7,00 Matinal Naţional;9,30 » Matineu £ de vacantă; 11,00 TVR

Cluj-Napoca; 12,00 TVR Info; 12,05 TVR Iaşi; 13,00 TVR Timişoara; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r);15.00 Integrale George Michael, Kim Wilde (r); 16,00 Emisiune .în limba maghiară; 17,00 De do r.,M elod ii populare; 17,30 O familie ciudată (s);18.00 TVR Info; 18,10 Voie. bună lă 'TVR; 19,00 TVR Info;'i 9,05 Corect!;19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal.Meteo. Sport. Ediţie specială; 20,45 Camera misterelor - joc interactiv; 21,00,Film: Marele albastru (Franţa 1988);23,15 Jurnalul de noapte. Sport; 23,30 întîlnire la vîrf; 0,30 Panoramic Jazz. f - 7-00 ' TVM.I U I Telem atinal; 8,00

. Sailor Moon (r); 8,50Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Ultimul tren (r); 10,00 Ecranul (r); 10,25 Preotul şi cîrcium âriţa (r); 11,15 Surprize, surprize (r); 13,15 Rebelul (s); 14,00 Convieţuiri; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Franceză; 15,35 Sailor Moon (d.a.); 16,00 Grecia.(s); 16,45 Santa Barbara .(s); 17,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,55 Filmele săptâmînii; 18,00 Care.pe care!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Dosarele istoriei; 20,10 Căsuţa din preerie (s);21,00 Sensul tranziţiei; 22,00 Teatrul liric „Tosca”; 0,05 Pelerinaje; 0,35 TVM. Mesager.

7,00 Bună dimineaţa,I Pro TV e al tău!; 10,00

***% Tînăr şi neliniştit K J ^ (: );1 l ,00 Film: Omul d in umbră (r); 12,30 Dragul de Raymond (s); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,10 Countdown to Looking Glass (r); 14,30 Oglinda timpului (s); 15,05 Familia Bundy (s);15.30 Ştrcngâriţa (s); 16,15 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,30 Aripile pasiunii;18.30 Inimă dc ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Renegatul (s); 21,30 Walker, poliţist texan; 22,15 Ştirile Pro TV; 22,30 Prietenii tăi; 23,00 Millennium (s); 0,00 Ştirile Pro TV/Profit/ O propoziţie pe zi; 0,30 Film;Tata (SUA 1989); 2,25 Profit; 2,30 Ştirile Pro TV; 3,15 Generaţia Pro (r);4,25 Cinc-i şeful.

1 7,00 Ştiri; 7,10 Cafea ^ cu paifum dc femeie;

8.00 Cutia cu jucării;10,45 Ştiri; 11,00 A treia planetă de la Soare; 11,30 Sparks (s); 12,00 Tropical Hcat (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Nash Bridges (s); 14,00 Esmeralda (s);15.00 Ape liniştite (s); 16,00 Luz Maria (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Leoneia (s); 19,00 Observator; 20,00 Cromwcl (SUA 1970); 22,30 Observator; 22,45 Film:Ultim a alianţă (SUA 1990); 0,30 Caracatiţa 6 (s); 1,30 Film: Numărătoare inversă (SUA 1989); 3,00 Ape liniştite (r): 3.45 Luz Maria (r); 4,30 Leoneia (r); 6,00 Nash Bridges (r).

7.00 Show-ul dc noapte (r); 9,00 Dim ineaţa pe plajă.

Magazin de vacanţă; 13,00 Nimeni nu e perfect (s); 14,00 Jerry SpringerShow;15.00 La mare, la soare, distracţie tare;17.00 Pretutindeni cu tine; 18,00 Focus;19.00 Karaoke Show; 20,00 Film: Iubita mea (SUA 1992); 21,30 Poză la minut (s); 21,50 Real TV; 22,10 Focus+; 22,30 Show-ul de noapte; 0,30 Film: Invazie din centrul Pămîntului (SUA 1974);2.00 Focus+ (r).

i ■ 7,00 Minciuna (r); 7,45Guadalupe (r); 8,30 15,00 Ape liniştite;. 16,00 Luz Maria

Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Leoneia (s); 19,00(r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Observator; 20,00 Film: Cyber ZoneViaţa noastră (r); 11,30 Dragoste şi (SUA 1995); 21,45 Prezentul simplu;putere; J 2 ,45 Milady (r); 13,30 Maria 22,15 Observator; 22,45 Film: Muntele

’(s); 14,15 Cinemateca de acasă: Hoţi de foc (SUA 1997.); 0,30 L.A.Doctorsde noapte (r); 16,00 Guadalupe (s);„ (s); 1,20 Observator (r); 2,00 A treia17.00 Celeste se întoarce; 18,00 Dra- planetă de la Soare; 2,30 Ape liniştite goste şi putere; 18,45 Căsuţa poveştilor, (r); 3,30 Luz Maria (r).19,30 Viaţa noastră; 20,15 înger 7,00 Show-ul desălbatic; 21,15 Minciuna (s); 22,10. noapte . (r); 9,00Milady; 23,00 Cinemateca de acasă: t i M S Dimineaţa pe plajă.Mănăstirea (Portugalia/Franţa 1995). Magazin de vacanţă; 13,00 Nimeni nu

7.00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa, România;

'C i l D C 10,00 ştiri; v 10,15 Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare - revista presei (r); 11,15 Studioul Tudor Vomicu; 14,00 Medici la datorie (s); 14,45 Teleshopping; 15,00 Ştiri;'15,05 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar Deutsche Welle;18.00 Ştiri; 18,10 Dinastia; 19,00 Secţia de poliţie; 20,00 Actualitatea Tele 7;21.00 Dintre sute de ziare; 22,00 Cutia Pandorei; 23,00 24 din 24; 23,30 Clipuri muzicale; 0,00 Ştiri; 0,15 Ora H - emisiune de confesiuni; 2,00 Actualitatea Tele 7; 2,30 Documentar (f); 3,00 Mediei la ‘datorie (r); 3,45 Secţia de poliţie (r); 4,45 Cutia Pandorei (r); 5,45 As Show (r); 6,45 Teleshoping.

Miercuri, 7 iulie7.00 Matinal Naţional; 9,30 Matineu de vacantă; 11,00 TVR

Cluj-Napoca; 12,00 TVR Info; 12,05 . TVR Iaşi; 13,00 TVR Timişoara; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r);15.00 Integrale (r); 16,00 Pro Patria;17.00 Videoclip folcloric; 17,30 O familie ciudată (s); 18,00 TVR Info;18.10 Voie bună la TVR cu Golden Brau; 19,00 TVR Info; 19,05 Corect!;19.10 Sunset Beach; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială; 20,45 Camera misterelor - joc interactiv; 21,00 Lumea bărbaţilor; 21,30 Impact. Alibiul;22.00 în compania vedetelor; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Videoteca de Aur; 0,00 Bucuriile muzicii.k 7,00 TVM.r y T l ţ j Telematinal; 8,00

Desene animate (r); 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Pelerinaje (r); 9,30 Talkshow (r); 10,15 Ecclesiast ’99 (r); 10,45 Tezaur folcloric (r); 11,30 Teleenciclopedia (r); 12,20 Sănătate, că-i mai bună decît toate! (r);13.10 TVR Info; 13,15 Rebelul (s);14.00 Emisiune în limba maghiară;15.00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Germană; 15,35 Sailor Moon; .16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s); '17.30 De dragoste...; 18,00 Care pe care!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere;19.10 Contemp-Art; 20,10 Căsuţa din preerie; 21,00 Pentru dv., doamnă! (r);22.00 Film: Amintiri (Germania 1973); 23,40 M eridianele dansului; 0,10 Oameni care au fost (r); 0,35 TVM. Mesager.

7.00 Bună dimineaţa, Pro TV eal tău!; 10,00 Tînăr si neliniştit (r); 10,45 NYPD Blue (r);

11.30 Walker, poliţist texan (r); 12,30 Dragul de Raymond (s); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,05 Film: Tata (r); 15,00 Familia Bundy (s); 15,30 Ştrengâriţa (s); 46,15 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,30 Aripile pasiunii (s); 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film: Regii Mamboului (SU A .1992); 22,15 Ştirile Pro TV;22.30 Serial: Prietenii tăi; 23,00 Serial: Millennium; 0,00 Ştirile Pro Tv/Profit/O propoziţie pe zi; 0,30 Film: Mult zgomot pentru nimic (Anglia/SUA ’93); 2,20 Profit;.2,25 Ştirile Pro TV; 3,25. Generaţia Pro (r); 5,00 Rişti şi cîstigi (r). :■ • - - V ' ’

7.00 Ştiri; 7,10 Cafea cu parfum de femeie;8.00 Cutia, cu jucării;

10,45 Ştiri; 11,00 A treia planetă de la Soare; 11,30 Sparks; .12,00 Tropical Heat (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Nash Bridges (s); 14,00 Esmeralda (s);

e perfect (s); 14,00 Jerry Springer Show;15.00 Lâ mare/la soare, distracţie mare;17.00 Pretutindeni cu tine (s); 18,00 Focus; 19,00 Karaooke Show; 20,00 Comisarul Rex (s); 21,00 Profesioniştii (s);21,50 Real TV; 22,10 Focus+; 22,30 Show-ul de noapte; 0,30 Film: Zona morţii (SUA ’90).

7,00 Minciuna (r); 7,45 • Guadalupe (r); 8,30

Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 12,00 Dragosţe şi putere; 12,45 Milady (r); 13,30 Maria (s); 14,15 C inem ateca-de acasă: Mănăstirea (r); 16,00 Guadalup'e (s);17.00 Celeste se întoarce (s); 18,00 Dragoste şi putere; 18,45 Căsuţa poveştilor;’ 19,30 Viaţa noastră (s);20,15 înger sălbatic; 21,15 Minciuna (s); 22,10 Milady (s); 23,00 Cinemateca de acasă: Omul care a vrut sâ-1 ucidă pe Hitler (Anglia 1976). '

TELT 7 7,00 Ştiri; 7,10 Bună/ / dimineaţa, România!;; Z / a f c > C 10,00 Ştiri; 10,15 Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare- revista presei (r); 11,15 Cutia Pandorei; 12,00 Dincolo de stadion (r);13.30 24 din 24; 14,00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri; 15,05 Post Meridian;16.30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar Deutsche Welle; 18,00 Ştiri; 18,10 Dinastia (s); 19,00 Secţia de. poliţie (s); 20,00 Actualitatea Tele 7; 21,00 Dintre, sute de ziare; 22,00 Reporter Tele 7; 22,30 Antistatic; 23,00 Lou Grant (s); 0,00 Ştiri; 0,15 Ora H- em isiune de confesiuni; 2,00 Actualitatea Tele 7; 2,35 Documentar (r); 3,00 Medici la datorie (r); 3,45 Secţia de poliţie (r); 4,45 Reporter Tele 7 (r); 5,45 As Show (r); 6,40 Teleshopping.

Joi, 8 iulie7.00 Matinal Naţional;9,30 Matineu de vacantă; 11,00 TVR

Cluj-Napoca; 12,00 TVR Info; 12,05 TVR Iaşi; 13,00 TVR Timişoara; 14,00 TVR Info;' 14,10 Santa Barbara (r);15.00 Lumea bărbaţilor (s/r); 15,30 Tribuna partidelor parlamentare (r);17.00 Vatra cîntecelor noastre; 17,30 O familie ciudată (s); 18,00 TVR Info;18,10 Voie bună la TVR; 18,55 Rezultatele tragerilor Super Loto 5/40 şi Expres; 19,00 TVR Info; 19,05 Cbrect!; 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială; 20,45 Camera misterelor-joc interactiv;21.00 Miracole (s); 22,00 Reflecţii rutiere; 22,15 Cu ochii’n 4; 23,00 Jurnalul de noapte. Sport; 23,15 Film: Momeala (Franţa 1994); 1,15 Pariul Trio - cursă hipică internaţională de la Paris; 1,20 Pagini concertante celebre.- 7,00 TVM.

Telematinal; 8,00» ■ ■ ' Desene animate (r);8.50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Alfa şi Omega (r); 9,40 Cultura în lume (r); 10,10 Dosarele istoriei (r); 11,10 în compania vedetelor (r); 12,00 Medicina pentru toţi (r); 12,30 Cronica Amazoniei (do); 13,Î5 Rebelul (s); 14,00 Emisiune . în limba germană; 15,10 Limbi străine. Spaniolă; 15,35 Sailor Moon; 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara; 17,30 Tradiţii; 18,00 Ce sînt vulcanii (do);18.50 Ştiri bancare şi bursiere; 19,00 Faţă în faţă cu autorul (r); 20,00 Căsuţa din preerie (sj; 20,45 Ultimul tren; 21,45 Cinematograful de artă: Anul Julictte (Franţa 1994); 23,15 Lumea-sportului; ■ 0,15 Videoteca melomanului; 0,30 TVM. Mesager.

7.00 Bună dimineaţa,^ Pro TV e al tău!; 10,00

ţ Tînăr şi neliniştit' (r);10,45 Film: Regii

Mamboului (r); 12,30 Dragul de Raymond (s); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,10 Film: Mult zgomot pentru nimic (r); 15,00 Familia Bundy (s); 15,30 Ştrengâriţa (s); 16,15 Tînăr şi neliniştit; 17,00 Ştirile Pro TV/O propoziţie pe zi; 17,30 Aripile pasiunii (s); 18,30 Inimă de ţigancă (s);19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Melrose,

Place (s); 21,30 Mercenarii (s); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,30 Prietenii tăi (s);23.00 Milennium (s); 0,00 Ştirile Pro TV/ Profit/ O propoziţie pe zi; 0,30 Film: Zdrenţărosul (Anglia 1988); 2,10 Profit; 2,15 Ştirile Pro TV; 3,15 Generaţia Pro (r); 4,30 Cine-i şeful?

7.00 Ştiri; 7,10 Cafea 5 ? cu parfum de femeie '■ (s); 8,00 Cutia cu

jucării; 10,45 Ştiri; 11,00 A treia planetă de la Soare; 11,30 Sparks (s); 12,00 Tropical Heat (s); 13,00 Ştirile amiezii;13.15 Nash Bridges (s); 14,00 Esmeralda (s); 15,00 Ape liniştite (s);

,:16,00 Luz Maria (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Leoneia (s); 19,00 Observator; 20,00 Film: Croaziera (SUA 1995); 21,45 Brigada mobilă; 22,15 Observator;22,45 Film:. Lovitură mortală (SUA 1993);. 0,30 Film: Latino (SUA 1985);2.15 Observator (r); 2,50 Ape liniştite (s/r); 3,40 Luz Maria (s/r).

7.00 -Show-ul de jJr ) noapte (r); 9,00

Dimineaţa pe plajă. Magazin de vacanţă; 13,00 Nimeni nu e perfect (s);-14,00 Jerry Springer Show;15.00 La mare, la soare, distracţie tare;17.00 Pretutindeni cu tine; 18,00 Focus;19.00 Karaoke Show; 20,00 Film: Cei mai buni dintre cei mai buni III (SUA1989); 21,30. Apel de urgentă; 21,50 Real TV; .22,10 Focus+; 22,30 Show-ul de noapte; 0,30 Să fii cel mai bun (SUA ’92); 2,00 Focus + (r).

