tehnoredactarea unui referat

9
1 Elaborarea referatelor la Investiții financiare Master an I sem 2 Finanțe Corporative 1. Alegerea temei referatului Fiecare student ar trebui sa aibă o preferinţă pentru o anumită temă pe care ar dori să o pregătească pentru referat. Această preferinţă este determinată de experienţa anilor de studiu, de studiile personale ale fiecăruia dintre studenţi, de posibilitatea de documentare şi/sau de sfaturile şi recomandările profesorului, asistentului sau chiar ale colegilor sau ale părinţilor. Subiectul referatului poate fi preluat din lista de mai jos sau poate fi aleasă o altă temă, din cursul sau capitolul preferat din cursul Piețe de capital. Lista de teme pentru referate: 1. Politica de finanțare a operatorilor economici. Studiu de caz 2. Decizia de finanțare a operatorilor economici. Studiu de caz. 3. Analiza surselor de finanțare disponibile pentru o firmă. Studiu de caz. 4. Finanțare directă și finanțare indirectă a unei companii. Studiu de caz. 5. Finanțarea unei companii prin emisiune de acțiuni. Aplicații. 6. Finanțare unei firme prin emisiune de obligațiuni. Aplicații. 7. Instituții de intermediere financiară. Analiza unei companii multinaționale. 8. Analiza unui proces de preluare a unei companii. Studiu de caz. 9. Analiza votului în cadrul adunării generale a acționarilor a unei firme în care se aplică votul cumulativ. Aplicații. 10. Titluri de stat. Analiza investițională în titluri de stat. Studiu de caz. 11. Ratingul. Analiza de rating corporativ. Studiu de caz. 12. Ratingul. Scala de rating Moody s pentru credit suveran. Studiu de caz pentru România. 13. Rating. Analiza ratingului suveran pentru România al companiei S&P. 14. Analiza ratingului Fitch pentru obligațiuni de stat al României. 15. Utilizarea contractelor futures pentru acoperirea riscului valutar în cazul exportatorilor. Studiu de caz. 16. Utilizarea contractelor futures pentru acoperirea riscului valutar în cazul importatorilor. Studiu de caz. 17. Utilizarea contractelor forward valutar în finanțarea exporturilor. Studiu de caz. 18. Utilizarea contractelor forward valutar în finanțarea importurilor. Studiu de caz. 19. Contracte futures pe rata dobânzii. Aplicații. 20. Contracte futures asupra acțiunilor. Aplicații. 21. Contracte futures asupra indicilor de bursă. Aplicații. 22. Analiza efectelor bazei în tranzacțiile futures. Studiu de caz. 23. Utilizarea opțiunilor pentru acoperirea riscului valutar. Studiu de caz. 24. Utilizarea contractelor REPO în finanțarea operatorilor economici. Studiu de caz. 25. Utilizarea contractelor swap pe rata dobânzii pentru finanțare. Aplicații. 26. Utilizarea contractelor swap valutar în finanțare. Aplicații. 27. Utilizarea contractelor swap pe piața de capital în finanțare. Aplicații. 28. Analiza comparativă între rating și CDS în evaluarea riscului de țară(suveran) 29. Utilizarea contractelor CDS pe piața financiară. Studiu de caz. 30. Rolul contractelor CDS în criza financiară internațională declanșată în 2008. 31. Analiza unei cereri de credit din partea unei companii prin scoring la o bancă comercială. Studiu de caz. 32. Analiza comparativă a ofertelor de creditare din partea băncilor comerciale. Studiu de caz.