^ 7,00 Minciuna (r); 7,45Guadalupe (r); 8,30 Căsuţa poveştilor (r);

9.15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r);12.00 Dragoste şi putere; 12,45 Milady

,(r); 13,30 Maria (s); 14,15 Cinemateca de acasă: Omul care a'vrut sâ-1 ucidă pe Hitler (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Celeste se întoarce; 18,00 Dragoste şi putere; 18,45 Căsuţa poveştilor; 19,30 Viaţa noastră (s); 20,15 înger sălbatic ;21.15 Minciuna (s); 22,10 Milady (s);23.00 Cinemateca de acasă: Perry Mason: Cazul criminalului de război (SUA 1990).T E L B y 7,00 Ştiri; 7,10 Bună

/ / diminea,a România!; Z / a f c > C 10,00 Ştiri; 10,15

Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,15 Primul pas (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Drumuri printre amintiri (r); 13,30 Cutia muzicală (r);14.00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri;15,05 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (ş); 17,30 Documentar Deutsche Wele; 18,00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Dinastia (s); 18,55 Pariu Trio; 19,00 Celebritate (s); 19,55,Loto; 20,00 Actualitatea Tele 7; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,55 Pariu Trio; 22,00 Linia întîi; 23,00 Deirick (s); 0,00 Ştiri; 0,15 Ora H ; emisiune de confesiuni; 1,50 Teleshopping; 2,00 Actualitatea Tele 7;2,30 Documentar (r); 3,00 Medici la datorie (r); 3,45 Celebritate (r); 4,45 Linia întîi (r); 5,45 As Show (r); 6,40 Teleshopping. ^

Vineri, 9 iulie7.00 Matinal Naţional;9,30 Matineu de vacantă; 11,00 TVR

Cluj-Napoca;' 12,00 TVR Info; 12,05 TVR Iaşi; 13,00 TVR Timişoara; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r);15.00 TVR Craiova; .15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 De la lume adunate...; 17,30 O familie ciudată (s);18.00 TVR Info; 18,10 Voie bună la TVR; 19,00 TVR Info; 19,05 Corect!; 19,10'Sunset Beacb; 20,00 Jurnal, meteo, sport. Ediţie specială; 21,00 Film: Din dragoste sau din prietenie (Germania/Italia, p.II); 22,40 Călătorie în Ţara Eclipsei; 23,10 Jurnal de noapte. Sport; 23,25 Concertele Golden Brau; 0,35 Film: Pielea (Franţa 1981). < 7,00 Matinal Naţional;ţ U 1 ^ 2 d 8,00 Desene animate (r);

8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Lumină din lumină (r); 9,40 Timpul Europei (r); 10,10 Integrale (r); 11,00 Miracole (r); 12,00 Tip-Top, Mini-Top (r); 13,00 Rebelul

i s l l K f c J S(s); 13,45 TVR Craiova; 14,30 TVR Cluj-Napoca. Rubrică în limba maghiară; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine pentru copii. Italiană. Engleză (r); 15,35 Sailor Moon; 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara; 17,30 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Universul cunoaşterii (r); 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti (r);

'.19 ,40 Dreptul la adevăr (r); 20,20 Căsuţa din preerie; 21,10 Vînare de vînt;22.00 Time Out; 22,45 Ai grijă de Jo Jo (s, ep.l); 23,35 Convieţuiri; 0,05 O istorie a Transilvaniei; 0,30 TVM. Mesager. -

7.00 Bună dimineaţa,? Pro TV e al tău!; 10,00

Tînăr şi neliniştit (r);11.00 Melrose Place

(r); 11,45 Mercenarii (r); 12,30 Dragul de Raymond; 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,10 Film: Zdrenţărosul (r); 14,40 Oglinda timpului (s); 15,05 Familia Bundy (s); 15,30 Ştrengâriţa (s); 16,15 Tînăr şi neliniştit; î 7,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,30 Aripile pasiunii (s); 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Corbul, îngerul negru (s);21.30 Film: Oraşul bîntuit, II (SUA1990); 23,10 Millennium (s); 0,05 Ştirile Pro TV; 0,10 Profit; 0,15 Film: Arene însîngerate (Spania/SUA 1989);2.15 Ştirile Pro TV; 3,"15 NYPD Blue (s); 3,30 Baschet NBA Action; 3,45 Generaţia Pro (r). . . .

7.00 Ştiri; *7,10 Cafea cu parfum de femeie;8.00 Cutia cu jucării;

10,45 Ştiri; 11,00 Aventurile lui Smoke' Belew (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Film: Prinţul din Bel Air (SUA 1985);15.00 Ape liniştite (s); 16,00 Luz Maria (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Leoneia (s); 19,00

• Observator; 20,00 Film: Cu ochii după fete (SUA 1992); 21,30 Baywatch Nights (s); 22,15 Observator; 22,45 Party Time - în direct de la Olimp; 23,45 Viitorul începe azi; 0,30 Film: Fantomele trecutului 2 (thriller erotic, SUA); 2,15 Aventurile lui Smoke Bellew (r); 4,00 Prinţul din Bel Air (r); Baywatch Nights (r); 6,40 Fără limită.,u n i ,1 — —- 7,00 Show-ul ' de

noapte ) (r); ’ 9,00 fftjjf ljJL f.ljy Dimineaţa pe plajă.

Magazin de vacanţă;13.00 Nimeni nu e perfect (s); 14,00 Jerry Springer Show; 15,00 La mare, la soare, distracţie tare; 17,00 Pretutindeni cu tine (s); 18,00 Focus; 19,00 Karaoke Show; 20,00 Alegeţi filmul!; 21,30 Real TV; 22,10 Focus+; 22,30 Film: Vizite în noapte (SUA 1995); 0,30 Film: în zori (SUA ’81); 2,00 Focus+ (r).

■■ | 7,00 Minciuna (r); 7,45. Guadalupe (r); 8,30

Căsuţa poveştilor (r);9.15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r);12.00 Dragoste şi putere; 12,45 Milady (r); 13,30 Maria (s); 15,15 Cinemateca /

’ de acasă: Perry Masson: Cazul , criminalului de război (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Celeste se întoarce

. (s); 18,00 Dragoste şi putere; 18,45 ■< Căsuţa poveştilor; 19,30 Viaţa noastră;20.15 înger sălbatic; 21,15 Minciuna' (s); 22,10 Milady; 23,00 Cinemateca de acasă: Identitate pebîrtie (SUA 1971). T E L B y 7,00 Ştiri; 7,10 Bună

/ / dimineaţa, România!;Z / c A D C 10,00 Ştiri; ' 10,15

Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,15 Lou Grant (r); 12,00 Linia : întîi (r); 13,00 Cîntecul şi casa lui (r);13.30 Documentar; 14,00 Medici la datorie (s); 14,45 Teleshopping; 15,00 Ştiri; 15,05 Post Meridian; 16,30’ O singură viaţă (s); 17,30 Documentar Deutsche Ideile; 18,00 Ştiri; 18,10 Dinastia (s); 19,00 Celebritate (s); 20,00 Actualitatea Tele'7 abc; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Tentaţii; 23,00 Derrick (s); 0,00 Ştiri; 0,15 Lou Grant (r); 1,00 Celebritate -v (r); 2,00 Actualitatea Tele 7; 2,30 Documentar (r); 3,00 Medici la datorie (r); 4,00 Lou Grant (r); 4,45 Tentaţii (r); 5,45 Ăs Show (r);.6,35 Conxcert. ;. :g

Page 7: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

A V O G A D R OStr. Bucureşti nr. 47 Cluj-Napoca Tel.:i064-433.718; 092-211.424

oferă second hand:

«1— i r l B l i r ^ ' ■ Str. Gh. BilaşcunT, 109 "V-.P S S I 1 ; . 3400 Cluj-Napoca■ S O F T W A R E ‘ T e U F « :4 0 6 ţ l9 .« 7 .« 7 . ; V■ ;;"-W B raW S i5 ; E-mail:[email protected])J o ..

j : ..Ţ în atenţia medicilor de familie V, g S o ftw are IT C S .A . v ă p u n e la d isp o z iţie . ; f i • f f i f i | ., MedFamver.p

asistent electronic al medicului de fam ilie Produsul este oferit gratuit celor interesaţi. Vă aşteptăm la sediul nostru din str. Gh. Bilaşcu nr. 109, et. V.Informaţii suplimentare - dl. Mihai Handrea: tel. 064-19.76.81, e-mail: [email protected]. '

HOTEIc A p i t o i !JU P IT E R

situat la numai 20 m de malul mării vă

oferă prin cele 221 camere, toate avînd

■" balcoane cu vedere spre mare, un

i//: S E J U R

E X C E P T IO IV A E

P E U T O R A U U U

R O M Â r U E S C

Informaţii şi rezervări la tel.: 041-731.30*5.

vitrine frigorifice, congelatoare, : combine şii maşini de spălat

2 ^ 6 n d e m b r i e 1 9 9 9P c a r t i c i p a f i l a \ M

edifia a IV -a edifici a lll-a

salon infernafional de vinuri, băuturi alcoolice, răcoritoare şi

echipamente de producţie

OTEL ANCA VENUSTarife:

Perioada cost1-30 iunie'

-55.000 lei/loc/zi1-20 iulie

75.000 lei/loc/zi 21 iulie - 20 august

120.000 lei/loc/zi 21 august - 31 august

80.000 lei/loc/ziseptembrie

55.000 lei/loc/ziInformaţii si rezervări

la tel.: 041-731.505

NU EZITRTI, SUNRŢI SI VĂ VETI CONVINGE l

Telefon: 01 /224 .05 .40 ,01 /224 .31 .60 /4333; 213; Fax: 01 /224 .04 .02; E-mail: [email protected] f269)27U

«wurjl OTOmOWlro m ex p o

& e £ e w u i i v u t c i

f e s i e t u n i d e f e e

t c t o n a t u l M M t d t t e e c

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T E

ACtSTFACHtTPOAtl VAtORA 2000000010!

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

. în presa locală si centrală maisimplunu se poate!

AM ERICAN BLEND

— / o Satu-M are

. ' x . * Baia-Mare '.

' / o OZa,ău «Bistriţa - / • O radea . - : :

f ' -v ■ Q - -■ o

C Cluj-Napoca °T9Mu"e?oA rad ' 0 Alba-lu lia

T im iş o a ra « . ° B r^ o v« D e v a S ib iu ° .

BU CU R EŞTI

instanţa

ADEVARUL de Cluj,str.Napoca rir.16, tel/fax: 064/19-73-04 Dir. Cons. CEE nr. 89/622: „Tutunul dăunează grav sănătăţii'

Page 8: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

ş i p p e p i i p w ş i s w gpşpf p iy

3KT3jP#\ ■

/ - j g | ^ \ ;.; ; . • (2093840 )

V i n f l d v Telefon: (0 1 ) 2 5 0 2 9 13 V O n l H E W L E T T '^ S Fax: (01 ) 2 5 0 6 0 9 5 \ . / t M P A C K A H Dp en tlu m • / / / E-m all: HP_Romania@ hp.com | Expanding PossibiLities]

WWJJIIJMJIP g g P 8 W » W W «> ^ j m **"

Marele premiu ■ Garnitură de m obilă Premiul 1 • Un televizor color Premiul 2 - O maşină de spălat autom ată Premiul 3 - Trei aspiratoare

Atepremii: >5 buc. Uscătoare de păr 5 buc. Cafetiere 5 buc.Fie r d e c alc at

şi alte premii surpriză

Cy

■ .

■ .... - ■• -

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9 -1 4 : ;■ tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 2 1 -6 0 -7 5 .

CI

S.C. METALO CHIMICE S.A. CLUI-NAPOCA

O rganizează licitaţie prin serviciul Executori Judecătoreşti în data de 08.07.1999, ora 10, la cam era 10 a Judecătoriei Cluj pentru vînzarea urm ătoarelo r bunuri:

5 buc. Aeroterm ij 161 T.L.S. i 5 buc. A eroterm ă 110 N.T.5 buc. A eroterm ă Ol.S 50 buc. U seătoare de păr

D osar executional nr. 686/1999.

S.C. "METALO CHIMICE” S A. CLUI-NAPOCA. cu sediul In B-duI Eroilor nr. 21-23

organizează în data de 15 iulie 1999 ora 12.00 la sediu (camera nr. 5)

:’ţ . L I C I T A Ţ I E ?$!&/'■■■+. Pentru: -■ 4 -ţ...Ţv 11-'

1. Vînzarea. unui autocamion de 7,5 to şi a unei dube autoutilitare FORD, de 1,5 to, ambele în stare de funcţionare. • ''Ţ.’-'-* \

2. închirierea spaţiului comercial de pe str. Fabricii nr. 1 (fost magazin "LAVI-IONE"). a

Dosar de prezentare, condiţii de participare, c inform aţii se pot obţine de la secretariatul societăţii

... sau telefon: 19.84.15, 19.25.63.

U N I V E R S I T A T E A "B O G D A N V O D Ă "

în s c r ie r i

B A U M A RE 5-15 IULIE,

CLU J NAI*OCA 5-15 IU U E

IN FO R M AŢII SUPI.IML-NTARE

BAIA .MAREIc i.: 062/ 215.530. 215.531

C LU J N A PO CAte l.: 064/ 191.830, 431.628

: s Solicitaţi broşura informativă S la secretariatele facultăţilor I

Str. Uuivcrsilâ|ii ur. 2JA

NUMĂR LOCURI

FACULTATEA

D R E P T

MANAGEMENT

EDUCAŢIE FIZICA ŞI MANAGEMENT

ÎN SPORT Înscrieri 22-28 IULIE

C L U J N A P O C AStr. Clinicilor nr. 62

MANAGEMENT

ŞTIINŢE POLITICE

ADMINISTRAŢIEPUBLICA

FINANŢEBÂNCIBURSE

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

Consiliul Judeţean Cluj

ANUNŢĂ ;Repetarea achiziţiei prin cerearea de ofertă de preţ a

proiectării Studiului - “ZONELOR EXPUSE RISCURILOR NATURALE DIN JUDEŢUL CLUJ”, în conformitate c u Ordonanţa Guvernului României nr. 12/1993, art. 15, fă c u tă

publică în data de 11.06.1999.Sursa de finanţare: Bugetul propriu al Consiliului Judeţean

Cluj.• Pot prezenta oferte doar proiectanţii cu exeprienţă î n

domeniu şi care au achitate obligaţiile faţă de bugetul de stat ş i bugetele locale.

• Caietele de sarcini se pot ridica de la Direcţia de Urbanism , Amenanjarea Teritoriului şi Lucrări Publice a C onsiliu lu i Judeţean, din B-dul 21 Decembrei nr. 56-58, cam. 68, începînd cu data de 02.07.1999, ora 10, contra unei taxe de particuipare de 67.000 lei, achitată la casieria Consiliului Judeţean Cluj.

• Termenul limita de depunere a ofertelor se prelungeşte pînă la data de 15.07.1999, ora 10.

• Deschiderea ofertelor se va feace în data de 16.07.1999, ora 10. . , Y.

• Ofertele depuse pînă la termenul limită de 29.06.1999, menţionat în anunţul anterior îşi păstrează valabilitatea, participînd din oficiu la noua achiziţie. -

Pentru detalii suplimentare, rugăm a vă adresa la telefoanele: 064-19.64.16/int. 240, 109 sau 064-19.73.46.

S.N.P. PETROM SA BUCUREŞTIPETROM

SUCURSALA P EC O C L U JCLUJ-NAPOCA, Calea Dorobanţilor nr. 3

ORGANIZEAZĂ

Concurs în data de 19 iulie 1999, ora 9, la sediu, pentru ocuparea a 2 (două) posturi de ECONOMIST la Serviciul Contabilitate.

Condiţii:• studii economice superioare• bărbaţi vîrstă maximă 35 ani• stagiu militar satisfăcut• experienţă în domeniu, eventual expert contabil

sau contabil autorizat -V .• persoană ordonată, responsabilă, serioasă, cu

abilităţi de lucru în echipă, cu promptitudine şi dinamismActele necesare pentru participare a la concurs se depun

la sediu - SERVICIUL RESURSE UMANE pînă la data de 14 iulie 1999, astfel:

- cerere şi motivaţia alegerii- acte doveditoare studii, experienţă- recomandare de la ultimul loc de muncă

R e la ţ i i s u p l im e n ta r e la te le fo n 43 .10 .22 .

INTERNATIONAL COMPUTER S C H O O Ldeschide noi serii de cursuri avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale: • . . -

• INIŢIERE CALCULATOR COPII .30h- 180.000 lei

• OPERATOR CALCULATOARE70h - 500.000 lei - 420.000 lei

• UTILIZATOR CALCULATOR50h- 375.000 LEI

• PROGRAMARE BAZE DE DATE -50h - 500.000 lei - - _

• CONTABILITATE TEORETICA Şl COMPUTERIZATA - ^

- TOOh - 600.000 lei §• SECRETARIAT ^

70h - 550.000 lei '• LIMBI STRĂINE

-. 70h- 550.000 lei- dotare modernă - preţuri m inim e- plata 4 rate - suport curs

practică gratuită * - ofertă specială

Tel.: 19.65.29,43.03.45 între 8.30-20.30 B-dul EROILOR NR. 2, CAMERA 6.

M

ADEVĂRULde Cluj zloriodepeadent <

Page 9: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; <i tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

tel:199833^194061^094-664061REPREZENTANŢA: . ' (F[Policolor Bucureşti vo pse le a u t o , e m a ilu ri, la t u r i , dilu an fi

Sinteza Color Oradea vo pse le u le i,e m a il u r i , g ru n d u ri

Perom Cluj pen su le, bidinele

Civic Bucureşti; a ra te i Perind Oradea: p e rii, ^mături, bidinele

Si multe alte produse chimice: o x iz i, coloranţi,adeziv i. Produse de hmetmere si cwftleqte,#>7iT3 rttTfJfrfiTţTTr: kJtVli li nTTZniifTi h ki Z73&ŞhWa*]iU

firma dc difuzare prcsa-carte: tn

, ■ • - ' . • CQv ’ «j' , : angajează. •' | .VÎNZĂTORI L A TONETE

Informaţii la telefon: 196.858 sau P-ţa Unirii nr. 21.

Ofertă de excepţie pentru tinerii

căsătoriţi!

Invitaţii de nuntă, import Danemarca, tipărite în policromie, pe carton cretat, la preţuri după gust: de la 1500 la 12.500 lei.Onorarea comenzilor, cu textul clientului,

se execută în termen de trei zile. «- tx>CO

’ cu

In fo rm a ţii s u p lim e n ta re şi c o n s u lta re a §. c a ta lo g u lu i, la S .C . „N a p o c a P re s s ” , C lu j-N a p o c a ,

P ia ţa U n irii nr. 21, te l/fa x 0 6 4 /1 9 .6 8 .5 8 .

\ BMEDÂ.LUS Consulting ^\ - M a r k e t in g & R z s s a r c h G om panv ^

firma de cercetare de piaţa si consultanta cauta, in vederea ; / e x t in d eriiactivitatilor şale:

Coordonator Zonal - cu dom iiliu lstabilin oraşul Cluj Napoca, tinaita) dmainic(a), cu disponibilitate de

organizator a l activităţilor noastre in teritoriu s i

Operatori de interviu - colaboratori,persoane dinamice, comunic ativ'e si cu disponibilitate de timp, care sa

participe la realizarea de sondaje de opinie. ;

Oferim remuneraţie motivanta, training si un mediu de lucru dinamic sipropice dezifoltarîipersonale. -

Persoanele interesate pot trimite CV (cu referinţa lapost s i cuun telefonde contact) si scrisoare de motivare la adresa:

CP 154-44, Bucureşti.

Pentru orice alta informaţii sunaţi la tel. 01-330.70.93 intre oţele 14-16.

1 i Consiliul de Administraţie al . ' ••... . :/•

S«C« CUG S.A. iCluj-Napoca . • &

Convoacă A d u narea G enerală E x trao rd in a ră a Acţionarilor pentru data de 21.07.1999 ora 14.00 la sediul societăţii pe B-dul Muncii nr. 18, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor ia data de .

Ordinea de zi este următoarea: \1. Aprobarea modificării Actului Constitutiv conform

prevederilor 0UG 49/1999. ;2 . începerea procedurii de selecţie a administratorilor.3. Modificarea în componenţă a Consiliului de

Administraţie. .1''. i v4. Probleme diverse. ’ :

în cazul neîntrunirii cvorumului AGA se va ţine a doua zi laaceeaşi oră si în acelaşi loc. ' •:

• Vînd garsonieră, confort 1, str. Porţile de Fier, etaj 2 din 4, îngrijită, telefon, preţ 120 milioane negociabil. Tel.: 193.049,430.259.(A g .i.)• Vînd urgent apartament 2 camere ultrafmisat cu modificări pe str. Muncitorilor, telefon, ocupabil imediat, tel. 193048.• Caut de închiriat în zonă centrală sau semicentralâ casă singur în curte, minim 3 camere, garaj, solicit să fie finisată, mobilată modem, telefon, ofer pret bun. Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort 1, Gheorgheni, str. Brâncuşi, etaj 2 din 4, finisat, parchet, pret 28.000 DM. Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, Mănăştur, str. Braleş, etaj 1 din 4, semifinisat, 2 balcoane închise, telefon, preţ 190 milioane. Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.) -• Vînd vilă deosebită în Andrei Mureşanu, 6 camere 190 mp. construiţi, 680 mp. teren aferenţ, construcţie stil. Ţel: 193.049.(Ag.i.)• Dau în chirie vilă situată în zona Republicii, compusă din living, bucătărie, 2 dormitoare, 2 băi, grădină, telefon, arhitectură deosebită, pret 1100 USD/lună Tel.: 193.049. (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament confort 1 Gheorgheni, prefer etaj 1 sau 2, camere (ne)decomandate, ofer 150-180 'milioane, tel. 193.048, 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 Grigorescu, str. Haţeg, etaj 3 din 4,2 balcoane, îngrijit, pret 175 .milioane, neg., tel. 193049, 430.259. (Ag.i.)

♦ ; Vînd apartament 2 ■ camere, confort 1, decomandat, P-ţa Mihai Viteazul, etaj 3, finisat,: telefon,, eventual mobilat, preţ 24.000 DM negociabil. Tel.: 196.262,,431.302. (Ag.i.)♦ Vînd casă Andrei Mureşanu, în , stare bună, 4 camere, parchetate, dependinţe, garaj, grădină, preţ 7 5 .0 0 0 USD negociabil.. Tel.: -196.262, 431.302. (Ag.i.)♦ Vînd apartament 3 camere, decomandat, Gheorgheni, etaj 2 din 4 finisat, balcon închis, telefon, interfon, zonă verde, liniştită. Pret 250 milioane. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.)♦ Vînd garsonieră, conf. 1, Plopilor, semifinisată, etaj 2, telefon, pret 115 milioane. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.)♦ Vînd (închiriez) casă Grigorescu, P+E, 480 mp construiţi, 12 camere, 3 băi, terasă, singur in curte, potrivită pentru reprezentanţe, alte activităţi. Tel.: 196.262,431.302. (Agi)♦ Vînd apartament 2 cdmcre, Gheorgheni, conf. 1, etaj 2/4, Interscrvisan, semifinisat, teiefon, pret 175 milioane negociabil. Tel.: 196.262,431.302. (Agîit)♦ Vînd apartament 2 damere, conf. 1, Mănăştur, Aleea Micuş, etaj 5, parchetat, gresie, faianţă, telefon, ocupabil imediat,eventual garaj, preţ: 190 milioane negociabil. Tel.: 196262,431.302. (Ag.i.)♦ Vînd teren Andrei Mureşanu, 700 mp, front 26 mp, toate utilităţile, str. Predeal, Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.) '♦ Dau în chirie ..casă, zonă centrală, 2 camere, finisată, (ne)mobilată, garaj, telefon internaţional, pret. 300 USD. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.)

♦■ Caut urgent pentru cumpărare garsonieră, confort 1, zona Gheorgheni, sau Zorilor, str. Cireşilor sau Grigorescu, str. prof Ciortea. Ofer preţul pieţei. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd casă mare, 240 mp, suprafaţă locuibilă, suprafaţă totală 1000 mp, finisată, gresie, faianţă, parchet, construcţie din 1992, canalizare. începutul cart. Iris, pret 73.000 DM negociabil. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Cumpăr apartament 2, 3, 4 camere conf. U, 1 sau II, în Mănăstru (Primăverii sau Calea Floreşti). Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandat, etaj 2/8, semifinisat, cu telefon, str. Aurel Vlaicu, pret 200 milioane. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Caut pentru închiriat urgent apartament 2, 3 sau 4 camere, zonă ultracentrală, amenajat şi mobilat pentru pretenţioşi. Ofer preţul pieţei în valută. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Dau in chirie apartament o cameră, str. Horea, mobilată, cu telefon. Pret 130 DM. Tel.194.541, 194.538. (Ag.i.)• V înd-urgent apartam ent 3 camere, confort 1, etajintermediar, telefon, îngrijit, garaj, str. Bucureşti, preţ 240 milioane. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.) .

Vînd apartament 3 camere, cu balcon în M ănăştur, pe str. Mehedinţi, Gurghiu, cu telefon, pret 140 milioane negociabil. Tel.': 196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, în Gheorgheni, cu balcon, telefon, preţ 140 milioane negociabil. Tel.: 196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, cu - parchet, balcon închis, telefon, Mănăştur central, pe str. Peana, pret 155 milioane necociabil. TeL: 196.857,' 198.204. (Ag.i.)• Vînd garsonieră, conf. 1, în M ănăştur, 28 mp, etaju l 2, nefinisată, pret 95 milioane neg. Tel.: 196.857,' 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, în Mărăşti central, cu 2 băi, 2 balcoane, parchet, preţ 165 milioane neg. Tel.: 196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, 2 băi, 2 balcoane, etaj 2 în bloc dc 4 etaje, cu telefon în Mănăştur central şi Mărăşti Central, preţ 200 milioane nceociabi). TeL.196.857, 198.204? (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandate, în Gheorgheni, cu parchet, balcon închis, faianţă, mozaic la pret negociabil. Tel.:196.857, 198.204.“ (Ag.i,)

VINZĂRICUMPĂRĂRI

(2093746)

A G EN ŢIEEDIL IM OBILIARA

Str. Iu liu M aniu nr. 17 E-m ail: edil roffllusa.net

98204

• V în d te re n , zo n ă sem icentralâ, 1.200 m p, front la s trad ă , cu utilităţi, p re ţ 23 U S D /m p n eg o ciab il. T el.: 193.049. (Ag.i.) -

♦ Dau în chirie apartament 3 camere, Gheorgheni, Aleea Băiţa, mobilat, telefon, ocupabil imediat, pret.. 200 USD. Tel.:' 196.262, 431,302. (Ag.i.)

• Vînd apartament .3 cam ere,. semifinisat, decomandat, et. 4/4, cu telefon şi garaj, zona Ion M eşter, preţ 185 m ilioane negociabil. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Caut teren de construcţie sau- arabil, eventual cu cabană, zonă bună. Ofer plata pe loc. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.).V'-V-• Vînd apartament 3 camere, confort mărit, str. Tamiţa, finisat, preţ 220 milioane negociabil. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, cu parchet, uşă schim bată, lambriuri, faianţă, gresie, etajul 2 în bloc cu 4 etaje, în Gheorgheni, preţ 110 milioane negociabil. Tel.: 196.857,198.204. (Ag.i.)• 'Vînd apartament 2 camere, confort m ărit pe Calea D orobanţilor, te lefon internaţional, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie modernă, preţul de 180 milioane negociabil. Tel.: 196.857, 198.204.-(Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, în Mănăştur, pe str. Mehedinţi, bloc. D, etajul 3 din 10 etaje, cu baie şi bucătărie cu faianţă, cu telefon, zugrăvit în lavabil, p re ţ 135 m ilioane negociabil. T el.: 196.857,198.204. (Ag.i.) -

• Vînd grădină central str. Aviator Bădescu nr. 34; 1400 mp, 40 USD/mp negociabil. Tel. 15-70-74, 092-51-31-32. (583727)

• Vînd în Floreşti str. Cuza-Vodâ nr. 16 casă de locuit cu 2 camere mari, bucătărie, verandă, pivniţă, cu telefon , apă, gaz, canalizare, grajd, cu şură, curte şi grădină de 1900 mp, poziţie excelentă. Pret 75000 DM. Tel. 13-74-15. (584268)

Vînd apartament 3 camere confort 1 etaj 2/4 decomandate, amenajat, telefon, cablu si garaj. Tel. 42-03-95 si 18-71-78. (580454) -Z

♦ Vînd apartament 3 camere, semidecomandat, 1/9, finisat, zona Biomedica Grigorescu. TeL 092-59-37-58 sau 18-08-88 seara. (586873)

• Vînd apartament 2 camere confort I etaj 10/10. Tel. 16-40- 02. (586900)- * Vînd apartament 2 camere,

Turda central, bloc cărămidă. Fără intermediari. Tel. 31-19-03. (584225) ■- ■

Pentru a vă asigura in continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr. 16.

Page 10: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

DECESE ' COMEMORĂRI

: ,< • Cu adîncă durere amlnţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi. bunic NECHIFOR QAVRILÂ din . Colonia B ecaş; n r / 16. Înmormîntarea va avea Ioc luni 05.07.1999, ora 14 la domiciliul defunctului. Familia. (586907)

• Cu inima zdrobită de durere aducem la cunoştinţa rudeniilor şi tuturor cunoscuţilor că iubitul soţ, tată şi bunic COVACII! IOAN a încetat din viaţă îp data' de 2.07.1999 în vîrstă de 73 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 5.07.1999 la Capela nouă din Mănăştur. Familia ' îndurerată. (586916)

• Tribunalul Cluj, anunţă vînzarea la licitaţie pentru data de 8 iulie 1999, orele 10, sala 10 a Tribunalului Cluj, bunurile mobile ale domnului Vladu Ovidiu, (masă sufragerie stejar, scaune sufragerie stejar plus piele, bar stejar, pianină, bibliotecă stejar, 2 comode stejar, 2 canapele de piele, televizor Panasonic). (580304)

Dau în chirie sediu firmă ultracentral. Tel. 094-64-58-41. (580439) -

• Dau în chirie apartament cu trei camere mobilat. .Tel.: 16-65- 31; 092-44-37-68. (586870)

- Dau în chirie casă zona centrală . Tel. 094-87-68-72. (584239)

• Pierdut legitimaţie reducere transport pentru studenţi pe numele Liviu Bidian Adrian. O declar nulă. (R)

• Cu durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a scumpei mele mame ROB PAULINA. Înmormîntarea va avea loc în data de 5 iulie 1999, ora 12, la Cimitirul central. Fiica Elvira. (586917)

• Sîmbătă 10 iulie 1999, ora 10 scot la licitaţie pentru închiriere 2 magazine şi un spaţiu de birou în imobilul din Cluj-Napoca B-dul Eroilor nr. 14. Solicit acte legale ale societăţilor şi 500.000 lei ca garanţie dc participare. Relaţii la tel. 06516-52-78; 094-51-19-37 Molnar. (586920)

• Societate comercială angajez cu contract prestări servicii sau perm anent distribuitori piese auto, judeţele Cluj, Bistriţa, Sălaj. Salariu de încadrare minim 1.000.000 plus 5-10% din vînzări . Tel. 094-50-45-56. (580394)

• Un ultim omagiu vecinei noastre ROB PAULINA. Asociaţia de locatari str. Albac nr. 12. (586918)

• Luni 5 iulie se îm plineşte un an dc la trecerea în nefiinţă a iubitei noastre mame şi soţie JAKAB LUCIA. Nu te vom uita niciodată. Fiica Andrea şi soţul Mihai. (586919)

• Cu adîncă durere anunţăm stingerea din viaţă a tatălui şi bunicului POP AUREL (CIUBUC) din satul • Fciurdcni.Înmormîntarea va avea loc la Capela Veche din cimitirul Mănăştur, astăzi, 5 iulie 1999, la ora 13. Fiica Maria şi familia..(H)

Variaţie fa ţă de

ziua precedentă (%)DENUMIREA VALUTEI cm ra.iN in

D OLAR AUSTRALIA

D O LA R CANADAB an c a la ved ere

FRANC ELVEŢIA

C OROANA DANEMARCA

U R A STERLINA

YEN JAPONIA

COROANE NORVEGIA

CO R O A N E SU E D IABAN KCOO P*

BucureştiTransilvania

R om â n eascăE U R O

C u rsu r ile ţăr ilor p a rtic ip a n te la EURO ALIANŢA

S H I U N G A U STR IA

NAPO CA(dob. flucfciantlţ

FR AN C BELGIA

MARCA GERMANA

SFINXCOOPP E S E IA S SPANIA

M ARCA FINLANDEZA 2728.00 persoane juridice - %247100FRANC FRANŢA

20594.00

7300.00G U L D E N OLANDA BAN CO REX

E S C U D O S P O R TU G H E Z

BANKCOOP*

Case de schimb valutar Cluj-Napoca 02.07.1999

B u cu reşti

adevărulde Cluj NAPO CA

(don. «ucBjtntllCasa de schimb valutar LOIALCOOP

SFINXCOOPMACROGROUP

15.780 * dobînda se capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică prin fax: 19 74.18 redacţiei pînă la ora 12.

CAMBIOadevărul Un cotidian care satisfacede Cluj gusturile dumneavoastră!

„PRIMA

Notă: Cursuri afişate la ora 1400. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru lâ altul.

04871629

Page 11: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

juniorul Dan Codreanu a fost retinut în ultimul moment de medicul F.C. "U", di. Dorin Andea, de la deplasarea la jîlibiţa. Andea i-a prescris lui

'Codreanu un repaus de trei zile.

iulie 1 9 9 9

DiiftuliseliliiilUiDican s-a despărţit

UI; definitiv de **(i"j! După ultimul antrenament de

^dinaintea plecării la Colibiţa jj~: Ioan Maja şi Marcel Lăzâreanu , j s-au întreţinut timp de 15 minute n s cu Francisc Dican. Conducerea â-f clubului i-a oferit un contract• fr pe o perioadă dc doi ani de zile* 5 şi 10.000 de dolari. Toate bune

şi frumoase pînă la acest punct. a - Insă Dican a; cerut ca suma iprevăzută în contract sâ-i fie Iref înmînată în momentul aţperfectării contractului şi nu ^ eşalonat.:Aici, dialogul a luat l l ’sfîrşit şi relaţiile, se pare, s-au y rupt definitiv. -

Dobrău va antrena pe 3 \ Metalurgistul CCJGIRjeg în sezonul trecut, divizionara ’ jjjc s-a salvat de la retrogradare ■Hpe “ultima-sută: de metri”. C ă jiunnare a măririi numărului de

>3serii, de la patru la şase, Ocjformaţia cugireană va evolua aldin acest sezon în seria a I-V-a 11 >jrl va avea pe banca tehnică pe '

Vasile Dobrău.'Fostul director .^sportiv al FC “U” nu va pleca zţlla noua sa echipă cu mîna goală,

r 'c i îl va lua cu el şi pe Călin s^Ţiplea, declarat în urmă cu opt ^ zile cel mai bun jucător la Cupa ^■Liceelor MC Donald’s la fotbal.

Francisc Dican şi Călin Zanc auplecat astăzi în Ungaria însoţiţi de

Zoltan laşko pentru susţinerea unor probe de joc la Divizionara A

maghiară Sparta Nyiregyhâza.