Upload: bobo786

Post on 06-Nov-2015

42 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

scrierea unui referat

TRANSCRIPT

  • 1

    Elaborarea referatelor la Investiii financiare

    Master an I sem 2 Finane Corporative

    1. Alegerea temei referatului

    Fiecare student ar trebui sa aib o preferin pentru o anumit tem pe care ar dori s o pregteasc pentru referat. Aceast preferin este determinat de experiena anilor de studiu, de studiile personale ale fiecruia dintre studeni, de posibilitatea de documentare i/sau de sfaturile i recomandrile profesorului, asistentului sau chiar ale colegilor sau ale prinilor. Subiectul referatului poate fi preluat din lista de mai jos sau poate fi aleas o alt tem, din cursul sau capitolul preferat din cursul Piee de capital. Lista de teme pentru referate:

    1. Politica de finanare a operatorilor economici. Studiu de caz 2. Decizia de finanare a operatorilor economici. Studiu de caz. 3. Analiza surselor de finanare disponibile pentru o firm. Studiu de caz. 4. Finanare direct i finanare indirect a unei companii. Studiu de caz. 5. Finanarea unei companii prin emisiune de aciuni. Aplicaii. 6. Finanare unei firme prin emisiune de obligaiuni. Aplicaii. 7. Instituii de intermediere financiar. Analiza unei companii multinaionale. 8. Analiza unui proces de preluare a unei companii. Studiu de caz. 9. Analiza votului n cadrul adunrii generale a acionarilor a unei firme n care se aplic

    votul cumulativ. Aplicaii. 10. Titluri de stat. Analiza investiional n titluri de stat. Studiu de caz. 11. Ratingul. Analiza de rating corporativ. Studiu de caz. 12. Ratingul. Scala de rating Moody s pentru credit suveran. Studiu de caz pentru Romnia. 13. Rating. Analiza ratingului suveran pentru Romnia al companiei S&P. 14. Analiza ratingului Fitch pentru obligaiuni de stat al Romniei. 15. Utilizarea contractelor futures pentru acoperirea riscului valutar n cazul exportatorilor.

    Studiu de caz. 16. Utilizarea contractelor futures pentru acoperirea riscului valutar n cazul importatorilor.

    Studiu de caz. 17. Utilizarea contractelor forward valutar n finanarea exporturilor. Studiu de caz. 18. Utilizarea contractelor forward valutar n finanarea importurilor. Studiu de caz. 19. Contracte futures pe rata dobnzii. Aplicaii. 20. Contracte futures asupra aciunilor. Aplicaii. 21. Contracte futures asupra indicilor de burs. Aplicaii. 22. Analiza efectelor bazei n tranzaciile futures. Studiu de caz. 23. Utilizarea opiunilor pentru acoperirea riscului valutar. Studiu de caz. 24. Utilizarea contractelor REPO n finanarea operatorilor economici. Studiu de caz. 25. Utilizarea contractelor swap pe rata dobnzii pentru finanare. Aplicaii. 26. Utilizarea contractelor swap valutar n finanare. Aplicaii. 27. Utilizarea contractelor swap pe piaa de capital n finanare. Aplicaii. 28. Analiza comparativ ntre rating i CDS n evaluarea riscului de ar(suveran) 29. Utilizarea contractelor CDS pe piaa financiar. Studiu de caz. 30. Rolul contractelor CDS n criza financiar internaional declanat n 2008. 31. Analiza unei cereri de credit din partea unei companii prin scoring la o banc

    comercial. Studiu de caz. 32. Analiza comparativ a ofertelor de creditare din partea bncilor comerciale. Studiu de

    caz.

  • 2

    33. Analiza fundamental. Evaluarea a trei aciuni cotate la BVB. 34. Evaluarea obligaiunilor. Studiu de caz. 35. Politica de investiii. Criteriile de selectare a investiiilor. 36. Investiii i finanare. Analiza comparativ a celor dou politici la o companie. 37. Calculul valorii actualizate nete a unei investiii. Studiu de caz. 38. Rata intern de rentabilitate. Studiu de caz. 39. Analiza comparativ a trei proiecte investiionale din punct de vedere al riscului

    investiional msurat prin coeficientul de variaie. 40. Deviaia standard, variana i coeficientul de variaie, msuri ale riscului investiional.