! Ş S C » A I

î ■ i • ■ ■» Sfek d \ \ . 3 '''? ' 3

Dc la Cugir va veni spre Cluj atacantul Negru în urma înţelegerii dintre Maja şi Dobrău.

Maja se va întîlni cu Sechelariu

ţi Lăzâreanu cu FunarPreşedintele executiv, Ioan

Maja se va întîlni astăzi la Bacău cu primarul Dumitru Sechelariu după ce săptămîna trecută a fost primit de primarul Piteştiului, Â. Bendiuc. Turul de forţă a Iui Maja se va încheia jo i, 8 iulie cînd şedinţa Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca se va pune în discuţie în constituirea FCM “Universitatea” Cluj prin implicarea directă a legislativului clujean. Pentru acest extraordinar pas care ar putea revitaliza fotbalul clujean, Marcel Lăzâreanu este hotârît să coboare de la Colibiţa pentru a-i strînge mîna în chip de mulţumire primarului Gheorghe Funar şi tuturor consilierilor locali decişi să salveze în ccl de-al doisprezecelea ceas ccl mai de tradiţie club de fotbal diri Ardeal.

“La mulţi ani" FILIP!Tînărul goal-keeper clujean

împlineşte astăzi 17 ani prilej' cu care departamentul sport al “Adevărului de Cluj” îi urează multă sănătate, cît mai puţine goluri şi tradiţionalul “La Mulţi Ani”.

Codin SAMOILĂ

Caleidoscop“Portughezul” Şumudică se pregăteşte de plecareAşa după cum am mai scris, ex-rapidistul Marius Şumudică a

iscălit un precontract cu echipa portugheză Maritimo Funchal, transfer realizat de proaspătul impresar Ilie Dumitrescu. Marius ~ Şumudică se va transfera la formaţia portugheză împreună cu soţia şi fiul. Plecarea va avea loc pe 8 iulie. în devans a plecat Ilie Dumitrescu pentru a pune la punct condiţiile negociate (locuinţă, maşină de serviciu).

Şi un albanez în lotul "dinilor”După marocanul Fouhami, haiticul’ cîinilor roşii” începe să-şi

lărgească aria străinezilor. în tabăra de la Braşov, unde s-au pregătit - “cîinii roşii”, sub comanda “duetului” Comei Dinu - Ion Marin, s-au prezentat la început macedoneanul Vasevşki şi sîrbul Micici. Lor li s-a adăugat albanezul Sulio Maleti, în vîrstă de 23 de ani, care a evoluat ultima dată la Dinamo Tirana. Este un apărător, fun­daş de marcaj sau de bandă stîngă. Bine că nu-i albanez din Kosovo... -

“Ginii roşii” au fost legiferaţiEste vorba de noua emblemă a lui Dinamo, pusă în discuţia

Consiliului de Administraţie miercurea trecută şi aprobată, în sensul că doi “cîini roşii” vor figura pe fondul cu culorile tradiţionale a le ' clubului. Cei doi “cîini roşii” înlocuiesc ultima emblemă, datînd din 1994, care reprezenta o acvilă cu o minge pe cioc. Interesantă metamorfoza trecerii de la o acvilă la doi “cîini roşii”. De gustibus...

J L : “Spaniol” pînă în anul 2003Este vorba de “cîinele roşu” Cosmin Contra zis şi “Guriţă” care

a semnat un contract valabil pînă în 30 iunie 2003 cu echipa" Deportivo Alaves. Iniţial “Guriţă” trebuia să îmbrace tricourile echipei Salamanca, dar aceasta a retrogradat şi cum proprietarii cluburilor Salamanca şi Alaves sînt buni amici aşa a ajuns el să joace în Ţara Bascilor (Alaves). Ar mai fi de adăugat că pentru “Guriţă” haiticul “dinilor roşii” va încasa 1,6 milioane de dolari şi că în prevederile contractuale este prevăzute pentru rezilierea contractului suma de aproape 13 milioane de dolari.

Mezalianţa cu Steaua a luat sfîrşitPrintre jucătorii Stelei care n-au urcat drumul montan spre

Forban unde a fost demarată pregătirea pentru noul sezon se numără şi Adrian Matei. După spusele sale el este nemulţumit de valoarea mică a contractului său cu Steaua, faţă de valoarea pe care consideră că o are. Pe agenda sa ca interese de transfer figurează MSV Duisburg (Germania) şi o echipă din Grecia. Rămîne să se fixeze asupra uneia. Şi aşa mezalianţa dintre Adrian Matei şi Steaua şi care se credea de durată s-a rupt. Ca şi în căsnicie... uneori.

Anton Doboş... oscileazăFostul jucător stelist Anton Doboş (ex-turdean şi “U”-ist) se

află în final de contract cu formaţia gre'acă AEK Atena. Interesul faţă de el l-a manifestat o altă formaţie elenă, Apollon Atena, de. acord cu unele pretenţii formulate de Anton Doboş. Numai câ pe fir a intrat şi o altă formaţie din Grecia, de la Trikala şi Toni al nostru a început să cîntărească şi să oscileze între... propuneri.

' Fane Goacă pe doi ani la SteauaDar cine-i acest Fane Cioacă vor spune cei care ştiu pe de rost

, numele jucătorilor şi mai puţin al antrenorilor. Ei bine Fane Cioacă este preparator fizic şi a semnat un contract pe doi ani cu Steaua.

"La începutul acestui ultim deceniu al secolului şi mileniului, el a •fost în 1990-1991 mîna dreaptă a lui Sorin Cîrţu la Universitatea Craiova, secund cu alte cuvinte (a fost ediţia în care echipa fanion a Băniei â realizat eventul - titlul şi Cupa). Ultima dată Fane Cioacă a fost la un club sărac în finanţe, Poli Iaşi. Acum a semnat contractul cu Steaua şi Emeric Jenei pare mulţumit că are un secund fară nazuri de... principal. ^

Sorin Grţu s-a întors în BănieFraţii Mihăilescu, “apropitarii” trupei F.C. Extensiv Craiova,

au “jucat” la “două capete” - după cum se zice,. în problema antrenorului principal. Cînd încă nu se întorsese din Grecia au încercat după ce l-au pisat o noapte întreagă cu -fel de fel de propuneri ca Grigore Sichitiu, cel care a condus în retur echipa spre promovare în A, să rămînă în continuare principal. Sichitiu ' a cerut o păsuire pînă lunea trecută. între timp a sosit acasă Sorin Cîrţu şi cei doi “apropitari” au intrat în dialog cu el şi, au găsit audienţa cuvenită. Numai că, lunea trecută cînd a venit la “înfăţişare” Grigore Sichitiu, avînd de-acum acordul lui Cîrţu ‘‘apropitarii” s-au gîndit ce-ar fi să-l aibă pe unul director tehnic (Cîrţu) şi pe altul antrenor principal (Sichitiu). Fireşte că Sichitiu n-a acceptat varianta fraţilor Mihăilescu şi s-a întors la Rapid ca director sportiv. , j , . -

Ţ , , ; : După moda occidentalăPe 24 iulie,5 după cum se ştie, start pe prima scenă fotbalistică

a ţării. Comei Dinu, şeful liaiticului “cîinilor roşii” , se gîndeşje de-acum la o deschidere festivă a stagiunii, după modele - occidentale. Astfel pe 21 iulie (asta ar veni joi, la o zi după Sfintul Ilie) ar urma să aibă loc în “Groapă”, arena haiticului, un spectacol de gală, cu majorate şi alte abţibilduri în care să fie prezentaţi suporterilor jucătorii echipei.

-Nunta “Prinţului din Manchester”Este vorba de cunoscutul fotbalist David Beckham de la cea

mai laureată formaţie englezească, Manchester United - campioană a Angliei. Cîştigătoare a Cupei Angliei şi a Ligii campionilor europeni - s-a căsătorit ieri cu celebra Victoria Adams membră a formaţiei “Spice Girls” . Nunta a avut loc în castelul “Luttrellstown” de lîngă Dublin. Numai închirierea castelului pentru nuntă a costat 800.000 dolari. De adăugat că rochia miresei a costat 100.000 dolari fiind realizată de cunoscuta creatoare de modă americanca Vera Wang, că la nuntă au fost .trimise peste 500 de invitaţii. O parte din cheltuielile cu nunta vor fi recuperate prin contractul încheiat cu revista “OK” care a plătit pentru exclusivitatea reportajelor şi a fotografiilor suma de 1,7 milioane dolari. Apoi să nu uităm că David Bcckham este un băiat a-ntîia cu un venit anual de 14 milioane dolari, iar Victoria Adams vine în căsnicie cu o avere personală de vreo 40 milioane dolari. O nuntă fastuoasă care depăşeşte net recenta nuntă a prinţului Eduard, fiul reginei

Elisabeta a Marii Britanii, căsătorit cu Sophia, o ceremonie modestă comparativ cu cea prezentată în rindurile anterioare.

Romeo V.CIRŢAN1!\F.I.F.A. WOMEN’S WORLD CUP 1999 Trecwt-au si “sferturile”

Se pare . că totul se desfăşoară conform planificării organizatorilor, câ ţara-gazdă a ediţiei se îndreaptă destul de calm tşi hotârît spre titlul de campioană, cucerit de S.U.A în prima Miţie. Nu ştiu cît a fost de planificată tragerea la sorţi a grupelor, dar pe parcursul competiţiei m-am dumirit că în desfăşurarea competiţiei au existat anumite “calcule”. De ce, la o adică, în privinţa “sferturilor” s-a mers pe “împerecheri” între grupele A şi B, respectiv C şi D? De ce nu s-a mers pe “încrucişări” între A şi C, respectiv B şi D? Se putea, în altă ordine de idei apela la o altă formulă: puteau fi alcătuite două grupe a cîte patra- echipe din primele două clasate în fiecare grupă, tot prin metoda “încrucişării” între A şi C, respectiv B şi D, unde să se joace fiecare cu fiecare, cîştigătoarele să dispute finala, iar cele de pe locurile doi în finala mică. Un lucru este clar ca lumina zilei: actuala formulă de desfăşurare a competiţiei a favorizat S.U.A. Acestea fiind spuse să trecem la rezultatele înregistrate în “sferturile” de finală.

• NORVEGIA - SUEDIA 3-1. A fost o primă repriză albă, 0-0, în care campioanele mondiale “en-titre” s-au izbit de cerbicia vecinelor, norvegiencele nereuşind să străpungă cu brio defensiva suedezelor. Decisivă ă fost prestaţia norvegiencelor în repriza secundă, cînd atacul' campioanelor mondiale a făcut de trei ori şah-mat defensiva suedezelor: prima dată prin Aarones (51), a doua oară prin excelenta Pettersen (58) şi a treia oară prin Riise (72). De fapt primele două goluri au fost decisive pentru obţinerea victoriei. Faptul că în. ultimul minut de joc “vecinele” au înscris golul de onoare are o conotaţie de... “într-ajutorare”, cu acest gol suedezele'asigurîndu-şi prezenţa în turneul Jocurilor Olimpice de vară de la Sidney din anul viitor. Cu acest gol marcat în minutul 90 suedezele au luat-o înaintea... Rusiei. -

• CHINA - RUSIA 2-0. Pentru a doua oară consecutiv. China se califică în-semifinale. Din nou rusoaicele au pus accentul pe defensivă, pîndind lansarea de contraatacuri. Pasienţa n-a ieşit pentru că fotbalistele chinezoaice au jucat bine. şi faza de atac şi cea de apărare. Atacul şi-a făcut datoria pareînd cîte un gol de

T I5prizâ prin Pu (37) şi Jim (56)a , L „ÎS Ambele partide ale acestor “sferturi” s-au disputat în cuplaj pe j Stadionul din San Jose (“Spartan Stadium” din incinta campusului

universitar) fiind urmărite de 21.411 spectatori.• BRAZILIA - NIGERIA 4-3, O încleştare fotbalistică

extraordinară această dispută în care victoria jucătoarelor “cariocas” a fost datorată unui “gol de aur”. După cum au început braziliencele partida se părea că vor avea parte de o victorie comodă, mai ales că primul gol a picat devreme fiind înscris de Oidinha (4), ea recidivînd în minutul 22 şi tabela de marcaj arăta atunci .2-0 pentru Brazilia. A venit apoi golul lui Nene (35) şi scor de forfait pe tabela de marcaj. Automulţumirea s-a înscăunat în prestaţia braziliencelor şi drept urmare, nigeriencele au avut o repriză secundă de excepţie, reuşind să înscrie trei goluri prin Emeafu (63), Okosieme (72) şi Egbe (85) şi egalitate, 3-3, pe tabela de marcaj. Asta şi pe fondul unor ratări ale braziliencelor. S-a intrat în, prelungiri, braziliencele avînd şi avantajul “omului în plus”, nigerianca Avre (87) recepţionînd al doilea “galben”. în acest context nigeriencele s-au apărat cu deosebită dîrzenie, sperînd "să ajungă la “loteria” penaltyurilor.. N-a fost să fie pentru că şi-a intrat în rol maestra Sissi, care în min. 114 a transformat cu artă

' o “liberă” de la vreo 20 metri şi “golul de aur” şi al calificării în semifinale a fost înscris. Nigeriencele au trebuit să se mulţumească doar cu calificarea pentru Sidney 2000 (în turneul final mai calificîndu-se China, Brazilia, Germania, S.U.A., Norvegia şi Suedia, singura care a eşuat, aşa cum am mai amintit, fiind Rusia).

• S.U.A. - GERMANIA 3-2. Partidă onorată de prezenţa preşedintelui Bill Clinton şi a fiicei sale Cheisea. O dispută de un rar dramatism, începută cu... autogolul lui Chastain (5) şi 0-1 pe tabela de marcaj. Noroc cu golul egalizator marcat de Milbrett (16). Apoi trăznet din senin în finalul de repriză şi 1-2 pe tabela de marcaj datorită golului marcat de Weigman (45). Pauza a fost un sfetnic bun pentru gazdele mondialului feminin de fotbal şi din nou egalitate prin golul marcat de... Chastain (49), autoarea golului, care şi-a răscumpărat astfel greşeala. Golul victoriei a fost parafat de Fawcett (66), după care americancele au ştiu să apere victoria pînă în final deşi presiunea nemţoaicelor a fost accentuată în multe momente. * ’ .

Ambele partide s-au disputat la Washington DC, în faţa a 54.642 spectatori. . .. ' .

Ieri au avut loc semifinalele S.U.A. - Brazilia (la Palo Alto) si Norvegia - China (la Boston). <Ţinînd cont de fusul orar despre rezultatele semifinalelor vom reveni într-unul din numerele viitoare ştiut fiind cît de greu zboară ştirile'peste Atlantic.' - Victor E. ROMAN

"Alb-negrii" au plecat spre Colibiţa

Cec lan nu a dat o c h i i cu e c h i p a • -Marcel Lăzâreanu şi Grigore

Boca au stabilit lotul de 22 de jucători în urm a antrenamentului de sîm bătă dimineaţa şi care, timp de şapte zile vor lua la “rost ’ potecile staţiunii bistriţene Colibiţa. La selecţia finală au participat nu mai puţin de 35 de fotbalişti. Au lipsit, oarecum neaşteptat, Vasile Jula şi Marius Popescu. Nu au fost selecţionaţi Cristi Pojar, Stelian Gherman, Horea Morar, M ihalache (Sportul Studenţesc), iar cele trei locuri acordate juniorilor de la Centrul de copii-şi juniori sînt în fapt doar două, ocupate de Radu Dan şi Codreanu. Au rămas astfel, pe dinafară, A lex. Păcurar şi M arius Purcar. Noutăţile sînt: Ceclan, Puşcaş (Armătura Zalău) şi. Iurişniţi. Zâlăuanul a fost adus la trial de ■ Vasile Dobrău şi în cursul zilei de sîmbătă a fost perfectat schimbul O vidiu M iron - Puşcaş. La capitolul despărţiri se înscrie şi împrumutul către Olimpia G herla a lui Paul Ghenţi pe o perioadă de un an la cererea expresă a jucătorului şi a preşedintelui divizionarei C, Ionel Curt. ftP iticul” Eugen C îrstea, ven it pe filie ra impresarului Mircea Meleaşă,

i-a im presionat pe cei doi tehnicieni, urmînd ca acesta să se prezinte duminică, 11 iulie, la Bistriţa, la primul joc de pregătire al studenţilor clujeni, timp în care Ioan Maja va purta tratative cu impresarul Meleaşă. Tot Ia primul am ical vor fi prezenţi rap id istu l U tică şi cugireanul N egru , am bii atacanţi, post deficitar la “U”. Cu menţiunea că internaţionalul de juniori Tibi Bălan se va alătura lotului abia marţi, după ultimul examen de Bacalaureat, iată-i pe cei “22” aleşi: M îrne, Filip -L ăzâ rean u , C eclan - p o rta ri,- L a z ă r , S ocac iu , S ărm ăşan , A ştilean , M atei, M îndru, T îrnovan, T. Bălan, Ig n a t, Ş a n d ru , T ru şc ă , V e lţan , L . M ih a i, ' S tro e (revenit duminică dimineaţa din cantonamentul piteştenilor de la FC Argeş), Puşcaş, Iurişniţi, O la r iu , R a d u D an şi Codreanu - jucători în cîmp.

Codin SAMOILĂ ULTIMA O R Ă :Ovidiu Ceclan-nu s-a mai

prezentat la reuniunea lotului. Toate-încercările lui Maja' şi Iasko de a afla unde se află au fost sortite eşecului. Ceclan avea telefonul mobil închis!

Page 12: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

Final de partidă între cei din generaţia cu "indexul" 55 anj.

Cătălin Franciuc

Fotbal - Cupa UEFA Intertoto, turul 2, manşa 1: »Ventupils-(Letonia) - Kocaelispor (Turcia) 1-1, Karabakh Agdam (Azerbaidjan) - Montpellier (Franţa) 0-3, Ararat Erevan (Armenia) - Saint Troiden (Belgia) 0-2, Neuchatel Xamax (Elveţia) - Vasas Budapesta (Ungaria) 0-2

fL /|in »u i-fcV-jiceavPerugia (Italia) - Pobeda (Macedonia) iK^iticeav

Cementarcina (Macedonia) - Rostse Rostov (Ri<rT ivestiti 1 - 1 , Brann Bergen (Norvegia) - Varteks Crţ-fc'

(Croaţia) 3-0, Lokeren (Belgia) - Akranes (Islanda)MSK Zilina (Slovacia) - Metz (Franţa) î ^

Final de campionat 1998/1999S E

Steaua - campioană naţională, "(1" Cluj pe locul 4

• *‘U ” Cluj - “ i r T i m i ş o a r a 6 0 - 7 ( 2 9 -0 ) •

Două zile aniversare dedicate rugby-ului clujean

Reîntîlnire cu magnificii gentleman

Parcul "Haţieganu ", spectatori circa 200 “V ” Cluj: Popean, Lungea nu,. Oprea, V Samuil, Petre, Tincu, R. Sam'uil, Ionescu, Cr. Podea, Flutur/c,- Săuan, Stup ar, Drago mir, lacob, Daschievici, Chilin, Franciuc, Cerceş, antrenori Ştefan Ionescu, Octavian Chihaia. “U” Timişoara: Ploşniţă, Breb, Dulgheru, Chiţan, Ardelean, Roşea, Paraschiv, Sarosi, Ancău, Marin, Olaru, Ciorici, FI. Brezoiariu, Pirenean, Teodorescu, antrenor Alexandru Domocoş • arbitru Doru Gordin (Bucureşti). Observator FRR - Constantin Udrea (Bucureşti) • marcatori: Săuan (eseu min. 5), Tincu (eseuri min 35, 46, 5 tr), Petre (eseu min 28), Stupar (eseuri min 38,. 77), Tudori (eseu min 60), lacob (eseuri min 10, 65), Flutur (eseu min 71) pentru “U” Cluj; Sarosi (eseu min 72), Ciorici tr "pentru "U ” Timişoara •

Aşa cum am anticipat, “U”' Cluj şi-a valorificat din plin ultimele patru etape, obţinînd tot atîtea victorii şi, odată cu ele, clasarea pe meritatul loc 4 în ierarhia naţională. Se putea mai mult? Cu siguranţă da. Da dacă, nu ar fi fost .cîteva sincope - nedorite (la CSM Sibiu, la Bîrlad,...), dacă nu ar fi fost arbitrajele părtinitoare şi jocurile de culise ale FRR (întîlnirea “U” Cluj-Dinamo, 12 decembrie 1998, rămîne etalon al furtului în teren şi în afara lui),...

Comportarea bună în anul competiţional 1998/1999 este susţinută şi de prezenţa pentru

a doua oară consecutiv a echipei clujene în finala Cupei FRR, pierdută tot din cauza arbitrajului părtinitor, REMIN Baia Mare neavînd cine ştie ce valoare.

Se întregeşte astfel tabloul bunelor comportări clujene pe plan naţional într-un an festiv şi aniversar, cu multiple semnificaţii, 50 de ani de rugby şi 80 de ai Clubului sportiv "Universitatea” Cluj. La jocuri sportive am avut prea puţine bucurii în 1999. Cert este că rugby-ştii ne-au produs una dintre cele mai frumoase.

Revin la aforismul “Made in England” ce-i serveşte ca “m otto” lui- Nicolae Bobo Lucaciu în a sa “carte de amintiri” despre naşterea jocului cu balonul oval aici sub Feleac, în superba grădină a sportului universitar clujean, Parcul sportiv “lu liu ' Haţieganu”: “Fotbalul este un joc de gentlemeni jucat de golani,' rugby-ul este un joc de golani jucat d e . gentlemani’-’. Revin pentru că, dînd curs invitaţiei

aniversar de sîmbătă şi marea campioană a atletismului

sîmbătă şi duminică, m-am clujean şi românesc Alexandrareîn tîln it cu magnificii Taifas Sicoe. A venit să-igentlemani de acum 50 de ani. reîntîlnească pe vechii colegi desi foarte mulţi alţii care au club.îmbrăcat 'tricourile de tradiţie alb-negre ale lui “U” sau alb cu vişiniu ale lui CFR. Fiindcă multă vreme cele două grupări au colaborat şi colaborează strîns.

Dintre oficialităţile cetăţii una singură, sîm bătă 3 iulie, primarul Gheorghe Funar, care

- - In timpul meciului, magnificii

oameni în toată firea, plus fratele mai mare al lui Bobo. în pauză i-am îmbrăţişat, printre mulţi alţii pe doctorul Radu Georgia (care-l aştepta sâ vină şi pe fratele său Dan), Grigore Boroş (zis Ghiţă), Eugen Deva,

gentlemani s-au mutat, “in- Ioniţă Marin, Alexandru Oprea, corpore’V la peluza a doua, Nicolae Cordoş, unul dintransformîndu-se în spectatori ai disputei din teren, aplaudînd la scenă deschisă unele faze deosebit de -reuşite, materializate pînă în final eu victoria netă a tinerilor rugbyşti

un pahar cu bere,' gentlemzj j r< rugby-ului clujean despărţi 4 îr du-se pentru a se r e î n t î l n i | e doua zi, duminică 4 iulie, | f care programul dens al înaint: de amiază a programat dispui între echipe de copii, junior." 4

tineret şi foşti jucători d :i' perioada cuprinsă între ani 1965-1999. A fost şi o dispun amicală între o selecţionată | Bucureştiului şi u n a f j Transilvaniei. Au ie ş i t

ă t o r i ; ' f iu n i A r e - t -»

pn

rampă” “tinerii' jucăto rivîrstă minimă de 55 ani. Ari

internaţionalii clujeni şi om de aleasă ţinută culturală şi profesională, Radu Bădilă,Remus Pop (zis “Mongolul”),Alexandru Crăciuneanu (zis Bubu) şi foarte mulţi alţii. Nu

a rostit un cuvînt de felicitare clujeni cu categoricul scor de în ultimul rînd îl nominalizez a fost şi o “Repriza a tre ia ” ) ^pe adresa momentului aniversar. 60-7. Au fost şi unele critici pe cel mai bun produs al rugby- “terenul” restaurantului “ U ” c ^Momentul a avut loc după ce legate de loviturile de ului clujean, Radu Demian, Parcul sportiv ; “ I u ’i f i - jdr. Comei Igna, septuagenar, transformare, mai ales la adresa internaţionalul de renume, care Haţieganu”. Din nou a u cuA(-,(m edic; chirurg pensionar, timişorenilor. Unul din critici a în prodigioasa sa carieră de năvalnic amintirile, iar “R e p n .;;^

.decanul de vîrstă al jucătorilor fost Bobo Lucaciu care a venit jucător a activat şi în Hexagon, a treia” s-a încheiat frum os ■care acum 50 de ani au alcătuit la aniversare cu întreaga familie: La ; sfârşitul primei zile de între gentlemani. ;prima echipă studenţească de soţia Doina şi cei doi “prunci”, depănat amintiri s-a ciocnit cîte Victor M O R Erugby, a deschis festivităţile ce

Clasament final:1. Steaua 22 20 1 1 882-314 632. Dinamo 22 19 1 2 793-354 613. CSM Sibiu 22 13 0 9 604-477 48 .4. ”U” Cluj 22 1 1 0 11 568-457 44j '5. Farul* 22 11 0 11 538-488 436. REMIN 22 10 1 11 509-451 437. Timişoara 22 10 0 12 510-579 -428. Rulmentul 22 10 0 12 398-465 429. Griviţa* 22 9 0 13 : 436-503 3910. Ştiinţa 22 8 0 14 375-554 ■ 3811. CFR 22 5 . 0 17 335^802 3212. Lupeni* 22 4 1 17 324-865 29* - echipe penalizate ou cîtb un punct pentru jucători suspendaţi

Mulţumim Cătălin FranciucLa numai 31 de ani, Cătălin

Franciuc s-a retras din activitatea competiţională odată cu întîlnirea “U” Cluj - >‘U” Timişoara, sîmbătă, 3 iulie. S-a retras demn, după o carieră de peste 18 ani, desfăşurată exemplar sub culorile cluburilor CSS/CSM Suceava (1981- 1987, antrenori Petre Ranait, Ştefan Ionescu), D inam o (1987-1993, antrenori Gogu Nica, Ion Tutuiariu, Mircea Paraschiv) şi “U” Cluj (1993- 1999, antrenori Ştefan Ionescu, Octavian Chihaia). S-a-retras păstrînd în amintire titluri naţionale (1991 cu Dinamo), clasări pe locurile 2 şi 3 cu Dinamo şi “U” Cluj (1995, 1996, 1998), selecţionări în loturile naţionale ale României, de la juniori, tineret şi seniori pe o perioadă întinsă, 1987- 1994, timp în care a reprezentat

şi zîmbetul mulţumirii

România rugbystică în Ţara Galilor, Italia, Scoţia, Franţa, Germania,... Pentru tot ce a facuţ pentru rugby-ul românesc şi cel clujean un gînd de apreciere şi mulţumiri.

Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU

au precedat ultima întîlnire din stagiunea 1998-1999 a D.N., Universitatea Cluj . - Universitatea Timişoara. A cuvîntat şi fostul jucător Ioan F. Pop, în prezent judecător şi preşedinte al secţiei de mgby. A fost prezentă la momentul

Italia a dat lovitura

de graţie!!!Italia a cîştigat finala

Campionatului European de baschet masculin din Franţa, într-o sală arhiplină, la Paris, depăşind în ultimul act pe spanioli cu scorul de 64-56, pentru “squdra azzurra” punctînd Myers 22, Fuckş 19, Abbio 11, Galanda 11 în timp ce pentru peninsulari cel mai prolific marcator s-a dovedit a fi pivotul echipei Estudiantes Madrid, Herreros -23 puncte. în "semifinale” ibericii i-au depăşit pe francezi cu scorul de 70-63. A fost o finală de vis, Italia şi-a dominat adversarul la toate capitolele.

Italia a repetat - evoluţia realmente impecabilă din semifinală cu Iugoslavia (71-62), dar şi din meciul cu Rusia, echipă pe care a snopit-o cu scorul de 102-79, devenind meritat noua carppioană a Europei. în finala mică, pentru locurile 3-4, sîrbii au dispus de ţara gazdă, Franţa, cu 74-62, Scepanovic, Bodiroga şi Danilovic fiind cei mai buni de pe teren. Clasamentul primelor 4 echipe:

1. Italia2. Spania - medalie de argint;3. Iugoslavia - medalie de

bronz;4. Franţa.

Cristian FOCŞANU

O plăcută suRealmente profesorul universitar Radu

Munteanu, fost purtător al tricoului de rugbyst, a furnizat o mare surpriză editînd cartea Vîrstă am intirilor, dedicată semicentenarului rugby-ului clujean. Sînt 60 de pagini extrem de dense. Figurează aproape 600 de nume de rugbyşti şi-mi permit să extrag, din index, cîte un jucător pentru fiecare literă din alfabet: Ioan Aldulea,' Gheorghe Becsa, .Nicolae Cordoş, Radu Demian, Alexandru Epure, Ioan Fodor, Andrei Gebefugy, Octavian Hagiu, Ştefan Ionescu, Eugen Joldoş, Ştefan Kovacs, Giovani Liaţi, Octav Malide, Nicolae Nichitean, Alexandru Oprea, Alexandru' Paloşanu, Mircea Rus, Vasile Silaghi, Hans Tomer, Gavril Ursu, Viorel Vojvod, Dan Weinberg şi Titus Zăgrean. Dincolo de această înşiruire de nume din indexul alfabetic cartea trebuie citită şi, mai ales continuată, aşa cum are de gînd şi autorul într-o ediţie revizuită şi adăugită.. (v.m.)

TENIS F i n a l ă a m e r i e a i t ăWimbledon - 1999

Finala din acest an de fa Wimbledon îi va opune pe cei doi copii teribili ai tenisului american, Pete Sampras şi Andre Agassi, doi foarte buni prieteni în afara terenului. O finală aşteptată de toată suflarea, tenisului mondial în care îşi vor disputa titlul primii dpi jucători din clasamentul ATP.

englezul de la Oxford, Tim Henman, n u m ă r a mondial. Ca şi anul trecut, Sampras şi-a a d ju d e c disputa în 4 seturi. Henman, puternic în c u r a i de cei 13.000 de spectatori prezenţi pe “C e n t r i a cîştigat setul de debut cu 6-3, dar le-a p î e r ţ j pe următoarele trei, cîştigate de S a m p re s , 6-4, 6-3, 6-4. - ■ _ ■

în finala feminină, după cum era de a ş t e p - j se vor întîlni Lindsay Davenport şi Steffi Q j r

Proaspătul cîştigător al turneului francez de la Nemţoaica a dispus în “sferturi" de jucătoareRoland Garros; Andre Agassi, a izbutit să-l detroneze pe Sampras din clasamentul mondial, revenind astfel în fruntea ierarhiei computerizate după o absenţă de 3 ani.

La această ediţie, Agassi s-a comportat eminamente fantastic, depăşindu-şi adversarii la toate capitolele. în “semifinale” pe terenul numărul 13, adversarul lui Agassi, Patrick Rafter nu a avut nici o şansă, pierzînd partida în trei seturi. Scor final 7-5, 7-6, 6-2 pentru “the kid" care reuşeşte a 13-a victorie consecutivă de la turneul de la “Roland Garros” încoace. Sampras, deţinătorul “en-titre” al titlului l-a depăşit în penultimul act pe

culoare Venus Williams în trei s e t u r i “Semifinale”, Graf a întîmpinat ceva probler*-|~e faţa croatei M. Lucie, pe care la final a şit-o cu 6-7, 6-4, 6-3. Davenport a e lim inat:-o “sferturi” pe Jana Novotna, treeîndu-şi în p a lm a r a 6-a victorie consecutivă asupra cehoaicăi. , această victorie Davenport a redevenit n u r r iâ ru mondial, şi indiferent de rezultatul finalei e a Ţ ş j păstra poziţia. în “semifinale” Davenport n u „ întrebuinţat deloc în faţa compatrioatei S tev er»sr jucătoare venită-din calificări, dispunîncj aceasta cu 6- 1 , 6-1 .

Cristian FO CŞ>\|y

Page 13: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

jL/tinistrul Transporturilor, Traian Băsescu, a declarat, la ^uceava, că procesul de reconstrucţie al Iugoslaviei atrage % vestitori pentru capacităţi de producţie din România.

A ic i ar putea fi reclama H

dumneavoastră!, . . . .

utomobile Dacia Piteşti este ultimul mare producător est-european de autoturisme care, în urma semnării de vineri a contractului de privatizare cu firma franceză Renault, îşi pierde independenţa.

De altfel, societatea colaborează cu firma Renault din anul 1968, cînd la uzinele de la Colibaşi a început fabricaţia automobilelor Dacia 1100 după licenţa Renaultv De asemenea, modelele Dacia Berlină - a cărui fabricaţie a început în 1969 - şi Dacia Break (1970) au fost realizate tot : pe baza licenţei Renault. După expirarea licenţei Renault, în 1979, Dacia şi-a pus la punct propriul program: de dezvoltare. între 1972 şi 1997, constructorul român a realizat opt noi modele, cel reprezentat de Dacia Nova nemaiavînd nici o legătură cu modelul iniţial preluat de la Renault.