    Aplicaii. 41. Distribuia de probabilitate a ratei de rentabilitate estimat a investiiilor ca msur a

    riscului investiional. 42. Levierul operaional ca msur a riscului investiional. Aplicaii. 43. Pragul de rentabilitate. Studiu de caz. 44. Marja de siguran financiar. Studiu de caz. 45. Analiza de senzitivitate n cazul unui proiect investiional. Aplicaii. 46. Analiza costului capitalului la un operator economic cu aciuni cotate la burs, finanat

    prin emisiune de obligaiuni i prin credit pe termen lung. Studiu de caz. 47. Portofolii de titluri financiare. Analiza rentabilitii estimate i a riscului. Aplicaii. 48. Analiza setului fezabil prin compunerea n proporii diferite a dou aciuni ntr-un

    portofoliu. Studiu de caz. 49. Linia caracteristic a aciunii. Coeficientul beta. Aplicaii. 50. Dreapta de pia a aciunii. Influena inflaiei, a riscului de firm, a aversiunii la risc i a

    riscului internaional asupra echilibrului pieei de capital. Aplicaii. Tema aleas trebuie s fie foarte bine definit i de asemenea ar trebui s existe o motivaie susinut de argumente pentru alegerea temei. Definirea i justificarea temei trebuie s prezinte o relevan i o motivare substanial. Subiectul ar trebui s aib aspecte de originalitate i s releve o semnificaie i un interes personal important. Termen: Aceasta etap trebuie parcurs n prima lun a semestrului universitar. Pn la finalul celei de a 2-a luni ar trebui ca studenii s fie hotri asupra subiectului pe care l vor aborda n referat.

    2. Etapa de informare-documentare

    Odat aleas tema, urmeaz studiul celor mai importante cri, articole, site-uri de internet cu referire la subiectul pe care l vei aborda. Sursele bibliografice conin n mod obligatoriu cursul Piee de capital postat pe site-ul www.exonline.ro, dar n plus studenii trebuie s investigheze la biblioteca universitii, i la alte biblioteci cum ar fi Biblioteca Judeean sau biblioteca personal i pe internet. Acest studiu trebuie s v dea o imagine exact asupra nivelului tiinific al domeniului pe care l-ai ales, trebuie s v asigure baza teoretic pentru a putea aborda aplicaia practic pe care o vei analiza n lucrare. n aceast etap trebuie s realizai o analiza critic a literaturii relevante pentru tema aleas. Selecia surselor bibliografice trebuie s fie extensiv i de asemenea trebuie realizat o evaluare a acestora la un standard care s dovedeasc nsuirea cunotinelor corespunztoare. Observaie: Notai cu atenie toate sursele bibliografice, autorii, titlul lucrrilor sau ale crilor, editura sau site-ul, anul apariiei, paginile la care se gsesc subiectele studiate.( le vei utiliza pentru a meniona sursele bibliografice) Termen: Aceast etap este continu pe toata perioada elaborrii lucrrii: ncepe odat cu etapa de alegere a temei lucrrii i se finalizeaz odat cu etapa de redactare a lucrrii.

  • 3

    3. Conceperea referatului

    Din acest moment ncepe etapa n care creativitatea studentului este cea mai important resurs. Pe baza analizei teoretice, a noiunilor, deprinderilor, a cunotinelor i competenelor acumulate de-a lungul semestrului, studentul trebuie s nceap procesul de creaie. Adic trebuie s aplice noiunile, cunotinele, formulele, teoremele nvate pentru a analiza, a previziona, a rezolva, sau a decide asupra unei probleme din aria de cunoatere a temei alese. Acum trebuie definit aplicaia practic din domeniul ales i pe care referatul o rezolv. Este momentul n care se culeg date de pe internet, de la bnci, de la burs, din legislaie, din reviste, cri, sau din alte surse, care s asigure o veridicitate a modelelor economice care sunt aplicate n lucrare. Pe baza acestor date se poate verifica modelul economic sau financiar analizat i soluiile alese pot fi evaluate. Din acest moment studentul va avea o imagine de ansamblu asupra referatului, big picture cum spun americanii. Aceast conceptualizare l ajut pe student s abordeze mai uor etapele urmtoare. n aceast etap studentul trebuie s demonstreze o cunoatere excepional a cadrului teoretic, corespunztor temei abordate dezvoltat la un nivel corespunztor. De asemenea este necesar o abordare competitiv cu privire la aplicabilitatea teoriei relevante n cadrul proiectului.