Societatea dţspune de o piaţă internă stabilă, şi se numără printre .4 întreprinderile a căror producţie este vîpdută integral. Producţia de

r \ autoturisme Dacia a crescut de la an la an şi peste 30% din cele două i \ milioane de autoturisme produse de la înfiinţarea societăţii au fost | l exportate, iar 68% au fost vîndute pe piaţa internă. Despre privatizarea H societăţii piteştene a început să se vorbească în aprilie 1998, cînd f { renumitele companii Renault, Peugeot, Audi, Hyundai şi Daewoo au

încercat stabilirea unei colaborări în domeniul producţiei de automobile.H Discuţiile purtate de reprezentanţii companiilor străine cu conducerea

societăţii Dacia pot fi interpretate {drept primele tatonări, pentru că se B vorbea şi de posibilitatea depunerii unor scrisori de intenţie la FPS.

| în 1997, DfiCIffl a fost I cea mai profitabila | : firma din tarac j Dacia conducea în 1997 în clasamentul l-principalelor zece mărci şi modele de autoturisme Jţjvîndute, cu 81.644 unităţi. Societatea a avut, în % {1997, un profit net de 21,5 miliarde lei, la o . .cifră de afaceri de 2.318 miliarde lei. Camera de { Comerţ şi Industrie a României a plasat ' {Automobile Dacia pe'primul loc în clasamentul V. celor mai profitabile firme din România.H în luna iulie 1998 Manuel Gomez, director ' {'pentru operaţiuni internaţionale al companiei > Renault anunţă, la întîlnirea cu premierul Radu ({Vasile, interesul Renault pentru Dacia, interes { ‘confirmat, în august, şi de Louis Schweitzer,1 - preşedintele companiei. "Considerăm că prezintă i interes pentru România să colaboreze cu grupul i nostru’y a afirmat Schweitzer. • fI ;! { Renault a depus, la FPS scrisoarea de intenţie i pentru participarea la privatizarea societăţii Dacia,[ :în data de 2 2 iulie. . \ ' r- ' ' ■j j La 15 octombrie . 19^8 societatea Automobile 5{Dacia SA Piteşti a fost scoasă oficial la ! -privatizare, prin publicarea de către FPS a , j ;j anunţului privind vînzarea, prin negociere directă,II a 51% din acţiuni. Preţul de vînzare a pachetului i 1 de acţiuni este de 1.396 miliarde de lei, respectiv '• ■ ile 4.000 de lei pe acţiune, faţă de o valoare !{ nominală a acţiunii de 1.000 de lei. Ofertele de

privatizare erâu aşteptate la FPS pînă la 7 decembrie 1998, după depunerea unei garanţii dc_41,8 miliarde de lei.- . : r -

în noiembrie, premierul Radu Vasile efectuează o vizită în Franţa, unde se întîlneşte cu conducerea Renault.' Cu această ocazie se anunţă programul de cooperare între Renault şi Dacia, în trei etape, care vizează modernizarea actualei' preşedintele linii de producţie, dezvoltarea unui model deja Schweitzer

** »*V Privatizarea societăţii “ridică probleme complexe premierul Radu Vasile, ambasadorul Franţei lasi necesită investiţii foarte mari”, spune Radu Bucureşti, Pierre Menat, şi ministrul; Muncii şiSârbu, preşedintele FPS. Protecţiei Sociale, Alexandru Athanasiu.

FMI a acceptat ■ > concesiile făcute de

statul românDupă semnarea convenţiei, o com isie de

negociere form ată din rep rezen tan ţi, aiGuvernului, Ministerului Finanţelor, FPS şi aiAgenţiei Române pentru Dezvoltare au început t discuţiile privind oferta financiară a firmei Renault. ''■ ' { ■ ' - • .

La începutul lunii aprilie Sorin Fodoreanu, preşedintele Agenţiei Române pentru Dezvoltare

..(ARD) anunţă câ proiectul de lege privind facilităţile care vor fi acordate investitorilor majori a fost finalizat, şi că ar putea fi fie inclus în pachetul de legi pentru care Guvernul îşi va asuma răspundereâ în faţa Parlamentului, fie promovat ca Ordonanţă de Urgenţă. “în proiect . se regăsesc majoritatea facilităţilor care au fost acordate firm ei franceze R enault pentru privatizarea uzinei Dacia”, a precizat Fodoreanu.

Radu Sârbu declară pe 26 aprilie că negocierile Fondului Proprietăţii de Stat cu firma franceză Renault pentru privatizarea Automobile Dacia

Ezitările FPS au fost depăşite

O. La 17 decembrie Fondul Proprietăţii de Stat şL■ compania, franceză Renault au semnat memorandumul anunţat, care, în opinia premierului Radu Vasile, "reprezintă un pas important în procesul de privatizare a societăţii" Automobile Dacia, ce se preconizează a fi finalizat la mijlocul lunii ianuarie 1999". ■' “Am încercat, cu partea română, să stabilim condiţiile de succes al tranzacţiei, sperînd într-o finalizare a contractului în cursul lunii ianuarie”,' declară şi Louis Schweitzer. .

■ Din cauza condiţiilor solicitate de Renault negocierile se prelungesc şi par, o perioadă, tot mai dificile. Sînt necesare modificări legislative, cu implicarea mai multor ministere.

La mijlocul lunii ianuarie 1999 preşedintele FPS, Radu Sârbu, a declarat chiar: că “o parte” din cererile companiei Renault pentru încheierea

valoarea ofertei pentm pachetul de acţiuni scos. contractului de-privatizare cu Dacia Piteşti sînt / la vînzare, acţiuni care au fost însă evaluate de . “inacceptabile şi, dacă nu se va ajunge la un

autorităţile române la 135 milioane de dolari acord privind condiţiile prealabile puse de firma (circa 750 milioane de. franci). Pentru grupul francez, interesul acestei achiziţii constă în faptul

- că ar deţine o a doua marcă, sub care va putea să-şi comercializeze automobiluLde 6 . 0 0 0 de dolari, pe care divizia de cercetare încearcă să-l pună la punct în aproximativ un an, cu perspectiva lansării producţiei de serie la începutul anilor 2000. “Există oameni care nu-şi

franceză, FPS ar putea‘“relansa oferta”' pentru sînt încheiate, semnarea contractului depinzînd Qacja ‘ , de momentul în care vor fi emise actele normative

Sârbu a spus câ speră să nu fie cazul să se reia , P™ _care Renault va beneficia • de facilităţile procesul de privatizare, arătînd câ unele din prevăzute în documentele semnate cu Guvernul, condiţiile pârtii franceze încalcă “nu numai cîteva Radu Sarbu spune câ partea franceză aşteaptă

' elaborarea actelor normative respective, dupa ceacte normative româneşti, dar şi acorduri alb României cu Uniunea Europeană,. facilitînd apariţia unui monopol”. - .

■..-1> W

i

ŞâJTi • 4 -

j4 , . .P ..

: '"W

• : / *

pot permite un Renault, deoarece nivelul lor de PreşedinteLe Renault se întîlneşte, pe 4 trai este scăzut. Pentru aceşti oameni trebuie să februarie, şi cu premierul Radu Vasile, ocazie cu oferim automobile de calitate, dar mai economice, care a fost analizat şi stadîul negocierilor purtate-ceva mai puţin modeme,' dar care să corespundă de firma franceză cu reprezentanţi ai Ministerului

• resurselor financiare de care dispun”, a declarat Industriei şi Comerţului, Ministerului Finanţelor,com paniei franceze, Louis ' Fondului Proprietăţii de Stat şi Agenţiei Române

de Dezvoltare.existent în fabricaţie şL lansarea pe piaţa Achiziţia Dacia s-af înscrie în obiectivul de romaneasca a unui model Renault-Dacia. Noul dublare a producţiei de automobile Renault pînă model ar urma sa fie vindut la un preţ cuprins în anul 2010) ţa 4 miiioane de bucaţi.

In acelaşi timp, în România începe să se vorbească de facilităţile solicitate de Renault,

între 6 -8 .0 0 0 dolari.La începutul lunii decembrie, Louis Schweitzer

U anunţă că firma pe care o conduce va prezenta guvernului român, luni, 7 decembrie, ofertă

f privind preluarea pachetului majoritar de acţiuni { ăl societăţii Dacia Piteşti.

Şi chiar la 7 decembrie, pînă la orele 1 1 .0 0 , ; este depusă la FPS singura ofertă pentru preluarea

Dacia, din partea Renault, probabil în urma entuziasmului cu care mediile politice şi economice, din România au comentat mariajul cu mai vechiul partener francez.

2 0 0 .0 0 0 dq Dacii pe an

\ Programul de investiţii în România al grupului francez Renault vizează producerea, pînă în anul 2 0 1 0 , a unui număr de 2 0 0 .0 0 0 vehicule pe an, din care aproape 80.000 vor fi exportate în statele în curs de dezvoltare. Renault nu a făcut publică

pentru preluarea uzinei de automobile - interzicerea importurilor de maşini de ocazie pînă în anul 2005, scutirea de la plata impozitului pe profit pe o perioadă de 1 0 ani, în această perioadă urmînd să beneficieze şi de anularea plăţii sumelor destinate Fondului Special al Drumurilor, precum şi a altor taxe şi impozite, scutiri de taxe vamale, acordarea unei prime de export, precum şi un decalaj la plata TVA de cinci ani pentru primii cinci ani.

în acest sens se anunţă semnarea, in decembrie, a unui memorarldum referitor la privatizarea Automobile Dacia, care cuprinde condiţiile de negociere pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni. Premierul Radu Vasile a apreciat condiţiile puse de compania franceză ca fiind dure, dar s-a arătat încrezător că cele două părţi vor ajunge la o soluţie de compromis. {

Autorităţile române încep să nu mai dea ca sigură finalizarea tranzacţiei pînă la finele anului. -

La data de 11 martie autorităţile române şi reprezentanţii Renault au semnat convenţia privind facilităţile acordate firmei franceze de Guvernul român pentru privatizarea societăţii Automobile Dacia SA. Convenţia a fost semnată, din partea română, de ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Nicolae Noica, preşedintele FPS, Radu Sârbu, iar, din partea franceză, de prim-vicepreşedintele Renault, Manuel Gomez. Au mai participat

iniţial se declarase de acord să semneze contractul ; cu o clauză care să-l facă să devină efectiv doar în momentul în -care Guvernul îşi îndeplineşte promisiunile. • , \

Decizia Guvernului de a acorda facilităţi vamale şi fiscale pentm investitorii majori venea într-un moment dificil, pe fondul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, care considera câ o astfel de măsură afectează veniturile bugetare.

Totuşi, FM I a acceptat concesiile făcute de statul român firmei franceze, iar Guvernul adoptă, în şedinţa din 13 mai, Ordonanţa dc Urgenţă pentm dezvoltarea activităţii economice, care dă posibilitatea Executivului să acorde, dc la caz la caz, facilităţi, pentm investiţiile mai mari de 50 milioane de dolari, prin hotărîri de Guvern.

Ordonanţa este urmată, la 27 mai, de Hotârîrca de Guvern care acordă com paniei Renault facilităţile de naturiŢ fiscală solicitate pentru privatizarea Dacia. între acestea se numără scutirea de taxe şi TVA pentm importurile de

-bunuri, scutirea de Ia plata TVA pentm bunurile achiziţionate de pe piaţa internă şi care se constituie în active amortizabile, scutirea de taxele vamale şi TVA pentm utilajele şi echipamentele destinate re tehno log izârii. De asem enea, societatea va fi scutită, pe o perioadă de cinci ani, de la plata impozitului pe profit, măsură, care se aplică din primul an în care aceasta va obţine profit, dar nu mai tîrziu de trei ani de la preluarea pachetului de acţiuni. Societatea va beneficia şi de o decalare cu 65 de zile a plăţii cotei de 5% din valoarea fiecărui automobil livrat

- pe piaţa internă, cotă care reprezintă contribuţia la Fondul Special al Drumurilor Publice. Această decalare se acordă pe o perioadă de cinci ani. Hotârîrea mai prevede că, în cazul nerespectării acestor condiţii, compania Renault va plăti taxele şi impozitele de care a fost scutită prin facilităţile primite.' " ■ - ■{•. ; . ■{-- .în urmă negocierilor prelungite, dar şi a- dicuţiilor cu FMI, Guvernul este nevoit, la 10 iunie, să prelungească,' printr-o hotărîre, la 285 de zile valabilitatea ofertei FPS de vînzare a acţiunilor deţinute la Dacia.

rivatizarea Uzinelor Dacia Piteşti, pe 2 iulie a.c., este caracterizată de Radu Sârbu drept un succes, cu consecinţe, legate de activitatea

1 societăţii, în întreaga industrie. “Firma Renault a promis că se va implica în privatizarea firmelor care produc componente pentru maşinile Dacia, pentru că este mult mai rentabil pentru ei, faţă de importul din altă ţară”, afirmă Radu Sârbu. El a adăugat că în spatele acestui contract “stau mii de ore de muncă a mai multor oameni din FPS, Ministerul Industriei, Transporturi, Finanţe, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Mediului şi ai ARD, care au negociat şi au analizat cerinţele firmei franceze”. - * - ’-

Page 14: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

M arilyn M on roe. A g en tu l ei repetă tu turor: “Este fenom enală şi are o dorinţă nebună de: a re u ş i” . C u v in te le sa le s-au

J| dovedit profetice. Marilyn a reuşit şi în viaţă, şi în carieră: a cîntat pentru soldaţii americani din Coreea, a cîntat pentru preşedintele Kennedy, căruia i-a devenit amantă. Atunci “jucăria” M arilyn s-a stricat. Trei căsătorii, im p o s ib ilita te a de a p ro crea , vio lentele crize depresive, consumul exagerat de barbiturice şi alcool au c u lm in a t cu gestu l a u to d is tru c tiv suprem - sinuciderea.

Lawrence Summers a depus jurămîntul, vineri, în funcţia de secretar al Trezoreriei americane, succedîndu-i în funcţie lui Roberţ Rubin, care s-a pensionat, informează DPA. • * ~

£

Autorităţile nord-coreene au afirm- i Phenianul este pregătit să lanseze I

rachetă, operaţiune similară celei din aua° i 1998, a anunţat, sîmbătă, un trimis al { t e l

naţionalitate japoneză, citat de

Cliyeanul Dan Oprea a rea liza i1 12 ţinute

vesfimenfareexclusiv din pachete

de ţigări• El doreşte să organizeze un

, spectacol de crea ţii' f . - ' neconvenţionale, purtînd ' i y numele “ Satisfashion” • '

Un autor de creaţii vestimentare din Cluj- N apoca, Dan Oprea, intenţionează să organizeze, în viitorul apropiat, un spectacol de profil care sâ abordeze exclusiv producţia de ţinute neconvenţionale. Spectacolul ar urma sâ poarte num ele original de “Satisfashion”, rezultat din combinarea cu v in te lo r englezeşti “satisfaction” (satisfacţie) şi “fashion” (modă). Printre ţinutele cu care vrea să se prezinte în faţa publicului se numără 1 2 creaţii vestimentare alcătuite în totalitate din pachete de ţigări.

“Colecţia mea va purta numele «CEE 89/ 622»”, spune Dan Oprea, explicînd că această denumire provine de la unul din m esajele înscrise obligatoriu pe toate pachetele de ţigări: “Dir. Cons. CEE nr. 89/ . 622: Tutunul dăunează grav sănătăţii”. El spune ca a folosit practic tot ceea ce se putea folosi din pachetele goale de ţigări pe care le-a avut la dispoziţie (carton, staniol, folii de plastic), singurul lucru pe care a preferat sâ nu îl includă în creaţiile sale fiind timbrele.

“Am realizat 6 ţinute din pachete de Winchester, la care se adaugă o rochie din pachete de Bond, o rochie din pachete de Viceroy şi alte piese de îmbrăcăminte din variate alte tipuri de ţigarete”, spune Dan Oprea. El speră că va materializa în curînd, la Cluj, proiectul său numit “Satisfashion” alături de alţi design-eri din ţară, cu care deja a purtat discuţii detaliate. Pentru realizarea celor 1 2 creaţii vestimentare, originalul autor a utilizat nu mai puţin de 360 de pachete de ţigări, aproximativ 30 pentru fiecare ţinută.

Dragoş C. POPA

Premiul Hobel pentru medicină - 1998.,Cînd Alfred NOBEL (1833-

1896), chimist şi industriaş din Stockholm, a descoperit nitroglicerina (1886), nu avea cum să întrezărească că această substanţă va deveni pivotul terapeutic al anginei pectorale, boală care l-a atins şi pe dînsul spre bătrîneţe, fiindu-i prescrisă de medicii din Parjs (1891). Dar nici medicii care -1 trataseră pe fondatorul premiului ce-i poartă numele, nu ştiau cărui mecanism i se datorează efectul prompt asupra crizelor dureroase cardiace care păreau, temporar ca luate cu mîna...” Se admitea doar că preparatul este. un dilatator al coronarelor aflate în spasm, redînd astfel debitul de sînge şi implicit oxigenul musculaturii inimii.

Timp de un secol s-a_prelurigit această ignoranţă, pînă cînd, în 1977, MURAD constată că din

medicamentul amintit se desprinde monoxidul de azot. După 3 ani FURCHGOTT stabileşte că factorul care duce la dilatarea oricărei artere se află încorporat în însăşi stratul interior de celule care tapiţează aceste conducte, denumit endoteliu, fară a-1 şti cu precizie. Dar acesta exista, în permanenţă, intrînd în componenţa normală a

creşterea debitului de sînge spre diverse organe aflate în suferinţă, după modelul Viagra, preparat întemeiat chiar pe substanţa de mai sus, NO, cu mecanismul său specific vazodilatator.