    4. Alegerea titlului lucrrii

    Din acest moment referatul este n mare parte definit. Studentul are n acest moment imaginea exact a tematicii i a aplicaiei practice care vor face subiectul lucrrii. Titlul lucrrii trebuie astfel ales nct s oglindeasc tema lucrrii i subiectul aplicaiei practice. Trebuie s fie concis dar s descrie exact coninutul lucrrii. Trebuie s evidenieze domeniul din care face parte lucrarea dar s arate i particularitatea aplicaiei pe care lucrarea o rezolv. Exemplele pot fi luate chiar din lista de la punctul 1, sau pot fi creaia studentului.

    5. Partea aplicativ

    Cea mai important parte a lucrrii este aplicaia practic. Este contribuia creativ a studentului la referat. Aplicaia practic poate fi o analiz econometric, o relaie economic sau financiar, poate previziona o evoluie macroeconomic sau financiar, poate fi o analiz ex-post a unor fenomene economice sau financiare. Poate fi un studiu de caz, o analiz, o evaluare de performane, o previziune sau o teorie proprie, documentat. Important este ca aceast parte a lucrrii s fie original, adic s nu fie un copy - paste al unor afirmaii sau citate din cri, articole sau documentaii de pe internet, ci s demonstreze preocuparea studentului pentru tema aleas i s reliefeze contribuia proprie. Pot fi citate surse bibliografice care s susin afirmaiile personale sau s fie ntr-o succesiune logic de construcie a firului disertaiei. Totodat studentul trebuie s prezinte metodele folosite pentru alegerea datelor utilizate n cadrul lucrrii i de asemenea o justificare a metodelor de colectare a datelor necesare care s demonstreze o abordare corespunztoare a temei. Apoi aceste date trebuie analizate fiind deci necesar o prezentare a alegerii metodelor de analiz a conceptelor aplicate, a formulelor matematice utilizate i de asemenea justificarea alegerii acestor metode folosite pentru analiza datelor.

    6. Structura lucrrii

    Pentru referat se propune o structur clasic cu urmtoarele capitole: I. Cuprinsul II. Introducere (Rezumat) III. Prezentarea motivaiei temei alese, cadrul teoretic al temei

  • 4

    IV. Aplicaia practic. Prezentarea datelor. Analiza datelor. V. Concluzii VI. Bibliografie VII. Anexe

    I. Cuprinsul

    Conine titlurile capitolelor i subcapitolelor precum i paginile la care se gsesc acestea. Capitolele trebuie numerotate cu cifre dar n acelai timp fiecare capitol i subcapitol trebuie intitulat corespunztor coninutului lui. Exemplu:

    V. ANALIZA PORTOFOLIILOR DE TILURI FINANCIARE 17 V.1. MODELE DE ANALIZ A PIEEI DE CAPITAL 18 V.2. MODELUL NORMATIV MEDIE-VARIAN DE SELECIE A PORTOFOLIILOR EFICIENTE PE PIAA DE CAPITAL 19 V.3. RISCUL ASOCIAT ACTIVELOR DE CAPITAL 19 V.3.1. Distribuia de probabilitate 21 V.3.2. Previzionarea ratei de rentabilitate n condiii de risc 21 V.3.3. Rolul distribuiei de probabilitate n exprimarea riscului 22

    II. Introducerea (rezumatul)

    Utilizai maxim 300-500 de cuvinte pentru o prezentare a temei referatului, a metodelor, tehnicilor i datelor folosite n lucrare, a structurii lucrrii, a aplicaiei ce va fi analizat i a rezultatelor preliminare preconizate a se obine. n fapt acest capitol cuprinde o sintez a lucrrii.

    III. Prezentarea motivaiei temei alese, cadrul teoretic al temei

    Acesta este primul capitol consistent al lucrrii. Trebuie s sintetizeze cteva elemente care s descrie motivaia alegerii temei, a nivelului actual al cadrului teoretic corespunztor temei alese pe cuprinsul a maxim 600-900 de cuvinte.

    IV. Aplicaia practic. Prezentarea datelor. Rezolvarea problemei.

    Este cel mai important capitol al lucrrii i cuprinde prezentarea metodelor de culege a datelor, analiza lor i soluiile propuse pentru rezolvarea problemei abordate. Acest capitol poate avea 900 - 1.500 de cuvinte. Poate fi prezentat utiliznd ecuaii, grafice, tabele, figuri sau chiar imagini. Acest capitol trebuie s fie marcat de personalitatea studentului, i prezentarea lui de asemenea. Abordarea temei alese poate s fie un studiu de caz, sau analiz ex-post sau o previziune ex-ante, aplicaia practic trebuie s reliefeze contribuia proprie a studentului. Analiza, comentariile i dezvoltarea argumentaiilor trebuie s fie convingtoare s dovedeasc cunoaterea i nelegerea domeniului studiat. Capitolul de prezentare a aplicaiei trebuie s dovedeasc realizarea unei selecii de date precum i o analiz critic corespunztoare,

    V. Concluzii

    Finalul lucrrii este rezervat concluziilor ce pot fi trase din analiza aplicaiei practice sau a studiului de caz. Acest capitol poate fi concentrat pe 300-450 de cuvinte. Concluziile trebuie s fie pertinente, s rezulte ca urmare a analizei din capitolul anterior, s oglindeasc exact munca studentului. Concluziile pot fi generale cu privire la domeniul tiinific abordat de tema luat n discuie sau particulare cu privire la rezultatele aplicaiei practice.

  • 5

    Acest capitol trebuie s dovedeasc calitile de evaluare a rezultatelor cercetrii prin elaborarea unor concluzii sau i recomandri pe deplin raionale i care sunt bazate pe rezultatele cercetrii.

    VI. Bibliografia

    Conine autorii, crile sau articolele , editura i anul n care au fost publicate sursele de informaie utilizate ncepnd cu faza de informare documentare i pn la redactarea lucrrii. Exemplu:

    - Markowitz, Harry. Portfolio Selection. The Journal of Finance Vol VII No March , 1952: 84-85.

    - Megginson, L William, i Jeffry M. Netter. From State To Market: A Survey Of Empirical Studies On Privatization. Journal of Economic Literature, 2001.

    - Niu, Adrian. Burse de Mrfuri i Valori. Bucureti: Tribuna Economic, 2002.

    VII. Anexe

    Sunt utilizate n cazul n care tabele, figuri, grafice sau imagini sunt utilizate n cuprinsul lucrrii sau se face referire la ele fr a putea fi intercalate n textul lucrrii i n acest caz sunt plasate n anexele finale.