Toţi cei trei autori au fost nominalizaţi pentru marea recunoaştere a muncii lor ştiinţifice, deosebit de eficiente şi cu largi

organismului, fiind identificat de aplicaţii practice în tratamentul, nuIGNARRO (1986) şi apoi independent, de MONCADA (1987), chiar în molecule de monoxid de azot, - ca atunci cînd se administrează nitroglicerină, dar în absenta sa.

numai al unor boli cardiovasculare, dar şi ale aparatului respirator, digestiv, în prevenirea trombozelor şi stimularea im unităţii, contraindicat fiind doar în cancer şi infecţii unde vazodilataţia poate

Lanţul reacţiilor biochimice produce diseminarea de celuleenzimatic prin care se ajunge la tumorale sau de microbi în restulmonoxidul de_azot sînt de o mare, organismului,complexitate. în schimb efectul său M are le uitat al acestei mari este simplu: el acţionează direct sărbători a- fost însă Salvadoreasupra musculaturii (netede) arteriale MONCÂDA (UK) a căruipe care o relaxează, permiţînd contribuţie şi prioritate în această

descifrare este recunoscuta întreaga comunitate ştiinţif] internaţională în timpul egreme-j de la Stockholm, 12 oct. 1998 aci renumit savant se afla în drum: Paris, unde era program conferinţa euroatlantică des: oxidul nitric, mirabila substanţa fiind raportorul principal în dome (Institutul Pasteur, 15-16 oct. 195 La fel a fost uitat şi romă:N. PAULESCU, sagace cerceta în direcţia insulinei (1920-22), i S într-o epocă în care informaţia se propaga, ca azi prin sate premiul Nobel,' fiind decernat BANTING (1923), neştiindu-seţ mult de compatriotul nostru, din diaspora, ne-a conso|! profesorul Goerge PALADE ( i f - j

Diego, SUA), care în 1974, a fa ’ distins cu premiul Nobel pen; cercetările sale de biologie celula] Conf. dr. George PETRESCl

m S ch n e id e rLa 15 a n i, m am a sa, ac triţă , a p reze n ta t-o

regizorului E m st Marischka, care i-a spus: “Este în e în tă to a re ” . p en tru ea, el a c re a t fa im o su l personaj Sissi, împărăteasa Austriei. Rom y a fost eleva lui Luchino Visconti şi logodnica lui Alain Delori. Soarta i-a rezervat însă m ulte dureri. Fostul soţ Harry Meyen, s-a sinucis în 1979, fiul David, a murit în 1981, pe cînd avea doar 14 ani. Rom y s-a stins un an m ai tîrziu, In urma unui infarct.

Jean H a r lowLa doar 20 de ani era cea mai m are stea a

H o lly w o o d u lu i, un a d e v ă ra t s e x -s im b o î al: cin em atografu lu i am erican . Păr b lond, p ic io are superbe şi un tem peram ent vulcanic. M arii regizori a i m o m e n tu lu i i-a u im p u s Un r itm d e lu c ru nebunesc. A co b o rît trep te le gloriei cu aceeaşi grabă cu care le-a urcat: ia d o ar 26 de ani avea în sp ate trei căsătorii ra tate ş i o viaţă consum ată îna in te de vrem e. A m urit de nefrită, în floarea vîrs tei. . ■

• Un record mai puţin obişnuit. Autorul, un • Un amator pasionat de surfing, Mike student indian A. Pandia, viitor inginer, care învaţă Napolitano, n-a fost de acord să renunţe iama lala Londra. El a alergat 1.400 km cu... spatele, plutirea pe apele oceanului. în acest scop. odatăadică precum racul! Este de admirat scopul . cu căderea zăpezii, el şi-a construit o planşă cu urmărit - acela de a strînge fonduri pentru copiii care a alunecat pe o pîrtie de schi din localitateahandicapaţi din ţara sa de origine.

• Ignacio Perureno Gracierena din Ţara Bascilor a reuşit ca, în cinci minute, să ridice de patru ori pe spate un cilindru de piatră de 285 kg. In alte cinci minute, Ignacio apus pe umeri, cu o singură mînă, o piatră (tot cilindrică) în greutate de 240 kg. Apoi printr-un efort şi mai incredibil el. a ridicat pe umeri de 60 de ori într-o oră şi 40 de minute, o greutate de 200 kg. Solicitat să practice haltere, acest voinic a refuzat categoric declarînd că nu doreşte să devină un profesionist al sportului. '

Rutland. O iniţiativă unică, ce ar putea avea şi alţi amatori, dacă această aventură s-a încheiat cu bine... Primele alunecări au fost reuşite şi experimentul rămîne deschis.

C P ag in a -rea liza tad eM ih ae laD

Autorităţile din Texas au aplicat cea de-a 15-a pedeapsă capitală de la

începutul anuluiA m ericanul C harles Daniel Tuttle, condam nat la pedeapsa capitală pentru cnma, 4

a fost executa t, jo i seară, la închisoarea Huntsville, devenind al 15-lea deţinut 3 executa t de la începutu l anului în statul am erican Texas, inform ează AFP. ■■j£j

Tuttle a fost executat prin injecţie letală. Alţi trei deţinuţi de la această închisoare sîn t p ro gram aţi să fie executaţi această lună. .

El a fo s t condam nat pentru uciderea unei fem ei, în 1995, în cursul unui ja f la dom ic iliu l victim ei. Ultimele sale cuvinte au fost adresate cîtorva m em bri ai fam ilie i v ic tim ei, care au asistat ca m artori la execuţie, condam natul cerîndu-şi . iertare pentru fapta sa. Anul trecut, în Texas au fost executate 20 de persoane, în tim p ce , în 1997, num ărul condam naţilo r la moarte şi executaţi a fost de 37.

( Celine Dion renunţă momentan

la carieră, Pentru cîntăreaţă a fost un şoc să afle că soţul ei, Ehermann Rene Angelil (56 de ani) suferă de un cancer al pielii, A renunţat imediat la toate turneele şi concertele pentru a rămîne alături de el: “Rene are în viaţa ' mea prioritate absolută. In această perioadă dificilă vreau să-i fiu alături şi sper că fanii mei vor înţelege asta”, a afirmat Celine (30 de ani). Rene este omul care a ajutat-o să devină superstar şi pe care-1 iubeşte încă din adolescenţă. Cei doi s-au căsătorit în anul 1994. Celine vroia să-şi întrerupă ' activitatea pentru a face un copil. Acum a renunţat la acest proiect pentru a fi alături de Rene, operat de curînd în Florida.

Page 15: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

■ V Comitetul executiv al Interpolului a reţinut juristului american Ronald K. Noble, specialist in operaţi combatere a spălării banilor, pentru postul de secretar general al organizaţiei, în locul britanicului Raymond Kendall, se arata

într-un comunicatxiat publicităţii, citat de APP.

Comuna Gilău. Loc drept. Incertitudinea pluteşte încă transportul greu. Se pare; că a Vreme frumoasă. O coloană de asupra accidentului pe care l-a fost clipa de neatenţie şi necazul camioane .de la “MOIŞAN - provocat Chirca Ioan, a lovit năpraznic mai multă 'Jrans” SRL din Bistriţa se conducător auto în vîrstă de 31 lume. îndrepta spre Vest. de ani şi cu mare experienţă în O manevră nesăbuită şi

huiduma s-a repezit cu toate tonele aferente spre gardul şi locuinţa de pe strada Principală 618 din Gilău. Maşina s-a răsturnat şi zăngănitul de fiare a adunat mulţi gură-cască la locul accidentului.

Pe o bancă, în 'cu rte , se odihnea Goia Ioan. Nu şi-a dat seama exact ce se întîmplă. S-a aşezat să-şi tragă sufletul, după ce muncise în gTădină. Autobasculanta a avariat gard, casă... Iar duminică, la ora la care scriam aceste rinduri, Goia Ioan se zbătea între viaţă şi moarte..

- r.v. -

Simulările pe computer iau locul manevrelor militare

1 ‘O ţeava goală care- se \ proiectează în afară'dintr-un

panou de fibră de sticlă joacă 3 rolul unui tun. Vehicule ce aduc pî cu colectoarele de gunoi

j transmit un flux de informaţii î la cartierul general, unde se î decid învingătorii şi învinşii în i urma prelucrării computerizate } a datelor. Com puterele au | revoluţionat în Israel conceptele

,<* militare- şi procesele de -planificare şi executare: ? direcţionarea^ proiectilelor,’ amplasarea tancurilor, izolarea ţintelor în lupte aeriene şi spionarea inam icului. La exerciţiile de instrucţie, precizia obţinută amuţeşte eventualele dispute. La un recent exerciţiu la care a asistat AP, Ia baza Tseelim din deşertul Negev, computerele în combinaţie cu simularea condiţiilor de pe un cîmp de luptă au scos în evidenţă schimbarea care s-a produs de la perioada nu prea îndepărtată în care tancurile masive striveau vegetaţia în

Jf-cursul manevrelor^ -Israelul are un avantaj decisiv

asupra armatelor arabe datorită | sistemelor de arme fi computerizate, a afirmat Ariei

Sobelman, de la Centrul pentru Studii S trategice de la

Universitatea Jaffă din Tel. | Aviv. El ă avertizat însă că i această ' d istanţă poate' fi | recuperată rapid prin achiziţii :j clandestine de computere.•j Circa 80 de vehicule pe care i erau instalate computere au

participat la recentele manevre i din 'deşert. Mişcările lor erau \ dirijate de comandanţi, soldaţii ] îndeplineau ordinele, iar

vehiculele erau conduse de specialişti, în cea mai mare parte femei. Căpitan Lee Baum, o tînără de 19 ani imigrantă din Canada, a precizat că a urmat un curs de şofat şi de calculatoare pentru a putea să manevreze falsele tancuri. “Este cel mai formidabil lucru de care

£ « a 1au auzit vreodată”, a spus ea.

Cpt. Noa Marun a primit un mesaj pe ecranul computerului din vehiculul său: “Tanc distrus de foc de artilerie”. Tunul care lansase lovitura era o armă cu laser de pe un vehicul similar celui pe care îl conducea ea. Vizibil obosită după o noapte de condus prin deşert, Noa Marun de 19 ani, şi-a scos casca şi a sărit din “tanc”. Aflaţi încă înăuntru, doi soldaţi israelieni se obişnuiau cu ideea că sînt morţi. “Nu ştiu de unde a venit”, a Şpus comandantul tancului, Avi, despre proiectilul simulat prin laser care îi scosese din luptă. Mai tîrziu, la cartierul general, locotenent-'colonel Yaron.a putut vedea exact de. unde a venit. Pe baza sem nalelor retransmise' de vehicule şi soldaţi, computerele ;de la Centrul de Instruire Tactică au reconstituit bătălia, minut cu minut, pe un ecran ca de_ cinematograf. - ‘ '

înainte de era computerelor, un comandant ca Yaron âr fi susţinut că tancul cpt. Marun nu a fost lovit de fapt, câ nu a fost prins în ambuscadă asemenea celorlalţi, că de pe el s-a lansat proiectilul. Pînă' să se

inform atizeze Centrul de Instruire Tactică, în octombrie 1998, 90 la sută din timp se

.p ie rd ea cu confruntarea declaraţiilor contradictorii privind evoluţia tancurilor participante şi stabilirea învingătorului, a explicat colonelul Avi Ashkenazi. în afară de îm bunătăţirea pregătirii, “principalul avantaj al acestui sistem este că nu mai au loc certuri”, a spus Ashkenazi, ‘ com andantul Centrului. în sala de evaluare, lt. col. Moshe',' instructorul ofiţerului Yaron, a activat un buton de pe panoul de comandă, iluminînd o linie pe ecranul de pe perete. Tancurile -inamice erau indicate cu mici carouri albastre. Liniile arătau direcţia lor de foc. Odată ce imaginea com puterizată a bătăliei, suprapusă peste harta detaliată a cîm pului de luptă, s-a îm bogăţit cu noi elemente, carourile roşii reprezentînd tancurile comandantului Yaron au dispărut, demonstrînd că formaţiunea sa a intrat într-o ambuscadă. “Greşeala noastră a fost că nu am raportat poziţiile tancurilor inamice în momentul cînd k -am depistat”, a recunoscut Yaron.

Cea de a treia ediţie a Festivalului de rave în aer liber, “Sounds of Nature" s-a desfăşurat pe scena 1 din pădurea Hoia începînd de sîmbătă după-amiază pînă în zorii zilei de duminică. Raverii din Cluj s-au adunat seara, fiecare incercînd, după posibilităţi sau imaginaţie, să fie in pas cu moda rave. Am văzut fete îm brăcate în pantaloni şi tricouri din m aterial sintetic, colorate ţipător, cu de-acum bine­cunoscutele sandale super înalte, vopsite pe păr cu albastru, argintiu sau verde turbat. Nelipsit este machiajul strident, stil gotic. Cele două tendinţe . vestim entare abordate de raveri sînt sau foarte strimt, sau larg - “lărgeanu" cum spun el. Majoritatea celor prezenţi la festivalu l de rave era

, constituită din liceeni. Erau şi raveri adulţi, îm pătim iţi ai acestui curent muzical, dar- care serveau fenomenul de undeva de pe margine. în opinia lor, rave-ul este “pe moarte”.

"Un fel de festival hippy modern"

Aşa ne-a caracterizat show-ul de la Hoia o tînără care a yenit aici sâ se distreze. Nu cunoştea mare lucru despre rave-ul românesc, dar s-a gîndit că vine aici să danseze cu prietenii. în faţa scenei, unde

a treia ediţieera locul de dans, lumea se îmbrîncea, se aruncau unul peste altul într-o m işcare dezorganizată. Toţi erau într-un- fel de frăţie, oricînd te puteai pomeni cu un necunoscut care îţi cere ţigara sau să bea din berea ta. Raverii convinşi au dansat p în ă_ d im in ea ţa ,, pe muzica produsă de, D j-ii prezenţi la festival: DJ Aura (Bern), DJ Vasile, NSK şi Matze din Bucureşti, DJ Horace Dan, DJ Pytone şi Cybemetica' din Cluj-Napoca, DJ Dr Base (Marghita), DJ Rancha din Craiova, Raving Minds - Sibiu.

■ Atmosfera creată de muzică şi lumini, în apropierea pădurii, a avut un efect extraordinar pentru cei care au venit să se .

plimbat prin toată Europa şi ştie multe despre acest curent - am depistat cîţiva tineri, care erau “high”. O ţigară cu marijuana trecea pe Ia 1 0 persoane; dar nu la toţi efectul era acelaşi. Erau şi persoane care consumă frecvent m arijuana , dar şi n e in iţ ia ţ i .v La începu tu l spectacolului fumau în pădure, apoi, noaptea, treaba se facea chiar în faţa scenei. Am văzut un tînăr drogat care a rămas cu braţele în aer aproape o oră, m irîndu-se continuu . A lţii dansau fără oprire şi păreau fericiţi. Un băiat care a luat

distreze. Interesant mi s-a părut patru fomuri din ceva foarte tare că DJ-ii au abordat în unele se simţea de 200 de kile. Cădearave-uri realităţi cotidiene, politice, ca în “Şoimii patriei”, “ 1 Mai”, “Post tranz iţia”, “Mi-e foame”. - - . . r

"Nu e vina mea/ Marijuana..."

Unui observator obişnuit (cum a fost semnatara acestor rinduri), festivalul de rave de la Hoia i-a oferit surpriza descoperirii drogaţilor. Cu ajutorul unui cunoscător în acest domeniu - un raver care s-a

tpt timpul. Pînă la urmă a rămas sâ doarmă pe pămîntul rece, încălzindu-se cu voma proprie.

Nu sîntem în măsură să spunem că rave-ul îşi trăieşte apusul în această perioadă. Cert este că, generaţia actuală şl-a slăbit Interesul pentru acest curent, în favoarea hip- hop-ulul sau a ethno-rap-ulul. Fanil rave însă aşteaptă “Sounds o f Nature" în 2000, în acelaşi loc...

Corina GĂMAN

T â lh a rii d e Ia m ie z u l

n o p ţii' Alexandru Săvescu a fost jefuit, zilele trecute, în spatele gării din Zalău. Doi tineri l-au atacat, l-au făcut K.O. şi i-au luat portmoneul cu... 1.255.000 lei. Victima a reclamat tîlhăria la postul de Poliţie T.F. După cîteva ore de verificări şi investigaţii prin “metode specifice”, poliţiştii i-au prins pe infractori. Szabo Sorin (17 ani) din Zalău şi Crişam Claudiu (19 ani) din comuna Crişeni sînt autorii tîlhăriei. Dosarul penal are “undă liberă” spre judecătorie. Pentru tîlhârie, tinerii riscă o pedeapsă de pînă la opt' ani. val m.

C A R A C A T I Ţ A C O R U P Ţ I E IUn număr de 534 de persoane au fost

condamnate definitiv, în anuî1998, pentru infracţiuni de corupţie, din cele 631 trimise în judecată, se arată în Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană (PNAR), pentru perioada august 1998 - iunie 1999. Dintre cei 631 de inculpaţi, 78 au fost acuzaţi de infracţiuni săvîrşite în domeniul sectorului privat. Dintre persoanele condamnate definitiv,'215 s-au făcut vfnovate de luare de mită, 107 - de

dare de mită, 22 - de primire de foloase necuvenite, iar 190 - de trafic de influenţă. PNAR arată că, din punct de vedere legislativ, România dispune deja de prevederi legale “relativ complete pentru combaterea corupţiei”. _

în plus, pe lîngă Comisia Naţională de Acţiune împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate (CNAICCO), înfiinţată în 1997, au fost create: Secţia antreorupţie, urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului

de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie - în iulie 1998, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice - în iulie 1998 şi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor - în ianuarie 1999. Acesta din urmă reuneşte reprezentanţi ai ministerelor de Finanţe, Justiţie, Interne, ai Parchetului de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie, Băncii Naţionale a României, Asociaţiei Române a Băncilor şi Curţii de

.Conturi.De asemenea, în data de 21 aprilie 1999

a intrat în vigoare Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor.

d e v i t e iZi de zi, la Băile sărate din

Turda îşi făcea apariţia un om parcă primitiv, parcă dintr-o altă lume: îmbătrînit înainte de vreme, rău îmbrăcat, vlăguit, cu privirea pierdută, purtind pe umăr o traistă mare şi soioasă. Trecea agale printre zecile de bărbaţi şi femei ce făceau plajă şi striga cu un glas ce trăda tristete sau obidă:

şi bei o bere. Om te-am făcut pe ziua de azi" .'Ş i nu greşea...

“Pulpă de viţel" - se auzea mereu glasul tocit ş i amar al vînză toru lu i am bulant. Era fe ric it că nu ploua şi-şi mai vindea m arfa . C ăci lumea cumpăra docilă, cu un surîs stins, seminţe cu gîndul la un alt viitor feric it şi luminos. Aşa cum au fo s t toate cele de pînă acum. Şi cum vor f i şi toate cele ce vor mai veni... In acest an, el n-a mai apărut. Se pare că, nerentabil fiind, a fo st lichidat!

Viorel CACOVEANU

" - Pulpă de viţel! Ia o pulpă de viţel, neamule. Cine mai doreşte?!

La început, pentru , turiştii abia veniţi, surpriza era mare şi mulţi se ridicau să vadă chilipirul: o pulpă de viţel, desigur proaspătă şi ieftină. Dar omul oferea de fapt comete cu seminţe de floarea-soarelui sau de bostan. La alegere.

Comerciantul de nevoie îşi vindea m arfa fă c în d - i o ingenioasă reclamă. Dar mai mult: oferea fără să ştie, fără să vrea, un crunt, adevăr şi revelator în acelaşi timp despre tranziţia noastră, despre economia de p ia ţă , despre reformă. Despre capitalism, la o adică! ‘ Mănînci seminţele i-a spus unuia care-l necăjea -

Page 16: Telenovela privatizării pe Merin Tahătă candidai mîna ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71909/1/...candidau de ia Seminarul Teologic au fost exmatriculaţi pentru tentativă

Senatorul PD Cristian Dumitrescu, vicepreşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) şi membru al comisiei de monitorizare a forului european, a declarat că sentinţa de •condamnare la moarte.a lui llie llaşcu ar putea.fi casată şi că s-ar putea organiza un nou proces în acest caz. -

PUNR l-a desemnat...urmare din pagina 1

Tabără, evocînd şi responsabilitatea ce îi revine în acest caz. Propunerea Biroului Permanent urmează a fi supusă discuţiei Consiliului Naţional al PUNR, care se va desfăşura în luna octom brie, însă surprizele, în cazul în care PUNR nu va fuziona cu o altă form aţiune politică pînă atunci, sînt aproape excluse.

în curînd, PUNR va semna un pact da neagresiune cu

PDSRUrm înd exemplul mai

tuturor partidelor politice, PUNR-iştii au decis să-şi încerce norocul la alegerile locale candidînd singuri. Mult trimbiţata alianţă cu partidul condus de Viorel Cataramă şi Virgil M ăgureanu a fost infirmată de către Biroul Permanent. “Pînă la alegerile locale nu vom lua în discuţie nici un fel de posib ile alianţe”, susţine V aleriu Tabără, precizînd că “ne vom axa în continuare pe întărirea organizaţiilor din teritoriu. Sigur, in funcţie de rezultatele de la alegerile locale, se va lotârî dacă vom face sau nu vreo a lian ţă pentru participarea la alegerile - parlamentare”. Totodată, a afirmat Tabără,-în perioada im ediat u rm ătoare va fi perfectat un pact d e .

neagresiune cu PDSR pe perioada viitoarelor alegeri: “un. pact de neagresiune cu alte partide nu poate intra în discuţie, a tît timp cît se situează sub procentajul nostru în sondajele de opinie”.

PUNR propune propria declaraţie de ia Cluj-Napoca

Sub num ele , generic “D eclaraţia de la Cluj- Napoca” , PUNR a lansat, sîmbătă, un document în care sînt enumerate nouă dintre priorităţile naţionale, incluse în Programul economic şi social al partidului. Printre altele, iniţiatorii programului susţin elaborarea unui cadru legislativ adecvat pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, “care să absoarbă,' într-un interval de maximum doi ani de zile, forţa de muncă disponibi- lizată”, subvenţionarea producţiei agricole de către stat în proporţie de 30-40%, reducerea fiscalită ţii cu aproximativ 30%, abrogarea' unor “acte normative care au favorizat şi favorizează crearea unor structuri instituţionalizate paralele cu cele ale statu lu i naţional unitar român, în principal Legea învăţămîntului, Legea administraţiei publice locale şi Legea funcţionarului public”.

AccidentfirutierUn tragic accident rutier, soldat cu moartea unei persoane

şi rănirea altor trei, s -a produs, sîmbătă, în apropierea Aeroportului Mihail Kogălniceanu. Din cauza exploziei unui cauciuc, a carosabilului umed şi a neadaptării vitezei la condiţiile de drum, Sorin Teodorescu, aflat la volanul unui autoturism Mercedes, a pierdut controlul maşinii şi_ a intrat frontal într-un copac de pe marginea drumului. în urma impactului puternic, Miruna Petrişor (25 ani), care se afla în dreapta şoferului, a murit, iar Sorin Teodorescu şi ceilalţi doi pasageri, Elena Popovici şi Sorin Moisescu, au fost grav răniţi. Poliţiştii au apreciat că maşina avea peste 180 km/h în momentul impactului. * -

Aproximativ 547.000 de refugiaţi au revenit în Kcţ Idupă încetarea bombardamentelor NATO asul •

Iugoslaviei, iar 209.300 se mai află, încă, în ţările've/1 a anunţat înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pe,îl

Refugiaţi (UN-ţA.-

P S D R Cluj re fu za m inaîntinsa d e P D

urmare din pagina 1

subliniind faptul că trecuta colaborare cu PD din cadrul Uniunii Social Democrate nu a fost dintre cele mai bune.

-Liderul naţional al PSDR, Sergiu Cunescu, a declarat, la rîndul său, într-o conferinţă de presă/ la Bucureşti, că indiferent de rezultatul negocierilor de fuziune dintre partidul său şi ApR, decizia de a părăsi alianţa cu PD (Uniunea Social Democrată) este deja. luată. El a spus că decizia retragerii .PSDR din USD a fost luată în urma

anunţului făcut de democraţi că vor candida singuri la- viitoarele alegeri locale. Prin urmare, în opinia lui Sergiu Cunescu, existenţa USD, realizată ca o alianţă electorală, n u . se mai poate justifica. Menţionăm, că negocierile dintre ApR şi PSDR în vederea-fuziunii, aflate de mai multă vreme în impas, au înregistrat la sfîrşitul săptămînii trecute un pas înainte prin întîlnirea preşedinţilor Teodor Meleşcanu şi Sergiu Cunescu. Liderii celor două formaţiuni au luat în dezbatere, în primul

rînd, ultimele trei mari probleme cu care se confruntă: numele viitorului partid, funcţiile, deţinute de reprezentanţii celor două părţi şi ieşirea social-democraţilor de la guvernare. Ambele formaţiuni speră ca toate aspectele rămase în litigiu să fie depăşite pînă la 15 iulie a.c. “Cred că ne mai'desparte doar un timp foarte scurt pînă la realizarea fuziunii cu ApR; am înţeles că protocolul ce trebuie semnat în acest sens e deja conturat”, a adăugat Vasile Suciu, preşedintele PSDR Cluj.

La probele desfăşurate pînă acum la Bacalaureat,

Doi candidaţi de li

Seminarul Teologic

aufosl

exmatriculai

pentru tentativă dt

copiert

P ro b le m e le d in F E R C lu j c o n tin u ăurmare din pagina 1

'organizaţiile importante ale formaţiunii. Noului lider i se reproşează, mai nou, “lipsa aptitudinilor -politice şi a abilităţilor de comunicare, respectiv atitudinea distantă şi arogantă”.

Aceşti membri afirmă că desemnarea lui Ioan Tăut "‘este mai mult decît ciudată, avînd în vedere faptul că nu s-a pus în discuţie şi candidatura d-lui consilier m unicipal Ioan Lupaş, personalitatea cea mai competentă, din punct de vedere politic, a FER Cluj- Napoca” Ei afirm ă că preşedintele organizaţiei judeţene, Grigore Dejeu, a supus,,în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean al FER Cluj, de nu mai puţin de 3 ori la vot candidatura lui IoanTăut, în condiţiile în carereprezentanţii tineretului

ecologist clujean s-au abţinut să-şi dea voturile pentru

‘ actualul preşedinte municipal.“Ioan Tăut a fost ales cu

1 0 voturi «liber exprimate» din 14 «permise», dintr-un total de aproximativ 30 de «figuranţi»” , spunnemulţumiţii din FER Cluj. Aceştia afirmă că deşi Ioan Tăut este doar lider “interimar” al organizaţiei m unicipale Cluj-Napoca (potrivit înseşi afirmaţiilor sale), în documentul,trimis conducerii centrale a partidului, la Bucureşti, din dreptul numelui acestuia a fost tăiată sintagma “interimar”, după ce alegerile pentru postul în cauză au fost am înate (data cea mai probabilă fiind 12-14 iulie a.c.) “Doar pînă în august”, spune Ioan Tăut, “pînă în august sau septem brie”, afirmă Grigore Dejeu, liderul judeţean al FER.

Ioan Tăut afirmă că nu a fost vorba, de alegeri, ci de o “punere în discuţie a funcţiei de lider al FER Cluj-Napoca”. El spune că precedentul lider al organizaţiei municipale, M ircea Drăguş, nu a participat în ultima vreme la adunările de partid, şi că el nu face, acum, decît să “gireze” funcţia de preşedinte al FER Cluj-Napoca, rămasă “vacantă”. Membrii amintiţi ai ~ filialei, care sînt nemulţumiţi de numirea lui Ioan Tăut, se tem că acesta ar putea rămîne în funcţie mult timp de acum înainte. Ei adaugă faptul că “în cadrul filialei clujene a FER nu au mai avut alegeri de mai bine de 4 ani, iar prof. Alexandru lonescu, liderul naţional al partidului, a solicitat în repetate fînduri organizarea

- alegerilor la toate nivelele în cadrul organizaţiei Cluj”.

Pînă acum, doi candidaţi la Bacalaureatul din acest an au fost eliminaţi In judeţul Cluj, pentru tentativă de copiat. Unul dintre ei a fost eliminat la proba de limba română scris, iar cel de-al doilea la proba de ieri, adică cea de matematică pentru profilele reale sau o specialitate din profil pentru restul.

Menţionăm faptul că cei doi candidaţi care au fost eliminaţi pînă acum pentru copiere susţineau Bacalaureatul la Seminarul Ortodox. Proba de ieri a Impus obligatoriu matematica pentru cei de la | profilu l real, specializarea matematică-fizică, informatică, metrologie, economie,pedagogie, industrial, agricol, silvic, agromontan şi militar. Ceilalţi au putut să aleagă între matematică sau alte discipline de profil. Varianta de concurs extrasă a fost cea cu numărul patru, din cele cinci posibile.

Prezenţa în judeţul Cluj a fost de 100 la sută, această probă fiind susţinută de toţi absolvenţii care au promovat probele orale cu nota de cel puţin 5, mai puţin cei eliminaţi la probele orale şi cei 16 adventişti care s-au autoeliminat.

Specialiştii în matematică au apreciat subiectele ca fiind relativ grele, părere împărtăşită şi de1 o mare parte a absolvenţilor.

Dana TIUCA

Un document de excepţie, de acum un deceniu, replică pentru snobismul politic din România de

al exilului românescazi

urmare din pagina 1el doar cîteva fragmente mai semnificative.

“Sîntem acum, în anul Domnului 1989, martorii unui act ce se vrea istoric şi care

'dacă într-adevăr se îndeplineşte, istoria ar lua o trăsătură catastrofală pentru ţara noastră”, avertizează, încă de la început articolul. După ce redă textul integral al “Declaraţiei de la Budapesta” şi semnăturile părţii române (printre care se numără cele ale lui Stelian Bălănescu, Mihnea Berindei, Adriana Combes, Mihai Kome, Ion Vianu şi Dinu Zamfirescu), în el se analizează în

_14 puncte im plicaţiile documentului, plecînd de Ia întrebările: “Cine i-a autorizat pe semnatari să agite o problemă bilaterală, (...) un litigiu imaginar, rezolvat definitiv la Trianon şi Paris şi pentru care şi-au dat viaţa sute de mii de români? (...) şi cu “Ce drept se duc ei la Budapesta să semneze declaraţii în numele naţiunii noastre, rieglijînd complet problemele acestei provincii (...)?” Răspunsul vine de la sine: “A se recunoaşte implicit Ungariei un interes legitim în problema Transilvaniei este un act de trădare fară echivoc”. -

Comentînd ideea Transilvaniei ca spaţiu

de complementaritate “ataşat în trecut Ungariei şi putînd deci să aibă aceeaşi soartă şi în viitor”, autorii cred că “a te declara de acord cu autonomia politică şi culturală a fiecărei naţiuni, este egal cu a m ilita pentru autonomia totală a

. Transilvaniei, ceea ce va duce în mod sigur la desprinderea acesteia de statul român. (...) Declaraţia de la Budapesta din 16 iunie 1989 este o armă teribilă în mîinile propagandei ungare. Semnatarii ei se vor convinge în curînd. Sau poate că nici nu-i interesează. Cuprinşi de autoadmiraţie şi egolatrie, consideră că aptul semnat de ,ef este un act istoric. (...) IndrăznealăCor este atît de mare îneît au încercat să tîrască în noroiul acţiunii lor pînă şi mantia regală, atît de imaculată pînă în prezent. S-au prezentat Regelui cu “Declaraţia” şi, după cum se susţine în “Lupta”, regele ar fi aprobat în totul conţinutul declaraţiei. Noi credem că Regele neavînd timpul necesar să o studieze s-a mulţumit' să amintească egalitatea tuturor cetăţenilor ţării, înscrisă în Constituţia din 1923 şi respectarea ei scrupuloasă în timpul monarhiei”.- Articolul scris în urmă cu un deceniu se

încheie cu cîteva gînduri dureroase ş profetice în acelaşi timp: “Domnii Berindetf Cazacu, Zamfirescu, în loc să scrie istorie, s-au apucat să. facă istorie, ceea ce este o

itfuit mai greu. Dar să sperăm că istorii făcută de ei nu va figura în nici o carte istorie ci, cel mult, ; în istoria'exilului românesc, acest nefericit exil,- pe cart acţiunea lor îl-face şi-mai nenorocit. Aces! exil, atît de divizat, manipulat de atîţii interesaţi şi în primul rînd de oamenii" Ceauşescu; ar fi trebuit să caute unitatea ş să lupte în mod cît mai organizat pentn două obiective: eliberarea ţării de sul comunism şi neutralizarea'propagande ungare. Este falsă lupta anticomunistă-dus în paralel cu acceptarea propagandei ungare şi a scopurilor ei. Comunismul îşi cînti prohodul. Va dispare. Ungarismul i reînviat, este puternic şi cu priză în tff Occidentul. (...) Nu ştim cine este în spatele acţiunii pentru autonomia transilvană,.d$ (...) acţiunea este antirom ânească şe prim ejdioasă. Ne-am bucura daci intelectualii grupaţi în LDHR, Cărorî nimeni nu le. contestă valoarea, ar, medits adine asupra celor spuse de noi”.

Autorizată prin 5.C. nr.Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Quj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VA LE R CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).T e l.19.16.81; fax:19.28.28; E -m ail:adevcj@ m ail.dntcj.ro

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n ta b il ita te : 1 9 .73 .07 ; C u ltu ră ,E ven im en t, Politic 19 .74.90 , S o cia l, E co n om ic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 S u bred ac ţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT IÂ m