    7. Redactarea lucrrii

    Lucrarea trebuie s aib un stil exemplar, profesional de prezentare, s fie bine scris (din punct de vedere structur, coeren, utilizarea paragrafelor i capitolelor, fluent) cu o impecabil utilizare a referinelor bibliografice foarte aproape sau ntr-un standard publicabil. Lucrarea nu trebuie s se ntind pe mai mult de 3.300 de cuvinte aproximativ 11 -12 pagini pagini dar trebuie s conin cel puin 2.500 de cuvinte respectiv 9-10 pagini. Redactarea trebuie s utilizeze editoare cum ar fi editorul Microsoft Office Word, s fie ngrijit i s respecte o regul strict care poate fi de forma urmtoare: Textul : Font Times New Roman 11 ppt. Justify, Line spacing Single max 15 pagini

    Pagina : A4, Aliniere: 2,5 cm (top bottom), 2,5 cm (left right)

    Header : 2 cm, Gutter: 2 cm

    Titlu: Times New Roman 14 ppt, Bold, Center

    Heading 1: Times New Roman 12ppt, Bold, Left align

    Heading 2: Times New Roman 11 ppt, Bold, Left align

    Heading 3: Times New Roman 11 ppt, Bold , Left align

    Exemplu:

    Titlu:

    FONDURI DE HEDGING.

    Evaluarea performanelor fondurilor de investiii pe piaa de capital din Romnia

    I. Definiii. Caracteristici. Clasificare

    I.1.Piaa de capital

  • 6

    Piaa de capital reprezint ansamblul relaiilor i mecanismelor prin care se realizeaz

    transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital investitorii ctre cei care au nevoie de

    capital, cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile mobiliare emise) i prin intermediul unor

    operatori specifici (societile de servicii de investiii financiare).

    I.2. Fondurile de investiii

    Fondurile de investiii fac plasamente pe piaa de capital, n titluri primare, valori mobiliare de

    tipul aciunilor i obligaiunilor, activitatea acestora cuprinznd dou direcii distincte: pe de-o parte

    colecteaz fonduri de pe piaa de capital, stabilind o relaie direct cu investitorii individuali care pot

    astfel fie s investeasc fie s se retrag apoi din investiie, iar pe de cealalt parte fondurile colectate

    sunt apoi investite pe piaa de capital pentru a genera profit.

    I.3. Fondurile de hedging

    O traducere consacrat pentru "hedge-fund" nu este. Pot fi definite ca "fonduri speculative"

    sau "fonduri de investiii cu risc ridicat". n anumite publicaii acestea au fost traduse ca fonduri de

    acoperire a riscului. Pe parcursul lucrrii voi face referire la aceste fonduri folosind n special

    termenii de fonduri de hedging sau fonduri hedge, precum i denumirile menionate mai sus.

    1.4. Fondurile de fonduri de hedging

    Din cauz c investiia ntr-un singur fond de hedging este riscant, au aprut fondurile de

    fonduri de hedging. Acestea sunt fonduri comune care i distribuie capitalul la mai multe fonduri de

    hedging, prin diversificare n general n jur de 15-25 de fonduri de hedging diferite.

    Datorit analizei i expertizei consultanilor,

    investitorii ar trebui s aib de-a face doar cu fonduri de

    hedging redutabile.

    Cel mai mare dezavantaj este costul, deoarece

    aceste grupuri de fonduri sunt create pe o structur cu

    taxe duble.

    Un risc n general subestimat este posibilitatea

    ca diversificarea s fie prea mare.

    Au fost realizate mai multe studii, dar cel mai

    bun numr s-a considerat a fi n jurul a 8 pn la 15

    fonduri de hedging.

    Inventatorul acestor fonduri de fonduri private

    de investiii este Alfred Winslow Jones (Duncan 2009)

    :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

    Bibliografie

    Duncan, Gary. ECB warns on hedge fund risk. The Times, 2009.

    Stancu, Ion, i Adrian Mitroi. Behavioral Finances Versus Technical and Fundamental Analysis.

    Theoretical and Applied Economics1 (506).1(506), 2007: 3-10.

    Fig. 1-1 Fonduri de fonduri de hedging

    Sursa: (Stancu i Mitroi, Behavioral

    Finances Versus Technical and

    Fundamental Analysis 2007)

  • 7

    www.bvb.ro. 2014. (accesat Ianuarie 20, 2014).

    **Model pentru prima pagin

    UNIVERSITATEA AUREL VLAICU din ARAD

    FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

    SPECIALIZAREA :

    REFERAT LA PIEE DE CAPITAL

    FONDURI DE HEDGING.

    Evaluarea performanelor fondurilor de investiii

    pe piaa de capital din Romnia

    COORDONATOR TIINIFIC:

    Conf. univ. dr. Niu Adrian

    STUDENT:

    Nume Prenume

    ARAD

    anul

  • 8

    8. Tiprirea referatului

    Dup ce a fost redactat referatul trebuie tiprit. Pentru a face economie de hrtie propun ca tiprirea s fie fcut fa-verso. Editoarele moderne au aceast facilitate la tiprire. De asemenea n aceast etap studenii trebuie s fie foarte ateni la alegerea imprimantei, la modalitatea de tipar, alb negru sau color n cazul cnd sunt figuri sau imagini color la hrtia aleas, etc. Este recomandabil ca o prim tiprire s fie fcut de prob iar aceast prim variant a lucrrii s fie supus verificrii. Studentul trebuie s parcurg nc o dat textul, s verifice succesiunea capitolelor, figurile, tabelele, numerotarea paginilor, referinele bibliografice, etc.

    9. Predarea lucrrii pentru verificare

    n aceast etap studentul pred lucrarea spre verificare. Aceast predare pentru verificare poate s reprezinte varianta tiprit a lucrrii sau cea digital care poate fi transmis prin e-mail, CD-uri sau stick-uri de memorie extern. Lucrarea se tiprete n dou exemplare. Un exemplar se pred profesorului coordonator, iar al doilea exemplar rmne studentului.

    10. Evaluarea final

    Dup ce varianta final a fost tiprit n dou exemplare, referatele vor fi prezentate profesorului pentru evaluare. Conform Fiei disciplinei, nota referatului va reprezenta 25% din nota final, iar nota de la examen 50%, 15% va puncta prezentarea temei alese i 10% prezena la curs. Referatul va fi predat i susinut la ultimul seminar din semestru.

    11. Criteriile de evaluare a referatelor

    I. Evaluarea coninutului lucrrii 70 puncte

    1. Titlul lucrrii 5

    1.1. se nscrie n tematica cursului i oglindete coninutul 3

    1.2. este tem de referat propus 1

    1.3. este formulat clar i concis 1

    2. Structura i stilul lucrrii 25

    2.1. structura (introducere, cuprins, concluzii, bibliografie, anexe) 10

    2.2. stilul (redactare, tabele, expresivitatea ilustraiilor grafice) 10

    2.3. rezumatul (max. pagin) 3

    2.4. cuvinte cheie 2

    3. Coninutul teoretic 10

    3.1. reflectarea conceptelor, noiunilor; folosirea corect a acestora 5

    3.2. utilizarea bibliografiei (este legat strict de subiect, grad de

    prelucrare, citarea corect a surselor, actualitatea surselor folosite

    etc.)

    5

    4. Partea aplicativ 30

    4.1. complexitatea aplicaiei practice(mono/pluri/interdisciplinar) 10

    4.2. alegerea metodelor, tehnicilor i instrumentelor folosite; 5

    4.3. profunzimea analizei i pertinena concluziilor 5

    4.4.originalitatea aplicaiei practice; noutatea i aplicabilitatea

    acestuia

    5

  • 9

    4.5. creativitatea; inovarea 5

    II. Evaluarea susinerii 30 puncte

    5. Sigurana i persuasiunea expunerii 15

    5.1. stpnirea temei (expunere liber sau citirea unui

    rezumat/slide)

    5

    5.2. concizia i logica expunerii; capacitatea de sintez 5

    5.3. folosirea materialelor expozitive i expresivitatea acestora 5

    6. Claritatea i sigurana rspunsurilor la ntrebri 15

    TOTAL 100 puncte